• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
CUPRINS
Partea I : Introducere \u00een lumea culturii
Introducere
2
1. Cultur\u0103 \u015fi societate
4
2. Simbol, semnifica\u0163ie \u015fi practic\u0103 social\u0103
15
2.1. Prezentare general\u0103
15
2.2. Defini\u0163ii \u015fi caracteristici
19
a) Simbolul
19
b) Semnifica\u0163ia
35
c) Practica simbolic\u0103
40
Partea II: Practica antropologic\u0103
Introducere
57
1. Premisele g\u00eendirii antropologice
59
2. Privirea antropologic\u0103
84
2.1. Decentrarea interpersonal\u0103
84
2.2. Capcanele privirii
89
2.3. Terenul
108
2.4. Descrierea etnografic\u0103 \u015fi faptul ideal
126
A) Faptul social total
126
B) De la fapte sociale totale la fapte ideale
129
Partea I
INTRODUCERE IN LUMEA CULTURII
Introducere
In c\u0103r\u0163ile de antropologie poate fi g\u0103sit\u0103 \u015fi urm\u0103toarea parabol\u0103 \u2013 de
fapt o \u00eent\u00eemplare adev\u0103rat\u0103:

O femeie originar\u0103 din Bulgaria ofer\u0103 o mas\u0103 colegilor so\u0163ului s\u0103u american, printre care \u015fi un student asiatic. La sf\u00eer\u015fitul mesei, bulg\u0103roaica \u00eentreab\u0103 dac\u0103 mai dore\u015fte cineva ceva, insist\u00eend \u2013 cum \u015ftim \u015fi noi c\u0103 fac toate gospodinele ! \u2013 ca lumea s\u0103 se mai serveasc\u0103 din m\u00eenc\u0103ruri. Americanii refuz\u0103 politicos, spun\u00eend c\u0103 s-au s\u0103turat. Studentul asiatic accept\u0103 politicos s\u0103 mai fie servit. Dup\u0103 ce termin\u0103, gazda insist\u0103 din nou s\u0103 se mai serveasc\u0103 iar studentul asiatic accept\u0103 din nou, la fel de politicos. Scena se repet\u0103 \u015fi a treia \u015fi a patra oar\u0103, timp \u00een care gazda a trebuit s\u0103 mai prepare ceva pe ascuns \u00een buc\u0103t\u0103rie astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 nu se fac\u0103 de r\u00ees c\u0103 nu a avut destul\u0103 m\u00eencare pentru musafiri. C\u0103tre sf\u00eer\u015fitul celei de a patra runde, studentului asiatic i se face r\u0103u \u015fi le\u015fin\u0103.

Despre ce este vorba \u00een aceast\u0103 anecdot\u0103, ce s-a \u00eent\u00eemplat de fapt la
acea mas\u0103 ?

Fiecare dintre cei de fa\u0163\u0103 s-a comportat a\u015fa cum a\u00eenv\u0103\u0163at, adic\u0103 \u00een conformitate cu regulile con\u015ftiente sau incon\u015ftiente aleculturii din care face parte. Pentru gazda bulg\u0103roaic\u0103 aceasta \u00eensemna o mas\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103 (la noi se spune adesea c\u0103 \u201edac\u0103 nu r\u0103m\u00eene \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu s-a ajuns\u201d), \u00eensemna s\u0103- \u015fi pofteasc\u0103 oaspe\u0163ii c\u00eet mai mult (cine nu cunoa\u015fte faimosul \u201edar v\u0103 rog, mai servi\u0163i !\u201d al gospodinelor noastre ?), etc. Pentru studentul asiatic, a refuza m\u00eencarea oferit\u0103 de o gazd\u0103 ar fi \u00eensemnat cea mai mare insult\u0103 \u2013 a\u015fa c\u0103 a preferat s\u0103 i se fac\u0103 r\u0103u. Pentru oaspe\u0163ii americani, ceea ce s-a \u00eent\u00eemplat era straniu, chiar exotic \u015fi probabil c\u0103 \u015fi-au spus \u00een sinea lor c\u0103 a\u015fa o fi la

Ei, acolo. Dac\u0103 \u00eens\u0103 nu cuno\u015fteau nimic despre cultura balcanic\u0103 sau cea

asiatic\u0103, probabil c\u0103 nu au \u00een\u0163eles mare lucru din aceast\u0103nebunie \u00een care unul te \u00eendoap\u0103 cu m\u00eencare dincolo de limitelenormale iar cel\u0103lalt m\u0103n\u00eenc\u0103 p\u00een\u0103 le\u015fin\u0103 !

M\u00eencarea era aceea\u015fi pentru to\u0163i cei de fa\u0163\u0103 iar actul de a se hr\u0103ni este unul biologic, de asemenea identic pentru toat\u0103 lumea.Semnifica\u0163ia m\u00eenc\u0103rii \u015fi a actului de a m\u00eenca erau \u00eens\u0103 evident diferite pentru diferitele persoane.

Aceast\u0103 semnifica\u0163ie este una \u00eenv\u0103\u0163at\u0103 \u00een \u015fi prin cultura de apartenen\u0163\u0103 \u015fi face parte din aceast\u0103 cultur\u0103. Ea poate s\u0103 fie mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftient\u0103 \u015fi este mai mult sau mai pu\u0163in diferit\u0103 la Ei \u015fi la Noi, adic\u0103 \u00een culturi diferite. Dac\u0103 nu cuno\u015fti aceste diferen\u0163e, po\u0163i lua drept \u201enebunie\u201d ceea ce pentru al\u0163ii este pur \u015fi simplu \u201enormal\u201d, modul \u201efiresc\u201d de a te comporta. In unele cazuri aceast\u0103 necunoa\u015ftere sau confuzie a regulilor culturale te poate b\u0103ga \u015fi \u00een spital !

La prima vedere, \u00een aceast\u0103 \u00eent\u00eemplare avem de a face cu ni\u015fte oameni care m\u0103n\u00eenc\u0103, dintre care unul m\u0103n\u00eenc\u0103 prea mult \u015fi i se face r\u0103u. La o a doua privire, putem s\u0103 ne d\u0103m seama \u00eens\u0103 c\u0103 avem de a face cu un contact \u00eentre culturi \u015fi cu diferen\u0163e culturale. Aceste diferen\u0163e nu se v\u0103d \u00eens\u0103, sunt partea nev\u0103zut\u0103 dar semnificativ\u0103 a \u00eent\u00eempl\u0103rii, \u201eCultura nu const\u0103 \u00een lucruri \u015fi evenimente pe care le putem observa, num\u0103ra \u015fi m\u0103sura: const\u0103 \u00een idei \u015fi semnifica\u0163ii \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite\u201d \u2013 spune Roger Keesing (1985, p. 70). Cultura este ceea ce nu vedem...dar \u015ftim, este, ca s\u0103 spunem a\u015fa, umbra obiectelor \u015fi faptelor dintr-o societate uman\u0103. Nenum\u0103ratele defini\u0163ii ale culturii au urmat viziunea antic\u0103 interesat\u0103 de ceea ce se numea cultura animi, de \u201ecele suflete\u015fti\u201d, ca s\u0103 spunem a\u015fa. In acest spirit a fost formulat\u0103 \u015fi defini\u0163ia clasic\u0103 a lui E. B. Tylor, unul dintre p\u0103rin\u0163ii fondatori ai antropologiei, care, \u00een 1871, definea cultura \u00een felul urm\u0103tor:

\u201eAnsamblu complex incluz\u00eend cuno\u015ftin\u0163ele, credin\u0163ele, arta, moravurile, dreptul, obiceiurile, precum \u015fi orice dispozi\u0163ie sau utilizare \u00eensu\u015fit\u0103 de omul tr\u0103ind \u00een societate.\u201d

G\u0103sim \u00een aceast\u0103 defini\u0163ie o ambiguitate cu care se va lupta mult\u0103 vreme antropologia \u2013 \u015fi nu numai ea: pe de o parte cultura pare a fi un domeniu distinct, un ansamblu definit de atribute (credin\u0163e, obiceiuri, etc.), ce ar trebui considerat, \u00een consecin\u0163\u0103, ca exist\u00eend printre \u015fi al\u0103turi de alte domenii (economic, politic, etc.); pe de alt\u0103 parte, cultura este tot ceea ce \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte omul prin chiar faptul de a tr\u0103i \u00een societate, \u00een general, sau \u00eentr-o

anumit\u0103 societate, \u00een particular. Polariz\u00eend lucrurile pentru a le face mai

simple, am putea opune unei viziuni analitice, care consider\u0103 cultura un domeniu printre altele, o viziune integratoare, pentru care cultura este opusul naturii, caracteristica distinctiv\u0103 a omului tr\u0103ind \u00een societate \u015fi prezent\u0103 \u00een consecin\u0163\u0103 \u00een toate domeniile de activitate ale acestuia.

Dar cum putem atunci s\u0103 studiem cultura, s\u0103 \u201evedem\u201d aceast\u0103
prezen\u0163\u0103 general\u0103, dar mai degrab\u0103 \u201einvizibil\u0103\u201d ?
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...