Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
infailibitatea papei

infailibitatea papei

Ratings: (0)|Views: 188|Likes:
Published by R.R
despre un adevar care continua sa tina Biserica lui Cristos despartita
despre un adevar care continua sa tina Biserica lui Cristos despartita

More info:

Published by: R.R on Apr 22, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/20/2009

pdf

text

original

 
INFAILIBILITATEA PAPEI
  Înva
ţ
atura Bisericii Catolice privind infailibilitatea papei este în general în
ţ
eleasa gre
ş
it de catrecei din afara Bisericii. In particular, fundamentali
ş
tii
ş
i cre
ş
tinii care se bazeaz
ă
exclusiv pe biblieadesea confunda carisma "infaibilita
ţ
ii" Papei cu imposibilitatea total
ă
de a gre
ş
i. Ei î 
ş
iimagineaza ca cre
ş
tinii catolicii cred ca Papa nu poate pacatui. Al
ţ
ii, care elimina aceastagre
ş
eala, cred ca Papa se bazeaz
ă
pe vreo amuleta sau incanta
ţ
ie magica când da o defini
ţ
ieinfailibila.Date fiind aceste interpret
ă
ri gre
ş
ite ale dogmei infailibilita
ţ
ii papale, este necesar sa explicamexact ceea ce
nu este
infailibilitate. Infailibilitatea nu este absen
ţ
a pacatului. Nici nu este ocarism
ă
ce apar 
ţ
ine doar Papei, c
ă
ci infailibilitatea apar 
ţ
ine de asemenea Sinodului Episcopilor ca întreg, când înva
ţă
în mod solemn o doctrina ca fiind un adevar de credin
ţă
. Ne-o spune Isus însu
ş
i, care le-a l
ă
sat Apostolilor 
ş
i urma
ş
ilor lor, Episcopilor, autoritatea Bisericii: "Cei care vaascult
ă
pe voi, pe mine ma ascult
ă
" (Luca 10,16),
ş
i "Tot ce ve
ţ
i lega pe pamânt va fi legat
ş
i înceruri" (Matei 18,18).
Explica
ţ 
ia oferit 
ă
de Conciliului Vatican II 
 Conciliul Vatican II a explicat doctrina infailibilita
ţ
ii dupa cum urmeaza: "De
ş
i fiecare episcop înparte nu se bucur 
ă
de prerogativa infailibilit
ăţ
ii, totu
ş
i atunci când, fie
ş
i r 
ă
spândi
ţ
i în întreagalume dar p
ă
strând leg
ă
tura comuniunii între ei
ş
i cu Urma
ş
ul lui Petru, în înv
ăţă
tura lor autentic
ă
 de credin
ţă
 
ş
i moral
ă
sunt de acord asupra unei afirma
ţ
ii care trebuie socotit
ă
definitiv
ă
, atunci eienun
ţă
în mod infailibil înv
ăţă
tura lui Cristos. Acest lucru este
ş
i mai evident când, reuni
ţ
i înConciliu ecumenic, ei sunt pentru toat
ă
Biserica lui Cristos înv
ăţă
tori
ş
i judec
ă
tori ai credin
ţ
ei
ş
imoravurilor,
ş
i defini
ţ
iile lor trebuie primite cu adeziune de credin
ţă
." (
Lumen Gentium
25).Infailibilitatea apar 
ţ
ine într-un mod special Papei ca
ş
i cap al Episcopilor (Matei 16,17-19, Ioan21,15-7). A
ş
a cum a remarcat Conciliul Vatican II, este o carism
ă
de care "se bucur 
ă
Pontifulroman, capul Colegiului episcopilor, în virtutea func
ţ
iei sale, atunci când, în calitate de P
ă
stor 
ş
i Înv
ăţă
tor suprem al tuturor credincio
ş
ilor, care înt
ă
re
ş
te în credin
ţă
pe fra
ţ
ii s
ă
i (cf. Lc 22, 32),proclam
ă
printr-un act definitiv o înv
ăţă
tur 
ă
privind credin
ţ
a sau moravurile. De aceea pe drept sespune c
ă
defini
ţ
iile Pontifului roman sunt ireformabile prin natura lor 
ş
i nu în virtuteaconsim
ţă
mântului Bisericii, deoarece ele au fost proclamate cu asisten
ţ
a Duhului Sfânt, care i-afost f 
ă
g
ă
duit
ă
lui în persoana Sfântului Petru."Infaibilitatea Papei nu este o doctrin
ă
ce a ap
ă
rut brusc în înv
ăţă
tura Bisericii; mai degrab
ă
eaeste o doctrin
ă
implicit
ă
în Biserica primelor veacuri. Doar în
ţ
elegerea noastr 
ă
asupra infailibilit
ăţ
iis-a dezvoltat
ş
i a devenit mai clar 
ă
de-a lungul timpului. De fapt, doctrina infailibilit
ăţ
ii reieseimplicit din textele petrine: Ioan 21,15-17 ("Pa
ş
te oile mele.."), Luca 22,32 (" M-am rugat pentrutine ca s
ă
nu se piard
ă
credin
ţ
a ta"")
ş
i Matei 16,18 ("Tu e
ş
ti Petru...")
Bazat pe mandatul lui Cristos
 Cristos a ordonat Bisericii s
ă
propov
ă
duiasc
ă
toata înv
ăţă
tura lui (Matei 28,19-20)
ş
i a promisprotec
ţ
ia Duhului Sfânt, care o "va c
ă
l
ă
uzi la tot adev
ă
rul" (Ioan 16:13). Acest mandat
ş
i aceast
ă
 promisiune garanteaz
ă
c
ă
Biserica nu va se va îndep
ă
rta niciodat
ă
de la înv
ăţă
turile sale (Matei16,18, 1Tim 3,15), chiar dac
ă
, individual, catolicii o pot face.
 
Pe m
ă
sur 
ă
ce cre
ş
tinii au început s
ă
în
ţ
eleag
ă
mai clar autoritatea Bisericii
ş
i primatul Papei, eiau dezvoltat o în
ţ
elegere mai clar 
ă
a infailibilit
ăţ
ii papale. Aceast
ă
dezvoltate a în
ţ
elegeriicredincio
ş
ilor î 
ş
i are începuturile în Biserica primelor veacuri. De exemplu, Ciprian din Cartagina,scriind prin anul 256, a pus întrebarea astfel: "Vor îndr 
ă
zni ereticii s
ă
vin
ă
la scaunul lui Petru dela care vine credin
ţ
a apostolic
ă
 
ş
i de unde nu pot ap
ă
rea erori?" (
Scrisori 
59 [55], 14). În secolulal V-lea, Augustin a suprins atitudinea acelor vremuri când spunea: "Roma a vorbit, cazul s-a închis" (
Predici 
131,10).
Unele clarific 
ă
ri 
 O declara
ţ
ie infailibil
ă
- fie c
ă
e f 
ă
cut
ă
de Papa singur, de un Conciliu Ecumenic, sau de înv
ăţă
tura constant
ă
a magisteriului Bisericii de-a lungul secolelor - este f 
ă
cut
ă
de obicei numaicând unele doctrine sunt puse în discu
ţ
ie. Cele mai multe doctrine nu au fost niciodat
ă
puse la îndoial
ă
de marea majoritate a catolicilor.Lua
ţ
i un catechism
ş
i privi
ţ
i num
ă
rul mare de doctrine, dintre care majoritatea nu au fost definitede o afirma
ţ
ie oficial
ă
a Papei. De fapt exist
ă
pu
ţ
ine subiecte asupra c
ă
rora un Pap
ă
ar putea s
ă
 decid
ă
ceva f 
ă
ă
s
ă
dubleze una sau mai multe declara
ţ
ii infailibile ale Conciliilor Ecumenice sauale magisteriului Bisericii.Pentru un catolic cu educa
ţ
ie, subiectul este simplu
ş
i paragrafele de mai sus, cu trimitere lor, potfi suficiente. Alta este îns
ă
problema cu cre
ş
tinii ce se raporteaz
ă
exclusiv la Biblie. Pentru ei,infailibilitatea papal
ă
reprezint
ă
adesea o nebuloas
ă
pentru c
ă
în
ţ
elegerea ce o dau lor esteadesea incorect
ă
.Unii întreb
ă
cum pot fi Papii infailibili când unii dintre ei au tr 
ă
it scandalos. Aceast
ă
obiec
ţ
iedesigur ilustreaz
ă
confuzia obi
ş
nuit
ă
între infailibilitate
ş
i impecabilitate. Nu este garan
ţ
ie c
ă
Papiinu vor p
ă
c
ă
tui
ş
i nu vor da exemplu r 
ă
u. (Trebuie s
ă
remarc
ă
m aici gradul mare de sfin
ţ
enie g
ă
sitla Papi de-a lungul istoriei, "Papii r 
ă
i" fiind foarte rari). Al
ţ
ii se întreb
ă
cum poate existainfailibilitate dac
ă
unii Papi nu au fost de acord cu al
ţ
ii. Aceasta, de asemenea, arat
ă
o în
ţ
elegereinexact
ă
a problemei: infailibilitatea se aplic
ă
doar la proclam
ă
ri solemne, oficiale privindprobleme de credin
ţă
sau moral
ă
,
ş
i nu la decizii disciplinare sau chiar comentarii neoficialeprivind credin
ţ
a sau morala. Opiniile teologice particulare ale unui Pap
ă
nu sunt infailibile, doar ceea ce el define
ş
te solemn se consider 
ă
înv
ăţă
tur 
ă
infailibil
ă
.Chiar 
ş
i cei care nu fac aceste gre
ş
eli comune, adesea gândesc c
ă
infailibilitatea înseamn
ă
c
ă
 Papilor le este dat un dar special care le permite s
ă
propov
ă
duiasc
ă
pozitiv adev
ă
ruri necesare afi
ş
tiute. Dar nici acest lucru nu este tocmai corect: infailibilitatea nu este un substitut pentrustudiul teologic din partea Papei. Ceea ce face infailibilitatea este s
ă
previn
ă
faptul ca un Pap
ă
s
ă
 propov
ă
duiasc
ă
solemn
ş
i oficial un "adev
ă
r" care, de fapt, este eroare. Aceasta nu-l ajut
ă
s
ă
 
ş
tiece este adev
ă
rat, nici nu îl "inspir 
ă
" s
ă
înve
ţ
e pe al
ţ
ii ce este adev
ă
rat. El trebuie s
ă
înve
ţ
eadev
ă
rul în felul în care îl înv
ăţă
m cu to
ţ
ii - prin studiu -, de
ş
i, pentru a fi clari în
ţ
ele
ş
i, el are uneleavantaje datorit
ă
pozi
ţ
iei sale.
Petru nu e infailibil? 
 Ca un exemplu biblic al incorectitudinii infailibilit
ăţ
ii papale, fundamentali
ş
tilor le place s
ă
 sublinieze comportamentul lui Petru în Antiohia, unde a refuzat s
ă
m
ă
nânce cu cre
ş
tinii dintreneamuri pentru a nu afensa pe unii iudei din Palestina (Galateni 2,11-16). Pe aceasta tem
ă
el areun conflict cu Paul. Demonstreaz
ă
aceasta c
ă
infailibilitatea papal
ă
nu exist
ă
? Deloc. Ac
ţ
iunile lui
 
Petru au leg
ă
tur 
ă
cu probleme de disciplin
ă
, nu cu probleme de credin
ţă
 
ş
i moral
ă
. Problema afost ac
ţ
iunea lui Petru, nu înv
ăţă
turile lui. În acest exemplu, Petru nu a dat nici o înv
ăţă
tur 
ă
,
ş
i cuatât mai pu
ţ
in nu a definit o problem
ă
de credin
ţă
sau moral
ă
.Fundamentali
ş
tii trebuie de asemenea s
ă
recunoasc
ă
c
ă
Petru avea o anume infailibilitate - ei nupot nega c
ă
el a scris dou
ă
epistole infailibile ale Noului Testament. Astfel, dac
ă
comportamentuls
ă
u în Antiohia nu a fost incompatibil cu acest fel de infailibilitate, nici comportamentul s
ă
u gre
ş
itdin acel episod nu este contrar infailibilit
ăţ
ii papale în general.Intorcându-ne la istorie, criticii Bisericii citeaz
ă
anumite "erori ale Papilor". Argumentul lor sereduce de fapt la trei cazuri, cel al Papilor Liberius, Virgilius
ş
i Honorius, cele trei cazuri la care se întorc to
ţ
i opozan
ţ
ii infailibilit
ăţ
ii papale, deoarece acestea sunt singurele cazuri care nu sepr 
ă
bu
ş
esc odat
ă
men
ţ
ionate. Nu e cazul s
ă
intr 
ă
m în detalii aici - orice carte bun
ă
de istorie aBisericii va oferi detaliile necesare; este destul s
ă
not
ă
m c
ă
nici unul din cazuri nu întrune
ş
tecerin
ţ
ele subliniate de defini
ţ
ia infailibilit
ăţ
ii papale dat
ă
de Conciliul Vatican I (cf.
Pastor Aeternus
 4).
"Cazul favorit" 
 Conform fundamentali
ş
tilor, cazul lor cel mai bun se refer 
ă
la Papa Honorius. Ei spun c
ă
acesta apredicat monotelismul, o erezie ce sus
ţ
inea c
ă
Cristos a avut doar o fire (cea divin
ă
) nu dou
ă
firi(una divin
ă
 
ş
i una uman
ă
) a
ş
a cum sus
ţ
ine drepta credin
ţă
. Dar Papa Honorius nu a f 
ă
cutniciodat
ă
a
ş
a ceva. Chiar 
ş
i o cercetare sumar 
ă
a datelor ne arat
ă
c
ă
el s-a decis pur 
ş
i simplu s
ă
 nu ia vreo decizie. A
ş
a cum explic
ă
Ronald Knox, "Din pruden
ţă
uman
ă
, el s-a gândit c
ă
 controversa se cuvine s
ă
ă
mân
ă
nerezolvat
ă
[pentru moment], pentru mai binele Bisericii. Noi,având
ş
tiin
ţ
a de acum, spunem c
ă
a gre
ş
it. Dar nimeni, cred, nu poate pretinde c
ă
un Pap
ă
nueste infailibil pentru c
ă
 
nu 
a definti o doctrin
ă
."Respingerea infailibilit
ăţ
ii papale de c
ă
tre cei ce nu recunosc Tradi
ţ
ia ci doar Biblia esteprovocat
ă
de concep
ţ
ia lor despre Biseric
ă
. Ei nu cred c
ă
Cristos a stabilit o Biseric
ă
vizibil
ă
,ceea ce înseamn
ă
c
ă
ei nu cred într-o ierarhie a Episcopilor condus
ă
de Papa. Nu e locul s
ă
d
ă
mo demonstra
ţ
ie elaborat
ă
a înfiin
ţă
rii Bisericii vizibile. Dar este destul de simplu s
ă
subliniem c
ă
 Noul Testament îi arat
ă
pe apostoli înfiin
ţ
ând, dup
ă
instruc
ţ
iunile Înv
ăţă
torului lor, un organismvizibil,
ş
i c
ă
fiecare scriitor cre
ş
tin din primele veacuri -
ş
i de fapt, aproape to
ţ
i cre
ş
tinii pân
ă
laReform
ă
- au recunoscut dintotdeauna c
ă
Cristos a stabilit un organism activ.Un exemplu al acestei credin
ţ
e vechi vine de la Igna
ţ
iu al Antiohiei. În scrisoarea sa din secolul alII-lea c
ă
tre biserica din Smirna, el scrie: "Oriunde apar Episcopii, l
ă
sa
ţ
i poporul s
ă
vin
ă
, a
ş
a cumoriunde este Isus Cristos, este Biserica". (
Epistola c 
ă
tre smirneni 
, 8, 1 [A.D. 110]). Dac
ă
Cristos a înfiin
ţ
at un astfel de organism, El trebuie c
ă
l-a prev
ă
zut s
ă
d
ă
inuiasc
ă
, s
ă
fie u
ş
or identificabil(adic
ă
, s
ă
fie vizibil încât s
ă
poat
ă
fi g
ă
sibil)
ş
i, s-a gândit la o metod
ă
care s
ă
conserve înv
ăţă
tura Sa în acest organism. Toate acestea s-au realizat prin succesiunea apostolic
ă
aEpiscopilor, iar p
ă
strarea mesajului lui Cristos, în deplin
ă
tatea sa, s-a garantat prin darulinfailibilit
ăţ
ii, a Bisericii ca întreg, dat mai ales a conduc
ă
torilor numi
ţ
i de Cristos, Episcopii (lamodul colectiv)
ş
i Papa (la modul personal).Este Duhul Sfânt cel care îl opre
ş
te pe Papa de la a propov
ă
dui erori în mod oficial oficial,
ş
iaceast
ă
carism
ă
provine în mod necesar din îns
ăş
i existen
ţ
a Bisericii. Dac
ă
, a
ş
a cum a promisCristos, por 
ţ
ile iadului nu vor triumfa împotriva Bisericii, atunci ea trebuie protejat
ă
de c
ă
derea înerori
ş
i astfel de îndep
ă
rtarea de Cristos. Ea trebuie s
ă
se dovedeasc
ă
un ghid perfect neclintit înproblemele legate de mântuire.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->