Managementul clasei de elevi

Studiu de caz Rolul profesorului si rolul managerului

Student: Antonescu Ionut Alexandru Disciplina: Managementul clasei de elevi Facultatea: Educatie Fizica si Sport Anul: II Universitatea Dunarea de Jos

Tema 1 Studiu de caz elev cu comportament violent Prezentarea elevului I. Date generale: 1. Numele i prenumele 2. Data naterii 6.07.1994 3. Locul naterii: Fetesti

II. Date familiale: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Profesia mamei: muncitoare fabrica textile Profesia tatlui: muncitor fabrica ciment Familia: normal, certuri Numrul copiilor: 1 Elevul este al (n ordinea naterilor) Atmosfera social-moral a familiei i condiiile de munc ale elevului: camera proprie, nu exista certuri, parintii stau foarte putin acasa lucreaza 10 ore/zi, cand vin dorm, nu au timp de copil.

III. Date medicale: 1. Boli cronice: nu 2. Deficiene fizice: nu Alte date: copil crescut in anturajul cartierului, care a avut ca model baietii mai mari, sau chiar recidivisti, venitul familial redus 800ron ambii parinti. IV. Profil psihopedagogic Nr. crt. 1. 2. 3. (Se consemneaz elementele semnificative; se recomand colaborarea cu profesorul consilier din coal) ridicat arogant nu

Indicatori

Nivel intelectual Caracter Stabilitate emotiv

4. 5.

Sntate Condiia economic i social cultural Interes-vocaie special pentru domeniile (obiectele) Lipsa de interes-vocaie pentru domeniile (obiectele) Inteligena teoretic-practic

F buna Familia: mama si tata 8 clase, restul 9-12 facute la seral obligati de regimul comunist Sport, practica in domeniu Matematica-fizica, straine Nivel ridicat chimie, lb

6. 7. 8.

V. Situaia colar Nr. crt. 1. 2. 3. Situaia colar Media general anual, ordinea clasificrii, din x elevi Materii cu rezultatele cele mai bune, medii anuale, clasificarea Materii cu rezultatele cele mai slabe, medii anuale, clasificarea 6.50 Sport,lucrarile practice Matematica-fizica, chimie, lb straine

Istoric Incepind din clasa a V-a, si nesupravegheat de parinti, elevul s-a alaturat anturajului de cartier, in parte datorita dorintei de a deveni mai matur si a celei de a obtine bani, parintii neoferindu-i ceea ce isi dorea. Mama si tata nu au acordat atentie lipsei acestuia la inceput, deoarece nu au avut timp si nu au stiut ca are probleme la scoala. Impreuna cu anturajul, elevul a inceput sa fumeze, sa frecventeze discotecile, sa bea.

Problemele aparute la scoala:

La una dintre orele de muzic la clasa a VII-a B,n sala de clas acest elev s a manifestat huliganic.ncercnd s se ia msurile adecvate, profesoara a fost agresata fizic si verbal. Urmare a acestei situaii s-au luat msuri de ctre conducerea colii,Poliie i Primrie. Ca diriginte al clasei a VII-a B acest caz a fost supus studiului clasei. Elevii s-au familiarizat cu aspectele acestui caz din relatarea profesoarei,a colegilor din clasa a-VII-a B,precum i din interveniile educaionale iniiate de directorul colii i organele de poliie. mpreun cu elevii clasei a VII-a B s-au stabilit obiectivele: - momentul derulrii faptei -participanii la caz -etapele derulrii cazului i gradualitatea faptelor -sistematizarea datelor cazului(cei trei au acionat din proprie iniiativ,intervenind huliganic:ipete,stins lumina,injurii,vulgariti etc.) Planul de interventie: Discuiile au fost orientate n urmtoarele direcii. - priveti n urm-s-a evideniat de ctre elevii clasei a VI-a B comportamentul anterior faptei al elevilor implicai concluzionndu-se c aveau antecedente de acest tip. - privete dedesubt-elevii consider c la comportamentul celor trei concur influenele anturajului acestora,dar i modul cum se implic familiile lor,exemplificnd prin faptele i atitudinile prinilor acestora,prin mediul lor de via. - privete n jur-copiii exemplific i alte situaii n care ali elevi ai colii s-au purtat asemntor cazului studiat i compar acete cazuri. -privete nainte-elevii clasei a VI-a B propun soluii comportamentului celor trei colegi: -Implicarea lor n activiti extracuriculare -Responsabilizarea lor n cadrul activitilor colare -Participarea prinilor celor trei elevi la activiti n cadrul colii Elevii clasei a VII-a B au luat atitudine fa de colegul lor de clas implicat n caz propunndu-i: -s se comporte precum ntreaga clas,respectndu-i profesorii,colegii i instituia unde nva pentru corijarea

-s accepte supravegherea i ajutorul pe care ei doresc s i-l ofere. Ei au evideniat necesitatea unui comportament civilizat n coal i n afara ei,la aceast vrst,dar i cnd vor fi aduli,prini la rndul lor. Argumentare teoretica Fenomenul violenei colare trebuie analizat n contextul apariiei lui. A gndi strategii, proiecte de prevenire a violenei colare nseamn a lua n considerare toi factorii sociali, familiali, colari, de personalitate ce pot determina comportamentul violent al elevilor. Chiar dac sursele violenelor nu se gsesc numai n mediul colar, ci i n afara lui, coala poate juca un rol important n prevenirea violenei colare. Astfel, n primul rnd, se dezvolta o atitudine pozitiv f de fiecare elev, se exprima ncrederea n capacitatea lui de a reui i se valorifica efortul fiecrui elev, toate aceste atitudini avnd ca scop reducerea riscurilor apariiei violenei. n al doilea rnd, printr-o observare atent a dezvoltrii intelectuale i socio-afective a elevilor, se reuseste, de multe ori, s se reperez efectele unor violene la care unii elevi au fost supui n afara mediului colar. Se semnaleaza consilierului psihologic aceste cazuri i chiar autoritilor competente, pentru a se lua mpreun msuri de ajutor i de protecie care s vizeze nlturarea abuzurilor i reducerea tulburrilor somatice, psihice i comportamentale induse de violen. n al treilea rnd, se incearca acordarea unui sprijin direct elevilor care manifest comportamente violente, pentru a preveni recidiva. n acest sens se adopta anumite msuri, gndite ca factori de protecie, dup producerea comportamentului violent. Astfel, i n cazul acestui elev, se menioneaza anumite ateptri pozitive de la el, se ncearca s se dezvolte sentimentul de apartenen la clasa de elevi, la coal, la comunitate, profesorul isi exprima preocuparea fa de situaia lui i se strduie s-l integreze n activitile grupului, construind foarte mult pe latura pozitiv a personalitii lui. Elevii i exprim adesea dificultile prin agresivitate, provocare, violen verbal. Se ncearca s se afle ce se ascunde n spatele unor astfel de comportamente, care sunt motivele reale ale violenei. Uneori, elevul violent s-a dovedit a fi un copil n suferin, marcat de eecuri colare ce i afecteaz ncrederea n sine, toate acestea asociindu-se de multe ori i cu un climat familial tensionat, conflictual. n momente de mare tensiune, elevul se apr prin atitudini de refuz. Un astfel de elev, care ncearc prin acte violente s atrag atenia asupra lui are o nevoie fundamental de stim, de recunotere din partea celorlali. El i-a exprimat i nevoia de a intra n relaie cu profesorul ntr-o manier diferit, valorizant. Profesorul are o atitudine pozitiv fa de elevul respectiv, il ncurajeaza, stimuleaza eforturile, att pe planul comportamentului, ct i al activitii de nvare, fr s atepte ns rezultate spectaculoase. Se ncearca, mpreun cu clasa de elevi, s-l ajute s-i nving sentimentele de inferioritate, de neputin i s dobndeasc ncredere n propriile capaciti, n aptitudinile lui, s-i modifice propria imagine. tiind ct de importante sunt climatul colar, ambiana colar pentru integrarea elevului, se incearca s se creeze permanent ocazii ca elevul dificil s se cunoasc mai bine, s se descopere, s vorbeasc despre

aspiraiile lui, s comunice, organiznd activiti n grupuri mici, ajutorarea elevilor mai slabi de ctre cei mai buni i chiar exerciii speciale de comunicare, care au vizat dezvoltarea aptitudinii de a comunica (exerciii de ascultare, exerciii de reformulare, exerciii de comunicare n doi, exerciii de comunicare n grup, exerciii de improvizaie, exerciii de dezbateri contradictorii, exerciii de asociaii a ideilor plecnd de la un cuvnt, exerciii de construcie a istoriilor colective, exerciii de creativitate). Se observa c multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifest ca o transgresare a regulilor colare, care vizeaz inuta, efectuarea temelor, prezena la cursuri, dar i a celor civice, ce au n vedere limbajul folosit, modalitile de adresare, respectul fa de cellalt, pstrarea bunurilor colare, tolerana, solidaritatea, ntr-un cuvnt, maniera de a se comporta astfel nct viaa n colectivitate s fie mai agreabil. De cele mai multe ori, nc din timpul primelor ntlniri cu elevii , se negociaza aceste reguli, n mod transparent, astfel nct s nu li se impuna i astfel s se creeze raporturi de for, de dominaie/supunere ntre profesor i ei, determinnd astfel o atitudine de supunere i docilitate sau atitudini ostile, provocatoare, agresive din partea elevilor. Desigur c, atunci cnd au fost nclcate regulile colare a trebuit s se aplice unele sanciuni. S-a utilizat termenul de sanciune, nu pe cel de pedeaps, care are o conotaie negativ, conduce la ideea de a face ru, de a produce o neplcere celui cruia i se aplic. S-a adus la cunotina elevilor aceste sanciuni nc din momentul stabilirii regulilor i a limitelor de toleran. Au fost ncurajati elevii s recunoasc explicit comportamentele dezirabile. S-a intervenit operativ cnd a fost nclcat o regul, a fost adusa la cunotina clasei, n special a elevului care a comis acest fapt i a fost numita abaterea respectiv. S-a discutat cu cel care a nclcat regula, ncercnd s se neleaga motivul atitudinii sale. S-a aplicat sanciunea ntr-un timp scurt de la producerea abaterii i numai atunci cnd acel tip de comportament a persistat i nu au existat alternative. Profesorul s-a strduit s nu aplice sanciuni n momente de furie, riscnd astfel ca acestea s fie injuste, exagerat de mari i de nedrepte sau umilitoare. Se discuta de fiecare dat asupra circumstanelor, asupra regulilor ce au fost nclcate, precum i a consecinelor viitoare dac se va repeta greeala. n general, se poarta aceste discuii n afara orelor de curs, pentru a-l determina pe elev s reflecteze i s-i reconsidere unele atitudini i comportamente n condiiile acestei relaii individualizate pe care o are cu nvtorul. n majoritatea cazurilor, cauza comportamentului violent al elevului s-a dovedit a fi abuzul asupra acestuia n propria familie i/sau mediul familial instabil, tensionat, conflictual. n aceste cazuri coala a reprezentat pentru elevi o a doua ans. Foarte important a fost dezvoltarea unui parteneriat real i constructiv coal familie, n care s-a lucrat foarte mult pe educaia pentru prini. Desigur c nu este uor s faci fa lucrului cu elevii dificili. Fiecare situaie cu care te poi confrunta n astfel de cazuri este unic din punct de vedere al cauzelor i al formelor de manifestare. Iat, aadar c este necesar a se organiza cursuri de formare a cadrelor didactice pe aceast tem, astfel nct s tii s relaionezi corect cu aceti elevi i cu familiiile lor, s comunici adecvat i eficient. Este mult mai uor s alegi ce se potrivete mai bine dintr-o serie de posibiliti cercetate i demonstate tiinific dect s procedezi la ntmplare prin tatonri succesive, aplicnd regulile nvrii prin ncercare i eroare.

Tema 2 Rolul profesorului si rolul managerului

1. Notiuni introductive. 2. Definitia managementului. 3. Dimensiunile managementului clasei de copii. 4. Principalele functii sau roluri manageriale ale cadrului didactic. 5. Concluzii. 1. In sistemul social actual de educatie si invatamant, cadrele didactice trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educa, sa stabileasca relatii de cooperare cu parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. Ele nu educa numai la catedra sau in clase, ci prin fiecare contact relational cu copiii si parintii, desfasoara o munca de crestere si dezvoltare, de conducere si directionare. Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice in formare. De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati in ce priveste comportamentele si interventiile educatorului. Aceasta este perspectiva care le confera cadrelor didactice o pozitie oarecum specialaunica. Din acest moment mi se pare ca definitia managementului ca o alternativa este falsa. Acesta, deci managementul, este dupa parerea mea, care poate fi oricand combatuta, un complement necesar fiecarui cadru didactic - educatoare, invatator, profesor, care conduce o clasa de copii, care se respecta pe sine si munca pe care o presteaza. Din acest punct de vedere, la nivelul invatamantului prescolar, fiecare educatoare este managerul clasei de copii pe care o conduce.

2. Exista numeroase definitii ale cuvantului management: a prevedea si a planifica, a organiza, a conduce si a controla;

asumarea raspunderii pentru deciderea, planificarea si reglementarea activitatii unor oameni care lucreaza pentru un scop comun; lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective organizationale.

In aceste definitii exista cateva elemente-cheie, comune tuturor: nevoia de obiective si scopuri pentru o activitate, exploatarea resurselor materiale si umane existente, coordonarea eforturilor individuale. Cuvantul management se suprapune, ca sfera explicativa si de definitie, cu urmatoarele concepte: supraveghere / supraveghetor; conducere / lider; executare / executor; organizare / organizator; control / controlor; directiune / director. Din perspectiva educationala, termenul de management apare in mai multe ipostaze: management educational are in vedere politica educationala in general; management scolar are in vedere conducerea activitatii scolare din punct de vedere institutional in raport cu prima ipostaza; managementul clasei - are in vedere conducerea activitatii instructiv-educative la nivelul fiecarei clase de copii, care se raporteaza la randu-i celor doua ipostaze de mai sus. Semantica termenului management incurajeaza asocierea sau chiar identificarea cu sensul de reusita reusita intr-un domeniu de activitate al vietii sociale, de la afaceri pana la propria personalitate. Procesul de invatamant are drept scop asigurarea nivelului de reusita minimala pentru fiecare elev in parte, in planul formarii personalitatii sale, dar si atingerea unei reusite educationale, din perspectiva cadrului didactic. 3. Managementul unei clase de copii, care revine fiecarui cadru didactic ce conduce acea clasa, are mai multe dimensiuni: - dimensiunea ergonomica ce tine de aranjarea clasei, a mobilierului, de pavoazarea clasei, deci aspectul general al clasei; - dimensiunea psihologica are in vedere atat caracteristicile de ordin psihologic strict, cat si cele de psihologia educatiei. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea, respectarea si exploatarea particularitatilor individuale ale copiilor.

- dimensiunea sociala, care are in centru clasa de elevi ca grup social care cuprinde ansambluri de indivizi constituite istoric intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate; - dimensiunea normativa conform careia la baza constructiei grupului clasa stau unele seturi de norme, reguli, care vor regla intreaga desfasurare a activitatii scolare cotidiene; - dimensiunea operationala consta in modalitati de rezolvare a situatiilor de criza, in gasirea unor procedee si strategii de interventie ale cadrului didactic in aplanarea acestor situatii de criza; - dimensiunea inovatoare care reprezinta o conditie esentiala a optimizarii interactiunilor si micro-deciziilor educationale in universul grupului. Managementul, fiind o caracteristica a oricarei activitati organizate, are cateva trasaturi si functii comune, indiferent de domeniu. Din acest punct de vedere managerii din domeniul invatamantului, in speta cadrele didactice, ar trebui sa aiba: o pregatire de specialitate comuna in ceea ce priveste functiile si rolurile manageriale de baza (si aici se remarca cursurile de management ce s-au desfasurat la C.C.D. si pe care le-au urmat multe din colegele noastre); si o pregatire manageriala specifica, ce presupune adaptarea principiilor generale si a functiilor manageriale la particularitatile domeniului condus, in cazul nostru, al grupei de copii (aici se remarca insasi aceasta activitate care se desfasoara astazi). Ceea ce este specific rolurilor manageriale de baza al cadrului didactic sunt amplitudinile diferite pe care le capata acestea precum si continuitatea si simultaneitatea lor. Toate functiile manageriale ale cadrului didactic se coreleaza reciproc. Spre exemplu, in comparatie cu procesele manageriale din industrie unde intre manager si personal se interpune masina, iar rebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in procesul tehnologic, in procesul educational din clasa conducerea se realizeaza nemijlocit asupra personalitatii copiilor, iar consecintele unor erori sunt inadaptarea, delicventa, incompetenta, rebuturi ale stilului managerial ce cu greu sau chiar deloc mai pot fi reparate. Esenta rolurilor manageriale ale cadrelor didactice in activitatea de la clasa este orientarea si dirijarea resurselor umane si materiale de care dispune clasa si procesul instructiv-

educativ la un moment dat catre realizarea obiectivelor proiectate, in conditii de eficienta maxima. 4. Principalele functii sau roluri manageriale ale cadrului didactic cuprind urmatoarele componente: - planificarea; - organizarea; - decizia educationala; - controlul si evaluarea; - consilierea. Planificarea nu se refera cu necesitate la alcatuirea unor documente scrise, cum ar fi planificarea calendaristica, ci ea regaseste: o obiectivele prioritare ale etapei; o resursele necesare atingerii obiectivelor; o principalele actiuni de intreprins. Ca o forma de definire, planificarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie de obiective si la viitoarele mijloace, actiuni, resurse si etape pentru realizarea acestora. Organizarea este determinata de permanenta schimbarilor care au loc in pocesul de invatamant. Din punct de vedere managerial, organizarea poate fi descrisa astfel: 1. ansamblul de actiuni menite sa valorifice optim mijloacele umane si materiale ale clasei de elevi si ale procesului de invatamant; 2. selectionarea mijloacelor operationale cele mai simple si eficiente; 3. stabilirea si aplicarea de masuri pentru atingerea obiectivelor stabilite, in conditii de eficienta maxima. Decizia educationala - este un proces de alegere in mod deliberat a unei linii de actiune, pentru a ajunge la un anumit rezultat sau obiectiv. O definitie operationala a deciziei data de profesorul Ioan Jinga, o prezinta ca activitate constienta de alegere a unei modalitati de actiune, din mai multe alternative posibile, in vederea realizarii obiectivelor propuse.

La nivelul invatamantului, decizia are un caracter mai complex, deoarece procesul condus vizeaza omul in formare. Consecintele deciziilor au influenta directa asupra personalitatii viitorului adult, elevul in formare. Controlul si evaluarea Controlul, ca o componenta a actului managerial, trebuie sa se organizeze si sa se desfasoare in functie de obiectivele generale stabilite. El va fi cu atat mai eficient cu cat va determina in unitatea procesuala controlata un eveniment, o imbunatatire. Evaluarea, din perspectiva manageriala, reprezinta verificarea masurii in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa manageriala au fost atinse. Evaluarea de aceasta natura este atat de tip cantitativ cat si calitativ. Consilierea este o relatie speciala dezvoltata intre cadrul didactic si elevul, copilul in nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta. Consilierea este doar o arma sau un instrument de lucru in mana, inima si mintea cadrului didactic. Un rol important in activitatea manageriala a educatoarelor este si gasirea unor metode si procedee pentru integrarea si adaptarea copiilor cu cerinte educationale speciale. Politica educationala bazata pe dezideratul educatia pentru toti deziderat stipulat in legislatia internationala si in cea romana, necesita noi abordari educationale, necesita informatii speciale si modificarea atitudinilor educationale traditionale. Atitudinile moderne, de tip integrationist, presupun faptul ca integrarea copiilor cu nevoi speciale reprezinta o necesitate obiectiva a oricarui individ si a colectivitatii. Abordarea educativa din perspectiva procesului adaptativintegrator, subliniaza necesitatea analizei si proiectarii programelor educationale in raport cu specificitatea si individualitatea copiilor pe care-i avem la un moment dat in grupa pe care o conducem. Din tot ce ati audiat pana acum, rezulta faptul ca activitatea instructiv-educativa nu este o simpla transmitere de date, ci, inainte de toate este conducerea, managementul unui proces complex de generare de comportamente durabile, motivate, finalizate si integrate in viata de zi cu zi.