Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Situatia de Comunicare Si Functiile Limbajului

Situatia de Comunicare Si Functiile Limbajului

Ratings: (0)|Views: 73 |Likes:
Published by Helen Marțipan
teorie comunicare
teorie comunicare

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Helen Marțipan on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/26/2013

pdf

text

original

 
TEORIE
1. Emitatorul
- actant in procesul comunicarii, cel care produce mesajul prin codificarea unei informatii, are rol principal in cursul unei discutii
2. Receptorul
- actant in procesul comunicarii, cel care primeste mesajul si il decodeaza, are rol complementar inconversatie
3. Mesajul
- secventa enuntiativa prin care se transmit informatiile
4. Codul
- sistem conventional de semne si reguli combinatorii prin care se produce comunicarea- trebuie sa fie cunoscut, in egala masura, emitatorului si receptorului, pentru ca mesajul sa se poata produce- poate fi
verbal 
(limba) sau
nonverbal 
(alfabetul Morse, semne rutiere, stenografia, gesturile, mimica, tonalitatea)
5. Canalul
- mediul prin este transmis mesajul (aerul, posta, telefonia); un mesaj isi poate schimba forma infunctie de canalul prin care este transmisex: mesaj sonor (pe cale orala), poate fi transformat in mesaj grafic (transmis prin intermediul scrisului)
6. Contextul
- cadrul in care se desfasoara comunicarea; ansamblul de informatii cunoscut atat de emitator cat side receptor, care favorizeaza intelegerea noului mesaj- exista
circumstante obiective
(
domeniul sau sfera comunicarii
;
cale de transmitere
: oral, scris;
situatie
:oficiala, neoficiala;
particularitatile receptorului
: cunoscut, necunoscut, unul singur sau mai multi,
nivel depregatire
, stare de spirit, relatiile dintre emitator si receptor) si
circumstante subiective
(intentiile, opiniile, supozitiileinterlocutorilor)
Text literar/fictional
 particularizeaza comunicarea artistica, creatorul operei literare reflecta originalitatea lumiiinconjuratoare. In textul literar se manifesta functia poetica a limbajului si functia emotiva, prin excelenta reflexiva,intrucat expresivitatea continutului primeaza si nu informatiile inmagazinate.- caracter reflexiv- este rezultatul fictiunii, chiar daca e inspirat din realitate- scopul sau principal este sa impresioneze sa exercite un efect emotional asupra lectorului- atitudinea autorului este, in general, subiectiva- expresia in care apare invesmantat continutul este chiar mai importanta decat ideea transmisa- utilizeaza sensul constativ (figurat) al cuvintelor 
Text nonliterar/nonfictional
vizeaza domenii diverse de la cele stiintifice si juridico-administrative la mass-media, audiovizuala, concretizandu-se cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/scris; popular/cult; regional, colocvial,argoul si jargonul). In textul nonliterar actioneaza cu precadere atat functia referentiala cat si cea persuasiva (conativa).
-
caracter tranzitiv- se raporteaza strict la anumite aspecte din relitate- scopul sau principal este cel informativ- atitudinea emitatorului este, in general, obiectiva- nu urmareste exercitarea unui efect emotional asupra receptorului- utilizeaza sensul denotativ (propriu) al cuvintelor - apare ca : afis, reclama, lege, instructiuni de folosire a unor aparate, descriere geografica sau istorica
Argoul
este un limbaj codificat, înţeles numai de cei care îl folosesc (grupuri sociale: elevi, studenţi, delincvenţietc.). Se remarcă prin:- permanenta schimbare a fondului lexical;- fonetica şi morfosintaxa repetă caracteristicile limbajului popular;- folosirea cu sensuri schimbate a unor cuvinte din lexicul comun („cobzar” - 'informator'; „mititica” -'închisoare'; „curcan” - 'poliţist'; „mate” - 'matematică' ; „diriga” - 'diriginta' etc.).
Jargonul
se prezintă ca variantă a limbii naţionale, delimitat după criterii sociale şi culturale sau profesionale.Constă în folosirea folosirea excesivă a unor cuvinte străine (neogreceşti, franţuzeşti, englezeşti), cu intenţiaemiţătorului de a epata, ceea ce implică preţiozitate lingvistică.Vorbitorii tineri utilizează frecvent elemente de jargon („bye-bye”, ,,merci”, ,,full”, ,,cool”).
 
Functia comunicarii
stabileste
o relatie intre o anumita forma lingvistica si situatia
n in care aceasta esteutilizata. Comunicarea organizeaza enuntul in forme diferite ceea ce duce la existenta unor tipuri diferite de mesaje,care presupun mai multe functii ale limbajului. Chiar daca un mesaj nu are o singura functie, una dintre ele predominasi ii asigura acestuia o structura verbala specifica.
Functia emotiva
(expresiva, interjectionala) - axata asupra
emitatorului
- reprezinta capacitatea emitatorului de a personaliza discursul, de a se exprima clar, logic, nuantat, dar sicapacitatea mesajului de a semnala, dincolo de intentiile si vointa emitatorului, date despre personalitatea acestuia- prin bogatia si diversitatea vocabularului, prin tonul si ritmul vorbirii, prin corectitudinea enunturilor sedezvolta informatii despre gradul de intruire, mediul social, informatia culturala, atitudinea etc.- potrivit lui Tudor Vianu in capitolul "Dubla intentie a limbajului", limbajul are o dubla intetionalitate: "cinevorbeste o face pentru a-si impartasi gandurile, sentimentele si reprezentarile, dorintele sau hotararile", dar si pentru acomunica- vorbitorul comunica si se comunica , insa cele doua caracteristicei - tranzit si reflexiv - nu se completeazareciproc, pentru ca tranzititivitatea duce la reducerea reflexivitatii.- evidentiaza
individualitatea psihologica/emotionala a vorbitorului
, intr-un anumit moment, revarsata inlimbaj ex.
"Scapasem de ceva greu, de ceva ucigator. Imi venea sa cant, sa alerg." 
(Maitreyi);-
evidentierea starilor afective
sau reactiilor sufletesti ale emitatorului la contactul cu o anumita realitate- trădează starea afectivă, sentimentele, valorile morale, capacităţile cognitive şi cultura emiţătorului- se poate afirma că funcţia expresivă este prezentă în aproape toate mesajele, deoarece însăşi alegerea pentrumesaje a unei formule de construcţie din cele mai simple, mai „reci”, este tot un semn al unei anumite atitudini avorbitorului faţa de conţinutul mesajului- anumite
particularităţi de ritm, debit verbal în emisia mesajului, de mimică şi gesturi
care însoţesc anumitesecvenţe, variaţiile de intonaţie etc, demonstrează că, deşi limba este asemănătoare cu un cod, în realitate ea presupunemai multe coduri- in general, marcile lingvistice ale subiectivitatii emitatorului sunt si marci ale acestei functii- stratul pur emotiv al limbajului este constituit din
interjectii
; dincolo de emotia pura, limba poseda insa si altecaracteristici formale, menite sa marcheze participarea afectiva a vorbitorului la enunt (persoana a II-a pronume si verb,intonatia interogativ-exclamativa, lungirea emfatica a sunetelor etc)- o certa functie stilistica indeplinesc
arhaismele, regionalismele
si expresiile populare inzestrate cu poeticitate-
la nivel fonetic
:
accentul, intonatia, pauza afectiva, prelungirile emfatice de sunete
-
la nivel sintactic
:
antepunerea adjectivelor cu functie in epitetizare, inversiunile si dislocarile sintactice
-
la nivel lexico-semantic
: valoarea stilistica a
termenilor colocviali si argotici
; functia stilistica a unor derivatelexicale (
diminutive, augmentative);
 
verbe ale subiectivitatii
precum:
a iubi, a uri, a dori, a spera,
de perceptie:
a simti, a se parea, a vedea,
verbe sugestiv-imaginative:
a visa, a-si inchipui, a imagina.
-
la nivel gramatical 
:
substantivul
(forme de plural cu valoare
hiperbolica sau cu intelesuri depreciative
; formede feminin cu sensuri
ironice sau peiorative
); forme de
vocativ
cu valente afective, adjectivul (
superlativ
), verbul simodurile verbale (
modul optativ
), ca expresie a atitudinii emitatorului fata de actiunile ori starile exprimate- modalitatile lingvistice de realizare a subiectivitatii in limbajul liric sunt:
indici ai persoanei
(pronumele personale, categoria persoanei in flexiunea verbala),
indici ai timpului
(sistemul timpurilor verbale, adverbele deicticede timp:
acum, atunci, ieri, astazi
),
indici ai spatiului
(formele pronominale si adjectivele demonstrative, adverbeledeictice de loc:
aici, acolo, dincolo
).
Functia referentiala
(denotativa, cognitiva) - axata pe
referent
- vizeaza contextul/referentul comunicarii si reprezinta capacitatea enunturilor de a transmite informatii prinapelul la un cod cunoscut interlocutorilor - exprima ansamblul factorilor, care dincolo de sensurile enunturilor, afecteaza, modeleaza semnificatia acestora(situatia de comunicare - locul, momentul, relatia de comunicare dintre cei doi)- fixeaza un suport obiectual al comunicarii ex.
George este un copil bine-crescut 
- marcile ei: formulele de salut si de adresare care ne pot indica relatia dintre emitator si receptor, statutulacestora, diverse adverbe de loc, de timp, pronume care ne indica persoanele implicate in dialog, deicticele
Functia poetica
(estetica, literara) - axata asupra
mesajului
 
-
 presupune
modul în care este concentrat mesajul poetic
de la emiţător spre receptor şi constituie funcţiaesenţială a artei verbale- masoara
originalitatea mesajului, unicitatea
acestuia, gradul sau de expresivitate- nu este caracteristica doar limbajului poetic, ci limbajului artistic, in general; astfel, poate aparea in stilul
publicistic sau colocvial
, cum ar fi constructiile paremiologice (proverbe, zicatori), iar marcile ei marcile ei sunt ingeneral
figurile de stil
(tropii, cu precadere)ex
: "Cu galben si cu rosu isi coase codrul ia" 
(I.Pillat - In vie);
"Banul e ochiul dracului" 
 - se stie ca, spre
deosebire de limbajul stiintific
, pentru care ceea ce conteaza cu precadere este despre ce sevorbeste, limbajul poetic pune accentul pe cum se spune. Daca cel dintai privilegiaza semnificatul, cel de-al doilea privilegiaza
semnificantul.
In spatele cuvintelor dintr-un text stiintific se vad intelesurile pe care ele ni le dezvaluie, pecand cuvintele unui poem sunt, in mare masura,
opace,
ele retinand atentia cititorului asupra aspectului lor concret,ceea ce face ca
orice incercare de a le inlocui cu sinonime sa distruga poeticitatea textului
- ea
nu apare singura
: in poezia epica, unde se intrebuinteaza formulari la persoana a III-a, apare si functiareferentiala; in poezia lirica, in care enunturile sunt la persoana I apare si functia emotiva, iar in poezia liric-adversativa, cu valori retorice, formulate la persoana a doua (oda, epistola, satira) apare si functia conativa;- caracteristicile artei literare datorate functiei poetice sunt:
originalitatea si noutatea limbajelor, varietatealexicala
obtinuta prin
nuantarea sinonimica
si prin
combinari novatoare de cuvinte
si de sensuri, valorificareatermenilor considerati de artele poetice traditionale drept
"antilirici"
(reconsiderati de estetica uratului si de orientarileavangardiste), gasirea unor surse de poeticitate in formularile intentionat prozaice sau chiar sintagme preluate dinvariate stiinte, reactivarea vocabularului pasiv al limbii (prin actualizarea arhaismelor, regionalismelor etc), innoirea perpetua a formelor artistice prin apelul la neologisme si la unitati frazeologice neobisnuite.
Functia metalingvistica
- axata asupra
codului
- apare cand exista intentia de a se
atrage atentia asupra codului
utilizat: folosirea
explicatiilor, definitiilor
, precizarilor ale sensului dat cuvintelor, a gesturilor, a tonului, a
perifrazelor explicative
(explicaţii de genul
 glumesc,desigur 
) care au în vedere înţelegerea corectă şi completă a mesajului- permite limbii sa-si defineasca propriile elemente ex:
"Substantivul strigatura este derivat de la verbul a striga." 
- presupune intervenţii prin care
se verifică folosirea şi înţelegerea cuvintelor
, a sensului lor, a implicaţiilor colaterale ale semnelor din cod- are în vedere codul in care se exprima interlocutorii, modul în care funcţionarea nivelurilor limbii (morfologic,sintactic, lexico-semantic etc.) favorizează şi facilitează comunicarea- artele poetice faciliteaza decodarea semnificatiilor oferind "chei de lectura"- expresia cea mai clară a funcţiei metalingvistice este însăşi metalingvistica,
limbajul gramaticii
, propoziţiileacestei discipline ştiinţifice. Dar funcţia metalingvistică este prezentă în mod curent în conversaţia obişnuită ca unmijloc de control privitor la folosirea aceluiaşi cod lingvistic din partea colocutorilor. Însuşirea limbii materne, a uneilimbi străine sunt procese în care se stabileşte, pentru cei aflaţi în situaţie, dicţionarul şi gramatica codului limbii,regulile de codificare şi de decodificare
Functia fatica
(interactionala) - axata asupra
canalului-
are in vedere caracteristicile mijlocului de comunicare si controlul bunei functionari a acestuia, urmarindstabilirea si mentinerea contactului dintre emitator si receptor -este expresia relaţiei dintre mesaj şi contactul lingvistic, reprezentand un mijloc de stabilire a relaţiei decomunicare, de control, prelungire, restabilire şi întrerupere a acestui contact- nenumarate semnale fatice insotesc comunicarea interpersonala: confirmari verbale sau prin miscari ale capului,dar mai ales jocul privirilor prin care se reconfirma mereu pastrarea contactului.- caracteristice sunt formulele protocolare de salut, interjecţia
alo!
, inserţiunile incidente de tipul
(mă) auzi ?,
(
mă) asculţi ?, înţelegi ?;
intervenţiile de tipul
nu mă întrerupe, ai răbdare, lasă-mă să termin ce am de spus
- enunţuri fatice sunt şi cele de tipul
da, desigur, bine, înţeleg, fără îndoială, nu mai spune !, ce spui!
cu carereceptorul intervine în timpul transmiterii mesajului fie pentru a confirma că se află pe recepţie, fie pentru a-şimanifesta atitudinea faţă de conţinutul anumitor secvenţe ale mesajului.- faticul culmineaza in intonatie, dar si in alti operatori importanti de luare de contact, precum strangerea de mana,zambetul, inclinarea capului si, mai ales, privirea.
Functia conativa
(persuasiva, retorica) - axata asupra
receptorului

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->