Liceul Teoretic Petru Cercel Trgovite

Proiect

Atestat la informatica
Moldova

Profesor: Popescu Mihail Elev: Nstsescu Mdlina Marinela

-2013-

Cuprins :

1. Tema.............................................................pag.3 2. Harta site-ului...............................................pag.4 3. Moldova-obiceiuri si obiective turistice cuprinse in site............................................................pag.5 4. Generalitati despre limbajul HTML...........pag.13 5. Structura si continutul site-ului.pag.19 6. Codul sursa al paginii obiceiuri.html ..pag.26 7. Bibliografie.pag.30

Tema

Sa se realizeze un site cu tema Moldova-obiceiuri si obiective turistice.

Harta site-ului

Moldova-obiceiuri si obiective turistice cuprinse in site

Moldova este o regiune din nord-estul Romniei moderne, cuprinznd teritoriul rmas din Principatul Moldovei dup pierderea n 1775 a regiunii din nord-vest numit de atunci ncoace Bucovina i n 1812 a jumtii de rsrit din Principat, numit de atunci ncoace Basarabia. inutul Hera este un teritoriu din regiunea Moldova ocupat de trupele sovietice n urma ultimatumului expansionist sovietic din iunie 1940 (Hera nu era revendicat n ultimatumul textului sovietic din iunie 1940) i este astzi inclus n regiunea Cernui din Ucraina.

Populaie: 4,284,062 locuitori domiciliai n judeele regiunii, devenind astfel regiunea rii cu cea mai mare populaie; Suprafa: 35,806 km.

Astzi, regiunea Moldova este alctuit n Romnia din urmtoarele judee:

Iai Vaslui Galai Botoani (fr localitile Sinui, Rogojeti i Cndeti, care fac parte din Bucovina) Neam (fr localitile Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei i Dmuc, care fac parte din Ardeal) Bacu (fr localitile Ghime-Fget i Poiana Srat, care fac parte din Ardeal) Vrancea (fr localitile de la sud de rul Milcov, care fac parte din Muntenia) Suceava (doar sudul i estul judeului, mpreun cu oraul Flticeni).

Regiunile nvecinate Moldovei sunt: n nord: Bucovina i Basarabia n est: Basarabia n sud: Dobrogea i Muntenia n vest: Transilvania i Bucovina.
5

Obiceiurile sunt, fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale rinduielii ei. In cultura romaneasca obiceiurile, in totalitatea lor, cele pe care folcloristii le-au numit calendaristice sau de peste an, impreuna cu cele ale vietii de familie formeaza un sistem interrelational, un sistem corelat cu viata omului. Sistemul este corelat la normele care organizeaza aceasta viata, la regulile de convietuire sociala, la regulile dupa care omul isi organizeaza, prin munca, raporturile lui cu natura. Acest sistem de reguli asigura buna rinduire a societatii. Obiceiurile formeaza un mecanism activ al vietii sociale, un mecanism creator si pastrator de ordine, un mecanism creator de cultura. Prin aceasta, ele se deosebesc de celelalte categorii ale folclorului: de basme, de cintecele epice si chiar de cele lirice care vorbesc mai mult despre situatiile in care se gaseste omul, despre anumite intimplari ale vietii sociale, relateaza ca texte in sensul propriu al cuvintului, pe cind obiceiurile ne apar ca acte ale mecanismului social. Dar in raport cu normele si regulile care organizeaza relatiile omului cu natura si relatiile interumane, intersociale, obiceiurile sint acte de comunicare cu limbaj propriu, un limbaj activ in care, pe linga cantitatea de informatie comunicata, cantitatea de actiune este mult mai mare decit in orice act de limbaj verbal. Ca acte de comunicare traditionale ele au un limbaj complex pentru ca la realizarea fiecarui obicei contribuie, de fapt mai multe modalitati de expresie. Exprimarea verbala se imbina cu cea muzicala si coregrafica, cu cea gestica si cu cea mimica.Ele se imbina creind raporturi ierarhice intre limbaje, nu numai in ansamblul obiceiului, ci si in diferite secvente, in diferitele lui momente. Se imbina pentru ca obiceiurile implica acte rituale si ceremonii,
6

acte juridice si economice, valori morale si exprimari estetice, vechi mituri si cunostinte dobindite din experienta oamenilor sau integrate din lexicul cultural eterogen in succesiunea culturala a diferitelor epoci prin care obiceiul a trecut. Sint marci plasate intre secventele succesive ale vietii cotidiene, pentru a-i sublinia diferite etape, pentru a-i da ritmul necesar unei trairi in dinamism propriu. Floriile.Sub cuvantul Florii si Duminica Floriilor, dupa cum spune pretutindeni in Bucovina, sau Duminica Florilor si Staurile Florii, dupa cum se spune in unele locuri din Moldova, se intelege duminica cea de pe urma din Paresimi sau Postul mare. Ea se numeste, dupa unii, Florii si Duminica Floriilor sau si Duminica Vlastarilor, de aceeea ca poporul a intimpinat pe Domnul Nostru Isus Hristos, cind a intrat ultima oara in aceasta duminica in Ierusalim, cu ramuri de finic precum si cu alte flori. Dupa altii se numeste Duminica Floriilor deoarece in aceasta zi se scot la biserici salcii si se sfintesc, fiindca din ziua aceasta toti pomii si toate florile incep a inflori si a inmuguri. Pe la miezul noptii spre Florii,ferb apa cu busuioc si cu fire de la canafurile ce se afla la prapuri si pe care le fura la vreo inmormintare a unei fete mari. Dupa aceea, in ziua de Florii, se spala cu aceasta apa pe cap, ca sa aiba par frumos si sa straluceasca ca firele de la prapuri si sa fie placute ca si cum se bat flacaii dupa busuioc. Dupa ce s-au spalat, toarna apa ce a ramas la radacinile unui par, rostind urmatoarele cuvinte: - Cum ii parul cind ii inflorit de frumos, asa sa fiu si eu de frumoasa; cum se uita oamenii la un par inflorit, asa sa se uite si la mine. In ziua de Florii e bine sa se culeaga tot felul de flori de primavara si sa se duca la biserica, pentru ca aceasta e ziua florilor. Cum va fi ziua de Florii, asa va fi si in ziua de Pasti.

Mnstirea Vorone este situat n satul cu acelai nume, la 36 km de Suceava i la numai 4 km de centrul oraului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui tefan cel Mare. Biserica a fost ridicat n anul 1488 n numai patru luni i jumtate ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Legenda originii bisericii unete pe vecie dou mari personaliti n destinul nostru naional: ctitorul mnstirii tefan cel Mare i cuviosul printe Daniil, primul stare al mnstirii, unul din cei mai mari sfini pe care i-a odrslit pmntul Moldovei, sihastru i duhovnic vestit.O sfnt candel aprins vegheaz mormntul Sfntului Daniil Sihastru de unde obtea mnstirii ia binecuvntarea pentru slujbele de: diminea, dup-amiaz, i de la miezul nopii. Viata monahal s-a ntrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic i s-a reluat n anul 1991, de data aceasta cu obte de clugrie sub stareia Stavroforei Irina Pntescu De mici proporii, cu plan trilobat, avnd turla cu bolt moldoveneasc pe naos, biserica face parte dintre puinele monumente de arhitectur religioas din nordul Moldovei care-i pstreaz n mare msur forma iniial. n anul 1547 mitropolitul Grigore Roca, vr al lui Petru Rare a iniiat adugirea unui pridvor nchis, pentru care adopt o soluie unic, n cadrul creia arhitectura este vizibil subordonat decorului pictat: peretele de vest al pridvorului este un perete plin fr nici o deschidere, precum i pictarea zidurilor exterioare, din temelie pn n streain, lucrri ce au dat construciei o mare stralucire. Pictura interioar a bisericii dateaz n cea mai mare parte din timpul lui tefan cel Mare, anul 1496. n scenele din altar i din naos artistul a urmrit s redea ndeosebi sensul teologal al imaginilor, realiznd un ansamblu solemn, dar cu vdit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenia mai ales: Cina cea de Tain, mprtirea Apostolilor, Splarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor i tabloul votiv al domnitorului tefan cel Mare (n naos).
8

Manastirea Sucevita.Tradiia aeaz pe valea rului Sucevia, ntre dealuri, o biseric din lemn i o schivnicie de pe la nceputul veacului al XVIlea. Legenda spune ca, mai trziu, pentru rscumprarea a cine tie cror pcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesar actualei construcii. Documentar, mnstirea este atestat la 1586 ca rezultat al iniiativei mitropolitului Gheorghe Movil. Monumentul este n realitate ctitorie comun a familiilor Moviletilor (mari boieri, crturari i chiar domnitori ai Moldovei i rii Romneti, sec. XVI-XVII). Construit n stilul arhitecturii moldoveneti - mbinare de elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug elemente de arhitectur ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporii, pstreaz planul trilobat i stilul statornicit n epoca lui tefan cel Mare, cu pridvorul nchis. Not aparte fac celelalte dou mici pridvoare deschise (stlpi legai prin arcuri n acolad) plasai mai trziu pe laturile de sud i de nord, prin excelen "munteneti". Ele constituie un evident ecou al arhitecturii din ara Romneasc. Se menin firidele absidelor, chenarele gotice din piatr i ocniele numai la turl, inclusiv pe baza ei stelat. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri nalte (6 m) i groase (3 m) prevzute cu contraforturi, metereze, drum de straj, patru turnuri de col i unul cu paraclis peste gangul intrrii (stema Moldovei); se mai afl ncperi ale vechii case domneti i beciuri unde ar fi fost ascuns o fabuloas avere (Ion Neculce). Dup venirea pe tronul Moldovei (1595), Ieremia Movil adaug bisericii dou pridvorae, amplasate la intrare, zidurile i turnurile de incint, care confer mnstirii nfiare de cetate medieval, o cas domneasc, ale crei ruine se mai vd i astzi pe latura de nord, precum i chilii pentru clugri. Tot n timpul domniei lui Ieremia Movil se picteaz biserica n interior i exterior. Avnd hramul "nvierea Domnului", biserica este
9

construit n stilul arhitecturii moldoveneti - mbinare de elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug i elemente de arhitectur ale vechilor biserici de lemn din Moldova. n camera mormintelor i dorm somnul de veci fraii voievozi Ieremia i Simion Movil ale cror lespezi funerare din marmur de Ruchia sunt, n tradiia inaugurat de tefan cel Mare, valoroase obiecte de art medieval romneasc. Iconostasul Mnstirii Sucevia este sculptat n lemn de tisa, n stil baroc-rococo i dateaz din anul 1801. Cetatea Neamt.Cetatea Neam (cunoscut impropriu sub titulatura Cetatea Neamului) este o cetate medieval din Moldova, aflat la marginea de nord-vest a oraului Trgu Neam (n nord-estul Romniei). Ea se afl localizat pe stnca Timu de pe Culmii Pleului (numit i Dealul Cetii), la o altitudine de 480 m i la o nlime de 80 m fa de nivelul apei Neamului. De aici, strjuia valea Moldovei i a Siretului, ca i drumul care trecea peste munte n Transilvania. Cetatea a fost construit la sfritul secolului al XIV-lea de Petru I Muat, a fost fortificat n secolul al XVlea de tefan cel Mare i distrus n secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racovi. Cetatea Neam este construit din piatr de ru (folosit att ca elevaie, ct i ca umplutur a zidurilor), din piatra de carier (folosit la arcade, pervazuri, piloni i contrafori) i roc de gresie verzuie. ntre cetate i restul platoului se afl un an de aprare (pe latura de nord). n cetate se ptrundea pe o poart ("poarta muatin") aflat pe la mijlocul zidului nordic.

10

Fortul muatin are forma unui patrulater cu laturi inegale; latura de nord are 38,50 m, latura de sud 37,50 m, latura de est 47 m i latura de vest 40 m. Zidurile sunt groase de aproape 3 m i aveau iniial o nlime de circa 12-15 m, fiind susinute i consolidate n exterior de 18 contrafori puternici de form prismatic, care corespund pe direcia zidurilor interioare. n cele patru coluri ale fortului muatin se afl turnuri de aprare, care nu sunt plasate n exteriorul zidurilor, ca la cetile Suceava i cheia construite n aceeai perioad, ci ncadrate direct n scheletul de ziduri. n mijlocul fortului se afla o curte interioar larg, nconjurat de ncperi cu diferite ntrebuinri:

pe latura de est se aflau nchisoarea, monetria, camera de provizii i cuhnea (buctria) - la parter i demisol, "neagra temni", paraclisul "Sf. Nicolae", camer de locuit, camera prclabului i camera domnielor - la etaj pe latura de vest se aflau sala armelor - la demisol i parter, sala de sfat i judecat, o sal de trecere, un iatac i o camer de tain - la etaj pe latura de sud se afla un lapidarium - la demisol i parter i o teras la etaj pe latura de nord nu existau ncperi, aici aflndu-se doar zidul de incint.

Casa memoriala Ion Creanga a fost construita in anul 1830 de catre Petre Ciubotariu, bunicul povestitorului. Pana in anul 1951 casa memoriala a ramas mostenire din generatie in generatie, dupa care, Zahei Grigoriu, unul dintre urmasii lui Ion Creanga, a cedat-o cu scopul amenajarii muzeului memorial. Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti a devenit in scurt timp, unul dintre cele mai vizitate muzee memoriale din judetul Neamt. Casa memoriala reprezinta un tipic monument de arhitectura populara, construita din barne groase lutuite, cu o prispa ingusta de lut si un acoperis larg de dranita. In spatele casei lui Ion Creanga, sub un

11

acoperamant de scanduri sunt expuse mai multe obiecte gospodaresti si unelte agricole cu o mare valoare etnografica. Interiorul casei memoriale Ion Creanga este compus din doua incaperi in care domina simplitatea, bunul simt si modestia proprie taranului moldovean. Putem admira tinda, in care era odinioara gura cuptorului, dar si o odaie joasa si mare, cu trei ferestruici pe latura de rasarit si de miazazi. Totodata, ne atrag atentia, cuptorul si stalpul hornului unde gasim sfoara cu motocei la capat cu care se juca matele, descrisa de povestitor in Amintiri din copilarie sau prichiciul vetrei cel humuit, de care scriitorul se tinea cand a inceput sa mearga copacel. Printre obiectele expuse in casa memoriala mai gasim un bust al lui Ion Creanga, ceaslovul amintit in memoriile sale, dar si o expozitie cu operele acestuia in care sunt prezentate si cele 14 lucrari de grafica realizate de plasticianul Eugen Taru, folosite la ilustrarea editiei din 1959 a volumului Amintiri din copilarie. Lacul Rou este un lac de baraj natural format n 1837 i situat lng Cheile Bicazului la poalele lui Hmaul Mare, n apropierea oraului Gheorgheni din judeul Harghita. Dup msurtorile din anul 1987 dimensiunile lacului sunt urmtoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m, volumul apei acumulate 587.503 m. Este cel mai mare lac natural montan din Romnia. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilco. Numele su provine de la Prul Rou care traverseaz straturi de culoare roie cu oxizi i hidroxizi de fier. n limba german se cheam "Mrdersee" ("Lacul Ucigaul"; n l.magh. "gyilkos" = "uciga"), deoarece - potrivit legendei - surparea de teren ar fi ngropat un pstor mpreun cu turma sa de oi. Geologic zona este alctuit mai ales din calcare, care au dat natere la forme de relief spectaculoase. Un interes aparte l prezint Cheile Bicazului, cu o lungime de 8 km si o adncime de 200-300 m. nlimile variaz ntre 980 m (Lacu Rou) i 1792 m (Vf. Hmau Mare). Peisajul farmec i prin
12

prezena lacului de baraj natural Lacul Rou. Acest lac s-a format n anul 1837 n urma surprii unei pri din masivul muntos (Vrful Ghilco). Numele lacului vine de la aluviunile roiatice aduse de Prul Rou.

Generalitati despre limbajul HTML

Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe internet era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta. Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat link-urile hypertext.Aceasta idee a dus la dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piata mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML. Dar ce este de fapt limbajul HTML? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele. Notiunea de hypertext inseamna text pastrat in format electronic cu link-uri intre pagini. Pana in 1993, in jur de 100 de calculatoare erau echipate pentru a gazdui pagini HTML;aceste pagini interconectate au fost denumite <WORLD WIDE WEB> Nu mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu ajutorul carora puteau fi vizualizate pagini web care contineau text si imagini. In functie de versiunea HTML folosita, paginile WEB sunt grupate in trei generatii:

13

- paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 1.0, in care se edita text si 1-2 imagini. - paginile din a doua generatie, proiectate cu HTML 2.0, care puteau contine si un fundal, permiteau aranjarea datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul Internetului. - paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete, etc. In prezent a aparut a patra versiune a limbajului HTML. Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII); ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. In WINDOWS, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte. Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta fisierelor de tip HTML fata de platforma de lucru. Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza anumite etichete (tag-uri) specifice pentru fiecare element descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului final. Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii < si > care incadreaza fiecare eticheta. Forma generala: <tag> pentru a marca inceputul unui tag si </tag> pentru a marca sfarsitul unui tag. In HTML nu se face distinctie intre majuscule si minuscule; Unele elemente HTML admit atribute care specifica informatii suplimentare despre continutul elementului. Atributele elementului se precizeaza in cadrul etichetei de inceput si se aplica doar elementului curent. Ex. Daca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face includerea. Avantajul major al unui browser este acela ca poate suporta si alte limbaje, ca Java sau Basic, ce completeaza utilitatea limbajului HTML.

Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor

de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) i momentan a ajuns la versiunea 9. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar

14

n versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc. Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii neexperimentai. Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea designului pe baz de tabel. Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare. Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare. Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste extensii i le public (att
15

comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online. Macromedia Flash sau mai pe scurt Flash este o aplicaie utilizat pentru dezvoltarea obiectelor-aplet de tip Flash disponibile n cadrul unor pagini WEB. Prin intermediul obiectelor flash, vei putea crete dinamismul unei pagini precum i facilita interaciunea cu utilizatorul. Iniial dezvoltat de Macromedia, aplicaia Flash a fost preluat de ctre Adobe odat cu achiziionarea companiei sus amintite.

Avantajele folosirii Flash-ului pe web: Elemente grafice vectoriale: dimensiuni mici i scalabil: Pentru a memora imaginile un calculator poate recurge la dou metode: prima este reinerea pixel cu pixel a imaginii, cea de-a doua este memorarea unor puncte critice cu ajutorul crora imaginea poate fi refcut. Astfel pentru a afia un cerc, acesta poate fi memorat ntr-o imagine de tip raster (cum ar fi formatul BitMap sau Jpeg) dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memorai nu numai pixelii de pe circumferina cercului ci i cei din interiorul acestuia sau care sunt n jurul su. Spre deosebire, n cadrul formatelor vectoriale (SVG - Scalable Vector Graphics, SWF - ShockWave Flash) sunt reinute doar centrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metoda de afiare a tuturor punctelor ce vor alctui cercul. Este evident faptul c dimensiunea unui fiier n format rasterizat (jpg, bmp, gif) este mai mare dect cea a unui fiier n format vectorial (din cauza numrului de informaii ce vor fi reinute). Atunci cnd mrim o imagine de tip vectorial nu facem dect s redesenm o parte a sa, calculatorul putnd reda cercul cu aceeai claritate se cunoate forma geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezint dect trasarea (la scar) a fostei imagini vectoriale. Atunci cnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu cunoate despre ce este vorba i operaia va consta doar n suprademensionarea pixelilor (un pixel al cercului va fi afiat n mai multe puncte de pe ecran). Independena de platform (browser/sistem de operare): Imaginile vectoriale, dei mai utile, necesit o aplicaie care s genereze imaginea (pentru formatul SVG de exemplu exist Adobe SVG Player iar pentru SWF avem Playerul de Flash). Independena de platform apare din cauz c acest program ce tie s afieze imaginile a fost construit pentru o gam larg de
16

hardware i sisteme de operare: Astfel dac vom vizualiza obiectul Flash n Windows se va folosi automat Playerul de Flash versiunea Windows, dac utilizm un telefon mobil (SmartPhone), se va folosi playerul disponibil pentru telefoane (Flash Player Lite 1.0), sau dac vom folosi MacOS exist un player separat (evident toate playerele vor afia aceeai imagine final). Animaii de lung durat uor de realizat: animaiile sunt punctul forte al Flash-ului, interfaa aplicaiei d posibilitatea de a sincroniza (n funcie de timp) diversele obiecte, poziii sau forme ale acestora. Flash-ul nu numai c realizeaz aceast sincronizare, dar poate i interpola poziia (sau forma) unui obiect pentru a uura munca utilizatorului. Se pot aduga interfeei elemente multimedia: n interiorul obiectelor Flash putei importa i manipula (nainte, inapoi, salt la un anumit moment) MP3uri sau AVI-uri. Nu necesit cunotine de HTML, XHTML: n cazul n care v hotri s realizai un ntreg site n Flash, aplicaia v poate furniza odat cu obiectul flash i codul HTML necesar n acest fel tot ce mai trebuie fcut este doar publicarea sitului pe un server WEB. Editoare puternice i lucrul facil: (Macromedia) Flash este un editor puternic care d posibilitatea de atari de comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaa de desenare grafic fie prin ataarea de scripturi obiectelor. Uurina mbinrii elementelor grafice cu scriptul: ataarea codurilor ActionScript obiectelor din flash se realizeaz prin selectarea obiectului i introducerea codului asociat obiectului ntr-o fereastr special. Transferabil ca flux de date: pentru ca un film Flash s ruleze pe maina clientului nu este necesar s fie ncrcat n ntregime playerul va afia doar ct va putea din film ateptnd (eventual) ncrcarea n continuare. Din acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataate obiectelor Flash pot furniza informaii privitoare la procentul de fiier care a fost ncrcat. Dezavantaje ale utilizrii Flash-ului: Printre dezavantajele folosirii obiectelor flash n paginile web amintim: Depinde de player: dei acesta vine instalat pe o suit de browsere (i n cazul n care nu este preinstalat instalarea este destul de
17

rapid dimensiunea Playerului Flash este destul de mic i descrcarea acestuia n contextul reelelor actuale este rapid), totui exist cazuri n care obiectele Flash ajung pe maini ce nu au instalat aplicaia necesar interpretrii obiectelor Flash, ajungndu-se n imposibilitatea folosirii fiierelor (Pentru a rula aplicaiile Flash pe aceste calculatoare trebuie exportat obiectul Flash ca un executabil). Mare amator de resurse: deoarece trebuie s reconstruiasc de fiecare dat elementele grafice, Playerul Flash (precum i aplicaia de dezvoltare) este mare consumator de memorie i procesor (n cazul graficii raster este clar unde trebuiau afiai pixelii ce formeaz cercul n cadrul graficii vectoriale trebuie ca poziiile pixelilor s fie recalculate). Motoarele de cutare nu pot indexa textul: Flashul lucreaz cu mai multe tipuri de texte, majoritatea dintre acestea (textul static) nu poate fi indexat de motoarele de cutare deoarece obiectul Flash este tratat ca element grafic/obiect i roboii de cutare nu au cunotinele necesare disecrii obiectelor Flash i extragerii textului intern. Uurina utilizrii l face sa fie folosit n cele mai absurde moduri (de exemplu, flash-urile - sperietoare). Pentru aceste tipuri de Flash-uri, fcute de obicei de nceptori, n limba englez exist un termen special: "flashturbation". Tehnologie liceniat: fiind o aplicaie dezvoltat de o serie de programatori (pltii pentru a dezvolta Flashul), instrumentul de dezvoltare cost cel puin 600[necesit citare]. Totui specificaiile formatului obiectului Flash sunt disponibile i din acest motiv au aprut (i nc apar) destule instrumente care s utilizeze acest format n scopuri mai mult sau mai puin productive sau legale. Dintre acestea amintim: Swift3D, Swish, ImperatorFLA, ActionScript Obfuscator.

18

Structura si continutul site-ului

19

Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare direct in cod sursa. Scrierea liniilor de comanda s-a facut cu Adobe Dreamweaver CS4 , vizualizarea codului putandu-se face cu orice editor text (MS Word, Notepad s.a.). Structural, prima pagina (index.html) este structurata cu ajutorul divurilor si a tabelelor. In primul rand (table row) este prezentat meniul animat,din care poti alege: Prima pagin, Obiceiuri, Traditii, Manastiri, Obiective turistice, Video Meniul principal a fost realizat in html si css (cascading style sheet), pentru care s-a folosit in principal programul de editare Adobe Dreamweaver CS4. De asemenea banner-ul din partea de sus a paginii a fost facut in Adobe Photoshop CS3 .
1. Home - index.html. In aceasta pagina este prezentata o introducere si

date despre autorul atestatului.

2. Obiceiuri - obiceiuri.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii

despre obiceiurile din Moldova. Avem urmatorul submeniu: Obiceiuri Sacrificarea porcului Sinzienele Capra Jocul ursului Pastele blajinilor Plugusorul Sorcova si semanatul Martisorul 3. Traditii - traditii.html In aceasta pagina sunt prezentate detalii despre traditiile din Moldova. Avem urmatorul submeniu: Colindatul copiilor Floriile
20

 Sarbatoarea Rusaliilor Cununa graului Andreiu de Iarna 4. Manastiri - manastiri.html In aceasta pagina se prezinta cele mai renumite manastiri din Moldova. Avem urmatorul submeniu: Agapia Sihastria Varatec Putna Neamt Secu Voronet Sucevita 5. Obiective turistice - obiective.html In aceasta pagina se prezinta cele mai renumite atractii turistice din Moldova. Avem urmatorul submeniu: Cetatea Neamt Cascada Duruitoare Statiunea Durau Slanic Moldova Casa memoriala Ion Creanga Lacul Rosu Palatul Culturii, Iasi Izvorul muntelui 6. Video - video.html. Avem urmatorul submeniu cu clipuri video: Manastirea Agapia Manastirea Putna Cetatea Neamt Palatul culturii Manastirea Voronet
21

22

23

24

25

Codul sursa al paginii obiceiuri.html :

<!DOCTYPE html PUBLIC "-//W3C//DTD XHTML 1.0 Transitional//EN" "http://www.w3.org/TR/xhtml1/DTD/xhtml1-transitional.dtd"> <html xmlns="http://www.w3.org/1999/xhtml"> <head> <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=utf-8" /> <title>Moldova</title> <meta name="description" content="interneto svetaini krimas" /> <meta name="keywords" content="dizainas" /> <meta name="author" content="Romano studija | http://www.roman.lt/ | Copyright (C) 2007. All rights reserved." /> <meta name="robots" content="index, follow" /> <link href="style.css" rel="stylesheet" type="text/css" /> </head> <body> <table border="0" align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="table-corners"> <tr> <td class="corner1">&nbsp;</td> <td class="bg-white">&nbsp;</td> <td class="corner2">&nbsp;</td> </tr> <tr> <td class="bg-white">&nbsp;</td> <td><table border="0" align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="main-table"> <tr> <td colspan="2" class="top-img"></td> </tr> <tr> <td colspan="2" class="menu"> <a class="menu-link" href="index.html">Prima pagin</a> <a class="menu-link" href="obiceiuri.html">Obiceiuri</a>
26

<a class="menu-link" href="traditii.html">Traditii</a> <a class="menu-link" href="manastiri.html">Manastiri</a> <a class="menu-link" href="obiective.html">Obiective turistice</a> <a class="menu-link" href="video.html">Video</a> </td> </tr> <tr> <td class="content" style="padding-left:20px;"> <h1 style="font-size:20px">Obiceiuri</h1><br /> <div style="font-size:16px;"> <p>Obiceiurile sunt, fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. Ele cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. Astfel obiceiurile prezinta viata sociala, diverse aspecte ale rinduielii ei. </p> <img src="imagini/10.jpg" align="left" width="225" style="padding:5px;" /> <p>In cultura romaneasca obiceiurile, in totalitatea lor, cele pe care folcloristii le-au numit calendaristice sau de peste an, impreuna cu cele ale vietii de familie formeaza un sistem interrelational, un sistem corelat cu viata omului. Sistemul este corelat la normele care organizeaza aceasta viata, la regulile de convietuire sociala, la regulile dupa care omul isi organizeaza, prin munca, raporturile lui cu natura. Acest sistem de reguli asigura buna rinduire a societatii.</p> <p>Obiceiurile formeaza un mecanism activ al vietii sociale, un mecanism creator si pastrator de ordine, un mecanism creator de cultura. Prin aceasta, ele se deosebesc de celelalte categorii ale folclorului: de basme, de cintecele epice si chiar de cele lirice care vorbesc mai mult despre situatiile in care se gaseste omul, despre anumite intimplari ale vietii sociale, relateaza ca texte in sensul propriu al cuvintului, pe cind obiceiurile ne apar ca acte ale mecanismului social. </p> <p>Dar in raport cu normele si regulile care organizeaza relatiile omului cu natura si relatiile interumane, intersociale, obiceiurile sint acte de comunicare cu limbaj propriu, un limbaj activ in care, pe linga cantitatea de informatie comunicata, cantitatea de actiune este mult mai mare decit in orice act de limbaj verbal. Ca acte de comunicare traditionale ele au un
27

limbaj complex pentru ca la realizarea fiecarui obicei contribuie, de fapt mai multe modalitati de expresie. </p> <p>Exprimarea verbala se imbina cu cea muzicala si coregrafica, cu cea gestica si cu cea mimica.Ele se imbina creind raporturi ierarhice intre limbaje, nu numai in ansamblul obiceiului, ci si in diferite secvente, in diferitele lui momente. Se imbina pentru ca obiceiurile implica acte rituale si ceremonii, acte juridice si economice, valori morale si exprimari estetice, vechi mituri si cunostinte dobindite din experienta oamenilor sau integrate din lexicul cultural eterogen in succesiunea culturala a diferitelor epoci prin care obiceiul a trecut. Sint marci plasate intre secventele succesive ale vietii cotidiene, pentru a-i sublinia diferite etape, pentru a-i da ritmul necesar unei trairi in dinamism propriu.</p> </div> </td> <td width="250" class="content-right"> <a class="menu-right" href="obiceiuri.html">Obiceiuri</a> <a class="menu-right" href="o2.html">Sacrificarea porcului</a> <a class="menu-right" href="o3.html">Sinzienele</a> <a class="menu-right" href="o4.html">Capra</a> <a class="menu-right" href="o5.html">Jocul ursului</a> <a class="menu-right" href="o6.html">Pastele blajinilor</a> <a class="menu-right" href="o7.html">Plugusorul</a> <a class="menu-right" href="o8.html">Sorcova si semanatul</a> <a class="menu-right" href="o9.html">Martisorul</a> <marquee behavior="alternate" direction="up" style="height:350px; margin-top:20px;"> <img src="imagini/1.jpg" width="240" /> <img src="imagini/2.jpg" width="240" /> <img src="imagini/3.jpg" width="240" /> <img src="imagini/4.jpg" width="240" /> <img src="imagini/5.jpg" width="240" /> </marquee> </td> </tr> <tr> <td colspan="2"></td> </tr>
28

</table></td> <td class="bg-white">&nbsp;</td> </tr> <tr> <td class="corner3">&nbsp;</td> <td class="bg-white">&nbsp;</td> <td class="corner4">&nbsp;</td> </tr> </table> <p class="style1">&nbsp;</p> </body> </html>

29

Bibliografie :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Dreamweaver http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash http://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova http://www.moldova.org/ http://moldova-moldovenii.blogspot.com http://www.w3schools.com/html/

30