Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istoria astrologiei

Istoria astrologiei

Ratings: (0)|Views: 93 |Likes:
Published by Cătălin

More info:

Published by: Cătălin on Apr 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2013

pdf

text

original

The Parker\u2019s History of Astrology
Istoria Astrologiei, de Julia \u015fi Derek Parker
Ronald Reagan, \u00eemp\u0103ra\ue000ii romani Caligula\u015fi Claudius, Ptolemeu, St.Augustin, regina britanic\u0103 Elisabeta I\u015fi
Heinrich Himmler \u2013 ce au ei to\ue000i \u00een comun? Interesul pentru astrologie. Cititorii publica\ue000iilor\u015fi rubricilor de

astrologie de ast\u0103zi probabil nu au nici o idee despre importantul rol pe care l-a jucat astrologia \u00een politica interna\ue000ional\u0103, filosofie, istoria religiilor\u015fi \u00een via\ue000a oamenilor obi\u015fnui\ue000i. \u00cen aceast\u0103 prim\u0103 lucrare modern\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103, autorii urm\u0103resc istoria astrologiei \u00eencep\u00e2nd cu 4000 de ani \u00een urm\u0103, de la inscrip\ue000iile astrologice f\u0103cute pe os de oamenii cavernelor, p\u00e2n\u0103 la alian\ue000a modern\u0103 dintre astrologie\u015fi psihologie. Ar fi greu de scris o carte plicticoas\u0103 pe acest subiect: istoria este pres\u0103rat\u0103 cu incidente fascinante\u015fi amuzante, cu personaje bizare, incitante, nebune sau str\u0103lucitoare \u2013 de la astrologul care, practic, guverna Imperiul Roman, p\u00e2n\u0103 la cel care se ascundea \u00een spatele draperiilor patului ca s\u0103 spioneze na\u015fterea unui Delfin al Fran\ue000ei,\u015fi p\u00e2n\u0103 la astrologul modern care a prezis cu succes tentativa de asasinat asupra lui Hitler,

\u015fi apoi a murit \u00een drum spre lag\u0103rul de concentrare.

Dar acestea sunt doar ornamente ale acestei profunde\u015fi cuprinz\u0103toare istorii a unui subiect serios: astrologia, probabil cea mai veche\u015ftiin\ue000\u0103 cunoscut\u0103 de om, cu o influen\ue000\u0103 incalculabil\u0103 asupra istoriei lui. Derek\u015fi Julia Parker alc\u0103tuiesc, ca autori ai acestei c\u0103r\ue000i, o combina\ue000ie perfect\u0103. Julia Parker practic\u0103 astrologia, a fost pre\u015fedint\u0103 a Facult\u0103\ue000ii Britanice de Studii Astrologice. Derek Parker este un sceptic. El spune c\u0103, \u00een cea mai mare parte, practica astrologiei este pentru el un mister. Dar el crede c\u0103 sunt destule dovezi ca s\u0103 simt\u0103 c\u0103 ar fi un gest nebunesc s\u0103 resping\u0103 un subiect doar fiindc\u0103 el nu-l st\u0103p\u00e2ne\u015fte.

Rezultatul a fost aceast\u0103 carte cu un echilibru unic. Ea nu caut\u0103 nici s\u0103 confirme, nici s\u0103 infirme ceva, ci
doar s\u0103 ofere o vie\u015fi precis\u0103 prezentare a fascinantei istorii a astrologiei.
Introducere

Dou\u0103 probleme majore apar atunci c\u00e2nd se scrie despre istoria astrologiei. Una este dimensiunea lucr\u0103rii. Astrologia a avut o mare importan\ue000\u0103 \u00een multe\ue000 \u0103ri ale lumii, cu mult \u00eenainte de inventarea scrisului\u015fi cel pu\ue000in p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVI-lea; \u00een ultima vreme exist\u0103 o re\u00eenviere considerabil\u0103 a interesului pentru ea. De aceea, volumul de documenta\ue000ie este aproape incalculabil,\u015fi examinarea \u00een profunzime a subiectului ar \u00eensemna o lucrare de o asemenea m\u0103rime \u00eenc\u00e2t probabil c\u0103 nici un editor n-ar putea s\u0103 o accepte f\u0103r\u0103 investi\ue000ii masive,\u015fi numai un scriitor preg\u0103tit s\u0103-\u015fi dedice via\ue000a acestui subiect ar putea aborda lucrarea.

A doua problem\u0103 este cea a impar\ue000ialit\u0103\ue000ii. Foarte pu\ue000ini par s\u0103 fie capabili s\u0103 vorbeasc\u0103 despre astrologie f\u0103r\u0103 emo\ue000ie. Aceasta este, pe de o parte, o chestiune de temperament, dar\u015fi de dezinformare, pe de alt\u0103 parte,\u015fi aproape \u00eentotdeauna este un amestec al ambelor. De pild\u0103, poate fi rezultatul simplei contempl\u0103ri a r\u0103ului ce poate fi f\u0103cut de o credin\ue000\u0103 nelimitat\u0103 \u00een infailibilitatea \u00eendrum\u0103rii astrologice \u2013 dar la fel de mult r\u0103u poate fi f\u0103cut\u015fi de acceptarea total\u0103 a infailibilit\u0103\ue000ii consilierii teologice. Uneori o devo\ue000iune prea naiv\u0103 fa\ue000\u0103 de astrologie a condus la acceptarea unor legende f\u0103r\u0103 nici o baz\u0103, care sus\ue000ineau invariabil afirma\ue000iile astrologiei. Unele \u201cistorii\u201d au repetat asemenea legende. \u00centr-o lucrare recent\u0103 a unui scriitor american, de exemplu, se afirm\u0103 c\u0103 lordul Byron era \u201cun astrolog destul de bun, care a desenat singur astrograma propriului s\u0103u fiu\u015fi a prezis destul de exact principalele evenimente din via\ue000a acestuia\u201d. Aceast\u0103 afirma\ue000ie ar fi fost mai conving\u0103toare dac\u0103 Byron m\u0103car ar fi avut vreun fiu, sau dac\u0103 ar exista cea mai mic\u0103 dovad\u0103, \u00een via\ue000a sau \u00een scrisorile sale, c\u0103 ar fi fost interesat c\u00e2tu\u015fi de pu\ue000in de astrologie.

Autorii acestei lucr\u0103ri simt c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi declare interesul \u00een scrierea ei. Julia Parker este consultant astrolog, a fost pre\u015fedint\u0103 a Faculta\ue000ii de Studii Astrologice, institu\ue000ie fondat\u0103 la Londra \u00een 1948, cu studen\ue000i din majoritatea\ue000\u0103rilor lumii,\u015fi tot ea este coautor la lucrarea \u201cThe Compleat Astrologer\u201d, un cuprinz\u0103tor manual de astrologie. Derek Parker, cel\u0103lalt coautor, r\u0103m\u00e2ne un sceptic pentru care practicarea astrologiei este, \u00een mare parte, un mister, dar el s-a convins c\u0103 la ora actual\u0103 exist\u0103 suficiente dovezi care sus\ue000in multe afirma\ue000ii astrologice,\u015fi c\u0103 ar fi o nebunie s\u0103 renun\ue000e la acest subiect.

\u00cen aceast\u0103 carte am \u00eencercat s\u0103 men\ue000inem un echilibru rezonabil. Aceast\u0103 lucrare nu are scopul de a convinge pe toat\u0103 lumea c\u0103 astrologia func\ue000ioneaz\u0103, sau c\u0103 nu func\ue000ioneaz\u0103. Inten\ue000ia ei este de a fi o scurt\u0103 relatare a r\u0103sp\u00e2ndirii astrologiei \u00een lumea civilizat\u0103,\u015fi a principalelor personaje implicate \u00een istoria ei.

Printre rafturile \u00eentregi de c\u0103r\ue000i proaste asupra acestui subiect, exist\u0103 c\u00e2teva titluri importante\u015fi de \u00eencredere, pe care ar trebui s\u0103 le studieze oricine scrie despre astrologie. \u00cen mod cert, masiva \u201cHistory of magic and experimental science\u201d (Istoria\u015ftiin\ue000ei magice\u015fi experimentale), 1941, de Lynn Thorndike. Alte exemple sunt: Jack Lindsay \u2013 \u201cOrigins of astrology\u201d (Originile astrologiei), 1971; F. H. Cramer \u2013 \u201cAstrology in Roman law and politics\u201d (Astrologia \u00een justi\ue000ia\u015fi politica roman\u0103), 1954,\u015fi Keith Thomas \u2013 \u201cReligion and the decline of magic\u201d (Religia\u015fi declinul magiei), 1971. Iar cartea lui A. L. Rowse, \u201cSimon Forman\u201d (1974) este cel mai timpuriu exemplu de lucrare a unui istoric serios care s-a g\u00e2ndit c\u0103 merit\u0103 s\u0103 cerceteze scrierile neatinse ale unui proeminent astrolog elisabetan.\u015ei scrierile lui Dr.John Dee a\u015fteapt\u0103 o analiz\u0103 la fel de profund\u0103 din partea vreunui alt cercet\u0103tor al perioadei elisabetane. \u00cen fine, nici un cititor nu se poate considera ini\ue000iat \u00een cele mai moderne scrieri de astrologie dac\u0103 nu a citit \u201cRecent advances in natal astrology\u201d (Progrese recente \u00een astrologia natal\u0103), 1977 \u2013 de Geoffrey Dean\u015fi Arthur Mather; \u00een timp ce opera \u00een mai multe volume a so\ue000ilor Michel\u015fi Fran\u00e7oise Gauquelin ofer\u0103 multe dovezi statistice\u015fi argument\u0103ri incitante. Opera lui Dane Rudhyar \u00een America,\u015fi cea a lui John Addey de la British Astrological Association (Asocia\ue000ia Astrologic\u0103 Britanic\u0103) sunt\u015fi mai specializate, iar revistele Asocia\ue000iei Britanice\u015fi ale Federa\ue000iei Americane a Astrologilor sunt publica\ue000ii serioase care merit\u0103 s\u0103 fie examinate.

Suntem recunosc\u0103tori, ca \u00eentodeauna, bibliotecarilor care ne-au ajutat,\u015fi numero\u015filor astrologi care ne-au oferit prompt sugestii asupra materialelor care ar trebui consultate. Suntem recunosc\u0103tori\u015fi fa\ue000\u0103 de Folio Society Limited pentru permisiunea de a cita din traducerea (realizat\u0103 de William Ginnis) lucr\u0103rii lui Sebastian Brant \u2013 \u201cThe ship of fools\u201d (Corabia nebunilor),\u015fi fa\ue000\u0103 de Penguin Books Limited pentru permisiunea de a cita din traducerea f\u0103cut\u0103 de Nevill Coghill pentru \u201cPove\u015ftile din Canterbury\u201d ale lui Chaucer (\u00a9 1958, 1960, 1975, 1977).

Volumul I
\u00cenceputuri de demult

Cum, c\u00e2nd, unde a ap\u0103rut astrologia? Cum, c\u00e2nd, unde a \u00eenceput omul s\u0103 cread\u0103 c\u0103 Soarele, Luna\u015fi planetele vizibile \u00eei influen\ue000eaz\u0103 caracterul\u015fi via\ue000a, s\u0103n\u0103tatea animalelor sale, calitatea recoltelor sale, vremea \u2013 de fapt, orice aspect al vie\ue000ii pe P\u0103m\u00e2nt?

R\u0103spunsul trebuie s\u0103 fie: de \u00eendat\u0103 ce a fost capabil de o g\u00e2ndire inteligent\u0103, c\u0103ci atunci el a realizat c\u0103 Soarele, ca surs\u0103 de c\u0103ldur\u0103\u015fi lumin\u0103, guverna toate lucrurile vii; c\u0103 mareele urcau\u015fi coborau odat\u0103 cu Luna, c\u0103 ea afecta\u015fi alte cicluri naturale, c\u0103 avea efect asupra stabilit\u0103\ue000ii emo\ue000ionale. Atunci au fost puse bazele teoriei astrologice. \u00cen mod interesant, c\u00e2teva dintre cele mai timpurii artefacte astrologice care au supravie\ue000uit vremurilor vin din Orientul Mijlociu unde, cu circa 15000 de ani \u00ee.Chr., s-au dezvoltat primele sisteme agricole \u2013 gr\u0103dinarii au recunoscut \u00eentotdeauna c\u0103 exist\u0103 o diferen\ue000\u0103 calitativ\u0103 \u00eentre lumina de diminea\ue000\u0103 \u015fi cea de dup\u0103-amiaz\u0103,\u015fi c\u0103 momentul c\u00e2nd sunt sem\u0103nate plantele sau c\u00e2nd sunt culese ierburile de leac pare s\u0103 le afecteze cre\u015fterea\u015fi virtu\ue000ile.

\u00cen ansamblu, ceea ce a condus la dezvoltarea astrologiei trebuie s\u0103 fi fost respectul natural al omului fa\ue000\u0103 de luminile stranii, magice, din ceruri, privite ca fiind zei. Din cea\ue000a groas\u0103 care \u00eenv\u0103luie istoria timpurie a subiectului au ajuns p\u00e2n\u0103 la noi un num\u0103r de t\u0103bli\ue000e cuneiforme \u2013 pl\u0103cu\ue000e din c\u0103r\u0103mid\u0103\u015fi din piatr\u0103 \u00eenscrise cu caractere triunghiulare sau de forma unor cuie \u2013 care au \u00eenregistrat cele mai simple fenomene astronomice: eclipsele Lunii, anumite mi\u015fc\u0103ri planetare, interpretate ca vestitori ai foametei sau ai r\u0103zboiului, ori ai p\u0103cii\u015fi prosperit\u0103\ue000ii.

Imperiul Babilonian dintre secolele 18-17 \u00eenainte de Christos era b\u00e2ntuit de supersti\ue000ii,\u015fi multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri erau considerate semnificative\u015fi \u00eenregistrate \u2013 mu\u015fc\u0103turile anumitor animale, vise, stilul de zbor al p\u0103s\u0103rilor, aspectul unui nou-n\u0103scut (\u201cC\u00e2nd o femeie na\u015fte un copil cu urechi mici, casa ei se va pr\u0103bu\u015fi \u00een ruine\u201d),\u015fi alte ciud\u0103\ue000enii cum ar fi intrarea \u00een casa cuiva a unui porc cu paie \u00een gur\u0103. Fenomenele astronomice erau numai unul din multiplele aspecte din care omul \u00eencerca s\u0103 prezic\u0103 viitorul, dar era un

aspect foarte r\u0103sp\u00e2ndit: un interes pentru formele timpurii ale astrologiei a fost comun mai multor civiliza\ue000ii str\u0103vechi, nu numai \u00een Orientul Mijlociu, din Anatolia p\u00e2n\u0103 \u00een Persia, ci\u015fi \u00een Extremul Orient,\u015fi la civiliza\ue000iile Inca\u015f\u0103, Maya\u015f\u0103 \u015fi mexicane, unde acele planete care puteau fi v\u0103zute cu ochiul liber \u2014 Mercur, Venus, Marte, Jupiter\u015fi Saturn \u2014 erau identificate ca zei cu diverse nume\u015fi personalit\u0103\ue000i,\u015fi unde mi\u015fc\u0103rile lor pe fundalul plin de stele al cerului erau v\u0103zute ca av\u00e2nd semnifica\ue000ii evidente.

Astrologii-astronomi au dob\u00e2ndit treptat tot mai multe cuno\u015ftin\ue000e despre planete,\u015fi au \u00eenceput nu numai s\u0103 observe eclipsele, ci\u015fi modul de deplasare al planetelor \u2014 uneori ezitant, alteori p\u0103r\u00e2nd s\u0103 se mi\u015fte \u00eend\u0103r\u0103t, alteori p\u0103r\u00e2nd s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103\u015fi apoi s\u0103 se despart\u0103; f\u0103c\u00e2nd astfel de observa\ue000ii, ei au elaborat predic\ue000ii bazate pe aceste mi\u015fc\u0103ri. \u00cen vremea lui Ammisaduqa, al zecelea rege al Primei Dinastii babiloniene, \u00een secolul 17 \u00ee.Chr., se f\u0103ceau numai cele mai teribile profe\ue000ii, dar bibliotecile regale ale regilor asirieni de la Ninive, Calah (Nimrud)\u015fi Ashur, din secolele 8-7 \u00ee.Chr.,\u015fi bibliotecile templelor din principalele ora\u015fe babiloniene aveau pe rafturile lor o colec\ue000ie de peste 7000 de articole astrologice \u00eenregistrate pe 70 de t\u0103bli\ue000e (cunoscute ast\u0103zi, dup\u0103 primele cuvinte ale primei t\u0103bli\ue000e, sub numele de \u201cEnuma Anu Enlil\u201d).

Motivul pentru care aceast\u0103 elaborare a teoriei astrologice a avut loc \u00een Orientul Mijlociu, \u00een loc s\u0103 aib\u0103 loc \u2013 s\u0103 zicem \u2013 la amerindienii din Wisconsin sau la azteci, care aveau cu siguran\ue000\u0103 un interes timpuriu la fel de profund pentru acest subiect, a fost c\u0103 babilonienii erau mai buni astronomi\u015fi matematicieni; ei au alc\u0103tuit un calendar,\u015fi pe la 500 \u00ee.Chr. deja treceau la inventarea zodiacului, acel element esen\ue000ial \u00een personalizarea astrologiei.

Babilonienii s-au ocupat timp de secole cu structurile de pe cerul nop\ue000ii, \u00eenainte de a realiza un calendar suficient de func\ue000ional ca s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 prevad\u0103 eclipsele\u015fi s\u0103 cerceteze \u00eend\u0103r\u0103t \u00een timp ca s\u0103 \u00eentrevad\u0103 evenimentele celeste din trecut. Se pare c\u0103 ei au \u00eenceput s\u0103 lucreze studiind durata zilei\u015fi a nop\ue000ii, apoi r\u0103s\u0103ritul\u015fi apusul Lunii,\u015fi apari\ue000iile sau dispari\ue000iile planetei Venus. Cele mai timpurii calendare plaseaz\u0103 \u00eenceputul unei luni la momentul de Lun\u0103 Nou\u0103. Dar din cauz\u0103 c\u0103 intervalul de la o Lun\u0103 Nou\u0103 la urm\u0103toarea este neregulat \u2013 \u00een medie, 29 zile, 12 ore, 44 minute\u015fi 3 seconds \u2014 era foarte dificil de proiectat un calendar \u00een care fiecare lun\u0103 calendaristic\u0103 s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu Luna Nou\u0103, c\u00e2nd fiecare an \u00eencepea la echinoc\ue000iul de prim\u0103var\u0103. (Pentru asta, trebuia definit\u0103 o lun\u0103 calendaristic\u0103 \u00een plus odat\u0103 la 2 sau 3 ani \u2014

\u015fi chiar \u015fi a\u015fa apare o diferen\ue000\u0103 de o zi \u015fi jum\u0103tate la fiecare 8 ani)

Detaliile calendarelor timpurii\u015fi evolu\ue000ia lor sunt complexe; este suficient s\u0103 spunem c\u0103 problema a fost rezolvat\u0103 cu o precizie rezonabil\u0103 (\u015fi, s\u0103 nu uit\u0103m, f\u0103r\u0103 ajutorul ceasurilor mecanice) de c\u0103tre babilonieni. De la ei \u00eencoace, au fost f\u0103cute\u015fi alte dezvolt\u0103ri\u015fi complic\u0103ri ale calendarului. Iulius Cezar a trebuit s\u0103 porunceasc\u0103 unui astronom din Alexandria s\u0103 rezolve sistemul complicat \u00een care degenerase calendarul roman, dar calendarul Iulian care a rezultat avea s\u0103 ajung\u0103 la o desincronizare cu nu mai pu\ue000in de 11 zile (fa\ue000\u0103 de ciclul anual natural), astfel c\u0103 \u00een 1752 Imperiul Britanic a fost nevoit s\u0103 adopte calendarul Gregorian (introdus \u00een restul Europei de c\u0103tre papa Gregorius \u00een 1582), elimin\u00e2nd 11 zile din acel an. La miezul nop\ue000ii de 2 septembrie a \u00eenceput ziua de 14 septembrie,\u015fi oamenii au protestat pe str\u0103zi fiindc\u0103 le intrase \u00een cap c\u0103 legiuitorii \u00eei lipsiser\u0103 de 11 zile din via\ue000\u0103.

Odat\u0103 alc\u0103tuit un calendar, prin observa\ue000ii\u015fi prin aplicarea matematicilor puteau fi prev\u0103zute mi\u015fc\u0103rile
planetare. Urm\u0103torul pas a fost inventarea zodiacului.

La \u00eenceput, acesta a fost proiectat ca un mijloc de m\u0103surare a timpului. Este vorba de un cerc pe care sunt plasate 12 constela\ue000ii, fiecare dintre ele marc\u00e2nd un segment de 30 de grade pe ecliptic\u0103, acea cale imaginar\u0103 pe care Soarele pare s\u0103 o urmeze \u00een c\u0103l\u0103toria sa \u00een jurul P\u0103m\u00e2ntului. Deoarece acea c\u0103l\u0103torie dureaz\u0103 circa 365 de zile, astronomii din Babilon, Egipt\u015fi China au ajuns, \u00een mod independent, la ideea de a \u00eemp\u0103r\ue000i ecliptica \u00een 360 de grade, care puteau fi u\u015for \u00eemp\u0103r\ue000ite \u00een 12 sec\ue000iuni egale.

Din motive practice, cercul trebuia s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00eentr-un punct al s\u0103u. \u00cen vremurile antice, el \u00eencepea de la anumite stele fixe\u2014 ca Aldebaran sau Ochiul Taurului, de pild\u0103, sau de la Regulus, cea mai str\u0103lucitoare stea din constela\ue000ia Leului. \u00cen astrologia modern\u0103, cercul zodiacal \u00eencepe de la echinoc\ue000iul vernal \u2014 punctul

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->