z

o

c

PASIUNE EXPERIENTA APICOLA
CU GENEROZITATE TUTUROR
Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in
tiparul editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar a
lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nou
f
'.
Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii,
pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei
lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii
vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-
1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor
de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale
permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici
mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im
Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor.
De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele
I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intot-
demma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta
pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani ,
Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea meti-
l;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai
rJicientii prin tehnologWe moder'ne care apeleazi1 ca urmare a evo-
IlIliei ascendente a apiculturii contemporane.
o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are
activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfaurata, fara
' ,41.rerupere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit
bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti:
l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate
Q.l'tic:o/.e pubLi<;ate in ztare $i reviste, dar' mai cu seamii in revistele noastre
dr apicult-urii din ultimii 50 de ani, elaborind $i publicind numeroase
/)1'o;;nri carti apicole. Acum 40 de ani a publicat cartea "Stupiiritul"
(.'on(.ill.tud 960 de pagini - reeditat(i inca de doua ori - un tem..einic
1. 1I(/m'!ll,(itOr pentru stupari $i pentru incepatoni in apicuUura. Multe
de stu pari din Romania s-au format aplicind clilauzitor dialogul
1Ii ,\'/.l'lI ciiv din "StupiirituZ". In acest fermecator dialog cu fiul adorat,
1IIIIIIi c/irll;re noi 1te-am regasit fie in 1'!Olullui Calin fiul, in anU tineretii
/1 (/(/8/,'1'(;, fi e in eel al tatiilui -dornic sa sadeascii aceea$i pasiune pentrll
nl l)/./I(' in S7IJl etul copilU'Ili sau drag. Am in memoria mea nenum(l-
3
lal,. SClJlte (lilt vtnto atit de fida! in aceastii carte. Meritul mare
at OIUorutlti cst.e I..-a (l giisit acea.stii forma con.structivii de prezentare,
imbruC(l,t il jermec<1tond grat sfiitos lIloldovenesc.
Aceastii valoroasii $i cuprinziitoare carte de cuno$tinte i statuTi
apicole practice a fost completata arum zece ani, de 0 alta lucrare a
sa : "A.B.C.-uL apical", care grupeazli, dupQ un alt sistem, de
speciaLitate terminologia apicolii experimentala $i generaUi, ogLindind
nivelul apiculturii Ia acea datil.
In domeniul produselor apicole in special in eel al diversificari i
produetiei a,picoZe $i a utilizifrii produ.seZor albineZor in. seopul
omului, Constantin L. Hristea a adu.s, prin publieatiUe sale din ultimii
ani, reale foloase apieultorilor $i consumatorilO1' de produse apicole.
La curent cu eereetiIrUe apicole contemporane, dispu7l.tnd
de 0 vastii experientii practica, lucrind zUnic En stupinele sale $i 1n
aeelea pe care le-a condus direct in cadrul sectorului apicol de stat,
autorul Zucrarii "Stupiiritul" $i-a dat sea.ma eli observatit'Ze $i consta-
tiirtle sale, din 1935, sint mult depd$ite $i ca este nevoie de 0 noua
lucrare. Cu :riibdare competentii, studiind literatura documentara de
specialitate, folosind un material de referinfa actual, Constantin L. Hristea
a 1nceput din 1970 sa scrie 0 noud lucrare despre stupQrit, efOTturUe
sale materializindu-se in caTtea aparuta acum sub titlul sem.nificativ
- care demostreazd conttnu:itatea prim.ei sale Luerari de bazii - :
"Stuparitul nou".
Abordind 0 tematidi principialii deosebitii fota de aceea din prima
sa lucrare, de data aceasta el n.e prezinta albina ea pe 0 simpla parte
din vastul complex biologic care Ste "colonial< - organism bioJizio-
logic
Autorul 0 fiicut observatii pre}ioase asupra comportamentului colo
nie! de albine, a;ung'ind La conduzii foarte foLositoare pentnt crescatorii
de albine C'U privire la sistemul n.ervos at coloniei, explicind astfd uncle
din multiplele "taine'( din viata acestui complex biologic, elL di feritele
aspecte legate de viata ei comunitarii.
Sint incredintat cii aceastQ nouii carte a octogenarului Constantin
L. Hristea va fi primita cu acela$i interes de catre toti apiclLltorii din
tara, cititorii ei, tinert virstnici, practicieni if amatori, giisind tn
bogaLuZ ei continut, prezent intr-un stU fntT-o farmii literrtra roma-
nea.scii, placutii accesibUa tuturor. 0 cliliiuzii binevenitii deosebit
de folositoore in pr'acticarea apicuLturii in conditiUe metodologiei apieole
moderne.
In forma ei actuala cartea "Stupiiritul nou" demostreaui de Jape
valoarea pasiunii $i indetungatei experiente pe care Constantin L. Hristea
o cu ddrnicie tuturoTa.
Dea Zungul anUor am. urmiirit laborioasa activitate a acestui maestru
01. apiculturii. Adeseori mlf fntrebam de ,uttde gifsc$tc aUta encrgic La
vfrsta sa fnaintatcl. COT/rider (,'0 numai ent'lIzlasrltuL sUu # 7XlSilmca elL
( " >t ilLbe$te mimm(lte illsectp an gcmernt bOOMCl c .....ale (tctivitilj.i.

Of' (u'cell (jill IJfirlift ell plli c(>r a suUcit(l rca de (l prf'ja lll
tUllI" i cOnsider () chlSte p(>/ttrlt mine, sit 0
fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$t upMi/ur rLin rara.
C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu
ll
dOr6SC (IUtoM/h,t
11/(" " ttru de Olloor e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll
S(/rlM/Mil Romania, care in cu,.lnd 80 de ani, sli ducli dtrpll'
1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdb<l apiClJ ltlLrii
/' ,11\' /Iitl lldiolc. Ca 0 a merit elor sa/,e, CongraSll t Itll ertl
I">fwl dt' (lpicldtura at APIMONDIA din 1975 de fa Grenoble - PrlJI
II ("Wjl tTir 'I/ocstrlilui COllst ontirl. L. Hrist p(I dipl oma *f 1YI.cdalia (/(1 II
IlI/I'nt indchmgata sa activitote publicistici'i: in JoLosut dezvott fi rfl 1(1)11 I
",dl lIIod('rll p.
,"I'l,M';' HI11l
Pl OOf. dr. Ins. V. IIAnNAJ
Cr<.'scCltorl\ol' Ill" Al hl .
din Republica Socilliis1a HomAnlU 1/1
APIMONDI A
I
PLANUL LUCRAull
TncC'pem, tineri apicultori, eu expunerea planului inva\Alurii api-
('1/1(' - cum se procedeazA in oricare activitate - pentru a puleD
1111\lnt rczuJta'le bune.
Vom prezenta Ia inceput 0 introducere in aceasUi disciplinA pentru
II vl -d('n ce cuprinde ea ca sarcini !}i cum trebuie sA ne pregatim penll'll
j '/l Hlupinu sa fie rentabila bine organizatA. Vom trece apai la eXfl-
Hunlu'ca Jocuin\ei aIbineior - stupi sistematici, care sint de
mfrllllt - in care coloniile se pot dezvalta fara limita.
Tn examinind aetivitatea unui roi natural primar !;ii apoi
II urwin secundar, yom incepe cu un studiu anatomic al albinei, pentrll
/I putea intelege cum fonneazA aceastA popul atie cu zeci de mil de iiin\e
1i!'(,1 complex biofiziologic care este colonia, cu grupele sale sociale tem-
pnrnr'(" cure sint adevarate organe de vietuire. eu aceasta ocazie vorn
l'UMI\,'; Lc componenta coloniei cu cele tTei caste de indivim a1 ei.
Studiind colonia ea atare yom activitatea grupelor sociale,
I'llrf' <hIC, in primul rind, la 0 continua preschimbare a genera\iilol'
1', U'l' Me mai intens sau mai incet, in raport de sezoane, iar in
ttl d(,lIcfI rind la acumularile de bunuri alimentare aUate in natura
WhUll' 1n Rtup drept hrana pentru puiet, matcli !?i albine.
Til {'onlinuare Yom examina felul in care trebuie preglitite coloniile
pHlllrll II lerna in cele mai bune conditii, astfel incit primavara sA apad\
III (lI'pllnc puted, pentru a <ia apoi stuparului 0 recolta cit mai mure.
va Iua albinelor numai prisosul, adicA numoi surplusul
I'UII' nevoile coloniei pentm putea activitulea in
. "oll (II \l i optimc.
'I'olo<l ot;\ vom urmari problema foarte importaniu a ameliorArii COIl-
1111111' II IW('\ioosci noastre rase Carpatica, prin de millci selcc-
t lPIHili' , fllllX'l"cchcate natural sau artifioial.
Tn Il rtrl;!ll, VOr n studiate metotlele de Iaborator pentru identiIicarea
dlrl 'rl\l!ol' ngcn\.i palogeni ai albinclor, caracterisbicile boWor provocnle
II., HI"''1liu, prc('um met odele corespunzal oare de prevenire !),i COI11-
h ,t ll'lt, I I lor,
1111 vi Be par<'\ inutile tipsile de irnportan\fi. 0 sel'ie de amli-
1111111. ' 1' lIprlnflc tn ll ccsl material, pc care unii dintrc voi Ie
1)111 d ql'n t"tll ,1 Ie ('xpuncm tn sludi ul nastl'u, 0 faccm penll1.l di si tlt
1I, -,'t'Ilmf' /I rI c: uIIO!'l ('ul(' $i V;'\ VOl' !i de folos in pz'uctica viitO[lrc. Tn niC'I
n 1,11111 .... ' IllI S(' r('I' 111[\j mult" nmllnl1l1te C'H in lieht,ic[1 npicoln.
7
PLAl~UL LUCRJ \RIl
Incepem, tinerl apiculjor], eu expunerea planului invAt4t.urii npi
l,.,I" - }I!,-il cum se procedeaza tn oricare activttate - pentru u PUt.c(1
1111\1111'1'('2ultate bune.
Vcnn prezenta In Inceput 0introdueere to aceasta disciplin~ pentru
" "1""''' t'e cuprinde ea ca sarcin! ~l cum trebuie sa ne pregatim pentnu
1"11 '1IIIt)lfliJ s~tie rentabiUi ~l bine organizatil.. Yom treee apol lil exa-
IIllnUlN.'1l J oeuUltei albiaelor - stupl stseemattei, care stnt u~r (it'
m',IU.1 - ~i in care colonlile se pot deevolta f!I'~liJ nittl,
ttl sfJ l'~it. examintnd ac..~ta~ unui rot natural prima. ~i apot
It ulIllia sccundar, vom tncepe cu un studlu anatomic at alblnel, peL11rU
, I1UI(\d in~clegc cum lormeaza aceasta populatie eu zeei de mU de liiJ ltr
I" ,., eomplex biof(ziologic care ~t~ eolonla, cu grt.lpele sale socialc tern-
1111"11'1', care slnb adevarate organe d~ vi~~wl"e, Cu aeeasta ocazie vom
"I1C1(lltJ jLC $}i oompenenta coloniei C'U eele 1T~i ca.st~de ind5viz; ai ei,
Sludiind colonia eel stare vom urrnari adivita~a grupelor sueialc.
C'tli j. thlt', tn prirnul rind, la 0 continua preschlmbere 8 genel'a~iih>l'
flint' tIC succed, mai intens sau mai lncet, in raport de sezoane, iar in
~IJ d,III{,. nind Ia acumulai-ile de bunuri alimentare nflate in natura lji
la,hl,l' In 'l.lup drept hrana pentru puiet, mai('A $1 albine.
til rontinuare vom examtaa felul tn care trebuie preglitite eoloniile
I "nit u J I t<'l'J 1ll 1n cele mai bune condltii. astfel inctt primAvara sA npal'(l
III ''''pllln' putel'i. pentru a da apoi stuparulu! 0l'ecolt;A cit mat mare,
~hll).f\ruJ va lua stbinelor numai pdsQ.1UI. adicli numal surplusul
"III' 1I'})'I~(>~:tcnevotle coloniel pentru a..~1putea (lesIA!jiuraactlvitatea tn
, ,lull II upumo.
'1",lNtlll1\ vom 'n'll1~llJ problema Ioarte imporlantii a ameliol'[S'J 1 COl1-
llt,II" " pl'phr)oSl"i noastre rase Carpatlee, prin cresterea de m~tci sclee-
~'III'ho, h"I',',w:hN11e natural sau artlfielul.
til 11I'!111, VOl' !t studlate metodele de laborator pentru i(1ent.Wcnren
,'HII,'ll,IIIl' lljtcmll patogenl ai albtnetor, earaetertsldclle bolilor provocate
tI, 1II'lhu, pn.'c'um ~i m~l()dcl~ eorespunzalcru-e de prcvenire ~i COUl-
It ,., I,' II lor,
I l'l '''1 VI !l~Pttl';' inutile ~i lipsite de imporLan\a 0 serre de Hml1-
,"IU" I ''1J 1Itl',f' ill ueest mt\t~dal, pc care unit dintre voi le cunoastetl.
11m .llI'tI l..llI~i le ('XfHIOCm in studiul nps[,I'\I, 0 tilt'em penLI"U C'il ~jJ lt,
Htll' III ,I ' a ~1I1I1.!I('ul(' 'ji WI VOl' fi de COlOR in pt'.wlictl viiltml'e, Tn Hid
.. h h'''''1\ 1111 '1(' 1'1'1' m:u mul,, IIDl(mttnl" c'a ill 'tC'hnirn {lpiclll~,
..
I
]NTnODUCERE I N APICUL'I'UUA
1"I'tlIM'm, tineri apicultori, pregAtirea voastra ea tehnicieni apiroll,
I II IiUlillti n '/L n doui'i notiullii. principale: ce este apicultura cum
II I I,"hl lIi1 fir Lin bun apicultor, pentru a corespunde sarcinilor cc i Sl..'
If II
"uvln tut apic-1l1t llra compus din doua notiuni imperechiate apis
'UlI' In IIlUnc!jte Insearnna albina cultura care inseamna ingrijire,
I 'I:/'II(,fl <lcestei imperecheri.
1,lleIlUI/TO, - dupa cum am spus mai inailllte - este 0 disciplinti
i !l1 'lf .us;, In vusla a zootehniei, care la rindul ei ne invata, moduJ
ill 1'I('';I t(' f"{' II nnimolelor dornesbice - deci .<;i a albinelor. Apicuitlll'a
1 41 (' 1I un pregnant caracter economic, in directa Jeglltura ('1I
I'I".lill' l llI, I ' ll nmcl iororea.<;i exploatarea rationaIA.<;i rentabila a albinclol'.
lrimlll'lm acurn $i cea de-a doua notiune .<;i anume, cum treb,lic
II ,It 11/1 tHIn clpicultor .
Apku ll 0,'"ul cste persoana care se Cll cre.<;terea albi-
11 1'1 11 , 1 N(' n1(11 spune l?i stupar, adica cel ce stupii . sau prisacar
,.0111"11 1 1 f' (' ('onduce 0 prisaca, adica 0 stupina. Ca am, stuparul este
1I "Upn111 ! 1111 tlHldigostit de meseria lui, De aceea apicultura estc cOll -
'hit " 11111 !I , rpl. 0 indelertnicire pasion alA.
I\"klllto,' ul lrebuie sil. se a Ii cal m, intrucil oamenii
III" ('ur(' rac rni-5diri repezi nu au suficien'lii. rAbrlare. vor sured
111 11111- Apieultorul :iind in contact strins Cll ai binele est<'
IIlIp' I',IIlIIIII (1<, rclul de vintA ordonata, plina de hArnicie, sociabilc cu
elin ncclu-5 i S\uP eu care conclucreaza $1 Va fi inclinat sa Ie
'" 1"1' ", ('xl'n)plul. Api euUorul va trebui sa fie chibzuit in pcrioadel c
111111 1111\ 111 f'lvornbile pentru bunn a act.ivitli\ii coloniilor $i
1111 111" 11 111111 611 Illl fie zgircit in IJ IAsa albinelor 0 insemnat.:"i pm1.c din
1111"111 ""11111 I\ ll'Ins/l , pcnt "u a nll Ie expune pioirii. El va 0 evidcn\l'i
I""/"I"n " r lwlLulclllor !j i veniturilor stllpinci. tn tot cc f ace opicultorul
I", II ,'hll l r ')11 'j(' blztlic numai pc memoria lui, ci so. notezc In fiecnr c
,,, 1"11 1,, 11I1' rllrl1(' (,X"C(,ll tate -5i pc ceIe pc care \lrmeazA .sa Ie execute tn
111<1t, ,H'II !'"'u ('!\ numni printr-o rnunca comjtiincioflsft va puten aven
1I 0lnil i nllo.1I1 I)U! (,nlicc. 11:1 Ircblli c sft aiba un aseutiL sirnt de obscrvatic,
,1 11I11I1 1U1' pl f"ll!rllc c(' slnu in cnl cR bunei dczvoltl\ri fl riedlrcl colOllIl
.11.1 prilllW" i;lI Iln In mll"IH'iIC' cele Illui ndcevotc in l lOumit.c s lluo\ii (' I'i!i cc.
l ' l .. dldnrl "1,1('111111"0 slu pul'lli nu !I'couie stl uit{' niciodnll\. r010tlfl(' lt P('
<.
cure ulbinclu Ie POt Ilducc cuLiuriior agl'icole prin polenizare ;
IX! I1nal\; oontdlm\iu 101' la polcl1izare, care du'Ce la spodrea ,productiilor
II Wicofc, am cillitativ cit cantitatlv, aIbineIe la dndul lor vcr recotta
I"-,.'d arul polenul pe care aceste plante Ie of erA din abundentA. DaeA
de apicultor este aUt de largA in ei, in schimb, a
n un bun apicultor tnseamnA sA posezi mai Cll seamA 0 tehnica supe-
rionrl\, sli iii la (!urent Cll tot ce este mai nOll in acest domeniu.
Oricine poate ii apicultor dadi. sA crease! albine. Dar, in
Mice caz, amatorul Itrebuie sA de Is inceput ca, 18 rezultate bune,
Vf' njunge numai acela care se va lega de aceastA indeletnicire.
'f'chnlca aceasta se invatA mai ales "citind inchisa carte care este insii.!j:i
8tupul eu albinele lui" - cum spune un mare dirturar al literaturii
hpleole, belgianul M. Maeterliok, care a scris unele dintre cele mai
fnllnQnse pagini despre albinelor. Personal, mi-au trebuit 2-3 ani
plnn s;i fnteleg :frnmfnrtarea din aceasta carte nchisA, care era un modest
hllduroi primirtiv din/tr-un .truncru gAunos de copac, plin eu wbine. Am
Iri1"'(:put eu sbupul prhnitiv pentru d acum 66 de ani in urma, existau
stupi sistematici clnd am inceput sA rna preocupe albinele. Astlel
fost sUit sA dezleg tainele coloniei de albine. fArA a deschi'de
Cind vom ajunge 'la lucrariJe practice veti vedea cum trebuie
e:tl vll comporl:ati eu albinele. Fiecare 9tup reprezin.ui 0 problemA aparte
tiecare colonie are propriiJe sale nevoL lin apieulturii nu se lucreazA
dupl\ tipic sau Principiile slnt generale; eplieindu-le. apiculto-
I' ul t rnge concluziile respective dupA eerinte; DU se poate tnsa spune eli
tn dou1l. eazuri simiJare se va proceda exact, 18 fel, caci fiecare caz are
n pmticularitate de care trebuie sa. se tinA seama.
Cli d.impul j apieultorul se :fonneaza numai dacA are spirit de obser-
vittle $i dorinta de a ineerca sa aplice diierite masuri recomandarte de
cl'l r\llc bune sau de apicuH:oni pricepu\i, spre a ajuDge 18 un rezullat
bun. Sint nenumarate probleme de rezolvat rnai ales in sezonul activo
Lcgut de aceasta indeletnicire, eomplexa dar atragAtoare, omul
In mUnea lUi 0 mare desfAtare suIleteasc! in aerul curat inmiresmat
cu partumul norilor, in umbra rAeoarea pAdur.ilor, ori in pHna luminA.
II 30<lr clui din cimpli Datoritli speci1icului a:cestei lndeletniciri,
npJcui1lorii nting adeseori 0 viatA inaintatA. 1n U.R.S.S. s-au fAcut diferite
slnListiei. pe indeletniciri, pentru a vedea care dintre ele au mai multi
ccntcnm'i, rezultatul a fost in favoarea apicultorilor. De asemenea,
In Franta s-au eercetat 19000 de apieultori in privinta eumplitei boli a
cuncerului, lj i numai unul singur era atins de aeeastA boalA fatalA.
111 ea"drul aeestrui capitol, privind .. Introducerea in apioultura", este
nCCC!ltl r sn prezentam pe scurt problema dintre oarneni
ulblnc de-a lungul timpului.
tnefl de 18 inceput, dnd omul a intrat in contact cu aibinelc In
l lnenscl e pAduri ee acopereau aproape totaIitatea Terrei, el dat
fI{'mnfl de unele f oloase ce Ie poate lrage. Hrana lui consta
pc Iltunci in fru clele !pOmilor. Trebuin - tarA erort - sA Intindii mina
!!Ii (' uicn,l{Ii rl1uctclt> din pomul tn cure Clven !}i de tcnma
unl mnl f' lo, !lli lbnt.ic{'. La prindpllli'l 1\ unu; <1l1.lxJI'c bnLri n,
pc untie plnilor dl! (ud, s-n format n scolbut'lL
10
)\coto olblnele 'ii-au ules eel mw bUrl adilposl. Mal tnlH uu ll'uglt InLC-
I'loru l 3corburii ))rtl1iind eu mandibulele parlea <1pOi tlU lustloull
eu glandulare care impreuni1 eu clciu1 uUat 1)(:
mug
ur
l1 arborHor _ d ei denumit propolis - aU lot' mat un strulo izulalor
Imolon} umczelii. Cum propolisul con\ine substante ontiIung;ce. dccl
con lru mucegaiului, aceasta masura a. in'ciepartat pcricolul eu accst.rl
,,(l 8C poail/i :forma neola unde este un aer inch is in.tunecos.
Clnd oriIiciu\ de intrare in interiorul scorburei era preo 11111; ,
H rodeau marginile; daea era prea larg, il mic.50rau rAeind ell
propolis 0 plaea obturanta tn care lasnu doar golul neeesar penu:u
/I puten lrece clleva albine deodatA. Albinele au stat neolo in padure.
1l11llOllnc de ani, ell mult tnaintea npari\iei omului pe pAmInt l1 i acolll
Irl"u InUl nlt omul r EI era doar un simplu musafir ce nu Ie suparn all
111mh-. Le-a privtt probabil Cll oareeare fdea, mai ales clod a sim\it
1II'\I\ II'lmca de ae atunci cind VO'ia sA se irrlrupte din ngo-
nhltmlu lor. Omul, dupA ce Ie-a studiat todelung lli eu aten\ie, le-a arlal
t IAb!cl unca: albinele au a grozavli teama de fum pe care au pastrat-o
I'e( IIl0r tn genele eromozomilor, ca amintire straveche, cinlrl
IIIIO-n8c {ll'deau datorita desdl.rc1irilor electrice ale Itrbnelelor. Pirjolul
. Uoo mii mii de colonii plir.1iseasc! locuintel
e
, luind in fugA in
nttta miere, inclt, eu picaturli de la 1ieeore albina. ete
'UHI pouUi umple fagurii noi claditi intr-o alta locuin\A. Teama de fum
I" un reflex de alarmli. Atit i-a trebuit omului ca de atunei
.1\ 10 pouUl supune. Potolindu-Ie minia cu ajutorul fumului,
uOltru h
o
"-8 putut lua agoniseala f8.ra a mai fi intepat. Mai tirziu, clnd
tt l jl pl\l'l\slt $i a durat un bordei seu 0 eas.1i mm ea lumea. a
"dul 41 I\lblnele tinga locuin\a lui. A prins doar citiva roi, ai aIbine
rWI rol\l"to stind sub forma de ciorchine pe crengile
Ilrhorllur nu prea inaltL Le-a <i&t salW1 in ea clopote,
IHlpl ,,!lto tHn nuiele mlMii, le-a lipit pe dinafarn cu orgill pentru a !eri
ulblncla ploaie frig Ie-a dus lingii easli, formind astfel prima
1)1'11111'1' ,
13., mull Colas i-au rost omului aeeste aIbine harnice carora Ie lua
t" 1II Iunrl hJ pcrioade 0 parte din fagun - mm ales eei eu
1I1hH'l1lt tarl lnal aleasa, clici era adunatA in faguri noi, albi ea neaua,
lin U mJt-os pHl.cut de ambra. Mierea a fost totdeauna peO!tru
flh u,nl\l 1m nliment deosebit de valoros din punot de vedere alimeotar,
(11, \1 \ [/lIOIl1UI. $( ca leae in multe bali sau tn oblojirea ranilor. Ceara
IUItIIlI\UI, din rAmiil1itele eonsu.mului a fost l1 i ea mai mult dectt :folosi-
IlIII'" I t il lurntnArllc {Acute din ea, omul luminat mil de ani loeuin\a,
rill" tumul ll1cetlcios al de grAsimi. PinA aeum douA. seeolc in
IIlInl\ , irnpe.riole :;; i nnbilinre erau hrminatc cu sule de lumtnA .. i.
'I
lfl
nlll, rl lo MOldova cram renumi\i cu ceara vindutl'l. . peste hoil1l"e
('tll'e dl d,ururul care [I fost vOlcvodul Ditnitric CanteOlir,
Ir ,'ftl nV(! u un pnrfulIl dcoscbit dntorlt puVnului propolis ce !'Ie 'P
unell
hi IIllll1lltl.H,lul tnplI, ,,1 (!f"lI'C f)orhuna 1n('i\ pcl'i1c tmp.-'\dilci). ti.
,.lUpliri tulul di n tull\ tn flu. de- la bunic
lit lll lPOl. IfU' pl"h.,\ .. lh' ' ' 1"/1 11 cell- Innl danH ('c r(tC<'flU
U,UfHl ('1\ rM voJe' vozl1 1'i111 pl l\ lcnu fnpleic 01('
"
IIIIU pC' Int('l ep\il sluJbn$i til \ti.rli . 'rlrzltl de \.ot, mai incoace, dod slavs
r flnllor n gOs it culeu cit' COllwnienre a InvAtAmintului stupAresc,
I {Ir llmlri t:'XPMll'liJt P<' nceastli erue admiral-ia pentru viata social4
II ("'fl lnnli lor de fl lbine. AristoteJ, Magnan, Varo, Columella, Pliniu, Ver-
,IIU" Mnro, reprczcnt nn\i antici ai culturH elene latine, urmati mai
tl rzlu de Aldrovanta, Mortiort, Butler pinA la Swamerdam in secolul
Id XVlI - lc<l, iar la noi Ion Molnar multi aitH au scris foarte interesante
,, !!11tH {l SlIpra lor, IAmurind muIte taine din viata albinelor.
tn ultimele douA secole cercetatori pasionati ca Fr. Huber, orbul
( I ' vedas eu ochii min1;!i cu eei ai devotatului colaborator ce a
{!lilt Fr. Burnens, a pus bazele biologiei coloniei de aibine.
I.ul I-II urmat Langstroth, Dzierzon, Berlepsch, Layens, Bertrand, intre-
I'I!I(III-Se PI'in a gasi mijloace de a inlesni viata lor. Langstroth a fAcut
', Iupul cu rame deplin mobile. Mehring, imiltind pe 0 placA
IIc ul plotA Cormele hexagonrue prizmatice ale unui fagure, a dat la iveaHi
1.i I'tIMI de faguri artificiali; el a facut in apicultura sistematica un mare
p HS irwinte, cc\ci pina atunci fagurii se tAiau din ramele mobile se
"tlrC('S mierea din ei, albinele fHnd nevoite sa cladeasca mereu altii
'1111. In sCirllit, Hruska a inven<tat extractorul de miere centrifug.
\'1C' hC' ll!ie SeJejan din Banat, dupa el - Hanemann - au fAcut
ce se pune intre corpul de cuib magazinul de
H'('(. II11 de sus pentru ea matea sa nu poata trece acolo, asHel recol-
I i dul riA se faca fad grija ca ea a1' putea Ii pusA in primejdie.
Cind toate aceste utilaje indispensabile au intrat pe mina stupa-
I dol'. cl {lU gasit timpul sa se instruiasca mai adine in privinta albinelor
'"I /I colOll iei. Biologi de seama ca Chauvin, Prenant, Buttler, Roussy,
G. I';llgen aitH au dezlegat multe taine din viata albinelor. In special
.' hVIU\ l ui oolOgenar austriac Karl von Frisch a descoperit mijlocol de
,'cu)luntcli re a ai binelor din stup printr-un limbaj anumit, exprimat in
Jl ]X' ri nl pl'in felurite dansur i sunete emise; Koregler a afIst mijIocui
!,rlll ('.:\1'(> matca, luind de mArimea alveolelor faguril or, de-
Ih lll(' dup.. l'j, voie oua fecundate sau nu. Pratt, Smith, Perett Maisonneuve,
MllI(' r, Aley. Heyrand au aratat metodele cele mai bune pentru obtinerea
II" mt'i lcl valoroase selec\ionate. FratH H. F. Rubtner, Triasco
CI11' Y fl U studiat felul cum matcile se impe1'echeaza, pe clod H. Mac-
k(' nscn $i Nolan studiind efectul heterospermiei au inlarurat consedn-
\C' if' {,()oSOIlgvinitatii, izbutin'd sa fecondeze matcile cu dispozitive spe-
('1 111('. prln care Ii se introduce in spermateca sperma unor trintori
'I{'\(-' c\ \Mul i.
Aj utati de toti apicultura din toata lumea a luat
li n fl vl ti t hnpl'esionant. Productia de miere in unele tAri bogate in
rneHrere a attins sule de kilograme de miere de stup.
Cu in ul'mA, clnd pre!;edintele APIMONDIA, prof. dr. jng. V.
11 1'U'nnj , !:Hi fnapoli:.t dintr-o cAlatorie de lucru din Australia, ne-a comu-
nl cn l {, /\ ncolo se "calizcazl't cite 400 kg micre de stup de In padurile
tho '' \If''llll pl . Arek'l15i rccolt{-' Ie stllpnri i din Sud. Africnntl .
U"\!lbl. l h'nnc('7(1 dc I.lpiculttlrA " La gazelle upicole
u
in urm5 cu 8-
fl In)i p!'CZJ'n l ll n t OIO.,l'Ilri (' [I unei de ncolo. tn Cor e il p!cuitOTul
17
111\1' . 1 I I slupH L\l i ai1nu pC scart1 hu' ci crau spl'l ji1l1\i cu pl'Ot)ll'h.-' .
((1 "'.' 11'\.' avilld 1$-20 de mugazii de recolte suprapuse. Produc\l n 101' cru
IlL' 11:.10 kg micI'c de stuP. rccoltatA. in majoritate de 1a eucalipt t.ril oi ul
1I 1h, HO!1l.inia U lost din trecutut una di n tal"ile cel e mai vcstlW
til ro pJ' ivc!7
le
apicuitura datorit! mierii de caUlate de la pMurile de tel
, I tU' Wd 11 i Illal ales de la imensele fine1;uri plioe de flori, d\ci, pinl1 111
ll1l1 lr1 e ll un seeol intreaga noastr! economie era axat! pe animu-
11.1111. "poi agricultura, an de an s-a enins; 'durile s-au deh-i-5at, lncit
H\1H1111 tn I'egiunile de deal muoteslnt naturale de coles. In
..,hl mb,lCull'UI"ile marl de sute de mii de ha au plante industriale ea rapi \O.,
"l1l1l1
lB
)iO(u"Ch.l!i, inul, soia mai cu seama pAdurile de salcim tei
11111111 1.
1
101' un cules rentabil incit se poate asigura consumul in.tern
"I( I.II .lu 4- 5000 tone de mie1'e.
n ln 1957 de ciod a luat in tara noastra Cresca-
'"I !l1II <1e "Ibine cu 66000 stupari, sub coaducera unui Comitet Executi v
lll'll dlt' \t t de doriota de a face cit ffiai mult i?l cit mai bioe in sprijinu\
II Mllll llrll , s-a clMit cu mi jloace proprii un Combinat apiCOI
hi " "nt'asa .. cum nu sint douA in lume (fig. 1). Prel?cdintclc
,1.odU\(t,l, pro!. dr. iog. V. H a rna j este pre!7edintele APIMONDIA,
,II" In I\rNIst 5 ealttate de trei ori pinA acum. El a un institut
l\dl1l 1I 1l \ lil lll
l
l d e tehnologie economie apicola ce are 0
1"'}ll1' h' ./\ pincln(l cu circuit international. De asemenea, asocia\ia arc
,.1\1 I _ \In\11 11I1\ h ,! III,y\lllllll"I", 1.',II.lhlll'I!(I]1I1 111}\u.l
1.1
o rcvlsttt p roprie, "Apicu1tura tn Romania
u
sub <Xlnducerea umJi co1egiu
"Cd IlC\l onuJ 51 care apare intr- o versiune in l im'ba maghiarii sub denu-
mll'cll de "MchesZ0t Romaniabont".
Concomitent statuI sprijmA actiunea asociatiei prin scueri de impo-
zlte reduceri la transpor'turi. Totodatli, in acelalji an, a luat fiintil
Stu\lunea centralA de cercetAri pellitru apiculturA sericiculturA cu
p<: 1'!'l() nol de tnalti calificare, care a fAcut numeroase cercetAri. De pildA,
un colcctiv de acolo sub directa conducere a cercetAtorului mg. N. Fotj
u pus tn practJicA - dupA multe cercetAri laborioase --0 metodA bunA
do pi1strare peste iarnA, in afara ghemului a unui numar impoI'ltan't de
mlilei fecundate. Ele pot !i folosite fn primAvara unnAtoare Ia formarea
(II'! lluc1ee ajutatoare .pe ling;l coloniHe de oaza.. In felul acesta tn coloniile
rc.'spCctive, avind douA matai, se numAI'ul tinerelor albine zburA-
IOtl J'l:!n care iau parte impreunA la culesul principal, mArind mult
pr'oduclia.
Tat acola, cu colectiv, N. Foti a stabilit caracteristicile
bunCi noastre rase de aibine Car]Xltica, recunoscutA ca atare In multe
\flri cc au importat mAtoi de la noi. Crescatorii de mAtci ai Sta\iunll
IIU <l ll t zeei de mii de mAtdi selectionate api"cu.ltarjlor sai'i'CitantL
Jnceplnd din 'aD.ul 1974 acea9U1 statiune a treout in oadrul Asociatiei
i"('SCutoruor de Albine deveninind Inst itutul de cercetAn pentru api-
eul l.u rA.
ALBINELE IN LUMEA
INSECTELOR IIIl\1ENOPTERE
Albinele - 'bineri apicultori - tac parte din marea elasA a insec-
telor din ordinul Himenopterel'or, caracterizat prin aceea cl pa.tru
nripi melnbranoase, orWn C81'e euprinde, tn de albine, viespile
furni'cile. Ele apat1in fam'iliei Apidelor genul Apis, specia Api.s melUficR
L. avi nd 0 metamarfozA completA cu larve ce diferA total de
Sint inrudite cu toate speciile de albine sAl batice, fac cuibul
tn pamint, in 1Julpinile trestiei, sau Iocuin\a in aemnul din
moL
Privitor la viata exter'ioara, majoritatea himenopterelor au un grad
mai inapoiat de dar cu un exceptional al memorizArii,
cuibul intr-un dedol de ierburi, trestii, folasind
lei de fel de >trucuri 0 surprinzAtoare de a capta victime, pe
8ocoteala ciirora trniesc parazi.tar.
Unele, singuratice, avtnd cuib separat, triiiesc In veci-
nli t!i\i foarte apropiate, in zeci de cuiburi pe cite un metru pAtrat. Alt ele,
mui eval uate, larmeaza mici clanuri cu cuiburi separate, avind un culoar
comun; in cele care au ureat scara unei anumite "organizliri so-
C'lo.lc
ll
, aIbineIe noastre. trli.iesc in colonii Cll zeci de mil de indivizi, la
ttl l co Iurrucile, cu care sint strins inrudite.
Din sutele de specii de aibine vorn sIege doar citeva, care
trepte evolutive pina Ia situatia unei. sacietAti organizate, a5a
cum sint aIbineIe din prisaca noastrA,
Din cele singuratice, cea mai inapoiatA este vies pea
Pfl rnpUa - specia Pompilus apicaZis. Este singura d'intre hirnehoptere
ell1'll nu are grijA de progenitura ei. De 0 deosEfuiU, ea stA
1/\ pfndl'i pentru a descoperi unui anumit pAianjen, din specia
N tl rllt!$w, ce in pAmint. Mica viespe pAtrunde tn vizuina acestuia,
II porolizeazA cu veninul acului, fA.rA a-I ucide. Apoi depune pe abdome-
nul vlcUl11ei un ou, din care, atunei ctnd va apare ea va trai
VI) crc.$lo pinii In maturitate pe seama trupul ui amotiit al gazdei, din
1
1
m'c, plnl\ In urmA nu nid 0 In cAutarea aeestei prazi ea
din pinA in toamnii in urmA-i numeroase fHee
'. due III r lndu! lor via\A parazitarii.
Speclll Xfl ocopa, albinA singuratiea. ceva mal mare i{j i
'HiP" In trunchiuri de arbon uscati. In mica chilioara stA din pri-
I1t nll ln toumnti . clnd Uisind n(.'O]o 0 pl1rase.<;te locuintu,
If)
"Mugllndu-sc aJAturi de aile s u,'ol'i din specie, iernlnd impreun.1,
"1)1"(,' a-:;I tine r eciproe de eald, la rAd.1cina unui soi de liliae. E un pn.m
pUfl , pc jurnl1Late fAcut, spre 0 asociere in sezonul rece,
Ou spccia Polislelor - PoUstis gallicus, viespi
lJt 'lIcnl c, se spre un inceput de organizare sociaHi. In primul rind
rlccl.ll'c insectA iljii lucreazA un mic fAguralji, Foarte rar se asociazA cite
(j{IlI ti tnvnraljie care sft lucreze la acela.!;i cuib. DupA observa\lile lui Ferton
utln din ele aduce 0 incArcAturA de pasta celulozicA, dar gbind micul
(, ,, Ill I1cupat de prima, sA-$i facA loc dupA plecarea tovarA!?ei de
lIlun("!\. . Peste noapte insa toate se grupeaUi in apropierea celui mai mare
Il ln rI1gura$i, stind in buna Implrtindu-ljii una alteia hrana
din
Spccia de albinA singuraticA Prosopis variegata - considerata
i ii nt'li inaintal1a a albinei melifere, tra.ies;te tot singuraticli dar
hltl'-O slare superioadi. fatA de alte specii. Ea nU-$i mai face cuibul in
p(\rl1fnl, ci in partes mal fragedA a unei radAcini pe cale de uscare, Acolo
dllcc micre ljii polen singurului ou depus, pentru ca viitoarea larvA sa
.. Ibn hrll n11 1a indemina pinA dod ajunge maturA.
O::lfnia - Osmia fossaria - 11i ea e 0 meliferli gastriligenli
mllell din cele ce se hri.nesc eu polen - specie rAmasA - ca locuin\A -
III lIt'lnn Prosopelor - i1;'i dureazA casli in pl1mint; 1n sehimb, este ani-
rll hlll d(' un spirit de asociere mai pronuntat. E drept cA locuinta sa este
Individualii., bine ingrijitA, CliptU9itA cu petale ale florilor de mac,
diu' pe patul catifelat insecta depune numai un ou pe care-l i.nconjoara
ell mlere 11i polen. Inclinatia spre asociere a acestei specii se manifesta
prln cons1.ruh'ea cuibului in apropiere de eel at suratelor sale. Pe un
mclru plitrat smt sute de cuiburi - locuinte individuale - ca tntr-un
mlc Sil t.. CaracteriS'tic pen.tru spiritul sAu de asociere este apArarea in
COlm.lO n satului. Ele gonesc din preajma satului orice insecte sau ani-
l1lolc, care Ie-s r tulbura linis;tita lor via\!.
flali ctele sint primele tntre speciile de albine sAlbati ce care
organizat intr-o societate primitivA, Locuintele satului alblnAresc
mai bine orinduite, apArind in cornun intrarea fieclirui cuib, 0 serie
de alhillute fac serviciul de 1Xlzii patruUn'd. permanent in jurul satulm.
o comparatie Intre diferite himenopt:.ere ineluzind {;i albiaa Apis
mcJli fi ca L, este ljii mai expresiva, dacA studiem locuintele clAdite de ele.
Si\ urrnArim pe scutt, pe cele din speciile cele mai apropiate, care
slnt viespile ljii furnicile.
Vi espile adunate in asociatH mai mari sau mai mici, i11i c1Adese
}oculn\e aditoase prin podurile caselor sau prin alte adAposturi. Aceste
10culn\l! stnt tn elaje, sprijinite pe pilom puternici, folosind substante
cclul ozicc, Unele specii de viespi i11 i fac locuinta tn de clopot sau
til cOrlllri cu etaj; acesle/) sint strAbfitute de 0 singurl1 u!itA centralii de
lu buzll. plnl\ sus, llllQ tncit uces t palat babilonic poate fi marit in raport
de pOpulO\ill cc-I ocupii., udl\u.!;:Lndu-i alle etsje nevoie.
VI/mid/(, stn!. Inu it 11111i innintl\le pC! scars socialii ia\a de toa!.e
hlll1l.'lIt'pl l 'I'ck dl:s(' I' i:-l\' pi l1fi a{'lLnl. J::l l! ' $i tonsLm icsc l ocu i n\<! sub pA-
iO
mint, pinA la mari adincimi. Al!ele !?i Ie cUi.desc la supraIatA in trunchiul'i
putrezlte de eopaai sau buturugi, acolo unde apele din viituri nu le-ar
pune existenta in pericol. Sint furnid din 8ceasta categorie care-$i f ac
euibul suspendat, lucrnt ca 0 pisUi batuta la piu.1 , ell scame 1?i fibre de
plante. De pildA: !urnicile din speeia Oxophylla smaragdina, din
preajrna Oceanului Ink:ii.an, cos (runze mari, pe mM'gini <"U eire de
mAtase, atlucind pe "antier, 1n man'dlbule, .propriile lor larve. Legatura
o fac ell ajutorul unor secretii Iipicioase a larveior, lipind marginile
rrunzelor una de alta apoi cosindu-Ie.
Cele care locuiesc la suprafata plimtntulud. in !urnicare perfect
orlnduite, au csmere speciale peatru puiet; au magazii de rezerve de
hrana; donnitoare !;ii grMini tn interioru} cuibului, in care eultiva un
soi de ciuperci bogate in rezerve proteice. Au un eel de grajduri pentru
purici de plante - care secreta un suc Uiptos, cu care !urnicile
t!}i hrlinese larvele,
Toate ace9tea insa sint eu mult depA!?ite de locuinta albinelor
noostre! Ele clAdesc un adeva.rat palat de ceara, cu zeci de mii de cA-
mAru\e hexagonale, denumite al-veole saU cetuZe, lonrund !aguri rinduiti
10 aceea!?i distania unii de aItU, ca sA nu stinghereasci buna circulatie
n aerului de jos in sus invers. Este un adevArat oLa, cu piete, ulite,
speciale rezervate hranei de iamA., cit !?i cuibului orinduit asUel
cu sA nu se piarda cAldura necesara dezvoLlarii puietului in
dLlerite stadii de metamorfozA.
AceastA locuiniA are 0 singurA intrare, urdini!iW, reglabil in raport
do sezonul cald sau rece ; ate peretti smAltui\i eu 0 solu\ie de sallv1'i. $i
propolis, substan\A care aplil'B. locuinta nU numai de umiditate ci 11 i de
hWElzia microbi, cAci contine antib'iotice.
pcnlru cn !i ajuns la asemenea locuinte minunate, desigur cA
IIU tl'ecut milioane de ani. Mai slnt !1i azi specii de aIbme care n-au
"Juns !ndi la perfectiunea a1veolelor' hexagonale. De pUdA in regiunile
troplcclor, tn In'dia, Sumatra $i Java, traieljite specia- Apis florea,
Alblnel e din aceast<l specie cMdesc in aer liber, sub creanga unui
un sing\lr 1agure. care Ie serve9te !?i de cuib !?i pentnr re-.z;el'vele
(1o hl'on11. 0 parte din alveolele fagurelui sint eillndricc, iar altele hex'a-
Ele deci sint in perioada de traru:itie spre unificarea formei
hl,;l}tflgonale, cea roai economicoasii solida intr-o construC\ie,
asemenea, aIbineJe din rasa MeZiponelor !?i Trfgonelo
T
din
Moxla nu 'ii e1e alveole deosebite; mierea este depozitatA. in cima-
1' II\t
1
cl llndrice ca nis;te butoia!?e j in schimb alveolele din cuib sint
'H,!!C I.'tlont\le. La Melipone 0 parlieularitate interesantA 0 constituie urdi-
"It
ld
1(1l:uint;ei, pe care in noptile reci tl inchid ell 0 rperdea sub\i re de
,Irlltltllls, pcrtlea ce 0 '['od a doua a.l diminea\a, .
PI'lvllor la viata de interior, himen'Opterele au 0 ol'ganizare uimi-
II nluncH, pe care 0 vom lAm uri dod vom descrie colonia,
I, VOln fOl0MI In In\ W\(HtLul "Gall'U euv1ntul "alvllloilS in laC de eelule, cum Obl$1\IU1

, "' \1/,1 ... eAOL ,,-,\, " 10'1>1 CQlulot, " Le atSt d e des folOil lt tTl" blolol" albl"",,10r, lne11 ar pUlea 1111
' 111 1. Vlilll lit' " cu ...lnl.", ,.tNlmot r u!6- . oare In lallnel$te u:prU1A

. . ....
i 7
Este cunoscut simtul lor de curli\enie. Albinele nu suportA ntet
un element striUn care sA Ie adud neplAceri, cum este .,oarecele -
care Ii ucid in stuP. cu veninul aeelor., iar cadavrul U Invelesc intr-un
glulgiu de cearA .,i propoUs, izoltndu-I, spre a nu vicia atmosfera
Interioadi..
Au un simt de Intrajutorare deosebit fata, de cele din aceea.,i co-
lonie. S-au vAzut rtotu.,i cazuri cind albine strrune, rAtAclte din stupii.
lInei prisAci mutat! peste noapte In alt loc necunoscurt, se adunA in cite
1-2 clorchini ca In roire, imprumutindu-.,i reciproc clildura .,i hrana din
Dadi cineva pune ace-.,ti mici roi in stupi goi lli Ie dA 0 matcA,
de tndatA, mate se organizeazA ca lli orice colonie din prisacii : unele
din ele clAdesc faguM in Doua l ocuintA, iar altele aduc nectar .,i polen
pcntru colectivitate.
tn interiorul stupullli sim\ul acesta de intrajutorare e lege pentru
ulbine, nu numai in sprijinul activitAtli coleotive, dar In ajutorarea
celor obosite. M. Haydak descrie 0 categorie de aibine mD.seuze' care
dilU Ingrijire celor ce vin obosite din cimp, ell povara grea a colluletelor
cu polen, lncit e nevoie ca picioarele sA Ie tie masate.
Toate au un simt deosebit al directiei ; ele i.,i memorizeaza punctele
de reper, regbindu-!ii locuinta clod vin de la marl depArtAri; au
Instincte .,i reilexe ereditare, care Ie ingAduie sa gaseasc! tn amintirea
genelor cromozonice solutia cea mai buna pentru a ie.,i din anumite
situatii grele, !]i care au pArut la inceput fArA dezlegare. Cunoscutul
!rancez L. Roussy a supus albinele unor experiente pentru a
observa comportarea lor, ll i n ajuns la concluzia di "activitatea lor Za
cllidit este artd inginereasca de mare finefe care fn multe
ocazii marginUe instinctului."
Spiritul de sacrificiu al individului este deosebit U posedA mai
tonte himenopterele sociaIe, la fel ca .,i eel de Ia unele, pentru
mama lor !?i puietul din euib, care reprez1n1A vUtoru!. Un element psihic
se .manifestA de asemenea - in special la slbine. ele nu au mila
pentru albinele bAtrine neputincioase, s-au vazut colonli care-.,i
piistreazA matca batrlnA intr-un colt mai departat din stup, feri,tA de
CUca ei geloasA .,1 care tot.u!ii clteOdata 0 inga'duie c1nrl stA ceva mai
izolata.
Privitor la organizarea anatomica intimA, himenopterele au multe
tr<1sAturi comune - au arme de apArare !]i atac; masculii sint
tro\i cu organe senzoriale deosebit de fine !]i dezvoltate, a!;a inclt detec-
teaU\ de la mari depArtAri femelele aflate in zbor de
Au un sistem nervos central - creierul - care dupA greutatea
lui, Ia aibine, in raport cu cea a carpului, se claseazA imediat dupli cel
01 omului.
Un mare numAr dintre himenoptere se reproduc prin
gell cza, ncel fenomen al reproducerii din oua nefecundate depuse de 0
r(,l11el tl, problcmli C'e 0 Yom IAmuri ceva mai departe.
18
Din negura rrem"
ISTORIA NATURALA
A ALBINEWR MELIFERE
- Dar 'cum s-au diierentiat ete, alla incit lllDeIe au putut sA urce
spre 0 viata sociala, cum sint albinele unei calonli, dnd aite specii
direct inrudite din marele ordin -al Himenopterelor, -au rAmas aUt de
i napoiate ? - intreabll unul dintre tinerli apicultori.
- DilerentierUe au urmat legile biologice impuse de natura ce
Ie-a creat, legi care au influen\8t, prin mutatli, treptat, de-a lungul a
milioane de ani, aUt animalele cit !;1 vegetalele. Ele au suferit transfor-
mllri mai mari sau mal mici .,i au apArut forme noi de viatA.
Dupa pa.rerile cercetAtorilo,r biologi, cum ar fi prof. Wi terbert,
strAmo!?ii albinelor de azi au fost la ineeput un fel de larve fArA aripi,
hrAnindu-se cu matedi vegetale mai mult sau mai putin fragede, cum
cruu sporii ierigelor gigantice. Ca urmare a unor mari schimbari clima-
Ute, ferigile au fost tnlocuite de arbori .,i plante cu fiori. Pentru a
8upravietu-i, larva, incA solitara, a trebuit sA devinli apUi pentru zbor.
aparut de asemenea, mijloace de transpom al polenului:
pc cap, periute de adunat polenul de pe corp, co.,ulete pentre
lilren lui provizorie transpomul spre cAmArutele fagurilor; 1a fel au
trC'buit sa se dezvolte aparabura de care au nevoie la cul es nectarul,
mm sint: limba !?i gu!]a. Acestea Ie-au ingliduit stHi stringa hrana din
rl orl le de curind deschise, hranl1 cu care se asigura viitorul speciei. care
SI,e puietul. ProM evidentA a celor sustinute de eercetatorul citat row
!lUll, e cli acea modestA albinA sAl baticli des pre care v-am vorbit
1h'OSQpis verigatus, albinei roelifere, de!;i ll;i 'larva Cll
mlere I}i polen, flU are inca aparatura de cuZes polentd, cum au albi-
nolo noastre: ii lipsesc atit co!],uletele de la picioarele posterioare, cit
, I l1t!riutele pentru adunatul graunciorilor de polen aflati pe haina ei
I-ylrOustt De aceea Prosopis tnghite depoziteazii polenul in
I rnn3porUndu-I astfel in sihastra sa locuintA. drept hranl1 pentru larva
rn1lne. pentru ca la ie!iirea acesteia din ou sA-I aibl1 la indemina
plnft 10 moturizare.
I\ c(.'ste transformAri care corespund la prima vedere cu meta-
1111, .' rm:elc 11Irvei albinei, nu slnt deosebite fat! de cele suferite de pri-
ttlll l", IIlIItlbii. primele reptile. sau prime1e mamifere. Toate a-
I 'J
f'{'IIictl S-IIU indcpLJ nit pl1in ') succesive in caclrul posibiliUit.,ilor
(l1' )xlzilului cl'OITlOzOmic III r'iedirei specii. Cind nu se puteau
(11('(', Rpccia pierca. eu siguranta ca dupa aceste stadii In lor,
I\ l bhlde (J\ pis) $i-au insu$it progresiv obiceiurile sociale pe care le
vm/c,1/. ft ....ttizi.
"Mutl.lI1lcle - dupa prot M. Prenant de In Sorbona - adeseori
dlfi','l1 11,u\in aparent . fetA de forma originaHi. a speciei respective.
cslc d i nceste transiormari complete ale caracte-
ndll ! 'IOU, tJrmozii legile precise aZe ereditiitW'.
Mutantele se se transmit astCel mai departe
1. 1 uccllst;1 opera natura are Ia indemtnA un element de mare impor-
I 1111 VI : litnpul. Fiecare schimbare se mAsoarA cu sute de mii chiar
'1.1Il01Ill C de ani.
l3iologul sovietic prof. Oparin a stabilit cA "in acest element ce
{'uti' I impul , a fost posibiUi unei legAturi intre lumea fuicA
1'1"'11 hiologica, deci intre materie !}i viatii".
OUp?1 noi cerceUiri Universul s-a format acum 6-10 miliarde de
111, 1. lar Pamint ul acurn 4-5 millarde; primele bacterii au aparut cu
(i ll utl lili lim'de de ani in urmA. Toate trans!ormarile S-8U indeplinit In
li l li e dc Ill ilioane de ani. Cercetiitorii 0 pot alIa urmiinind fosilele care
- 'II (c privel;ite albinele, dateazA din era geologicA. tertiara, care a
rOIJ t. /l C. UIIl cincizeci de milioane de ani in urma. Studiind aceste fosile
(1 111)/1 metodele nOi, cu substante ra'dioactive, s-a putut stabili ea albi-
11('1(.' t rCiiCl /L deja organi zate in comunitap-i in timpuZ erei tertiare.
In Mari!. de albina fosiHi., gi!.sitA Ia Abc-en-Provence (Franta),
" "lilA int.r-o placA de ghips, din acea er3, s-au mai gAsit !;ii aIte douA
Ic. Pt'ima, provenin'd di n eocenul superior - prima ' parte a erei ter-
l illl'c - era fixata in r a!;i ina revarsaUi a unui conifer baltic. Aceasta
prezinUi un grup de !;iase albine In care s-a alipit un fluture de
.L{l'iRf' l nHa 2). Aceasta dovede!;te 'CA incA de pe at-unci albinele clAdeau
{Ilgud din ceara, avind parazitul respectiv aliHuri de ele. Cealalta
fIIRi] ;'!. datcaUi. din miocenul inferior - 8 treia pcrioadA a erei ,ter\1iare
- Wnd bine conservaUi in'tr-o rodi formatA din straturi suprapuse lingA
locillilnlea GoWngen (R.F.G.). CercetatoI"lii insA considerA cA albinelc au
Itp..I\L'ut pc pii mint mult mai tnainte - deci in era secundara _ mm
1)rccis spre acestei ere, care durat 150 milioane de ani. In-
I r-mlcviir. este cunoscut precis di atun-ci au aparut plantele superioare eu
(lrmi, pmducMoare de seminte, janerogamele.
Tntre florile acestor plante erau multe dintre cele care sectetau
zaharul fii nd eJementUl energetic care da impulsurile necesare
Iormlirii l}i dezvoWirii semintelor. Acestea atriigeau inscctele avide de
d ulcCiI\ti, carc in I clul acesta aj utau !lorilor sA faea 0 iecundare mai
/l c: Liva, prin npera de polenizare pe carc 0 indeplineau.
'J MurarU : prtn ru::enstll not!une 8(! tIl\clegc mOdt!lc.area bruxl a c.llt:ltll unul organism
IIull hlf1llcnllt '"<)lldlllUor lIc vllllil . XxpUc:l\ U mal latgl V<lr n date m:>1 dllpartc, <:Ind vorn
IIIUlnl '\I>1I.. n\lUu lor.
'I ':n" el"f(1I - (J ill .... ", m olllllll' la - f lu!ure. .. nrc dt'put1n Dull In l'l r llirvoie lor,
III ... , 1. ' II ubllllUl\C .pcntru dctvo'tllr('. {l\.nc/l {Iu:ur l l de .." tb. nude
.11' , !lIHi/Nor ,." 4'111 rlU,1n'! ttnl \.t. ,IC pCroll U II.lv ..... leto .. l\A\.Qle. ret.lduuM C11 care
" ,. I "n", .... ,Uql' ''iI.Illoot In 1II II"QjIlmo! t"Mlir tt.
2n
A-ccastii erA secunrlara nu ne-a Iii-sat Lesile de albine llSemli-
nlllonre Cll cele de azi! Deslgur d voI'bim de mutatii aparente, Ura sr,
!)utem stabili dacA tn anatomia al binei de azi au mai apArnt aite muta\ii ,
d\Ci Iosilele nu pot fi analizate decit la exterior. $i multe
schimbAri Ilrebuie sA 1i intervenit. L. Roussy, iActnd asupru
limbii aibinei scrise: "Piesele bucale ale albinei sint rezultatul unei
evolutii multimilenare, suferite de piesele rudimentare ale albinelor
primitive. PArtile componente ale aparatului de supt s-au sudat s-uu
ruungit progresiv, pentru a forma un tub deschls, adaptat aspiratiei
lichidelor. Limba albinei nu s-a pwi:ut dezvolta dec1t in legAturA. cu
florile plan'telor. inrep:im:l. inci!. din Cretacic" I).
In marele ordin al Himeoopterelor a apiirut. de-a lungul vremii,
o d iLeren\iere midi, sub aC1-iunea felu ritelor elemente cu care oroinUl
s-a ga.sit in atingere, in medii deosebite. Aceastii. a dOlt
la specii noi tot atit de deosebite.
OdatA IlwdificatA celula germinativA, ea s-a itransmis asHel des-
cendentilor in fonna ei nouA, apArind deci un nou tip. EI se
urmind 0 in raport cu conditiile impuse de mediul la care s-a
udaptat, ajungind deocamdat!i l a 0 8nurriliA stare de fixare. Legliturile
de filiatie, tn caeirul ordinului, s-au piistrat; nurnai aparentele Ie des-
part in Caroilii, genuri, specii etc. Inzestrate cu organe noi, aripi, man-
dibule etc., fiecare specie noua se adapteazA unei alte forme de viatA,
eu un alt mi jloc de trai.
Le gAsim astiel in era ter1,iar!i - dupa. cum am amintit - nu
cu insecle singuratice, ci ot<ganizate in clanuri recluse. In el'a cuater-
!lam (era geologicA a patra, in care trAim 1?i noi) care a tnceput acum
2-3 milioane de ani in urmii, s-au tntimplat mari prefaceri terestre
thrtoritA UnoI' masive rtectonice 2), a unoI' succesive,
urmate de lung! perioade de c!ldurA ePeriosdele .
Albina, insecta u!;i or adaptabilA de otrai, organizat
viata tn raport. de incerdirile pe care timpul i Ie scotea in cale. 0 parte
ImpoI"tantc1 din clanuri au pierit, inghetate ; aitele s-au ingropat in pa-
mint tn birlog individual, ie;;ind la suprafa\a in sezoanele ca1de, clnd,
dcztnortite din starea de semicongelare, organismul reluat iunctiile.
DIll ucestea se trag unele aibine sAlbatice sa:pAtoare, care au rlimas in
stare de inapoiere. In schimb, eele mai evoluate - dar 1?i ele
clt C)('l.ImdutA. tot singuratice - in stare de clanuri reduse, trAiau pe cont
prop,iu. Singura preocupare era doar gaseascA. lac potrivit pentre
lor, ce trebuia crescutA. pinel l a matru.ritate. Ete fiind deja
- deci consumatoare de polen miere - s-au stabilizat
lIumnl spre acest consum ca hrana. Din categoria acestora sint bondarii
I\ln ptt minl alte grupe de albine sAlbatice aminlite.
ell sa atingA. deci un -complex organic, cu mil de albine strinse in
,IOIHlItl ltntc, au trecut prin diferite unele motivate de vicisitudi-
nllo vl'('fnji reeL Acestea Ie-au sili,t sA se apropie cit mai s1lrins in fOlma
th.1 j,l1lf'1ll compact:, care sA aiba in directA -apropiere hrana -adunata in
I) ('"r "lartc _ PCI"Iolldn (I" iii II ffrlltul ere! lleeUnd4re ee a durll l ISO mlllollne
,I" .,,1
If IONOlllc. _ , I"
21
COmun, In scurtJe.le sezoane ca!de. Mierea a devenit '8Stfel elementul pri-
mordial de producere a caldurli, datAtoare de energie; in felu1 acesta s-a
nrgoni'llat colonia care cu cit are 0 populatie mai mare, cu atit
mill bln.e.
"E curios - serle M. Maeterlinck - apI"!>8pe mi!iC!!.oor, de a
tJrC<'C de la viatJa egoista a i8lbinei singuratice - viata neispdivita
rllr!!' temei - , Ia via\a frateasca pu\in mai sigur!!. eeva mai fericitll
E curios sli. vedem cum i'deea nouA bijbiie la inceput 1 AceasU idee ce
Izvol'!i$te din materie, nu e decit frigul, foamea, groaza, schimbate in-
tl''''''lJn lucru ce n-avea inc! c1rip. Ea se fara rost imprejurul mari-
lor prim.ejdii, imprejurul noptilor l'llngi ale ierni.i, intr-o toropeaUi vecinii
l'1I moartea" !
Prin selectivitate speciiicitate, din poZigine aibinele au devenit
monogine, avfnd 0 singurA femeUi fecundatli. - matca - pentru intreaga
colonie, care depune mii de oua rpe zi compensealJ. d.i.spariti,a celor
CAre al t.a dat a 1n negura vremii, depuneau $i ele oua in acela$i cuib.
"Matea - scrie autor mai sus citat - luat ramas bun
de In lumina zilei, de la dulceata florilor, de la liberate, albinele l u-
c.l'litoare de da dragoste, de la 4-5 ani de de la bucuria de a
n mame. Matca i$i vede creierul red'lls la minImum in ioiosul ovarelor
- organele de inmwtire iar lucratoarele l$i vad aoeleB$i organe strin ..
,qtndu-se tn folosul unei iscusin\e specifice. Este adevarat ca aibinele
lucrii toare nu pot sa-$i schimbe propria soarl., dar dispun de cea a tu-
t.uturor larvelor .,i nimfelor din preajma lor !}l care sint aproape fii-
oelt! lor ".
Alegtndu-$i un loe potrivit - de obicei in scorbura arborilor ba-
l,r1nl, viata coioniei se desfa$OOl"a inu--un ritm domol in pe-rioadele de
toamna lii de iamli, pentru a porro vijelios in primavar!!. l1i culminind in
vara plina de roade! A.runci, ea umple hambarele cu mierea panu-
mat! a florilor, miere care in i.arnA Ie da cii.ldura, l1i cu JXll,enul - re-
7.ervli de proteine substante de ereatie, cu care vor cre!j1:e generatiile
vUto'are" .
Cind numarul noU nascu\ilor depa.,e$te cu mult pe eel al pierderilor
de vieti, tar -popul.ta\ia scol'1bmii nu mai are spatiu suficient, se fonneazA
Toiul care plead. cu m"Bma Jor, sii-$i organizeze in .altA parte 0 nouli
la fel ca ce'a din care el a rplecat.
In felul aCJe6ta, speciile de albine melifere s- au rSpindit pretutin-
deni in lume. caci le gasim Ia taate latitudinile gl obului , impar\indu-se
tn dife-rite rase geografice.
22
RASELE DE ALBINE
In:sectele din marea famUie a Apideelor sint ras pindite 'Bproape pe
toata suprefata Terrel. Le gAsim nu numai in zone cu clima t.emperat5
ea Ila noi _ unde via\IB l or e mult mai u!ioara - ci l1i in de la e'cua-
tor ea !,ii tn noniul Siberiei, al Canadei $i Seandinaviei. Aeol
o
, insa, tre-
buie sa aiba 18 lnrlemina. $i sA consume 0 mare cantitate de, hrana ener-
getica cum es'be mierea, ca sa. se poata men\ine. ia medi u
este 0 conditie inexorabUa. de vtat a tuturor vietuitoarel
or
, conditie de
care depinde s upravie\uirea sau disparitia lor total!. IDe pUda., in 010 -
potnit
a
unei biserici de la Arhanghelsk - pqrt sovietic Ie Marea Alba. -
unul din cele mal nordice - s-a gAsit un roi care triiia "Booto de dnd
ani, de$i i'arn:a termometrul eoboara Ia -4.5-50C. El a rezistat de$i era
expus curentiIor din olopotnita, ca.ci. 'Bvea acumuHiri foarte mari de
miere in faguri.
De ascmenea,- in partea nordleA. a Mongoliei, aIbineIe adaptate la
irig sint ,active la temper turi joase, Cercetatorul Starcov III comunieat di.
nlbinele de acalo lac ,primele zboruri in prima.vorA pentru cules l a
+ 2_3cC, pe dnd cele de la noi stau In ghemul de iarna la +12C. Acelea
lucreaza lji i 'pe ploaie l i 'Chiar ciod ninge, daca. au plante dau nectar
polen proaspAt cum este spintul HeUeborus
purp-urasoens. A-ceasta piantA cre.,te .,1 inflo-
re!jte !,ii Ia noi cind inca. zapada nu s-a topit,
dar nu 1n masa., ca sa. fad obiectul unul cules
bun care 0 adaptare a aIbi-
ndol' de aiel l a zbor pe timp rcce.
Albinete dio genul Apis (fig. 2), se tmpart
privind. in mare - in trei rase
ucografice cum sint :
Grupul de rMe indiene din carefac parte :
0) Apis florea - albioa pe jumiitate ca
mdr ltne de cea de Ia nei. des pre care am
IIml nt.it in treacAt mai inal nte l1 i
III tropice. i n Indi a. Borneo. Java etc. ; ele
ru(' un ragul'C' s n \) umbr a unui aTbore,


Fig. Z. _ Clnd dlntre r a-
sele de seama a albi nei
mellfere.
l _ aJ.])lna cl prtcA din Clpn.l :
! _ IIlblnA ItaU;o.nA : 3 - 01-
blna caucazlanA; , - albino
uc r 3lnl3 nl ; 5 - olin. c a rnl co
23
Hl'OJ)CI' lnd ("lI l1'Upuriie lor puietul, clnd tUnpul este reVa moo rere ploios
" /lli dCSC'OJX'11imiu- i eind es1ie prea eald. Nu este economicii.
b) Apis dorsata in loculi ca Apis /lorea dar este
de ooud od mai mare ca albinele de la noi. Albinele cH!.desc ele un
(llgure la umbra pomului. dar acesta atinge citeodatA 2 m lun-
nililc Mpl'ijinit sus eu 0 bazii de cearA de 13 em peDitru a putea
greutatea mlerii !jii a puietului din al veolele luj, greutate care
liI'It.\OI' I 100-150 kg. Caracteristic pentru aceastA ras1!. este eA
Il lblnclo migreaza : vara tn timpul cald secetos zboar1!. 18 munte, unde
0 floI'1\. bogatA. iar clima este mai dl.coroasA; dod vine toamna
ttohOIH'!\ III Ijes, tragi nd l a vechiul loea!ji. Este foarte agresivA nu e
,"'ell' lflil de oameni.
c::) Ilpis indica sau Apis cerana cu 0 arie de rlispindire mare, in
,. pltlul in India 'Ii insulele din sud-estul Asiei, asem1!.n1!.toare cu albina
IIwU(Cl'iI europeanA, dar mai are importante biolo-
1IIel', di nil'C care se remarcA 0 mare la iemhi lungi mai
"h)" rOUlI.e mare la atacul balii nosema. Mi!.tcile au 0 mare capaeittate
iltt nU(It'(', inlre 1 000-3 000 ouA tn 24 de are.
CI'u,pul de rose irano-mediterantan:
S pcc:.ia Apis mellifera cuprini::1e mai multe rase grupate astfel:
u) Apis mellifica remipes a cArei erie cuprinde Armenia (U.R:S.S.)
Irunlll Anatolia (Turcia).
b) Apis melliftea caucasica, albina caucaziana mntre cere t-rei
IX'pu lutii stnt moo cunoscut.e: migrelianli, abhazA !ji carelianli;
c) Apis mellifica taurica, din sudul Crimeii .iii t;armul nord-estic
ul Negre. De asemenea, in regiunea Orel este 0 rasa de albine
,Xfdllruasli foru1t.e rezistenUi. Is ierni grele, cAreia sovieticii i-au creat 0
Iczcrvat.i e specialA pentru a 0 pAstra purn,
tn parten dinspre MediteranA gAsim :
n) Apis mellifica Cypria din inS'Ula Cipru, foarte harnicA dar foane
"AI'csivd. apicu.Itorii de neolo a crese caci da pro'ducW marL
CUl'llcteristic acestei rase e cli. albinele nU-i ucid matca, ci daca Ie stin-
pl'ezenta uneia str.liine, 0 scot efarA din stup nu-i mal dau
vole sli reint re acolo ;
b) Apis melli flca siriace este aibina din Siria, in regiunea estidi
n Mcditet'anei ;
c) Apis melliJica camica, albina cu 0 erie mare de r!.spindire
pOI'Jdnd din apropiel'ea Adriaticei Ie Tirol, cuprinzind Aust ria !ji Ger-
mnnlll, consideratA ca 0 rasli bunA, productiva., de condus !ji destul
de blne selcclata de cereeta.torU austrieci gennani. 0 varietate a ei.
de l."I,t\onI'C sunie. se alla in Polonia sub denurriirea de Apis mellifica.
ce Be tntinde spre nord in Scandinavia spre est in Bielorusia,
sub cl enumit'en de Apis mellifica silvarum;
el) Apis tncUifica lig1tstica - albina italian.li, recunoscutA ca rasa
('I'n !lIn'l bine lngl'ijltA. cconomicA, produotiva. I'ezistenta. la bali. A fost
II h'lll st'lc{' \lonillfl ind't ti c: pc Iimpu'l romanilol" c;ki Vergilius Mara -
!N
poet roman, scrie in cartea sa Georgicete despre ea !elul cum C!l it'
tngrijitii.
De acest grup apar\ine albina noastrli Apis meUifica Carpatk
intratii de curind in nomenelatorul raselor de aibine, de cind grupul
de cerceUl.lori romcini sub diredivele cerceta.torului N, Foti. a stabi lil.
ca ea are caracteristici pl'opri1, :f.lidn'd inter esante studli biometrice as\I-
pra Eai s'e intinkl'e in vastul triunghi 11 vest de Carnica, lu
sud de albioa dalmata la est de cea ucrainiana..
Ne vom opri ceva mai mult asupra rasei noastre, Car1Xltica cal'cia
i se mai zice albina de BanaL Ea are insu:;;iri morfobiologice carac-
teristice climei culesul'ilor de 18 noi. E rusticl, bUntlA, rezistentA In
boli. Are 0 trompi!. lungi!. de 6,399 rom. Ciipll.ce:;;te mierea tAra sA atinga
supralata ei.
Apis Carpatica are - dupa V. A. Gu'hin - 0 foarte veehc,
men\intndu-se in perioada glaciarA in cele mai -calde zone ale Cimpici
Duna.rii. Du'pA indilzirea ciimatulul A. Car1Xltica s-a extins s-a
m\ll\it aUt de mul l inclt vestitul istoric grec Herodot (484-420 Le.n.)
serie cl treeind DunArea calaloria i-a fost mai grea din cauza nenumfl-
ra\ilor roi ce-i ie:;;eau 18 tot pasul. Aceasta observatie istoricul n-o mai
iace pentru niel 0 stra:bUuta. de el de-a lungtil vie\ii, Aceasta
eoniirma cerceUitorului Gu:bin. cl. rasa noastra. este !'Oarte
vec'he, caci a av.ut limp de 0 extindere .,i 0 extraordina
ra
.
Ea s-a extins spre vest ope versantii Alpilor, spre est pina 1a
litoralul Marii Negre 10 sud pe versantii sudici ai CarpatiloT, pina la
Dunare. Astlel, rasp'in:din'du-se in acesle albinele Carpatica, nu
au intilnit 1n calea lor obstacole naturale serioase au ocupat in
special teritoriul dintre DunAre. pina la Nipru, Ea se deose-
de albina ucrainianl, diei dansurile de mobilizare ale Car>pati cei
npnr in cazul unul cules cu un redus de zaMr in nectar ,
de la 6,5% la 8%. in .timp ce albina ucrainianA. danseaz.a numai dod
Ilecl.c'lrul are peste 18% zahAr. Aceasta se datore!1te fapt.ului cii rasa Cor-
patica s-a de7lVOltat l1 i s-a format in climatului mai umed
niDi rece din Carpa,i, pe dnd cea ucrainiana traie!1te intr-un climnt
r'cla.tiv uscot :;; i eaId, din zona de stepa. Ea se apropie mai mult de rasa
carnica. N. Fot!, considecl posibil rasa earpatica. sa !i aldituit 0 forlll a
11ltcrmediara intre rasa carnien rasa ucrainiani1, dar Gubin
eft dC!}i Carpatica Ucrainlana se aseamana mult, cu greu pot ji deose-
bite legliturile lor de rudenie, care nu sint nici apropiate. nici directe.
&1 face parte _ dupA aceasta din urm.li - din subrasa Apis cantica
rcprczinH'1. carpatina a acestei rase mari nu lorma inter-
rhclliul'11 dintre aeeasta rasA. albina ucrainianli.
C;mput de rase african
tt l J\J)is lIlellifica intermisa, numitA. nibina punicii sau telicii ; en
tII' l' II III'i l.' de dl.spin'dire in Tunisia, Algeria:;;i Maroc.
I I) I\ pb mellifica adansoni, e galbena. (:a culoare, co 0 arie de ras-
Ijt"dlJ'f' In cCIII.rul Atrieii j se vorbe!:/te mult de eo ca 0 rasa hamidi lj i
pl'odu(' ti vl\ ncus4 Iu ea, 'Iapt pentru cllre Sl a\i unea dc cerceUiri <lpi colc
2;i
dill Bl'llzi lln a importat 0 colonie pentru a urmsri felul sAu de compol-
tur(' , Diu netericire, un roi a sc!pat din 1956 pinA azi,
Itc(.'{lstl1 msli hibridfndu-se elL cea l acal a., a cil.prins aproape fntregul teri-
Corlu (d Brazillei cebarind tn nerdul Argentinei, rasa fHnd foarte
t'OHOOl'C, Din aceastll hibridare, insli, a un hibrid toone agresiv tnelt
,dtllc u! IlU peate lucrs cu eIe, di.ci 'nu este niel ell fum, mei eu
"'J!vcrl,,lIt'i eu apa, &taeind grav eamenii, animalele {Ii tot 'ce Ie iese' in
el lI e, " cum apicultura Bees tor douA tAri precum eea din alte tAri latino-
Iltllct"icunc -5 i nord amerieane eaut! mijloaee de a Ie st!pini,
c) Apis mellifica monticola la poalele muntilor Kilimanjaro, precum
01 il IJI .\' melli/tea Zittorea in jurul lacului Tanganiea.
d) Apis mellifica jasciata din Egipt are 0 caracterist)cA apacte:
\,' lIl u lIl'OO ulti melor douA t ergite ale abdomenului e BunA culegA-
lom'o "I deci productivli, are defectul de a fi roitoare; clnd se pregA-
tn ncest soop cite 250 Iarve in botei de roire,
c) Apis melliJica capensis in zona Sudului african, Cll 0 caracte-
l'I.Uc:l\ dcosebti! de primitivism; se nase albine lucrdtoare $i din oua
1I t1 /cclllldate, tn mod la mai toate rasele. albinele lucrA-
l UIIt'l' He nosc numai din ou4. fecun'date.
t) Apis melli/iea unicol ar din Madagascar de euloare neagrA con-
,ldcl'tlUI l'asA purs, fUnd in acea insula complet izolatA de contacte cu
hllllilC st.'nine din aHe rase, deci nehibridatA.
Un nou ndscut
ROIUL CU CELE TREI CASTE
ALE COLONIEI
In de vara eu scAplirari ,de stele ce se prelungesc
in hAul intunerieului, rnA pUmbam eu cursantii printre rin:durile de stupi
ai prisAcii, Boarea vitului aducea din depArt!ri parfwnul florilor de Isop
mat!ciune cultivate in lotul apicol din preajma stu pineL Dintr-un
stup se aude un sunet ca a chemare de tulnic, cAreia li raspunde un
ecou seurt infundat: tui. .. tui.., tui ... ! CintA 0 matdi, iar din
botcile inca eAp!cite raspun'dea ea a inginare abla un sunet
asemAnAtor,
_ - tineri apicultori? Aceste sunete ne dau de veste ca
mfine va ie$i un rai din aee9t stup, Insemnati- i numarul sAu de ordine,
intre orele 9-16 sli stea unul
din voi in apropiere ca sa: ne ves-
teasdi clnd va apare roiul.
!1n ziua urm!toare, la orele
)), dintr-odata albinele stupului
au inceput sa jad grAbite aferA
co un Repede am fast ves-
tit eu. Roiul se mal vAlurea in
ti nutul prisAcii, dind ront! stupu-
lui, in timp ce 0 micA parte in-
t.'Cpuse sa se pe 0 creangA
(l vi!;iinului din apropiere, formin-
du-se ea un ciorchine (fig. 3),
Clnd taate s-au adunat acolo,
om scuturat roiul intr-o roini\!,
lIt1ezQtA sub eiorchine, Un vuiet
11 _0 6uzit din fundul roini\ei de
tnlillL5 valuri de aibine au tnceput
llill 8C reverse pe marginile ei. Am
tI.I}C7.11t pe pamint roinita
pu\ ln tnclinala ca sa. ai bA aer sufi-
dent. pc dedesupt, ial' albinele
I'Il"rl l'1!tc, si mi ind eli sub aces t clo-
pot. du nulcolc tmplet ite se aL1[1 i.' ig, 3. _ Un f O) In foomll de ciorchlne
t11 11 1(' 1J 101', uu inceput sA. bata. sub creDn g.l un ui
,-
-,
viol dill orip; , chemind pe cele ce se roteau incA. in zbor deasupra
rnlnl\cl.
- BlInuim - tineri apicuitori - ea matea este acolo caci aItfel
"Ie 1111 s-nr Ii lini.!it.it alja curind; insa. pentru ca nu daca
nlhlen toiului este cea virstnica din anul trecut - in care caz roiul
l'!lt e prlnwr, udica primu! roi ce-l da colonia, sau acolo este a matca
11111\1'1\ incA neimperecheata. - deci este roj secundar - Yom face 0
JJI 'Qhtl : !till pus sub roini\A 0 pind neagrA ; peste ]5-20 minute ridicind
PU\III roini\a intr-o parte run vl1zut pe pinza neagra puncte albe;
w'ulcH nu slnt altceva decit ouA sea pate din vag,inu] am ljtiUit
(11"('1 ('d ncolo se ana matca fecundata din anul Itrecut deci roiul este
'fir/111M. Ducl\. In caz negativ, pe pinza neagd!. nu s-ar ii viizut aceste
punctc ;jIbe, cli. roiul are 0 matcli inca neimperecheatA. nascuta
hi HtllfJ dc citeva zile, .!ii deci este roi secundar.
Atullci am adus lingA roinitA un stup sistematic cu faguri artui-
t'hlll JX'lltru a indica albinelor care sa fie directia de clAdit a fagurilor
ti l I'lL \'0 rei de alveole trebuie ele sa-i cladeasca.
Til stupului larg deschis pe toaU!. IAtimea pereltelui
,nil tJ'f>lLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura
IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil,
nl blllt.'IL' pent,ru momerut s-au imprA..'jl tiat ca 0 api! vie, sclipi-
lIl III'C. tnsli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l
j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate
viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a
(' \)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet
ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la ana-
tQmi n olbinei - denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lr-
jutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mttca,
ghl'dnte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre intrin'd cu graba
In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a de parea nicidnd, acolo,
n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate tn viata
colon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in
IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine
ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare
"line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,pentru continuarea vie1irit
ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva
nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume
Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua
Ilcolo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi
t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom
(nce impreuna.
sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in
Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate
(I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi!
1"(' n11 11i tnllh <lin pus peste st\IP un magazin gol de recoltii l1i silind
nlblnclc sil (,'(looare Int.re 1nguri dind pe deasupra putin lum. Am pus
d('U8UPI'n j:X)(li0501'll1 cnpacul, 13sind dcoohis, jos, un mi urdini., cam
de 2- 3 em. <"''',.I)'tl1(\, (Ilhinel(! Vur irII('L'PC s.:'i '('Hldcnsdl. tnguri intregi
rl ln I'C'! nrtltic'inli 1/.1
2"
Dadi am aJes prima metoda de introducere indirecta a roiului III
stup, scuturindu-l pe prelatA, este pentru ca astfel ave\i JXlsibilitolca
de a urmiiri matea care se observa ea Hind mat mare e<\ :lOale
fiicele sale. ,In al doilea rind sa va dati seama ca in componenta roiului
mai sint un numar limitat de trintori, iar grosuL populatiei U form,cazii
albinele lucrlitoare.
Deci, tn noua colonie existu tret categorii de fiinte. Damenti de
Ie-au denumit caste, deei trei caste, fiecare cu specifidtaten sn.
Cll instincte direrite, ce indeplinesc tn noua colonie functii speciale, gil'll
mal bine zis 0 succesiune de functii.
Cuvintul .. spune Chauvin - nu itrebuie interpretat aici
la fel co cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor
grupe sociale inchi,se, apm-a. privilegiile lor egoiste, ci in sensul
l1tiintific aratat., deci ca destina\ie clarA l1i sarcini precis di!eren\iate.
Prima casta in roiul prim !1i care de acurn a devenit 0 colonie nO"O:
In prisadi, este reprezentatii de acea unicA mnta din comunitate de care
depind celelalte douA caste care estc casta femelei fecundat e, deci
matca, capabilli sA depunA mii de oua in aceea!ii zi. Ea este mama tut uror
iiintelor din colonie care derivA deei din ea. Chiar dadi in !ostut r oi
s-ar fi observ8!t rna'i multe matci, cum se fntimpla la roii secundur i
care pleadi din colonia-mama cu rnatei virgine, dintre ele, albinele
aleg numai pe una ClL destinatia. de a fi viitoare mama a generat
iiLor
de
albine ce se \lnr nSl1te in noua locuinta.. Legea coloniei nu ing1iduie decil
o singura matca in rnijlocul ei, care sa depunii oua fecundate sau nu,
oua din care atunci clnd sint fecundate se vor na!1te albille lucrAtoare,
iar cind nu shit fecundate se VOl' nru;;te ttintori (fig. 4).
mptcp
trlntOI'lI\
alblM lucrltooilre
Pig. 4. _ Cele rtrei caste ale coi1)niei de albine: matca, trintorUl
alhina l:u;crlit'oare.
Cea de-a doua castii este a mascuWor, deci a trinoorilor. Tn mod
nbi:;;lwit. nlllnarul lor esle limiltat la cilcva sule de indivizi, din care dOal'
(,I\I vfl sc vor imperechea eu matci virgine ie!1ite in zborul de imperechcl'c,
lI11 1If(' I'(.' llt din ce stupi provin. Ba ceva 111 mai mult: co cit trintori i yin
11 1,,1 til.' "cpurtc in preajma prisacii , deci Olatcile sint impel't!chcate Cll

Irlntol' l provenlt l din stupi strAini. ell aUt se inlliturA hnperecherea
fn ll'c I' tide I.lpropiate. evitindu-se astfel consanguinitatea
1
) care de la
un nnlll1'lit grad are urmAri neplAcute pentru vittorul stupinei.
Cea de-a treia casta - este cea a femelelor castrate nutritiv in
II mpui stadiului larval' nim!a1 !}i care formeazA masa miilor de albine
!emele sterile. fecioare, care chial' dacA ar vrea nu se pot
Impercchea, di.ci organele lor sexuale s-au atrofiat in timpul metamor-
fozel en larve l? i nimfe. Sint nascute din QUa fecundate, ca larva de
lIIutcn. in anumite conditii de hrAnire ar fi pU'tut fi rnA-tei, dacA colonia
ii i' fI hotiirit organele lor atrofiate pot sA produca cili:eva QuA, dar
din etc nu se pot dedt numai masculi. Intr-adevAr, s-a constatat
rn In tlmpul stadiiJor de lar:vA nimfA, prin brana primitA ele au suferit
Ull de castrare par\ialA. Deci, determinarea cast.elor in colonie ou
li t ' rucc numai prin tmpArprea intre masculi femele, ci, acestea din
lI r llll\ pot ti subldivizate lotre femele sexuate femele sterile,
Albinele din casta luerAtoarelor functioneazA pe r induri in sarcini
I Cl mpOnu'e: albine gospo'dine ale stupului deei "curAtitoarele
U
, ori sIbine
II tr'Cl Jl"I'U, ventilatoare, doiei etc. legate de 0 anumit! funetie tiziologicl,
81 flcestea sint diferentieri ca de pilda aI-bineIe doici care sint
ill'lUurtc In legAtura ell distribuirea hranei diferentiate dupA Zar-
1I t"l or '11 custa din care vor face parte. Toate acestea Ie vom Himuri pe
I,,,'f.! <dnd vom ajunge 53 cunoa!?tem anatomia coloniei, vor mai
1'Mntilt:' tnc5 multe oeeunoseute de dezlegat I Cu drept euvint cunoscuta
.'<' I'cltllfl toare, biologa A, Maurizio spune eA "sint incA muIte cercetAri
(Ill cu privire Ia albine in domenlul f iziologiei, biologiei, patoiogiei,
f jzicii chimieil'.
' I Ctl nU"ll ulr\!t.nle - r udenle de .Inie Int r e ee se
an
ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVA'f!E
Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebuie
sa-l organizam, pentru a unnan in mie viata interioara. a unei calonii.
Am luat dintr-un stup oareeare un fagure cu puiet cApAcit neeapacit,
impreuna cu aibinele lui acoperitoare; am evitat ea lntre albine sa. f ie
matca eoloniei. Acest fagure eu puiet I-am in partea de jos
a stupului de observa\,ie, aeolo unde se afla Deasupra lui
am un al doilea fagure avlnd in el hrani! - miere polen;
rama acestui fagure avea in partea sa de sus ulucelul de hriinit, iar
fagur ele avea pe el mult! albini! lucratoare cltiva trinotori. l ntrucit
spatiul ramas gol, unde ar fi trebuit sa.
8.?ezam eel de al treilea fagure, era prea
mare deoeamdatli, am pus deasupra celei
de-a doua rami! un carton cu orificiul
de 1,5 em cliametru, pe un'de, eu ajutorul
unei piloii eu tub lung, si! putem intro-
duce in ulucel hrana neeesara. cind va Ii
nevoie.
Pentru a lntari mica populatie aflaU\
pc eei doi faguri, am periat in fata ur-
albi nele tiner e de pe al\ i doi
'!oguri eu puiet neeApAclt, luate de la aW
stupi am pus aeeste rame cu puiet ne-
ellpl1cit in stupii din care au fost
provizoriu,
\
a
4
,
.
s
r
6
7
" "/
or 1'00 aersre
, p""'. de ."oj>
Fig. 5. - Stup sub obserVai:le :
1 _ "" pacul : : - po4i4Orul; 5 -
rama cu hI"IInli.; 4-5 - raD"l e pen-
t tu eU\b ; 6 _ sdndura de itbor
plcloare de sprlji n : 1 o rWelu
penu'o, a ertslre.
Avind in vedere cA albina din acest
II tup de observatie provine de la '<iiferit
i
. loupl din prisaea, deci au mirosuri di-
rertle, Ie-am unilicat mlrosul introdueind
tlcllsupra celui de nl doilea fagure un
tampon de vati! imbibat cu un parfum
om'ecore. -In Upsa aeestuia se pot pune
neola 2-3 foi de eeapA zdrobite.
Am dus stupul de observatie asUel format, lntr-o cameri! rAco-
"(lOan, cu indlis provizoriu, eu perdelele eoborite, dar eu aeri-
"Il'en de In. fund deschisli, lastndu-l aeolo douA zile, in care timp am
ziln ie ulueelul de hrAnit cu cite 100-150 g de sirop, Dupl1
tr('r(' I'C[\ 1IC<.'s tO]' doua zjle st upul de observatie I-am adus in prisacli .
3 1
Intr .. lln loc IiIl'ii prea mult saBre, deschizindu-i Albinele
vll,,,ttl icc <1bu riHoare I-au parAsit' ducindu-se 1a stupii lor, dar a ramas
In InlcJ;'iO['ul micii colonH - care era adana de matca, _ numai albin a
linnI'll Cw'e nu apucase Iaca zborul de Daca se
Oh,,l. rv(i c<'1. cele cArnase sint prea putine pentru a popula bine micul
II lup de observatie se mai perie alte aibine Itinere de pe 2-3 faguri,
din stupii vecini, repeti'nd !ji unificarea acesteia Cll acela.o;;.i mires
(lll eel din sllupul de Desigur ea operatia de periere a aces tor
III)u-VI!nito se face chiar in tata urdini.o;;.uIui, pe unde ele se grAbesc
rll\ Inkt',
VtU mai, bine, tined apicuItod, invatamintele ce vi Ie VOl
dn ttl continual'e, stutliind deocamdata douA situatii ; prima este situatia
.'Ol flldef-mamii din care roiul a etapele ulterioare de inJtregire
II d (u 0 matdi noua, tinind seama cli roiul a pleca.t eu matea virstnicli,
filii unul trecut; a doua situatie trebuie sa va Himureasea felui cum
hl c(Jpe roiul viata in noua sa locuinfa.
r crlitru a nu deschisle stupui de observatie prea des, vom urmari
hVII/j !.C &itu(liji prin geamurile de pJexiglas, m'odukind rar aranjamentul
dill IUlel'ior
,
dnd Va fi nevoie sa va Iamuriti intr-o noua problema.
AprOpi in'rlu-ne de stupul roit am putut observa c11 plecarea roiului
lill {l vizibil activitatea coloniei-mama in comparatie cu aefi-
VHtltr:o stupilor veeirij care nu. au roit, !ntr-adevar, rojtil a plecat eu
" mort' parte din aibinele tinere, care dau eel mai pretios sprijin la
(1111c1lrou intensiva a fagurilor noi interneierea noului Dat
rtlll d tnsa eli aceasta colonie-mama avea a populatie foarte numeroasA
'II rlU mai inca pea in stup, aceasta revarsare a roirii nu i -a schirubat
IIP/u'cnt activitatea, care a continuat sa se normal, dupa roire'.
Alhinel!! zburat'Oare care au venit de Ia eules au intrat tot alit de nume-
I'!)OSC. Pentru a vedea situatia coloniei marne, dupa roit, trebuie
Sit dClJchi dern stupul.
am ridicat aIbineIe stau ca 0 pinza deasupra
I'ilmclor. E dovada ca populatia stupului este inca foarte mare, Daca
Alupul u1' f.i avut rnagazin de recolta, it gaseam gol.
Cu putin fum impra.o;;.tiart pe deasupra, sau puiverizind aibineIe
ell llpll dintr-un pulver.izator ell picaturi :tine, am scos primul fagure
pe care se silau multi trintori, dar albine desearcau
cOl$WC\ele eu polen in unele alveole goale. Ineepind eu fagurele urmaJtor,
um Intrat in sectorul cuibului cu puiet. a parte din aibinele acoperitoare,
"tAite-au imobile peste puiet ca sa-i tina de eald. Altele ,se agitau pe
8Upl'oCa\a fagurelui facind un :tel de dans earacteristie culesului. In
ul'rniitori puietul f orma eUpse mai e:xltinse pe masura ce ne
IIpr'oplnrn de fagurele central !}i apoi, 'Clincolo de acesta, cu elipse dm
eo In cc mai roollse. Zed de mii de alveole erau ocupate in totalctate
au puiet dipacLt sau nu, In aces tea din urma se vedeau Iarve mature,
lil l)(' ell ncaUa, stind alungite Cll capetele aproape de nivelul superior
II I lara sa Ii se ILl'ega oblonul de ceara; altele, mici, stind
'ncovlJgnt.c pc '[undul chilioflrelcn' natale, inotind ell gura desehisa in
hrllll/l orcl'ilti de ulbinelc doicj Ie ingrijcau. Pc (lindul alLot' alveole
:12
se vedeau !Ii ni!}te mici basoona!le albe stind putin inclin8lte : ouiUe care
inca nu st.adiul embrionar. 10 sfir-?it. pe marginile a doi
Jaguri din euib, in partea lor de jos !ji lateral, gasim locul ales de albinele
eoloni ei pentru viitoarele rnMd in devenire.
Locul untie sibinele cla'dese botci in eare urmeaza sA se dezvolle
lcu'vele, are un 1'01 important. In aceasta privinta crescatorii au constatat
c;a botci le cladite pe fagurii albi, cu ceara nouA care este mult mai
maleabila, smtt; mai voluminoase, iar matcile dnd eelozeaza sint mai
mari, -51 in cu ovwiole
t
) mal numeroase lungi. Acolo,
in botci, se plil.mActe!?te viitoarul coloniei-mame care, deocamdatB. este
odana caei matea virstnica a plecat eu roiul primar. Din wate acele
pretendente ce VOl' ec10za din botei, aibinele VOl' alege numai una,
pe cea dintii care-$i acest leagan natal. Ea este
deocamdatA virgina va deveni 0 demna a mamei sale, dupa
imperecherea cu citiva tdntori.
Dacli colonia a doua oara, matea tinAra, ne!ecundatA, va
insoti roiul secundar, care va parasi stupul in eea de a O}?ta zi dupA r oiul
primar, daea Hmpul de afarA este statornic. In aceasta din urmA s1tuatie
matca virgina a roiului secundar urmeaza s4 se i mperecheze la cUeva
zile dupl1 ce rmul s-a inSltaIat in noua 8l?ezare, iar in colonia!..mama apa-
re 0 a treia matea, urmind ca aceasta In mod ob4;nuit sa continue des-
!inul coloniei.
Cum insA un stup de observatie are rostul de a studia numai
un anumit proces din viata unei coionii, aranjamentul facu't initial. tre-
buie moditieaL
Deoeamdata vrem sa urmarim comportarea aibinelor orfane din
micul stup, care i.o;;.i c1adesc bo'tci. Peste citeva zile dnd !?i aeeasta Iectie
pl'aclicli .o;;. i-a indeplinit seopul, yom schimba situatia din Inrt:erior, adu-
dnd acolo 0 mateR fecundaU!. pen'tru 'a urmari cum i ndepline!?te sar-
ci na sa prin'Cipa:Ia,
Cele trei feluri de botel
Tn diminea\a urma..toare, continuind lucrul in j urul stupului de
(iI)sf'l'vI-IVii, am inliHul'at obloanele ce fereau de lumina interiorul, iar
jJl'Il1 de plexiglas s-a .putut urmari cum se in mic
vlnta unei coIonii. !nitre timp, in locul gol de sus am introdus un al
! I' CnCll fagure. ca !}i in el, albinele sa. aducli strinsura - miere !?i polen.
Micul nueleu de aici cu cele t r ei rame cu faguri pe acela!?i
plun v(' rticfll, in ctaje suprapuse, urmeaza acelea!?i legi !}i ale oriearei
('nl( .niL (
IIcocnm'datii sc poate ve'dea cum aibinele tinere orfane -5 i-au
I)rtlldllit in ClIglirele e ll pui et neclipacit 2-3 spatH mai largi. deformind
1'11,. t l'l.'I nlvcolQ; <leo10 cxista ei!te 0 larva naseuta de curind sprc a fi
!' r'I'II('lItL' ('Il viil\.Oilre matd, din care nuc1eul i.o;;. i va alege numai una.
') '"hlucle nil! ovnrclor tn care. !lC rormclI'tfl (tuniC'
.t .. \II.
't;t
Acestea sint ineeputurile ,unor botci de saloore (fig. 6), din care,
n 16-8 zi de cind fosta a depus ouAle In celulele fagurelui, se
vor nOl$te viitoare mlitci virgine, dintre care sibinele vor alege
numni una, ucigind in leaganele lor pe cele de prisos.
Botcile de soLvaTe sint mult mai mici ca eele de roire din stupul
CIH"C II roit I-am examinat mai inainte. Acelea sint mari, voiuminoase,
6
"g. 6, - BotcJJe de roIre:
I - Llpll4lor pe funduL bou:11 ; 1 _
LhrVl (I t! mAlea; 3 - "Dotea
UII\.III : , _ botca InchLd cu matcD
nlMlura ; - tnceput de bote .. : 6 -
mAti.'ll nouA ee lese din bote"; 1 _
tlnlt" lbla clIpl!.dUI eu Larva maturd
lungi, iar albineIe au depus in ele mai
mulU hrana. glandularli, incit intottlea-
una, dupa eclozarea mlitcilor, pe {undul
lor rAm'ine multa hranA de prisos, necon-
sumaH!.. In schimb, aeeste botci de sal-
yare mult mai mlci au larve care Is ie-
din stadiul embrionar primisera in1-
hrana destinata vjltoareior albine lu-
erAtosre ee urmau sA se naseA acolo.
AeeasUi -brana este de zece ori mai
de cea a larvelor ('are inipal in OOt-
cile de roire sint destinate sa fie viitoare
matei, hranA care are 0
mai valoroasa. Dar avind in vedere sit.ua-
\ja disperata in care se afia 0 colonie rA-
masA pe Ura matca., aibinele
i?i aleg din fagurcle cuibului citeva larve,
pe cit posibil mai tinere din cele ce tre-
buiau sa fie viitoare albme. Adeseori tnsA
ele sint nevoiLe ia in grije larve mai
virstnice. Limita maxima ca virstA pentru
ca 0 de lucratoare sa fie transfot-,
matA intr-o vuLoare matc!, este de
trei zile de la iel1irea lor din ou. ALune!
insA, vor fi matci de 0 valoare ioarte
redusa.
CereetAtorii au fAcut sLudii compa-
rative intre bQtcHe de ToiTe pe care al-
blnele Ie aleg Ie pornesc sii Ie ingrijeascii ehiar din stadiul de ou
(utA de cele de salvare; ei au aflat cA greutatea acestnra din urmA
'ste de numai 176,1 mg de 190,'} mg a celor de roire, DumAru} tu-
bule(elor ovigene, prlmele, este de 1,41,9 fatA de 161,1 'la <:ete de roil"e,
In!" lungimea oV8r-elor de 2,87mm de 3,28 mm,
De aceea boteile de salvare sint folosite in de neinloeuit.
Dc nltfel, albinele coloniei, dupA ce 0 astfel de matcli de salvare
cclozioneaza, este 1ecundata ?i incepe sA depunA ouA, aleg un loc potrivit
1$1 crese una, sau cel mult trei botci, in care de data aceasta lngnjirea
hrlinirca specilieA din stadiul de ou. In acest scop Ii pun pe
fllndul IiecAreia 0 hrana. ce pAtrunde printr-un proees de osmozl pinli
In embrlonul de sub coaja oului, iar apoi, la aparitia larvei 0 hrAnesc
IIbundcnL eu lapUl10r special, obtinind osHel 0 matell de mare valoare,
III r('1 ('n cele de roir('. Slnt ol1a-zlsele botci mlltci de schirnoore
miltr i l'nl'C' !'IfnL mori, co multe Lubulc\c nvigcnc, deci prolifice.

eu 0 rezislen\A deosebitA la boli ?i 0 longeviLate mare. Dupa. ee
nea I1pare in colonie, se incepind sa depunA ouil, lax
cea mica. ?i nevaloroasa obtinutA din batci de salvare, dispare.
Pentru studiul nostru insA, neavind timp ca !if! urmarim in inLrc
gime acest proces tn stupul de observatie, vorn proceda la inlocuilCll
acestor bo"tc! de salvare, fie eu una din cele de schimbare daro
cA se alia una disponibil! t.ntr-o colonie din prisac!, fie cu 0 matc{\
gata feeunaat!, a eArei activitate sA 0 putem unnari. Vom alege
din urma.
- Dar de ce sa [lU Iolosim in locul mlitcilor de salvare una din
botcile mari irumoase din cele de roire, ee Ie-am gasit in s tupul deju
roit? intreaba un Unfu- apicuitor.
- In stupAritu1 sistematic urmarim ea roirea naturaiA corespunz5
t.oare instinct-ului de reproducere a speciei sa fie cit mai redusA, pentru
u nu compromite produc\ia de miere prin fragmentarea coloniilor puteJ:-
nice, care pierd in acest leI toemai albinele tinere .!?i 0 mare parte din
albinele Cum acest instinct este ere<litar, dacl varn folosi
botci de roire pentru a inlocui pe cele de salvare, vom transmite prin
ele inclinarea spre roit. aptitudine pe care noi 0 combatem, deoarece
este unul din indicii negativi ai mMciJ.or.
In schimb, 10losin'd botci de schimbare reducem partial
<lcest instlnct. Selee\ionind calonli din cele neroitoare un vestit apicultor
r"(lneez, Sibenthal, o-a mai avut niei 0 grija ca stupii Hisati pe munte
VOl' rOi, ?i i-a vizitart mai rar. Colonjile sale sehimbau singure mAtcile
lu dOi ani incit in 40 de ani in care a urmArit aceasta problemA n-fl
Ilvut nici un roi. Pentru s-?i pa.stra ins.. intaeta aeeasta calitate, el ?i-a
\Inut stupii la 1 600 m altitu'dine, un'de nu se urci al\i roi nahlrali. pen-
tru ca prin tmperechere cu mMcile lui, sli-i striee liniile de
h:olate de biDe aeolo sus. DupA cele eonstatate de 1ra\-ii Ruttner in
1071 nu numai altitudj'njle S8U depArtarile pina. la 8 km sinJt sigure in
II ceasUi privinta, ci mai ales izolarea de alte stupini, are tnsemna.'tate.
ColoniUe care-.!ji schimM lini?tit ma.tcile sint recunoseute ea 10nr-tc
productive; s-au vazut deseori colonii din aceastA categorie
pnstl'enza 0 a doua matcA mult timp dupa. ee matca tinArA s-a impcr<'-
C' hcul, marind astfel mult populatia acelor stupi ob'tinlnd in
ci n,A mari de miere polen.
Botcile {Ie schimbare Hni?tita dau mAtci foarte bune .!ji tOCI1l1li
de tleCC8, dadi am izbutit sA gAsim in prisaca 0 colonie cu astrel ric
I) ot(.'i , f.! bine sA inlocuim eu ele pe cele de salvare. AceastA operatic 0
VOUl 'face 8slCel : inUiturlim boteile mid sau matea micl din bat-
\Ie de sulvnrc .!ji U\sam colonia orIana timp de trei zile, pentru ca ulti-
ouli celozioneze. Trei zile dupA aceasta, distrugem taate botcile
(I t' II /l !vnrc elnditc in aeest timp, dupa care sl10im pe fagurele de cuib
(\ hot c!\ d(' ,.tnloeuire lini?tWi". tn aeest SCOp botca cea buna, rU'iiaUi din
r ' I"LII 'plt pr cnrc se flnt'i, Vll flvea 0 portiune micA din fagure denumit
f'(jfd/u1 /)() Ir/f . Concornilen1t, in fllgurele din cuib iacem 0 HHeturfl. eu un
I
WI' ll1l1'lrll {' )C ud' dt cl\J ctilll botcii bune, inoH sA se ponta introrduce neolO.
II "pll \1111 nf'IIL: It('cnslf'l b(Jld'1 sc pune in poziti c verticalA, putin mui
,.rm'''' 11(' !t lllJrutll\n tnglll'clui, lUl U ('hinr lipill\. de aceslo, dar 10tdenUIIII

1:11 virtul Hl>cr, en mateR sA poatA 18 eclodare. trebuie
rllcut(i eu Louta aLentia pentru ea sa nu se deformeze virtul botch altoite.
DIIp<1 ] - 2 zUe, va apare 0 matd "foarte buna, voluminoasa., prolifica,
\ongevlvA, uncori ch inr mai bunA ea una din cele de roire.
Oar dadi intr-adevAr marimea botcilor are jmportanta ei in pri-
greuUi.\ii matcilor In parasirea leaganului natal, sa nu credeti cA
ttbsolut tonte botcile de inlocuite a1toindu-Ie intr-o colonie in
]r)(,111 eelar de salvare. vor da rezultate, iar in al d6i1ea rind stuparul se
pllfllc in!jela, folosind boto excesiv de lungi. In seJectarea boteilor nu
Hlilnui Iaclorul de marime {;i greutate trebuie sA va ghideze, ci !],i ele-
Illl'ntul de mare important! care este ereditatea. OpinHle diIeri\ilor cerce-
I(ltori sint in divergentA. tn aceasla privint! chiar daca Orosi Pall spune
c-il m<!tcile mad tdiesc mai mult l1 i sint mai rezistente
{Ier.l t cele mici , nu trebuie sa genernliz<!m aceast!i. constatare. Dae!!. la
zestre eredi tsr<! se adauga cea de greutate !?i marime, va !i cu
nlIL mUL bine. [nlocuind bdtcile de salvare c;u cele de inlocuire
tnl trnpinAm unele d.cl trebuie cAutati stupi pinl\. se g!!.-
o'I1!$te 0 asHel de botca; stuparul, se poate f olosind drept bune
boLci nenatural de lungi, care se datoresc unui, accident, in special la
Lrfln:'lportul in pastoral. Atunci multe larve din botci slnt deplasate de
PI.! !'lltul lor eu lapti!?or pinA aproape de virful botcii dator itA trepidatiei
(,/\It1 tOl'iei. A1binele d'oici, pentru a Ie hrAni fe.:i de raeeli, prelun-
HeMe peretii botcH, iar dnd 0 capacesc, in interior se afla larve care
I IU rl l!. minzit 0 buna bucaUi de timp ded viitoarea matca va [i de 0
volotll'e seb utA.
Cl:nd se face 0 rtransplan,tare de botci stu pawl este obligat sA ve-
ll rl <.:C' partida coloniei respective inscrisA in registrul de partizi, spre a
veden ce productie a dat acea colonie de- a lungul timpului ; el satisface
nstlel cerin\.a de urmArire ereditarA,
- Dar prin ee se deosebesc atunci botcile de roire fatA de cele de
Inl ocuire ? rna intreaba un ait Una.r apicultor,
- In primul rind, botcile de r olre 'stnt tn numAr mare variate
en dezvoltare, cAci albinele nu Ie cresc pe toate deodata l1i deci nu au
aceea.,i virsUi.. Cele de lnlocuire sint eel mult trei botcL Apoi
locul celor de roire este la baza !agurilor sall pe laturile lor, pe clnd
cclc de inlocuire se gasesc uneori chiar in mijlocul fagurelui de cuib.
Botcile din categoria celor de "schimbare lini.5bitii" Ie ga.sim
nu ll tn perioadele de dup! r aire, deci dupa a doua decadA a lui iulie !ii
ougust ; atunci clod matcile obosite de anta ouat in sezonul de vIrf, nu
mui satis[.ac albine-Ie oolooiei; acestea din urma var sa Ie schimbe cu
toote ca. matcile virstnice sint prezente depun oua.. Numai aibinele
cIt mui este ea de valoroasA; caci nu Ie dau substan\A de lins
de nce-en cladesc botci cresc alta matcli pornind de 1a stadiu! de
I) U. Tn ooest $Cop hranesc Iarvele din plin; dupA edozionare se lmpere-
chenzli, mccp sa depunA ouA, abla atunci dispare matca virstnica sau
bolnnvA.
A(..'Cstc mare; vor fi mai bune daca VOl' Ii crescute in perioadele
c1nrl t n nnlurl't culesul nu a tncelat cu totul. Cind fiU este deloc cules iar
slUpllt'ul till stimulcnt coloniile ce urme-axiS. sa. creascii matei,
:j l1
l'czultatele ce ele Ie dau nu sint pe deplin satisfAditoare, in special privind
pc cele erescute in toamnA; atunci hrAnirea lor este mai putin abun-
dent!!., iar in prisaca, ori in imprejurimi, sint trintori pentru 0
imperechere su!icientA. Chiar dacii io disperare de cauzii albinele Ie
cresc, ele vor !i schimbale in primc1var a urmatoare, clnd in stup in
prisaca au spar-ut trintori matun iar florue au inceput de
mult s! dea nectar polen proaspAt,
Aparent, botcile se aseamAna mai toate ca form!!.; ele sint asema-
nAtoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mal lunguie\e. Poziti8 lor
pe fagun este verticalA; cele de schimbare linil1titA sint clMite, cum
am mai spus, pe suprafata unui fagure din cuib !1i sint suspendate in
intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire stnt cla-
dite pe margine-a de jos a fagurilor cuibului uneon chiar pe marginile
laterale ale acestora.
Lungimea naturaHi a botoilor este in medie de 2-3 em, iar diarne-
trul de 8-8,5 mm. F undul este iar capacitatea lor in mod nor-
mal este de 824 mm
3
Clnd in naturA nu este cules, capacitatea lor este
mai mica, pina. la 728 mm
3
1n schimb la un cules abundent albinele Ie
cHitlesc mari, voluminoase, lungi.
Au fost gaslte din cele foarte mici, preg!1tite in grahl!. care nu
ou dedt 293 mm
8
, din care eclozioneaza matoi :fAra valoare, .
Oricare ar f i miirimea lor, albinele Ie ornamenteza,
peretii exteriori cu cearA !1i cu desene hexagonale; rostul acestor ingro-
l;lli ri este de a Ie proteja contra racelii, dat mnd ca. ele stau suspendate,
cxpuse varia\iilor temperarurilor eventuale, pe clnd puietul din fagurii
cuibului se tncalze!ite reciproc prin directa lor apropiere.
Cind hotcile smt 1argi, albinele doici depun pe fundu1 lor 0 mai
mare cantitate de lAP:tr, iar m!!.teile sint din cele mai bune. Ele slnt
prolifice !?i incep sri de na oua. la citeva zile dupA imperechere, prehm-
gind perioada de ouat 1.na. toamna tirziu,
Cind matoile au abdomen lung, Inseamnl!. cA cele doua tergite abdo-
mi nnie slnt mni late; tubulete1e ovigene slot mai lungi deci in con-
Icci n\a, pe traiectul lor se formeaza un numiir mal mare de ovule.
MAtcile mici pot sA apara. atunei c1nd, di n anumite cauze, hriinirea
lor en Jarve a Cost opritli, cum se intii.mplA adeseori la transporturile in
pMlorru, despre care v-am amintit, sau clnd matca este prea b!i.trina
"UfCl'll de nanism!. Orice a ramelor cu botci pot compro
mtte vlitonrele matci.
C<lprlcirea boteilor are loc la celei de a opta zi de la de-
uul ui in inceputurile de boteL PinA atunei insa. larvele il1i pre-
Ichltnbl1 corporal - deci are loc fenomenul de "nApirlire
t4
-
(10 pOUlt ad tn primele cinci zile de Is aparitia larvelor in bot.ci ; cea
dllccn ntl plrlire are loc in ziua a II-a, iar ultima - cea de-a
(11 ' pl!\ln Ill illnlc de pArasirea botcH natale, sau mai precis tn a 16-a zi
i to III {\l.'pUIll'rNI uuJui de cAtre- matcl!..
11\('u('OIl1ll'co suu impuparea - adicli \esAtura mlitasoasA a inveli-
. lt l ul IIllllflll Itcc('Situ dour, zile, Aceasta importan.t<l'\. opera are lac in a
l ' r4'1j l orl ' 11I',u f llll ll lllll In r llpurl ell medJ4 vi r /lll!!, urmlHCII IIl\or tul llurOrl
01 ,,11(.('1 111" , _ .. " I'II<l,,\t t) .. t()II,' nl 11"11 unOr oond il i! nelu.vorllllU",
:17
pAlru zi de iu capacire; glandeJe ser.igene ale nimfei secreta a sub-
care tn contact cu aerul firul m3tbos. tn sfir!jit, in
prC2l ua eelodll.rii, glandele mandibulare secretA a suootantA care in-
llIorue virtul bQtcii , ee capaUi. 0 culoare mai deschisa.. Dad. albinele nu
VOr tneA sA elibereze matea care a ajuns la maturitate, ele ea-
pllLul tn mburs. in eare prizoniera il roade pe dins.untru. Cind
nu fae aceasta operatie, matea roada circular clipA"celul, ie!jind la
luml nl! . [ n privin\a hranei larvelor -de matca, aeeasta mo'd 0 problemA
ICgtll.ti de acestora pe cale raturala, sau artiliciala, vom do
III nl doparte explicatH largi in lectia despre "nutritie $i metabolism" .
Pentru a face insa un studiu comparativ in pr:ivinta iniati!1lirii
lIu1tcll, 8coatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate
InL"odueem un fagure eu mates lui, ell albinele aeaperitoal'e, seas
cllnlr-'Un stup oareeare, caroia tn sehimb ii dim fagurele cu botei din
"tll l:)ul de observ8\ie (de ope care insa periem incet tn urdini!jUlui
j,lhlnele, care vor intra toate in nucleul lor).
PcnLl'U a inUitura mirosul diferentiat intre albinele straine cele
111(1 II tuputui de observs\ie, pul verizAm !ji pe unele .i1i pe celelalte eu un
II lrop pnr!umat, iar ca precautie introducem matea provizoriu tntr-o co-
IlYlu lI utomatA, din care albinele 0 VOl' elibera in urm!itoarele ore, dacli
In orWciul de s-a pus 0 de fagure artificial, pe care ele iI
rotJ rcpede,
Md marginese deoearndata numai la aeest mijloe simplu de in-
iI'oduccre a unei matci intr-o colonie, cici aici avem 0 situatie speciala :
lin nueleu lipsit de matdi. in mod provizoriu care-!ji. cre!)tea botei de
l /ll vw'c. !ji druia i se ia aeeastA ultimA. ni1dejde de a-!ji 0 alta
Ilmtcn, curind 0 matdi in colivie. Mc1.surile eare t rebuie luate
.stnt. u!joare lArA rise. Cu totu! altele VOl' n insA m!1surile eare se iau
ottl nel cind se introduce 0 matca noua intr-o\ colonie mare, ceea ce
'10m orllta pe larg mai tirziu la J,cre$terea $i introducer'ea mdtcilor", din
copltolul "Tehnologia apicola".
Dupa trecerea a 24 de ore de Is sceste modillclri fiioute in stiUpul
de observatie, matca luat in primire sarcina. Arenci, desehizind din
nOu oblonnele, am putut sa continuam studiul comp'arativ intre aceastA
remel ;\ [eeundatA. !;I i albinele lueratoare.
ZtJmislitoarea de viel;
MATCi\ .
CASTA FEMELEI FECUNDATE
_ aceasti -liinta. unic! in comunitatea stupulw, care con-
di\ioneaza buna-starea oric!rei colonii norm'ale din prisaca (fig, 7). Ea
are capuL eu un prom triunghiu\ar fal;A de eel aproape sferic al trintori-
lor eel intermediar lntre cele doull. tipuri, pe care-I au lucratoarele.
Abdomenul sau are 0 lungime de 15--18 mm fata de 10 mm al
l ucrAtoarelor. Ea nu are C0l1u1ete la picioarele posterioare.
Dad. s-ar privi la microscop unul din Bceste picioare, s-ar observa
clar un rudiment de eeea ce dovedel1te d. pe parcursul perfec-
,rIll. 7, _ Malx: a In<:onjurata de albine1e curtence ce
o
I _ ''' 8\.e1l : I 3 _ 81bll\c InlloO\ltoare; t - a l",eole din
",li r e p"lcwl 10 eclOUlt .
3fJ
,tontiI'll f;;i evolu\iei speciei, matca a avut ea odatA - care
n('fllnd [olosHe, Intl'ueit sarcina ei a rAmas doar de a preerea -, au
dillptlrut.
Cu10area mAtcH este deosebitA de cea a sibinelor inrconjurlitoare
dlrcl':i de 1a rasA la rasA j cele de rasa italiana au 0 cu10are galbena pre-
dominllnta a segmentelor cele caucaziene sint cenu.!iiii;
au segmentele iar cele din rasa comunA din Fran\.8 sint
Ill'g"a (rig. 2).
Creutatea matcH romime.!ii:ti - dupA studiile facute de N. Foti
- ('Stc tn medie de 196-200 mg fata de 100 mg cit are a albinA. Cind
IIlI hrAnite insuficient in stadiul larval', ele cintaresc 152-185 mg
.,1 chinr mai putin, cum am mw amin-Ht. Cercetatorii au stabmt eli
lI ill/l ei clnd cantitAtile de hranA slnt mai insemnate, gl'eutatea miHeilor
pr'e{' te, cintllrite imediat dupA eclodare.
De asemenea, greutatea mAtcHor impel'ecpeate cantitatea puie-
wlui cttpacit sint cu aUt mai mari, cu cit hrana care 0 primesc de la
IllhInclc curtenee inconjuratoare este mai abundenUL Greutatea l or
ptn" 111 Cinele Iunii mai, iar suprala\.a puietului capAcit tn elipsele fagu-
"lilli' de cuib este concordanta pina la jumA.tatea lunii iunie. Se
,Wln IICC{lsta, incA odata. importanta hranei data nu numai in s-tadiul
II11'vlIr, dar mai ales eind ea a ajuns matura sarcina
dc lwocren\ie.
Aceasta ere$tere in greutate in lurnle de vara a mAtcH fecundalA
'JII'CU si'i 0 punem pe seama hrenei, fapa a socoti eantitatea mare de
'lutl c1ln ovare.
I:>cosebirile cele mai impomanrte intre matca aIbineIe coloniei
111m celc ale organelor interne.
Creierul matcH, comparat eu al aunei albine lucratoare este cu mult
mnl mic. Prin speeificitatea rolului ce il are matea de indeplinit in
colonic, rezumindu-i?i activLtatea numai l a de procreatie, este
C!xpl!cubilii aceast! diferen\! in minus a creierului, cAci albina de-a
lungul milioane1or de ani a avut ocazii imense sa se loveasca de anumite
pe care pina la le-a putut oeali. Acestea s-au rasfrint
US llPt'n celulelor creierului, care s-a dezvoltat ca volum rarA sa-!,ii fi
tnmult.it numArul Deuronilor, pe cind eel al ml1tcii nefHnd supus efor-
lUI'i10r cerute de siltuatii variaAe .!iii vitrege a rAmas mic.
In schimb, glandeIe mandibulare ale slnt mult mai dezvol-
I.l lte I8\A de cele ale lucrAtoarelor, caei ele indepliDese sarcini rom nume-
l'Onse in viata colon,iei. Ele secreta acea substantu de matca co caracter
hormonal. ce constitUie elemenrlul principal de coeziune a comun1tatii,
rlcspre care Yom vorbi la anatomi.!i albinei cin? vop1 explica sistemu!
!'\CI'VOS, cel hormonal !,i1 enzimatic.
mAtcii este cu 50
0
/
0
mm micA, deoarece ea nu are nevoie
(uell. un depozit alimentar, fiinld hrAnit! continuu de grupul n!bi-
nellJI' care au grijA. de taate nevoile ei. Penttru
motiv sLomacul suu e redus, ea consumind aproape pel'manent sccI'e\ ii
!;: Iunrl lllnrl' l;l i hl'unli. mult reluc.rata c,l rc nu 105<'\ I'eziduul'i. Nunwi fonl'l.l
40
ruJ' , lji mm eu serund in timpul iernii , ea consuma. Ioarte pu\inll. miCI'e
din albinelor inso\itoare.
o altA deosebire se observA la acul matcH. Aeeasba are nU1l1 (\,i
II'ei zim\i marginali fa\A de eei zece ai albinelor lucratom"f?'. E::;t,.,.,
nmi lung, dici se erede cft ii serve{ite la aranj area pozi\ionall'l u
Clu11101.' depuse in alveolele fagurilor din cuib. Fonna lui est.e pu\in tn-
f.:ovoi alA, asemAnAtoare cu cea a unui hanger turcesc, pentru a pule",
la n-ev6i.e, sa-I tmpllnte in corpul unei mAtci riva1e. In asemeDea impre.
jurari iotre mA'tci. se dau ll.llpte indirji.te, lupte !Care au mlul de a asi guril
coloniei 0 roamA viguroasA.
Organul Sau de reproductie este cel mai important al mn\ei sale.
El este alcAtuit din douA ovare in formA de parA, de culoare alb-sidefi c.
care sc siJtueazA sub diafr agma dorsala a abdomenu1ui, ocupind ceil
mai mare parte a acestuia (fig. 8).
Ovarul mAsoarA ca lungime 5--6 rom, iar ca la\ime 3-4 mm. EI
Ilrc un sub\ire intesat de numeroase traheole care pAtrund !;ii in-
conjoadi fiecare din numeroaseie sale tubule\e ovigene. A'Cestea din urm[,
denumite ovariote sint in variat de la matcA la matcA, in directa
IcgaturA cu originea sa, {i i mai ales ell condi\ii1e
de inlre\inere io starliul larvar a depozitu1ui
dE' secre\ie glaodulal'a care este lApti!1orul de
mo.tcA pc care doicile it depun pe fundul botci-
lor, 1nainte ca ele sA fie eApAcite.
numllrul t ubuletelor ovigene
cste de 160-250, dar s-au gAsit mAtci de cali-
Ulte superioarA care avcau mult mai multe,
ml'll ales cin'd apicultorul crescator aplicA 0
metoda speciaHi. de transvazare d1iblil a larve-
lor 1n botci, a!,ia cum vorn explica la capitolul
"Iehuica de a mutcil or
t
<.
1n mAsu'rA se dezvolUi. !,i i vezica
1I p<lJ"'IWticd, depozitul in care stau stratiCica\i
II pl'rmal
o
zoizii trintorilor ce iau parte la impe-
j'f>('hcrctl matcH; 11nga spermateca. se anA 0
J,i ITindb ancxa a car ei secre\ie ajut1i Ia contrac\ia
UI'\'rl C'\ ului de a spermatozoizilor pentru
ft',' un(\area ouAlar.
o nitA deosebire int.re maid albinc
IJorlBlli. 11\ mirosul s!!. u caracteristic, ce direra de
11\ 1l1Cllcti In matca, imprimindu-l intregii colo-
1111, fn,l.luri lor chiar stupului in "cuprinsul sAu.
('ltl e !In produs complex al aparatului reprO-
IllJC/iWf, cu sau neomogen al vezicei
,II }Jl' r rwIl\c(' . provine de l a seria de trintori
, t\l I ' '''' C l'lI lHI ilnpel'echeat in zborul de nuntA.
t f'l "j'c"l. 1'OllIplex int rA 0 secretie produsa de
" 11I11I 1(' !\' Ilft lc Illnndibulal'e, dcscoperita de cer-
l'tl \ I\ \. )rul I , Buller . denumind-osubstant
li
Fig. 8.
1 _ ovarnl; t - (lVldut:lul :
3 _ vulel,l sperrmHlcll. ; 4 -
vaglnu l : !> - orl flclul VIISI "" )
41
de matca, Desro-perirea lui Butl er coi ncide cu cea a cerce1.ato8t'ei franceze
,J. PaIne considerii un feromon,
DupA !loBe obser vatii ale savantului F, Rubtner acest feromon
I II glandelor mandibulare doua func\ii bine distincte intre
elc : rUllc\ia de regulator al vietti sociale din interiorul cOloniei sceea
/.I e IHtbstanlA sexual atractiva in ael' liber. Cind 0 mate! chiar batrina
C.te suspendatA ridicatA 'CO un balon la 15 m, dad e In curs de ouat,
polite - chisI' du pa 5 minute - sA fie potemic atracti vA pentru trlntori,
Subslan\a sau feromonu1. indiiereO't cum va ii deoumitA. apare
I>f: w rpul matcH dupii 3--4 zile de la ei din botca natala, iar cao-
sa cre-e pe masurA ce matea - dupa. impereeherile repetate -
II IlIccput sA depunli oua in cuib, Din acel moment, ea reprezintA in
(!OIOoi e factorul principal de reproducere de coeziune a
Subs-lanla este linsa de pe capul 9i corpul sau de albinele ce 0
111'(:ooj oilrA - de cele vlrsltnice - d.ci rele tinere au sarcina spe-
(11f111'i de il 0 hranl in permanentA; ele transmit din gurA in gura
Itt't' l l flll\ tiubstantA deven.i.tA astfel elemenrt. circulatoriu, pin A la ultima
ulhlnn din cel mai indepArtat colt al stupului, care sesiseazA astfel pre-
"tltI\1I cl in stup.
CC' rcetAtorii au cintArit produe\ia acestei substante lli au gasit ca
tl HilMa virginA Ia 3-4 zile dupA eclodarea din batcA are 7,20 micro-
Dupa. zece zUe se mare:e la 132,5 micrograme, iar dupa im-
I)CI'cchel'e 18 3-4 saptamini de ouat are 149,62 micrograme
1
). In schimb
N!lc bliLrine, epuizate, mai au numai 18,25 microgr arne, eeea ce determinii
rclnnln sa cladeasca botci de sehimbare a matcH.
Cu cit larva de matcA a primit mai mult eu aUt 18 maturi -
lute va oi eri albinelor coloniei 0 mai mare caotitate de substanta.
1"(1 0 lingA de pe corpul ei.
Aceasta honnonaiA foarte perslstentA are un rol de
IIICI>C1J chimie, de atrac\ie fala de albinele coloniei. En este in acelalli
"Imp atrAgatoare pentru trintori in perioada roitului !;i i este aUt de
pf.'rsistentli., Inelt mirosul sau it pbtreazA un limp chiar eadavrul mAtcH.
De nceea este bine sA nu aruncati mAteile, ci sa Ie piistra\ i intr-un borean
blnc tnchis pentru a servi in unele tmprejurAri grele unei colonii orfnne
j
tn l r-un moment cind in cuib nu sint niei ouA, mei larve 'in prisaea
nu zboora nici un triOltor. tn atari imprejura.M colOnia devine bezmeticA.
tl cUCI' nlege la 'i.nceput citeva albine care sA depunA Quit dar din
nc::csl('o se nase numai trintori dueim::l colonla la pieire, Daca. insa stu-
po!"ul leagA cu 0 sirmulqA cadavrul unei matei moartl de eurlnd $i i1
in intervalul dintre doi taguri din euib, 'slbinele consider!
cI\ Ill! inatd nu cliidesc hotci. iar ovarele albinelor nu se dezvoJ.ta
ell sli poatA depunli OUa in fagur ii euibului. Desigur aceasta situatie nu
"fi de duraUi, c.!ici dupa. un timp de 10- 15 zile albinelc vdd
S-nu t n sehimb, stuparul paate pinA atunei sA-$i procure 0 matcii.
gnt u tccundstli colonia postA regasi echilibrul biologic, eor .. ti-
vi nla tHWmll t.
'j UII mh' f Oll u .DI . 418 " 1 ell mh. I)lI r l " din , r am

Clod 0 colonie ramine pe nea!Fteptate !lira mat:cl. se produce c'
Inurc 0 lulburare, 0 alanna. Albinele inceteazii pentru un litnP
orlce nctivitnte de C\Iles, de adunare a neetarrului i?i .prehrcrare a l ui tn
micre cu a1..it mai polen.
Alarll de doici care nu lad puietul farA ingdjire. toate celctl:llk
"c mobilizeazA in cautarea displirutei. t mprA$tiate pe stupului.
n'HI.i ales pe cel frontal , albinele emit sunete de disperare, de
ugl tot
ie
, in interiorul lli exteriorul stupului. Dadi atunei mates cste
tClrocedatA., fiieel e sale mani:festA 0 vAditA satisfae\ie, Q mingiie, 0
II1Iment:eaza, 0 curlitli :;;i totad-atA distrug ,bdtcile j ncepute.
o altA partieularitate a mAtcH sint anumite sunete pe care Ie
cillite in anunrite imprejurari, cum siot cele care vestesc ca illll.r-O
1:-OiOnie se fac pregAtiri pentru TOiul ce va pleca chiar a doua zi.
Un sunet de alarmA lli de plinset it scoate 0 mate! strAina,
J(U'C din grelleala. intr-un stup vecin, clnd se intoarce din
."borul de lmperechere. E ca un semnal prelung repetat, auzit cIar lli
tlln u[ora stupului, incit un apicubtor alent poate interveni sa. 0 salveze
ric 10 0 m08I1te sigura.. In acest scop el deschide stupul, alia matca
l nghemuita de cUeva zeei de al binej pe care dacA it aruneA
farfurie eu apa, albinele despresoadi prizoniera pe care stuparul
U Hpoll1 ljine in apli ca sa piara mirosul de venin ce-l are pe corp,
ofcrlnd-o i n colivie
j
ea (Xlate folosi la un stup orfano
Umgevitatea mAtcH este 0 marcanta. deosebire fa\A de albinele
lut l'{Uoare, Ea poate trAi 3-4 ani, iar un mare crescAtor de matci din
S,U,A, _ Smilth _ a tinut 0 matea experimental pinA 1a opt ani, fUnd
11lCtl rccundA.
II'I'teresarut este la ea 0 particularitate deosebitA. de data aeeasta
rll' ordtn psihic; cea de vrAjmA!;i ie cruntA pina Ie moarte ce 0 are i ata
tic,. rlvalele care apar in sbu,p sau care slot iIliC! in botci, in stare nimfalii.
ca aceasta rivalitate este generatA de anumite glande afiate
p<J ubdomenul lor . Cereetatorii au acoperit abdomenul eu un lac !?i au
",x\lrpllL unoI' mlitci lli glandele lor mandibulare generatoare de sub-
At/llW' nhwmante; .ele nu 50-au mal ci au trait p8$nic; dnd
"I , .. fl U mdr.ginit numa'i. In opera\ia .de extirpare a ace9tor glande far;'!
,1\ mnJ fJ I IA<:uiascA abdomenul, vrajrnA$ia a lost activA lupta a ineepuL
rlvo. le; s-a tras deci concluzia cA pe abdomen existA. 0 substan1,5
,ihMi mill Lrebu'ie in<:"8. examinata. ocare genereaza
in asttel de fatale, moare matca virstniea
.1"OI,rOl,!e 10 afari!.. de faptul ca. puterile sale slat slabe fa\ii de una tinara
('III'., vreo sA-i ia locul I.n colonie, vezica sa eu venin e de mult timp
QflilLlL ,In schimb, cea tin!rA 0 poate infringe cu aeuI, paralizind-o
11l 1\11i1 cu vcniuul sAu activo De asemenea, matca ataca pe rivalele i n
rlfVi1ldro $1 dorm incA somnul nimfal in hoteL Daca albinele
Mlonlcl, co de-o parte ca spectatoare la astfel de inei!.. ierari ,
1111 0 Oplt'lt' s..Jt pe cele care sint inc! in botci, mat ca tinAl'li,
IIrul (' U venin ,prin peretele de ceara a f iecArei botci. ucig'lnd acoi n
Ott /If'I!lflU nevinovole. Apoi ulbinele completeaza. restul : I'od lnternl
1)111 1<I\(!lp huh'II"" , l-I('fJt nrurA caduvrele, Ie sug \i mIn, avide de 111.ptiljor
"
COIl SUmA (.' u Iitcomle restul de hrana ce sUi inca pe fundul botcilor, incA
I L(,'ConSlLmnt int.cgrul de matcile decedate.
Ductl Imitci le manifestA 0 atare inclinare la lupta contra rivalelor,
CIII'" 81n1. rfipuse eu veninul acului, niel odatA ele nu folosesc acul contra
vrcunei albi ne, nid chinr clnd albinele 0 atacli, cu aUt mai
Ii supra ol11ului care Ie line in mimi se poantA cu ele tarA menajarnente.
Ar mai Ii de Himurit, pentru a ter.mina aeest mare capitol privitor
In mfllcil, de aetul eel mai import ant a1 sale: eel al imperecherii
ru masculii [eeunda,tori felu! cum depune ouale, Acesrte act ivbtl1ti insA
prlvC8c cxclusiv intregul comuniHitii il rezervum la acea a stu-
diu/ul nost!u privind acest mare complex biolog.ic care este colonia
I lllum(' in despre "sexul coloniei # mediul Sau uter'in/(.
lncheind ceJe expuse pinA aici privitor la ml1tci, rezumam in citeva
(' uvill te ce condilii trebuie sA In(Jeplin.easca spre a 1i ronsideratA ?natc
Imllil ; sa depuna oua ciot. mai multe in cu sezonul, pentru
{'I I puLcl'ea colODiei sA fie maximA in pragul marelui cuJes; dezvoltarea
{o i Ilirgirca elipselor cu puiet in cuib, fan! a l.!isa alveole goale nefolosite ;
sA in t rc in diapauza. de ouat cit mai tirziu in toamnA, pentru a preg!ti
un tnnl'e conti ngent de a1bine tinere care s.!i treacA cu bine larna sA
I.rlli uscc'i eel pUIin pina. cuibul se cu generatie nouti de albine
t incl'e, care sA inlocuiasca la timp pe cele uzate batrine; sa. nu aib! 0
In{'llnMe aocentuatA la roil, stuparul avin(f ,grija sa. intervinA. la tlmp
Il'I ll(l n(1 cu ibul punind la dispozitia albinelor clA"ditoare !aguri noi de
('lttdlt; sa aiba un carsc't:er blInd; sa. nu fie prea sensibna. 11 lumina
II lune! clnd stuparul deschide stupul :;;i cerceteaza. fagurii s11 nU-!7i dea
(IrUmul de pe eI, cAztnrl un'deva unde s-ar pieroe, cum sint de pildli
Illnt c-l l(' din rasa comuna din Franta.
DoJiJe matcii
Matca poa'te Ii atacatA de boli specifice, despl'e cal'e rl.rebuie sA
v\lI'him inainte de a epuiza acest important capitol privitor la ma.tcA
cure se incheie cu moartea ei.
Una din cele mai periculoase bOli des pre care vom vol'bi mai pe
ilwg In capitolul despre bolile albine-Ior este nosernoza, oauzatA de para-
?ibul intestinului
n,ljlociu, deci S'tomacui du, cu grave tulburari mtr-o rnasura chiar mal
ma re dt.>cit atunci dnd ataLcA lucrAtoarele. Miitcile infestate experimental
II U trAit cu 35- 75
0
/ 0 mai putin dedt matcile marOOre. Din ce in oe elipsele
8f,.lc (I e puiei din fagurii cuibului se tot plnA clnd colonia se
I'puJZCilzl\, dacA stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic
1){>l1tl'lI nlbine prin schimbarea C. L. Farrar (S,U.A.) considerA
('(I Inlo('uirdJe ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a
hn1.!i 0 cu Nosema apis a mAtcH in de 80 %, iar pro-
colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinului
{I i vcn tri c' ulului !j i u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll ri-
I I ichli inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se
JHI! illfi s lIl'r Rt.'V(,rc. P<' ('/H.t>. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor
IL l I lllll'l ( w,
II,t
Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU,
lILicoticii, e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care
piil'ea altA data fArn dar care in uLtimii ani' a devenit pl'i-
l11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hyphu-
mycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, apoi trece 11.1
matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill
spori inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma spo-
rilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en pe care il pri -
matea de la albinele tnso\itoare, fixindu-se in tubuletele ovigene
in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt
transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun5
i
tn organismul matcH, incep sA se abdomenul se
considerabil - in consecint! - nki oiei digestia niei
eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, puterile, pure
pa ralizaUi; neputind sa se pe fagure, ea cade pe fundul stupului.
unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli
se muta stupina la un cules de nectar din nori se extrage toata
mierea de manA aflatA. stup care este in.festaUi de boaH1 ; concomi-
tent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA
Ill'in !lambarea interioarA a stupului a accesoriilor lui, schimbarea
ragurilor care au fost cu miere de manA topirea lor.
BrQul oza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche
BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, <unrle inmul\indu-se
rcpede mult, in special matea. Este 0 'Ciiptera din genul
I3rl1ula. dupA diferite locuri unde s-a rAspindit in Europa in special
1n Asia. Parazirtu.I are 0 culoare ,posedtnd la partea bucalil
(l trompa pentru supt, pe care 0 introduce in cavitatea bucala a albine-
lor sau matcH parazitatA. In special pe matca, se acumuleazA
{'L1 1.ecile chiar sutele. Un cerceUitor a gasit pe 0 matca mai mult de
de patiuchi, -care se alhmenteaza pe r'i'nd din hrana lpe care albinele
dOk i din suita. matcH i-o dau, In acel moment slot acolo parazitii care
t'fIIl 8uma din hrana, farA ea matca sii poatA fi indestlli:atA. In .consecin\a,
(.' 1\ oua din ce in ce mai daca apicultorul nu jntervine.
(.ft ponte sA piara. Pii.duchele -care are la picioarele anlerioare
Lini, gidila regiunea buca!!i a mAtcH, care regul'giteazA hrarl!.\
(lIn /-tU$li., din care se ospAteazA din plin parazi\ti. Ei s-int
flnc' i stau pe, toarecele mAtcH ale albinelor; in schimb, rei de pe trintol'i
,.(1 OIlntoneaza pe partea inferioarA a toracelui, m:ascati, {li nu ,pot Ii inde-
Itfl l' jtl\i de aeolo.
Mntca poate Ii scApaUl. de ace-rti paraziti cu un penel fin de pictal,
Il\ul/lt in miere de care ei se prind mai pot fi cu
tUllI de tigarA, matca fiind introdusA. lntr-un tub de sticlA.; din nefericire,
1111,1('/1 rclrocedatA coloniei sale paate fi respins! din cauza mirosului de
I\It\lll, cOre chlar dacA este dat unor albine, ele tot 0 resping. De
fl\lvli lni insa a apiirut un medicament bun care dA rezultate bune in
h ll) 111 ('Ollku br.llulozei : este fenotiazina ce se la tal'maciile
V(tWl'hlJln' , ,':.n1.i.>sta n\a se prezlntA. sub 10flma de cristale
rttt 1\ nlll'09, CIil' C SC oxidellZa tn contact cu lumina aerul. Se pun cite
fl de [c noUnzinfi in pnche\ele mlci de hirtie de ziar ; cind afumn-
,I fj
Ic)rui nre eArbuni de lemn bine pe se un pachetel
so d il U la primul stup 30 de puLAituri ; apoi se trece la cel vecin, dindu-se
numb de pufaituri. Cum substan\a incA iumegA, operatia asupra
eclor doi stupi se repetA, dindu-le fjeeAruia cite alte 20 de pufAituri.
Oed. in .total, fiecare farrrilie 50 de puLAiturl, dUpA -care
se inehide 10 minute.
Cum tnaiOJte de aceasta operatie pe fundul stupului s-a intins un
ziar , 'pa'dudhii arnetiti cad pe aces1a, iar mat ales dacA ramele stupulul sint
putin mal distan1,ate prin retragerea in prealabil a doua rame marginale.
Se seMte apoi zjaTul !?i se arde. OperaOa se repetli astfel la toti stupii
alaeati de parazi\i, folosind cite 6 g substanta Ia fieeare dOi stu pi.
Parazitul a avut fnsA grijA ca sa depuna inainte oua Iarve sub
eapacelele fagurilor cu miere. unde ele fae adevarate tunele de If. r ecere
ell afumatorul, care are Ia v1rf un prelungitor, ca sA iotte tn urdini.j,
5i unde fumul nu Ie ataca. De aceea, apicultorui completeazA tratamen-
tul prin descapacirea aeestor faguri. Mierea cu capaceIeJe respective se
fierbe, se la otet sau hidromel. Pentru a nu fi ramas Iarve
nedeseoperirte, este bine ca afumarea eu fenotiazina sA se r epete dupa
7 zHe in care timp larvele au sjuns la maturitate .,i pot deci Ii ucise.
r.upta contra acestor paraziti trebuie dus"A cu toata seriozitat.ea, c!ci
vehiculeazA boal s n05emOl.a'.
Prof. Carlo Vidano (ltalia) recomandA 0 metoda "bioIogi:::a" de com-
batere a braulozei !:,i anurne descapAci rea obligatode ' a fagurilor ell
miere in perioada de maximA. dezvol tare a paduchilor iulie- august. Astle!,
majoritatea acestora stot
Dintre bolile de care sufera mAtcile, aminttim .,i unele anomalii
care apar in decursul 'vietii lor , (}Supra eArora stuparul nu poate inter-
veni pen.tru a Ie tndrepta, decit dacA schimba matea eu una normalA,
asUei colonia continue vietuirea. abinele au insA grija
sa Ie schimbe, crescind matei noi pe calea inlocuirii lini.,tite. Astfel. de
bali apar Is mMeile mai virstnice pdn atrofierea ovarelor, obstruarea
oviductelor, prjn calcifier ea valvulei vaginale, prin nedezvoltarea ovs-
relor, prin infundarea cu mucus spennal a eailor ce duc spre spermateca,
prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii muparul nu
trebuie sA ezite Ia sacr.ificarea matcH atectate !;I i inlocuirea ei cu una
sti. nlitoasa. In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se cresc
in coloniile cele mai bune, evitind pe cit posibil inrudirile pres apropiate
care au consecin\e grave. 0 Maehensen, (S. U. A.) crescind mAtei din
linie !1i deci strins inrudHe, a observat cA dupA opt genera\H
eoloniile au fost desliin\nte si ngurc.
. 6
Trebuie edtata 8!:'ezarea stupinei in Jocuri umede. pren unlbrite.
deonrece un atare mediu cauzeaza adesea boli grave, eare in primul
rind sting malea, elementul eel mai sensibil din colonie, pen{ru ca cstc
supusA la mari eforluri.
Moartea mAtcH
. Moartea matcH in alara de bolile descrise mai poate Ii accidentaUi.
adeseori -cauzata ehiar de stupar, printr-'O comport are neatentA sau
cu ocazia cercetArii coJoniei. Ea este foarte la Jovil'llri,
chiar rlaca este numai U!;Ior rAnitA, ai'binele clAdesc curind botel de
inlocuire Trebuie sA se lucreze cu cit mai pu\.in fum. eum
am mai spus numai at unci cind ele siot iritate din anumite eauze
anume: dnd se deschide stupul Inainte ca albinele d. fi inceput acti-
\'itot ea de diminea\A; clnd in natura timpul este furtunos sint des-
cArcli.ri electrice; dnd in stupinA s-a i9"Cat etc. In locul lumu-
lui sA se lolose-ascli un 'Pulverizarlor cu apA in jet fin pc cit este posibil.
sn se luereze sub cortul-umbrelA protecloare car e nu numai ca apAra
de vint .\]i burni\A, dar nu ingAduie albinelor strA.ine sa aparA sA intre
In st upul deschfs. In atar i ocazii, matea, care este sensibila Ia fum !;ii
zgOtTlolele deschi'derii capacului .$i podil1orului, incepe sA fuga pe faguri
ell uti nd sa se ascun'da, jar aibinele vazintl-o fAra insotitoarele ei obi!;l-
nuite, 0 considera strainA; este suficient ca una din cele bAtri ne mai
!)!lnuitoare sa 0 urmAreas.cA, prinzind-o de un picior Sau sil se arunce
Mu-pra el, c! de1:ndata se 1n ]urul sAu un ghemule\ de 6-10
!l lbinc care nu mai pot controla daca este mama lor sau 0 strAina;
mlrosul de a1aranA ce-l degajA unele din e1e, probabil
dU\)&lnn\a de maldi stringind-o in in special apAsindu-i
IIbdotTlenul , ea moare, cad eu cit 0 inghesuie mai intens cu atit
Cflr!\c sale respiraiorii slut mai Ineete !}i se su:locA.
NieiodatA sIbineIe nu 0 udd impUntind aeul Cll venin in corpul
ul I cate posibil ca in iscatA, unele sa 0 eread!i 0 hoa\A
,1\ n tlccidenteze di rect . In schimb, acolo dominA. un miros persistent de
\l1'Ult l care pe corpul ei, Ii provoaclL moartea. De aceea,
., d sruparul este sesizat eli matca coloniei este prinsa in ghemule\,
1U!lIlll\l'C ee 0 face auzind sunetele ee ea le scoate, 0 .paate salva, LArtl
II sA 0 depresoare indepArtind albinele co mina, ci aruncli i ntr egul
11IIJ'-0 iarJurie cu apa. Albin,ele, speriate de innec, 0 despre-
Iw,un de tndnUl : Apa spala totodatA. veni nul de pe ea punin"d-o intr-o
4J,IU..,h., (l\l \.omntl\. a\"binele 0 vor elibera dupA eiteva ore, poate sa-ili
1I(,Iltlnllc ncl.lvltlltea.
>\7
Duell j} rost molestatcl prea mult in ea mai putin
limp, dar 1l1binele vad ca ea nu mai elibereaza aUta substant;a ca
sll ujung<'l. tuturor, cladesc botci 0 inlocuiesc, dupa ce noua matd a
lnCc.' put sil. depuna oua..
Dc usC' menea, refuzul matcH de a parasi stupul odata. cu 'roiul ie{>it,
II'/ I.n (lJbi nele. Ele se reintore atunei in stup pentru ea a doua zi sa iasa
din IIOU In .roi; daca de data aceasta ea re!uza., e ucisa. prin ghemu-
lel, 1/11' colonia Va roi a opta zi ce in stup a aparut 0 nouli maid
(II " numCI'08Sele botei de roire din care 0 serie de mlitd tinere i{>i 8l,i teapta.
,'lruJul Ie! eclozare.
o I-lrcljealli de stupar este aceea clnd, scotind ramele din stup
Ilt'J1I ,' u contr'ol, reazema ramele de peretele srupului in loc sa Ie
til Ifl dJ1n portativa eu capac. Puse rezemate afara ling! peretele stupului,
t,,. l e po!l ibil ca matea sa fie pe una din rame; ea trece neobservata pe
1"1(11'010 1;1 1 Sc ratiice?f,e defin.itiv cind rama este pud la locul ei in stup.
rl el.lmintim l,ii a alta gre.o;aUi ee poate duce la pierderea mateH _
ht uncJ cl nd controlul matcH de pe ramele scoase nu se face deasupra
II llIpulul, e; in aiara perimetrului acestuia, iar mates cazind jos prin
Itll'hIt sigur pierdutA. AIte orj , speriata, poate sA-l,ii ia zborul de pe
r,.):ul'(' !I! pe care stuparul il in mina . . In atare ocazie el pune repede
rnllwlc 10 loe, lasii stupul deschis citeva minute, iar matca calAuzitii de
Illli'osul CllnOscut al stupuiui ori intra pe urcii ni$, ori se ru;azA prin'tre
IIlbl neJe lItlate pe stupul deschis . .
Accidentarea mAtcHor surveni $i la un transport al stupilor
ell ilyJooue supersonice. Mai mult chiar, au mUrit matci chiar In stupii
unci din directa apropiere a aeroportului OrIi (Franta), datorita
v!bJ'CI\ /i IOl' putemice ale aerului $1 zgomotelor create la decolare.
TRlNTORIl.
CASTA MASCULILOR FECUNDATORI
PriVIind prin geamul stupului de observatie la un tagure de curind
cJ1\dit, unul din t inerii apicultori observA ca nu toate alveolele sint
cgale. Un numAr redus din e:le erau mai mari, mai cu seamA in partea
de jos a fagurelui !1i mA intreaba care este cauza acestei abateri.
- Oferind albinelor faguri artificiali pentru c1Adit ale caror baze
Hlveolare imprimate in roile de cearA siot perfect uniforme cu funduri
pl'J zmatiee romboide, aibinele clMitoare modificli 0 parte din ele lar-
((Indu-Ie. De untie initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm in
l pec:ial cele din partea de jos a foB de fagure artificial, 10 aceste alveole
lIlt\r ile albi nele eresc trintorii care sint mai mari declt albinele lucra-
tOfu'e; ei masoarli in lungill;le 16 mm fatA de 12 mm cit au luera-
lOo. reie, iar greutatea lor este aproape dubI., cAci un trlritor cintAre.'j'te
230 mg fatA de 125 mg cit are 0 albinA. Tl'intorii diferA deci mult
de tucratoare; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de tile de Ia depu-
IICI'CQ oului in alveola natala, pe clnd 0 albinii ajunge la maturitate in
2 t zite; capAcelul larvelor de trintor este bombat :fatA de nivelul plat
1\\ clI.pA.celelor de IucrAtoare ; astfel nimfele de sub cApa.cel au 0 suprafat.l!.
111111 mare de necesitind 0 proportie miiritcl de Oxigen care
rliit.lunde sub capAcele prin oriiieille pe care acestea Ie au. La unele
"Illie atbinele lasii clipAcelului de trintor un oriticiu median mAdt, in
soop.
Privindu-i din punet de vedere anatomic - trintorii au doi ochi
Hwrl, cu vedere' agera, cAci numarul fatetelor oculare numarA
'13 noo deci mai mult ca dublu decit lucdtoarele.
o particularitate deosebita a ochilor de trlntor - dupA H ....Ruttner
eli te 0 adaptare a vederii lor pentru lumina. cerului a zlirii cu
l'roJ)Qrtlll mare a acestei lumini eu raze ultravlolete albastre. Ochiu!
101' (!on\ lne in partea medianS. Eji superioadi receptori exclusivi
pf\ I!1I'U ik.:este douA eategorii. Reoept'orii ,pemru culorile verde galben
II lnt In numlir mai redus decit la lucrAloare, caci aibinele eulegatoare
Irui)\l lc 811 sc orienteze in cAutarea florilor cu nectar dupA di!eritele
I u1ur l pc care occstea Ie prezintli, pe clnd trintorii au nevoie sA recep-
M obser ve ctt mai repede posibil in zbor a oricArei
1) ,1\ 1(11 et vl nu In impel'cchcl'c, pr;vind In luminn.cerului.
, H.
'I !J
Noilc descoperiri privind locuril e de a'dunare a trintorilor complh..-A
,I "wi mulL semni[icn\ia procesu!ui recunollilterii atragerii matcilor
Irlnloritor. Se va vedea mai departe.
Trompa trintorului este mai scurta nu poate sA culeaga cu ea
nl'ctnrul din adincul floril or cum fac albinele, clci trintorul se
nUlllui din depozitul de miere aflat in alveoJele lagurelui sau primesc un
limp hranA dir ect djn dat de albinele doici, deci iarlil1i 0 problema
uo ndllptare.
Antenele trlntorului au 0 articulalie fn plus fatA de cele ale aIbine!
luarMoare, marmd astfel DumAIuI poroase la 37 000 de
l' el4..' {; 000 ale albinei . Cu acestea trintorul poa1e sesiza de La mari de-
pfu'tli ri mirosul mlitcilor spre imperechere, iar actul iecundarii lor
se faee in mare mAsurA cu trintorii strain!,
inHi.turind astfel pericolul consangvinizArii.
"

2
S
,,'Iy. D. - Ap8f'D.tu.l repro-
ducMor al
I - ; 2 - cll nalul d e.
1l'4I l1t: 3 - b ul bul
(ul: 4 - S - pe.
II II1UI : e - ubd(lmen: 1 _
Qntlnhl! IIP11rA!ulul Oil COpu.
bo t hl: - l'Ortl1It!e .. o
til': - cil ldi ul .p&l'AI :
I' c.""IUI eJ"cl'llilor:
It - punl" ft .. ml,,"llt ,
50
Inve1iljul lor corporal este format din
de culoare inchisa, iar ariplJe lor au 0
paI'ticulan tate deosebitti. ; s-a 'COnstatat de cer-
cetatonjj englezi de la Institutul de studii a
insectelor, d suprafala aripilor trlntoI"Ului este
alclituita dintr-o proteina asemlinlHoare cu pie-
lea 'lI manli. Ele slnt activate de puternici
toraci'ci, pentru a putea stra:bate in zbor dis-
tan\e mari pfna 11.1 locurile lor de adunare, in
vedere<a zbol"U.lui nupt ial 1.11 mAtcilor virgine, ce
vin "sa se prindli. in hore" pe care rtrin-
tor H Ie alcAtuiesc, in locud aproape totd'eauna

Parlicu1anitatea cea mai de searna a trin.
torului - dupA Chauvin - con'sia tn vol umlil
mare 1.11 a'lxlomenu'lui, in care stau adapostite
onganele sale sexuale (fig. 9). Ele cupr ind: 0
pereche de testicule de culoare galbena cu 0
l ungime de 1,5 -rom ; a;cestea au d'ouA
primul la exterior, compus din douli. membrane.
una aldituind 0 retea de nUJmeroase traheole
pentru oxigenul necesar milioanelor de sperm a-
tozoizi afla\i in vezica lor seminala ; eel de al
doilea este fonmat din ceJulele inc.rcate
ell substan'te nutritive cor-{> gras, precum
o se.rie de celule peniru stimularea metabo1is-
mului.
Flecare testicul este stribatut de 100 tu-
bulete denumite test iole pline 'cu celule sexuale
(gmneti), in diferite sta<lii de dezvoliare. 1n
partea superioarli a testiculeIor se ana epiieliul
germinal, din care se IormcazA celulele trans.
formate apoi In spermatociie. Aobi(l In zona in-
rerionrl1 l\ testiculelor, a!'1 tl zisa "zan" de mn.
lurare';, spermatozoizii ajung maturi, vor fi bine adApostill In vezicuJa
a matcii , imperecherea ei cu 0 seri-e de trill'tori.
Spermatozoizii au cap, colet flageJ. Cu acesta din urma spermn-
toZO'izii se pot mi.<;ca. Lungianea lor variazA de la 240 la 776 milimicronJl )
avlnd tendin\li sA se fixeze eu capul in peretele spermaticii.
Din testiculi douA canale deferente, ingustate 1a ambele
capete, avind in schimb partea lor mijlocie llirgitA ; acolo se for-
menza douA pungi denumite v ezicule seminale. Ele slnt inconjurate de
mUliichi longitudinali -inelari, care ajuta 11.1 evacuarea spermei In timpuJ
actului de imper echere.
Celulele stratului din interior al fi ecArei vezicule au un caracteJ
glandular care secretA lichidul spermatic in care plutesc cele 10 milioane
de spermatozoizi, lichid care-i alimenteaza cu substante nutritive. Ei sint
{ormati in testiole se dezvoltA deplin in ultimele patru zile inaintc
de eciozionarea trintorului din alveola natala a cuibului colonie!. Atund
spermatozoizH coboarli in vezicula seminalA comuna.
o datA cu trecerea lor in vezicula, testiculele indeplinit ralul
incep sA se mult, iar trintorii devin deplin virili tn a 12-a zi
de 11.1 eclozionare. Prin resol'lb\ie, t esticulul dispare, dar in schimb vez.i-
culele seminale pline cu spermatozoizi sint foarte marL
In prel ungirea veziculelor seminale se afUi douA glande mucoase
mari, lungi de 6-7 mm, cu un diametru de 1,5 mm, din celule
glandulare care secretA mucusul. Acesta este alcalin, foarte lichid
Jll trintorii iineri, dar viS'cos la maturitate. EI are cu10area alhti.-laptoasA,
Inc dupa indeplinirea actului sexual in imperecherea cu matea ia contact
r.u aerul .<; i se repede. Din glandele mucoase reunite tn partea lor
ele jos, canalul ejaculator lung Iji putin curbat, cu un diametru
de 0,3 mm, ale cArui slnt dirijate de un nerv gros ce pornejte
din cel de-al 4-1ea ganglion nervos abdominal.
La extremitatea lui se alIA organuZ copulator compus din : bulb tn
(ormA de para, coletul baza penisului care este baza en'dofalusului. EI
ore douA gliunoase denumite "corDile" (pneumofize), cu
pe:rctli colorati in galben-:portocailu, cliptu.,ite cu plAci chitinoase. In in-
It rlOrul bulbului se aflA 0 substanlA mucilaginoasli.
EplteJiul bulbului secreta un lichid ce dilueaza sperma. Clnd aciu l
IItl xuaJ Bre loc, ca urmare a de rlisucire, canalul ejaculator
I'llte Impins inainte. Mai intH apare sperma apai mucusul ImpreunA cu
"pltcHul glandei mucoase: Sub pr esiunea aerului, cu un
't.Nomot disti nct.
Totul d'ect1I'1ge CUlm vom arata cldd vom descrie zborul nuptial
. ' Huwl sexunl la capi'Wlui "Colonie - imperecherea matcH".
Numlirul trintorilor in colonie este normal de dteva sute este
rt rrtl c sn tie Dumw ati\ia, tintnd seamA cli. ei trAiesc eel mult 58 zile,
IfIr pc:tr'!onda lor de fn cuibul coloniei este mult prea scurtA fatA
\1, genera\ii de aUnne lucritoare pc care doicile Ie cresc
t !w"" lncl clle odaU!: chlnr din lunile reci ale sftro!iitului de iarnl!. Matea
' Ut'lllX' tl rzlu sA depuna ouli nefecundate de trintori, cam din a doua
'j Ml llmlcl'lolll _ II mUl Clln. d lnU' oun mIcron.
51
docudl'i I) lui apdlie. De asemenea, vietuirea l or In stup este scurta., numaj
pfnti 10 mijlocul lui iuUe, clnd albinele nu numai cA giisesc
t'Csurse de nectar polen, dar - mai ales - atunci instlnctul .,i
Indemnarea lor spre rolre se stinge pentru perioada an"uui respectiv<
Matca nu depune ouA ne!ecundaie In celu1ele marl, declt atunci clnd
nlbinele curitA ",I sclivisesc fiecare celulA in care matca
tl'i!IICuzli sli depunA ou]. Oirl'd ele nu vor sA crea9CA trtn'b:>ri, lasA necu:ra-
(l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie trece mai
(h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ
ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei.
Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1)
fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre
(I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare".
Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile,
I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35C. In primele 4 zile albi
nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din lor;
npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri
unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare.
'tJ consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se
urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar
Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare.
$J virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul po-
lonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele
lfl f"VC de trintor primes<: de la doici un in care se adauga 0
l uhAtnnt! cristalinA a cArui continut nu este deplin identifieat. In conse-
clnUl., toti ies in zborul borelor, nu au posibilitatea sA patticipe .!;i ei
III competitia truperecherii. De asemenea, doicile Ie preparA 0 tlranA spe-
cl/l l1\ cu mult polen; la unu dourea acestuia este mai zglrcitii.
Caracterele trin'borilor sint ceJe de la mama lor, calitA\i
'mult umplificate de cele ale albinelor dolci din coloniile
encl, cre!1terea lor cere - ea la - condi?i optime in
colon Ii puternice, cu mu'lte doiei, ou maM rezerve de hrana. proaspAUi., cu
lcmperaturi nescbimbAtoare cu 0 stimulare naturalA pentru cules.
Doicile stot cele care transmit, prin secretat de gJandele
lor 'tnringiene, caraoterele mamei lor comune. ViitorU trln'to'ri 19. rlndul lor
- sub influen1a acestei hrAniri ce in1'luenteazA celulele lor sexuale -
lransmit descendentil'or erroitare ale al'bineJor doici deodatA
c;u ce1e ale rnAbcii din care provin. DupA trei zile de stadiu larvar, doicile
prcparl1 pentru larvele de trintor 0 branl specialA cu miere, mult
polen, plus 0 limpede a glandel or mandibulare salivare. Polenul
dot in mai marl decit cel dat larvel or de lucrAtoare ajutA 18
spenmrtozoizilor; doza redus.. de polen data. larvelor de
ll1 t'ri1t.om'e, delerminA la viitOrarele albine 0 caskarenutritiv1i a organuhli
tcpC'Od uca'l.OI', ele r.1minlnd au oWire mioi ",i !t\ra. posiblilitate de 1m ...
') " lIrh)tu)j/.nll"(! ... de IR cuv1ntul IJrtct5C parttllo.. - f edoarli. ,I .. ,enel,, " - JI n, ... ' ''.
1) \>1" ".11' ""u\ d ln .... L1n oVLlI A U 008ferlt nefecundaUo ,11 ",u rn
III I' ll t),,:1 de '1lAnw. roll, 'rl. oatnlle (11M 00 crustaceLl), broatl el ell'.

pel'l .. >ehere, dupa cum vom trata la -eapjtoJ ul "Colonie -
metabolism".
Trebuie ins! sA repnern, cA in afarA de stares oulm - fecundat sau
nu _ detenninarea oastelor, In colOMa albine 0 face hrana. Hdinireu
dHerentiaUi. determinA anumite schimbAri tn formarea organismului caste-
lor, care se rWringe in special asupra organelor de reproduc?e.
Zborul trintorilor are loe zilnic, orele calde, de preferin\! de
10 12-16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai
senin cu aUt zborul este mai aprig. Ei nu zboarA la intirnplare, ci se
adunA in anumite locuri, poiene, od 0 colinA mai ridicatA,
deasupra clireia se !ormeazli hore de atrac\ie a mAtcUor virgine, hore eu
un diametru de 20-150 mm la care mlitcile vin pentru Imperechere. In
mod aceste locuri stnt din an in an aceleWii,
Asemenea locuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru
prima oara co vreo zece ani in urmli de 1raneezul Prost, apoi confir-
mute de eerceHitorul german. H. Ruttner. Curlozitatea acestui fenomen
nu a fost tnea IAmuritA, cAci nici azi. nu se /jItie cum trintorii care trAiese
pu\in !ii apartin altei generatii, co nicl 0 continuitate dupA izgonirea lor
In toamnA, pAstreaza totu.,i memoria acestor locun, unde lnainta.!,iii lor
fie adunau. Vom in'SA despre areasta mai Jpe larg in capitoluJ
,.Colonia : sexul ei mediul sA-u uterin".
Zborurile trintol'ilor tn diutarea dragostei, ii mlnA la mari depArtAri,
core pot atinge cruar 15 km, clici tot H: Ruttner marcind trlntorii i-a
ghsit la aceastA enorml distan\a de zbor, in vreo colonie strAinA unde ei
slnt. primi\i fA-ra
Dupa cum am mai amintit, acestui autor 1i apm1ine constatarea ca
ci ndesea trec peste altitudinea maxima de 500 m.
Observatiile sint roarte pre\ioase pentru cei care fac de
InAtci de rash purA-, care trebuie sA. evite ca tn jurul acestor marje, sa
t)xlste alte prisAci cu trintori strAini, oferind acelor apicultori in mod
Ilrntuit mAtci -selec,ionate trintori de ace1a.!?i soi, pentru evitarea
IncLl sArii.
t m'i.l\imea de z.bor a trintorilor in hore este de 12-18 m.
ope care !1i matc'ile virgine 0 strAbat fulgerAtor pentru a nu fi
lIt.ucntc de albinele culegMoare care zboarA la 10 m sint foarte agresive
t!OllLrn oridirei insecte sau pAsAri ce Ie zborul cAtre casA. ,In
zonA matcile sint expuse sli fie ucise de l acomele insecti-
vore, In special prigoriile ; s-a observat insa cA atunci dnd acestea zboara
(lrt\!lup
r
o prisacii, mAtcile nu pArlisesc stupul pentru fecundare.
Odnt.J\ intratA insa in zona de zbor a otrintorilor, mai ales in horele
lnl', mt\lcil e sint apArate de orice dU/jiman, cAci cmer prigoriile ocolesc
I'\(J('II Le lOCUM de adunate, fie cA sint speriate de zum2etul lor intens, fie
de uliloul oumero!1i1or trintori eare se nApustesc asupra lor.
Zbol'urile l or in zonA ar:e in primul rind rostul de competi\ie. tn
Mill''' dll eel de 'aparare 0 mlitcii. eei nevirili cu greu se pot men tine
111 11' I) UlMcI tie totrecere, unde cei mai bine cu maturitate
IflXII /l ln lL,IAuruU\, sint ci!jtigAtorli cursei spre mAre\Ul act al dragostei, pe
11111\1' .. 1 1) l ri l c)l. C pc ri nd fiecare, din cei 8-11 trtntori ce 0 fecundeazA
53
CUI' C mol' in elipa I:mpereeherii sau (oarte eurind, dup8: aceast! apriga.
de posedare.
tn general viata lor este seurta. ; sint cercetAtori care nu Ie acorda.
dcct L 211 de zile de la primul zbor de recunoa.!}tere. dar cercetAtorul sovietic
l ollVrchi n spune d in totui tdiiesc 54 de zile, dupl care ei dispar. 8int
111911 Lrintod, la num.!it', care ec10deazA toamna, in special in stupii
cu mtitci virstnice. Ei traiesc pinA tn prirnavara fiind atuod
dc ulbine se pot imperechea cu eventuale matci nAscute toarte rtimpunu,
I,;U urmare a Wl.ei matci la din iarna. Dad ei nu ar
nlol Ci prezenli atunci cin!d mAtcile t impurii ies in zbor de lmperechere,
ur I'li. mine nefecundate ar d.eveni matlCi ce depun numal
lI lII'\ de trintori.
Cine face cresdtorie de mUci timpurH este obligat ca in preajma
tnumnei, stimulind serios cu 5ubstsn\e proteice tn sirop, sA puna in mijlo-
cui cuibului, in stupii de selectie, cite Wl. fagure cu celule marl, tocmai
pcnLl"u ca m1Hcile respective sii depunA oua in alveolele lor, eclodeze
tl'tnlori $i sA ramina peste iarna io colonie. Astfel, matcile tinere virgioe
(1I 1l primavara se vor imperechea cu ei, dupa care vor muri de
- Dar trintorii mm au ceva atributii in colonie? rna intreaba unul
rllnt,rc Uuerii apicultori.
- PAreriIe smt impAr tite hl tre cercetAtori ; unii cii ei nu lac
nhnlc, LrAind parazitar din bunurile coloniei ; altii, cd ei at tine de eald
puletuluJ - ceea ce ou paate fi adeviirat. do stau pe fagurii
S-a observat insA ca. eel tineri, lji care incA nu au ajuns la ma-
lul'llntc sexualA, lac schimb de hranA cu aibinele cu1egAtoare ce vin de
/lfflrd eu pline. Se ea ei primesc in lor ineapAtoare
ncotm' pentrn eliminar ea apei din el. Dr. Ana Maurizio considera ell
oecl)Sto constituie chiar 0 a lor eind culesul este bogat. iar albinele
pl'clucrAtoare nu mai dovedesc sA concentreze nectarul ilii sA-l trans!orme
In tniere. Ceea ee pare a !i sigur, daeA iau parte la aceastA lucrare, este
dl. IIcC'!1tia cel mul t eliminA apa din neCtar, dar in nici un caz nu-l pot
pt'clucra in miere, caei ei nu posed.!!. glanue faringiene. tn tot cazul,
pl'czento lor in colonie satisface "0 necesitate de ordin natural pentru sti-
nlulfl rea lucratoarelor, femele virgine sterile. tntr- adevAr, s-a observat
en de:;;i ei consuma din strinsura adunatd cu mult! tru'dd de lucnUoare,
pl'Oduc\ia de miere a stupuiui cu trintori nu numai di nu scade com-
plIrativ cu stupii martori in care a Cost aprit! lor, ba chiar
c auperi oarA aCe'Stora din urma.
Fac a stuparii care procedeaza la retezarea ea.paceieior
u'cigind astiel nimle'le ce trAiesc acol0 eliberarea.
AceastA operatie s-a dovedit ea este chiar dAun!toare, cAci albinele elimi-
nfod nimfele ornorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce Ie provoacA
("t ltncezeala in activltatea lor. Se de cercetAtori cd aceste se-
crc\ii care contin in ele substan\e glandulare din hrana datA de doid
IJluinte de cli.pacire dezvolta oarecum sistemul reprociucator atroCiat 01
lucrIU.('I oreJor. Operatia aceasts insli. se irnpune tn stupineie un de se rae
lut"t'l\ri pcntru cre;;teri de mAtci selectionate; acolo nu numai ell nu
lI ci d trtntori i in '[a'5a, dar chisr se stimuleazii cre!i1:erea lor in coioni il c
' (f'()I'Cll fl U." din tonmnu cik' lin rl\gure ell celule mar;' I\:;; n Cllm
',1
am spus ; pe ace!jtia matci1e Ii insli.minteaza, obtinind astfel trintori tilll-
purii din cei cu calitA\i superioare. In schimb, in colonHle roitoare ei stnt
distr\.Uji pentru a nu trasmite aceasU accentuatA tnclinare spre r oit.
Preocuparea stuparului care nu vrea ca in stupii lui sa. aibA trintori
supranumerici, e de a folosi faguri artificiali manta? pe intreaga supra-
a ramei, cu strme bine Intinse in sens vertical care nu se ondu-
leazA sub greutatea albinelor ce-i clMesc, fAcind tn aeeste oodule celulc
mari de trio tori.
Trintorii odaUi. la maturitate sexuala sim,t chemarea desti-
nului lor nu-i mai preocup3 dectt clutarea magostei, viriIi
in a IS-a zi de la ecladare. Fapt eert este cli. ei sin't foarte dornici de
societa.tea aibinelor clod stot izola\i chiar avi nd hranA aleas! !ji indes-
tul1\toore, mor Ioarte curind. Ei trAiesc numai prin schimb permanent
cu substao\e active hormonale. pe care-l fac cel pina devin ma-
turi co albinele stupilor tn care tr1\iesc, ehiar cin'd au intrat in alt stup
decit in cel unde s-au n!scut.
In timpul imperecherilor ei intra tAra paznicilor de la
urdini$ care lasd sa iotre in casa lor orice trtntor strAin, adoptindu-l
hdinindu-l. Orintiuirea coloniei dA trintorilor aceast! ingMuin\A, pen-
tru a fi asigurata cli. tmperecherile nu se fac intre rude apropiate care
ur periclita prin consagvinizare viitorul coloniei.
Heterospermia I) este lege pentru comunitate eu cit va fi mai
accentuaUi, cu atit mirosul viitoarei matci din stup va fi mai deosebit
distinct fa\A de mi r osul coloniilor vedoe. Prin faptul cA. trintorii
nuiese sA. zboare departe se adA.postesc in oriee stup Ie iese in cale. se
consangvinizarea se asigura heterospermia. AceastA ospitali-
tote 1}i dArnide din bunurile alimentare a stupului gazdA este rezervatA
numfli lor, miri eu grija, crescuti in larg, din cu tot
ce e moo bun pina la
Coloniite de albine intrctin astfel 0 gloat.a numeroasa, oumai pen
tru ca la nevoie sa se asigure fecundarea mA.tcilor virgine. ce vin s1\ se
prlndA in zburdalnicile lor hore. Stnt in viata coloniei $i anumite
core pot Ii considerate de oarneni drept pAgubitoare, dar - ea tot ce este
III lume, .,riiu\l4 are partea lui de "bine". Consumul de miere a 1 000
lrlntol'i a fost socotit de cereetatori ca atinge 750 g. plus alte 475 g de
polen, dar albinele nu tin seamA. de aceastA paguba, cind 1$i pot asigura
1J'npcrccherea matcilor, ceea ce Ie garanteaz1l. un viitor sigur. tn schimb,
ale::;i ai soartei, ce gust! din norul dragostei plates
c
cu propria
11I r vla\a datAtoare de moarte pentru maseulii f ecundatori
tlllr cure in schimb dau sU'telor de mil de oua din care se vor
lungul anilor albine lucratoare, ce asigura bel$ugul colo-
"101 111 IIcnc.
Macelul tri ntorilor
('fl.'\ vrClJ1e [lodle cimpiei padurii ori ogoarele insamtn\ate co
lil {lolt, t'nlnmorilc inca mai dau nectar polen, prezen,a masculilor rep
' I _ fllnlln,el! de dlvel"!'iltat e II elementelllr fceun<SatoArt In cadrul "ee
IPlII,1 'lI"eIL 1 h' 111 epoct.al Ill. "U. lnot. eldsUo hetero.pl!l'mle, pre!'u", lJ' In pll\!llc
. , III (\""u ... ,,,,'M,,.WI ., 1n .,>eel.! ,,, 'OTmmlte tlorl eu aUle lungl $' atll u .eune
!,,-,
cundatori este IngMuitA, Pe de altA parte !?i instinctul de reproductie al
coloniei - roitul - s-a S1!i.ns ; nu se mai manifestA cum se arnta din
mai pina la prima decadA a lui iulie, Atunci fenomenul de !otope-
riodism I), clnd ziua Incepe sA se scurteze noaptea se influ-
enteaU colonia, dindu- i de veste cA trebuie sa se pregiiteascl pentru
vlitorul sezon al toamnei iemii, Ele incep a concentra rhierea din
!agurii In spre rei centrali, facind coroane de miere cacitfi
deasupra elipselor de puiet care se tot pe mlisurA ce nopple
se raeesc se lungesc, De asemenea, albinele prelucreazA polenu.l in
p!stud., acoperindu-l cu un strat izolator de miere cApAcindu-l. Matca
maj are apoi pe In inceputul lui septembrie 0 perioada de reactivare a
ovarelor, pentru preg<'ltirea speciaIa. ce trebuie sA dea pUietului ce va
forma contingentele albinelor de iarna, cum vom arAta clod vom
vorbi de ierriare.
In atarJ situatii, intr-o xi, hulpavi nesAtui sint halii.ziti celei
rnai chinuitoare morti pentre ei : lnfometarea. Ei sint inconjurati de albi-
nele contra lor, inghesuindu-i prin colturile stupului, pe
fund, pe peretti Iaterali, paziti de 0 garda care nu Ie mai dA pas sa iasa
din incercujre !ji wei s1i mai ia din agoniseala strins!!. in alveoIeJe fagu-
Tilor cu rniere. Dac! unii inceare! sA se mai impotriveasdi, rnoartea vio-
lenta Ie inaspre!jte Ie grAbe!jte unele ii trag de aripi, de
picioare sau Ie fntind antenele. Cei1alti. lihniti de foarne, fAra nid 0
putere. sint impin!ji afara din iar racoarea noptH Ie Incheie
viata. eei care mar in stup sint sco'?i afarli. -pe scindura de zOOr, iar
she a1bine prind cadavrele cu gheru\ele de la picioare !ji zburlnd departe,
ii lasli cada din tnaltime.
Apoi totul mtra in ordine; fiecare albinA i!ji reja locul ei de
vitate. AceastA tristA intimplare in coloniei este sernn pentru stupar
cli, baza meli1erA este epuizatA, iar orinduirea de iernare trebuie grabita.
PillA in prlmAvara viitoare nimic nu Ie mm tulburl\. lini!}tita lor
viatA. vorbind desigur de acele colonU care tr8iesc izolate prin scorburi
de copaci ba.trini sau unde roB din vara au apucat sli-!}i terrnine
sAl8.!?u!ui de iamA.
Cind soarele primavaratic dezmorte!jte firea, cind boarea vintului
aduce in stup vestirea parfumatii. a primelor flori, in stup incepe sa
soseasc! potenu! !ji neciarul pr.oaspat aUt de activ, Incit matca, dupa ce
depune un timp tn C\lib numai oua. fecundate, din care VOl' ecloza tinere
lucratoare, albinele curA\itoare tocep sa scliviseasca 0 micA parte din
aIveolele mari, in care matea depune oua neiecundate, din care VOl'
ecloza viitorii masculi fecundatori .
Tirziu. clnd elipsele cu puiet din cuib se tot largesc in diametru,
iar mates depune 1000-1500-2000 de oua in 24 de ore, albinele cladi-
taare lncep sa schiteze mici viitaarele botci, care pdn luna mai
sint insamtntate ell ouA fecundate. In stup, inca de pe la 15 aprilie stnt
prezenti tineri masculi fecundatori, gnlo pcntru 'ltD nou ciclu de hUZUf,
iar pentru fecioarele albine lUcrltloarc un lmool'd de muncA activa.
' ) FatopCTiodlnn _ anaamblul ('I I! real1 11 n it! de lunglmea
.II naMI!.
56
.-- .
I ",--Z2,)
ALBINELE LUCRATOARE-
CASTA FEMELELOR NEFECUNDATE
$i acum, tineri apicultori, Id'll'pli ce a\i cunoscut acelei Iemeie
rccundate prolifice care este mateo. coloniei, dupA ce destul des pre
privilegiata castA a mascuUlor fecundatori - trlntorii, vine rtndul sa
cuno8.5
te
\i cine sint aeeste mB de fiinte ce constituie casta albinelor lucra-
Loare ce se agitA cu aUta zor in stupii prisltcii, cit in acest stup de
observa\ie ce constituie el 0 colonie In miniaturA.
Pe grupe, albmele impart sarcinile temporare formtnd adev!!.-
rote organe cufunctii sociate, asemanlitoare eu cele ale unei albine pri-
vl ll'i anatomic. Ele s.inl:r femele sterile, oefecundate, care in stadiul larvar
flU primit 0 anumitA nutritie .care le-a fAcut inapte pentru prollierare.
p" oblema va Ii HimuritA cind vom trata despre colonie chimismul eL
De veacuri, oamenii .au fost adinc impresionati de viata albinelor !
10 jurul lor s-au tesut sumedenie de legeode, de iabule. s-au creat sim-
bolurl mituri, s-a fiicut risipA de fantezie adevar, poezii studii
"orlotlse. Vracii din vechime sau med\ci vesti\i din antichitate, poe\i
tlnt(l!llologi scriitori ell renume au preamlirit aceste gize avide de savoa-
,'e-n, !ji parfumul mierii, clt !ji de pulberea aurle sau cu mozai-
,ui /lorile Ie revarsa din sacii <::u polen ai antenelor.
Cu cit adincim mai roult studiul vietH lor coroune, cu aHt vedem
. 1 1\0. declaram inca cAd tainele ce InvAlule comunitatea stu-
IJIIIIll nu sint incA deslegate pe deplio, comparatiile rAmin inoperante.
fad. raspuns! De curind prof. univ. Grasse de la 1nstitutul
Bcds: "Albina, in cele citeva miligrame cit einUire!jte, cuprinde
,,\1\\ tllulte taine decit piromlda lui Giseh, cu supteranele sale uria.5
e
!?i
Inl'lrmintelc ei. Oescoperirea Hmoo.;uLui lor de la Karl von fusch, a
1\l1UUHll1'1ilor de orientare departe de stup, <=it a ferormoniilof, au
'" usupra vieW din stup 0 lumina mare, dar prea slabii, ce nu
1)tK4lo lot..u!1i elucida problemele ce se pun lntre relatiile l1i coordonatele
llll\H'e lndivizi !}i ciclul anual al coloniei !joi a activitAtii din interior.
11'1,1,,1 t" nlb\nn .meliferL1 este complex simplu in acela!ji timp 1 In nid
n "Ill' v\<: wltoore nu se realizeaz!!. 0 intruchipare 8!jA de perfect unitara,
tIll lIll t('1 de villtl\ n!j6 de inalt or ganizat ca la albinA. Albina une!jte in
" /1, 11U \ ('11111\ lnlcill1cn ci. 0 sumA de !acultA\i, care, afara de ea, se regA-
l(W II" 1)\ 1'010, 10 olt.c dar dlspnrate".
r.,1
I;
Siudiile de dezvoltare ale albinei l ucrat o,are
"'iii lreeem aeum - tineri apicultori -la tainele anatomice ale acestei
l rlse<:tC', pentm a mal bine felul sau de propriu, ea !lind in
ilc('lu.>i Limp 0 simplli molecula En vastul complex organic ce este colonia.
Vom uCla astfel caile cele mai directe, pentru ea in felul acesta
tln\elc dobindite sa vA fie de folos pentru diversele aplieatii practice.
ea viata unei albine de la ou. Acesta este 0
I'('hlla I.l matcii - cum spune von Fris<;h. Din el Va 0 noua a'lbina,
eu toate particularitiitile fizi ce .5i cu toate instinctele proprii
<:elol' de 0 seama eu ea; deci in aeeasta celuUi rezi'dii toate eapacita{ile
11(1 tlczvoltare prin metamorfoza.
tn oul micut, in nucleul din mijlocul lui, se aflA in infinit de mid
14 ( hi\< toate organele din care este alcatuitA albina: ele sint
pi\ s ll'flle Inemorialistic in bantiele de cromozomi, in fixate pc
tlO(,l:i te benzi, ce formeau bagajul ereditar cu taate earacterele fizice,
('I tlllllca etc.
Qu I depus tie matca are 0 forma aproape cilin'drica, cu unul din
I' npctc mai subtiat, iar cel opus ceva mai gros; greutatea lui abia
tlll nH{' It zecea parte dintr-un miligram; el rnasoara 1,71 mrn are, un
I.llflHl ctl' U de 0,3 mm. Quale de primAvara toamna slnt mai mari; cele
till vHri\ , cind .matea depune 2 000-3 000 oua in 24 de sint eeva
!lUll mlci. Coaja lui denumit8 corion este de euloare alba-sideIie, formata
dIn corioniTla - suhstant:a asemanAtoare cu chitina din care este f.!icut {Ii
Ifl Vcll/i ul corporal al al<bi nei. Privit 1a microscop, oul are pe suprafata sa
Lll'eclle hexagonale putin alungite in 'Ciirectia axej longitudinale a oului.
Sllb coaja se 0 membrana. subtire, elastica, denumita amnios, i ar
lIub oceasta se ailii 0 so!utie de albumina pura, gelatinoasa, care incon-
jourfi :;; i apara acel vitelus-nutritiv (glilbenu$ul), in mijlocul carula se
una nucleul, Q.$ezat in stratul de plasma in partea superioarA a oului.
Nucleul este ineonjurat cu un strat de protoplasmli care are culoa-
r' Ca verzuie-desehis, eu cor.puseule care vor ajuta embrionului in dezvol-
Inrca lui. Acest vitelus Dutritiv este substanta de asemAnatoare ca
o provizie de diliitorie a viitorului embrion. In el, deocamdata, nucleul
In ou slnt acumulate taate aptitudinile a viitoarei
care'Stau deocamdata in stare de
Din punet de vedere chimie _ . dupa M. Prenant I), "masa compo-
nentel ot, ce cuprinde celula-ou este foarte complexa : proteine nucleo-
proteine care au un rol eseu-paI, $}i unele enzime 2), apoi alte sub-
indispensabile ea: grasimi, zaharuri, saruri, apa.. Toate acestea
Iucreaza chimic unele asupra altara $i asupra elementelor constit uente
[l Ie mediu!ui ineonjurator, cit totalul reactiilor care dau loc la mi$}-
ClH'ea materiel ce caracterizeaza viata.
tn protopiasma se . gasesc nucleoli granule sau basto-
ea: mitooondriile 3) , vacuole adesea sferice. afara ric:
'J M. / '''111(1111. ptot. unlv. la Sorl] ona ... Blologle ljJ
";"r llUll - flI'Qtele materiol!\ \I'll, care as'llurA desl.1.j;urarra pr ..,,":_
da dcll r tulprell in organlsm.
1\111''''' '''0,11 - III (I ll mlC\ granule de mlltlmco unut !t.
"oi l! 1' ,WIIl ,lin ' '''lhl1c\Jlt ll.
'\ \' U"tl l ,I ,' ... h I nn '\{) pl r' Rr)w pllnll eu .. " (:11 llChld.
fol<
Inclusiu",i I), cum sint ,pieatruniie de gdisime, graunciori de amidon eLc ..
care variazA dupa tipul celulelor citeddata dupa starea lor. Toate aceste
oorpuri, cit citopiasma fwidameOlta:lA in 'Care ele se s'cakia, f\U cornpo-
chimiee diferite. Nucleul este' tatdeauna bogat in proteine; mito-
condriile in gri1simi proteine ; vacuolele in apA, CA oul este mare sau
mic, ca este eel al unul animal mic, on e ou de strut - oul eel mai
mare din Iume - ori esle ou de matca sau ovul uman - masura esle
cleterminata de conditiile de viata in care este pus, pentr.u ca 'Sa ajungi'i.
In urma 0 flintA cu totul asemanAtoare speciei respective din care a
pOl'nit".
E:xemplul dat mal sus C'll .celula-ou a strutul'Ui este Ioarte sugestiv.
EI este de mare pentru di femela strutului nu-I ci il . ingroapa
Tn nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se apa: necesara dezval-
embrionului. De aceea Natura I-a fAcut at1t 'de mare, pen'tru ea sub
coaja lui s.1'i se afle toata apa nec;esara schimburilor metaboliee normale,
p'nA ajunge sa apara puiul de strut, atunci cind coaja oului se desfaee.
Nucleul oricarui ou citoplasma inconjurMoare, au in ele aptitu-
dlni functionale aUt la oul de strut, cit 9i la cel depus de matca in alveola
!1L).(\.it'elui de. ---:- 'Consta. in_ ae.easta rezerva cantitativa de
vHetus nutrittv, caCl unul celalalt sta 91 se la cAIdura : cel
ti c strut in nisipul f ierbinte, cel a1 matcii in cuibul eald al coloniei.
8ste in'teresan't de cum se fonmeaza ovulele 1n. ovaru! matciL
Ini\lal fiecare ovul cind incepe sA se fonneze la haza de sus a ovariolei
lXl ntine 32 cromozomi,
Mieul ovul cu eei 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturiza-
Ntu lUi transformarea sa in ou, suferA un de divizare reduc-
fj"lIallf - denumitA reductie cromatica - care numarul
'\(' C,.! 1'Omozomi. Deci, in aeeasta situatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo-
':0101. Maturizindu-se ca ou complet, 1ncepe sA coboare pe traiectul oviduc-
lUlU! spre vezica spermatica, cum v- am explicat la matcA, Clnd ajunge
hi dreptul ei matea n fecundeaza sau nu, dupa anumite criterii ce Ie
I,UII otunc.i dnd vom vorbi de sexul eoloniei $i feZul cUm ouale stnt salt
"" Jdcundate, Prin fecundarea oului se intelege ca in accst proces int ervin
"I)Onnutozoizii eUberati dupa vointa mAtcH - spermatozoizi care vin to
/ftclmilare cu. un bagaj de 16 cromozomi; tntitnirea cu. ovulul ce are prin
I'I1((-lII':Oc cromatica tot 16 cromozomi, formeaZii 0 1mitate. de 32 de cro-
IfIO, I)f1lt din acel ou se va nG.$te 0 albtna lucratoare. Invers, dnd matea
lUI ttHbereaza din spermatica elementut m.aScul, deci spermatazoidul
f tlft '-rree mai departe spre vagin, el a ramas definitiv numai cu zestrea
lui I/C 1(J cromozomi, e nejecundat, $i din el se va -un. trintor.
1 H t1I1mcnc1at.ura biologicA,. oul fecuntlat, care are depi doua garni-
1111'1 li t! Cl'olllozomj , este denumit au diploid. tn schimb eel dimas numai
til l II It illgud\ g:nrnitura de 16 cromozomi - oul nefeeundat, este denumit
' ill nll/J/,old,
Ou\ dcpus .de matca intr-o alveola a fagurelui din euib, lipit de
rumlul 01 ClI O substantu c1eioasa, sta timp de trei zile. adica 72 de ore
lit u/?or inclinata, fiind clacit la 0 temperaturi1 de 34-35C,
lrn>hH htlll (In ,nn le rlnl . , r MI ' , "l) nHnUIIl '" \l IHq "\1"1' ",,11,1

ACCOSlll. dildurl!. este de albinele ooloniei 'Ii ea ajutA 18 tor-
lll11rCn embrlonului.
In ambele lie cA ouI este feeundat sau nu procesul embrio-
ule este acela.,i. t nsA in oul cu spermatozoizi pe el se petree am,J.mite
monlfestAri speciIice oului feeundat ' lli anume: spermatozoizii lmpro'l-
pe Supratata lui cauUi in graM d ajungA Ia acel orificiu a1 oului
dCllllmi t micropil pe unde numoi unul din eei pAtrunde, 14sindu-'ii
ufor A coads (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a
[n interioru! oului este insu.,i nucleul aeestui element mascul.
Dc fndaUl oriticiul se inchide cu 0 membranA izolanUi, pentru ca activi_
Intefl de 'Ii dezvoltare a embrioDuIui sA-'ll urmeze fArA ineetare
{' urs ul normal. Aceasta. membranA izolanta rolul de zQ.vor,
tr'lIs 10 U'ia care era ptnA atund deschisA ; ea se Inchide indiferent dacii.
QuI Cl fost fecundat sau nu, depus de matcA in alveole marl sau mici.
Tn umbel e incepe din acel moment procesul de formarc a embriO-
lIulu!.
In oul cu spermatozoizi, intrat prin micropil, actiunea de lormare
tl1,,(1/>(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-
'lin (I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de aster. au ajutorul
"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 'sa iDeate in lichltlul
('l' tnc-onjoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion.
J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care
II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale
tonrl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu.
dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit for-
mtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind
!lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 succesivA .,i
ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore
('H tluJ'eaza stadiul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin dega-
Jllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase
Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a
noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii. .. Sub
d
1
'plI. ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile
In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea
de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for -
mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil.
Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro-
ccscle de impreunare, cAci acolo elementul mascul care este Sper-
lOl.l tozoidul, oul fjind haploi<l cu 16 eromozqrni incepe procesul de mito-
:?f : npoj se petrece sta'diul embrionar, larvar 'Ii in nimfal, proces
Ctlrc 24 de zile de Ja depunerea oului pe fundul alveolei mari,
dnd Opere un trintor depHn fonnat.
QuI fecundat sau nu, procesul de mitozii acel8.$i curs :
protoplnsma - sau cum j se zice citoplasma - are rolu1 principal cad
8uporU\ toate moditicii. rile ce apar 'Ii 'decurg, fie cli. ele sint urma-
I'Cn IInci dcsoompuneri din care se na'lte energia, lie cii.-.,i formeaz, sub-
I> tun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA.
au urmArit eu microsoopul acest proces de diviziunc
u cw'c se desC<"i:jOs rii a,} a : ea se strnnguJ eazii. In mij loc
Oil
In douA ega.le : fiecare parte t.!j i ia materlal ul de
rezervli ctt 'Ii toate aptitudinile de a douA celule noi, denumitc
celule-Wce. ,In acestea i ntr.li rele dOllA jumAtA\li ale f-ostului nucleu sub
rorma unui numAr egal de cromozoni care poartA zestrea celor doud
celule-fiice, nOll fonnate.
AceastA a grAunciorilor de cromati se poLo-
lC$te: foarte curind, cAd ei se reunesc, longitudinal In centru.
sub forma de filamente, constltuind acei cromozoni despr e care v-am
vorbit put!n mai inainte. Ei sJnt suportii genelor ereditAtiL La a1cAtuirea
lor contribuie in cea roai mare mAsurA moleculele unuia din acini mole-
culici ADN "marele arhiteet purtator a1 'Ii iniormatiilor
er editareU. prin codul sau cifrul genetic, cum este denumit de M.
Prenant.
Despre ereditatea albinelor s-ar puteaspune multe. de
cnractere, de I8ptitudini - sterotipii car e intra. in
(iecii rei lucra,1oare, mai mult, extraordinara complicata regla re gene-
raUl a coloniei, toate acestea sint cu prec.izie-exprimate datoritA sis-
temulul de codificare decodificare existent in celule, 'Ii transmise dato-
ritA modului universal-valabll de diviziune i'i repartizare a ma'teriaiuiui ,
to codul celulelor reproducAtoare.
Aceste fenomene, unii din vOi, tinerii mei apkultori Ie
vi Ie mai aminte de la lec1;iile de biologie, Cei care vreti sA .!jti\i
mn muite, pute.\i 'gli:si n'UmerOase clir\i ce vA vor satislace pe depJin
in<teresul.
rata pinA unde mel1ge sensibilitatea specializArii ered.itare a albi-
blneL Un exemplu grAitor vA va Uimuri : un apicultor a pus din grelleala
10 mijlocul culbului numai !aguri claditi cu alveole mari de trintori.
1.1[1 tneeput matea a depus ouA nefecundate in ele. Curind insA aibinel e
coloniei au format In j urul fiecArei alveole din acei faguri cite un cere
de. propolis, fngustfnd deschiderea alveolelor, plnA. la diametrul celor de'
alblne lucdtoare, in care matca - dup.!!. un control 81 dimensiunii 10 1
cu ajutorul antenelor, destul de strimte, a depus In ele ouu
(pcundate. In felul acesta albinele acelei oolonii au gAsit cea mai justa
pentru ca sA inHi,ture impasul care astfel ar f i dus colonia l A
Albinele acelei coloni! au gAsit in "amimirile pAstrateu. in bagajul
felul cam asemanAtor cum ele, tn decursul milioanelor de ani.
ICltul nd prin unele scorburi a cAror deschidere era prea mare,
Intl'lIrea prea largA, clAdind plAci de propolis atit cit era nevoie, pentru a
ft' I'j cu\bul de 'curen\i 'Sau -de diferi\i pr!dAtori ai bunurilor
II( \Unute cu ItrudA. Construind inelul din propolis in jurul alveolelor prea
IIlI'gl pCntru a putea depune ouA fecundate, au perimetrul lor
1
1 Mllel to'tul a intrat in nonnal, matca depunind de dat a aoceasta ou<1
N'I llmlute din care trebuie sA se I)asc! ai bine lucrMoare.
flltl'-n comuni tate ca cea a colorriei albinelor nu numai ci teva din-
\1'0 elc contribuie la anarea unei cii.i de din impas, ci colonia in
hll,r cUlj! ei. TntimplAri de acest fel s-au acumuJat tn bagajul ereditnr,
flilld t" /ln8mIS gEmerat-ii lor urmAtoare. Nu degeaba savantul german F.
lIull,nel' S-Cl llngajat pe aceastA cale califidnd unele albine drcpt
,)"t" ,,I/((' , pc ccle care nU fac anumite IucrAri a:;;a cum b'cbuio, ceca ('0
GI
tl
O
duce la 'concluzia ca unele din ele pot M rnai de$tepte
gasesc in acest bagaj eredi1ar solu\ii bune ca sa iasi
. dintr-un impas Ie ajutii 1a nevoie. Muta\lile sint
f fen'Omene genetice cu un 1'01 foarle important in evo-
lutia vietuitoarelor in general.

3 De la 00 la albina matura
In timpu'J celor 72 de Ore de 1a depunerea oului
pe funaul alveoielor se pradu'C 0 serie de modificari
sub actiunea ealdurii 'Coloniei. Pozitia lui In alveola
r amine - inclinatii nu culcata cum
se spunea alta datil. In acest timp - dupil cerceti\torul
Me}ampy - oul pierde din greuta'tea Sa initialii care
a fost de 0,12 mg, incit pina la um1a abia
0,009 mg, devorind de sub coaja.
Cercetiitor ii au urmari t la microscop CUm se Ior-
meaza embrionul sub coaja exterioara a oului ; nual eul
in masa nutritiva. Dupa fecundarea IlLi se
observa asezarea primelor ceJule divizate formind
blastoderma, limp in care se consuma materia nutri-
ti va, raminind din ea daar citeva granule.
PrOICesui de fornnare - indiferent dacli oul a
fost sau nu fecundat - incepe de la capatul mai in-
al oullLi, cind apar primele elemente ale siste-
mullLi digestiv, actiea intestinul gros, m.testinul mijIO-
ciu, care e stomacul embrionullLi, urmat de intestinul
subtire. Totodata apar ca celule Care for-
meaza corpuZ gras, organele respiratorii, precum si
membrele. Din eotoderma se dezvol ta pe rind rudi-
ment ele a patru tubi malpighieni ce consti tuie apa-
r stul de excretie a .hranei metabolizate.
Sistemul nervos deacamdatii apare ca un
eu prelungirea cordonului abdominal; se observa vagi
inceputuri de organe sexuale femele sau masClule, dupa
CUm oul a fo&t fecund'at sau nu. Din mezodernna apar
saeii acrieni ai sistemului respirator, vezica rectalii si
inima. determinate de toate aceste
transfornnliri, dovedesc 0 foarte redu<li\ activitate em-
brionara.
Fig. 10. - De 1a on 1a albina matura In alveoJel e un.ui f agure
de 'CUib ;
1-2 - alveole cu mlere cApActtA : 3 - alveoJe cu polen ; 4 _ aJveole
cu oui:\ de lR 1-3 zjle : 5 - larve de la 1-7 zile : 6 _ larva rotundn :
,. - Inrwi c.tipAchA ; 8 - la rva I nti nsA ; 9 - nimla ; 10 _ albtna m:HurA
sata de iC$1re din alveola natal&.
Spre celor 72 de ore de la depunerea oului, on-
dulatori i ale Ol,dlLi devin rnai accelerate; embrionul de sub coaja oului se
eurbeazll ajungind cu capul pina sub locul unde coaja este lipila de I un-
dul alveolei n atale. Embrionul face atunei un efort deosebit, sparge
coaja protecroare, r aminind citeva secunde in repaos, pentru a trece i n
stadiul postembrionar sub forma de larva.
Larva apare ca un mic ce respira, viata sa
eXlterioara prin a consuma ceea ee afIa in fundul alveolei, depus de
doiei, diei rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de
embrion, din ea 0 insemnata parte ce eonstime corpul gras
al actualei larve care pe toata perioada larvara se va miiri mereu, ca
o rezerva corporalil necesara in stadiu! nimfa!.
De acum inainte larva se va dezvolta - in st.rdiul larvar - ori
ca 0 viitoare matca, ori ca 0 viitoare albina lucratoare, in rapont de
hrana diferentiata ce 0 va primi de la grupul social al albinelor doici
din colonie. Daca insa oul nu a fost fecundat, larva se va dezvolta ea
un viHor trintor, primind 0 hrana eu alte componente pentru ea la
mat uritate sa fie apt sa feeundeze 0 matca, daca i se va ivi aceasta fe-
ricita ocazie.
Deci krana este totul din clipa d nd embrionul incepe sa se for-
mez e, hrana gasita sub coaja oului - acel vitelus nutritiv ee-l are ea
rezerva, apoi ca larva, hrana data de albinele doici ca sa poata trece
in stadiul nimial, in final sa iasa eu 0 deplina maturitate.
Datorita hranirii, pornind de la acest stadiu, larvele vor face parte
i.ntr-una din cde t rei caste diferite.
Denumirea de larva, deriva de la euvintul latin esc care insearnna
Jcmtoma, e:>q>resie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva
nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se seamana cu
pli rintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, abi a
In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asema-
naloare cu albinele mature din colonie.
Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator
a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda
llinla care de indatil ce se desface din coaja oului inoatii in masa lapli-
depus de albinele doici.
Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl
1,66 mm eu organe sub forma de Capul e ca 0 capsula t are,
u gura formata un corp aleatuit dintr-un de 13 segmente ce
vor forma mai tirziu Itoracele abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente
IBrva face de inaintare in cirelLit, gura deschisa ca sa
pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de
"lil ted despre care yom vorbi ceva mal departe.
T sli u este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e
(',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat
,I, "d"l e epiderm ice. sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi
t sA ('Cdeie. caci larva crescind mereu, haina ei ramine strimta.
' ""disul se di zolva in Ii ehidul de sub el, pentru ea indata sa
HI'"I'fa \u) ultul nOli lTl ai largo
6:1
ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon
dcmumlt de cerceUltori : ecdyson. secretat de glandele toracice pe toatii.
pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne un at dalles
11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. gland<l atIllt! inapoia captrlui ,
"COrp()I"o aUnts". Fenomenul n4pirlirii are lac la anumite date fixe;
pdmlt datA dupA 12 ore de Ia apanp8 larvei, cea de a dauB dup4 aIte
:)0 de orc, a !rei'a la 60 de ore, iar a patra la 78 de ore. Fiecare din
M'eHle niipirliri dureaUi 30 de minute. Pe tegutpentul cuticular larva are
In. lIupru(ntll. ni$1e pigmente ca ni!;te spini rAspinditi in mod neregulat.
EI stnt deocamdata considerati ca servesc plapindei fiiJite ca mijloc de
(lontllct ell extenorul, dar pentru ca cuticula nu se atingA direct
I' U alveolei natale. Proeminentele insa dispar, clud larva este mai
vfl'lItrdcA "par al1e organe sensoriale. Larva uimitor de re.pede,
I)U t'tupe, ori pe masurA ce in corpul sAu se formead DOj organe de
Vl c)\u l r'c, eu 0 altA strueturA . .De pildA: testiculii la.rvelor de trintor apar
Irl I)rlmcle trel ore larveidin coaja oului; acest organ se
rI ('l(.\lolllt I'epede ineit este deplln format, cind larva este dipacitA. Larvele
fltll null fecundate, deci care vor li viitoare albine Iucratoare sau mAtti .
11 11 til .dUD a cincea de stadiu larvar 'toate eele 175-250 ovariole. Cele
,.141 Inr'vdll1' destinate a Ii slbine lued. toare, se redue ca numi1r tn mod
tl''''p( {Il., prln procesul de reduetie eromatidt, incrt,in stadiul urmAtor _
/!ttl nlrnrll l - ramin in numAr de 4-8 ovariole : pe clnd larvele destinate
rl" vIIlA mAte!. numArullor rAmine intact. '
0J'18llllismul larvei este alcAtuit din gllcogen - subs'tantA de rezervA
Irl de 30% lpentru cele lucr,Hoare 25111G pentru larvele trintor;
dill ltptrlc azot (in corpulgras) din ,hemOlinfA. 25
11
/0'
Dupa ee au treeut Ilouii zile de dnd matca a depu$ oul respeetiv
In rdvcola natnlA din care unneaza sA aparA 0 vHtoare lucrAtoarej opt zile
pcntru (J 'Vi Hoare matca, sau 11-12 zJle pentru un trtntor, aIbinele co-
10lll("f cl1pdcesc alveolele natale.
se com pun din 58% cearA, 2% .polen $i 401/, substante
CClul Qzicc. Pe suprafata ci!.pii,celului se observA mici orlricH pe unde lar-
volo dc sub d!.pi!.cel respirt!., eliminind bioxid de carbon aspirind oxi -
,q:cnlll din aerul stupului. CApAcelul larvel de trintor, ca .\li cel al botcli
do motcA, este bombat, prezentind deci 0 suprafati!, mai mare falA de
e(' 1 of larvelor de lucri!. toare. Ceara pentru aeeasUi operatie este pud la
olvi.'.l ul superior al alveolelor de cAtre albinele cerese, In primele zile
"pure embrionul in. alveoUi. Sub dipAcele, larvele de trintori $i de
hi Cl'htOtH'e se alungesc in alveole, a5ezindu-se de-a lungul axelor acestora
I Inrep sA se fmpupeze. Ele secreta $i se hnbracA lntr-un fir sUbtire de
produs al glandelor serigene din abdomen. E ca un fel de giulgiu
11111i hlll!: ta viitoarele mAtJCi el nu ajunge pint!. la fum:lul 'hotcii, t:a
III cel,) de lucriitoare $i de ftrtI;Ltori. AtuD.Ci are lac cea de-a ci ncea
ndpll'tirc, eu ClIre incepe stadiul nimfal ee dureazA 12 zile.
Ntmfa l.'j i incepe viata sa printr-un somn adinc ce dureazA cinCI
1: 11(\ tn cure limp !ntregul organism sllfere 0 adinei!. pretacere. Corpul
,d III r!"! , care plnti ,alunci fusese un tot segmentar, se imparte tn trei pArtl
dllll.i llf'llc : co1ml. f.Orllcele J;i abdomenul . Aparatu1 bucal ia forma defi-
nltfvl1 : pif'i(IIIr1-'lc Cure pillA ltunci erau simple rudimente, se alungc-sc:
01
nri pitc. deja (ormate, stau deocamdata ca l oite mototolite. Petltru
uceastA opera de restructurare, nimfa are nevoie de 0 abundenlt! alimen-
Latie cu substante proteice, singurele care stimuleazli cre-\,terea for-
marea de organe noi. Cum tnsA ea este cApAcita nu poate primi niti un
leI de hranA de arara, face apel la insemntd rezerva corporaUi acumulata
In corpul gras, aflata in cavitatea pericardicli. Acolo - dupA cwn am
spus - s-a inceput opera de acumulare a proteinelor gdsimilor inca
din starliul embnonar dar mai ales in stadiullarvar.
Intr-adevAr, histologii au gbit ca in cele 12 zile de la cliplicirea
alveolelor natale - deci in stadiul nimtal - se toate proee-
sele morfol'ogice ale 'Organismului, procese de resorib\ie, de histoliza deci
de dispar#ie a unor ollgane care nu mm s1nt de folos, dar in .schimb
incepe procesul de histogeneza, deci de fonnare a unor ncii celule, vezi-
cule germinale de imago - adicA ultima formA a nimtelor, gata ca
albine mature dnd pArruoesc alveolele natale. Aceste noi organe apar in
anatomia interioarA a nimIelor. De pHdA.: lan\Ul ganglionar nervos care
Ia ]arve era compus numai din 11 ganglioni - in afarli de eei doi gan-
gHoni subesolagieni - ram1n numai 1a nimlele de luerAtoare
nwnai la nimfe'le de matlcA trlntor.
Seheletul chitinos al nimIei gata sA se nascli se tnUre.'jte aproape
de eclozionare. Toate aceste prefaceni determinA 0 InsemnatA pierdere
din greutatea initial! a nimfei In momentul cApAcirti ei, datoritA consu-
mului corpului gras. CercetAtorii Nelson Sturtewant au constatat ca
numai in prima 21, du!pi cApa.cirea nimfelor, ele pierd cite 20 mg din
greutate. De unde aveau 160 mg la cApAcire, numai dupa. 24 de ore ele
clntAreau 124 mg, iar la plil'Asirea alveolelor natale ca albine !ntregi,
obia cintAreau 105,9 mg.
Creierul in aceste 12 zUe de stadiu nimfal s-a dezvoltat voiumic,
Illr'ii ca celuZele inipale din 10nnatia embrionarcl cu neut'omi s4t tnitiali
se maiinmulteasca. Aripile se desfac din mototoleala lor, iar pi-
cloarele se desi!.vir.'jesc. TotodaUl se ochii iat: la
ml-tci!. .'ji Itrintori, glande1e de reprodueere se eompleteazi.
TOate sceste prefacen tn staditn nimfal se datoreazli unei alimen-
diferentiate a nimfelor celor !rei caste : - jar eclozionarea lor are
loe la matcA dupA 16 zile de la depunerea oului feeundat tn lneeputu-
rile de botci denumirte potira$e, dupA 21 de zile pentru 'wbina luerA-
toure dup! 24 zile pentru trinrori.
Anatomia exterioarli 8 albinei lucrlitoare
- acum - tIneri apicultori - dupA ce am vAzut de unde
cum dezvoltarea albinei ptnA la maturitate, sA ne indreptam
clln nou spre stupul de observatie spre a studia extemA a
ulblneior.
In acest scap, yom deschide stupul, vom peria un numAr mie de
ulbln(! loLr-o farfurie cu alcoal medicinal, In care ele in clteva seeunde
VM mllri . Expunem aceste albine la soare, pe unui stup,
dup/t cttevn minute cind cadavre1e se zvtnta sa luAm fiecare dte 0
II lbl ul\, pcntrll U 0 studia direct.
. .. '" 65
)ot/\ se 0 albin!!. : mAsoarli 12 mm lungime c1ntA_
.125 mg. Are {rei p.!!.rti principale: capul, toraeele -5i abdomeoul.
Copul CU antenele, oehii gura eu mandibulele ei. Apoi toracele
(lU membrele de locomotie legate de el ; dous. perechi de aripi membra-
0(108(, t.l'ei pel'echi de picioare. In abdomenul este fonnat din
IIbgmcnte ea tiglele pe acoperi.!jiul unei casej cu margini unele
. ul) nltele. legate cu membrane extensibile. '
Capul privit din lata are 0 iormli intermediarii lntre eel triun_
!h1'UI'f1r 8'1 l?i eel ro'tund, ea 0 biM, al trintorului. El auaposte.'?te
('r(Jlc rttl !;i aLte organe sensoriale, care fac parte din sistemul nervos,
dC
14
pl'C care YOm VOI"bi reva mai depart.e la 'anatomia intern.!!. a albinei.
J1ntenele, douB. la numar, sint formate din 12 articulatii, pe clnd
tlinlol'ul are 13.
l oLli, de la tn.ceput un dimorftsm sexual I) deocamdatli priviror la
lJul11l1rul de aI1ticulalii ce formeazii, antena insectei. Antenele sint
lIte chll1l' In mijlocul fruntH, asUel incrt albina zburind, poate recep....
tjurIIl chinr din latA mirosul florilor Spre care simtul mirosului Ie eAl.!!.u-
i{'?ll .. l\n tenele flind organul special in aeeastli privintiL Acesta pli-
tMwflc ttl a'ntene prin numeooasele ol'ifilCii - ca POri, aNate pe
AII(l/'otfito segmentelor. tntre pori se aflli mid peri.liori ce aju'tA albinei
,. plp!lt.
ib' lccare an'te:nA. es'te aldtuiUi din 'trei paI1:i : ,prima, mai mare l?i
hH11 umlla'U'i, este articula'Ui. direct pe ironte: ea este scapel;
COIl dc-. n doua, mai mica, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen-
.f,,.I/ll cliruia i se atribuie deocamdata simtul auzului inseotei. El a fast
tl CIJOOpcrit de cerceHi.torul Johnston. Dupa unii cercetA.tori celulele sen-
JOr[nle ale acestui aparat slnt grupate pe lingli Un lascicol ' de fibre ner-
v()tlGe, care apar sub forma unui virf preeminent la antenei,
III stropitele rriembranei, cu care este cuplat cicIuI aparatului. Acest vir!
nJulll albinei la orien,tarea in spatiu l?i evitarea obstacolelor. sint
cf'roet:ttori care sustin eli reeeptorii auzului albinei ar fi pe pi-
(" IOOt'o, tn articulatia tibiei, iar sint percepUite de un sistem de
COl'zi. Am in,sistat mai mult asupra aeestef particularitliti pentru cli unii
np[cultori ca aibina ar fi surda, ceea ce nu este adevlirat.
A treia pame a antenei, flagelul este format din articulatii asemli-
n/Honre eu cele doua. La cap.!i.:tul fiedirli artieulatii sint foarte nu-
nlel'anse celule senzoriale - a cliror descriere 0 rezervlim la sistemul
Ele se referli la vorbirea prin' sunete O'bsel'lVata de Von Frisch,
f11'CCUm la perceperea tactila eu care - dup.!!. I. Zalesehi ,
nlblnele percep chiar forma obiectelor, dupA miros.
Tot la anrt.ene smt celule sensoniale care percep gradele de umidi-
I,(ltc, de temperatura, ctt; coeficlentul bioxidului de carbon din inte-
dOl'ul stupului.
La cele douA laterale ale capului se v'!!'d dOi ochi mari com-
pU$I, precum trei oceli plasati pe frunte; dupA von Frisch eel murt
slnt n[cll l:ui(.1 din 5000 j!atete mierosoopice denUJTlite omatidii ce Ull
') ""mor/' . m - I!x.\Mtflll\11 IA I UtMel 'D!1tl u doul\ tomlC ' J)ec:ltluc
00
tOI'IIl11 he,xagonaHL Matea are tn jurul a 3500 fatete, in schimb tril'lJtol'ul
lire (1000. Dimellsiunl1e iiedirei omalidii este de Idoi microm.i.
Fiecare din e1e nu da 0 imagine totala a obiectului privit, ci nu-
mal cite un punct al acelei imagini. Cum fieeare din fatete este orien-
luUl in directie diferitA, ,ansamblul lor cu un ochi
tomplet. iar miile de puncte eaPteaza in acest fel un mozaic, care res-
lituic imaginea oehiuluL
"Oehiul eu fatetele lui - spune prof. M. Lindauer - este un
mlnunat aparat de mlisura.t unghiurile prin intermediul carom poate
tl detel'minata pozitia soareIui, Albinele - zice acest autor - au capa-
ltatc(l de a calcula cu precizie orien.'tarea de soare cit drumul
. trll,bl\,tut de astru aUt ziua cit noaptea ; aceastii capacitate ii este m-
nttlCutA; in acela.'?i timp albinele pot cun0a.?te diferentele regionale
'(!:taniere in parcursul soareluP',
Ochiul albinei nu vede culoarea rOl?ie dar este sensibil la albastru,
uHl'lt violet, galben, verde, violet purpuriu. De aeeea este bine ca scin-
Ourl en de zbor a fiecarui stup sa fie vopsitll. variat fa\A. de euloarea stu-
!lulu; tot a.?a jumatatea de jos a pere'telui frontal al aeestula.
Cu cei trei ochi din frunte - ocelli - albina adunA imaginea ne-
li lli I'll 0 ochiului compus, mai ales in amurglil zilei, dnd insema tl?i spo-
't' . lc vizibilitatea fatli de lumina. Cu ei albin a il?i dli seama de lumino-
. ,tntcn Inconjurlitoare. Alti ohserva.tori atrihuie oeeliIor un ro1 mm
hnpol't:nnt in eapacitatea lor de orientare .'?i mlisurare. Este insll.
Ill'URUpUnerea eli prin intermediul ocelilor aibinele at: vedea in interiorul
III tllpului.
Studiind mai departe capul albinei observlim gitul - denumit
Cu ajutorul lui capul se leagli de torace printr-o articulatie
cu mU$chi putemici. Astiel, organele din eavitatea cranianli se
In oniJ:ieiu pentagonal denumit foramen.
Dltra albinei se atla in partea de jos a eapului purtind doull. man-
,lll)yle COrnoase. Ea poseda organe ale aparatuLui bucaZ legate de eel
I!l U,'II lI v, pc eare-l vom descrie curind.
'rOto. ceLe, ce !Om1eaZa a dou'a pal1tea corpului a1binei, es'te situat
Il lh'" r up '.I i abdomen. EI es'te aceporit cu fini care retin polenu!
dud ulblncJc eerceteaz1i 0 floare. Privit de aproape eu 0 lupS., se distinge
,oil, compus din patru linele ehitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare
ttlll I'lrlll'lelo trei inele au pe margini cite 0 stignm respirato,rie in ambe1e
,!IIIbn decl !n ,total stigme. Primul inel toracic denU1hit protorax
\
'Ilill [(I IIrti cuJote pe el prima pereche - cea anterioara - a pieioarelor.
1(1 de-III doiles inel - care este cel mai lat dihtre, ele - de-
tllll nH (lU.l::ot orax sin.t articulate picioarele mijlocii $i perechea de aripi
111111'1 , f' kt olH' l' lc postcriom'c perechea de aripi mid sint articulate pe
I'tl i (11''' 111 inel toracie, denumit metatorax. tn sfirsit cel de-a!
tll t l denumlt epitorax face legtl.tura toracelui cu abdomenul;
",,(lin lit' Ml tl .,1 eelleml. da echitihru 01 corpului albinei.
/l kIO<lrV((I "tn t nlct\tuite din nouli articulatii, unele rnai lungi,
.. mul I!\lrt..c' ; d01J1\ scur'tc lEl'C Cll toracele: coxa
67
,I Ll'ochunterul; apoi urmeaza alte trei articulatli mai lungi; femu-
rut, tibia metatarsul in liibutele avlnd un de patru mici
/ll'llculatii formeaza tarsul ; aeesta se termina eu doua ghiare ee-i servese
/llblnci sa se poata agata de stupului sau pe oriee suprafata mai
Itl'llnturoasii. Cind albina este nevoita sa circule pe suprafete lucii,
,'''111 ar Ii de pilda geamu-l acestui stup de intervine cu
o ventlLzii ee se afla sub fiecare gheara. Ea produce un lidb'id putin
vlSt'Os, ee-i ajutii linsecte sa se poata fixa pe luciul geamului.
Toate pieioarele albinei au pe ele perjute eu eurata
ttnllrAcil.mintea ei paroasa. Cu eele de la picioarele anterioare albina
rocoloteaza polenul, din anterele deschise ale fiorilor, iar cu
uratll suprafata ochilor antenele. In special pentru antene albina
poscdA Intre tibia metatars 0 articulatie ca un tel de cle(Ote ce are
pe margini periute. Cum antenele trebuie sa fie totdeauna perfect cura-
lute, pel>tru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena
hU,c aeestui euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului.
Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in
picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supra-
tol o .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli..
picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in ori-
Z(lO will - este femurul; tibia metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe
l illie so vede 0 scobitura pe partea sa exterioara, ea un tel de jgheab,
1I1Arginit de peri tari ca ale unui car eu snopi. Aeeastii
fnJghebare formeaza In interiorul lui albinele string polenu!.
Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca
o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta
lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de
8int perille cu care albina cura\a polenul de pe suprafata
O"pului ei, introducindu-I in tibiei. Albina se de
ploiorul drept ca sa umple de la piciorul stIng, apoi invers,
eu eel sting umple piciorului drept.
La inchierea dintre tibie metatars se mai observa un ca
un cind eele doua artieulatii se depiinteaza, aeesta
He apropie. EI este ea 0 pensii ee albinei sa prJnda cu el sol-
7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind
socreteaza ceara.
Povara de polen a dusa in stup este descArcata pe rind,
albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii.
Aripile albinei, 0 pereohe mare altii pereohe scurta. _'\orestea din
urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos.
Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste
care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu mieroseopiei.
Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare.
clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel
Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta
lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm
2
care atunei eind albina se
" rl n in ,bor bll t cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA
h.\4
cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara
cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda
raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%.
Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de
1,27-2,35 mg.
_ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr
albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc de
ee nu se inalta in aer ?
_ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in inte-
rior, iar altele eliminind pe eel viciat inearcat eu bioxid de carbon.
Cin\! albinele fae acest serviciu, mai impreuna aripile mari eu eele
mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate,
nu se mal p<l\t ridica In aer. Albina se fixeaza solid eu venrt;uzele pe
scindurii de zbor, avind astfel 0 mai mare stabilitate. Felul
cum aetioneaza in aceaSta sarcina 0 yom eJ<JPlica cio:d Yom arala 'ia
colonie rolu! social al grupuhIi ventilatoarelor.
Abdomenul este eea de a treia ultima parte ce eomple.teaza
anatomia exterioara a albinei. El este articulat de torace prin inrt;er-
mediul unui cordon denumit petio1, prin care se strecoara din torace
In abdomen 0 serie de ganglioni ea margelel
e
pe 0 ata
Tot pe aeolo treee 0 pante a sistetpului circulator eel traheal ee
sistemul respirator al albinei eel digestiv.
Abdomenul este compus din segmente ch.tinoase translucide,
colorate diferit de la rasa la rasa. Dintre ele numai sase sint vlzibile.
Ele se contraatii se dilata ea 0 armonicii, fiind legate intre ele eu
membrane increiile ce ingiiduie abdomenului sa se dilate, inaltindu-se.
Fenomenul are loe cinrl albina respirii. De asemenea, ele se dilata cind
albina absoarbe apa sau incarcA cu nectar.
Jumatatile dorsale ale segmentelor sint denumite tergite, iar eele
ventrale sternite. mtimele patru stemite aeopera patru perechi
glande producatoare de ceara. Ele aU 0 cu'loare brun-inchis acoperite
cu fini. Au cite un ehenar fOllJ1lind oglinzi-cerif
ere
.
Pe sternite!or spar de ceara, cind glandele res pee
tjve Ii VOl' secreta. Despre ele vom trata mai pe larg in capitolul : "Co-
Ionia: formarea seheletului ei prin faguri claditi".
Ca la torace, abdomenul are pe partile laterale cite stigme
respiratorii; felul cum ele luereaza U vom descrie la aparatul respi-
rator al albinelor .
. lndDinrl 'libdomenul albinelor, sacrifieate in alcool pentru
IOt udiul nostru, vedeti un punet alb; aceea este glanda odorantii, care
rmnnll e.teruri mirositoare volatile, atragatoare, servind ca mijloc de
aomunlcare In exterior intre albinele colOMe' In ehiar
In vlrtul abdomenului albin a are arma sa de atae de aparare : acul cu
,,,,nln. Dcscr ierCIl lUi 0 yom face mai de,parte la sistemul glandular.
' I 11 1 _ 114!11' - unlt","C (Ie Irecven\l pe
69
70
Anutomlna iulcrnli. a albinei
Pt'ntru 'il ,deslu!1i mai bille, 'acest capitol _ eel mal. important din
Insecl1ei, 'SA privim tigura 11.
Aparatul diflestiv
Aparatul digestiv, circulator, respirator excretor. lncepem cu
(Jl'licrlcrea primului, care este in perfectA cu celelalte trei, cAci
tn,lmtll Ilstlel ele lucreazA. Pornind de la hrana primitA transformatA
in SUClIri nutritive pentru toa'be or-
ganele cor.pului, Inse'Ota ,poate trA!.
eliminintl p!nA la unnA reziduurile
acestor Jmpatrite procese. ACi Ie vom
expune mai pe scurt, clici expLicatll
mal dezvoltate Ie ve-ti primi cind
vom ajunge sA voflbim despre nutritie
$i metabolism, in cea de-a doua parte
referitor la cap.i.tolul "colorue".

,
Aparatul digestiv cupnnde, _
in ordine - aparatul bucal; apol
Hirgitii denumitli laringe fa
pre'lui'lg-irea lui urm1nCl esofagul lung
-5i tngust ce strAbate tot toracele -5i
a;poi petiolul - La baza
acesteia se aNA: proventriooluL ur-
mat de stomacuL albinei denumit
intestin mi;lociu.. 18 extremitatea
posterioarc1 a acestuia se anA s/inc-
terul, un rotlund care se des-
chide reflex in intestinul su.btire.
In preajma acestluia, in SUSpensie, in
Fig. J I. - Ce1e mat lmportante organe
.ale corpulUl albinelor:
I - limb. ; 2 - orl!l.CU! de "'run! a &lan-
delor mandlbulare; a gUra ; 4 _ man41bu_
lele; 0 - llandele mand.1bul&re; I _ latln-
Ii$le ; 7 -. anee ..... : I - gll.nda sallverA a
C1qlulul; 9 p.IIrtea frontal.. a creerulut;
10 .!,. &Jandel 11 _
mUljlchll orlzontall pentl'u Zbor; U _ glandele
tOraclce; 13 - .&rllculall" IIrlpei; 14 de 1&
I-VI lerglte abdomlnale: 15 _ inlestl nu} mlj_
lOCi", "'Iomacul): IS - ,lande.le muco.ase ale
Imeatlnulul m!Jloc1u; 17 - lnlma eu cele ctn.d
cavltllli ortzontaie rarm.C!!; II _ loe1,ll ova_
nolu\ ; 11 - tubur1le malpi3l'Ilenl : 20 _ .. vlta_
"'* cal'4.iacl. ; :n - ,larlda oltllllcA (Nasannv) ;
22 - PI1n;a rectall.; U - proclodewn: 2t _
anuauJ ; 2$ ,- lieu! ; 28 - ,landa cert!erA ; 27-
ogUnda Ce rlterA; 28 - l-Vl atemlte abdoml.
nale: SIt - ventr\coluJ tIltN ; 30 _ eanahli ven_
trloolulul; 31 - n - .plnllel .. aorlel:
U_ b. c - : 34 _ lan-
11,1\ 1Iana-1I0n&r neorV(W 10001Iclc.
musv. hemolimlA (sin:gele albinei) existcl oserie de canale rMlpighiene
ce constituie aparatul de Wtrare, de distilare, de purificare excretie.
111 continuarea intestinului subtire se aflA intestinuZ gros care este de-
I)()zi'tul de rezi:duuri alimentare impreunA ClU punga rectaZd, care se ter
mlnA CU orificiul an'aJ.
SA analizAm pe fiecare din aceste, elemente ale aparatului digestiv
cu Iunctiile ce Ie indeplinesc :
AparatuL bucal al albinei este adaptat pentl'u supt lins. Gura
C!8Lc 0 deschidere in regiunea superioarA a laringelui, avind 0 muscula-
LurA puternica de contraclare ell scopul de a indruma mai departe hrana
ubsorbitA.
to partea anterioara a gurU se aWl buza superioarA care DU se
polite observa distinct fiind maseaUi de 0 tegumentarA. In
ulIlbele pA.tii ale gurH sint doua. mandibule cornoase, puternice, care-i
8(\l'Ves<: albinei 1'a multe lucrAri : apucA ea un antenelor
pline eu polenul florTilor il prinde transportA atarA taate
t'CZiduuri1e activitA\ilor din stup; atacl. albinele strAine care tInd sA
plltt"lmda in interior; mestecA de cearA ; ele fae toate aceste
daklriUi. relor douA peredtri de puternici : unii a:iauctori 1) alti
Ilbdu'Ctori !).
Cum mandibulele au 0 suprafalJ. paIiial netedii, prelucreazA cu ele
propoHsul il intind uni/onn ca 0 mistrie pe suprafata peretilor stu-
puJul, ori i1 indeasA colmateazii crApAturile ivite in peretii stupului.
Tn partea lor interioarA mandibulele au 0 scobitud in care devarsA 0
micA glandii salivarA; in jurul scestei scobituri se aflA 0 coroana. de
microscopici ca ni$te dinti, ce ajuta la mastiea-pa 3) polenului.
La baza mandibulelor tn partea lor interioarA se deschide
caOQIuI glandeLor mandibulare.
In partea de jos a guni se afla. trompa unsa. permanent cu secretia
gllllldei postgenalA aflaUi 18 baza Ilmbii. Lungimea trompei impreunA
ell IImba variaza de Ia 6 la 7 rom dupl rasa din C'are altbibele :rae parte.
Selec\iOnatorii acordA lungimii limbii mare importantA, cAd stnt multe
tlorl cu potir adinc 'de la care albinele cu trompa scurtA nu p:>t a'bsorbi
Iloot.urul.
Xn stare de repaos albina tine limba strlnsa. sub barbie, dar clod
Me de absorbit un lichid - apA, nectar, sirop etc. - toate pArtile
oe tormeazA tromps - adicA palpele labiaIe - se adunA
UII t.ub aspirator tn care limba lucreazA ca pistonul unei pornpe aspi-
I'nt<"lorc; aerul neputind. patrunde prti.n aceste pAr\i componente, lichldul
Hij Ul"cli ajungind in esofag epoi in gw}ii.
Prin construC\ia sa inelarA !ii mult poroas!!., limba cu
tncit-cptfl\i spre vt rtul ei, retine lichidul. tn numAr de opt,
l
'tlti.."'U cxtinctori Iii patru retractori, se contractA sau se alungesc; ei sint
II pcrmnnentA aotivitate.
t n c{lvitatea bucaHi se devarsA mai mu1tor glande, secretii
po CIU'C ulbina Ie 'scoate dupA de momcilit Iii in doze precis

./otld\lctW' _ ,nut"111 eArl' Np.rOple 11 11 memllru de axul medial al corpull,1l.
101.111,1(: 101' - multChl un membru d e axu) medllli .1 o;:orvultd .
Mull ... \,,, - "t: " 1111'.' . t l \.r1lunre a allme,lIelor tn eIIVllal1'!1l bucall
71
)J1'Oporjiollll le, Astfel, glandele Iaringiene secretA mai tirziu
!'l Ie produc cnz.ime; la tel glandele mandibulare, sali.vare, toracice post-
:cl'ebro/c etc. dau al cAror rost U vom Himuri la capitolul :
" Coloniu - sistemul glandular enzimsticu.
Dc asemenea, in trompa pe limb! , se alIA organele de gust,
1<II"lnmc din plA'CUte poroase cu nervii respectivi; pe palpl sub buzg
lII upcl'lolll"A se a1Ui mici orificii denumite cavitiiti palatale, care ajuta
II lblnc/e In disUngerea gustului hranei.
Dinspre fundul gurii porne!}te jaringele, care are la bazA. 0 placa
I'.w (.-(lrc se reYam secretia glantieJor faringiene. Faringele are mu!}ch!
1'1t! U\I'gire !}i contract-are, pentru a putea a$Pira !}i propulsa din cavitatea
v\Jcnl/\ nllmen'tele ce tree prin el spre esofag. Acesta. este un tub lung,
. uh(Ir'c, elastic, ce trece prin gituitura denumitA cervix dintre cap
strilbate !}i petiolul din'tre torace !}i a'bidomeo, deversinti hrana
hl Wh'{l Ul In gu1a.
organ exrtensibil de culoare argintie !}i transparentA, ser-
Vf'1111 In principal la transformarea nectarului in miere !}i la pAstrarea
IJrl lvlt:firlc II unei cantitAU variabile de miere in timpul iernii, pe care
II l hlllll (l t:OnsumA treptat, fn raport de Devoia de cAldurii a co.loruei; de
Il ('("t' ll 011 csle denumita stom.Qcul sOcial al colooiei. l ntr-adevAr, aibinele
11 U c:Jt'poziteazA miere in numai pentru nevoHe sale de hrAnire, ci
'II I nca schimburi permanente de hranA cu celelalte albine din comu-
nll {il tf. De asemenea, clnd roiul pleacA din stup, stnt pline ell
mler{', pc care a var consuma la con!ectianarea fagurilar.
o micA supapA separA de deoumit !}i intestinul mijloclu
HI nlbloei , IAsind sA treaca lI'atiile alimentare necesare 6rgandsmului . Da-
I.orlll! (lcestui iscusit mecanism, eontinutul gu!}ii nu lntrA in contact cu
, u<:lIrile digestive.
Un rol de seamii al este aeel,a de cu laoto-
ai grAunciorilor de polen, pe care-i transtormA in plisturii
fI(lt'csurli !Pentru cOnsumul de larnA al coloniei.
Capacitatea variazi de la rasA la rasA, de la 50 Ie 75 mm
3

In rare ocazii a1bina i.!1i umple pinA fa re!uz; tn felul acesta ea
cu greu anevoie. Obil1nui't ea transportA Spre stup 48-50 mg
r\(.'otll r la un zbor. Pereti,i ai gll:)ii sint ex:tensihili fonneau
(' ute. Ou ajutorul mu!}chllor, prio contractare. nectarul din esle
eA. sA iasA di n nou prin eoofag in cavitatea bucalA. Operatia dE"
fnf!urgit ure !}i regurgitare repetindu-se de citeva ori, lDectaru1rui i se
Inglobeaw seeretii glandulare de genu1 invertazei, care contrJbuie la
IrnnMormorea in mlere. Vom reveni pe larg asupra acestej prob'leme in
(flpholul "Coltlnia hal'an-a ei".
GUlin mai are fncli un aIt rol insemnnt: depozitaTea apei, Cind
I(>JIlperutura din interior este prea rirlicatA !Hnd peste normalul de
35- :i6<1C, unele a1bine specializate varsti din continutuJ 0 oarecare
CII/ltflntc de upCi, pe care 0 scot pe limbA a rasplndesc pe supratata
J\colo, npa s(' evupol'tl !Ii microclima stupului, In
l'Ulxwt 11(' rlcvnlu de urnldrlll ic tl cUi bu lui.

UrmArind traieclul aparatului digestiv, dupA gasim
tricol ul, ruspozitiv care retine grAunciorii de polen din mierea abi n
t ransformatA din nectar. grAunciorii de polen care patrund
in in vederea alimentatiei albinei cu substan\e proteice, substan\e
de ereatie 'de reparatii organice, nu ramin acolo. oici nu trebuie
depu!}i tn alveolele din care au fost luati, ci sint trecuti din in
stomac, prin acest dispazitiv. In acest scap, proventricoZuZ se prezinUi
ca 0 CUpB. inchisa, eare in partee dinspre are 0 supapA. mult dilatat."i
lata de lumenul tubului: Supapa este dio patru valve triun-
ghiulare, cu margini chitinizate ale cAror virturi se inltHnesc toate
patru lntr-un punct din centrul supapei, avlnd a formA
cu litera X. Fiecare valvA este din fibre musculare
longitudinal, inconjurate !}i de fibre circulare. Pe valvii se observii 0
serie de peri!}Ori :tari. Cind se contractA, se amesteca continutul
stiu de nectar - deja prelucrst l}i mc;Arrcat Cll secretiile glaodulare
ale - eu polenul. Acesta din urml1. iosA este retinut de
valvelor proventrieulului, fiind adunat ea ghemotoace tn ni!}te buzunl1.-
rele ale valve lor, unde rAmine cel putin 12 ore. Acolo el este supus unei
actiuni de degradare pariial... Nectar: ul sau apa trec prin proventricol
l ArA oprire l}i se varsA in intestinul mi jlociu. tn schimb polenuJ eS>1.e
dizolvat partial ell ajutorul secre\il1or glanle10r mandibulare tnceptud
eu strotul sau grAsos denumit poleina, ce acoperA partea exterioad a
c rAunciorilor de polen. Numai 'in felul aeesta, grnunciorii de polen fArA
tnveli-5ul lor protector, trec mai departe ca bol alimentar
t
) in stomac,
prin capatul opus al proventriculului, care ocolo are fonna unui tu-
bulet tndoi:t in unghi drept. El stA in suspensie in lumenul stomacului.
Astfel polenul pe cale de a fi digerat de sucurile digestive, nu se mai
poate inapaia run stomac tn sau tn cavitatea bucalA; In schimb
poJeina, care este lichefiatA, JXlate 1i regurgitatA.
Stomacul "intestin mijlociu" are un mare rol In rugerarea
polcnului ; sucur.i1e digestive ?i enzimele pAtrund In el prin pori, dizolvti
tonle substantele nutritive anate In ei .?i pe cale, a porilor.
Int.rA tn cireuitul hemolimfal.
Al binele nu au enzime care sa dizolve celuloza griiunciorilor, indi
Iltel;ltia goliti de continutul lor tree mai departe pin! la partes rec1aU'l
81nt eliminati prin rect, din zbor. aeeastA celuJozA ajutA la 0
purglltle mai aecentuatA, fapt care antreneaza !}i eliminA odata. cu excre-
monicle -milioane de sparl ai nosemei apis, parazit perJcuios are
Incul de predilectie in intestinele albinei.
Tn stomac se hidrolizeazA zaharurile cu greutate moleeularA
OUtre. Albinn n face cu ajutorul acelea!}i secretii enzimatice' a sistemului
wlnntlclor pe care fl vom descrie mm depar.te.
St.omfll'ui are 0 fonnA eilindridi, este lung de 10 rom avind nume-
I'nrul O cut e lr'unsverRole care se contractA ritmie datoritA longi-
ludlnnl\ , I.t'tllllwersuli obli ci , cu celule striate lotre care se un
\Il," rl \'tHl JUIl OUV cure le ulle$te.
' j " ut II IlIl H' lIlllf - COC,}r!), .
13
- Our cum se face .,i ce este digestia la albine ? md tntreabA un
L1ndr apicultor,
- Digestia inseamni!. reduce.rea .,i dizolvarea alimentelor ingerate
ri o Ibind, t.rans!ormindu-le din substante complexe in substante simple
Cll re tt'ebuJe sa. intre permanent in compozitia organismului, actiune
I'tlre se lace cu ajulorul unor fermenti sau enzime asupra cArora yom
mai departe la capitolul "sistemul glandular 81 albinei", In !eluJ
IICCS.tu ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formtnd
,tur.llt u'utritiv sau digestiv, incit sub forma el poa'te trece u.,or
pl'ln pe.l'ctii tinteslinului .,i intrA in circuitul sanguin al insectei. PAt\ile
ncdJgc.rate siot eUmnate, Chair mierea consumatA las! un procerut
do 2% reziduuri nedigerabile din substanta usca'tA sau 7,6% din cea
IIl1'1c(Hl.
Sit cul 71utritiv - dupA von Frisch - se realizeazA cu ajutorul
Opol 00 0 contine alimenbe1e Sall ell cea al:ius! in stup de albinele carA-
tOllre de apA. Ea este adAugatA dupA. in rapont de felul
Illhllt"n tuluL Apoi albinele mai intetvin cu lor enzimatice,
111(1 u1llndelor din cavitatea bucaHi, din .,i stomac determin.lnd 0
.url e de procese fermentative, de acce1erare a l'eacP-i1or chimice, de
dflnrlldnre a alimentelor brute, de descompunere molecular! a lor, la
rei ('\.1m utilizeazA ca'talizatorii.
CerceU.torii au gAsit cA in timpul digestiei sub actiunea enzimelor,
oruonismul creeazA din substantele simple, din nou, substante complexe :
PI'Olcine animale grAsimi, care contribuie la intretinerea
orgunismului albinei.
Felul cum hrana va fi !olositA 0 vom Uimuri in partea a doua a
.studiului nostru, dnd vom trata nutri\ia metabolismul coloniei de
olbine,
Intregul proces al digestiei uzeazA epitebul, adicA altfel spus,
stomacului, care se regenereazli prin ea Intr-
ndev!ir, epiteliul care este compus din cripte in form! de urne, au
Inspa'e margini 0 zona. de regenerate, cu celule care, prill divizare,
crecazA altele nOi, inlocuindu-Ie pc cele uzate. Regenerarea lor insA se
poute 'face numai dnd albina CODsuma hranli co prdteine, adicA polen
sou fnloeuitorii acestuia, in conditii cantitAti indestulAtoare. EI Ior-
menzA un care se separA prin presiunea sucurilor digestive
ructituiesc membrana peritroficli.
Aceasta, dupA I. Husing, este ca 0 pungA ce invele.,te alimentele
Clire nu pAtruns in stomac .,i ptotejeazA captulieala sensibilA a acestuia
Impolrlva vAtAmArii ei de cAtre virlurile ascu\ite sau cirligele a!late
pc tovcli ., ul (exina) grliunciorilor de polen.
Tn partea dorssIA a stomacului membrana peritroCicA se l ' Upe
rep'Not este eliminata. odatA cu resturile a"limentare, dar 5e rcface
l'cJXxlc 0 altli membranti, de 4-6 ori in 24 de ore.
Slomi\cu1 ell glandele sale secretorJi posed! totdenunu $i cclule
c.xcrctJ)rll, cure ('lIlllind granule de carbonat de calciu.
Ilt'rllind It'Hletl,lIl Intcstinnl IlI'lItl u njungc lu l cr",hwl
thltlt.el'tol', III d\I'lIJ I'Cl I fn ol'/JllnltllHlIl nlbir)(,j !HI cste nllmnl ('n sri

retina. citva timp reziduurile alimentare, ci .,i eel de reglare al pro-
centului de apa neesar tesuturilot, Albina - dupA Gontarski - eliminn
u.,or apa prin excrementele aruncate din zbor, prin I'espiratia It l'i.l -
healA. De pildA, cind temperatura In ghemul de iarna este de 20
u
C,
permeabilitatea intestinului terminal ingAduie ca prin deshidrat."lrCll
rezidu'llTilOr, apa sa reintre in eircuitul hemolimfal astfel albineic.
de.,i aproape imobHlzate, pot satisfaca necesarul de apa al organis-
mului. Este "apA metabolicAII, despre care vom da IAmurid
mai ample in cc:(pitolu'l "Colonia de albine : nutritfe fi me.tabolism",
La eclooare din alveola natala, albina tinArA are punga reclaW
plina cu un lic'hid limpede care se dnd insecta atinge virstu
de zece zile. Apoi con\inutul devine fluid datorWl resotbtiei apei de
ditre glandele rectale (Hoskins). Tot acolo cercetAtorii au constatat
o circulatie de fosfati.
Vorbind mai departe de aparatul digestiv lrebuie sa lAmurim aci
rolul foaflte important pe care-l are in org8.l.1ism acea rezervA corporalA
denumHA "corp gras
U
care este un adevarat organ-tampon ce pri-
in mod pennanent, lii cedeazA din acumuUirile pretioase ce Ie
detine substantele soJicitate de organismul albinei. V-am amintit de el
pe clnd albina era abia in stadiu de embrioo, apoi ca larvA !?i nimIA.
Organismul, tn ori care stadiu de .,i dezvoltare are grija
ca din prisosul sA depuni'i 0 rezervA. Nucleul 0 are in acel
vi,telus nutritiv; embrionul din tot ce consumA din acumularile oului ,
fonneazi!. 0 rezervii corporalA depozitatA in partea inierioarA a mezo-
dermului. Ciod embrionul sparge coaja oului devine larvA, aceasta
rezerva corporalA ocupA 50-60% din greutatea sa totala. Cercetatorii
nu ca de indotA ce larva prime?:te de la albinele doiei hrana necc-
!SarA formArii dezvoltArii sale, depune la rezervA a parte insemnata.
Substan\ele respe'ctive se stratllicA sub formA de ,In special
vacuolele grns.oase sint mult mai voluminoase, ca a spurnA, cum 0
curacterizeatA hiologul W, Fyg, Locul de predilec\ie unde se face aceastll
ucumulare a corpului gras este eavi1atea perJcardiacii aflatA, sub io-
corporal al larvei, - deci parietal, !?i tn preajma iIlitestinului
mljlociu - deci visceral, Acolo se gAsesc primii corpusculi proteici,
noumulari de grAsimi hidrati de carlbon (gluci'd,e) In special sub forma
etc glicogenl) .
Aibinele mature, tot in cavitatea pericardiacA depoziteazA corpul
"rtl5 dupA 0 alimentare cu polen .,i hidrati de carbon, formtnd acest
rgno-tampon care serve.,te nu numai aibinei privitA. ea subiect, ci ca
uno ce face pat'te din marea colectivitate care este colonia. In complexul
IIccata biofiziologic albina trebuie consideratA, doar ca 0 moleculA,
IIcrviod In special la tineretului, viitorul de roiine al speciei.
CorpuZ gras este un organ central al metabolismului veti inte-
bine lui, dnd yom vorbi despre colonie, nutri\ia
illclll\)olismul ci.
',011 "''''1111 _ POliuhll.rld IInll'(\lIl tOI" OIiI PM pOlimerh:llrea I(lll(X>zel: 11,1 anlmtll ...
111101'1 It. nll. rl .... fI\I-I.'1 I n II\llIt(1I11 , I ftcat, (' .. RlzeLVa de 81uelde II
7f,
circulator
Ap<lratul circulator sau mai bine-zis, circuitul hemtJUm!al al
nl blnel, t uluror celulelor organJsmului Ia transportarea hranei
COnccntrate in acet suc nutritiv despre care v-am vorbi1. la aparatul

- Dar ce este hemolimfa? - Intreaba un tinAr apicultor.
- Bemolimfa este un lichid comparabjl cu stngele omului ma-
tlll rcl' clor, cu deosebire ca singele nostru transportA nu numai hrana
,It:ccsur.'l alirnenUirii eelulelor, dar rnai poseda acea substanta albuminieA
d(lnurnitA hemoglobina I) care formeazA materia coloranta a sin-
llt' lul incareatA eu oxigen, avind rolul de a-I rbpindi pinA Ia ultima
[lolul ll, Bemolirnfa ins! - deci singele albinei _ duce cu ea numai
hranu - dec.i acel sue nutritiv amintit, dar nu transpor! oxigen CUm
thre stngele din corpul nostru. La albine, oXigenul eircu1A separat prin
I rll lICc ,<,;i traheole, ducindu-l tuturor celulelor, Hernolimfa albinei nu
{ __ to rfl$le, ci transparentA, in'colorA.
Hemoliwa fUnd inc!rcatA numai cu sucurile nutritive dure cu ea
(I IDflre dozA de zahAr, prectlm iPrcxiusele acti'VitA\ii fiziologice ale
Inllcclcl rezultatele scllirnburilor chimice care au loe tntre organe. De
In hemolimfa se mai alIa constftuenti minerali organiei
um slnt monozaharide, ,proteine, aminoacizl, acizi nucleic! din bolul
i nwrllt.
HC'1noIimia msi poseda substante bactericide pent-eu apararea
(,rf,l'MlsmuIui de anumite bolL De asemenea, cont.inutul de zahAr din
hcmollmf.!i. nu se lirnirteazA la glucozii - cum este fn singele uman,
c. I, In en se aflA aIte zaharuri : frucioza, trehalaza etc.
Hemblimfa !'ii fUD.C\i a de rezerva. de apa. tinuta la
rII spozitla tesuturl10r dnd arestea, .din anumite motive, tncep sa se des-
hldrflteze, Ca rezervA de apA necesaeA \esuturilor, atunci clod ele
80 deshidrateaza., hemolimIa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune
(I oorpului lar-vei in alta, aUt in t'irnpul nA,pirlirilor succesive 18 larve
ulmfa, ctt la 8pclritia dezvoltarea nripilor.
Volumul hemolimfei - dupA Lenski - in procesele de metamor-
to):ti a Iarvei !Ii a nimfei pina la stadiul de imago2) larvele virstnice
I\U ellnlitatea cea mal mare de hernollmfA, cAci aceasta ocupA 25--30_"
din greutatea mtaU\ a lar.vei, pentru a se pe masura ce albina
nmturll. s-a tonnat inrepe sa imbatrineasd,
Hemolimla ocupA in intregime <toatA cavitatea corpului insectei,
rlr culind activ, diei ea este propulsata de un organ campus din douA
t']cmcnte: inima aorta. Ele stnt ajutate de doua diafragme aflate in
IIbdomcn, preeum de douA organe de pulsa\ie allate in cap !Ii torace,
core toste pentru circulatia a acelui lichid vital ee
(lste hemolimfa,
Inimo
,
propriu-tis, se anA in csvitatea abdominalii de-a lungul
plt r\ii dorsale, iar aorta se afla in torace, trecind foante putin tn interio-
' I - plRml!1l1 organIc: 4e c:uJoarfl r""," C:On\lnut In IlobuleJe ro$U
all IltOpl'llItoOtQa de a Oxlda , eu rOI res.plraloOr, U'anaportJnd oxllenul de la plAmlnt III
, I In H IlA \.nVI'InI l.!\oJ:ldul de urbon.
' ) / m"flil - i l/,uIJ fl' l r e d<o lll t<l r n,cl lid ll'''l ..
70
,' ul cavita\ii CllPU1.Ui. tnima are 0 LonnA alungW'i alcatuitA din I libl' i,.'
I'nuscul are put.ernicl!' !Ii De-a lungul sau se .alIA cinci pe-
rechi de perioratH denumite ostil, clrnArute ce dau una in altn,
Fiecare clmarut.a are un ves.tibul format dintr-o deschidere , prin cat'e
hemolimfa este aspiratA; camll.rulele sint inzestrate cu ni-,?te supape
care se deschid pe rind clod ele se dllata apoi se inchid clnd ele sc
contracta, Deci inima lucreazA ca 0 pompA aspiro-respinga-toare sub
Ilctiunea diafragmelor amintite mai inainte; una stA in partea, superioar;1
II ab1domenului "i a doua - ventralA, deasupra lantului nervos gan-
c
lionar
.
Incepind de la prima cli.mAru\A peretele musculos al inimii se
8ubtiaza progresiv, prelungindu-se intr-un canal care este aorta. Cind
nceasta strabate pe\iolul, care constituie legAtura dintre abdomen
torace, ca sA pAll'undA in cavitalea acestuia din urma, aorta face noua
strinse uneleln celelalte ca burduful unei armonici. Acolo
se anA foarte rnulte traheole .fine, prin care circuHi oxigenul, tncit
hcmolimfa se oxigeneaza inainte de a ajunge in cap, jn imediata apro-
piere a creierului. Odata ajunsa acolo, hemolirnfa pompata de inima,
scalda toote organele: haza anlenelor, glandele oefa'lice creierul. Din
cap hemolimfa este pompata pe cale in restul Qrganismului
eu ajutorul unui organ de pulsatie, compus dintr-o punga ce ocupa
l'Omplet '<iintlre frunte baza eclor doua antene.
Ptlnga propulsoar,e executJ. mi!}diri peristaltice 1) - deci de con-
tractare .,i destindere a mU!lchilor (ca la faringe) . Astfel, supapa din cap
ce inohide !Ii desdhide intrarea in punga cu aer, ingaduie hemo-
limfei sa pAtrundA acolo, Ia ant.ene. La inapoiere, hemolimfa nu mai
C;It'cuUi pe aceeWli cale ca la sosire; ea .coboarA din cap spre cavitalea
toracicA trectnd pe linga aorta prin cervix - adicli. gitul ce leagll capul
de torace, Ea patrunde deci in eavitatea abdominalA; acolo intilne.,te
aparotuZ de filtrare - tubii maZpighieni. tn ace-'?tia, hemolimfa descardi.
Hcidul uric !'ii a1te irnpuritati - puriIicindu-se,
Tubii maZpighieni au rolla aIbinA ea .,i rinichii omului ,
Jor hemolimfa purificatii in care tubii plutesc, se nrorea cu substante
energetice oferite de aparatul diges'tiv din hrana ingerat., digerata,
tl'ansiormata in SUc .nutritiv, care prin procesu] de osmoz3. trece prin
pere\ii intestinului !ii plitrunde in himolimfii,
lata tineri apicultori - cum se inlAntuie !'ii colaboreaza , Is sIbine
cole patru mari aparate de vietuire: digestiv, circular, respirator de
cxcretie.
Cercetatorii au gasit eli hemolimfa albinei este incompara"bil mai
bogatA in nutr-itive energetice i-ata de cele rue alOOr insecte
I OU ehiar ale animalelor superioare, inclusiv omul. La ahalizele tAcute
Inrvelor de albine s-a anat de opt ori mai, mult magneziu dedt tn stn-
gelc uman, iar fosfor.uI este de asemenea superior cantitativ; aminoacizli
IttnL de 15 ori mai Singele nostru contine 0,75-1,50 g zahat'
'I PoIrl' I"lfi 8'11'1 _ de numlrea aMamblul1l1 ml4eArUor muac:w..tu.rll \1Il1l1 organ Intern
1\II\l ltlir /.10111""" Inte. lin. uter etc,) Car-I are ca efeet prolrealu.nea iI. evacuarea eontlnlltulul
a { ... , ,,'"
77
III ] kg singe: peste aceaslA conccntcatie s pare 0 hipergllcemle patolo-
pc dinrl In larvele de altnue glucidele sint lntre 6,38 7,6%0 calculate
fn glucozlL La albin a zburAtoare - dupa Bishop - glicemia este In
medic de 239%0, ceea ce nu se 18 nid 0 vietuitoare, deci
en nu poate fi comparata in aceastA pr ivint! ell cea a , animalelor su-
pt!rioare. Florul are procente mm mad comparabil ell eel al altar ani-
male. Greutatea speci!icA. a hemoHmfei este de 1,038 fiind mult mai
rlclicatA fat;! de cea a serului din slngele uman care are abia 1,027.
Cel"cetAtoru! Y. Lenski a ca eXtistA un echilibru al circula\iei
tn \csuturi hemolim!A, pe care-l pAstreaza un mecanism de osmo-
rcglare.
Rezervele de glucoza din hemolimfA tngAduie un zbor de 15 mi-
nute. Dat fund ca albina se alimenteazA intre timp Cll nectarul dife-
rltelor flori pe care Ie cerceteazA, paate continua munca de cercetare
peste acest termen. Zaharoza nectarului in unele tmprejurliri spr ijinA
l'tortul. Atunci interv.ine urgent enzima invertaza care transformli.
Mharoza' in glucoza i :fr\reOOzii.
In hemolimf! .se gAsesc mari caniitAti de glucozii 800-1000 mg '/ .
CcrcetAtoarea el vetianii Ana Maurizio a gAsit adeseori predorninanta
tructoza.
Hidratii de carbon - zaharul - ce dau energie organismului,
ncumulindu-se in hemolimi'A \esuturi, sint conswnate in raport de
crorLul fizic de necesitate, UrA ca albina sA posede 11i un mecanism
regulator al glicemiei. De pUdA, zborul lung obosiror consumA adesea
Int reoga rezervA de glucozli. din hemolimili mUlichi. Atunci, albina
(noe apel la rezerva Ide glicogen de 2'1, ca sA poatA ajunge la stup. Pro-
hllbll clnd *i aceastA rezerva este consumatA, albina cade din inAl time
mOare.
Glicogenul este un hidrat de carbon exceptional de concentrat *i
de 0 for ate mare complexitate. Este un polizaharid format dinglucozA,
depozitindu-se nu num,ai in corpul gras, ci mm ales in protoplasms
celularA, in mU!1Chi, in intestin, un'de el atinge 0 'propor\ie d.e 36'/" din
hldt'atH de carbon. El este absolut necesar in eforturile ot:ganice, dar
mn! ales in activitatea de .,bor j prof. R. Chauvin H considerA ca un
produs glucidic d.e rezervA al insectelor, depozitat in 15Uli8 lii in
lIn special larvele de lucratoare au un procent ridicat de gUcogen
cc ntinge 30'/a, iar cele 'de trlntor 25%. Albinele '<loiei it posed.li in mari
acumulat in intestin .,i mu.,chi. In timpul iernii el se gAsel1te
tn corpul gt'Q9, avi n'd 0 'doosebitA concentra\ie io moleculele de zahAr ce
aerve11te ioimii li i musculaturii, *tiut fiind cl albinele in timpul stationarii
In ghem t*i tremura musculatura pentru men\inerea activitli\ii r idicu-
t'CO temperaturii comune. AceastA rezervA organicii asigurti slbi nei 0
dUl'nUi de viatA mai mare l1 i 0 rezistentA deosehitA la ata'cul nosemel.
I n mara de glucide, in hemoUmfA se glisesc to\li aminoncizii in
mure cnnli tnte, in r aport de regimul alimentar al insectei. tn
nCnl'n eli stnt constitucn\H principali ai proteinelor, . sprijinti acHy
CCft f'le (Ie 1;11 (lIe t inercLuJuJ, eliminin'd ncen PI'C8; UJ11!
78
f\tmoticli (I ht.'Jl1011mfci 1). TotodatA in hemolimfli dup.li .cum am mal orAt-uL
lie nIH\ protei ne pure, lipoproteine l1 i gli coproteine, substan\e mincrule
en : potos iu . calciu, magneziu, iosfarrul etc. ce ocupA un lac tie scamt'i
In caoti U\.\i 'lnai mar; ca cele din semI uman. y , Levschi a intocmit In
ffC08L !\cns labela 1.
. ,.t)IIU,nl e ml.nerate

ectl(:lu
MlllIlIC1: lu

Qtvtlu
Clor
t.a albin'
31,3
14,4.
2<l,5
95,1)
'''' 143
Tab ela I
L>=
34,4
D,G-U,5
1-3
'178
330
"0-500
Hemalimla inclircatli. cu toate subSitantele cuprinse in mierea
poknul ingerat de albinA, pAtrunde in inimA. De acol 0 l.,i reia
fllIle descr isa puVin mai inainte scAldind cu ea aparatul respirator din
IMnce cap unde se ,atiA sistemul nervos central, f!1cind cale intoarsa
p<t
nt ru
pur ilicare filtrare.
Prin intermediul hemoHm1ei se f ac "SChim'burile chimice ce aU loc
In orgnne1e corpului albinei. transpontind *i secre\iile hormonale, acolo
\lude sint cerute. , Hemolimfa este cAriiul1u1 apei necesare tesuturilor in-
!'rill el, in raport de sewn, dar *i de eliminare cind organismul n-are
JlIWI)ie de ea. De pildli, spre toamn.li, albina in greutate pentru cA
ncumulat rezerve tnsemnate de albuminli, grAsime l1 i glucide to
(lMpU} gras, dar pierde . din \e5uturi apa, ceea ce ii sA suponte
mll i Ulior rigorile iernii. Este un fel de deshidratare organicA tntr-o
mAlmrt't redusA, pe care 0 incearcli toate insectele ce trliiesc in nerul
!'flCC Ell iernii, ca sa nu inghete. Concomi1ent concentratiile de glucow
,I tl'uctozli cresco
Spre toamnl:l. !?i mai ales iaroa, metabolismut
IHIII olcs ctnd in stup se acumuleazA 0 mai mare
lie corbon.
Aparatul ir"espirator
aibinei scade bru!;c,
proportie de bioxid
_ VlI. tined dod v-am VOI1bit de apari\ia
lirllwll Itlrvel din coaja oului, eli ea a r1bnas (!iteva secuntle in repMlS de
Itl lnplnre, dupl'l cl;lre n 1nreput sA 'respire.
'I _ until IIOlvent pnnlr-o membt'an' ,emlpenneJ1,z.llli ean: ,epllrll
tllluA .o1"tIl till cOlllllUt llll . ,,11 1:(lncontra\ lI dlferlte: fie 'Ilroduee de la IIOlu\la m.aI d.Ilultll
''''11 ma' 00I'I011"""". \plnll \a preshlnUor OIImO\l<:e.).
79
Pl'ivlnd planlja CW' C l'eprezint<1 eorpul unei slbine eu aparatul sAu
rC'll plrntol' (fig .12) se dbserva zece perechi de stigmate sau stigme din
l'UI'l! lrci perechi la toraee la abdomen. De asemenea, se vAd
. lwl l ucricni ce constituie depozitul de aer neeesar care siot
r(IIII'I.C I'l ubliri -5i extensibiH. Din pornesc trahee largi care se
1'IIIIIlfi cll se tot , ingusteazA pinA ajung ea capilare, cu dimensiuni
1I111111ctricc pina la a mia parte dintr-un miHmetru, denumite traheole.
I\ cn d de afarA, incareat cu oxigen, patrunde prin stigmele respira-
1.111'11 Hlxlominale tn socii aerieni. De acolo, daterLta atit fenomenului de
a aerul ui inspirat. cit rmil1cli.rilor respiratorii !lii m-
UH'III , se inchid, iar aerul prin traheele mari ce strAbat
(ntrind in sacii aerieni toracici. Strabatind apoi prin cervix,
11I' I' ,d IIjurlge in sacii aerieni din cap. In fel'lll acesta taate cele trei pArti
]l1' It WiPlI lc. ce alcAtuiesc corpul albinei, primesc necesarul lor de oxigen.
I-'i ecare stigma respiratorie are un vestibul cu perilri
rill l ; cl poate :Ci partial sau total incrus cu ajutorul unor valve, ce lu-
t
l
l' tIL'I.1\ sub aerului din sacii respiratorii. fi ind extensi-
bil l /Ill un ral dubIu: primu} este cel arAtat mai Inainte, adicA sint pAs-
II II IOI' Ii nctului inspirat din mediul inconjurator; a1 dOilea ro1. esLe ca.
udll tn p1lni cu aer, greutatea specilica a insectei seade. iar albina t!;li
jll 1utl' Juu zborul.
'11 tlmpul zborului,

,
,
I
t"/g. IZ - Aparatul
rat-o.r :
I_ I - IIUllmcle respltAtOril to-
rllele. : _. - It!&mele relpl-
t'lIto,rn nbtl omlnaie ; 10 _ lacll
II l!rlllnl (11.11 cap; u - aactl
II Or l!!ul tUn lor Ace : 12 - well
lI .. rl .. nl Ilhl !l b(\omen: U -
_1111 ,,, .. 1(' , l un(l cl.
Mii
albina rezerva de oxigen din ei, cAci
tn aceasta. actiune consumul de oxigen este
[oar.te mare. Traoheele prin care circuUi aer:ul
stnt alcituite din spirale chitinoase Coarte elas-
tiee; astfel de spirale n'\1 se afta nici in sacii
aerieni !ii niel In traheice extrem
de subti1'1 eu diametre neega1e. prin ai cAror
pereti ael'ul striibate !ii oCed oxigenul necesar
organismului.
DupA unii cercetlitori - ca Bailey - 0
im,portantli mare in proccsul respil'ator il au
cele trei perechi de stigrue toracice din care
doua In stare de repaos lnspirii expid. aerul
sub actiunea respiratorii, ale abdo-
menului. A t reia perecbe insa stA inchisa
functionew nwnai arunei cind. aerol de respl-
ratie nu mai este cu totul normal !ii are 0 dod
insemnaU de bioxid de car:bon. In aceast! si-
stigmeJe invers ; se inchid clnd
abdomenul se contracta se deschid cind el
se dilaUi.. In felm acesta prin trahee trece un
curent de aer ce plitrunde prin doua din pri-
mele perechi de sfigme l1i iese prin cea de-a
treia. Aoolo este exact locul unde mu.)'Chii ari-
pilor produc mult bioxid de carbon in timpuJ
zbollUlui.
Rolui pr ime lor stigmc eslc roarle m31'C ill
venli1a\ie - dup5 R. Chauvin - dar nnmai il\
,perioada maritor pentTu &eeasta. in.chiderea acestol' orWell
face imposil:.iiI zbol'Ul.
De aceea, dnd se vad albine ce se UrAsc pe jOs. ori stau urcfl,\c
pe ierburi !ii nu pot zbura, Yeti ca stigmele lor sint obturate. dalorilrt
unui accident sau bolii acarioza.
Schimbul de gaze tn cot;pul albinei se face prin respil' <l -
torii, care sint in numlir de 25-50 pe minut in stare nonnala. El e s('
incetinesc dnd e frig !}i sint accelerate clnd temperatura este uscaUL
Cind albinele sosesc cu gU!lia plina !ii vor sa aterizeze pe scindura de
zOOr a stupului. 'dar cad la in stupului, e 0 dovadA a r al'e-
fierii aerului di n sacii respiratori a11dominali. Ele nu pot zbura pina
cind, din nou, sacii slnt i ar!!}i pUn'i cu aes, car e de data aceasta Sl!
umplu anevoie datoritA presiunii mari a gu!}ii prea pline, presiune pc
care aceasta 0 exercitA asupra sacilor aerieni.
aerului din ace!iiti saci , albina modiIic! greutatea speci-
I-ic! putind ia zborul mai Acest depozit de aer H tngliduic
albinei sa zboare alte 15-20 minute. Fiecare sac serian respirator
dupA L, Roussy _ are patr.u ramificatll traheene, care se divizeaz;\
fi ecare in doi saci alungiti din care pleacA traheolele care se dsfira in
Datorita fenamen de difuziune a aerului, schimbul
de gaze se face tn corpul albinei, dci traheolel e fUnd r aspi1ldite
absalut in toote arganele. dtnd fiecfirei celule oxigen'Ul necesar indis-
pensabil elimina din organism bioxidul 'de caI1bon vapol'ii de
apA servindu- i la schimbul de gaze intre tesuturi la acpunea osmaticii ,
CercetAtorii au gasit cii oxigenul pa,trunde in hemalimfA prin pe-
ret;ii traheolelor, precum l1i , in celulele inconjurAtoare. Con\inutul de
aet din traheole se micl1oreaza; se creeaza tn felul aceSita 0 diferentA
de coocentratie a axigenului in traheele mari ; atunei, acesta trece din
traheele marl in itraheole. El este absorbit tn pennanen\1 de celule $i
de aceea !?i lui de concentrare se tArA intrerupel'e.
Datol'itA aces-tui {apt se ereeazA un curent continuu al molecul elor de
aer de la tulpinile traheice spre traheolele !ii celulele traheice.
Circulatia aerului prio toraee se face sub mUl1chilor dor -
soven-trali, care lucreaza in concordantA cu cele doua diafragme, eliml -
oind aerul vidat din sacj prio stigme.
Tnspira\ia expira\ia - d upa. Vuillaume Galichet - se f nc:
flproape cu viteza, in aceea!}i duratl de timp. La +'l6C mi::;ca-
dIe sint domoale, en amp1iilmdine 12 redusA: l a + 19C se o'bservA 0
li!}OlU'l\ mru-ire a amplitudinii ; la 21 C se observa intreruperea intenne-
dlnd\ aproape suprimatA; de Ia 21_35C frecven\a urea regulat, dar
Ill! ompUtudinea, care rAmine aproape De Is 3'7_42C albi-
Ilele sc zbat !}i , este fourte greu sa se poatii tnregistra inspit'n-
:;i t expiratiei, iar la 42C survine moartea albinei.
Sacul acriao ldin cap nu are contact cu exteriorul cum au cci
uhdl111linll i i Sfm cei lOl'ucici; aerul i ncarcat cu oxigen pAtrunde acoIn
ntUulIJ (\atol'lli1 pt'csiunii hemollmfale. Cind aceasU presiune crcr;; tc,
'I /I " ' i'1II111fi 1U1 ,or OU iN! _ mhll !ln ul dlfC'll'cnl ei dlnU'c ,,"lorUe . " t , me nle lemfl l!TRl ur l1
.., .. h ll , !" , r' YII PUIICl 1" CUT1lul unol II'Or lollde de Umo.
. ."'
HI
ncll aerieni se contractll respmg aerul viciat din ei, incarcat eu bio-
xJcl de carbon. Cind presiunea seade, aerul este aspirat din nou in sacul
l1erian clin torace.
t o lliturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea cli-
fllziuoi a aerului insa moleculele lul se deplaseazii in ordine inversa.
I'rln sistemul traheeal se inlatura surplusul de apa din organism. Aerul
ill contact cu lichidul din traheole se incareli cu vapori de apa
cure Irec apoi in tulpinile traheobce in sacii , aerieni de unde sint
Umioa\i.
r 0 privin\a bioxidului de calibon, R. Chauvin conslata ca la 0
ollcentratie de 5
%
curba respiratorie nu aratll nici o . modificare. ,La
10% Irecven\a amplitudinea se miiresc simultan se , mentin aproape
lu nivel la 15-20.
%
Incepind de la 50% ampbtudinea este
(' normll dar frecven\a scade pina la starea de anestezie falii de care
nlbina este deosebit de rezistentll.
Albina este foarte rezistentll la azot cl!iar in concentratii mari;
n il S-IIU putut observa modificiiri respiratorii, cind amestectil oxigen-
"7.01 conIine 60% chlar 80% azot.
Sistemul respirator al albinei contribuie nu numai la schlmbul de
oxfgcn-bioxid de carbon, ci la realizarea , elildurii individuale. A-
C'M8tll caldura se repartizeaza in organism tot pe cale respiratorie . . Apoi
u este folositii in economia socialli a coloniei, cum vom de
rCS/II larizarea termiea de cuibul coloniei, in partea a doua a stucliu-
lui nostru.
Aparatul de e:rcretie
In aceastll privin! avem putin, de ada:ugat fa! de ce s-a aratat la
npnratul digestiv circulator.
La organismul bine sustinut, cu hrana prim1ta sub forma ,clirecta
sau luata din rezervele organice, cind se acumuleaza 0 ,anumita canti-
tate de acestea trebuie neaparat evacuate, ciici altfel ele ar
Intoxica albina.
In acest scop rezultnte in. urma digestiei >trec din stomae
pI' in pilor, acestn tiind inconjurat de un inel de puternici. In
preajma pilorului inainte de prima curbura a intenstinului subtire,
alnt prezenti acei tub malpighieni, despre, care am amintit care for-
meazli aparatul ce activeazii sub impulsul unor factori gene-
rali al\ii speciab, in legatura cu circulatia apei prin ei. Tubii malpi-
ghieni se con tractii puternic clod temperatura este mai ureatll. Culoa-
reo lor este al\)...glilbuie nurnarul lor este 'de circa 150, plutind in voie
In hemolimfa. FomIa lor ete cilindricli avinid un subtIre, au un
.ingur Strat ,de celule. Suprafa\a bazala a celulelor este orientata spre
exterior; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioara
o tllbilor, acoperita cu 0 membrana. [nspre interior insa celulele se strim-
teaw, iau forma unor conuri trunchiate sau ascutite.
Tubii malpighieni , nu au diastaze (enzime) deci nu iau parte la
procesele cligestive. In schlmb rolul lor insemnat este eliminarea apei,
Incllrcotii CIt reziduuri toxice din organism. Aceasta acti une se datorenza

permeabilitatii tubilor malpighleni, care lucreazii sub actiunea unor
hormoni de c<n"pora allata c<n"pora cardiaca. Se
ca vine in ajutorul lor 0 selizutii presiune hemolimfala. Plutind in
masa hemolimfei, tubii malpighieni absovb apa din plasma acesteia, !n-
careata 'CU acid uric, care este un prddus de descompunere a nucIeo-
proteinelor ce sin 1 in hemobmfa.
Acidul urie este insopt de alte saruri nefolositoare organismu-
lui, toate dizolvate in apa, ' in propor\ie de 90,38% de alte substan\c
in propor\ie de 9,61%. Prof. R. Chauvin consi<lera eli aceastll cifra Va-
riazli intre 48 96"10 dupa sursa de azot consurnata de albina.
Toate sint eliminate prin pilor in intestinul posterior, unde se
afIa secre\ii glandulare in special enzima eatalaza care opresc pulre-
factia reziduurilor din punga reetalu . . Ele slnt evacuate prin anus cind
albina este in plin zbor, in limp ee sacii aerieni plini cu aer preseaul
asupra acestui depozit rezidual.
Punga rectalu, foI!lIl8tl1 dintr-un epiteliu suhtire cu celu1e amorie,
eu margin'i ce nu se pot observa, formeaza cute numeroase elastiee
care-i ingadule sa primeasca cantit"ti mari de reziduuri substanle de
excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, ale
peretelui epitelial, la egala clistan! intre ele. Acestea sint "papile rec-
tale" ce servesc la absorbtia apei din organism, a fierului, clorurei de
sodiu alte saruri. Prof. R. Chauvin, sustine eli in punga rectala sint
digerate lipitlele clin polenul ingerat.
A paratul reprodueatoT
Aparatul reproduclitor oeste constituit din doua ovare atrofiate, care
se prezinta ea doua iilamente albe ce se aduna intr-un oviduct comun.
Ovarul din stinga e mai dezvoltnt. Diametrul lor este de 0,054-0,080 mm.
Vezica spermatica abia masoara 77 microni.
Aceastii stare de semifemela se datoreaza abmentntiei pe care 0
primese larvele de lucrlitoare de la doicile care Ie dau numai
2,5 zile de la eclozionarea lor din oua. Apoi, in restul timpului de sl1l-
diu larvar pina la capacire, l arvele primesc 0 brana de compozi\ie fil-
cutA din miere, putin polen, apli 0 secretie limpede a glandelor man-
dibulare. In eonsecin\a aparatul lor reproduelitor este atrofiat la ne-
voie ele pot produce 4-6 oua nefecundate, haploide din care se VOl'
trintori.
In aceasta stnre de semifemele lucratoarele ramin atitn timp cit
In stup exi sla 0 mateli buna care satisface intreaga colonie cu substants
IInsA de pe capul ei. Daca colonia ramine oriana In'lr-o i>erioada clnd
tli cuibt nu sint Qua larve, iar in prisaca nu sint trintori, albi-
ncle luCl'at.onre, in disperare de cauza, incep sa autoconsume propriul
for ovarele lor se miiresc depun in cuib cileva oua. Curind
I".n mlljor itatell ' albinelor din colonie 60-80% clin ele depun oua.
j\r('s l(1 nlbillC sinl cl e numite albine otlutoare, iar colonia devine "bezme-
t ldl". stllparul prindc de veste de aeeasta stare of era coloniei cu
nlUlt n p'"f'r!lt1\ic 0 IllHtc;, mai vi rstni ca, de pe CDre nlbinele incep sa-i
IllIUn "1,1)'llIn\1I u lmnsmi l. tuturor din colonie, silulI\i a se re<lresellzll.
83
Llll'Vele de Lrintor - fra\ii lor - sint mai de
Ie SCH'VCSC U\ptilJOr 3 zile intregi, iar in hrana de compozi\ie
" cllntltate mal mare de polen. AceastA hrana detennin! 0
dcosebitA trlntorului dnd ajunge la maturitate sexuala.
Sistem,ul de autoa,pdrare a siinatiitii albinei
doici; lor
Ie adauga
virilitate
Un cunoscut cercetlitor francez, P. Lavie, lucrind in Iaborator, a
pus din tntimplare mediu nutritiv pentru cuUuri bacilare clteva
niblnc ucise de curi'nd. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore ca
II cola nu dezvaltat bacterii, trAgind eoncluzia eA albinele au pe
COl'l)1UI lor a suhstant(i anttbiotica. A:dtncintl cer-cet!rile, el a pus 10 g
nlblne ucise in solventi medii: in alcool etHic, tn acetonA, in
pcplonA gelozA, constattnd ca acestea s-au imbogAtit cu antibiotice a
(,/'irlll' valoare activA a variat de la 7,46 pina la 2,79 unititi.
Extraclele respeotive aplicate pe culturi bacilare au fost lrinate
til dezvoitarea lor. ba unele chiar distruse t otal.
- Dar unde se afiA aceste antihiotice? - intreaoo un tinAr apicultor.
- Chiar pe corporal anume pe cuticula chitinoasa a
dar mai cu seam! pe cap; propot1ia cea mai mare de
I lct! pc cele Mei pani principale ce l ormeaza corpul albinei a l ost gbitA
1>6 cup unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace .,i de
, W!C ori fatA de cea de pe abdomen.
Antibioticul obtinut este tennostabil, caci supus la 0 temperaturA
ptnl1 la 120C a rezistat .,i nu pierdut aetiunea sa. PAstrat la luminA
.,1 temperatura camerei, a fost activ 90 de zile; eel in alcool eterat
pll.fllrnt elicienta timp de dOi ani,
Clnd cuticula unei albine este zgiriata, rezistent:a sa 1a difedte
ate<:\iuni scade. De aceea albinele M.trlne lara inveli.,ul lor de perl.,orl,
atnt mai vulnerabile la inseoticide, caci au antibiotice mw putine pe
cuti cula.
Se cA subslan\a, antibiotica este secretatA. cel putin par-
de glandele cuticulei. Se !Stie Bcum precis cA glandele faringiene !ji
solivare, in special primeIe, produc antibiotice. Chiar albinele eclo-
:donote numai de douA. zile posecUi. antibiotice. Albinele orfane tinute
In etuvA "ase zile au propot1ii mici de antibio.tice. Trin10ril sint cu totul
lJpsi\i de aceastA ermA de apArare a lor, Matca fecundatA dls-
pune de antibiotice ca .!} i lucrlitoarele. Cele eclozionate in autoclave .,i
oare deci nu au avut asistenta ajutorul albinelor, au pe corp mult
mal pu\inA substant!. In schimb, g1andele mandibulare ale mMciior sint
fcarte dezvoUate continlnd muIt! substantii antibioticA.
Sursa de an:tibiotice s-a dovedit cA este polenul consumat; cu cit
cuntitatca consumului de polen este mai mare, cu atU numAru1 de uni-
ttl\ 1 antibiotice cre-5 te. Competitia, intre diverse rase de albine, in pro-
ducercl& antibiotieelor 0 detine rasa italiana, apai caucaziana la urmA
rusa (!omunli neagr.!!. din Fran\a. Banuiesc ca .,i rasa noastr.!!. de albino:!
t'"w' ptlLl ne ore calil...'ltil c oelol"l alte, ciici slnt recunoscute ea rezistente
J(l bol i,
o dovlldA de ncUl. gAc1uit 0 pl'ezinta albinele italiene, care rezista
\.llllt, In ut lll' lIl bnl ll Inc'a. III luptn contra ucestui Ungel a bolii Int'"tl, vcstl-
ij 1
tul cercetator ToumanoI a gasit <.:olonii care rezistau la atacul boll l
chiar aiunci cind Ii se Iaguri cu puiet ucis de agen\ii patogeni
ai bolii. cali tate - scrie autorul - este ereditara, S-a
tat acum cA. aceasla rezisi ent1!. se datore.,te abundentei de antibioticc,
Sistemul nerVOS ar al.binei
_ lncepem, tineri apicultori, studiul relei mal importante parti di ll
anatomia albinei : sistemul nervos, care, oricit stra.dui sa lamurcsc.
tot ce cuprinde eI, prezinta cercetAtorilor indo muIte necunoscute.
EI este descris in multe Iucriiri tArA. s.\\ fie ajuns la epuizarea
blemelor pe care Ie ridicA. De 18 supozitiile marelui ginditor Iilozof
grec Aristotel pina la Swammeroam, apoi sannd peste cUeva
veacuri, 1a C. N, Jonescu 1), romanul .care a Ucut ce1 mai studiu
asupra creierului albinei, urmat de cercetAtori de seamA ea :
Snodgrass, Grasse, Haberman, Chauvin, V. Frisch, van Laere ioti au
adus cite ceva, Ura sa 1amureasca insA deplin toate tainele ee dainuie
astfel tara. deslegare.
Toti cercetAtorii recunosc ca "albineie au un bogat ansamblu de
organe senzoriale ale cArol' sint inca necunoscute, iar von
Frisch spune clar ca albina este perfect inzestratA iar finetea mijloace-
lor de perceptie este ajutaUi de calitatea excep?onaHi a sistemului sAu
nervos central: creierul. Cerceta.torii sovietici consider1!. - pe drept
cuv1nt _ di sistemul nervos a1 albinei este eel care realizeaza. legaturi
reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea .,i coordonarea tuturor
tunctiunilor organismului. Sistemul trasmi\titorii chimici stnt
elementele principnle ce regleaza functiile .
Creierul
Sistemul nervos al albinei este alcAtui't. din dou!!. piirti strins legate
tntre ele : creierul .,i lantul gangli07larlonnat diD 10 ganglioni - trei In
torace !?i in abdomen.
Din portiunea a creierului se disting 10bU protocerc-
brali. ca lobii optici apar deja lormati inca din stndiul de
embrion ; pe parcursul stadiului la.rvar creierul se ca volum, hit
in urma:torul stadiu, de nim!A, volumul sAu atinge un maximum, dnr
numarul neuT'OnUor ramine fnsa o.cela$i de 10. fnceput neschimbat. 00-
toritA acestui iapt cercetAtorii denumesc neuronii celule perene dcci
vivace, trAind mul\i ani. este alimentat continuu cu suhstante chi-
mice din oT1ganism, ca fosfor, apli etc" el llJi spore!?te doar volumul, In
C'apsula nu insA.,i unit A?!or celulare. cu care s-a
nAscut embrionul din coaja ouluL De aceea se spune despre creieI'u\
I,uturor vieiuit081'elor asemanMoare lor ca ,(trliiesc lji mar. cu neuronii pc
care i-au avut la au grija sa se diferentiez
e
aglo
mc
-
in maj multe straturi de substantA, cunoscute dupa nuanta lor
1(1 tumilln CD : celule cenu*ii i aZbe ,
' J c , N. l oneM'U It publlcat tn 110. la HIM un amJ)lu ,tudlU 'htstoklgle de&l)1'e ere1erul
ItlQltl'! l. llUdlu canl con,leSerll' de to\l ( erOMJ.torU ell eel mal complet. A fost teu lui
1'1. 1'I000Iorit GI' t\l,h ,l : VII'l1le lelll!ndll unt"rll.lchUnll"n Oblr (1'" Gehlrn dm' HonlgblllM. len.
, ....
Rf,
en g'rculll te l'apol'laUi 10 eea COrPOI'ala, creieruJ uJ lJine1 echiva_
pl'/ntrc insccte cu ceea ce cl'eiel'ul omului l'epl'ezintA pentru
lu olU! JUIJllli'rel'clol' , Comparindu_l cu subiectii celorlalte douA caste ale
"uhmlc! , Cl'ciel'ul sIbillei lucratoare diferA ca dezvoltare volumetrlcA:
Ilft l ItIlli I)lll re es le a1 lucrAtoarelor ; apai ceva mai mic a1
hi 1II' m ii cste acela 81 femelei fecundate, matca. E normal sa :tie ast-
rbI, dilL rUnd eli uceasta din urmA are 0 singurA preocupare : ouatul. iar
IltlVu[Jc snle liziologice de hrana ingrijire ii sint deplin asigurate de
hl ltillcll"' din suita ei, Albina LnfruntA stA 0 mate p8l"te din viata
" ' f .1 Cll natura, care-j scoate in cale 0 sumedenie de necunoscute,
rh" i)l'lI cslc nevoit.!!. sa Ie gaseasca cAi de adaptare.
$tl rn de la Pavlov ca "lol'marea insu{l irilor de adaptare la animale
dl}CI la insecte - se produce prin sistemul nervos, prin reglarea
lI1olllborlsmuIui a comportamentului". EI da in aceasta ptivintli un
h UH aibinele duse ink-un pustiu creeaza rezerve mari de
III>" III !J tup, umpHnd unU faguri reglind astfel umiditatea cuibului.
In rolll! ueesta ele se adapteaza mediului de 'Clcolo fticfnd ceea ce
1111 tuc c:elc ce triHesc intr-un cJimat temperat, unde problema apei nu
.11 I)UII(' 41Ut de strigent.
D('n lungul milioanelor de ani, de cind albina se tot adapteaza. me-
reu, in contact co natura, creat
un sis'tem nerves superior eelorlalte
vie\iUi'toare. Intr-ooevar, pe rind sute
de mii de specii au pjerit pentru c<1
nu au putut suporta supravietlli
perioadelor glaciare, speeia aibinelor
a ramas s-a rAspln<lit pe apro'ape
toatA Terrei. Ele s-au adaptat
fiziologie in acest complex biologic
care este ghemul de iarnii au putUt
astfel supravietui, acumullnd din vara
mierea - care e eel mai desavil1it
hidl'at de carbon - care consumat
Ie intretine cl1ldura individuala co-
/l'j". 13. - CC'eilerul alb!nei (Lenen-
bcrgCl') :
A- A - OChll cu fll \ eteJe Jor ; 0 ce-
hll. - vb.ulul : P-P corp Tn formA de
tlJ UIIiI,' .. A Tn uchl; R 1 _ centrul mlro-
di n creer.
lectiva.
'fesU'tu1 nervos al albinei coniine
o conoentratie de acetilcolinii I)
orgarncl arlata tn creier in
pro}X)rtie dubla d'e eel mal gros
nerv periferic. Ea are 0 putere de 0
sutA de mi,j de ori mai mare ca in
colonie a altar insecie, iar doicile 0 dau larvelor in formaiie 0
dliUl (:u
Crrierltl este alClltuit din trei parti: lobul protocerebron, apOi
dl'l ltorcrcbl'on si tritocel'ebron. Fiecare ceJula nervoasA, deci neuro-
fltll lie rellwJica' - dupa Von Frisch - ca un al'bore, din care pleaca
') Ar.u""oUtlll - dcrlvlIt III COUnel de tennln.a\lIle
'11111_ r,, ! In 1I'lUlIIfll llaren IIIIDUiI!u!w nerVO$ 1a nlvelul alnllNelor.
Ilfl
flbrelor ne nooase, ED {Ore
mat inUi I'mnun groase f1 i lungi denumite axoni, de care se leagll. nllelc
colatCI'ale, Cind el e se unesc, formcaza grupe, noduri, gangJi oni. UI Li -
mele ramUicatii ale acestora din unnA denumite terminatii nervoose 1e
adunA in fire subtiri $i, ea nil1te sirme te'le!onice, stnt indreptate spre ()
ccntrala (Leuenbergher). Ei sint nervii ce merg spre sau sprc
organe. Din ganglioni pomesc fibre nervoase groase. "Se pare - spline
Chauvin - cli orice excitatie merge de la centrul senzorial spre
rile pedunculate nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi, fiecm'c
librA a corpurilor pedunculate se simultan excitata. in lobul ci",
Creierui, denumit l1 i ganglion wpraesofagfan, este com pus din
lule senzitive rasociate. El coordoneaza centrul de IBctiva in
legatura cu receptolii vizuali sUi in directA cu el prin doufi
conective.
ProtocerebronuL, aflat in partea anter,joara. are numero$i neul'oni de
tip asociativ, privind excitatiile ocmlor marl compu$i, cit ai oeelilor,
1n interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramiUcatiile
respective, dinltre cal'e cel mai de seama este: stratul campus diu douA
corpuri pedunculate - <l$ezate simetrlc in. forma de ciupercA - adev.1-
rate centre asociative legate intre ele Cll fibre nervoase. Celulele nel'-
voase din liecare corp pedunculat dau ramifi catii auxiliare lungi , -care trec
In pedun'ouli. De la celulA plead. nwneroase dendrite (ramift ..
catii fine). care se ramifica. in cent rul corpilor peduncula\i. Aici se
JeagA cu ramiticatiile terminale ale nervilor care pAtrund acolo din di-
rcrite parti ale creieruluL Legaturile partilor pedunculate cuprind toale
organele principale ale sim\urilor $i ale lantului ganglion'ar ventraL
Tot in protocerebron se produc hormonii, acele substante exci-
tunte des pre care yom vOl'bi mai departe care conlucreaz! la
('I nrmonioasa. a<:tivita'le organiciL Creierul are tn partea mediana. denu-
mita deutocerebron receptorii mirosului localizati In a.nl.enele albinei ,
flind in legAlura cu nervii senzitivi locomotori.
Cea de a treia parte a creierului, tritocerebronul, este alcAtuitA din
dol lobi - drept sUng. Prelungirile l or se intind pina. deasupra intes-
Unului, unde se unesco Din tritocerebron pleac.!!.. lji un nerv spre gangli-
onul frontal a1 sistemului nervos vegetativ, care excitA nervii buzei
superioare, De tritocerebron este l egat nodul ganglionar subesofagian
cu njutorul a doua conective. Din acest nod pornesc trei nervi spl'e apa-
rntul bucal cu maxilele superioare, infer'ioare buza inferioara.
L an\ ul ganglionar
au ,glisit celule neurosecretorii a11t in
f'nn fuglnf1, clt. pe parcursul i:ntregulu i l ant ganglion'ar
ganglionul
in eei trei
sub-
gan-
87
jtll onl tol'flcici abdominaJi, care se preJungesc de-a lungul corpu .
lUI P<' portell vent rala, pe sub intestin (fig. 14).
,,0 p nl'te din sarcinile solicitate de organism - dupa Von
jI'rJ. cll - sint indeplinit e de lanful ganglionar nervos. care este sub-
sistemului nervos central, dec;. creierului. In general, sistemul
I1llrvn.!l 01 albinei ell toate Bnexele lui ea: reflexe simple I? i complexe,
(It) mll\ iunl.lte neconditionate de comportare, formate de-a lungul mili-
1'1 /'11 \010/' de ani I? i care sint ereditare, toate, se !ntre ele. In
nervos al albinei totul este conexiune".
care sfnt transmise de la periierie spre centrul nervos
,,' rile cu ajutorul neuroniloT senzitivi at simturilor sau ell ajutorul neu-
. OnIl Ot, locomotori, ce transmit excitatia catre mUl;chi, glande sau alte
(JI'p-Me, ori, In cu ajutorul unor neuroni ce fae intre
OM) , (,nzilivi cei looomotori.
Lnntu! ganglionar subesofagian se prin douA oordoane ner-
YOtUIO pm'slele care strAbate mai int H toracele apoi petiolul. pMrun-
,11'\11 III obdomen; acolo se situeazA sub intestin.
Prhnul ganglion t oracic ramificA in dreapta stinga nervii picioa-
I "jul' tII'11tc.rioare; al doilea nod ganglionar din toraee ramifi eA nervi
plclourele mijlocii !?i posterioare.
Til ganglionar incepind eu eel de al treilea gan-
. 1 pInt!. la al inclusi v asigurA nervii respectiv.i. tuturor or-
IUlolur tegumentelor din abdomen :i anume : eel de a1 patrulea este
,"i(lrvot organelor de reprodueere; eel de al cineHea al :;8selea deser-
vo,lc organele din abdomen: tubji malpighieni, intestinul subtire
; I ,,=,
, .-?i



/A
Fly. ' 4 fl. - Schema
_tt tl!l! ml u[ n('rvos cen-
., 1 hI gnn-
gJ1onor :
- crf'lCn.l ; I _ cordonul
! .. gangUonul
" llr 'l(HI l ora d e. : _ ""
1"lIIe8\111 11 Ilt'. rvoale.
sa
gros cu punga rectalA, iar ultimul - eel de 81
actioneazA asupra acului co venin. El
devine independent in momentul d nd albina
impUntA .actJI lntr-un neputind fi retras,
dici 8cul esre inii,pt {Ii :fiixat ell drLigele margi-
nale ca de unditA, ganglionul se rupe din lantul
de care eM legat dimine eu acul vezica cn
venin, actdonind asupra aoesteia eu ajutorul
aculu! pentru a stoarce in tesut con-
tinutul de venin al vezicei.
Reglarea activitAt;ii organelor interne de
respiratie, de hemolimialli, rugestie,
excretie, musculara este asiguraUi de sistemul
nervos vegetativ. subordonat sisbemului nervos
central.
Sistemul nervos vegetativ actioncazA asupra
aparatului bucal, incIusiv esofagul f aringele.
Acest sisLem a"ctioneaza :inima, aorta, zona in-
testinului antel'ior - {ii stomarcul - iar
ganglioDul frontal asUpt8 de fnghi \ire.
Din el pleacli doi nervi 18 stigmele respiratoare,
careactioneazli de inchidere !ji <Ieschi -
dere fl acestora.
Sislemul terminal - zis codal - ac\i oneazA seotorul posterior
ill aparatului de
CercetAt-orii au gAsh. cA albinele au organe de sim\ reprezentatc
prin numero!]ii peri!iOri, afla\i pe mu1tiplele pArti ale corpului, demunitc
sesile. Pe virtul lim:bii, cavi tatea. bucalA. aproape de deschiderea
glandei faringiene, se afla nL'lte organe senzoriale, en cu celu-
lele lor nervoase. La baza antenelor, ca la ultima artieulatle a aces-
tora, sint patru tipuri de organe senzoriale en celule nervoase ce au
tilamente terminale cu numeroase celule senzoriale, cn diferite inla-
unele sint ca nil?te lame poroase, altele sint otigane
membrane, placi, spini. "foate sint a:devArate organe de simt, cu de-
Dumiri acomodate la forma lor: tricodea, basicon:ica, coelaconica, pln-
cadea, scolal ara. Fieoare dintre acestea sint sesile de nllI'OS, OUZ, pipAit
de gust.
Organele senzoriale de pipAit smt deservite de peri!}orii sub\iri,
aflap la antene, pe anexele aparatulni bueaJ, pe abdomen Iii in apro-
pierea acului.
Organele de gust srnt pe limM, precnm in cavitatea bucalA
in cea a antenei ; cu ele albinele simt snbstaotele dulci, sArate, amare
aeide.
In afara de toate aceste mijloace de sesizare a a
transmisiei lor priD sistemul nervos, albina mai are un simt aparte
(: el at timpului - (oarte sigur. Acesta - dupli von Frisch - aclioneaza
co un ceasornic, in interiorul corporal al al binei. Gratie lui, al bina
simte cu precizie in ce moment al zilei se ailli; ceea ce este mai ui mi-
LOr este dt ea exact peritia soareJui , fArti ca aeesta sa apara pe
r.er , chiar pe timp n'oros, prin perceperea luminli po'larizate I). Un colt
de cer albastru tine peniru albina locul soarelui, pentru ca. vi-
bratillor luminii ii este suficienItA albinei pentru a indica pozi\ ia astrului.
Comentind una din lucrarile profesoru!ui von Frisch, asistentul
sl\ u la cotedra dr. M. Lindauer serle: "S-8 dovedit cA albinele calculeazli
!onrte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la ltimp in stup
(pentru a nu Ie pri nde noaptea pe drum) !Ii in consecin\A
tOOrul pentrn a nu Ci prinse afara sau departe de stupul lor.
Organul descoperi't. de J ohston - despre care am aminti t. sc
IItl5 pc pedicelul antenel cer cetat orii sus\in ca. ar !i simtul aU2:ulu.i. EI
nrc 0 forma cilindricA cu numeroase celule senzoriale. Prin mijlo-
(ml cilindrului trece 0 t ija nervoasA, care dupA cercetAtorii sovietici
1I II nge prima a antenei ajungind la creier. Este eeva asema-
II MOI' c,."tl de I II timpanul uman care vibrind, transmite cre-
1""\I\l1i .'1l1neotele.
t n ceen c(' vorhirea prin sunete prof. von Frisch spune
(1 f1 "lxi sl. rl dnar 0 comunieare prin toouri , dar foarte primitiva
tt

nntcnei . core consiitui e a treia parte a acesteia despl'c
.-,. ,'l' IInI vorbl t. (we in postenior 81 riccA-rei nu-
1i1Of Ohl:lC l'clul..: SCJl1.llIiulc de miros.
'J I W". ''' " , ,,,,,,rl,,, ,., - "r ...r ...... fl1.k ,,,11'1 "lire m y .... de l"m'nA IJt' m1tao.re;:.
,1,..j,l l,, "" ' ''' O. 118 Ihlll 111 11 1\", p ' 81\"rt InW'-1I m .,eare Ofld u1awr1e pe un Iinlur Oilln .
A9
Albinll mui are .<;;i un organ static de echilibru, care face parle
f l cl din oole ale simturilor; Cll ajutorul lui. albioa percepe gravitatia
tlJrcKtrl\., de care ea trebuie sa tina seama permanent, fie eli se at!! in
IUUP III cHi.ditul IaguriloI', he d'i este afara in activitatea ei de zOOr.
Acei'l L up<l rnt este Ionnat din doua paTti: prima la legatura dintre cap
I
' j, ol'tlce. la cervix, iar a 'doua la petiol, deci lntre toraee abdomen.
II nrnbele parti se ana cite 0 pereche de nervi, Cll terminatii in
Pl' I' II I\e
t
fonnate de perii?Ori iadtilL Numero!?i cili senzoriali transmit
ul'(' /crului senzatiile de apropiere sau de distantare a organ,etar unele
rn\ lI. de ceJelalte, astfel d'i. albioa iE,ii pome pastra just pozitia de echi-
IIhru In arice activitate pe care 0 indepline$te.
R efle xe, instin'Cte, hormoni
Vorbind despre ereier liii lantul ganglionar, - intervine unul
din Uncrii apicultori -ne-ati aminUt in treaca.t despre reflexe, Ce sint
jU' ('!lWU cum luereaza? Ce deosebire este intre ele, lntre instincte l?i
tll lI C!I'l'n!imtnt ?
- Actele reflexe sint .considerate de cercetatori, in special de
1IU1J' f
1
Io fJ zJolog Pavlov, reactii adecvate ale organismului fata de un
t'HI,l It. UIl L, care se prOOuc pe cale nervoasa, fAra dnterventia vointei; ele
(I skinsa inliintuire 'eu sistemul 'l1ervQS central. In aceasta privinta
J' fl vlvv spune: "sistemul nervos leaga numeroase partd ale organis-
Ifill lui una de 'alta, preourn '1?i tot orgaulsmul ell un numar inf'init
do InOuente exterioare, AceastA legatura se realizeazA prin mijlocirea
I'cfl cxc]or, care toate sint actele organismului, care se prod.uc ca
1' t1S p1..tnS la excltati a receptorilor 1?i se realizeaza ell parficiparea siste-
llIului nervos rentral".
ReClexul incepe prin actiunea unui factor oarecare a mediului
C'xlcrior sau interior asupra insectei, cum ar ii, de pilda, atingerea
u$oud't a antenei albinei; aceastA atingere creeaza exciltatia nervoasa
din centrii inferiori, dici dupa Chauvin "in creier
"Xis-ttl 0 ierarhie, astfel incit cursul unui reflex poate fi suspendst prill
Int el'ventia creierului sub in:luen\a altor percepte superioare"".
o alut caracteristica 1?i mai sugestiva est.:e cea a prof. M. Preruant
clIl'e spune ca ,,0 ac\iune aplicatA asupra unui organ al simtur,j]or, de-
tCI'T1lina 0 modificare de ordin fizio-chimic numitA flux nervos. Acesta
He transmite in lant de cAtre celulele nervoase dnd a ajuns la ex-
ll'cll1itatea lantuhti nervos la un mU1?chi, acesta se eontraata. producin-
dll-sc 0 care este dispunsul caracteristic, deci eIectul obliga-
tor ul Acesta este reflexul.
Rellexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot. Ii: re-
tl cxe simple, oomplexe, neconditionate. Cele doua din urma constituie
o clasl1 aparte.
tl ctele f'eflexe simple sint cele ale CarOl' reactii sint de scurtA
dUI'utll , In anumite exciltatii. EIe sint caracterJstice prin aceea cll. nu
ofnL provocutc de Vl'eUll tador onrecare, ci de un complex - 0 cOm-
blnnl ie - ti c f;.lClol' i. Dc ('xcmplu, nlbinel c cil1desc rHJ,.J1. IIi in 'anUHlitc
00
tonditii : dndi in naturn exista cules; dncl1 tn slup exista spa\iu Hbcr ;
dacA colonia are matca imperecheata; dadi are muLte albine linen::
daca acolo unde slut pot sa mentina 0 temperatura. ridicatA. D,ICli
unul din factorii aratati lipse!}te, albinele nu VOl' c1Adi faguri. I Hl ti
deei reflexul sirnplu,
Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralit.atea dis-
punsului aSUpra imprejurarii care 0 provoaca. Raspunsul elabol'at consUl
dintr-un !}ir de actiuui consecutive, coordonate, care sint limitate ill
timp. TotodatA, prima actiune eleotuata serve,!}te ca excitant pentru
executarea actiunii a doua; aceasta a doua actiune odata indepUn iui
devine excitant pentru cea de a treia, ,!}i a1?a mai departe. Raspunsul
insectei se manifesta deci sub jormii de lant de actiuni consecutive,
De exemplu, rellexul albinei fa"t8. de fumul din afumator dat asupra ei.
Acest reflex a fost creat eu milioane de ani in urma, dnd albinele
traiau in scorbucile arborilor seculari, in padurile ce acopereau
mare parte a TerreL Des;carcarile electrice d'eterminau incendierea pa.
durilor, iar albineIe, la primele semnale ale fumului, pariiseau scorbura
tn graba, luind in miere ca hrana de cali'itor,ie, dar mai ales C<.l
materie prima pentru secretarea cerii cu care i1?i cladeau fagurii intr-o
nuua a1?ezare. Proeesul declanliiat la aparitia fumului in stup, dat de
upicuLtor, desfa1?oarli in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima
Impresie este cea de stupoare, de uimire, de frica, cind nu se vede
pentru momerut 0 activitate anormala; urmeazA 0 prima actiune: emi-
terea unui zUrnzet de alanna, transmis tutUl'Ol' albinelor coloniei;
Measta este urmatA de organizarea unei ventil1tati cu 0 mi!}care accen-
tl lUta a ar-ipilor; conc6mitent, albinele se reped. la fiagurii plini co
mlCre din cei umplindu-'ioi gUliiile pentru a putea clAdi faguri
not in viitoarea locuinta, departe de l ocul incendiului; deci un nou
c.xcitant pentru cea de-a treia actiune. Daca apicultorul a incetJat a mai
do 1um, inchide stupul liii totul intra in ordine, albinele vazind ca nu
U niei un perkol de a padi.si locuinta, devarsa mierea in fagurii goliti
,,1 reiau aciivitatea intrerupta de unde 0 lasasera in graba; iata
110m un nou excitant 'pentl'll executarea celei de-a patra actiuni,
Inn! departe. Toate insa sint executate in legatura cu sistemul nervos
("\(.' 11 ll'u l,
Reflexele neconditionate constituie reactiile innascute ale organ is-
lnUlll!; ele se aseamana la toti indivizii a cc1eia'ioi specii. Conditiile de
'JClslcnt5 a animalelor se schimbA mereu 1?i pentru a trlH este necesar
"" .. precizeze in permanenta legaturile cu medlul 1?i sa se adapteze
Jfl nol le conditii. De pilda, al bina zboara dupA hrana in virtutea acestui
l'f' rt ClX 'HQ(.."Onditionat innasout. In acest oaz, culoarea florilor, mirosuJ
l() r, 101'lllti fliedirei specH luate in mod separat nu au perutru albine nici
Hn t el de Cintd insa atbina va gasi hrana, miero sau polen.
Intl"'O lIom'e ce are a anumiut com'binatie a culorii, a mirosului 'ioi
tOt' mOI, ntunci aceste caractere devin pentru ea semnale alimentare
l'fi mlf.rLolI(f[a, Accst reflex conditionat se formeaza la albina in tot
ItW'II 111 viet H :;: ! cxislli. atita timp cit ea va ,gasi hrana in florile ell mirosul.
( ul nn,'.,,. I} I rorllla I'espectiva. Legatura conditionata tnsa dispare, cind
hlhlnli i'.bl iltlld din stllP nu mai gase1?te nici miere, nid polen in ncele
01
florl . Insl'l i"i ponte claborn rcti(>xul conditional 11.1 ulle combinntiJ
'1 10 IIceSl ul' CHI' UCICl'C.
Un 'oIL exemplu semniiiclltiv in privin\a reflexului eondi1,.ionut.
,1i .. 1 ofert\ cercet1i. torul sovietic in IegMura eu produeel'eu de
vI/IiI" : unoI' albi ne Ii se aprinde un chibrit l1i totodata li se lransmite
U elcctrica; ele scot imediat aeu!. tncercarea :fUnd repetata,
(I,lr Ilpoi li'lsind aibinele linj$tite citva timp, va Ii suficient numai sa
. Il liprindii chibritul iarii a mai decIan$8 zgutluitura electrica, pentru Cd
"lblnl! 50 scout! acui. Aprinderea ehibritului determinli. singurA reilexuJ
rundltionl.l t de scoatere a aculuL
l,.:u16nia este cal!uzitA de patru instincte; cel de reprodu<$e -
1'(11 1111 ; eel de cre$tere a puietului; eel de clAd ire a fagurilor $i cel de
l lil!lf, ApicuItorul - dup!'!. gradul sAu de In materie - di-
IIIJ"' iZh nceste inclinari innltscute, cum erede d\ e mRi convenabil
OL' l lJtl ' U el $i aIbineIe sale. Poa'te inabu$i temporal' unele - cum este
,III plldl\ eel al Toitului - fAri. insa ea albinele sa l1i-l piard! definitiv :
1}I'l!M evidentA in aceastA pri.vin,a este di 0 colonie dup! 0 perioadll
tot la 4-5 ani odata. Apieultoru) cel mult amelioreaza
IIllJluoic. Jntl'e conditille de ameliorare el sAinl!ture in!Jtine-
1111 (If I rOil e. CerceUitorul INlIlcez Sibenlhal a c.liHiuzit astfel albinele
IIl tU/Jlnlll sule, incit in cei 40 de ani de se ocupa de apiculturA, ele
nH '10 roi t , dar in scltimb Ie-a iniesnit pasibilitatea acceptata
M(' hlmbo fiecare matea in mod din 2 in 2 ani.
tn privinta inst-inctului de euJes, de asemenea, el paate influen\a
Cnlol1ifl, determinind-o sa ereasca puie't in toamna, tn ciuda fenomenu-
Jil l de f'otoperiodism - despre care v-am aminm dndva - tocma.
clncl In stare naturalA, albinele obi$nuit inceteazA ere!}terea puietului.
Illteresu} apicultorului este ins!!. ea toamna ele sa creasdi puiet pentru
I I ovea contigente marl de alhine tinere, care sA tread iarna cu biDe.
III primavara viitaare, dezvoltarea cu.ibului va incepe curind. iar colonia
vn ujunge sa aibli la marele cules maximwn de dezvoltare, ott mai
llIuHe albine culegatoare. Prin hraniri de stimulare, administrate
tOllnma, ele sint oarecum cA In naturA ar mai exista cules !}j
In eonsecintA matca continua ouatul pina rna; tirziu. Nu ttotdeaun<\
Am fli cut de pildA 0 dind unei colonii t n
IOtHnnA un tagure plin cu ou! pe taat! suprafa\a. De!}i colonia ce-I pri-
mlsc el'a puternicli, in prima noapte albinele ei eu consumat taate
out\le,
Totul1i, sint imprejurAri cind chiar in plina vara, instinctul de
crc'}tcre a puietului sA fie in1rinat. Astfel, dad in !imp ce 0 colonie sO!
de reproductie, deci de raire, apare brusc un cules. de
Iml,, ',lI. nlbinele rod botcile ucigind viitoarele mrttai in devenire, tre.'
In cules.
Dup."i cc culesul mare ins!!. a incelat. inslinctul de reproducl;je
iar opieultorul este siut sft iil milsuri drnsti ce Cft sli. nu I'oi(l!';(','\
Uf'cl c colonii, de 10 care el 0 nouA recolLA. Problema Va rl
dezhli llll,1\ mol depurtc 10 cupitolul .. Reprouuccreo coloniei".
" i mpul Rudle 5i retlexcle - SpUIlC' von
I
r
l'lR(' ll _ pot n WJ\l du'(' 1n :Jetc cfJlllph:::xc irlstrllcl.ive. C01'(> dnu inl)m.:
112
.'110. unoI' {lcte glndite. dar care sint de tapt ereditare. Actul instructiv
csk un mod de comportare innAscut".
"Instinctele nu sint strAine oiei oillului . de!;ii In el re!lexul in-
lcllgen\a ii iau mult inainte. Dar este cu neputin\a sa se gaseascti. pllntea
CI}re duce de la inS'tinct la inteligentA. Aceasta i!;ii are flirA indoiaUi ori-
glTiea in perfectionarea reflexelor((. ,
_ Dar hOl1nonii ,,;,i feromonii des pre care ne-a\i ,amintit, ce sin!;
ee legaturA au cu sistemul nervOs al albinei? ma intreabii unul din
linerii apicultori.
_ Despre hormoni am vorbit tn treacat dnd am aUns problema
$ubstanfei de matcii $i feromonii in general. Pentru completare, vA spun
eli hormonii stnt organiee de exclta\ie, produ$i de anurnite
glllnde care formeazA un adevarat sistem denumit endoCTin, eare-1]i
vnl'sA secre\iile direct in deci subs-tan\ele care duc informa-
\lIle de la 0 glandA anumiU. la \esuturi, secre\ii formate in mediul in-
tern, spre deosebire de glandele ale CarOl' secretil sint eliberate $i di-
ruzate la exterior duc informatiile tntre indivizii comunitAtii. Ace!;itia
din urma sint feromonii. Notiunea vine de la greceseul iero - oS duee.
lnr hormeo
Feromonii albinelor stnt de douii feluri: feromon I gustativ care
fmpiedicii construirea botcilor 1]i feromon IT, care este partea mirosi-
lOll re volatilA a secretiei. Pentru ca 0 matcA sli. fie atractivA pentru
trlntori, ambii feromoni trebuie sa lie uniti.
Pentru precizarea notiunii trebuie spus eA feromonii care intra
In oomplexul mirosului slnt jero1l1oni mandibulari, dki in co'1onii
olrcuUi 0 serie de feromoni cu aIte scopuri , ce VOl' fi lamurile la capito-
lui "Anatomia coloniei".
Feromonii mandibuiari, de care ne vom oeupa deocamdatA, .au mul-
1,Ipie roluri tn comuni'tate: 0 pulemicA atractie a albineior
de mama lor; impiedicA albinele sli clAdeasca botci de roire ama
vrcme cit substanta aceasta circulii suficient ajunge tuturor membt'i -
Illr comunitl1tii. D11 siguran,A coloniei cli mama lor este prezenta undevn
In multimea populatiei !;ii vastitatea stupuIui, dar se manifest! pregnant
ft a/ura de stup atunci cind colonia iar an.ractivitatea e1 este
tletcrminntA pentru forma ciorchi nelui $i adunal'ea tuturol' ai bineIoI' in
Jurul mamei lor. De flscmenc.:1, in zborul de nuntire,feromonul ce-l ..
ptndc{lte mireasa in rut, atragc maseulii fecundatori spre ea, isr impc>-
t'cchc:ren se face in conditii optime. Feromonii mandibulari ai mlitcii
IIU n fowlc compIicatA pe care chimil1tii abia au putut-o
IdonW(cl.l, mnd Irac\iOnnlA rediS'til&t1!... CercetAtorul Roox. citat de
;hnuvln, 1'1 ncc.':I t.1 re .. omoni mandibulari cuprind acidu1 ceto -
() dL''CC'JI _ ::! I';i i IIcidut hidroxi - 9 decen - 2 oic; unul
, I I'clli lult !$Int flclz1 volHtil i, pr ill din ma'tei. capetc
(I" mind Mil glMdc IlHlndibulore. Ei deterlllinA puterea de ntractie 11
trl\1\ {It. tnlll'l('ulli rcr'undatod, roctor ronrte important in uC'lul
'\\llltt'" ; N mnf 1I11 roC' ultfl'lCfl de tl fmpicdi ca dezvoUarea ovulclor ulhi -
,w III' 1l' C>I't'ilonnJ
II IJ I' ,Ij (HlII . lllL Joi ul)!lI',lnle "el' l'('lut{' inlcl'll dc: endocrine,
"'" ,' nln il1l1 IUllloll1 de ('t)r('sIj('Jflcie,,/,('! fJrgauct p
ql
n t"lfror de:. voltare sau Qctivitate au sorc:i11a de n le difuza, tnJluenl fml
I" tirnp ;I i aUe piirti ale corpului i diverse teS'"turi. Substantelc
Inl', In cnllccntratH minime, activeazA _ dupli N. B. Hogdson _ asupl'll
Un Uf \int c rcprezentote prin ol'gane aflate departe de 8urSB de origint.'.
II.: IIJ duse de curentuJ hemolimfal pentru buna lunc1;ionare a an u-
mhul' celule ale organismului, asupra dl rora au 0 reacpc normal&. 1
. 'nt. un mij loc de legaturi complicate, cu lunctiuni specifice, cum sini
dt. 'pildi'l: cre$t,erea, dezvoltarea, reproducerea, ereditatea, iocomotin,
hUI.!vll otcli nervoas1i, digestis, eXcretia, diapauz8 matcii, modificliri de
C' ul onrc etc.
In special in metamorfo2la insectei, hormonii activeazA asupra
III,V(l lol" nimielor. lor este determinaUi. de "hormonii juve-
Idl ll" I:W-e regleazA spr ijinA procesele de dezvoLtare a unOr organc
CO (III SCI-vit larvei, ajutindu-i in acest tirnp sA se formeze la nimn 1I
1)..,' l u din ('Ie care erau pin! s t und nurnsi sub formA de
Rcl ut:Hle reciproce Intre hranA, stare fiziologicA longevitate sinL
Ilupl1 Chauvin - legate de procese hormonate, Adaosul de
. ' vlt nrnJ ne in hrana albinelor activeazii in primul rind sisternul hor-
1I)i)wll l'ndocrin, in a1 dOilea r fnd diferiteIe glande ca: glandele farin -
.iI/tillil. ( .... rlrere, COl'Pul gras, glan'de care sfnt dirijate de hormoni, Glan-
II",,, lt nrnlOnale impreunil' ell hrana datli de doici fn doze anumite au
I11l1 l1rll( 1 constituenti stnt responsabile de diterentierele somatiee _ deci
('(11U pl'J vitor la corp - dintre eele trei caste ee aldl.tuiesc colonia,
Substantele secre'tate de glandele honnonaJe _ spune p, Roox _
de naturA chimicl -5i se impart in douii grupe: hormoni derivati
din protide hannoni steroiz.i. Ele variaza foarte mult nu se cu-
incA precis dacii. l,1i cum actianeazA asupra enzimelor, dacA au
\1 fl ctlone care modificli. membrana celularil. sau una Ia nivelul genelol'.
tn 8ch1mb se cunosc rezultat.ele acti unii hormonale : unii hormoni sint
"t'l nctici", control.eaza adaptarea organismului la medi ul ambiant; altii
detlUmiti "metabolici", intervin pentru a dirija echiJibrul chimic al me-
1'lIbolislllUlui celular, echilibrul calci ului al fosfaVilor. De asemenea.
mnJ sfn t alt,i hormoni "morlogeni", care actioneaza asupra forme;
orgllnelor, detenninil. fenomenele de de dezvoltare, a napil'-
IIrllor a metamorfozelor,
- Dar cum se manilestii legatura lor cu sistemul nervos? _ rnu
hltl'("U!),' unul din tinerii apicultori.
- Efectele lor sin.!: identice eu cele ale sistemului nervos, nervH
II lnt In primul rind eei care stabilesc legaturile de corelatie la mar i
(1Isl..iln(c, - Cum spune autorul c.itat mw sus _ elL un serviciu
(10 Icl (lcomu71i catii, cum se observfa la secret;i,1l hormonaU\ n Sl Lbst(lII_
I(' l <i.e matcii, a cAre:i prezentA in mare m<'i surli echilibnl L
I)/ul oyic I I coloniei. 0 altii parte din ei sfot hormonii miotropi ci, cart!
IIICI'COZlt independent de sistemul nervos, in(Juentind SJXln-
tllll(, IIle ins t. inC' telor, tubBol' nllllpighieni, ai npoTnt ulul 'ri c excl'ctlc, II
ovlduftt' loJ', inJ.tnc.i etc,
&'cl'ctlllc hOl'lllonnlc -"int ded glondulnrc dCHcl'iI'clite dlrcrt
In hCllIvlimrn :;JI cllr(' t rllnsp1wtlr.l du_l c T( ..'lI li zeol,lI un fl'l dc "" l',f(fj dttn'
II lte Ol'glUW, mC.'IIlJ ti N cl' llllnn - rillpll CIl? _ 1H'f','c(l" IIm'l fl UUlI l lln\, \
" I
Iliu (I unul olt hormon, pri nt.r-un efect metabolic osupra unui lC8ut
'pccliIJJznt : os, I'inichi , glilnde lAptoase sau asupra ansamblulul orgo-
olarnulu1.
Dupl1 blologul G. Eugen, organisrnul aflat sub unei agr c-
_I uni sau a unei modi!idi.ri a mediului exterior, secreUml
IlI)I'I noni care tlnd f ie sa. lupte contra perrurbiirii semnalate de ststemul
lII.1 rVOS, fie sli ingiiduie fiin,ei respective sii-l ocoleascA sau sA se inde
plirr.eze,
DupA cum hormonii siot djferi\i ca orlgine sel'vi'Ciu, Cel'-
r.,ltlitol'ul Hodgson cttat mai inainte ale cArui pretioase Ie-am
CQlu.!Iit in oceasUi expunere, clasifica honnonU in : ) - protormoni, care
I llI t mai primitlvi din punet de vedere genetic; 2 - prehonnoni cru'c
_lnL de glandele capului ; 3 - hormoni ai ,esuturilor de
!
ltIutUl galben ai nel'vilor corpulu.i; 4 - hormoni pr.imari de activare,
ndependen\ i de orice activitate endocrinA; 5 - hormoni secundari de-
cum siot eei ai napirlirilor j 6 - honnoni juvenili produ.!j i de
Imumlte glande sub ac\iunea stimulentA a altar honnoni ; 7 - exo-
hnrmoni - de inhibare a miitcii despre care am vorbit 16
rr.nntomia ei, secrciat..'\ la suprafa\1l sa corporaHi , Ei slnt hormoni de
Illt tcrior fHnd ca curenti de substante active care determin.!i : repro-
speciei ; ereditatea genelor cromozomice j metamorfozele larvelor
r
J !\ Im1elor ; nApirlirile la date fixe; dezvoltarea organelor albinelor ouii-
ollrc clnd matea din stup albinele nu pot s-o tnlocuiascli;
411lpauza m.!itcii, precum muta\iile modificMile organice etc.
Rela\iile reciproce 1ntre hrans ingerat.!i .!ji starea liziologicA '8 albi-
11.. lor, cit longevi tatea lor, sl'nt lenomene legate de procese honno-
nAl c, De asemenea, prezen\a anumltor hormoni in IApti.!jorul de matcii dal
UIIUl ' lar.ve de lucrAtoare mai mici 'de trei zile, schimbA scarta lor in
\llItoore matci.
Unele activitA\i nervoase sub impulsul secre\iilor hor-
ITI(ITI/ile onate ta extl'ernit'iltea Iibrelor nervoase, Clod aceste secretii nu
111111 circulA in mod noronal, in special cinki se fonneazii $i se de".!-
\, f)ILtl larva, se observA aparitia cazuri10r de nanism despre 'Care v-am
vnrhlt 103 matcii..
Hormonii siot cei eat'e ajutA la dezvoltarea sistemului glandular al
1I11}lnci. Savantul canadian prof. G, Townsend a extirpat u'I)ele glande
liI'odud'itoare de hormonj, rapt cc a dat s lbinelor experimentate grave
tull)uri\ri.
Honnoni i sint eei cnre ajuU\ la Iorm.:lrea \esutului galbenal nervilol'
. 1 Ie mcn\inc puterco 101" neurohormonalti., Hormonii de activare - tnt
ili1rn Townscnd- 8tnt produ-5 i de celulele neurosecretorii, de culoarc
II Ib-.. ll'lptOH nlo cl'Cicrlllui, (orm'alii ce slnt ni.',>te ciorchinj' pc supratlltn
t!OCfl rt l c llIl sr Cl'C II gungliollului sub-esotagion, al acestui organ principal
thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. Ei nu un rol marc tn
,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c
1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul
Itl IInlD1I1 h' rnU 1;11 "{'fluc (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl.
til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII :ll' nW:I wanulrl
Ihl l'lt!U'1'I dl, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t l l)I'(' i c l1('l'!!I. .. \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle
%
de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni corpora allata.
Iia tOI' Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l
s-a constatat c! poseda cantitA\i ext rem de mici de neurosecre\ii.
lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA esofag; corpor a cardiaca
pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor
mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetA<torii au pus in
OOll vli 85 albine lucratoare tinere, pAstrate Is temperatura de 23-24C
ofl1l' tndu-le zaharoza; 0 parte din ele au maj primit I}i un adaos de
pl'fIlelne (polen proaspa.t); la tiecare 2-3 zile se mbura glanda corpora
nlluto In albinele din liecare colivie. S-a tnregistrat 0 crel}tere semnifica-
Llvn In consumul zaharozei 18 temperatura sciizutli pentru pAstrarea echi-
IIbl' ulul lor biologic. In schimb la cele care au consumat proteine,
dczvolta.ren corporei allata a fost mult mai mare.
AccastA glandA - dupA constatArile prof. R. Chauvin - se dezvoltA
I Lf\a thnp cit albinele nu au Iuat incA contact Cll matea. De todati!. ce
rlll'ol}'lonul m!itcii a Cost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata
". Feromonul nu numai cA aceastA dezvoltare, dar chiar
! I'fnt'(l zli secretia hormonilor gonadotrap I). Ralul acesoor dauA coruri
. " Ilne Chauvin - .pare di se poten\iazA reciproc pentru a piistra un
stabil in metabolism.
lotr-adevAr, harmoni secretati de celulele neuroseeretorii ale
aralorului au un mare rol in metabolismul apei in hemolimfa albinei.
"lObele corpuri activeazA asupra tubilor malpighieni, care constituie
tmrul apei din hemolimU, cAci corpora aUata miClloreaza secretia ei
ptnll. In 38%, jar cafdiaca .0 mAre!?te p1nA la 22%.
Problema hormorulor este foal'te vastA, da:r rnA voi mArgini numai
10 rete spuse aiei In legAtura. direota. cu via\a albinei privitA ca subiect
de studiu, elt ca molecuUi. In acest organism social care este colonia.
Dln rele expuse, reiese rolul foarte mare al creierului ce colaboreazA cu
hormanale !?i cu reflexele, dirijind actele albinei prlvitA ca su-
blc-ot ce Ie executa. atit tn afarA. cit !?i in inter10rul comunltA\ii. pdvind
viata ei bazatA pe procese de memorizare. Problema va fi IAmuritA Ia
alstcmul nervos al coloniei. Acesta colaboreazA cu secretiile harmonale
cu re!lexele, dirijind actele .albine,lor ee Ie execu>tA in afara sau tn
Interi orul comunitAtii. privind viata lor bazatA pe procese de memorie.
Memorie l;> i instruire
- Ne-ati vorbit in primele Iectii privind roiul prins - interveni
unlll <lintt-e tinerii apicultori -cl albinele au a memorie bunA, c! prin
ercditate un tezaur de pentru a dezlega situa\ii
nc:pl'evi1zute, Dar se poate oare merge mai departe peste acest prag?
AlbineJe pot sA .. invele" unele mai mult, altele mai putin din ceea ce
vlu\u Ie pune ca piedici ? care s'int rezultatele atinse ?
- Albinele au 0 me-marie individualii !?i asociativA cAd au acumulat
tn s.:,ell cle cromozomilor lor amintirea inti mpUiriior hoturil-ilor
'I 1I0rmo .. 1l1,UlUdolrn/J - grtl p de 111) ,'". 0'" " \1 lI{'1 u"dvlur
.11.11. 10\

Juule de-a lungul milioanelol' de ani de dnd vie\uiesc pe Terro, imugin l.
mutu\ii, care s-au transmis prin ereditate. Ele con1.rlbuie ca in colcdi vi-
tnte coloni a sa. aIle calea coo mai dreaptA, cea mai directi'i pe.ntru inl b. -
turarea unor greutA\i neprev8zute.
"Oare descernamintul _ zice L. Roussy - nu este la albinn n
(arm! de inteligenta animalA? Experimentele fAcute conlinna nces lt

In ce memoria albine'lor, oricare apicultor a Ubsel-val cti.
cele care au iernat in adA post 4-6 luni - cum se procedeaUi. in
Siberia _ !?i sint scoase primAvara in prisacA. se duc direct Ia ' oell l
pe care I-au ocupat in anul precedent. Marele inainta:? tn studiercll
albinelcr , F. Huber, in acest sens urmato.:'lren experiCfl\<1 :
In toamna a pus 0 far!urie cu miere pe prichiciul unei ferestre, micre
pe care albinele au luat-o ; apai a ferecat fereastra cu un obion pe care
I-a inlAturat in primavarA ; albinele au venit Ia fereas'trA sa caute mi eren,
de!?i trecuserA 5 luni. timp i n care memoria a pAstrat impresia inregistrotli
in toamnA. Darwin Luboc. au iAcut observa\ii asemAnAtoare. ell ace
lea!?i rezultate.
tn privint
a
capacitA\ii ce 0 au albinele de a tovAte sau de a de-
prinde un anumit fel de CO'm'portare, K Weiss - citat de R. Chauvin -
serie un adevaMt studiul cu tiUul ,.Capaoitatea de invA\are a albinelor".
contirmind e.l cA albinele au memoria locului ; recunosc stupul dup;;
culoare !;i i miros, deci 0 memorie asodativA. Autorul dovede!jte ca aibinelC'
deprind drumul de urmat la cules dupa repere memorizate; ele
Hecare caz particular. Ded _ scrie autorul - "trebuie sA consideram Cll
lnascutA calitatea albinei de a catcula cursa soarelui. Varia\iile aeestei
curse dupA cum decurge thnpul anului condi\iUe regionale, trebuie
iovA\ate".
Desigur ca nu trebuie sa. se exagereze - 'Spune K. Weiss - !?i sA se
considere eli pornind de la aeeste baze comune animalelor superioare
omului sA se caute rnanifestari super.ioare ale psihieului cum sr Ii
0 in\elegere perrectA care se produce intr-c clip!!' !?i pe
n!1teptate ; in aceasta privin\4 albinele nu ne dau nici 0 speran\i
L
Est"
CI taini'i care ni se sscunde ell totul la albine, ca de alHel in tot regoll1
onimal.
Din cercetArile lnstitutului pentru probleme de iransmilerea in[ol'-
ul Academiei de a U.R.S,S., s-a stabi\ it cA albinele si nl
copabfle de 0 generalk:are com.plicotii a unor excitatii optice, de abstf'llc-
ti zurt'a ltnor obipcte concrete.
Tntr- un interesant articol cu \itlul : .,Albineie pot sa socoteascft".
I . Mos(}chi n ser ie : "ldeile cercetAtoriior '8U dus la aceastii. concluzie (:c
in unnaloorele : pe baza unui reflex condi\ionat de hrAnire, ()
hlbln/\ 0 fost invo. \ata sa deosebeascA aoumita figura A de 0 [i b
tUra
B
lUlU 1\(, 0 gr up.. "t de ri guri B. tn timpul examenutui, cu care ocazie nu i s-a
IItllll lnlslrllt nlci un reI de hrana, s-a veri!icat dac! albina paate deosebi
ii "1)\11\ 1\' modiHcata, de aite figuri modi!.icate B. Alegerea ngurii
,,,llllIt ll'lltc A, III Umpul eX8"Tlinarii. a fast consideratA ca un indiciu eli
Itl tltl/I lltl. IH I conslltuit 0 rcp,'czcnLiu'C' gcneralizaU\ a ri gUl' i1or din umbcl l'
,11l \J'UIII'II". Aulnl'ul /I l'.\l lI bi IHllll. C' )c P"' I' \(' u\el e sal e oferi nd alhl ncl or (\ f'sene

, ....
"OomClrice Cum ar Ii un triunghi de diferite dirnensiuni fonnA, in-
tllr(IJ'cnt de miirimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind
(lilpncitOlctl de fl recuno8{it.e figurile dupA caracterullor general. Pe
IIII If: II dcmonstrat cA aIbineIe abstractizau configuratia culorilor
pUlellli desenele dupa caracteristicile impestritdrii chiar dupa
llll u/1 8(,lllne generalizate.
Dup..'i. ce a mai fAcut numeroase experiente privitor Ia alegerea
tl lllflrli Itl viltate, a torme'lor, nwnlirul figurilor etc. Butoru} -conclude:
.. /l lblnll Lrebuie s& fi e conSideratA ea obiect potrivit pentru cercetarea
nll'('IlJlisll'1cior cunOB.5terii penta"U ea aceasta sa :fie modelate ?i sa poatA
fI 1It1117.11lC in tehnicA",
Prot, Bouvier de 18 Academia franceza spune c.!i memoria indivi_
{liulln ttl cen specificA sint strins l egate; ea se combin& cu automatismul.
QttJluf'tc nu sint reflexe .. obieceiul ci.,.eigat rcimine defini tiv.
Ol;l cilillrtle devin regula la a patra generatie .!Ii slnt transmise ereditar.
Nu V(1l' Ci privite ca ma.!j:ini reflexe caci ele .!Itiu sa. se pIece fatA de im-
I)l tOJ u!'rtl'l , sa obiceiuri noi, nvatd: $i ret'in dovedind 1m discerna-
IlIf,.,. I\r' ll'Opodele - cum este albina - sint mal cu seama animaIe
II" InHllnct, a caror activitate se reazema lrl primul rind pe automatism,
.Inr '.mlll dominat de puterea cerebraliI".
t n cc pnve!jte .. lnvAlAmtnt" pentru a face unul sau mai
IIHlltc lucrAri, cercetAtorii au stabilit c! albinele tinere "invatal( de 1a
110ft, JllatU['E! feluI CUm trebuie sa lucreze.
.. li' lccare zbot - spune von FrJs'ch - inseamna 0 leclie, iar cind
IIlhll1l1 li e lntoaree din primul sau zbor de ewes, ea cunoB.!j:te deja foane
Utne clilollI'ea florilor respective de la care a cules nectarul polenul".
VCIH:nlbilul savant de la Munchen psihicA a coloruei sub
I\JlJ)Cclul unor permanente comunic1iri de la albinele vtrstnice la cele
IInerc. iar apropiatul sAu oolaborator pror. dr. M, Lindauer scrie: "albina
IIIc:Hrcrl't este 0 funtil deosebit de favor abilA pentru Himurirea mecanisme-
lOr cc stau Ia haza acumuUirilor de in10rmatii in celula nerVoasa a pro-
t'o8ului de lnvatare".
Ccva mai mult: la un simpozion tinut la Statiunea franceW. de
IIplculturii. in 1962, savantul german F. Ruttner a spus : ,,0 albina poate
t,wiIta :foatte repede sA recunoasc! 0 euloare, In timp ce altele VOt [olosi
de 2-3 ori mai mult timp pentru 8 ajunge la rezultat. Acestea
!trnL 1l1bine proaste.
Slnt procese psihice care nu s-au putut fixa, dar care
POI'n C'SC tin de sistemul nervos al albinei noi trebuie sA Ie amintim
nlc!, ri't eA cn prin Beeasta sa se considere cl Ie ptivim ea atare, ci doar
IOn lIlotcrial in[ormativ.
La sistemul nervos al coloniei vom dezbate mai pc larg aceastA
IJI'"hl cmii. .
Sistemul glandular
SIstemul glandular - tineri apicultorl _ are in organismul albinei
n tnorle mmc ill1;pol'tanta.. 0 parte din glaude, cum sint giandele de
1'{' I)!'tl(im'(,ie ale mlH.cii ale trintorului au fOst rlescrise nu mai re-
v' 'JII/ll.
08
de explicnt felul cum runcti,oneaza acest sistem in COIlC)Ciunc.'
CLI (lirerite ale organismului cu 0 abundenHi hrana
potell ut, in lipsa cciruia oglandeZe nu numai cli nu pot .claborn secretiik
respective, dar degenereaza $i fmbcitrinesc inainte de teTlnen.
Printr-un proces de osmoza, glandele extrag din hemoliro f:a aJ\)incl
anumite substan\e eu care hemolimfa "ine inc1ireatA .!j:i pe care ori h ..
disociaza I?i Je Iolosesc direct in hranirea lesuturHor ori Ie .
Unele echilibreazA schimburile organice, inlesnind metabolismul, I:n timp
ce aitele prepara diferili honnoni, enzime, vitamine, care au roluri fun-
damentale in fune\ionarea normaiA a oreanismului.
Dozarea lor 0 face sistemul nervos vegetativ. CiteodaUI aceea.,;>i
glanda secretA douB felun de secretu in anumite imprejur.1i.ri !Ii pentNJ
anumi? indivizi din romunitate. De pildA: prddus al glnndc-
lor faringiene, este dat matcH drept heanA, .dar in limp lllrve-
lor de albine lucratoare ce10r de trintori, in mod diierentiat In cele
trei caste din colonie.
Cele dintii glande, ce intra. in tunetiune inainte chiar de na.'),terell
embrionului din coaja oului, sint gLnndele c.utanate, care ajuta. embrio-
nului formeze organelor, aflate deoeamdatA 080010 sub
formA de
GlandeZe faringiene, douA In numar (fig. 21), sint in primul rind
glande de lungi de l4-15 mm, fiiOO s'itua'te in capul albinei ,
iar secretia lor - produsa de mil de acini I) ce stau in jurul unui tub
deversor - apare pe 0 placa. in preajm'a faringelui. Placa se
inchizmd sau deschizind canalul secretor, dup!. nevoie. Secretin lor este
foarte acida cu un pH de 4,9-5,2, derermininrl proteinele alimentare stl
sufere procesul de digestie. La albinele tinere abia eciozionete, ncinli au
o infa?l?are sticloasll, colturata neregulatA. Dupa. ce tinerele aibine sc
htanesc abundent CUI polen l.!j:i refac complet eorpul gras, consumnt
nproape total ctnd au trecut prin stadiul nimfsI. aceste glande cunosc
o dezvoltare mare, 'atU a acini lor cit !i.i a vacuolelor pline cu secreti i.
In lipsa polenului glandele faringiene stnt sensibile la 0
activa datA de apicultor, ce consta in substante proteice cum
sint drojdia de pane sau de bere, soia degresatA, laptele, introduse in
strop de zahar, Ia care se roai adaugA 0 vitaminA, on suc de ceapa SilU
puntotenat de calciu, Cind albina este linam, ele ,produe acea secretie de-
numiUi. produs visco!, de culoar e alb-galbuie, la care doi cile
mat adauga. 0 secretie limpede, produsa de glandele mandibulare; dupA
15 zile, timp in care glandele faringiene au det diferenliat, cu
care doicile au hr!nit larvele cit matca, acinii lOr lncep sA se restrtngA,
illl' pl'wuclia lor devine din ce tn ce mai mica, Atunci , gland('
Inccp sr, produd enzime 2), ferment]. de tipul invertazei, necesare l a pre-
il,I(' I'O\'en nectarului in miere de clltre un grup social din colonie - cel
III p,'clucratoal'elor de nectar in miere. Cind insA in naturA apare un
II 1\"lnl .. mlel dll(l'-'IH 111 elorohlllelw CIITe cornpun r;tlandele.
'I ,,,.. _ orl;,ullc de nlHUTA proteid lfl structurll ooloJdaJA Itl cMu! pr('l,(lfoln
h, ""I "" vII,. ,prtn ne.liunl ulallUce T1roeCGele (\1'1 s llltczA ,I degradaro IIle , .. blllan-
\, 'h,\ ell 'Ii' .. ncllCle 1o"""illlzl nate In organism (rolltnUt7J' , nl'ft7.o
........ J.,II rio' J
qt )
1111 '0'1 ifllPort(lnt, pl'i
r
lll'<l7..1 pl'Clucrnr'Ca ne("t(II'Ullu clurXl (ICCCU
Jilhllill prodlW IIlpLh;ol'lIl.
Gl(\Ildcle f tll"ingienc sint foarte sensibile la modjfjd'l.rile mtxlftl1111
')(It.'j'lnr, I.tr ritmul lor de dezvoltare este in legaturc'i cu In eulh
il Imi ptulUi, in eUpse mai mari sall rnai mi ci . 0 lllimentatie bogutc'i ill
1IIIIl'n r('d.1 glundeior imbatrinite un plus de activitate.
o {utl ctie de mare insemnatate a acestor glande _ dupA P. L<lt' j,
I .1, rnine - este produeerea de antibioti<.'e, mult superioarli. glandelol
llli Ullll blllul"c, care au ?i ele aeeasdi. facultate.
(ifrmdele ajutA la preiucrarea nectarului in miere. producind
I l' l r' cnz ima invertaza. TotadaUi ele dall diastaza, care Mad penlru
'IW(IPllt pole nul ingerat. In ambiant.a acestei opere intra gla7l.dC!{I'
11I1I1'fIIP, CIH-e au rolul de a dizolva cristalele de zahar cele ale mi(>rll
I'I'/lfllll "'{Ill\. Oferind albinelor zahar tos, pe care ele I-au transformat ill
II"IUIII'. C'Crcetatorii au gasH in orgaoismul albinelor de trei ad /1111 1
III Ull li t
n
vertllz3 de 12 ori mai multl1 amilaza fatA de solutia dintr-ulI
",lIjI <It'
OIlI mlele mandibulare - doua la numar - se af1a in partea irontaJcl.
/';ll' ('()fnpuse din mai muJte glandule, jar secretia 101' apare Lot PI"'
to I,I II/'n. chitiooasA, acolo unde mandibuleJe siot sudate de cap. Ele Inccp
.. , I fllllrlloneze inainte de eclozionarea albinei din alveola sa natala, cinrl
" speci lidi. a lOt" inmoaie dipAcelul alveolei, inlesnind inUitUl' lII'C'11
IIU I\CCllst<'l. sec:retie Me acid4, cu un pH 4,6-4,8 constituind Il i Un
1III'dili hflctericid, Ea este in'OOlora, limpede, ceea ce 0 deosebe?te
.1'1'!'t' \.Ifl cdba a gJandei ial'ingiene. un acid gras : acidul 10 hi
2 al carui miros se aseamana co eel de migdale: 0 parW
IIln Sl'f'rc(je este Ioarte volatila ajutind mAbcii sa fie repe;de recunOSC'l,l/+l
'/I tmpcrcchel'e de trintori, care se orien,teaza dupa mirosul pe care II
dl1{flj:'i mUOCoIl virgina.
GJllndele mandibulare au propriul lor corp gl'llS, ce Ie II'
/'I',:ellel"l,tre,1 glandelor uZate,
:u secretia JOI", albinele dizolva inve1i.<;ul grasos al grAliocioril ot. dr'
.)btiuind acre-a polenillii, pe cal"e -albinele 0 I'egurgitea.zti -5 i "
UlI1t'StCoCt\ eu ril{> inile culese de pe mlllgurii plopului a le alto!" arborl .
c' rNll d In felul a'Cesla un nou produs folos'itor coloniei carc este prO
/JII'fltf, dt.'spre care vom vOI'bi mai departe. eu aceflS-i,j ocllzie, glan(f ... ",
Indutlibultll'c adauga propolisului 0 serie de antibiotioe confel' .j
i";lllltl\f ontUungice : in special e l atacc'i violenl pe llacillu$ suhtilis.
o ult,1!. scc('etie a glnndelor mnndibulare servc!}t.e In inllirirca sol'll,/!
I UiH' dl! t'etlrti t i ncl ;tc"c$tia apar pe oglinzi le cerierc nle glutHlelOl' J)r-fl
duplltonr!.', solzi$Ol'i care altrel s-nr topi In 36-37C: d up..1 j>I'C'hH' I' [\I"I 'jI
'Jolzit,lo t' jJ Ol' eu nccmliA grndul 101 de topil'e Iljung(' PitlA 1/1
1.1\ tnnwtl ghm<lcl(' ntnndibularc ProdUIC uti!. rt'l' (\llwnul [ wnn l!ll
IWII HilI', rtf. $i fCI'fIIIl()lll.ll n C.'lI'C estc un (Icld V'tJh'lil. Trn prc UI10 eel d ...
rl'"mn.m[ flU1ncm:li slIbsfllllta de /IIaU'r; pc C,l!'t' (t Hnl! 11(' PIt
h " 1j)u l ltlUIH("i 1(11' rll r'ul':ind_n ,-HlIt,, 1 iucll tnlr'N\llu cnlonj{. !>wlh' tJ 11,,1
Ill' Pt'('7(,lllfl rutllcll in Sluf). t\c('lcrt,}1 N,nrr'illllh' ,0;1 III ttl'lllI
II"H d, \ ,tlnNl1hr'p II n.l",\II'i ('/U'\' " ntfK'ILtli fil' /rO/III'. ""i'I'Nlml /'It 11)11111111 \
Il I'P,11H'i , pl' .. til' hll'/lIt' h", I'r r ... , 1)1(11 II'VIIIl I,.,hn, 11t h
Jill'
-lou,ln tlltl lt tllrcnt,'1. rttln d<, lICCCO sl.'(.'rclrllfl de vt' nluitertl Nln'
, "'I 111 ,1 IIfl'hu;! !K'<,p cJ(> nlurtnnr(' 1.1 L'Oioniei. cCfx:cL<lrilc blochl .
IIII.IIII"J "t Ih-lllltUld f'Ot'ObOratc 1'\1 C('le ute lui J, HoUmnu conIlr-
UI'I " ill' II. UuLlIl(' r, nl hJnclc cloicl in sucul nutritiv lim pede ut'
1'llIdull HI IJlolldrlnr S(t/fV(lrf' din cop, tmprclInfi ell secl'etia glandel or nUHI-
1IIIIIIIltH' l' Urc' tfHlll ll c in ubundcll\5 substantele : biopterina Cicidul pan -
h"'/lI, "111 '" 1.1) rpl etc seamA. II) formul"ca de mlitci din Zarve de albillf'
j'"II,/fl{lrf '. In f'tlzu l dnd colonia nu mai di sptJne de 0 115 sau larve potrivlll"
,I "' Irlt ln \'It mni tn ilocst cWo, '8lblOele r,iind silltc sa hrancnsccl
\". j., til l hH'rfl.to{U'(' Cflre nu au virsta de trei zile, dindu- le tn
1,1 'UlI\ til 1"1 10' I' ('(' j'c\ii, detenninii 0 mare dczvolt..ue a ovarelor lor, asUel
1,1 dll vl u nrlltcf, Vnlotll'cu luI' nu este pl'ea mare dar in tot cazu l, impel'c-
11I 'ld", I " II ti l'PUll(' oun {ecundale, din care pu\in mai tirziu olbinele colo-
Id,,1 pul 11;\ "' 1;1 1 I'zcH!:lcfi (I <.Ilttl moten, pornind chia!" din stodiul de ou, SEIIl
III 1111"\,11 II\"i znlC'fi de 12 ore, care va li 0 matca de valoare deosebit1i ,
W'II/d,,/!! lablat e nu 0 secre\ie (lsemi1nli t oare salivei f nc grup im-
'",'Hlln 111 ('c'le Pos! -(ereorafe. denumile -5i ceralice cit cu cele torncicc,
sccrc\lilc Intr-un canal CQmun, aflat intre paraglosa su-
1'101'/1\.1 limhll. Gluridele post-cerebrale of era doicilor 0 prote-aU, albinelor
.......... " iJPli '7./'i, pz-ezentind 0 secretie uleioasA, 0 triglicerina nesaturatti,
lIu IIlt'HlIlIn, aci ni! mai ti rzi u, dupA aproape trei saptiirnt ni
I I .. I" f" 10'7.1110(', !)i aceste glande sint sensibile la hranirea eu drojide.
"llllltHl llt IWTfll uorc UZC[lZ.1!. de func\iile lor in ClU'SlIl oricArei activitil\i, CeQ
d. ,I 11nl111 C"'JI11IXlllcnHl. glandeJe t oracice au 0 secre\ie grasa, alcft-
,,11ft, 1(1 \Ill pH usemi:inator co cele post-cerebrale: secreta atit inver'-
,.,4 ll1lr (\ mt\S'I.Irfi redusll. cit lrei aminoaci zi, raminind 3ctivA
1'11' 1 A,I"RIC ghm<le sint celc care mai oferfi biopteri1ta, folosiUi QumUI
II. hi ' II IH Iw'vdor de mnbctL
1;1101(11'1 (' $(Illvarn-t(lmcice, aJtele deeH cele aCl ate in oopul albioel.
,I .. , lIIult co secrc\ie aU un r ol in pt"Oducet'eu
"" rllli hni'lIIon, dCmunil "C!c</iSOf,{1 ce c()lntribui e la Ccnomenul de napi r-
1 ' I" III /t111dlu l l:'lI'vnl" nlmfal <11 pu'ietul11i.
1:11, pmduc sHliVti, HUt de nl..'('('S!:lrli la digerarea pAsturii eu cart'
111.1111,11. lie 11\ lipsii pOlcnuhti proaspAt. Tot eu aj utorul ncestol'
'.'\0, tllhlnclc C' lI l'tllito;1t'c sclivlsese intet'jorul alveolelor prCPllri.tI('
I" 1111 U .lllUl ul 1111\1('\1 , ('Ie 1tr11cstcC'<"i s{'("rc\la ell 0 mica cnntitnte de PI'O-
1",1", rlllUbl o lic:'\ mui a les alltimiC'otidi. - ce ganm,lenzl'l
,.It,'I1I 11 ji npfirlll"f' (,,'ntrn m\or PIllogcni ,"Ii Inrvelor, cure unl1cnzo.
,," q 111 1'I'tlllt\ vi llI/! 11\ Ill' st ('\Il',I l> us(' pl ic (stcdU? ..l.lt).
C'II "t'l-rl'\l,1 Hl:llltlchu' hnplX'lInil ell ;"t fllcHl(l ei
,,11,1111110 ' " ,)hr\lh.' (' hitinoos(' ale hl)mpel, clod CU ill'td't tn 'rllnc\illnc
I 1111 !,hlltul df' pOPllIft. ))(' lItl"lI lIb<iC'I'l>\I:' tlcC'lnrului din ri ol' llur,
I I, tI""IiIIII1I'H. rInd flth\IIl'If' IlItH sub<: tnn\u dc mi1lC't\: de pc "copuJ murnel
1111 1/ dlltil 'htlj I'll ,-w( ' II 'l llt Hll ulti(' lor SlIitvnre pcmll'U n pulcu ri tru!\sml!Z!\
II1It III f{1I1 1'I !\Iltt."r IIthll1Hnr I'\ll or li('r : glnncl C'lc H!tcrnllnlttool'C' (',l
jill" \11 ' 'II \' 1" 1 wln l 11I 1dh' 1111111d(' ,l ll dl 't- I('t'gitcll' :it)(lominah'
dl' lI/ifltwlpI a' .111' trlnt('jl i'IIII' lUlU p.l'tt'\t1(, c\p rOIl loci rr'(.'Ctlh.' iX' l' mnm'lIt
11.1", I Ii . IIII1 , .. 1'''' 1111'11\1" , , It Vi 1/\
111 1
(Ulllld" 1I(""'fll1lfl OJ lui NIl';';:"")\, , I UI IlJl UI.i 1.1 iLlhlt"lullt "xlcrll
Ilhltwlnr. ;lrl' iLn impol'l.{llI t "01 !jUt'lli] 111 Ba 'C' ;J!I:j 1:. IIl l h' "11
1"111
11
hhdCllutn,'lI, care .. Ipure en un punet <lIb ciod ulbinn s tu. (' II
111I 't 'ul rithcClL Itt scmiverlicaHi., descopcl'incl-o asUel, C(l sit di.spfnd"[l,ljl','\
III ili'I' (>11' 1'1(1'l volatile mirositoare secretate de eel(' 500-600 iuhuJI'\'
'/11 lIIui hine-wi, cfmnle line.
ci este un produs chimic - geranionul _ ce are aei rolul
,I
L
, Ea exercita 0 atractie pentru albinele dio alanl coloniei ciud
Ih' lld,)rc la stupul lor, dar mai ales pcntru matca care, ie1jitA in zborlll
, .-il l Ill' impcrcche!'e, sa nu l}i sa inhe in alt stUI'.
SCC' I'ctia sa este deci un element de coeziune 1ii orientare a
II' "pU\!1I S-a observat eli 0 data cu raspindil'e.:1 eterul'ilOr volatile, a1billC"I,'
.'.' rile ,'\("('st serviciu insotesc emiterea secretiilor eterurilol' volatile Ctl
IIHIIl 11 Il' lonalitAti, adevarate chemari percepute de albinele "',
IIHlllfbltl, La unele rase de aibine - cum sint cele din Mexic _ gland!'I"
Ulil'/'wlll' scrvesc ca indicatoare de drum pentru tinerele culeg.!'i.toare r.WI.
jlll""lId pcntru prima dat.!'i. Ia cules, simt in aer eterurile volatile ale celur
4, II' IlI"eced. Adeseori, chiar puncteaza. unele !lori din calea 101', "11
,. ill' V(it'n\! illdicatori de circulatie.
cll,lrull'le rectale din intestinul gros sint in numar de sti ml
IIU/ I) 11(' Itl distante egale, prezentindu-se ca iongitudin;lh,
I. hlll,t: ul intestinului. Ele secreta enzima catalaza pe care 0 gasim !$i
III Uluudcle faringiene dar cu alt rost acolo. Aici fnsa. au 1'olu1 dc "
d" . rllmpune glucoza ce se mai ailA in rcziduurile intestinale 0
tUt"/lfI\ ell ajutorul oxigenului din traheo1ele cu aer, in acid gluconic, a01l1
II. 1I .1('Slin care altfel ar inooxica insecta. Cataloza des<Xlmpune pero
'mllil rIc hidl'ogen (apa oxigenata aflatA in intestin) care ea altfel ttl"
Lolf1xi("u iJ1SCCta. Descompunindu-l it transformli io apa I?l oxigen,
folositoare in aceastii stare. Glandele rectale servesc la Ilbsol'iJ.
1Ii1 fiC'nilui ljIi clorurii sodiu din alimentatie. ProI. R. Chauvin .1
nhlo;f'I'VIIL ca dupa 0 hranire cu zahAr mal ales dnd al'e in ea g l,.i
fml - !apte, soia etc. - papilele l'ectale ingAduie sa apat'a

i\c.'C;.)sta eli sinteza grbimilor se face cel
If I "ivclul papilclor rectale.
Glandele ceriere ceara
Glllndele ceriere se arIa in padea centr-ala a abdo'IHcnuluJ. In
lIiI'tllco!l' 4- 5-6 si 7 ale stemiteior, Ionnind patru percchi; ('He dOli A rI,'
rlN', H"f' stcrnil. Prof. Chauvin a gasH ca In albinelc tincl'C acesll' n still
de !i:J micrOlli tn primele 16-18 zile, en apoi la 22 zile sil scml':'
IlL H; mierooi, iar In 29 de zile obia mai at:ng 3 mleloni. Tn pcriomln iI ..
v11'r f1 cI11c1itlllui, Lindaeur a albine tin ere numai de trf' f zUe
11ICI'liU Ib (,)gud, avind glandele cericre pint\. 1a 21,6 mkrClnl mi'lrlJl1I',
A('(\ste J(llintle st:1U ndlipostite sub un strat de chililli'i. prot('C'IOI',
f'lI lIJ1U!
101' ('sll.' ovalil, nNt'dn $i slrtl.lUCitofU'('. l{apt P<'n lrt 1 t"1It'f' 111,1 _I
fl. " t IIf"numlt,t' : 00UII::! ('cril' Tf'. Secretin lor upm'C' PI' fI(,I' SI(' oflHn1! 111111

(Ic (0111'1..1' ctld H)f) din ci abia ('lnliil'cs(' O,OOO:.!
I'a IrItllcnblll, de CU\Ollrc alba ea neoun, gOi tn tn Lerior bombl1tl
'Itt" t'xl('rior t' u llrmnre n unui llbundenl consum de zbMr putjn polCl'l,
1,11111('1(' sUud in pel-dele Buspendate in complclil 16- 16 ore.
Ceara este un produs hidro-carbonnt, lichld initial pinA inLrI\ to
l'untocL eu ucrul, ctnd se solidifidi ; esLe lipsitA de 8zot, Hind un produ:!
Ii lIil!tnbolis.mlllui nlbioei tinere in virsiA de la 8 10 10 zilc, produs cilI'\,I
III lIf1t1tCI'C to corpul ei prin tl'anslormarca zahArului (3,500-5,200 kg
,ullOr pontl'll 1 kg cearA). Secretia stdibate stratu1 epiderntic formal. dIll
while mol spongioasc cubice l?i aceasta numai daterita atimcntlirii lor
,hit primcle ore ell polen, pentru refacerea corputut gras consllmat til
"!tlc1lul de nimHi,. S-a collstatat de toti cercetAtorii cti. la albinele cnrC
1111 fH1U hrAn it cu polen in primele zile de la p.!irasirea alveolelor Dfltni(' ,
(!('rierc se dezvo1ut ioal'te InceL. incit aproape nu secreta dc 111('
1"'41rl\, suu t(Jurte putiMi. in compara\lc Cll cele ce s-au hranit eu polcu
pllill Intr-n 12-a zi dc la
l...a elaborarea cerii albinele fac apel ,?i la secretia glandelor labiale,
1 "I"vlcalc si toracice care Ie oiera enzimelc lor, in special lipazele. Clnd
1""'196'" dreg "''' AA
2
Fig. 14. b. _ Glan\.:lele cerierulul ale albinei. Albina
inversat..'I. cu a bdomenul In sus, spre a se vcdea secrc\ia
solZi>r1lor de cearA;
1 _ o:erlerulu.i in repaos; 2 - ce.lulele c:crlm-ulu1 alun
glte gaw. sl seCl'i'!ter.c ceat'II
1I 11111
U
<.'lc $int stimulate cu a hrana bogatA. in hidrati de carbon cum sint
11111'1"('1'1 !,Ii zflhtl rul, cclulelc din cubice, devin cilindrice, atingi'nd chinr
Hn m\croui, tn mijloc cstc un gol indirest ell oxigen, venit aeolo pdn
U 1IIII'CIIl', oxigen neccsar celulclor secreteriL DupA cltva timp
1\\1 rl'lulcl(lr devine gru,nlos Dilare pc supralala oglinzilor prin porli
I ... U Rccrc\ic C'W'C csi-c ceartt. Accasta arc 0 coorponen?1 complexl1 as!..'-
1IIIIIHI\QIH't' cu e(';L 11 r,rli9imilor ol'gaoice. Pcniru intiirirea lor, alblnll
r .. sC'('l'l'\la n1nndC'lol' maudihu1are. SchemAtic vol,bind ceara albi-
I, . IHI .Rt ' C'Olnpusti diu marl 1.11 cliror schelet este format diu
11111\111'( 1 un)!1 rlL' JlHlIIJ III c{H' bonului.
('nrncb ' I'ititil' ilc slllc Stilt urm5t.ot\1clc: ccnra cstC' mai efl
/11"1, "!il{' 1' ('1'1' , inr In +20
o
C devine pIu:;Lidi sO
III fW.n' C' i ('!lh' hlclrorobj ti l Inscflsibllfi In 11Imlnll {ii nitl ClgCn\i dizolvan\;,
Ihlll'III'IIHi 111 ,,,11 01111.., i.'" f,J I pfiSll't';'Zo. tltl'uC't\l rn fi\t'r. ntCI 0 moditioo.l1c
IlillI,"I Jl'c'l til ' IlId,
( 'nl'l"\ lt r ll4' 111111 Ho; 'I'r'lLP fl'iCHl .. {it' l)owulnr" 11., Kurlov . l.lcJUlTlovlci,
1111 lI \ullllll UI'III III1I1I1"4', 1 ('t,'IIII)tltIW' n IlIlrlC'lnl1 11- 711-,., neld ("('roLle
11\,\
J 1- ] 2
0
/il; neiz1 Ji her i ,51 (llcooli 70'10; un flavold gal ben care contine
1,3
0
/ 0 11oVOll i din polenul consumat, htdroearburi solide cum
O,1e pL)rurina 12- 17%, vitamina A 4000 U,I. DatoritA componentei sale
l't.t}I'Oj.:.'Cne, en se solidWcA in crist.a1e nel'egulate,
CunditiiJe de productie cer anumite situatll care dadi nu smt inde-
pllnlte, olbinele nu secret! cearA, Dintre acestea amintim existents unei
It'lllpcrnluri normale in stup; puterea coloniei sii fie cit mai mare cu
lIlullc ulbine tinere; tn naturi\ sA fie un bun cules sau apicultorul sA
li llmulcze intens colonia cu sirop,
Tn stup trebuie sa existe spatH goale in care 'se introduc rame cu
faguri artificiali, care dau un mare ajutor albi-
a *" --. $ . g;;;;a;;;: nelor indicindu-Ie directia de lucr:u 0 mare
economie de munca,
I ':.--:::j
15, - Rama cladltoare
n. r_llr'A cu opeteaza supe-
mOO11! core 081-
h'fullC
o colonie ' bunt! poate da intr' un sewn
pina la 1,800 kg ce'ara mai ales cind se folosesc
tn stu,p rame cldditoare (fig, 15) in care albi-
nele c1Adesc pe 0 speteaza mob!lA,
faguri recolta\i din 5 in 5 zile, sau se lasA loc
tiber pentru 0 ramA complet goala, doar cu 0
simpIa l1uvita de artii.i cial , ram.!i. ce ra-
mine lotre cuib fagurele cu polen. Albinele
o com';lleteazlt in citeva zile cind este recoltata,
tnln(1 fug urele Uhi m1 aoolo sus 0 pentru continuare-a lucdi.ril.
Felul cum albinele folosesc ceara Ia ronst.TU,irea it vorn
'''mllri pe larg la capito lui "AlIlatomia coloniei - scheletul ei J;li grupul
"nci{d al claditoarelor "'.
Apa.r atul vulnerant $i g/anda cu venin
Acesta este ilParatul Cll care albinele atadi, pe oncme
vlntu comunitAtii sau individuala, deci 0 armA de atac -5i apArare pentru
II 6111v6 agonisenla cu aUta ri vnitA prln dulceata ei de
19f1t.c vietuitoarele.
Acul se aWi sub sternitul al 7-lea din segmentele abdomenului; el
llicAtui t din douA pilrti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascutit
" care pAtrunzind intr-un tesut produce 0 senzatie de durere atroce; a
dOUil parte este vezica cu venin care Bcul, cAci acesta odatA
pllh' uns Jlltr-un tesut, nu mai peate fi retras de albinA, deoarece pe
lui are zece drlige, asemAn1Hoal'e ell undltele. 0 daHl. cu vezioa
111,.\ rupe di n abdomen ultimul ganglion din l antul ganglionar ner vos
nbdomlnal, Cum vezica cu venin are in jurul ei 0 serie de con-
trllclill. su:b ganglionului nevros, se cont!'actA asupra
pcrclilol' ,'ezicei, iar veninul este pompat in tesut pe milsura ce aeul
plilr'undc din ce in ce mai adinc. La exterior ramine doar vezica golitll
de con tinutul ei veninos care este cauza principalA a durerii ce 0
1)I'OVOuc!1 In\epatura, acului i.n momentul intepArii stnt determi -
IlIl\.c dc opt grupe de celule senzoriale, ce se gAsesc in interiorul 1/1
1ll1JloCIl I nl'ului cm'e pun in flC\iune cinci mUf$chi douA pHici mi cj
nlungltc, pu ner'vi pruprii, independenti de sistemul nervos central.

menzile deci slnt locnlizate III ccle opt gt'Upe senzorillie In \l1t.hnu l
ganglion nervos rupt. di n nervO$ abdominal (lig. 16).
Acul este oldl.tuit din douA. jumlWi., i de stilet ce se altcr llotl vi
fiecnre din cele douA jumlitA\i se s prijinA pe cirligele marginule IIl e Jt
l
-
mlitli.\ii vecine; in l elul accstfl acul inainteazA. adincindu-se mereu III
tesutul intepat, pinA ramine af-arA numai vezica. Tntre cell' doua jumllt1i \i
ale stiletului se ana. un canal prin care veninul sters se scurge din
punga contractata, In felul acesta, in 10-12 minute aparatul vulncrllllL
inrleplinef$te sarcina pinA la epui
zarea veninului din vezica.
Veninul este un produs endo-
gen, deci unul proveni t din interio-
rul organismu.lui, ell pH-ul 6,
EI este asemAnator, oarecum,
cu veninul dar mai pu\in
toxic ca eel al oobrei. Este 0 secre\ie
lichidA ini\ial dar care in contact Cll
aerul se cristalizeaza dupA 20 mi-
nute. Are ac\iune bactericidA asupra
bacilil'or patogeni gram pozitivi
negati vi. Secre\ia este data de douA
glande afl at e In abdomen, Ie extre-
mi t atea arestuia, una din ele lungA,
aeidA care contine tOSle
su'bstantele ce-i con"ferA toxidtatea:
cea de a doua, mul,t mai micA, are
o secretie aIcaUnA, uleioasa. Aceasta
llU ia P,Brte la tonnarea veninului, ci
la ungerea acului, tnlesnin-
du-i posibilitatea de a patrunde
in atacat.
F'i g, J6, - r\ cUI alblnei g.landele l'U
venin:
I _ gland. mue UparA cu venin: 2 -
glarula micA cu venln: , - vezicil c u .1"_
nln : _ tlurbul aculul; - plr8h1a /l eu '
lui; , _ 7 - pla('.a tr. -
unghlullirA II. B - plaCII .lunltllA ,
9 _ plaea patr"IA: lQ - lI eul: U
.e.aca ; 12 _ vlrtuJ aculul; 13 - mti>;<:.UII
li culu!.
Cantitatea de venin cl.in vezicA
cste relativA; dacA s-ar cintAri t OI
ec se aduna in primele 15 zile de
In eclozionarea aJbinei se ajunge la 15 rug; la 0 Intepatura ins&, V('Zit'1i
descarca cel mult 3 mg,
Greutatea lui specifica est.e de 1,313, este dens, incolor, cu gust
IlmArui intepator. El are proprietA\i corosive datoritA acidului fosCoric
cc- I con\ine care este neurotoxic.
Mil'osu\ sAu este asemanator cu eel al bananelor datoritA unei sub-
!'It.U1ltC demHnllli f1ce1a.t de izopropil I), substan\a care este alannata. pen-
Itu touic ulbinele coloniei chiar din alte colonii din prisacA; aces tea
IIl m\ind mi rol;ul l'cspectiv, vin atacA pe inlrusul care Ie tuiburl!.. Per-
Ii(l/Hlcle CJUC consuml1 banane sA nu lucreze in prisaca decit dupa 24 de
nrl', ('(Id pflRtrenzu pc piele mirosul alarmant care Ie expune ataculu i
Hl hl n('IUI'.
'I 11 '"'11 1 ,' " Ir""rnl'U .... ,'II
11" \nl\I,,, IHJrI,' 1 '1f'1'b ..
AlA""'I", ,1
CII ,COQCli : ",I 1\;, 101(1 Ilwolor ,'u
KR, I"C : .ulubll In \"
lOr.
Dlnlt'c suustan\,ele care iutdi in compozipa venioului amintim:
hcldul COI::mi'C, histidina, losfataza D, care este un hemolizant I), Cea mai
111lporltlntA parte 0 detine 0 substant! proteidi ce mass prin-
,'ipnUI de toxlne a veninului. Ea este insotitli de meUtirni, care determina
tesutului respectiv, cit !?i durerea provocatii de venin, :Wnd
In H('c:1U.5i timp toxica. Neurotoxina veninului se daoorea1A celor doi
IJl IlillUacizi bogan in suli : metionina cistina, folositoare oamenilQr ce
sUr" I'lI de reumstism. Veninul mai contine doull enzime: hialuronidaza
ff,MflUlZfI A, care inlesnesc -di1uzarea veninului in organism lezind
IWllIll liile din singe.
I\ctivitatea veninului asupra organismului uman animal est.e {oarte
I.'Olllpic xa multilaterala. Se in terapia reurnatismului Cll rezul-
tB\(' bt1ne:l), Pentru ,persoanele cu veninul, el creeaz! uneori
hlrruil destul de neplAcute alte ori chiar periculoase. De curind a intrat
111 lIZ $cl'ul san.guin luat de la apicultorli imunizati de-a lungul anilor de
)WfLctJdl., contra aC\iunli vemnului, imunizare datoritli unei enzime ce
o (' I' C(! Il z<'\ -organismul pentru acomodare. Dupa studii amimuntite facute
! I\I (\l' 1ft noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A . Filote, R. Brauner
.,n, l'czultatele bune tn ce unOI' apicuJtori fata de
nlbinelor nu se bazeazii pe tormarea de anticorpi, ci pe modifici1ri
",,){lm(lti ce care duc Is neutralizarea veninului.
Actiunes veninului contra organismulul atinge in primul rind siste-
"lui net'vos, dici sub influenta toxinelor ce le contine, se modifica pu-
l!tl'Jllc (\<.1ivitatea normala a unor sisteme important.e din organism. Pen-
Iru moment, veninul excita sistemul nervos central, care curind dupa
/lOCOn trC'Ce la depresiune (Prof. B. N, Orlov).
ApaTatul mwculator
tn tineri apicultori - terminam aceasta parte importantA
prlvltor la anatomia albinei. prin descrierea aparatului sAu musculator, care
cite 1I1dituit tn primul rind din aparatului locomotor al aripilor
1;11 plcionrelor; la rind vin mu!?chii ce determina diferitelor
apnrat.e ,;,i sisteme din cuprinsul corpului. ei. t n aceastl1 categorie intrA :
Oluhii pieselor bueale, ai limbii, mandibulelor; ante-
nelo.' : cei de la cervix (ceafa) inlesnesc capulul;
uplwutului digestiv, ai taringelui de oontract:are ,;,i re:laxare;
eso!egului intestinelor, favorizind digestia eu
peristaltice; pun:gii rectale de extindere pentru depo-
reziduurilor alimentare expulzarea in final a acestora;
sint rei care detenninl1 respiratorii sub actJunea celor
dOLli\ diairagme opuse poziponal. Ele activeazl1. aparatul circulator cu
Ill' mnlimfll incarcatA cu sue nutritiv trimis In tot corpul albinei cu aju-
tnrul inimii aorteL
' ) 1/,,",011;;11 _ dllll;l'ugc rea a glObuleloc.r'Ofll a .tng4!lul.
l) VC7.l lu<) mrea ,.fIroduscle alblnalor in sprlj!nul omuJw- auton C. Hrt ..
_l dr, M. lalomllco.nu.
lOG
toracici slnt, prin mi!1(:1irile racute de trC1lluI'WC. laclCl I'l l
determinan\i in creatia caldul'ii corporale, mai alcs in perioada cl e ilH'llh
cl nd albincle staU strinse in ghem, rec.iproc eaJt!UI' Il.
picioarelor premotori remotori (coxe) mai servesc ,\\bill("
lor, in aiara de in deplasare la recoltarea polenului pc ('IIn.' - ]
adunA tn picioarelor posterioare. aducindl.l-1 in stup sub f(lnll .'!
de ghemotoace, .
Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de 'Pe oglinzile (:el'icL' L! ::;\)1-
de cearA, trecindu-i spre aparatul buoal care-i preluereaz5.
Celelalte articulatii ale cofTPului albinelor sint servit.e de llIwWh ii
flexori extensori. care dau impuis aripilor pentru zOOr sau \/Nl
tilatie sint ei in cavitatea ioracica; cei abdominaIi inicslli::S('
prin segmentelor ventrale i?i dorsale. cit
de indoire a abdomenului pentru ea acuI cu venin sA poata piHrundc PCl'
pendicular intr-un tesut neted sau moale, Acul tnsa - dupa cum v-n1l1
spus _ are propria sa musculatura dirijata de ultimul ganglion
ce-l
lncheind _ tineri 'apicultori - acessW. importantfi parte a studill-
lui nostru privitor la anatomia aibinel, tin s1i vll atrag aten\ia cii pc (" I
se bazeaU rezolvarea a toarte multor problem
e
ee vll va apare in pro<'-
tica V'Oasttii. pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia i!U'venitli a accslt'i
})Ani 'din lucrarile 'ce ile ociteam, urmlirind in special partea pl'ivil:O<:I1'c
la tehnice de marilor prdductii.
ind. ca nu sint stapin pe toate lPl"oblemele apicole nu
!?tiam cauza. Era .ca \lID. gol, Wl fel de buima:ceaHi., ea 0 perlClea de dunlClh
la 0 fereastrA, care. :l'asA ea 'lumina sa treae-d. in casa, dar nu deslu:;: '
dedt vag figurile de dincol0 de ea.
Intr-Q iarn! cinrl am avut mai mult tirrw liber am reluat 10 cilll
car\:i1e mai insemDate, ca cea a lui Root.. Dadant Lay;(l'S, din'd deose-
bitii aten\ie anatomiei. Ou dt citeam mai mult in aceasta direc\ie, Cll
ant mi'!. lUlUinam gAseam solu\ii Illlulwr probleme ce rAmAsesc ill
mintea mea fAra rezolvAri ,
De atunci l]i pinll au studiul biologic al albinei a facut snllllri
enorme pe eare Ie-am ,prins in studiul nostJru mai ales privitor la me\iL
OOlism mai cu seamll asupI"a sistemului nerVOS a albinei !ii in spl,t' i;Ll
fll co!oniei. vedea rpe reren cit vor !i de lolositoare,
COLONIA DE ALBINI"
Unita te biofiziologica complexa
Ml'l'gind prin prisaca inir-un amurg al zilelor ce au urmart. prece-
.11,III,lIlr pl'clegeri, tinedi apicultori m-au rugat sA Ie adit cum se desld-
H'IIII vlnln coJoniei intr-un stup Cum este ea organizat;!i in uceast.'1
1I1111,,, ... tti societate. Acolo, zumzetul albinelor era ca 0 cintare
ullnll l(11 el l/pi! intensa act.ivitlate a culesului, iar prin bi1taia aripiJ.ol-.
Ill' s lrtiduiau evapore s.!i elimine din stup apa din nectaru!
IIl11111i II/ UC"Ca zi. Di n citiva stupi se auzea Cum se inginau ml1tcile in
\ .. d", "'1 plccii rii din vechea casA, unde spanul devenise de mic, incH
II I'.I! h' din populatie nu mai incApea st-a revarsat.!i de pereteJe f rontH!
til ,I\'puJul. Al binele din ultimele e.!ialoane piecate 1a cules se intorcenll
. II J{1I;dC' plinc de nectar sau cu de la picioare doldora cu polen,
1 "lIloll;Il."le larg deschise pc waUl. lA\imea stupilor Ie ingl!.duiau si'i inlre ill
\'lIll1rl, In limp ce gl'upul social al albinelor ventilatoare, ri'icoreau aend
1' 1/1 (1 dIn interior.
- V--am vorbit, tineri apicultori, pina. acum, despre cele trej cast(',
'"Hlill\cI ["'atomic pe Iiecare in parte, De acum inainte Vom privi intregl.ll
' 1IrIlplC'x studiind grupele sociale in care albinele apar doar C<'l simplt,
IIll/lN'ule, grupe ee formeazA acest vast organjsm care este colonia. Tn
IlHttCIl este eJementul de procreatie, masculii sint cei care-i com plC'-
II'IIZil fecunditatea, iar s lbinele lucratoare sint. eele ce Iormeazli m,-wClt
I' ' If' tln\ (', ccnstitui!Jd organe socialc te,npornre.
NUmtlJ"U1 de albine din acest complex social este in I'aport de nno_
I1I1IP, c.Ic necesit.!i \"il e stringenle ale comunitftiii, Spre atingerea u 11'('/
IIllrl linle de <:rearip prjn rcproducere1 speciei; de dlspilldiz'(,:1 ('i 1,/
11111/1' I)rin roire de continu itatea vie\uiri i prin ElcllmuHili de bun uri
IIJ ' lllf'fl l arc In speCial pentru_ urrns.<;i.
I'Cllt ru fltingerea (lcestor tinte vom privi COl 0 11iu cn un o1'(jrm MoJf zl r
j'/i'l1IPI,'y, t'C" posedfi toale .aparat ele sistemele ne ,' feluirc n IIn('\ rH,111'
1'1'1' (/"'1 orr,anlzotli. !izic.
III ('oloni (' - dllp;'\ ('urn 1I\i vl\zut - ('xlslA in Mad! dl' IlHlS(, III,
d"U!1 (11 I"nw {elllinine, dcci un tI(' elimnrJisln: prilllil cs\(' <'('II a fe' llll'It ' 1
t( ll'llIl(\tltC, ('fljK.bll il de "c:proclut'\in ; (' {'n dlllHI ffUlll fI ,
"1'11 ,. ("1111'11'1111 Incomplete', ('Me stn\.. hH'IiIIO{IJ'C' I(', dur ('/H' ( ' II1HI' ijl' .,j.
I'ull'lul (1"lIrll'l (l', 'ulldnlp, t'lII' l' l'lI \e mnl('lI ,
1, 1/1
I,,. l'Il1dul lor, lU('I'[UOfU'clc slnL Impal'\ltc pe flrll]J(' ,'/Od(l/I' eu ('II
I U(' ti.'I' 1('ltl l)I)I';ll snrt:ini strins de un()I' glnnd(' mnl
tlmlt Sil l! 1It[l1 pu\in (I(;'zvoltflte, dup;1 nccesi ttl.\ile
'route insll IUCl'co7.il int!-o perfectA <mnonic. I nrepind cu 'Ct'Jc rnlll
IIIH'I' P (o.ill'C ...'1. gl-upul sodal al gospodillclor sbUpu lui , (.'cl ul
dlr(J/itl)(lrf'[or, e1 reprczinta in colectivitate organul de (lpiimrp ('OlIl r{l
l'I'I'lltll(lld illl'(lzii de ugellti patogeni - producAtori de boH - cc put
1/,11 him' Il'COJo lInde sin l nglometari mari dar n\u ol'ganizate. Ajul.'llC' til
.'II'clou 101' de un alt grup social - eel al aIbineIor de pazli - cle I1U
ll1W"d ui c sn plitt'uda in stup clemente stlf1ine, cal-e ar pULeo UChJ('l'
1\1' <'or pul 101' aCe}Li agenti patogeni. Ele indeplinesc sarcina de a ilP.l1l' lI
1IIIII Idscuin coloniei , adunatA cu lI'uda in chilioarele Iagurilol' , Acolo se:
:dJl\ fJnLpul sOciaL al albinelor diiditoare care secretA ceara, cu care
I'Jndcsc (ugu,.ii, unde Cl'esc Illumeroase generatii de pui{'l
III elll b, I\colo, in\..,.c fagu ri. ele sc adApostesc de dgorile iernii, pastrlnd
II I\lltbian\;1 caldA, strinse in for mA de ghem, pentru a nu se risipi c<\t -
' 1111';1 l>e CnI'e clc 0 creeazli.
Apoi vine marele grup social al albinelor doici, care zi -5i noapte
7)lIi ef ll! tarvar' ce reprezilltii vi i toarele albine, molecule de I'C-
1II/Iojr'C', rnrtl. tncctm"e, a celor uzate oare pier din acest complex bin
I"HI{" ('UI'C cs'tc colonia pentl'u ea ea ,sA permanent. Din l.K.'Cln':'l
Will> sociul (<-IC paL'1.e clI rtencete, 'CCle ce ingrijesc fj-i hl'all esC m_at,cil, (,('
1I'p"l'l! intli sexu l coloniei cl-eaLoare de noi molecule-albine.
din aparalele descrise la anatomic au I'eprezentanlul
III ('ollluniLutcn coloniei. Aspectul social 81 aparatul ui respirator tl Ofert!
V,1'l1j>UJ albi ndo,. v e11tilatoare, care introduc in stup oxigenul necesur 'oil
surp]usul de bioxid de carbon dio aerul viciat al stupului. Rollal
dl'n ul'ma in rolonie se fl[.ilmA mai ales in timpul iemii, dlncl
IIIIIIII (, Ior 0 $i aparentl1 narcozfi, care deLermina 0 incetinirc ;.a
'jll
'
ll
l
lJIJlISIYI\ lIui , un ,(..'Ons um reclus de hrana 0 stare de [onrl{'
(111\,tl ilow'(' st1\,'i i fizi ologice a complexului.
AJalurl de uccsL gnlp social in co:ncordan\l1 co el sint grupel!'
III' i"Il' ('C fOI'mcl,lzA. l\pl.lratul circulator $i excretor legate de sistcmul
l! 1"l ldllim enzimfltiC", dirijute IOflt.e de acel sistem nervos, onre esll'
I!loW!'ll l ;l('('::t{'! uzinC' t'1L zod de lYIii de piese fU1gl'cnate unele ell all ele,
1',\ ,.,lllll' 1II1\JI rt"ll'lOI'l1lc Clcctl't)Tlic. Ste grupul social al cercetfJ$ctf)r,
IWItU\1 ch .. s('()I)('t u'('u rC.!lurf>C\(II' de nectal' l1 i de polen, urmat de more-Ie
11"'1)) !I11l""l ,II l'tllt'gcflrlUr('lor, (', Ire> nu numni ell. adue. hrnna in slup pcntru
1,"IH, dUI' 0 in penh'u z[Jc gl'cle de
" 11111 Tlilltd.tll'n j)('cst(' bUllUri " Iimentl)rc dispor, Ete rc prezintli. 1n cOmll-
1111.11"" f'oltll1h" lip, 11"11111 1 Ill' Mf",rutltrt> pcrlllcw e71lii, CaJ'C il1Lre\ine k1cLivi
ILlti1H vU.1.1,1 1'0111111(,1. prill hrnn!\, "m'o 51! eonsum!i cur/! lrc('e in H1nd
,/lllll,IUlI
1
till! J.(lU"li til ud, pl'ln !tchimbul cJ cc nrc loc int.rc Lonlc
11 "14' 10011"'111,.1" 1i(,t' II';1 In 'OCCltl$\ Ump apw:uluJ sllu
",dill 111 tllll ' 'I([('vlil', Iwnnll, tns('llIllllli Iwmnlllnt!i - d('f'1 ap(U'Ii t.
h" ,1110_. ,1,111",1"11111111 11"II " t!,t!." 1'(\1' 111/'[\ , I' IH' rl(le, Vl fl\li lK'nLnl oomunilHlp
] 1'111/ lId I,1I \'111 It', III I .... l'lUltlnU!lalt' H VIl'111 ('Illonjj" , pint! <'1m] 11
1011111/11111 / ' '\I"",d,' "l I11" Ilelh'A IU>IIIIIUhd rn'/lI flu t l'N"{' rCI\ "\ In
IlIltl , i In '11 .11 ILllI't. I\I'IIJI'I I' MI'!llI 1I1w("lnlll1lII'" 11'1)1'1.

dl'l'" ('lOll si nL <l 1lE: grupe sociule care formC<lza apnratul sonitflr 81 ('0-
l"n11'11, prUI m:e:l tJl' opolis ir1Jlibii,Ol' al multQr agen\i patogeni. care tm-
IH "llllel CI\ ('lu'iltiID<lfele, despl'e care <1m amintit eu pu\in inainte, OU
will! sl\l,lHli\il colectivitlitii, Acolo Iiecare albina-molecuUi. perfect alct'i-
til I !..I orgnnic - dupA cum ati vAzut la anatomia lor - cootribuie
/ 'lJIUlldos producerea pastral'ea unui regim termic normal pelltru
Illb >pentfu puietul din el, bine determinat, ce reprezinta asigu-
I,ll-I'l l vlltorullli speciei. Albinele meliIere nu pot trai decit In colecti-
dl,lt". I) llibina sin:gura, orioit de multa !1i de bunA hrana 81' avea I fl
dHII>fMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea polenul ingerat nu
pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel
h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i cu prisosiatii
11111"11 '" ('1 acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe.
t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In
IIp'-!J1 ("' lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de
11111"" ,k (tpropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in
I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co
"11111. ,1 Pi' au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de
1111111' " 8Lupului; acolo au VGzut $i au prins a conform bagajului
lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor
, 'u corporal al chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele
lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu de culoarea li.$OI'
."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat de viata colectivita\ ..iI
dill Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu
II.' I .. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL
Ue eind se nase pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex
IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuni-
Ir'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind
tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din ordin al Hyme.
""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care
)llul\ lu eel e mai mici amanunte, f<"ira. sA ocoleascii sau sa se sustraga de
hi vrC(1 lrudii oricit de grea, in raport cu puterile lor, agonisiad farfl
hlrNlLl'e :;; i cu oriee sacriIiciu, bunuri aiimentare, tot timpul cit florilc>
It'll! nectar, stringindu-le pentru viitorime, clnd stupul este ineApator I;i
\ r l' ti l CO buna, ca un avar care nu fericire decit vazind comori cit
li'I/1 hOJ-{atc atdunate in juru-i.
1:;le lntl'uchipeaza dragostea nemarginitA pentru urma.'?i, pe cflrc--f
11'1"\1' (!u atentil vAdite: doicile '\'iziteazii larvele de sute de ori pc zi,
(HlId Cieclircia alte $i alte ratii de hranii dupa vi rsta casta din
rHO pllrLc,
Tn Hc..'Cflsti\ orc1ine de idei, sibinele coloniei previfd gt'cuUi\ilc ('"
vor Vl'ni in sezonul rece al iernii, pregUind din timp rezcrve tnd/..'8tulft.
111111'(' de mierc *i pilsturi:'i, aducind din tagurii acest.c bllllllri
"1111 de cOUotlul cald a1 ghcmulw de iarnA, peniru a nu fi l'illil'"
I'Il\ liP pc timp rccc. Elc contribuie la piistrarea unci
Ullf'i Illicroclimc cnldc UljOl' umedc tn ghemul formnt. din trupllT!
IIlhlllOloc co s:1 nil so irosroscl\ din dcclt strictu 1 ,J('t('S(U ,
\1'1 ,l t., 10lUI l'I;\f' tltlp:l vl rst(' nWI{'1\ III rrnjli)c III 111("\11 ('('I ,11111
('11111 , til rindurlli t urt\ 111101In' j\l hlql,l c IlIl('I'/..' ('(' pot. molln
110
"II,LI III!, (,'lI lIll ('\,)II!;U.OI (oiL nll,l ('COIIUIIUC()!; de glucill(o; iIlpn'
(:('1(0 Illllt vl l's tnlcc sc schimbtt C(t {nlr-Lln rood, ell ul'!li'
'!,llltllll'lt' lnrrig\lrnk (,'(.' inU'ii in dormitol'ul lor ell s5 sc tif'zghe\(': vi, '
"'1 11. !1r!,H"Ultc de al\.c\c co gU'5ile pllne eu miere, capllbi lc sf! reziSI,'
CI'IWilul.
MI.';tcl\tnurc :;oint de HSCll1enell alent.We ce Ic dntl mmnei 101' in jurld
"U'('hL un 1I1Imi'i.I' ,n'sll'ins ii !ol'meaza 0 suitll, care 0 pazesc I}i 0
1',1 111,,11(.' vestalC' , cc siau trezc la vstra in care 10cul Me-I'll
1111 1(' slinge nieiodaUi,
f$1 Cli toote celc zise pornite din portea sutelor de cerceUllori Iji
II "hI;PI'v<ltlilol' pl"Oprii dc-a lungul unci vie\i de raproape 80 de ani, dill
t II I' 1;1i numai in apicultudi, nu am putut dezlega incli mult.e hlin(! din
Villtli ot'C!\tci mln\Uul te coleelivitiiti care estc colonia.
Aill" munifcsHiri de carac1er ale coloniei
PI' tintl d{ldcmn tincrUor apicullori acestc Uimuriri, vent In
pndul'lll'w de In p{.dul'ea veeina eu noi, care ne tntreha ce poate [ac':l
I'll roiuri <lPUI'Uie ncolo pesle noapte pe fosta vatra a unei sLupirlc
pll'I ', !IA In nIt Cli tes, de la salcimul 0'11 doilea.
NC-(lln dus la rata locului intr-adeval" aln gasit fOlmati p..'ItTU
I'\ ... clilnl CI.I nlhlne parasite,
_ laU\, nvcti ocazia s1\ vede,i una din maniCest.-\rile de cara('t('r
!I,' l't)lp!lici <1(' olbinc: cea de interatractie, Albinele adunalc in
I'hlorrilini provln de 1n di!erite colonH din marea prisacli ee a plecat ast!\
"n"PI,' la alt. culcs de sulcim, In 0 <llt.it.udine Inai mare tata de <:en
Ii, 11 1ft, Acolo snlclolul nbia pe ciud aici este pe terminate.
\ ' 1',1,' ulbil1C calc core, in de a acumula cit mai mull, s-nu
III 111111 pli'Ctnu III culcs inaintc de inscrarc, dar prinzindu-le intunericlll,
.111 PCSII' Ilonptc> pc Clorllc ce inca mai secretau ceva nectar. Oimi-
111"1\11, illt"t'ClnlJu-.<;<, I:, \loll'<J. cunosculA n-au mai gasi't stl1pina. !;ii tn
dt' cm\zl\ n-Ilu strins in ciorChinii ce-i vedeti ca roi
Til f:I"th,'l, dill lil/('I'jj ttoicultor i a ndus patru matci din s\;upu!1urU
11111;1.1 ImTX'I'f'chcl't', ScuLurind ficcnre roi pc dad in stupi separa\i.
. 1\ rir('[\nliu cit(' 0 O1tlt.ctl 1nchlsa tn colivia ei !1i am dus roii in
Itvml .. (1(' It.H(l\ CnSO pt\du\'oculul ell sli-!;ii fortne7.e el 0 mica prisnci't.
J\{"".'>\!\ 11\('('1'1.11 eu expunel'Ca, este carllctcrisllcti,
1"'Itl' IIIIIHII' " 1\ 1''1IH'.i'lUlul I'fer
'
dt' gn,p c(' IIl><1I"C cllial' intrc olbinc\e
1111 Illund ('hid !\C' prczintl\ 0 ocuz\c ell CC{l d<, azi S{lU to 31te.le cc
It, " "f pll e' II,
\),11 "II). 1I1I1I llIil) c,1 "<'1 11<'\"0,, alhinC'lp slriiine dit1lcilc
."hUllIl ,I 1\11 [,'>\'1\1111, orl" ciorchlni en In roire? tntrcabh un Until'
111'111111(\1'
\)IJllI, III I' 111111;'\ ("( lIn V , 1111 n\hi nu pol \dii dC'cl l, 1n ('nlu-
III., , III ",,',1'1 "' II"IIIIIII"d 11""11(111 111 ,'uri ' .. it nf\1'I 1'll.,nl'ntHI I'wllleip;!1 I.k
\"11\'\ lilli' ",,11', rlilpil II llllih l>il(\ h,(" PIII'lU (1111 cmli'H,)rln
IInh'l Hwllll, "dll'I\ dIll ,1111\111 \' hlui\llur C,lnl uu tl'II1I)(TII!iIl'l \ cut'pul'l\lA.
III
10 tel ca cea a mcdl ului inconjurAtor, 8.!18 cum sint. replilclc,
cact metaboJismuI lor c re!iite 0 datA cu temperaltlI'8 medlUlui.
DupA cercetadle lui A. 1. Root, aceastA particularitate de poikil o.
tCl"mi e se ananitestA nwnaj in timpul noptii, ciici zi ua albinele, mal .binc
zls colonia, sint homeoterme, adicil. au 0 temperaturA ccntralA constanl..:'i ..
CercetAtorul a constatat cu uimire cA ziua aIbineIe degajA mai multii
citldurA decit temperatura exterioarA sc!izutA, pe dod noaplea metabolis.
mul lor unneazA pur /ii i simplu exteriorului. la l ei ca toal.e
lnsectele. Ace85ta este ell atit mai uimitor - zice Root - C'U ciL
BCest fenomen nu se vede de pu\ in in stup. CereetArile I-au dus
In acesle concluzii fAcind studii calorimetrice cu aparate speciale /iii in
di verse sirua\ii.
Un alt cercetAtor - Glimov - urmArind temperatura individuallt
B unei albine a constatat cli ea pas treazA 30% din energia glicolizei.
dupA un consum oarecare de miere, sub 0 formA capabila sA produca
o activitate in organism. "Clnd oxigenul este prezent - spune autorul -
cl gliroza I) la niwIu! glicofosfatelor sau difosIatelor, larA sa
lase sa mearga pinA la acid lactic. Dar dnd nu existA oxigen, degradati:.l
merge mai departe poate incA sA produd
Cum inci caJdura are. 0 limita precisA, ced datA de
hrana hidrOcaIlbonoasA din sau mie-rea cea acumulatA in Ql'ganism,
clod aceasta se term inA, atlmct albina are nevoie de spri j inul gru.pului
cu care lAcind schi mb de hl'8nA se aj utoreaza. FArA ciUdura grupul ui.
albina singuraticli nu paate crea 0 regularizare termicA moar('
curtnd. Moartea este precedata. de 0 paralizie semitotalA, sub aqiuoea
ri1celii la 0 temperaturA de 12C.
La albine regulsrizarea termica nu se realizeazA complet decit to
grup. La lOoe un mic grup de 10 aibine trAiesc numa! 5 ore ; 25 de a!binc
vie\uiesc 24 de ore ; 200 de slbine traiesc 3 zile. CercetAtoI"ul franccz
L.ecomt a constatat cA iocepiod cu 12-20C, io mbura in care tempera
tura mai joasA, cu ati t mai l.l.5Or mai repede, albinele se string
1n grup.
Un alt element, care Ie determinA sA s e adune, este nevoia dt
IwanA in comunitate frA\eascA ; ele dist ribuie hrana in propor\ii jusle,
de la cele ce au mal mult, la cele ce n-au deloc sau au Ioarte putin.
de departe merge aceastA frA\ietate in distribu\ia hranei, tucit dacl\
to iarna hrana este pe terminate, in nAdejdea unei supravie;wri toate
nlbinele au tn cantitate de miere. Atunci cind aceasli\
ul timA rezervA se terminA, moare deod.atA intreaga colonie,cu excepi ia
mAtcii, care mai cltva timp pina clnd cade !jii ea.
Matca este prindpaltll element de atractie in colonie. Albinele siml
nevoia ca din grupul lor, mare sau mic, sA nu lipseascA ni ciodatli mat CII
go. intruchipeazA viitorul speciei, iar prezenta ei in roijIocul lor le-o mk'-
vcrco\'i te acee hormonal! ce 0 secreta cot:pul sau estc I.rI1lH!
l11is1l al binelor coloniei.
'J CllcoUzd - hldrOUJJ!; a glk:ogen1.l111l, III ! In . pl ,I bloxld du C3rll',n. , ..
MftS1e\ conUnute, proces cara are lac In organlam In .,adrul

I I:J
J::stc 0 tntimplare cHle ilustreaza accnstA nevoie "pslhktJ ..
1\ IIlbinelmo unei colonii, intr-o rev:sta de lIf,)i(:L,Lll uLu
I lL limp ce un stupar cerceta un stup, matca a cazut jos de pc (nl-! urc
I,l L a root gasll A, Aibineie, dupA in.chiderea srupul ui, s au agiluL pn!lu
tlndeni pe al an'l, aproape douA ore, dup!!. care s-au Stupar'til
II ,'I'('rut ca ele au iar pentru a fj sigur, a redesch:is stupul dUP.'1
rit c-va zile fAra sa 0 ,aUe; pe de .alta pade aibincie nu crescuscLii bulr ',
;'Ulll est.e regula in cazul dispari\ici matcH. Intrigat de accasU\ :-lil Uil \l l'
III'OI.mala, u seas afarA din stup faguf'ii abia iltund (l nbSCt'\IHl
UII grup mie de albine ce stateau g'ramadA pe unul din pere\i did mal l ' ,'
it' ascunsese cra.p!!.tura dintre aouA scinduri ale perctelui de und,
"u nu putea S<1. iasa. Albinele au descaperik> acolo, au hranit-o, uu \In''
permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 l ronsmit(,!l\u
t!(!'lor Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli
fll/\di t batel. tHnd satisf4C'ute de prezen\.a el.
In WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i ,
'C observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L
mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in care au d OfH'
un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana 0 botci'l
'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc
IIl lcronuclee inaillte de a da bot ca, privi nd prjn peretele lateral de
M\lelA al se cA prima ce 0 fac scel e albine
llnere este ce.:1. de adunare Is im .. -eput in mict abia 40-
riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu .<;l
rreiproc di.1dura pentru a pulea supravielui. Este un fenomen de inter-
flt rctctie ce 0 exercirt.4 riin\'ele din specie, unde spre altel e
\u tndeamnA sa se grupeze. Mecanismul interatrac\iei - dupA Lecomt -
Pil le de ordLn olfactic: mai intti acel fenomen de I!trac\ie determinat de
4ubstan\a de matcli. de nahlrA chimicA un aJ doUea de- ordin vi bra.
tQriu, cAci albinele disperate i!jii tremurA aripile. emi\lnd efluvii volatile
Win curentul fAcut de vi bootiile aripilor, care se transmi t tuturor, chc
mtndu-le sA se adune.
AI\i cercetAtori consider4 eli. fenomenul de interatrac\ie estc till
... feet de muLtime, decl superior celui de grup despre care v-am vorllil.
111 acest caz, stimulii vin dIn afarA, iar al b:nele se adunA pentru ca sill\
nt,t>('lSc de stimuli. se unesc sibinele lucditoat'c Irl
jlll'ul surse de Prof. Grasse considerA ca fenomenul cst!.!
Rcuerat pornind di ntr-un spirit gregar - deci de turmA.
Dadi. dupa. 2- 3 ore de la scuturarea aibinelor t inere in micronu-
rllc ul de tm;perechere, s-ar introduce un termometru in micul
(.'l' format pentru ca imprumute reciproc caldura, el va inregistra
!I0_ :I<! cC, dutorita interatrac\iei in care cle pot imprut;nuta una altcifl
H""1Il11 din CAldura este eiectul metaboHzarii acelei hrane care gene-
n' j\7,1\ Iwocesul de urdere. Problema va fi pe larg dezbatutii dnd vom
v,whl dt:' org ..,nizaIea cuibului coloniei. DeocnmdntA, cu aceastA ocazi('.
H\l flrt' I'LL 1\ HWi . lutud\ pl'ivitor la [elul cum albinele organizeu1. i1 Ci('l u\
1)II IHI!lt' : ('HI1.> eJeCl1ll de ecollomi e care este atit de inradacinat in nin\H
1M /\d uul1lul hrlll,('i din fl ori SHU din alte surse dutci este 0 preocuparc
,,' u,' II H<L ll "tl n "111\11. In ljll (:(.'(-'11 f '(' tn l(ll ('C cunsuml", In lot e('
. \, ",
1 1.1
vlft<lell(" 1-'CCSt spi rit de economie se afi.,ml mereu, ell 0 singudi exceppe :
hrlt,tire(1 PUictlLlui. Allmentatia bogata. ce 0 dau viitorul co-
munltl\ \II. dirora Ie deschide Iji Ie revarsli. din "cornul
hranindu-i de sute de ori pe zi, este dovada dorintei ca ei
.n rho dL mai voinici, cit mai rezistenti 18 atacul holilar .,i eel a1 frigului.
UII nil. erect de grup sall de multime este eel pe care colonia n
prl,:<:i nUi rezistind eu succes Is acumularea bioxidului de car bon in locu-
Irlltl loe' , care nu numai ca nu Ie incomodeaza, dar Ie este chiar folositor
plll(\ ld 0 D.numiiA de la 2% pina la 15%. Acest gaz este toxic
I),mll'" rlite vietuitoare. inclusiv pentru om 'Care nu suporta 0 concentratie
hml tlltU'C de 0,4%. In milioanele de ani cit ele au vietuit i ntr-un spatiu
i II /jIlL JIlai redus cu cit colonia era mai mare, albinele adaptat
IIC(''' lli i In(.'<iiu, care pentru majoritatea vie\Uitoarelor este nociv. Albi-
jI Np/' Jt! cstc !0105i1or caci tn ghemul de - dupA cum am mai
"Hilt - Il lbi nele stau ca intr-o seminarcoza, care Ie 18 un con-
IlIlIn I'edus de hranii la un metabolism ce se face lent; cind limita
1,. 10 tns,. Etcest gaz este eliminat cu ajutorul ventilap.ei.
Alhlncle in colonie intr-o perfecta armonie -l? i spnijin reci-
111 \
11
'; So' ajuta la orice nevoie o\ii acolo unde una sau douA nu pot
6 faeti u lucrare, vin in sprijinul lor numeroase sUI1ori, ptnA dnd SeQ-
jill I !.'Hlp Icnlizat. Introducep - t::ineri apicultori - pe stupului
l Ilt nb,, (' /' vutie un pai !;Ii urmAriti ceea ce se intimplA: la Inceput una
IHl1onl'el\ sll. -l scaatA afara, plasindu-se spre capAtul cel mai apropiat de
hl,/ro
i
Dacti. sfortArile fAcute de ea nu duc la rezultat, se in{>ir.. de-a
IUlluul pniului stitea incit il din loc 11 elimina din. stup.
o alUi lncercare: puneti un roi natural intr-un mic stup primitiv
tft aut din sctnduri avind un urdinio? prea mic. Albinele .se 1a
Jucru I;!i cu mandibule1e r od fibrele lemnului 14rgesc deschiderea.
Lucrm'cn este facut4 f4ra intrerupere zi o?i noapte. Atunci clnd in natura
""lu dcplln4 linio?te, vel veti apropia de acel stup cu prea mic,
Vtl\,] Cluzi distinct cum ele rod permanent marginile deschiderii, ca nio?te
40r lccl fac 'loc de p4trundere intr-o cu ,provizii.
Intrajutorarea lntre albinele calonli, mai ales a celor prea
vbotli t.e, tl l ost observatii de prof. M. Haydak (S.U.A.) care unnarind felul
(lUm llibinele se ajutA, serie ca. In colonie sint albine specializate s4
msczc articulatiile de Ia aripile $i picioarele celoT istovite de aZergdturii
::bor.
TOllte sint trup $i suflet pentru interesul calomei tArA mani-
rl'tC\ C 0 inclin-are spre egoism. De pildel, matca cu destinul sAu procreator,
th!punc au4 fecundate in acele iniVale din ceara. care VOT fi
olucivQ rrumoase botd, prio instinct, simte ca tntr-una din ele se
vo pllimMi 0 viitoare urmao?.. care-i va lua locul in colonie, iar ea va
Lt '(" bu i od sa piece cu primul roi, ori c;1 fie rapusa de propria sa mdi,
d flCi1 d\mine mal departe in stup. Astlel, ea se supune orbe![lte legilor
cl\re usigurfL vHtorul speciei.
La tel rac culegatoarele care aduna. cu zor miere polen pe
C/II'C Ie pune In rezerva pecetJulndu-Ie pentru zilele de clnd
01( dc mult vor {i trecut hotarul existentei nu vor ajunge sA Sf>
bUC: Ut'c' de roo<i c.le munc.ii 101".
11 1
Acti vitatea lobOlioastl. a ce paSlreazA cosa lor co 1111
pailar sl' li pind de ClJ l"a \ell ie este 0 Opelr. de prevenlre dc rrtl)III ' f" I I
bolHor pentru buna a comunita.tB, zidind in sierie de pl'Op(llis
cadavrele ce au trecut pe nonptea, pe nesi m\ite. ('lnri
vremea este rece o? i albinele s-au strins tn ghem.
Prin felul ei de organizare, colonia, in grele momente de C,. I /11I II-
nu da pas desnadejdii. Este suiicient ell d1n dezastru sa "[i e sal vat'
o mins de aibine care sa aiba intre ele pe mama lor, pentru ('I I tn
scurt timp sa. inceapel a ctadi 2-3 in care aduna de indalJi
hrana, iar matca tncepe sa depuna oua tn roicul cuib. Dintre ele sc ill eg
doicile pentru crescut puietuJ astfel, zi de zi, mica colonie se inl.;'i -
popula\ia incit in prag de iarnA ciciul biologic se incii(' jC',
urmind ca in primAvera sa continue existenta din ce in ce mai intlMI -
toare.
Numai cind datoritA unei calam1tAti, ca 0 napastA, piere {>j miltclI ,
apare 0 adevaratA frAmintare intre mai ales clnd t r'1
cuib nu se afM. nici ouA nici larve mai mici de trei zile. In dispel' iI!'('
de cauUi, citeva din ele, in unna unul autooonsum de njung la
o dezvoltare a ovarelor astfel reul?esc sa depuna oua in fagurii puslii .
din care se VOl' numai U'intori. Mai cur1nd sau mai tirziu coloniu
zisa bezmetica piere din lipsA de
_ Dar in interiorul coloniei o?i tn illara de ea, apar oare fenomcm\
de antagonism? intreba unul dintre tinerii apicuItori.
_ Cind 0 c.olonie devine bezmetiea o?i deci eu multe aibine ouo1 -
toare, care adesea 50
0
/
0
din popula\ie, iar stuparul vrea sa rcpm'c
r aul dindu-i 0 matcA nouA, aceasta \'a fi aproape atacatii ucis[i.
Albinele blitrine care au acum ovare mat dezvoLtate, chiar daca oVa\' io-
lele lor putine 1a numAr dau doar 6-8 oua nelecuodate, intruclt aceastu
stare fiziologicA Ie da posibilitatea sA devinA o?i ele femele care PI'O-
creeaza, se vor repezi orice matcil straina introdusa in col onic.
latii tineri apicultori - 0 l"e-latie de antagonism de ordin intern i., I ,'I'
albinele ouatoare 0 matca nouA.
AceastA du!}ma.nie are urmiiri fatale, cli.ci din ouale depuse dc alhl -
nele ouatoare se nasc numai trintorL S-ar putea spune ca procedincl fls l .
reI albinele "spera'" ca in din atitea ouA depuse de mnjori l;:\U' lI
populatiei, se va odatA 0 rnatdi. In stravechile timpuri dud albl -
nele erau singuratice acest caz era .regulli. generala, IIi deci prin eredilate
au mai pastrat vre-Q amintire in aceastA In general coloni a de
s ibille oua. toare dispare prin ea insli.{>i, dci dad stupul va fi populnl
numai cu otrintori, nu are cine sa intretinli. colonia 'CU ,bunuri alimen ln,'p
in'<.lispensablle.
o altA manifestare antagonistll. in colonie este lupta care se da intl'C
matcn virstnicli. una tinAra, care iese totdeauna victorioasa,
('hi at pc propria sa mama. s-au vAzut cazuri clnd doul!. mli.ki -
moma fliea - convietuiesc in stup, depunind ouA pc 3(!c.lwj i
fugufe. (jm' fic::care pe 0 alta fata, evitindu-se contactul direct intrc cle.
Cl ml Inst'i se !ormcaza ghemul de iornA virstnica nu mai estc ing(ldu llfi
,I
\I :1
Alitll/JOll ls m 1ntl'(I I)lhl(l c\C' st l'liine coloniei se observa illal lotdeaun8,
Ihql/\ (' \1 111 lil t ,' /bml, in cazul rUl'ti"agului. Dar dad straina ce
VI, II! HH IlIt rC !iCOfi lC pe virIu l limbei 0 picaturi1 de nectar din dove-
dllll i p!"\n II(;CII;;o la e{l nu este 0 ci aduce ceva in [olosul comuni-
tntl l, 81.1 'llj ll de III ii dA voie soli intre.
Reversu! mednliei :
d l"Cpl, .5i bine de spus, cA albinele au plkateJe lor. Am Cost
f' h{>lllll i d e IJ I'gen\A 18 0 stupinA sa dau un sfat. Stuparul plccase cu trei
, It " 11111 1111e, uiUnd oial'lI. un i agure plin cu mjere. Cind albinele au dat
II ., ,, 1 s-ml inlruptat dintr- un bun gaslt. gata cules, s-a in ele
napustindu-se asupl'a coloniilol' mai 'Put.in populate
,I (lI i HIl' uj.l1 mai r edusa la S-au luptat din greu aparl1toarele cu
Ilu hul lil de invadatoal'e ce velleau cu sutele, dar acestea au goUt
(I1Ulldl Cli strinsurA din stqpul atacat, uciglnd majoritatea albinelor
HlUll'O rolonlei. s-a lotins eurind la a1ti stupi incit IOG/, din
I t ,lill lll lt' Klupinei erau distruse. Cu foarte multa truda. am stavilit dezas-
11'111 , r OI '(' nllrel putea fi general.
- 1) 6 1' cum pot albinele hoa\e sa vigilen\a celor ce apadi
7 l nli'eM un apicultor incepator.
- Clud un cules bogat a incetat bl'use din anumite cauze ce depind
Ill' Ull ll u1'lzm'ea florei respective, cind plantel e retin rezer vele sale de
',IIIMt' ( I I' cUl'e au nevoie pentru iorm-area fructului, grupul albinelor
01 cuieg.toareJor sint mult ati tate spre datoritlt. eflu-
\' llIhr Ptwrumate al e nectarului din stup care este prelucrat de albi nele
Il l'filucl'flt()ure; aceste efluvii ies din interiorul stupu!ui in valuri prin
i .. ,\tu!Ilu nlbi nel or ventilatoare, ce evaporA apa din mierea inca cruda,
. lll' ninci porta de a rapi un bun gata ! acut. Instinctul Ie indemna sa
hlllt'lJ, dnl' 8colo la majoritatea stupilor straja este numeroasA co atit
IIInl IIterHti. t ncercarea de a pAtrunde in stupi de cele mai multe ori nu
cAd paznicele stau ridicate pe tpicioarele anterioare.
astJel de pozitie ele nu mai ca 0 strA.ina. sA se apro-
)1 (', \J Cllnoge pentru ca zborul hoat.elol' este Feodulant, cautind loc libel'
'If' 1ll lrtll'C. Atunci paz-nicele se'reped din zbor, se inoaiera cu albin a hcata.
l't\\ilTnd sA-ljoi implinte acul in corpuJ nolivAutoarei. Aceasta face incercari
It'll p OI'n t, C' s.1 scape, luptatoarele cad inlan\lIite de pc sci ndura de zbo!', jos
;3(' pttmint Ij i astfel de cele mai muIte ori scapA. Ele se retrag
!llItu fi reveni, de data aceasta mai circumspect, cautind sA. intre fn
.lllpH ell popula,ii slabe, cu n paza rtlai putin numeroasa la urdini{ie. Tn
lr.C'Htl' nlbinele [olosesc alte maniere : se mal intii pe
unrglncu scindutii de zbor -stind oarecum linil;ltite pina clnd unele paz-
\h'C 8C {Ipmpic. Hoatel e scot atunci, pe virful limbii , 0 picatura de mier e
1111 1(11 (: 1, orCrind-o cel or ce Ie-au ie!iit in cale, iar eie, considerind Coii
lInt dlntrc IIl e 101", Ie dau cale de intrare. OdatA. aj unse in stup e
p'eli Ittl Illnl riC' recllnoscute, cli.ci albinele de acolQ au alte sarcini ::; i nu
,I ' I)('\ip!\ tie pI'Ci':cnt<' stl' aine. se duc direct la fagurii
';I I 1n('jll"C1\ ClI micre plecind ocolesc centru! coioniei se tn-
h'l' llptll It pr r P(' I' C'I,C' lc rrnnt.n\ <-'(Ib()l'ind pe cl pinA la : cind ies d('
I IIi
neolo nll se pc sdnd ul'B de zbor pentru a plltea " btlru, col Rt'
" I'cii pe rata cxt.erioara n stupului l] i de neola i!ji iau <l vintul de zhUl'
Es(e 0 adevar atli strat.egie ce 0 fac aceste navAlitoar e.
Numi'll' ul lor devine Ia fi ecare zbor mai mare, did prada inl pl\ r
ta.:?-iHi. la cele din stupul lor f ac pe paznice sA nu Ie mai recunousl'ii . pc'"
Iru cfi mieroo ingera1.A Ie lransmite miI'OSul stupul ui at.acat, a'}a int.lt ]"1'"\"
nicele nu mai pot distinge pe cele ale lor de nAvali toare. care au at\! , 1
mires.
In mod insa paznicele emit 0 substan\A de Alanna pl ......dll :s tl
de glandele mandibulare denumitli. hepotan care mobilizeam
colonie atacatl!. astfel atacul este inlliturat. S-au vl!.zut insa cazuri d nd
o colonie luraUi estc w;; a de descurajatii incit renun\A Ia lupti\., mai aics
dnd matca a (ost UelSa unindu-se ell cele prAdalnice. transpol'ta (,Ie
bunurile lor, rAminind fA.cind casi1 comuna cu atacatoareJe.
Prof . von Frisch a observat un altfel de !?i mai tndrD.zn(' \.
constind din atac direct : albinele atacau culegAtoarele ce veneau
la stup cu pline, B%' teptindu-Ie chiar pe scindura de zbol' a stu-
pului. ObositA oarecum dezarmatA, c!ci atund clod are plinrt
nu peate indoaie abdomenul penlTu a-!;ii scoate <lcul, culeglitoiu'CU
c=deaza hoa\ei strinsura din gUlJa, dupa care aceasta, satul A, ia zborul
spre stupul ei, I:n timp ce culegAtoarea intra cu putinul ce i-a mai ramlls
in desaga
_ Dar cum putem distinge albinele hoa,e de cel e eare luereaz.."i
normal ? rna lntreaM unul dintre tinerii apicultori.
_ In primul rind trebuie observat felul cum zboara albinele : ccle
ee lucreazA normal iau zborul avlntat in sus de pe sclodura de zoor
cad au gosHL Hoat.ele ce pleae. din stup cu plinA, mnd greenie,
sint nevoi te sA se lase mai intU din zOOr io jOs apoi sA se inal\e. Pozi-
tia picioarelor hoa\ei este cea adunatA sub abdomen pentru a-I spr ijini,
8%'a cum yin acasa culegatoarele, pe dnd cele normale pleaca. in zbor etl
picioal'ele posterioare intinse de-a lungul abdomenului. DacA prinde\i unll
din hoa\e 'ii ii presati abdomenul, spare la guri1 . 0 picAtura de micn}.
Colonia hoatA este intr-o continua de zbor, la are clnd in pt"l -
sadi n-a ineeput zOOrul, !;i ele il prelungesc mult seara, cind ccleo lnl'"
colonii obosite s-au lini"tit.
Pentru eombaterea acestei inclina\ii negative a unoI' colonii t r('hlllc:
luat e rnA-suri severe : mai intli trebuie recunoscute coloniile
dri nd cu :taina alba pe cele ce plead\ anormale de la unn6-
rindu-Ie zborul , pute\i descoperi in care stup intrA; atunci se schimbfi
locul ambilor stuP) unul in locu1 celu11alt, dupA ce mai intii a\i epui ul l
mAsurile anume: de strimtorare a urdini'iului , chial' inchi-
zi ndu-l pentru 30-50 minute. Hoa\ele se retrag vaztnd' neputin,a de n
in stup, Se deschide apoi pu\in, cit pot tl'ece aHltul'i
!IAuA ulbine; ceJe ale at.acat care au venit cu plinl't , inlrn
In interior; al!1iuri, Ia urdinilJ s e iixooza cu 0 pioneza a pinza de Won, . ill
I'ure 5(' infll,?oar a 0 IbucatA de vatA ell cUeva picAturi de 'lcid Jeulf' ;
IPi rnS'tll repulsiv indep1'irteaza hoatele. In hpsn acidului (cnie se P Ollt{'
r;lllIlI; B"ldehidfl bMl:l,uiel cu cnre se pensulenzfi scindurn de i'.hor
rl'nnlil\ :1 1 IdHC': Ii. Mirosul ('sl(' rt'plIls iv pcnl rll
II ';"
1)(1 11.IK.\o] n('JlCu (l <.,'ombinatic de d nd pArti ben-zina, trei par\i ete. sul-
'ill ll' l' i() 1)t\ I' \l tcrcbentini. puse intr-o cU'tie de cremA de ghete,
In HI' 11 1{1<;'p i\ rtcaza hoa\ele, deoarece emunaFile volati le ale com-
llll1!1\(l,.' i n\1 Ie Ie !.:re sA ren'Uote.
Til {ls Uel de ImprejurAri lued.rile in prisacA se fac sub umbrela pro-
trf'lltltl'l' . C[U"C Cll faldurile sale din til'on acopera stupul complet. iar sub
(' II II plcuJt,orul lUCj'eaza deschizind stupul fAra grijA eli ar putea
r( ninh il, li t..'
o ll it,,'\ masuc! bun! este aplicarea la a unul dispozitiv
dnll umil, care se face din soindurele de 10 mm grosime, ell perc-
It ll" fnmtul de 25 rom, cu lungimea de 350 mm la.?mea de 80 mm,
1ilUlwl01C til euie. Este ea un tunel ce are 0 deschidere laterala ; tunelul
IIfw In mljloc 0 seindur!l medianA longitudinal. Albinel e stnt
lIovol tc sri. lotre in tuoel, sA-I parcurgA pe toatA lungimea lui sa OCO-
lon.-('I\ lIt;tndurica mediana a direi extremitate se deschide direct in stup.
I\lhlnol\1 cOloniei atacata se repede eu aeest dispozitiv, pe
dnl! tole hOllte, intilnind in cale 0 serie de albine ale stupului care Ie
IlIIrNw.1'I LrCl"Crea, renuntA la furat.
Mflsul'li cea mai sigurA este ca in stupina sA nu fie decit colonii
hU1l 1,I puternice, care nu pot fi atacate. Nucleele s!l stea cu
InulL !1i la nevoie aj utate cu puiet cApAci t pentru a le mArl
J)4"llulnthl, care astfel se va apAra cu succes. HrAnirlle de stimulare se
CIII' lIuJn.ol clnd zbor ul coloniilor s-a linl!1tit.
o {lllit lattira negativa a caracterului unor colonii, din prisac!l, este
"Oil de agresivitate manifestatA mai ales cind un cules bagat s-a tenni-
" IlL bruse. Atunci, al binele agitate ataeA inteplnd pe eei din preajma lot,
ru'o II sc pare cli Ie tulburA cursul normal al vietH lor. ESte
o CdI'octeristica. a unor anumite rase de albine, cum sint de pUdA albi-
nole clpriote cu care localnicii lucreaz!l greu dar suportabil. dat fiind eA
1II 111t. tn t imp hmnice mult productive. $i cele din rasa
IHI Ilccst cusur. AceastA lnclinare spre agresivitate este ereditara, Vii
(lJII III Ll ti dl. in primele leetii v-am vor-bi t de acel aibina siUba-
lee.a "Inguraticti. anume de specia Osmia Fossaria, la care fiecare indi-
'lId In birlogul S!U to piimlnt foarte apraape unele de altele,
M 1ntr-un sat, Acestea atacA orlce altA insectA zburAtoare care stdibate
Ipn\lul ,.satulw'" cit spatiul pe 0 razA de 100-150 m in jurul locuin-
toler. Aceto este clmpul lor de exploatare nu ingAduie strAinelor ca
!tn. 1 1ncolee. In acest scop 0 parte din ele fac un fei de patrulare per-
HI{lMntA contra adversari.
Albinele din site rase au un anumit simt de proprietate asupra unor
ICI'Cnut' j de exploat are .!}i atacA pe cele care Ie IncurcA zborul. Fiecare
mod creeazA anumite culoare de zbor, la 0 )nal-
\Imo de 5-10 m cu diametru de 2--4 m, atacind pe cele care Ie
tr/l vcrscnz.:'i.
De ascmenca, vA amintiti - tinen apicu1tori - de eele ce v-urn
I4 pUlI ctnd um descris zborul de imperechere a mAtcH, care. se avinUi
:11 0 sllgctlU\ de pe scindura de zbor ca sA treacA. peste zona de 10 m pc
(UU'C 111bincic culCJtiilotire 0 ,es, pentru a nu fi atacatA de aeesl e;:l, 0
(,bf'H'I"\' II\iC intcl'CSlillti't.. tn pl'ivln\/\ zonei de aparnt, ('Sle unnalOfll'Cfc
li B
dack\. sc pune 0 farfurie cu putinA miere pe capacul unui stup, prlmel!!
care vin acol o sint ale stupului respectiv; oriee aibina. din imprcjurl mi
care incearcA sA. ia acest nea.!}teptat ospat este atacatA. Dacli Inrrurin ell
miere este scoasa din posacA la 15-20 m. oriee albinA. ar sosi acolo 0
suge l ara lupte. Problema a :Cost elucidat e. de eerceti1torul Hedighcl', '-:lIn.'
a obserVat cA unele colomi tl1i aleg 0 zona teritorialA de eules, I: um
multe animale pAsAri zburatoare, zona mai mult sau mai pll\in
larga, in interiorul cli.reia nu ingAduie aibine strAine din stupi. Cil, tl
in elmp sau padure este un cules bun, a:lbinele nu se mai preocupu de
apa.rarea acestui teritoriu considerat ca Ie apar\ine.
Agresivitatea esle mai accentuatA atunci clnd atmosfera estc mai
incArcata, e vint 'PuLemic sau chjar furtuna, Atunci albinele vin dc-n
valma spre stupii lor nu trebuie nelinil1tite l1i roai mult prin interven-
tiile stuparului . In schimb, clnd este un cules bun ele nu dau atcnlic
nici chiar eelor ce Ie stinjenesc activitatea,
Un aIt motiv de agresivitate este creat de multe od prin metisare,
mal ales clnd nu se tinea seama cA '\lOa din paI1i are un astfel de carnc-
ler. Este cunoscutli marea gt'el?ealA :C!lcuta de lnstilutul de apicultura bra-
zilian care a adus pentru studiu 0 colonie africanA din rasa Adansoni.
care acasa la ea este :Coarte produebivA. Din nefericire. un rai meUs cal'C II
scApat neoooerVat dAdea eemne de agresivitate. Aeest metis, lntre blindu
aibina. brazilianA cea Adansoni, s-a afirmat eu 0 serle de de!ecte : estc
[oarte roitoare, 'Producind cite 7-8 1"Oi pe varA, dar mill gra
v
este co
ea are 0 rautate Insp.!iimtntAtoare. 'Nimeooi nu se poate apropia de
stupinii, om sau -animal fAra sa tie atacnt. Acum brazilienii nu mal
cum sa 0 distrugA, dici clatonta roitului natural intens, meW;;il
s-au raspindit cu 0 iutealA deosebitl. zburlnd la mare departAri.
Pentru prevenirea manifestArilor agresivitAtii, apieuItorii fol osesc
[umul dat de un dispozitiv denumit afunuitor in care se introduc sub-
stante fumigene : bureti. putregai de lemn, bucati de sac vechi etc. Albi-
nele au un reflex conditionat la fum : umplu gu.?8 cu miere t;; i III)
mai pot intepa.
De asemenea 0 pulverizare cu apa dA albinelor 0 preo
cu
-
pare !?i l asa pe apicultor sa. lucreze lara. ali tntepat.
Ciclul biologic al coloniei
Ciclul biologic nu 1ncepe 0 data cu sezonul prim.liveni, ci eu eel
II I iloamnei, in luna septembrie, cind aibinel e ba.trine %1' obosite din varA
di ll pflr repede. mnd in scrumb inlocuite -eu cele ce se nusc l a incepul.u!
lonmnei. PinA atunci colonia nu numai agoniseaia pioa
In f1plJl' itia n ori i de primiivarA. ci una, doua genera\ii de pulet din
Cll I'e npnf'" sibine tinere ce pot sA infrunte rigorile sezonului recc nl
IC' I' nli "i pina. In mijlocul primaverii viitoare. Intr-'odevar, l arvclc
1111.) 11 11' \01' de loamnA sint. mult mai biue hrAnite de doici cu cantila\i im-
I I !,
jlllrlllnte lito pii:'ltUI'iI. pent"u Il-$i forma 0 corpO!'l:lJli mare de
ulhll ll\ll1I'I, pl'otcinil $i glicogen. Ele nu iau parte decit in numar mic
In 1'I'('tlh'tl1,tl puietului din toamna pastreaza integral aeeste rezerve
"'lr J)(lrlll (,. Matcu din Ce in ce mai muIt ritmul ouatului,
1I
0
li!lllfnd Tn cu ib doar citevu sute de oua. pe zi, Cre$terea aoestora 0 face
ull1H13 J!CI1CI"atie de dOici. de la ver ii. Tinerele nu cJadesc iaguri.
III ' ('ulcg, dl ci afara este !oarte pu\ina flo:li naturalA, iar 1a pregatirea
'W('lt tur pl' iviJegiate generatli de toamn!, aibinele doici hrti.nesc larvele
I 'll I II UIl Iflpti$or a.<;a cum Vom erAta mai depaJ;'te. Aceste pregatrrl
111111'1j lri biologice Ie fac mutt mai rezistente contra invaziei nosemozei
hl h'l' in special micotice, lac aparitia in decursul
lI'l' lI l! 1;11 u primAVerii. StuparuI grijulJu intervine acolo unde albnel e
Iln uliscsc deloc hrana, Oferindu_le In toamna substlante Proteice, 1010-
luh,'(JI'1 bun; ai polenului cum sint: soia degresatA, drojdie sau pra! de
h1Ph',
til timpul iern.ii, bune pierd putine albine; be ciliar in
j!jot ' (IIWUmp lriguros mAtci1e prolifice tinere Cl'esc la adapostul
IAI(liwll ghcmului de iarnil:, un oarecare nurnAI' de albine ce compe:n-
_tll lill:1\ IIlI cll l' pierdeM,
Ltl I'cvizia de primAvarA pe care stuparul 0 face in primele zOe
fll"'" IIle lunii martie, el mAsoara cu un pabar albinele aflate moarte
IJb rundul s tupuIui. Se oonsidera di la 0 iernare normaH'i care a decurs
III conl.IJtii bune de caldUf'A -5i hranil, albinele moarte dintr- un stup nu
tl toohuJ(' sli maS'Ura unui 'pahar mare de apa, Apicultorul
In partida 'fieclrei colonii cantitatea respectivA; mai ales clod
Illrl'lvl(lrf/c BUng ldouA pahare, sau chiar mai mult, e1 trebuie sa dea 0
htOflll (l speciala aees tora din urmA, sprijjrundu_le pinA int rA intr-o
1111'(1 om'malA in cursul primAverii ,
o data co ineeperea In primaV'arA pentru cliutarea re&ur_
It-IOI' noi de hrana, se epuizeaza 0 mare parte din popula\ia gAsitli, la
pr lmu l control, Indt in cuib apace 0 genera tie de albine tiner e,
plC'I'ClC'.rUe slnt rnai mari dOO'it numAt1UI celor ce se nase, CUrind insA,
InuhclI binc alimentata depune 1 500-2 000 de oua in 24 de ore; eohi-
IU)I"u] iotepe sa se stabileasci1 f Und repede depallit in favoarea gene-
rll\lIIor t.inere, incit Ia sfi,"*itul lui aprilie prea puti ne albine biitrine, din
HlUll1nll, moi slnt in via\! .
Tn urmiitoarele luni colonia ajunge la apcgeul ei de dezvol-
Tn st..upul unde au iernat, spat1ul se ingusteaUi mereu, c!ci cuibul
,I IIt r'in5Ut'Cl adunat4 djn ce in ce mai muLt din disponibi l.
':Inri uPicultol"Ul nu inter vi ne, rnAdndu-I, colonia TOie .... te cu m('lt<;; 1
!lI n IUl UI t rccut, illr in stup rlimine sa se nascA 0 matdi tinlirA, Dar in
. It.l pl\,.i llil rlllionlli rOirea naturalA este exclusA cAci , prin roi . C'
ltIrnl1l"lJ] CO]Oniil ol' in pt'isacA productia de miere_ eMe cOmpl'o-
11 hti'! , t n schimb, dind la limp spabu larg coloniei, albineJe ndul/ h
II rllU'l.ril tutu cli1(liU alit d in IInul trecut, cit in eei din 1II1 ul
12U
t(UlUtll\ i nltll'i de miel'c polen, duel! tim:pul este favol'ilbil t: ul c-s ulul.
Sluporul Clre grijil Ca atnmci dnd f ace ext:raqia mteril sa in stUI' 0
impo:'tm1'ta l'czervA de hranA, intre 25 ll i 30 kg care Mi-i ajungli colonici
10 primul cules din anul vii tor . Stuparul 1a numai prisosuL
Acest prisos \'a fj cu atit mai mare cu cit apicuhorul a Colosi!. II
tehni'cl1 adecvatA, ajutat desigur de culesurr bogate la care faand
pastoral a dus 18 tirnp stupina, .In acest scop apicu1lorul va Cuce tut
ce este posibi l cunoscut, pentruea In Umpul deci cind colon:i.I
este in pragul marelUi cules, numarul albl-nelor zburatoare sA fie cit mal
mare posibU. fii nd cli numai alunci de mier e polen
vn fi ea deosebi t de importanltli,
Dacli. stuparul metoda de explontare bazatA pe pastoral,
ducind stupina 10 culesuri subsecvente, el s timulead. coloniile salc
!.nire culesuri, pentru ca ouatul matcii sa fie mentinut 1a maximum
posibll iar trebuie sA I ie mereu llirgit in r aport eu nevoia dc
extindere a cuihului.
In cazul cind stuparul nu poate .lace pastoral, iar regiunea uncle
se anA are doar un singur cules prinCipal, de Ia care poate obtine 0
recoltA bunli suficientA, stimularea caloni ilor de al bine nu va inceta
clici pi'na la 15 august e1 poate organiza producerea de IAsind In
urmA tn stup mli t ci tin ere, ca sA depunA puiet de toamnA.
Dacli nu face marirea numa-
rului de albine zburAtoare 0 va tace ce1 mult pinA. la 15-18 zile inainte
de marel ui pentru a nu albine mult e ae prisos
care ar consuma din strinsura in stup,
Coloniile care nu s int IAsate pentru iernare, Ii se ridicA. mlitcile,
Ul.sindu-Ie Iacli bot ci, iar mAtcile noi vor fi la dodul lor inlAturate ;
olbinele aeestora, care tot vor mud de bAtrinete, s>int folosHe pina
III epurare la producerea veninului cum vom arAta mal departe.
In schimb coloniilor care sint destinate sa dainuiasca pentru anul
vIHor , Ii se vor inlocui mateile chiar in timpul culesului principal,
nizind cu pu\in inainlea acestui cules 0 cre$tere proprie de miitci til
2-3 colonii crescatoare, lintnd seamA de indrumlirile care VOl' 1i date
1n nceasta privin\a spre sfiqitul prelegerilor noastre, Daca insS stuparul
VrCn sr. lie sigur cli in stupinli e1 va avea numai mAtei est e
Innl bine si1 se adreseze Sta\iunilor de de nW.tci de soiuri bune,
t'ccor'di stc, inlroducindu-le in colonii la ultimului eules, pentru
,,(I l inert.' 1ii ml , VOl' depune tn toamnA un mare numlir de ouli, formind
l'Ql'llingenle Inar l de albine tioere pentru iernat. '
Cl nd stuparul face cre!;>tere proprie de mlitci. din ouli sau din lerve
11101 mid de ] 2 ore. poate constitui - dupA ultimul cules - nuclee
IiJutnlvol'e. curc v.or 1i de mare ajutor coloniilor de bad in primlivol'Il
tJl' III(\ tf)ll t'C, Pupulo\iu acestor nuclee od se unellte in toamnA cu cen II
(.' I)llllill'l dt. iJIIZi'!. in acest caz mAtcile disponibile pot fi iernat e hI
flrm'/I )( IIPllItllui dupli metoda cerceta. torului roman N. FoU snu se pi1s-
121
kouzli lntactc aUitud, sau deasupra colontilor de baza, separate fiecare
etl clt(! un fund de pJacaj; alti stupar! preled. sa ierneze nucleele in
r. OI' pud simple eu fund, in stive de cite 6-7 corpuri. Fun-
dill fl cclirui nuc1eu are 0 taietura de 6/ 10 em acoperita eu pinzA metalie!,
/1.'1 1 f(' 1 tllcit cJldura trece de la un nucleu In celalalt. Desigur ca fieea.ruin
I Jje hls!i. hrana s uiicienta in raport de marimea lui.
I D,ncii crel,i terea de miitci stuparul 0 face cu scopul. numai pentTu cl
JWhlmba pe cele obosite .!iii imblitrinite, lasa mli'bcile sa eciozioneze in
Il U, .. <:IcuJ ajutator seRarat de colonia de baza prin _gratie._dl nd nu:cleului
h, )f;(:i uproape de eclozionare. Cind matcile tinere ale nucleelor incep 54
Ilcpuni'1 ouA, dupa citeva zile se rididl gratia despartiware ; matea ba-
tl'lnli <Iispare "i ramine in stup una tin'!!'rA care va da rezultate bune in
jlrc,:(!i lirile de inrnultire a ,popula1;iei din toamnii -5i in primilvara urmii-
lonrc,
Pdn unirea coloniilor de bazA cu nuc1eele lor Iii punerea la iernare
II Ill /Heilor disponjbile in afara g'hemului, nu inseamnA cA nucleele au
deIinitiv, ci in primiivara, cind fiecare colonie de hazli are cel
I
JU\IO 6-7 fagur1 eu puiet, ele se divid, nucleele se refae cu miitcile
I' rnnie In mara ,ghemului astfel pinii la aparitia marelui eules, ouA in
rj ccore stup douA miitci, 0 mare populatie de albine zburil-
lOflre pentru culesul principal.
Dupil ce - tined a:piooltori - ati auzit 'Cum se indepline-'? te pe
;.curt cielul biologic al coloniei, sA umlArim vietH unei
oolonii de albine,
AN ATOMIA COLONIEI CU SISTEMELE
CU ORGANELE SALE FUNCTION ALE
- Ati spus puti n mai inainte, - interveni unul dintre tinerii
Ilpicliitori , eli in colonie <albjnele lucreaza pe ,grupe soeiale. Cum se
ronncaza -5i cine Ie dirijeazA ?
- Intr-adevilr , aibinele lucreilU In grope constitujte temporar Ia
tel cum functioneazA anumite aparate Iii sisteme tn propriul lor organism,
prlvite ca subiect de studiu, a diror anatomie v-am explicat-o pinA
I I(.'U III , Grupele sociale devin astlel organe temporare, mereu reinnoite,
eu nl bine tinere in locul celor uzate care mor, Ia tel ca toate celulele
dl nlr-un - celule care se nase, td.iesc, mor, fUnd in pemla-
nen\A inlocuite. Deci slbinele in comunitatea stupului sint ca adevlirate
molecule, ce servesc acest complex biofiziologic care este colonia,
Grupele mai marl sau mal mici din albine-molecule in raport de
importanta pe care 0 au in colonie virsta aeestora, trec de Is 0 sarcinA
10 alta, dupA necesitiltile acestui vast complex biologic, El e formeazli
t.l cci organe vitale, elastice, functiontnd armonios la f el cum lucreazA
moleculele Iii celulele tn organismul albinei individual,
"La albine, spune prof, R. Chauvin, fiecare indlvid schimM
nctlvitatea pe ce inaintea2li In Aceste scrumbliri de acti-
vHole se datoresc unor anumite efecte somatice". De plldA, la inceput
dupA eclozionarea l or, la citeva zile, se glandele faringiene pro-
ducAtoare de care este dat larvelor de cAire grupul social al
dolci lor. Cind resursa de este glandele respective ineep
all 'Producii eTlzime folosite l a prelucrarea nec1:.arului In multe aite soopur! ;
mnl tlrziu vine rindul glandelor ceriere, formlnd grupul social al cladi -
tonl'clor , sint cazur i clnd in col onie are nevoie de mai
mu\lc dolci ; glnndele f arlngiene epuizate pot fi activate cu polen. Ba,
chilli' - dup5 observa\ iile prof. M. Lindauer - unele aibine-molecule
dlntr- ll o anumlt grup de activitate, trec in ti mpul Jiber sA sprijine
ti l t nrup 111 1nclepl inirea sarcinilor acestora in raport de nevoile coloniei.
Vio\n II lbi[lclor in intcriorul stupului Iii gruparea lor pe sarcini
dcpl ncl de : 8l11rca 10., liziologiea ; de virsta pe care 0 au ; de erorturile
It. ( '1 11 '(' IIl hinClL,- t1l ol('cu]f' tl intl'-un grup sint supuse; de pri-
/lIIL'l dil'cct IUHI Indirect ; de totalitatea proceselor de asimiJa\ie de-
, ,,,,Imll n\,h,' - udled de metaboUsmul mai redus sau mai accelerat; de
Uml(lIll'HlIII' U tnrluentntl1. de glucide di n hrana folosita ; de enzimele care
123
Stili nll 1u procese1e de regime organica ; de Iosrolipidele I) atit
( \(1 lH'i:('f.; 'lr( IOfll'ie active in metabolism etc, etc, ; toate acestea VOl' fi
'.'Jipll calc In locul potri vi t.
CO/01Iin posedii aparat reproduclitor, respirator, digestiv, de excretie,
I'/ rl'lIlutor, De asem.enea are sistem nervos de coordonare ganglionarii
h
r
j r/lt01l(I Jcl; are mijloace colective de a-$i forma propriul siiu. schelet
$1 li p (t apiira complexul biologic de invazia elementelor nocive, care
\ (11.(,(1 ,o;u triiiascii parazitar pe seama comunitiitii,
- Dar daea pinA acum studiind aoatomia albinei - interveni un
npicultor, am fast prin desene on prin proprii obser-
Villil (!u lupa chiar eu microseopul, sau pr1vindu-Ie prin geamul stupu-
lui de observa\ie, cum oare, Yom putea descoperi aeeste aparate sis-
t ell'll' alllltomice ale coloniei, in acest vast complex organic, eu zed de
mil de albine ?
- Studiindu-le pe vi u - 8{;a cum de aItfel am proeedat pinA
' I f'U. I' to eea mal -mare parte a noastre,


'n conseeintil, am hotArit ca sA lAsAm sA roiascA a doua oarli 0
I'vlonie care a mal dat deja un rai primal', Decl, sA urmArim de aici
"will Ie viats unul 1'01 secundaI' cu matcA virginA, El ineepe
rlt! In c:e.1e mal simple eIemente pinA Ia maturitatea deplinA a coIoniei.
til acest scop prima colonie care va roi tn zilele urmAtoare va fi
s UmulalA pentr u pAstra toate botcile ce au in ele Jarve ni mfe pe
colc de a deveni peste citeva zile mAtei vi rgine, Vom prinde roiul seeun-
dtLr. t1 vom caza intr-un stup sistematic Ii Yom unnari lelul sAu de
cornportare studiindu-l pe tot parcursul sezoanelor unul an, pentru a
puleo vedea cum aC\ioneaza noua colonie rezultatA din roirea secundani
o coloniei marne,
Inveli!ful protector al cQloniei - Stupul.
Au trecut opt zile pinA d nd a iel?it un roi secundar, din stupul
CIlre tna'inte dad use roiul primar! L-ati prins I-ati pus rotr-un stup
sistematic,
- l ata, stuput acesta in care voi pus roiu! secundaI' cu mattA
vltglnti., eonstituie pentru colonia de acolo un adevarat protector
cllre 0 aparA de intemperii. In eele citeva zeci de milioane de ani de
ct nd ulhinele vietuiese in colonii organizate, ele au trAit protejat.e iTo,
arborilor bAtrini, care Ie-au asigurat un adApost ea un
dUrlu\. did arborele insul?i are propria lui cAldudi. In aeeastA situa\ie
cle ou au mal avut nevoie creeze un sistem propriu de apArau
l' xtcl'lourA, Albinele nu s-au mai pregAtit organic pentru cevll, nu
'I ' ,' llllfl - <:lad de (lroduae nalurale, Nter:l al alcoolulul, III .... Idlor 8r141 s upt,'IMl,
-':)lul)1!1l In ""IYUlltl WIllIt"ICl ln60lublll 1n IIPIl, se pot tm(lill11 In cIouil grUPl! ","rl :
In (lrlncLIlIII 8r9.lltmlte , I cerurlle precum $1
" ullMnlll>d lo./ntWf!If'. eer.'hr,,,,LI.l1:. 5ulfll tkleLc (prot, Cr, nanll ne8Cu).
I!!-I
'ii-uu mai pUS iscu!linta Ju iocereare, De cC aUta mundi, cind au !!I'i sit
tic-a gnta _ in - eel mai ideal loc de adaposti l'c II
eolonii II agoniselei strinse In timplll eald al verii eu multI.! ri W'i
incarcatc eu nectar polen? Albinelc deci ales in mod d el.iut' J'{J1
locul eel mai potrivit pentru buna lor vletuire, scorburile aroorill,r
bAbrini din intinsul padurilor (fig, 17),
Omul. observind aceasta inclinare, aceste preferinte ale albi nclul'
de organiza viata in scorburi, a tAiat trunehi gAuno*i. le-u /II':'
putl'cgaiul din interior !?i a fAeut primii stupi din scoarta ce a
tare, In aeeste zise "buduroaie, (lmul a pus
1"Oii stupina alaturi de
casiL
_ Dar cum deliberat? me inotreabA
unul din api"cultorii incepAtori.
_ P in! acum citeva deceoii In unna nu
se stia nimic de felul cum albinele se 1n-
\eleg intre ele, dar venerabilul prof, von
Frisch de la Munchen oonsacrat toatli.
viata cercetATii mijloacel'or de exprimare, I,>i
Ie-a anal! Albinele au un fel de "limbajr,
exprimat prin anumite en un
dans, despre care yom vorbi ciod vom ajunge
la descrierea activiUl.tii albinelor eulegMoare
de nectar, polen, propolis apli ,
Unul din eei ma.i vrednici asisten\i ai FJ 17 R - I ,
._ f M L--" , d-- d f I Ii' g,. - 01 ce a n eepu
S41, pro: ' lu .... S U un e u C'Um!lt 50.-$1 CQnst'l'uia.scA faguri i n
alege rC)Jul loe potrlvlt penotr,u noua sa scorbura unui arbore bA.tr(n '
zare, a stabilit cA dupA ce el s-a 1) i 10 - alblr>e In IUS(lensle Bub
, t - __ "' b- -, I I formA (Ie (leNlele ; I , 2 lit l -
s-a J.()Nl1a CIOn",""ne - 0 JljOUJ a un DC faMuM deja cadltl : ,e
umbras _ sIbinele din gl"upul social al cel'- co. arborele a lost I"at dealunl/.uL.
care scotocesc toate imprejurimile
!;'i orice ell flod ell nectar !$i polen, au inregistrat in "memorie"
!}i locurile bune und:e eventua'I roiul lor s-ar putea adlipostl, iar odatll
[onnal in ciorobine, incepe un Jet de "deliberar'e" asupra loeului eel
nwi bun peflt'Tu adapostirea. lui.
Intr-adevar. oricine ar cbse-iVa un rai stri ns in ciorchine va vedea
eA de IndatA spar 0 serie de slbine fugind pe ciol'chinelui, 1) i sc
agita. zgomotos blHind vioi cu aripile fAcind diferite cu corpul.
ea un reI de dans,
CercetiHorul citat rnai sus a deseoperit ea acolo se face 0 adev<1.l'al::\
deliberate: fiecare din grupul dansatoarelor ce executa un anurnit
(luns val"iat, aratA diferite, Aceste deUberar<i sinl scurle eo.
cillralil, dacli aibinele con sided ea locul este bun, Atunei insa cind uncle
1 LI('!iII tl sii mearga. in altA parte. roiul stli mai departe tn ciorehine. S-n
\I!I1,Ut. IIneori di a parte din roi ilj i ia zborul spre dirC\ia dOl'itii, <inr
dnrn vnt! cl\ O1ujoritatea nu le urmeaza, se inapoiazli la ciOl'chine,
11It1t11pl l\ d'l llli roi nehotArit sa stea 0 zi intreagA in aeeast.'i pinl'i
I , .. il l' ('ml dl' flCOl'd, im' fllinSal Ofl l' Clc executa !oatc in unison
"
,.
- ,'
rei de dnns. Abia atunci intregul roi se desprinde -51 dupa ce face citeva
volle III aCr, el i<l 0 directie sigurA spre \elul unic ales.
Intd dect cli: folosind cuvintuI .,deliberare", el 0 situatie
de tnpt in Ielul de comportare a unei colonii.
Stupll l, fi e el un simplu buduroi sau 0 tuguiatA facuta din
Il ul clc de rachWi lipitA pe din.!!. untru pe dinafar.!!. cu argiUi, ori fi e
sistemaUc, serve-5te coloniei ca un inveli-5. El face parte ,integrantii
ell eolonia, "B.'?a cum propriul inveIi$ corporal al fiecA.rel albine-mo_
lccuiil, fll.cut din chitin.!!., face parte integrantA cu corpul albinei. EI Ie
Ilpiil'i'i organele interioare '$i fiints lor priviHi. ca subiect de studiu;
l ub I.I coperAmintul acestu1 invell.'? bate 0 inimA, se simte rAsuflul unei
I't"Hpil'iltii $i sint adaposti te toate aparatele !1i sisterneIe 'anatomice pe care
JI' .. nlTl studjat impreunii, cind v-am vorbit des pre anatomia albinei. Tn
rl pccial stupul sistematic este astfel construit $i calculat, 1ncit, extensibil
fllnd, dA coloniei posibilitAti nelimitate de dezvoltare. De aceea, roiul
uusl!' u de ieri a fost pus in acest stup gata preg!t.it mai din-Binte. iar
fllhJnt.'lc lui au !}i inceput sii clAdeasea faguri.

Cu sur/oarea miilor de cldditoare
8e ridicti cetateQ
GRUPUL SOCIAL AL CLADITOARELOR
Scheletul de sus1inere a colonie.i - iagurii
Circulatia albinelor roiului prin urdini!j, se fAcea fncet.
- Dar de ce roiul nu activeaz! in aceea!ji masura ca in celelaltc
colonii din prisaca ? - tntreba un tinar apicultor.
Pentru ca cea mai mare parte din populatia lui se ocupA cu cUidif:ul
jagurilor. Acetia constitute viitoruZ scheLet de spri;in pe care se va
desja$Ura intreaga activitate a coloniei.
In acest scop tinerele albine-molecule ce compun roiul, i!1i extrag
din propria lor fiinta de ceara elaborati de glandele ceriere
ajutate $i de secre\iile neutre a gIan\:lelor !abiale !}i de 0 enzimA lipazii.
La aceasta opera contribuie 0 hrana cu multa miere, pe care aIbineI e
au adus-o in din fagurii stupului-mamA de unde roiul a plecat,
consumind-o treptat in 18-24 de ore, folosind in ace1al?i timp !ji ceva
lipide (grasimi) din rezerva organicli a corpului gras, cit putin polen.
In ace!jti faguri ce formeaza scheletul de sustinere a populatiei
noii colonii a viitorului cuib, albinele vor aduna strinsura de miere
!ji polen spre a 0 avea la dispozitie in cursul sezonului rece, dod natura
sUi. in amortire sub apasarea frigului. In ei albinele cresc numeroase
generatii de puLet ce se succed din februarie pina tirziu in t oamn5
daca sint stimulate, iar ciod timpul rece, colonia ocupa in pro-
por\ie de 60
0
/
0
alveolele goale din fagurii centraU, pe cind restul popu-
la\iei sta pe i ntervalele dintre faguri, formind astfel un gbem compact
denumit ghemul de farna. Acolo ele gase5C marile rezer:V'e de branA -
miere !1i p8stura.
Intrucit cliiditul faguriIor roiului cere cUeva zile de activitate in-
tcnsa, iar noi nu putem urmliri lucrarea de aproape, am hotArit sa
rlc.liclim din stupul de observa\ie fagurele din etajul doi. Apoi, oferind
(libineior de 8colo 0 r amlt cu 0 simplA de fagure artificial hriininq
mlcul oucleu cu miere diluatA cu pu\inA apli, putem vedea, privind prin
cum grupul social al clAditoarelor lucreatii un fagure ce constituie
o ml et, Ptll'lC 1I unui viitor scbelet pe care 0 colonie noua. i!?i organizeaza
vlclu lrcH,
lnl" -tldcvAr, dupl'\ ce au trecut 24 de ore de la aceasta schimbarc,
0111 ttll /Hut''''L umbclc oblonnc ale stupului de obscrva\ic. Albinclc sc
127
UI'Cllsera In s pa\i ul libe,' "I rarnei goal e, stind suspendate tntr-o perdea
,IC' trupuri vii, Il'unsforrnind hrana ingerata, in de ceara (fig. l U).
Nu rnai revenirn asupra aeestei probleme pe care am aratat-o cind
11111 vorbit de sistemul glandular la glandele eeriere.
Privind perdeaua de trupuri am observat pe fieearei
ngli nzi eeriere cum din epi teliul alcAtuit din eelule moi spongioase,
Incep sil apara de ceara, lucrare
Icgata de efectul de grup al albinel or-
molecule, aranjate pe grupe de hicru,
cllidind pupn unii de

Tn mod produeiia de ceara
l'sle limitata in raport de virsta albine-
lor-molecule ale coloniei. Dupii ee glan-
dele i aringiene nu mai dau
t'nzime, pentru prelucrarea nectarul ui,
tree la producerea eerii secrelata de glan-
dele eeriere. sin1 imprejurari ciod
10 ne\l'Oie chiar albinele dupa
II Il consum abun'dent de polen timp de
zece zile, pot reactiva fune\ia acestor
glande.
Fig. 18. - Cum cHldesc !agtlri
intr-un stup de observa1ie cu
geam:
1 - stupul de : 2 - fagu!"
.unit cu alblne pe el ; " - alblne
in perdele suspendate.
Construirea fagurilor eu mii de alveole ineepe in stup cind tem-
peratura din interior este de eel putin 20-30C.
- Am observat - :<iee un tinar apicultor cA folo. i,i uneori
pentru denumi rea celulelor din faguri notiunea de a!veole uneori
ciimiirute. Aveti vre-un motiv anumirt ?
- Dind aeeasta denumire celulelor din faguri - vreau sa evit 0
eoniuzie in mintea voastra. Tn fiziologia albinei coloniei la tot pasul
euvintul de "eelu1i\" apare mereu: eelule glandulare, celule nervoase,
celulele nUcleului din ou etc.
Adoptind pentru eelulele fagurelui notiunea de "a!veolii", nu fae
clecit Sa aplic exact latina a cuvintului, cAei in euvin-
tul ,.alveolis" inseamna HVas mic" a!?a 0 denumesc cei mai multi au tor i
r.e se ocupa de problelne apicole inccpi nd cu scrjitorii r om ani lata,
<l CUm, privind prin gearnul stupului de citeva albine din per-
deaua vie in care stau incep sa se agite. Cu ajutorul picioarelor
anterioare desprind de pe ogUnzile ceriere ; ii due la gum, ii
amesteea bi ne cu seeretia glandelor mandibulare car e Ie eonfera 0 rezis-
tenIa marita la topire. Initial, sint de moi maleabili
indt cedeaza la 0 tempemtura de 25-30' C, pe cind astfel - cum
V-:un mai s pus - bine amestecati, rezistA la 62,3C.
Demonstratia eu stupul de observatie 0 limitiim aici, cAci eonstrUl -
rca unui singur fagure nu ne poate reda fidel felul cum albinele cladesc
tntrcgul edificiu de faguri pe care in aeest limp albinele roiului secunda,.
din s lupul s istemati c ii prelungesc in jos lateral. Demonstra\i a am
1211
facut-o numai pentru a vli arata cum produe glandele eeriere acei 801-
ee apar pe oglinzilor. Albinele roiulul din stupul siste-
matie au fost in prealabiJ pregatite organic pentru aceastii luerare, acu-
rererve organiee in corpul gras, in special lipidele,
un timp de repaos inaintea pleOOii roiului. Ele au pline eu
miere, iar numlirul albinelor tinere din roi , apte pentru produeerea eerii ,
ating aproape 50'10 din populatia lui.
albinelor la c1liditul fagurilor roiului, intr-un buduroi saU
stup gol, se face dupli ce ele s-au aranjat In forma de ciorehine, sub
p1afonul stupului primitiv sau sub spetezele unui numar de 3--4 rame
ale stupului sistematie. Ele nu stau acolo ca perdele transparente,
ci formind un ciorclrine asemlinator spre exterior eu eel in care stateau
in stare de roi, cu cleosebirea cA In interiorul ciorclrinelul, eind albinele
c1iil:1esc, laBa Ia mijloc un culuar vertical, ,pe ale caror mwgini slnt Inca-
drate eele 3--4 perdele La 38 nun unele de eelelalte. Acolo
stnt numai albine tinere, cu glandele ceriere neuzate, iar cior-
ehinelui este fonnat numal din albine mai virstniee. Circulatia in in-
ter.iorul acestui eon eu baza in sus virtul in jos se face asemanMor
ca pe un culuar de aseensor, ineepind de la virful ciorChinelul, cit
pe marginea perdelelor, euluar care la cobor!rea urearea
albinelor ca pe treptele unei sOOi.
Caldura in interiorul ciorclrinelul este constantii, de 33-34C. Cind
ea este straturile ciorchinelul se mai r esfira, iar plitrunderea
aerului proaspiit elimina surplusul ealdurii.
La adapostul dupa ce albinele din interior incep sa
secrete iar luerarea ""te in toi, stnt transpor tati sus
pe de lucru, unde se fae gramajoare de materie prima, ee
urmeaza a fi prelueratii transformatii in faguri, a cAror temelie este
in partea de sus a rarnelor, erescind spre josul lor.
lata 0 care rlistoarna prineipiile arhitectoniee ilin lume.
Acolo sus citeva albine constructoare fixeazil sub spetezele superioare al e
rarnelor primele temelii de la care luerarea, punctind spetezeJe
in mai multe locurl, ca astfel viitorii faguri sa poata 1i urziii eu mif'i
de-a lungul acestor baze.
Pe IDasura ce timpul trece materia prima pe micii
incep sa creascA lateral, atingindu-se unii de
formind astfel baza viitorilor faguri ai aeestui palat de ceara ee
eu temeliile spre eer .
Aeumularea eea mai mare de materie prima, care este ceara, albi-
nele constructoare 0 depun la lemelie, diei temelia trebule. sa fie solida
ca sa poata suporta farli sa se diirime - !.oata greutatea rezervelor de
hrana .aeumu)ate in dimarulele ell miere poleD, precum 1?i greutateu
puietului din cuib peste care sta toatii populatia stupulul, ca tina
de calc!.
Primele temelii de sub spetezele superioare ale ramelor slnt solide,
eu mul ti! ceara ; seolo, alveolele sint neregu late pe spa\ iul pri-
\) ", ....
12!)
molor 2-8 rlnduri, pent ru e8 pe mlisura ce fagurele se urze-$te, ele sA
/Ie l'egulut C'Onstruite tn hexagoane (fig. 19 fig. 20).
vn aminti\i cred de leetia privitoare Ie dUerite rase de albine
nllllmc de rasa dorsata din Extremul Orient clAde!}te tn aer liber
111\ llnlc fagure legat de 0 creanga puternica. Ternelia lui este groasA
dc 12-13 em pentru ea sa suporte cele peste 150 kg miere aeumulatii.
In cl, plus greutatea puietului a popula\iei intregii colonji. La fel.
III 1l1 ic, construiesc aibinele roiului nostru.
f(J
rJ
Fig. 19. - Fonns a treI.
alveole d ln'lir4.ln f.a.gure au
Iundul lor triromb1e:.
Fig. 20. - Cuibul unel co-
lonU c:e are deasupro. .$1 rna-
gazin de .recoLtA.
Clnd grupul constructoarelor din stup au cearli suiicientii. sus pe
apcteze, ele se fa\! in fatA pe aeea ingramadire amorfA de cearA
brutA, din care Incep sa traga un cerc sculptindu-l mjgAlos, unele pe
o -fatA, celelalte pe cea de-a doua, formind cele trei rombun ale fun-
dului vUtoarelol' alveole. Inclina\ia romburilor in r aport de eei
pereti ai alveolelor, depinde - dupA Darehen - de unghiul ascu\it al
l iedirui romb. Acest unghi masoadi 70 grade 32 minute, Matematicienii
flU aIlat prin ealcule cli toemai aeest unghi este absolut necesar acolo,
pC'nLru ca lnire cele !}ase plnouri hexag-onale, fieoare '81vealA sa postA
maximum de miere, iar 10 construirea lor sa se foloseascA 0
minima cantitate de cearA. Fonna hexagonalli dli 0 siguran\li !}i 0 rezis-
deosebitA ed.ificiului, clci fiecare din cele trei romburi corespunde
rutei alveole de pe partee opusA. Ele fixeazA unghiurilor liniile
unde trebuie sA se cei pereti ai primelor alveole din viitorii
roguri.
Clnd prime10r albine construc1loare Ii se pare cl sarcin:a ce le-a
revenit este indeplinitli, se retrag de pe :flind tnlocuite de al telf"
care se tot inmu1tesc pe mlisur! ee fagurele Ele clatlesc pe grupe,
lo/' acestea se unesc pins la clnd primii de sub speteazs
RUpel'ioo.r:\. s-au oUns !ntre ei, formind acea temelie trainlcl1 a primelor
3- 4
In realitate - spune J. Hoffmann - fagurele este un tipar. EI
lie ca otare se de asemenea ca un tipar. Legile pe
core ni Ie un fagure de albine slnt determinate de cind
condlUi : 1) este 0 forma\ie paralelipipedicli alcatuitA din corpuri regulot
l:1n
dispuse in dou" straturi fArA liPSUI'i de euntinuitote; 2) aeeste corpurl
siot potri vite exact perfect corespunzatoare ; 3) 10. baza fiecarei nlveo!e-
se aIHi 0 'Piramida eompusa din trei romburi. Punctul median de la bl.lzu
tiecarei alveole este totdeauna un pUDet de imbinare pentru celclnll<.'
trei de pe fata opusA ; 4) din tmbinarea farA goluri a fagurelui ell alvcolc
dublate, rezultA tiparul peretelul median; 5) prizmele sint prclungi rNI
jumata\ilor de faguri dubli. Aceastii. conceptie corespunde urzelei
ere;;teni fagurilorU..
Ati vazut la lucru, aceste sute sute de albine cliiditoare - adc-
vArati - pe .care dadi Ie Yom insemna pe toraoe cu 0 cuJOal'C
distineta, Ie Yom vedea apArlnd clnd ici, clnd colo, pe eliferite pArti fil e
f agurelui inceput,
Grupul social al albinelor arhitecte, lnsotite _de grupul social al clli-
ditoarelor de care se diterentiazA ea sarcini, cu
in dispozitivul fagurilor, care au zeci de mii de alveole simetrie,
sprijinite unele pe altele lntr-o arhltectura economicoasA, pornind de In
fagurele central. _Privind ansamblul zidirii 8!}ezamintului, el apare ca un
c.lopot inversat care pe mAsurli. ee se alunge;;te in jos se mlireliite liii in
14pme; zidind astfel fagurii din plirtile laterale a celor eentrali, ei
cuprind in 10-12 zile tntregul spatiu al stupului. Atunci apar intre ei
cei cu celule mari de trintori, care smt eei laterali ; cJadind
celule de trintori, albinele constructoare sint clilauzite de principiile
economiei muncH Si a materiel prime folosile; au 0 arhitectura similarii
cu alveolele in care vor albineJe, dar cer mai material sint
executa\i intr-un timp mai scurt. Ei au destina\ia ca in alveolele lor
largi sA se poata stringe mm multA miere cA:pacit.li pasturll. ca rezerv8
de iama a coloniei. La inceput matca depune in ei oua netecundate.
din care vor ecloziona masculli feeundator i.
rntre fagurii albinele lasA un de circula\ie de
11 mm, adevarate ale unei metropole bine conceputA; in atara
circula\iei, acest asigurA primenires aerului din stup. aUt de
necesar puietului din cuib.
Sub clopotul de trupuri vii ale albinelor-moleeule, fagurii stupului
in ansamblul lor graviteaza. In jurul tagurelui central care totdeauna estc
mai lung clnd aibinele cladesc tn libertate in stupi primitjV'i sau scorburi.
Alveolele fagurilor au 0 inellnare de jos in sus tntr-o mli.-
sura de 9 pint!. la 14 grade, pentru ca mierea lichidA depusA in ele s..1.
nu curga. Peretele median 0.1 fiecArei alveole are 0 grosime cit 0 doua-
zecea parte dintr-un mUimetru,
Cind eele planuri ale alveolelor au eel putin 1/4 inal\ate,
albinele cUi.ditoare corectesza. unele abateri. La aceastA finisare intervjnc
numai grupul aibinelor construetoare.
Cunoscutul eerceUltor Ambruster spune eli in aeest stadiu albinelc
coioniei urmeaza "legea corelilrit"J clici nu toate alveolele au de la inceput
rorma definitiva, albinele l ucrind la faguri prin tatonAri succesive. Re-
gul url1:llLcn lor se datoreazA mai cu seamA actiunilor exeeutate tn cornun
de tllulle nlbine, ce eonstruiesc acei pere\i sub\iri fr iabili,
Tn pl'i vin\a regulal'iUipi alveolelor s-'a constatat cA nu totJdcaunn
fonllu lor IJl' Ii perfect Unoorl unghiurJle laterale
11 1
1!"II'I8UrU obi.':;nuilA de 120, iar .cele de la baza sint pu\in mai mi.ci
(1)(l rchcll), Alveolele au un diametru in rneclie de 5,37 mm, iar cele de
ll'llllQr de 6,91 mm, Valorile sint medii, caci sint di!erente in aceastA
1)l' lv,in\t1. de In rasA la rasA. Albina noas-tra corpatina are - dupa cercetA-
turul l'Omon N, Foti - 0 medie biometridi de 6,39 mm.
Cind alveolele stnt terminate, un grup social de albine cButA $1
t.due 10 stup propolis cu care construiesc in partea de sus a fied!.rei
/1 lveole 0 centurA de ingAduind astfel posihilitatea unei circu-
uctive a intregii popula\.ii pe fagurilor. Fara aceast A cen-
lui'll, Ingurii care la inceput sint foarte fragezi {ii s-ar deforma.
Un element stimulator in munea grea dar mai cu seama regulat!
n clil.ditoarelor este matca roiului primar, care prin prezenta ei de-
t(' I'mina un ritm mal accelerat de lucru la faguri. Ea este dornica sa
dcpuna. cit mal curiod ouA in cuib, care cad din vaginul sau tArA
lit Ie poatA Prezenta ei determina aibinele ca in primele zile
,4 cUi.deasca fagur! numai eu alveole de lucr!toare, Este de grAbitA.
tnett nu mai a$teapUi. ea tot fagurete sA fie cIadit in intregime, ci depune
uu4 in aIveoIeIe abia incepute $i foarte pe fundul trirombic,
urmlnd ca sIbineIe clAditoare sA Ie peretii laterali. Cind
In sfJr$it Iagurii de cuib slot aproape gats, iar clAditoarele incep pe
ecl marginali, sibinele nemaifiind solicitate de matdi, clAd esc !;I i din
cl!l cu ceIuJe mari de trintor.
Un rol important in cUiditul fagurilor mal repede $i intr-un numa.r
lUlU mare 11 au dimensiunile ramelor, Pe eei mici, de multietajati, albi-
ncle Ii IucreazA cu 23% mal repede $i mai multi fatA de fagurii din
l'lltne!e Dadant.
De asemenea, albineie trehuie sa aiba suficient spatiu pentru depu
nerea secretiei ae cearA, cAci altfel glandele ceriene produc solzi$ori, care
cod adesea pe lundul. .stupului de unde de albinele curati-
toar;:-Jn aceasta privintA in stup a unei rame c1Aditoare se
Impune, jar despre rostul ei vom vorbi cevra mai departe la lectia
despre roire.
_ Dar ce a determlnat albioele sA aleaga forma hexagonala. a
olveolelor cu unghiuri rplanuri precise? - intreaba un apicultor.
_ il)in instinct - zic cel mal multi cercetiitori. Dar este pro-
bnbil ca de-a lungul zecilor de milioane de ani, ele sA fi observat cA in
rcl ul ucestn ob\in 0 trAinicie mai mare a :iagurelui , cu materie primA
mui pu\inA $i elorturi mal recluse. Prio mii !;Ii sute de mil de mutatii
cc se transmit. ereditar, s-a aj uns la aceasUi. formA,
Cert este tnsa un lucru, a dirui tainA incA nu a fost dezlegat..:i
l.mume, dI. uceustA formA hexagonaUi este cuprinsA in rApturu Il lbi-

nei cAci nceas lfl lormA apare, revine !;ii se repet.:i in multe aspcctc ul ('
vietH sale. VA amintiti cind am descris forma oului, v-am spus crt pt'
suprafata coajei apar vizibil la lupA desene hexagonale putin
De asemenea, dnd am descris ochiul albinei a\i aflat cA. el este com pus
din mii de :ia\ete tot hexagonale care Iiecare are nervul sAu wale la
un loc redau imaginea completa. a ohiectului privit; apoi, solzi!;iorii de
cearA. ce apar pe oglinzile ceriere au 0 formA pentagonalA., deci apl'ollpl'
ca cea hexagonalA. . La fel cind v-am vorbit de forma botcHor de matei'!,
v-am spus cA. ele le ingro'a$A eu multA cearA, iar pe lor albinclt'
creeaza 0 dantelA. de desene tot hexagonaIe, Deci, forma hexagonaUi se
oglinde!;lte sub diferite particularitA\i organice, inca de la primul pas
in viata albioei !ji ele 0 reprezinta sidoma in aceste alveole hexagonale
ale faguriIor,
,.p, aici nu 88 trece/
u
GRUPUL SOCIAL AL PAZEI COLONIEI
Ciod toatli aceastli truda este aproape infaptuitli Injghebindu-se
vlitorul eamin In care s-au urzit primii faguri, 0 parte din
rostului roi secundar a plecat in zbor prin imprejurimi sA afle surse
(Ie hrana sa adudl in stup nectar polen. Era 1iimpul! Iniaptuirea
ocestui Inceput a eonsumat cea mal mare parte din proviziile de miere
luatli la plecarea roiului din colonia-mama, iar albinele ce"ese trebuie
Mn lie alimentate eu miere proaspatli pentru ca sa poata secreta mereu
11\1 pentru urmatorii faguri.
Atunci apare pe sclndura de zbor a stupului, in
grupul social al vigilentelor albine de straja. Ele sint gata dea
via\a in lupta de apllrare a comunitlitii. Nu trece nimeni pragul oa.sei
rllr1l ca paznieele nelnduplecate severe sA nu Ie bareze drumul pentru
n verifiea mal IntH daea fae sau nu parte din colonie. Cu ajutorul ante-
nelor - organul eel mal sensibil al mirosului - straja pe
cele sosite, care trebuie sa alba mirosul corespunzator. In caz contrar,
sar [ar1l ezitare Ie ataea sau cel pupn Ie sperie.
Grupul social al strajerelor se pare ea se specializeaza in atare
sarcina; ele nu sint albine tinere. Doi cercetlitori de seamii, Butler
Free, marcind albinele eu diverse eulori dupa sarcinile ce Ie Indeplinesc
In stup, au stabilit ea din 4 000 albine paznice numai 16 erau tinere
In virstli de 14 zile.
Natura lea Inzestrat cu acea armii de ataC aparare care este acul
cu venin, des",ris In anatomia albinei. Peri'COlul eel mare este atunci
clod in prisaea - din neatentia stuparului ce a lasat pe aLara faguri cu
miere - se acel de care v-am vorbit. Atunci garda
de la da de veste emipnd din giandele mandibulare 0 substanta
de alarma denumita hepatull care mobilizeaza colonia In apllrare
Mac. Se dau lupte grele multe albine din eele de paza cad victime,
plnll c1nd ataeatoarele se lasil se retrag in stupul l or.
Paza de 19 are un alt rost mai important: acela de
a feri ea slrllinele. car e venind dintr-un slup bolnav de boli moli psi loare,
sn nu aducl\ divcr'i i ngcn\1 pnlo/(cnl.
1:.14
ttl aocasta privin\li, colonia organi""t un sistem de autoap!l 'llr('
(Ollrlc I ngenJos despre care v-am vorbit putin la anatomia albine!. A Ibl -
cnre vin In contact cu mediul din aiara stupului unde existli millardo
ti c ml crobi, au pe corpul 10r ca 0 pavazll de aparare, substan\e " nU-
hloJ;!ce puternice, care infring tentativele acelor agenti patogeni de a piI-
LFunde in corpul lor. Chiurasa de chitinli groasa tare este aeoperitli
dc lin strot de care In primul rind amortizeaza loviturile evita
rnnlrile. Organismul lor are mijloace deosebite de a infringe invadatorii :
li vcrsele glande emit secretii antibiotice. Mierea este ea antisepticli ;
III ell 1110r, in citeva ore, bacilii ale celor trei feluri de locu.
I'olenul, de asemenea, are elemente antibiotice de prim rang. Ceara -
orc coDsUtuie materia primll din care sint fagurii - are ea 4 000
unltliti antibiotice.
eel mai prepos sprijin in apllrarea smlltlitii sale colonia n
do 10 acel propolis pe care albinele il adue in stup il au la dispozi\i e
rlclnd. Ce este, Cum se prezinta, de unde proeura, cum ac\ioneazli,
o vom orata ceva mai departe clnd vom vorbi de albinele culegiitoam
do propolls.
., Tu. UnsrBfB Iti riitofu/ n9amU/U; /"
SISTEMUL PROCREATOR AL COLONIEI:
MATCA CUmUL sAU
DupA trei zile de la cazarea roiului secundar in stupul slstematlc,
Un ttnAr apicultor m-a cl\ in prisacii. albinele se agitA prea mult
de felul cum se pillA atunei. Ducindu-mA acolo co
IOU llpicultorii ineepAtori, am observat cl\ intr-adevAr albinele erau mult
moi numeroase 'pe sclndura de zbor, intrtnd repede in stup.
o parte din ele stlteau cu abdomenul iniUtat MUnd agil din aripl fAr!
ill Ie impreune perechi-perechi, ca atunei dnd se inalt/i in w Or.
- Priviti - tineri apicultori, - spre virtul abdomenului acestor
IIlblne ; observa\i asttel cum glanda odorantA - despre care v-am vorbit
Itt sistemul glandular - emite eteruri volatile cu ajutorul curentilor
de aer pe care Ii fac cu aripile. Este semn caracteristic cA ttnlira matcA
C\ roiului a plecat de corlnd in zbor de lmperecher e. Ele se agitA
llcele semnale de orientare pentru ca matea, la inapoierea din acest
7:bor, sil. nu gre.,easc! .,i d . pAtrundA in alt stup unde albinele de ocolo
Ilr ucide-o.
Intr ...adevAr, dupA putin timp de matca ieoundatA a ate-
rlZ(lt pe scindura de zbor a stupului sAu, avind la vir!ul abdomenulul
semnul Imperecherii. Albinele s- au lini?ti t ?i" au intrat tn stup rAmtntnd
ufnrA numai pazniclle.
- Dar cum decurge acest zbor de nunta? rnA intrebA un apicultor
loccpAtor.
- E greu de urmArit actiunile preliminare, pe care colonia Ie in-
lrcprinde in vederea imperecherii mAtcH, cAc:i ele decurg cUeva zile
cu Inlreruperi ?i nu pot Ii urmlirite in stupul de observatie. CercetAtorii
1nsd au fAcut-o ?i au observat cli albinele se string in jurul mAtcii chiar
dc-u doua z.i de la ecIozionarea din botcli .!}i exerei:t1 asupro ei diferitp
chiar bruWe, impingind-o cu capul, .gata sA 0 rastoarne. Aeeasta
fltitudine de siciiaUi Ii este de marc folos, clici numai a.,a ajunge sa se
hnbogci\euscA hemolimla matcH co procentul de zahar necesar energiei
zOOrului apropiat. Totodat! aeeste exercitli gclbesc maturizarea ei
acxunl1i ?i ajutA 18 dezvoltarea glandelor sale mandibulare, care sA poatA
secreta Ieromonii atrAgatori co miros de rut, fatA de viitorH trintori ce
o VOl' fecunda. Uneori, asttel de comportare a albinelor inconjur.!!.toare
merge pInn In a 0 Inghesui intr-un mic ghemulet, farA a manHesto vraj-
cunoscutli, cnd curind 0 despresoarfi.
136
Dupa trej zile de asUel de comportAri, matca devine mai viouit' ,
incit chiar se opune albinelor prea agresoare. Atunci ea incepc sA-l;Ii
faeA un masaj al abdomen'lllu), cu piciorele postel"ioare, vibdnd tot-
odatA aripile ?i ni.,te vibra\ii sonore asemanAtoare 081'eCUm cu
cele ce Ie scoate in preajma roitului. E semn cli in curind Va porni
In zbor.
tn mod 25% din m!1tcile eclozionate ies in zbor dup .. ",
4-7 zile, 50% dupA 10 zile, altele amin.!!. zborul chiar pina in a 15-0 zi
de Ia eclozionare, dar mai rar se intimpl!1 0 asemenea intirziere. t n tot
aeest timp matca continuA sli-.,i maseze abdomenul fl1cind 0 adevAraUi
gimnastid fUnc\ion-aIA 0 aparatului sAu reprociucli.tor.
Daci in ziua respectivA temperatura este de eel putin 20C, -cerut
nu e innorat, viteza vintulul nu e prea mare, iar prin imprejur\ll pri-
sacii nu se vad nici nu se aude strigatul asculit al prigoriilor - pasari
insectivore primejdioase -, dupA ce al binele 0 hrAnesc, matca iese pe
scindura de zbor a stupului. Uneori, aeeastA luare de contact cu lumea
de afarA 0 determinA sa. intre lnapoi tn stup, dupA ce IAcuse citeva volte
de zbor in jurul stupului ca cind ar face un antrenament, Alteori insa.
mates W neteze?te de citeva ori abdomenul se avintB. in aer
cu corpul intors mereu spre stup pentru memorizarea locului lui in
spa\iu, tnregistrind orice particularitate, orlee reper pentru inapoiere.
Apoi se ridicA dintr-odatA in sus, pentru ca sA strAbatB. ioarte repede
prin zona periculoasa de circulatie 0 albinelor coleglitoare. zona intre
9-12 m deasupra prisAcii.
zborurile de imperechere au loc iotTe orele 1 ()'-15. deci
cind marA horesc trintorii in locurile lor de adunare.
- Dar ce slnt aceste hare? intreaba. un apieultor incepl!.tor.
.- Pina. acum citiva oni in urmA, cercetatorii apicoti sustJneau di
matca se imperecheeza. numai cu un singur tIintor. Observatorul francez
J . P. Prost a sesizat un fenomen : trlotorii, de cum din stup zburull
spre locuri anumite - in tiecare an acela?i - preferind lumini?uri.
poieni, sau cite 0 movilA fAd poml pe ea, locuri ceva mai departe de
pt'isacA. Aeolo se adunA sute de trtntori veniti de departe, S-au gasit
din cei marcati pe toraee cu vopsele diferite, poroiti din stupi dep!rtuV
In 7-8 km.
Horele in care se aduna slnt la inAl timea de 10-25 m de In soL
Puternicul biziit a1 zborului in hore, se aude de departe, ineit matcilc
at:! pot tndrepta spre cercul lor. Trintorii la rindul lor - inzestrati
organic cu un extruordinar simt a1 mirosului, se presupune ci1 sesizeaz[1
cle IndaUi apari\ia unei matci in preajma lor, cu aUt mai mult cu cil,
" Iundele mandibulare ale ocestor mAtc! secretA acea substan\A atracti vA
de rut. .
Suvan\ii germani H. 1;i F. Ruttner au observat di numai in aeesle
hore trintorii rivali sc infliiclirenzli, iar aceastA duce la impe-
rccheri repetHU' ale miitcilor. PinA 00010 se merge in aceastA regulA
Impu..ro de IUll\.l rt'i pl"in core mAtci le sint obJigale sA se imperechezc ill
(llnol,l\, II ,dt. Wi ll din [t('(-sIe;1 i(;e pNw-izorili din repeZ'l:'Hla zoo,ulul
I'll nfurtl cll pt.'rlml'lrul l lOrpi - nl! cste inct4 recundut;. - lrinloril
n .. n milt lilJUn,'Nlp. tl'('hutc All s{' tnllf>Otczc 1" pcntru 11
J:l7
ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura
p .. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trin-
I nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUI-
tunllll dcgcncrarea speciei.
unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat arti-
Ilrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile
tl r pierdeau rezistenta la boli, traiau pulin, erau imposibile
III IItUQU'I hoa\elor 9i piereau cu totul. Ceva mai mult, Oit
(I,' ugresive sint albinele unui stup iati! de cele straine pe care Ie ucid
la intr area stupului. dnd este yorba de trintori. ori de
ulldC' tlf' vern, sint bine primiti larg ospata?, citA vreme sczonul este
"lilt! pot matd la imperechere. ObservaW mai precise privitor
1/1 Imperecherea roatcilor au fost facute de N. E. Gary (S,U.A.). El a
lentlt eu cite un ,fir de nay Ion matei tinere nernaturate seJrual ,
\IIIl ndu-le suspendate de 0 sirma intinsa Intre dOi piloni inalli de peste
('('C metri deasupra pamintului. A constatat ci\ trintorii urmaresc numai
lei aj unse la maturitatea sexuaIa 9i care intrau in horele lor. EI chiar
1\ III mut zeci de zboruri de imperechere la tnaltlmi variate.
- Dar ce determina matcile sa aleaga aceastii cale pentru impe-
I','fhorc, In IniU\ime? - intreM un tinar apicultor.
- In primul rind pentru ci\ ceva mai jos este zona de zbor a albi-
nolo,' culegatoare din prisaca, zona constituita din anumite culoare prin
:'11'0 albinele trebuie sa cireule absolut nestingherite in activitatea lor,
Alt.tcl culegatoarele ataca orice Ie iese in cale, fie pasare 9i chiar 0 matca
in zbor de lmperechere, Cum hora trintorilor se organizeaza peste
UCcusta inallirne de zbor a culegatoarelor, este normal ca matea sa urre
In zbor acolo. unde trintorii i9i au locullor de adunare,
,In al doilea r:ind cu lor este mai mare. cu atit biziitul
ClIcut de=apFigunor zbor este mai intens 9i sperie plisiirile insectivore
l18upra carora trintorii se napustesc ca sa Ie goneasca departe de hora
10", In felul acesta matcile intrate in hore sint ferite de atacul acestor
pdsl1ri pradalnice care, daca ar ucide 0 'lnatJcil, ar pune in pedrol exis-
tenia coloniei, mai ales cind in euib nu mai sint ,alte botei 9i nici oua
8au larve potrivite ea virsta. pentru ca albinele sa-9i poata 0 alta
in locul celei pierdute,
In al trilea rind, imperecherea matcU numai cu un trinlor, nu
osigur(\ numarul mare de spermatozoizi de care au nevoie ouare spre
Iccundarea lor, Apoi, 0 astfel de aglomerare de trintori din colonii difefi.te
cu mulli pretenden\i veniti de departe, contribuie la 0 hibridare natu-
ralil eu 0 mai bogata combina\ie a caracterelor ereditare, Matcile care
"C Imperecheaza in timpul acestui zbor cu 10-12 trinton, unul dupa
ultu l, asigura acel fenomen de heterospermie care este foarte apreciat
nzi In biologie. Ma.tcile astfel imperecheate, asigura 0 vitali tate
dClisebita, fapt care a ingaduit speciei sa se mentinii milioane de ani. in
t/mp ce mii de aile specii au dispiirut,
Dsl' cum se indepline"le actul propriu-zis de imperechere?
u palru decenli In urmll am ser;s Intr-o lucrare similarll desp,'c
lI('e .. clc' f llllX'l'cch(' I'C' efl ar c Inc In inAl\imi , dar eli fmpercchel'cn
I all
tftccn lIumoi cu un singur Ll'lntor care era eel mni dibaei In ZbOl',
LoU, cel care uvea calitij \i deosebite care se ImpercchCa Cll
",nl "11 /llInd In pozi\ie de monta, depunlnd In spermaledl spermatozoizil
1I'IC'<'forl rccundat\ei ouiHor,
Ci lld Um scris acestea se 9tia ci\ zborul de irnperechere este ca lin
III lorma cozii unci comete numai un singur trintor dintre
',,'mftrUori in/rJpluie"le acbul in sine, Obse,'Va\ii1e eercetatorilol' din ultionii
11111 011 (Iovcdit cu imperechenle se succed in zbor cu 10- 12
"IIIItIl' I, care fccundeaza matea pe rind,
1"l1l11l1rea actului imperechelii a arata! precis modul cum sc pe-
,1f''' ' l.J"intorul se prinde solid pe spatele matcii. fixind-o ell picioarel e
, .. h" lor al'i pile lui tntinse 9i largi ca ni9te planoare, ingaduie perechii
,tlllYII "l' cunde de zOOr ioHi ntuit, Atune;, capul aparatului mascul fc-
O,"ldtotll,' - cndofalus - se eu ool'ni\ele sale de vulva milteii. Tn
4' "/I ,'smera este desohis1i, iar masculuJ incovoindu--se spre
,l t r,,1 (Il>domCl'l ului miitcii executa 0 r asucire. In de ..o\a\i" -
f U 110 uvion <..'c executa un Quping - are loe acea como\,ie in care tri n-
l"flll pic,xI" Totul se petrece in citeva secunde, caei valvula
deschide de la primul contact, pentru a permite ca numai
4i 1)tWmn C\ I :spermatozoizi, fara mucus, sa IlJlJBint.e2'Je -spre oviductul larg,
1'111 rll (I pJ'imi intreaga cantitate de spermatozoizi ejacula\i,
I\,'lul se repeta cu 0 repeziciune uimitoare, Cind matea sirote cii
"'" nvldU"l.ele pline, reiine 0 parte din mucusul copulapei. Acesta, in
1'lllItnot cu aerul se intare9te. formind un dop ce inchide incaplitoarea
I) ncului. ctt 91 canalul lateral alo viductului, Dopul. de culoare
.IIIft. clle semnul lmperecherii. cu care JPatea se ulapoiaza 1a stupul
" , I core csl.e de vlrfU! abdomenului prin plaou\ele chitinoase
nl hulbuluj endofalusului, riimine in ve'stibulul vaginal al miltcii.
orgnnului copulator al trintorului ramine legat de aparatul
"1111,,1 III maseulului mort.
'Ilntllalea de sperma la 0 imperechere este - dupl! 0 , Mackensen
II., 1,11- 1,75 mm
3
, iar numarul spermatozoizilor intr-un mm' este de
_JI/11ftllU 6 milioane, Prin imperecherea repetata cu eei 10- 12 trintori
0 can'titate enorma de spel1Iuatozoizi, care intrl! paohotc,
tllll,III'(1 In veziea spermatica in ordinea Imperecherilor, Eli se alini az.1
"",,100 coy- Hc a9czate paralel 9i cu capetele in sus spre piInia de
" .... , IIl.1 spcrmatice, .Aranjarea lor se In 18- 24 de Ot'e,
I'd.r .. ,ul "0101' ce nu Ineap in spermateca sint eliminati prin contractil ri
IIIIII t' , Ocl I'amo;;i stau intr-o sbare de semilUlrcoza datorita bioxid'Ului
,I .. ; ,I,l",o. po CIl ,'O ei il emIt.
1)111 llccn cl ipi\ malcn cste mama procreatoare a unui Imens nUT1ui r
.mllk. ("U cC"1 ;'2 de Cl"ornozomi - care, -cum - cu
IIIIUII " 11111111, 00 moturiznrc, SuCCI'" acel proces de dlvizare' reductiolUlUi ,
lI umlll cu Jumlltate din Ilumarullor - deci cu 16 ero-
'""_tlllll , ACL'ilI(JI'II II . " otlnuf(A bnglljul allor 16 cromozomi in
1I1I"lntl! ap"I'IIlIltozoltlul lll oli bcrnt din vezlcn spermatici\, iar prin unirca
"".1111" "" "'11'1('"1 OVUl ll lul, uporc 0 noun cclul A, cu un total de 32
""I""1Ii1111 "tid '"I nil (1I1)lold, din cure se VII albinn lucl'Moal'c.
f Ifill I nil pOtlHuri i ll 1111 ac."('st u t.1'C('f' mui (!c ptuw
I :tft
Il rtccundllL - deci QU hapl oid, cl d1mlntt munni eu eel 16 cromozomi
prin divJziunea retduc\ionaUi; din acesta apare un trinrtor,
1 rrll\ cum se indepline!,tte {ecundarea tinerei mAtci a colomeL De
IIcum Infllnte pina va termina lunga sa vialA, poarta. in ea ambele
u'll' lI umte de reproducpe de generare, adic! game\il masculi ai
Irl nlnd lor fecundatori, depozita\i tn vezica spermatica, precum !,ti ga-
remelei, adica ovulele produse de ovarul matcH, care sufera acea
dlviull'c reducponaHi. despre care am vor-bit- mai sus, acestca eIecluin-
In ovarul matcH, putind sa depuna oua haploide sau diploide,
dill cure vor rezulta :trintori respeativ albine IucrAtoal'e.
- Dar cum se com porta matca fecundata $i albinele in stup,
tl upt\. ct' aceasta pragul locuintei coloniel? - ma intreba unu]
din ll picultorii incepatori.
_ Matea irnperecheata es.t.e pe scindura de zbor
pl'lmHl\ de albinele ce au emis pinIt atunci efluvji cu eteruri volatile
de orientare care scum i!;ii arata bucuria prin vizibile manifestari,
<'Olls llna din tremuraturi ale corpului agirtarea aripilor; la sosirea
\'1 mutco face cu abdomenul de cu tutul apar-te, ceea
ojutll. ca sperma din oviductele laterale sa tie impinsA spre vezica
.pclmaLicA,
Albinele din stup fonneaza in jurul eL 0 sui1a de 8-12 albine
cUJ'e se schimbA de indatA ce ea trece de pe un fagure ae cuib, pe
nltu l vecm. Ele 0 curA\! de restul semnului de imperechel'e, 0
dilldu-i 0 deosebita atentje; la trecerea sa printre aibine, acestea ii
rue cale libera, ca solda\i in front.
lnceputul ouatului mMcii survine idtre 5- 10 zile dl!J'A
rccundare. MAtcile din coloniile mici QUa cu oarecare intirziere fata
de cefe din coloniile puternice. Dupa cercetMorilor, mat-
cilc de culoare neagra incep ouatul ceva mai tir-ziu. De aceea unil
l!rCscll.tori de matci prefera s<1 mtci deschise la culoare,
pe tinga inrlici de se1ectie. despre care vom la cap,
tdrea matcilor. Deci sexul co'ioniei 0 reprezintA aceastA duahltate for-
motA din iemela Iecundata l?i masculul fecundat or.
Cuibul mediul sau ambiant
ea oriee femelli fecundatA, colonia trebuie sa aibA UD organ de
dezvolwe a progeniLurii in care se preg!1tel1te nu nwnai
rtgenerarea permanentA a albineloc-molecule care se nasc,
mor, inlocuind pe cele uzate care pier, dar fatuI; astfel cuibul
cste organul de formare a fatului ce-l genereazli iar Toiul este noul-
niiscut pe care I-ati Vi17A1t, I-a\i recolrtat cazat intr-un stup sis-
I.elllutic, la inceputul studiului nosiru,
Intr-adevar, in cuib, acolo unde matca depulie ouale, VOl'
de mj i de larve nim!e pina ce njung in staren de imago, de ma-
tUritute, dator itA atlt mediului caId umed pe care dder-He grupe so-
ciale de albioe il mentin, cit hranei pe care alt. grup social 0 VOl' da
puiCLul ui .
140
COlolllo-lllul1lli gcsHnd in cuib din pl"i miivar't\ pi nil Ituuml1!!, II
fl lJli ter e unui surplus de care consli tuic ,oiul Ifi uncurl foil
t
to Jet ca puii niiscu/i din uterul unei mamifere femelii.
AcesL sex al oolaniei care este reprezentat acola de :J I'(' H
putere pro/inca uimitosre; in cuib put apare in perioadeJe de vfrf
pril l!. la 2000 de ouA in 24 de Ote. Un factor de seamA oore conll' ibu i('
In aceastii reaIizare este hrana, 0 lllatcA alimentata insuIicient dCPUlll '
pu\ine QUa in cuib de multe ori din ele se nase lar ve neviabil c, T)f'
osemenen virsLa mlHcH are un rol important. 0 matca batrintl .o:; i 01111-
sit1\. depune un numAr mai mare de oua Cll defecte.
Natura a dat matcii aceasta putere de crea\ie fara sa se tI'7.C'/'C
ol'ganele sale reproduclitoare, In acest scop intre ,tergitele abdomcnull1i
pe care ea 11 introduce de mH de od pe zi in alveolele fagurelui dl'
cuib, se atla acele mid gJande, despre care v-am vorbit di produc II
substan\a uleioasA care miJ?ci1rile abdominale rani ernr\.
C('rcetatorij au stabilit cA, in medie, perrlru depunerea unui au, mn.tcil
fire nevoie de 43 secunde, Consumul hranei pe care aIbinele
1-0 servesc necesiitA aIte 26,5 secunde ; apoi matea stA in repaos 2,211
Kecunde; pentru examinarea alveolei din cuib in care urmeaza sA
depuna oul ii sint necesare 2,4 secunde, iar medi a de depuse tn-
I.r-un an este de 2000?f' Pentru acest imens eion organic. matca pd-
me!lte intr-un an 60 glandular!!. de la aIbineIe _
- transforrrmt apoi in oua in plus de aceasta
zilnic cite 14 g pentru propria sa Tintnd seama dI. din
ccle 200000 oua se nasc tot atitea Iarve care ,timp de zile cit du-
renza hranirea lor sint alimentate astfel, incit liecare larva
150 mg la dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg
.t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA
consuma 10 de hranA oferita de aibinele dOici care peniru colon ic
rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtorul
Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e de 40 kg_2.q!en, 40 kg
m[ere lji if 1 spa. tntzr-un an,
- 8r cum procedeazlf matea in aceasta opera de creatie i ncH
touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri de oufi, fl1d
lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor ,
- Nimic in activiti1t.U acestui complex care cste
colonia, nu se face l a fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este sta-
billt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. .
La cUeva zile fnapoierea sa din zborul de impereche.re
matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dis-
pozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA.
Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de pro-
indxumatii. de nlbinele inconjurAtoare, pastrarcil
lI\l ci perfecte a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chi bzuit
f'OrHlUm de hl'anrt glandul ara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !j i
o uli ulll ita formti n cll ibului. Matca Incepe sA depunA oua mergind
'\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central urmind forma unl!i
111)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>-
t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t .. pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-
14 1
l'tIIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere corespunde
"1<1", <'cl ui de pc prima faja. In Ielul acesta puietul de pe arnbele
" Ie tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece
PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat
<II')" eu uuil , elipsa cu ouli Va fi ceva mai redusli ca diametru faja de
dc pe fagurele precedent. Odatli ce acest al doilea fagure este
')(' ''pnt In in.t regime cu oua, matca treee pe fagurele vecin - sa zicem
din stinga celui central, ocupindu-l cu oua asemlinlitor fagurelui
din dreupta.
Acest fel de a depune ouiile in cuib, intr-o anumitli forma
(Ic vel'Weat, dl! mil.tcii - ajutatli de albinele din suiota ei - posibili-
1"(<'0 unui control pentru a nu riimine alveole goale. !n timp
I'cllzli munca albinelor dOici, care elaboreazli glandulare
IIll lrorme 0 serie de larve de virstli.
Procedind asUel, cuibul ia 0 forma unitara si sferica in ansam-
blul silu. Este forma pe care albinele au gasi1-0 ciI este cea care piis-
\r'()(Izli clildura constantli cu un consum de hrana mai redus.
Cuibul eu fagur,;; eu oua -'Ii larve t in ere este acoperit <>u gcija de
lodtotlre, albine tin ere care II protejeaza pentru a pastra 'aeolo 0 tem-
invariabila de 35-35,2C. Aeest grup -social este aldituit din
nlhlncle care dupii ce au ecIo7lionat, pliriisind alveolele natale, s-au
IIlhncnotat din cu <pOlen pentru refacerea eorpului gras con-
1II IIIInt In timpul stadiului nimfal; ele au sarcina de a cloci ouale a
ll1('n line cii1dura larvelor niiscute din ouiile ajunse la maturitate embrio-
Darli. Alimentindu-se singure cu miere, aceste albine tinere dega-
Jcozll 0 ciildura eorespunzlitoare. Dupa citeva zile de indeplindre a aces-
tpl sarcini, alte albine !lbia eclozionate, yin sa Ie ia locul, iar ele trec Ie
serviciul de doici cum Yom voroi mai departe.
sfera cuibului este orinduitii aeolo unde schimbul de acr
se lace mai activ, deci in dreptul dat flind cii puietul con-
sumll 0 mare eantitate de oxigen.
Forma aproximativa stericii a cuibului trebuie lasatli intactli. Schim-
bli rHe fllcute de stupar albinele din alte sectoare de 1'cti-
vitate sa vina lin"!ia cuibul .. span pentru plistrarea echilibrului biologic
11 eal<!.urii necesare. In aeeasta situaiie matca este silitli modilicg
schema de depunere a oualor, ceea ce reduce din activitatea ei
ClIre trebuie sa fie neintreruptli. Stuparut cl!i..bul introducind
In stera lui faguri goi cu scopul miiririi extinderii cuibulw, y a avea
rezultate neplAcute, mal- ales cind apare 0 perioada cu timp r ece-:- Un
reglm termic zdruncinat se reface dupa multe ore chiar zile. Pentru r
cxLinderea cuibului, fagumi se totdeauna in dreapta stinga celor
marginali sferei cuibului, intre eei cu plistura care marclreazli
marginea euibului.
Puterea de procreaiie a matcilor este legatii mai ales de virsta lor;
mlltcile tinere de un an depun in euib, in primavara, CU 37,7'/, mal multe
oua Ia\lI de matcile de dOi ani.
tn nIadl de acestea, matcile tinere pastreaza 0 l'Cgula in
t orma unitnrii l lira goluri a euibului, pe cind cele de trei ani, deseori,
depun ouMe mai pu\in regulat in elipse adeseori eu goluri.

In ce pre!erin\el e albinelor a maLeii de a puiet
In anumi\i faguri, S-8 constatat cii in vara fagurii de culoaJ'e desehisr.
sint lasali de albine la dispozi\ia mlltcii pentru ouat, iar in toamnll
primavara devreme sint fagurii de cul oare Inchisa pentru ouat.
Fagurii de culoare mai inchisa sint de asemenea pentru de-
punerea de miere care fiind bigroseopicii, aeolo se matureaza mai bine,
datoritii nimfale pe care Ie con\-in care sint Li pite dc
pereiii alveolelor. Fagurii de culoare deschisa au pu\ine nimIal e,
deoarece in albinele au creseut numai citeva de puiet.
Activitatea mii.tcii in <>Uibul ei pare sa tie destul de obositoare. Cercetlitorii
au soeotit eil in doi ani ea parcurge, in euib, aproape 250 m, treciml
numai de la un fagure la altu!.
Matea oua in alveole perfect de grupul albinelor curiititoare
despre care v-am vorbit. Aeeste albine euraV! spoiese interiorul fieciirei
alveole cu glandelor salivare in arnesctec cu propolis dizolvat.
Aceastii combina\ie eonline antibiotice care inla'tura microbilor
pentru viitoarele larve ce urmeazll sa creascii in alveolele
euibului. Datoritii acestei Iucrliri preliminare obligatorie indeplinita dE'
grupul social al albinelor curii\itoare, multi cercetiitori au ajuns la con-
eluzia canu maoca dispune de ortlinea depunerii oualor, ci grupul acestor
albine. Daca ele intilnesc in calea lor alveole in care au murit larve
iau nimfe de unele boli molipsitoare, Ie lasa anume trec
mal departe, iar matea Ie nu depune oua in ele. Cura\irea
dezin!ectarea acestor alveole, ramase dcoearndatli neo<>Uvate, va fi efec-
tuata mal tirziu pentru seria urmatoare de oua, pe care matca Ie va
depune de data aceasta in tot iagurele.
,Inainte de a-si introduce abdomenul in alveola vecina eelei in care
deja a depus un 0':', matca verific.ll dacll aceasta e curata.
Pentru depunerea oului, matca, sprijinindu-se cu picioarele poste-
rloare de marginea alveolei respective, 19i inconvoale putin abdomenul,
Introducindu-I in interiorul acestei alveole. Cu un spasm abia percepti bil
lusll oul pe fundul alveolei, aranjindu-I cu virful acului intr-o pozi\i ..
Inclinatli iaja de fundul prizmatic al celulei unde se va dezvoll()
vlttoarea larva. A vind la capatul bombat 0 secretie cleioasa, oul sc
de fundul alveolei. Matca retrage apoi abdomenul din alveoln.
80 Intoarce pulin in jurul ei, introduce eapul in alveola vecina, pentru
II eontTola daca este curatli sau dacii nu a depus mai inainte un ou in
t,ft . Tn f elul acesta ea continua activitatea sa procreatoare, flira oprire,
t noapte, In perioada de virf a dezvoltlirii cuibului coloniei.
_ Dar cine, ce deternuna ca un ou sa !Ie iecundat sau nu 'l
1"It't'IIM unul dintre tinerii apicultori.
_ Dupa noile observatii ale cercetiitorilor, cind matca inspecteaza
Mlvl'!llu respeelivA din [agurele cuibului eonstatli starea ei de
n depune ou5, ea determina sexul viitoarei larve ce se
IIrolo, In rnporl cu murimea alveolei ce vine la rind.
V Illn "PU" In treneAt ell a.t binele lucratoarc se nase din ou1l fecun-
npl'r","tuzolzi, iur trln tori i din ouli nerecundatc.
11;)
intel'vine! oure in HccusL..1 deteml tnore n sexului, S-{lU
Intl'cbnl tncrcu ccrcctAtoril, care au emis dilerite t.eorii controversatc.
II, upru cArol'll nu mui este locul sA mai insistAm. Abia eu cftiva ani in
IlflHl\, tn 1969, eu priJejul Congresului de ApiculturA a1
AI'IMONDIA de III Munchen, cerceUi.torul N. Koeniger (R.F.G.), urmArind
{I{' Ilr')rOUpc cornportal'e8 matcii in timpul Quatului, a oonstatat d\ atunel
!'flld (On race conlrolul alveolei ce urrneazii la rind, 0 mAsoarA ell picioa-
f{'le untcriOare :;;1 cu antenele ei. Dac! alveola este dintre cele mici pentrll
IllbJoo, maLen depune un ou fecundat din care se va 0 alblnA l ucril -
IMrc; tn cuz contrar, daca alveola e largA, depune pe fundul ei un Oll
IIl'ftocul1dnL din CaI'e se va un trintor. De multe ori , in anumitC"
1I{'Ztir1m: - primAvara toamna, dacA in calea ei apar alveole largi
de Il'lnlOl"i , Ie nu Ie insam!n\eaza, caci in area perioadA colonia
IIU ure ncvaie de trlntori.
/lCOLI' U a stabUi de.finitiv aceasta comportare a mAtcii, cercetAtorul i- a
It/tllt'llt 10 pic.ioarele anterioare ni!;>te bandaje, punindu-4 la dispo:z.itie
trul fll:lIl'i numai eu alveole largi de trintor. Cum bandajele de la picioa-
I-ole IIntcrjoare di1deau mAtcH impresia c! acolo sint alveole mici, lnguste,
IHnWII (l dcpus in ele numai oua. fecundate din care, dupa. 21 de zile
II IHI n/i"cut aibine lucrAtoare nu trintori. Ridiclnd apoi bandajele de
In plcJourc IAsind matca liberA pe aceiru,;i faguri cu alveole mari, din
uul\Jc dcpuse dupA 24 de zile s-au nascut trintori. Astfel s-a dovedit cl1
IIIlltca este cea care determinii jecundarea salL nu. a oualor depuse In
orlentindu-se dupa: mdrlmea alveolelor fagurilor cuibului, controlate
III prealabU, Ca urmare a acestei constatarj valabile, s-a explicat tendinta
IIInLcilor de a depune cit mai multe ouA fecundate. Se cA in
1l 00lltit(l tendinta ar juca un '1"01 un spasm venerian in momentul clnd eli-
Iwrcuzti. spermatozoizii din vezica spermatidi asupra oului pe care-l fe-
cundeuzA_ In sprijinul acestei teorH vine i?i constatarea eA, in mod obiSj-
Hult, matea, atunci clnd citeva alveole mari de trintor intr- un
togure normal avind alveole de lucrMoare, Ie Ea depune ouA
lIc10cundate numai acolo unde alveolele sint cHidite In grupe mai mari
<:Iiroru chinr albinele curA\itoare Ie dau 0 ingrijire specialA. pe carc
matcD Ie eu ouA. nelecundate din cele de trintor.
MAtcile pres bAtrine epuizate, care sint schimbate curlad
do ulbinele coloniel, depun ouA nefecundate in celule ffiici de lucrAtoare_
l!;Jc sl nt denumite "mAtci trintorite".
cazurj clad a matcA sosita cu semnul imperecherii nu depune
ouA 1;11 chinr piere din colonie dupA. aarecare timp_ Cau:z.a este determiaatA
de l'c\inerea in vagin a unui surplus de mucus care a format un dop
preu mare care nu a putut fi tnlAturat la sosire prin masajul obliga-
lol'lu ce 1-6 fAcut atit ea, cit aibinele ce 0 inconjoarA.
Prlnl.re aces-tea pot fi mAtci tinere care, suferind tn iarnA. 0 pe-
rlondii de trig intens - cum ar Ii eciderea mcitcii din ghemuJ de iernm-c,
pc hIndu! stupului unde este gasitA reanimatA - tncep in prim1ivar!'1
Att: ucpun1i ouli nelecundate, datoritA faptului d. spermatozoizii
tn VCl,icn IIpcrmat:i.cn. slot seoslbili la trig. Aceea'ji situatie se in
('uzul dnd, dJn unurni1.e mOti ve, 0 nl il tcll nu a putut sit iasi'i tn zbor de
twpcn: chel'(' Hlllp de LI'cl sl'l' pU1miol, din cauza vremii potrivnice cu vint.
1
" II)I 1-cIl1JlCrnlul'i sci(zutc. A(.'t' itStli VLl dcpune Ilumi.i i ouA hJ.\pl oJdt."
dtn care se VOl' numnl trlntQri. Daro stuparu! obscrvd din limp
t, I\HCmCllca Ii i dll. coloniei 0 matcH. Iecundatli., colonia va ri salvut\: .
til Cm: conl.;nlr, HptH' dup!l cum v-ti m spus olbi.nele oucitoore. J\clivH.: ,t{'1I
lor se micl?oareazll. zilnic, pini'\. 10 completa di'Sparitie. npicul-
111tll Intt'oduc botci apronpe de cclozi onare se redreseazl'i tn
l-olonic. Acel)stli. manitesbare estc stl'i\veehe de pe vremea dnd albinclf'
III'1U1 singurot ice !ji ouA cum voiau. Sint Iii ati anumite IOCllri
1
.>0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car' c,
n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii
din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc.
('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte
tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai larve care s-au dez-
\lOltll t l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ .
,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie"
"dlcA din au nefecundat apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la
rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul,
cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de
J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca e pe cale de epuizare,
(....,lonlo pregate.!?te .!?i tn botel 0 serie de mAlei, din care
VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a
ducc mai departe destinul coloniei.
- Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? -
.mbA un apicultor incepA1t>r.
- Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate
progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost
tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura umiditatea acestu.ia se reglea:lA
tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA uscaUi.. Cerce-
tAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise amAnuntite,
.. la concluzia cA de a puietului mceteazli In
tDtlIpm::ntura de 12,8C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea
,,,dtitul ul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exte-
I-'l)flrll. I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea
III.Hn&ricA a coloniei izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura
.xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii
pulct, Dc asemenea, 0 mare are umiditatea aerului din
.tIID. pc care albinele 0 regleazli..
.. Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati-
"nrc:? icrmtca. lIn SLup, domnet te zi noaQte tel)1peratura de 35C. men-
,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:-
Mni mul\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul
III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are
4' covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea
htr ll hl tl nll, 1'l.lIn Ilh'J,!i mclI lj i I.ergilelQr s\..ernitelor nbdn-
11lll1uli1, In\lmeu or lpJlor. L.t1 puictul in evolutle, 0 temperaturA sclizut."1
11\ Ihllb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(lC - I'educe lunglmea trompei mpi
/'11(" In r!, .. 15 \11 11<.". cum cstl' nthlno itulillnli.. Tn schhnb, In 35C 8- {l
1(HIll ijl lj!t'lIt 1I11\r\rl' /\ illCllcclul cubltnt donilli.
Ir) ......
Hr.
Cllplicireo olveolelor II durat 12 zile la temperatura normalA de
!lrsoc, illr liJ ceo de 30"C a durat 14-15 zile, Aceste cansbatari trebuie
tin ntrllgi1 stuparilor care !!!otivEL te"meinice deschid stupii
n..tI'\I)d. examincazA mult timpTagurli din- Stup etc. Pwetul suferA
11'\\llt fo oceste ocazii.
- Dal" cum procedeazA albineie 10 echilibrarea a'cestui medlu
,uflolnnt 01 cuibului - intreahA un apicultor incepAtor.
- Albinele emit cAldur!1 din propriile lor corpuri, consumind
IHI L' I'cU din fagurii stupul ui. Este de fapt c!11dur!1 solarA care s-a adunat
In pot.lrile -f!orilor prin procesul de fotosinteza. de asimilatie clorofilianA.
H(I(-,'cUnd nectar, !lorHe ru,;teapt!1 albinele pentru a Ie dolesni leoundal'ea
prill polernzare. Nectarul trans!ormat de albine tn miere este combus-
IIhllld eel mai i-au dat denumirea de hidrati de
(.ftr() On - adica zaharuri. cu un con\linut bagat de glucozl1, care intrtnd
In cont.uct cu aeruI inspirat de organism cu ajutorul aparatului r espirator,
"'U su_pUi unor arden organice. "Energeticienii - spune Chauvin - ,
ochnit eli. consumul de oxigen corespunde foarte exact cl11durii produse
ti e un organism, mai ales la mamifere. Ele au fost mai bine studiate
din punct de vedere a1 metabolismulul. Albinele insl1 prezintA uneori
IInomuUi care nu se observl1 la animalele superioare: in primul rInd
('10 rczistA foarte bine lii tndelung la conditille respiratorii neobllinuite,
IJc cxemplu, gazul inert care este Rut:..liL care intrA in aerul de
reltplrnt intr-o --Rr.opor\ie nQrma1A a:e::,patnJ pArti la UD{l de oxigen, ,nu
ucide, c[ degajarea unci cI11duri apreciabile, chiar clacii
' lU se consuma de loe oxigen, albinele pot Eroduce tAra
ox.1gcllul la Agitatia muscularn tOraClcA intervine cu S'ii'CCes
dod este nevoie, In schimb, clnd este de 0 activitate'tn afara s tu-
pulul , legea ardeni care produce cAldurl1, rI1mine valabilA".
- Dar ce este aceastA ardere? tntreabi! un apicultor incepAtor.
- Arderea este un proces chimic ce intervine tntre combustibll
core In cazul albinei este mierea oxigenul din organism adus de afarl1
eu njutorul aparatului respirator, Cll degajare de cl1ldurl1. Hrana pre-
lucrntA de aparatul digestiv - cum U flind descris la
tJnot.omia albinei - Iii pe care cielul hemolimfal 0 distribuie tntregulu1
organism, nu paate Ii folositA decit daca este descompusA de oxigen.
denumesc aceastA descompunere, oxidare, aceasta fiind 0 ardere
tnccutA. O:lcigenuJ trans!onnl1 mierea ingerata in corpul albinelor In
bon !,Ii apA. In feluI acesta energia solara conti-nuta in miere, devine
t\bc rii, IIi astlel ia cl1Idura energia. Procesul acesta este ase-
mlinfttor cu ceea ee se petrece intr-o sobA. unde combustibilul nu poate
nrdc oxigen, dnd i se lnchide portits de acces 'a aerului. BioxiduI
de: carbon eliminat prin aparatul respirator nu este altceva decIt fumul
scos pe sobeL
"Dot fiind eli. corpul albi nei 'prezintA 0 mare comparatA
eu cApncitntell sa lnterioarA, ea pierde cu muIt moo multA clldurA prin
rodi crc, fn\l\ de un animal mare, De oceea albina are nevoie de 0 mai
nlnrc clIntH.tlt.c de cl11durli decit multe alte insecte. ,In acest scop albina
1 "r;
reCUl'ge la mi jloace de incll.lzi re ['ticflce, de aceea are nevoie de 0 Clln-
tit.."Ite de oxigen mult mal more decit necesarul omuluill. (Leucnbergf'r).
De asemenea, Ielul cum este organizat carpul albinei, Illial <1101
pentru circulatia aerului, pledeazA pentru 0 caldurl1 mai mare, Hem!)
limIa - dupa cum - are oumai substante nutritive, ea nu poutf'
iixa oxigenul ca singele mami!erelor, Ienomen explicat la anutomill
albinelor, la aparatul circulator,
Cl1ldura produsA de oxidar ea glucidelor este prin ea 0 -rol'l)l l1
de energie solara. mai ales dnd provine de la 0 sursi1 comumi lIl'
schimb reciproc; albin a singuratici - cum am mal spus -
curind semitotl!!. sub actiunea frigului cind temperatura c:
eoboarl1 Ia 12,5C (Krog Este cunoscut cA putereo calorica a unui
--combustibH este cantitatea de clUdur3 - deei numl1rul de calorii
degajate prin combustiunea completa - care cere 0 cantitate de Hcr
determinata. De rapt, totul este un Iucru meconic; cu cit acest lucru cel'(.'
elorturi mai mari, eu aUt cantitatea de energie consumaUi este mai mul'C,
In cazul coloniei cuibului ei, - litiut !Hod cA fiecare albinl1 din comu-
nitate are 0 rezervii de miere in - organ considerat cA reprezinLfl
stomacul coloniei - mierea 10rmea2A combustibilul in'dispeosabil na.5terii
dildurii. Acolo .ge afIIa prezent oxigenul din saw aerieni, din traheclc
traneo'Iele aparatului respirator, producl:n'd 0 ardere care dl1 ciilduril
miJ?Care, deci energle.
Ceea ce este mai uimitor privind procesuIui de pro-
ducere a dildurii animale, este ca, in aIarl1 de energia tenni'ca -a a11men-
telor ingerate, apare energia electricii necesari! activitA\ii celulare din
sistemul nervos. Enegia caloricl1, energia electrica aite pro-
duse ale metabolismulul dau. ener gia ftW!oonicii albinelor care zboarii .
circula in stup sau in afara lui in cli.utarea hranei pentru indeplinirea
altor sarcini pe care Ie mai au.
Caldura din corpului lor este variala dnd in iagun!
cuibului nu esle puieit. Chiar S;i atunci clnd albinele stau strtnse in
ghemul de iernare, dLdur a variazA de la 14 28C chiar du.eil
atare. ternnometrul inregistreazA _7C, CereetAtorH au stabilit di albi-
nele - intre anumilte limite - furnizeaz3 cu alit mal mulla dildul'l\
cu cit frigu! este mai mare, ceea ce Ie face sl1 se comporte in mod inV(,: I'"
ratl1 de a1te animale poykiloterme adicA din cele a cAror tempcl'aturA
vnriozl1 dupa mediul in care ele se arll1 - cum sint reptile1e
Dar - 8.'?a cum v-am mai spus - -albinele sint poylclloterme n\J-
I1Hli in timpul iar tn cursul zilei, homeoterme - adicA cu tempe-
I'Mura constanta, Consumul de miere coboarl1 clnd <temperatura se urdl
('\1 alit mai mult clnd albinele stau tn grup mai numeros pornind
de III 20C.
De indatl1 insl1 ce apare puietul in fagurii cuibului, temperatunt
I'i\mt nl! nproope constantA !iitfe 34 Iii 35,2C, indiferent de eea din af(lra
Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC
'1',11I dCI.l SllPIU fagurilor ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de
"ul IHUlt :15,2C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In
II I C1')\ " ) lwC'. I n 24 zUe 1<1 t.rin1.01'i In 16 zite In mlitci. Cerce11iool"ii ull
OIJ'Il' I' vll t {'(I 1I \I,mci dnd rlin rUllll n;l(' hnprejudlT'i cuibul are 0 dj ldul'l\
''17
nllmo! do 30C, melamorfoza puietului de lucd,toare se face in 25 zile
In loe dl! 21 ; ciod temperatura este mai mica, in jur.ul a 20C, albinele
H(: l1(jSC ntl'u aripi. Dar nu este bine nici sa fie depafiitii peste normal,
net In :J7oC metamorfoza este intr-adevar scurtata la 19-20 zile in loe
(Ie J. in!" albinele se nasc eu aripi neiniregite.
Oed echjlibrarea clildurjtj in cuibul coloniei, se dato-
I,IUI. unui proces de metabolism, legat de alte trei principaIe:
n) s tupul sa fie bine incheiat pentru a nu inlesni curenti in cuib; b)
ClJl onia sa aiM. 0 populatie suficient de numeroasa pentru a putea creea
I
I rncntine temperatura la 35-35,2C; c) in faguri sa fie rezerve de
11'/11111 core sa dea siguranta cA puietul nu Va suferJ de !ipsa ei.
l,cgat de problema cuibulu.i mediul sau de dezvoltare va. veti
desigur cA aci 0 sA lamurim intregul proces de creatie ce ar
lH'rnn sa se incheie prio aparitia acestui fat ce se urze$te in cuib $i
CI I" C l'st.e miul eu intreguI sau proces de formare. Nu vom proceda
nll Hel pen'lru ca deocamdata studiem viata Toiului secundar devenit
(wurn colonie deplinli, 0 datA cu !ecundarea mAt.cii !iii depunerea oualor
111 CUlbul ei.
SISTEMUL RESPIRATOR AL COLONIEI
Grupul ventilatoarelor
Preschimbarea aerului in cuib esie foarte necesara, mill ales dnd
matca incepe din vreme sa depunii ceva oua in fagurii centrali,
albinele pot trai intr-un mediu cu 0 tnsemnata cantitate de bioxid de
carbon, el trebuie totU$i eliminat clnd s-a acumuJat peste miisudl. $i
lnlocuit cu oxigen,
Ietta cum apare aici, sistemul respirator aZ coloniei, reprezenUtt
prin acel important grup social 'ill albinelor ventilatoare,
Ele nu sint totrleauna acela$i ruei oa numar, nici ca artributii.
Sint situatH tn colonie, mai cu seama in cuibul cu puiet cApacit sau
nu, clnd procesele vltale degaja 0 importanta proport}e de caldura,
astfel incH insa$i albinele h::operitoare, avind functia de a tine de cnId
puietului, sint silite sa se resfire pe suprafai elipselor !},i agi t e
aripile pentru racorirea atmosferei in<lerioare.
Grupul sOiCial al albinelor ventilatoare, ce reprezintA sistemu!
respirator al coloniei, determina. 0 circulatie mai mult sau mai pu\i n
activa. a aerului prin introducerea aerului proaspat din afari1, incarcwl
eu oXigen $i eliminarea din stup a celui viciat, incarcat eu bioxid de
carbon. tn stup - dupii Herzel $Al. - sint adevarate .,baltoace de
stricat, continind peste 3
1
h bioxid de carbon. Procentul de oxigen poat (' ,
de asemenea, sa se saraceasca mult repede, dnd - in acela$i <limp
- numai Ia citeva zeci de ceniimetri ca distanta, compozitia atmosCcii
din stup sa fie mult apropiata fata de aeru! din afara".
Albinele par sa nu fie fn.gri;orate de aces<le situatii, intrucit :agul'j i
slnt destul de apropiati cu un spatiu de numai 11 mm, se
creeaza 0 acumulare de gaz carbonic, acesta este lnsa repaclc
impra$tiat -$i eliminat prin urdini$ eu ajutorul ventilatiei
Desigur ca atunci clnd schimbul de aer nu se face in mod normll\'
'nr temperatura urca in interior, colonia va suferi, caei .stigmele res pi-
fHtorii !} i 1.raheolele condueatoare, se umplu Cll apa condensata din
vnporii stupului, ceea ce duce la asfixierea colonieL Asemenea accidente
He petrec daca stupii au foS't uita\i -$i ventilatia nu se poate
r'cnliza ei-.icient sau in cazul transporturilor in pastoral, in stupii care
- [\., u cum vom STatu 1<1 apicultura paS'l.orala - n-11U mijloaec suJi -
de venLilatie .c,;i llcrisi r'(>.
149
Neecsarul de uxigt.,11 III unci ("'Olouii CSlC foarle mare, fiiod
et\ flcellre albinA consulll h de ::! ,5 od mai mult oxigen ea eel al orga
nlsllIului uman, ill raport de gl'eutatea coloniei de om.
NcccsaruJ de oxigen variaza dupA anotimpuri. Ambruster a eonstat a1.
d\ 0 colonie eu 1 kg de albina consurnli pe ora., In 20-25C. in
pcrioadli , UI-roatoarele cantitli\i de o:lcigen, eliminind bioxidul de carbon
UlHlel :
N IMlmpul
Oldlen Bloxtd de carbon
m' m'
Prlrn.iivara 29,754 30,406
Vllrn 17,336 17,575
Toomna 2.4,795 25,681
11I1 na 212,594- 25,Q36
Exeesul de ealdurci din euib paate !i echilibra't nu numai prin
unei ventilatii active, ci priotr-o altA mlisurn pe care 0 ia
colonia anume : evaporarea En interior a unei anumite cantitliti de apa,
lIdusli din marA, de grupul social al albinelor speoializate in lransportul
npei. Acestea, ori 0 depun in strat subt}re pe suprafa\8 fagurilar, on
o dau tn pastrare albineloT etsterne care st;au tn pline pioA
10 refuz eu apA, sau 0 scot in mici picaturi pe virful lirnbii, de unde
Be evaporli repede, ca 0 boare fina. ee atmosfera. In felul
llcesta ptemperatura di n interior seade simtitor.
0 parte din grupul social !II albinelor ventilatoare
Ineepe activitatea dnd dUdura din cuib mi nge 36C. Acest grup se
in la dlstan\A de 2 cm unele de alteIe, de l a marginea fagu-
rilor pinA spre Acolo, pe scindura de zbor se WlazA un a1t grup
de aibine ventilatoare, care stind in pozWe InversA, absoanbe aerul viciat
din interior cu ajutorul aripilor, iar altele introduc aeT proaspa.t
cu oxigen. Ele stau cu abdomenul putin inAltat fArA sA deschidii glanda
odorantA. In felul acesta, cu ajutorul acestui grup social aI ventilatoa-
"elor, 0 colonie introduce 0,1-0,2 litri oxigen pe secundA, ceea ce este
cchivalentul a 600 I oxigen pe orA, eliminlnd bioxidul de carbon. Gru-
puri soclale de albine ventilatoare se plaseazA aproape In toate partile
stupului : sus, pe suprafata spetezelor superionre ale ramelor, jos, pe
rundul stupului moo ales pe tata interioadi a peretelui frontal. Ete
bat activ din aripi emitmd un zwnzEft ou vibratii ce ating 111,9 Hz 1) .
CLirentul de aer atinge atunci 2 mlsec. La temperatura indicata. mai sus
nl t.'Cnnismul de raoorire a coloniei se declarujeaUi automat. Higrometria
ubsoluUl in stup este de 15,9 mg de vapori apa la litru de aero Umidi-
lutea relativA coboru:A. atunci eu 40'1.. DupA Vohlgemut, a colonie supra-
indilzitk'i determinA grupul social al ven'tilatoarelor sa mAreascli euren-
lui de aer la 0, 4-0,5 litri de aer pe secunda. Clod apa este pulverizatli.
'J tlI!rlz. ( H =) _ Unitate de !recventA eu Ilmblli ul Hz echlvalent freeveD\el unw. tenomen
1"I!I' I()dk. CAre e La f1ec&re ,ecu.nd.' ; clclu pc &OCundll.
1,,0
pc Stlprwl.lllI cu pulel, hIUI'lJIlICIJ'lu l'cluLi vli. -'$ i ubtiotut.r.. se
urcll , iar temperatura sCldc. Cllld tn Hchimb upare un tri g bruse, tCI1i -
peratura ctlibului se echilibrcu"l1 t n eel lnuLL 60 minute, 10. 0 valonrc
cumpAnitIl, care pentru cenlrul cuibulul nu coboara. deeil eel mult 1<1
O,4-0,5C, fa\a de un cuib netulburat de 0 asemenea aparitie brusc!i.
In schimb, 10. marginile cwbul ui temperatura poate cohort cu l,2C
(H. Heran).
metabolismului albinelor ce inclilzesc puietul duce la 0
urcare a higrometriei relative absolute in zona puietului; aceasUl
de<terminA ea in euib sA se nascA un numAr roai mare de
viitoare culegatoare pentru eulesul mare din luna mai, de l a primu)
salclm apoi 1a eel mai tardiv, cit la eel din iunie, de la ZmeUl"a
teL Orice coborire a tempera'lurli cuibului care nu ar fi compensatA,
se va rAsCringe implicit nu numai asupra depuneriJ unw numlir mm
mie de ouA in cuib, dar la anonnala dezvoltare a puietului la ter-
menele !;tiute, cAci procesul biologic de mitozA - deci ritmul de divi-
zare a celulei vii - silled intirzieri.
Dar dadi colonia are un sistem atit de precis in priVi nta termoge-
nezei in cuib, ea are ll i mijloace practice de rAcorire a cuibului dod
temperatura 31C. In acest eaz rindurile clooitoarelor se
resCir!, rare!1erea albinelor r!core!?te atmosfera stupului, pAstrind un
echilibru tntre producerea de apa din metabolizarea hranei lli elimina-
rea ei din corpul acestora.
Intr-o mAsurA egala trebuie tnlAturat de stupar exeesul de
cAldurA, in timpul verilor seeetoase cu temperatun mario
Blupinei Va fi asUel orindUitli. inci1. soarele arzAtor sci , nu intIuen-
cuibuL In mod praclic, vara, stupii trebuie sA fie la
IMrgine de pcidure, ell orientarea spre est, 'Ceea oe Ie va folosi de daua.
ori albinelor, cAd diminea\a pornesc la lucru mai devreme, se evi1li.
I'azele solare fierbinli de la amiaza. deschise larg pe toatA
stupului, favorizeaza r!coarea in interiorul cuibulw, folosind
grupe sociale mai mari de ventilatoare dind posibilitate sA
numArul culegatoarelor.
o grijA mare permanentA pentru cuib atit in primAverile reci,
ell ll i vara este - dupA Comeron Jay (S,U.A.) - ca temperatura de
:15,2C sA fie coordonatA eu 0 umiditdte de 96'1, . DacA acest procent de
umidjtate seade, larvele din fagurii cuibului se deshidrateaUi., pierd din
normaJIi detenninA in crub a une} mortalitAti
t nscrnnate de nimfe, dintre cele aproape sA ajungA la maturitate.
Umidi tatea ce variaza in raport de temperatura mediului ambiant
(l necesitate fiziologicA pen'tnJ colonie. Cind temperatura rAmine
COI1R!,:mHi in tot euprinsul stupului, umiditatea ramlne !5i ea la
" lvel, dicj colonia este supusA legilor fizice normale s, i anume: 0 OGre
('(H'C Nmt:itate de GeT va contine 0 anumitli cantttate de apli, la 0 anu
milt' I.etnperatura. DacA propor\ia de vapori din aeruI de respiratie al
I1 lhlnclOl' csle superioarA celei nonnale, indicate mai inainte, ineepe
1M pc in punctele cele mai reei. Atit limp cit colonia
Ytl pn!3 tnl tcmpcrntu-r8 stu,pului deasupra temperaturii exte-
!' I tll ll'c. I(Lmosfcru sl.upuJ ui ramlne relativ mai uscatA decit atmos!era
151
('xt.crioarii nu se produce condensa\ia. Deci, nopunea de umiditate
rcprezinlA plastic 0 anumitil cantitate de vapor" de apa, cuprinsa intr-un
mel,u cub de aer, la 0 anumitil temperatura. Schimbarea oricaruia
dlntre factori fizici Va determina 0 modificare corespuozii.toare
In "aporturile dintre ei.
Cim:! 0 anumitil proporpe de vapor; intr-un metru cub atioge limita
<1 c colidensare, fara sa fie se zice ca acel aer este saturat
rIL vapori. Aceastii limitii are in t izica valori de 100'1.. Peste aceastii
II milA se produce in interior condensarea imperceptibila a vaporilor,
"lIrc pina la unna se 'transforma in picioturi de apa in locurile
cdc mai reci ale "tupului.
In cazul contrar, a lipsei umiditapi necesare microclimei coloniei,
Inlervi ne grupul albinelor transportatoare de apa in stup. Despre
IICCIlSIA interven\ie am mai vorbit, iar problema ei va fi liimuritii mai
IIInplu, cind ne vom ocupa de grupul social al albinelor culegatoare.
In afara de temperatura umiditate cuibul are nevoie de spapu
MU rlci ent pentru extinderea ouatului matcii, mai ales in lunile de vir!
,""'c sint aprilie mai o Atunci colonia contigente noi de
vil loare culegatoare pentru marele cules. De asemenea, pentru
verli albinele pregMesc in cuib albine de iama, care sa suprawe-
\ulu"cll pina la aparipa culesului in primlivara urmli10are. Cu cit colo-
nlo este mai puternica cu aUt matca are nevoie de un spatiu mai larg
pentru cuib.
lata conditiile mediului ambiant al cuibului coloniei legile sale
de conduitii.
SISTEMUL D1GESTIV, CmCULATOU
EXCRETOR AL COLONIEI
Grupul social al albinelor doici
Dupa ce v-am ara.tat pina aici cum roiul secundar cu matca neim-
perecheatii dupa imperecherea e1 a devenit ca un fel de ovar al coloniei,
iar cuibul mediul sau de dezvoltare, este normal "a examiniim, in con-
tinuare, care este organul roloIlliei care asigura hrana albinelor a
puietului din cuib, pina cind aceste albine-molecule ajung mature.
In definitiv, coloma apare ca 0 [emela care pilli cu laple
scos din propria sa fiin\a, 1a tel cum ' 0 mama alapteaza copilul de la
sinul sau.
Aceastii sarcina de aLiiptare este indeplinitii in colonie de un
mare grup social de albine tinere care sint pregatne fiziologic cu
grande producatoare de hrana larvaril denumita (fig. 21), grup
care privit in totalitatea lui se prezintii cu mii de albine-moleculece lntru-
chipeazli sinul mamei. Este grupul social al albinelor-doici in virsta
de 3- 11 zile, al 'Caror rost in colonie este
covm,itor, fiind ea hrana stii la baza
vieW. De aceea, aceastii noua lec\ie va avea
in expunerea noastra 0 eJ<tindere roai mare.
coloniei de atbine se intemeiazli
pe trei func\ii fundamentale, exercitate de
Bparatul digestiv, circulator excretor, iar
elementele de care depinde viata ce se des-
in sinul coloniei slnt:
mierea, ,polenul apa. In cadrul acestei co-
munitap, procesul de alimentare are loe
prinJtr-un schimb permanent din gura in gura
u elementelor ariltate, astre1 ca asistiim la
un metabolism realizat in cadrul unui ade-
vArat superonganism, denumit - pe
drept cuvint - de marele cereetiitor profesor
dr. R. Chauvin.
Tinerele albine, dupa ce plirasesc al-
voolele natale, si l1t lniometate, cad ele nu
nsumll hrana directa in starliul de nim1I.
Pc loaUi durata acestui starliu nimla1 se
hrA"csc din propriile rezerve corporale, din
J 2 3
Fig. 21. - Glandele i arin,giene
din cap. de dap-
\4or :
1 - glanda din dreapta; 2 -
creierul; 3 - ochU: 4 - des-
Chlde.rea de deversare a
rul ul.
153
grus despre care am vorbit la anatomia albinei. Ahmci cind ele
11111'6 In Iodoteala sbupu lui, primesc putina hrana intiiritoare apar
ell lremurinde nesjgure pe pjeioare. Apoi ele se m-
sprc ragurii eu puiet necapiicit. S-a crezut, pina Beum rei decenii
111 II rn"l, eli luind contact eu larvele necapacite, preiau de indatii sarcina
de ro II' hrllni. S-a constatat insa eli - <lin contra - ele au nevoie de laj>-
gllsit din pe fundul alveolelor natale ale larvelor, dat de
(101('111' din cuib. Intr-adevar, dupii ee tinerele albine fiaminde, care abia
III 1.1,('ClIt pragul vietii eX'terioare, se 'alimenteazii din hrana glandulara
Inpl ollsil in care inoati! larvele 0 inghit eu lacomie, piirltsesc
rl'HII "i eu larve, irrdr<1p'tindu-se. de data aeeasta spre fagurli cu polen sau
\
)Ml llrtl . Acoloele ramin eam doua zile, a1imentindu-se din abundenti\.
II relu l acesta .. etae <'omplet corpul gras consumat in intregime in tim-
pili stadi ului nirrrlal, pentru formarea organelor noi care in stadiul lar-
vI'J c'r slnt sub forma de Despre aceste schimburi organiee v-am
vnrblt amanuntit la dezvoltarea nimfei, riiminind sa va amintese aici de
('I' i(. douil procese de histolizii histogenozii.
C nd tinerele albine se matur.izeaza, 0 dati! eu refaeerea eO'1'ului
IjrflS ci nd rezerva corporala atinge 54-61 mg, ele tree la activitatea
tie dolcl, gl'up sacial cu sarcina sa hraneascll puietul larval' din cuib.
At-eastii sarcina nu va fi indeplinitii la intimplare, ci ele dozeazii
t'UllllJOlJenta ce-I of em in raport de virsta laruelor pe core
10 Inyri;esc . . Larvele in virs1ll de 1-2 zile au nevoie de 0 proportie mai
more de protide pe care Ie of era dOicile in virsti! de 8-10 zile. M.
lIoydak (S.U.A.) precizeazll cii proteinele din hrana larvara contin toti
nminoaci zii esentiali l1ecesari dezvoltiiroi larvei inca din prima clipii
Ind cmbrionul coaja oului. In schimb, hrana larvelor in
vh'stll de peste 1re'i zile coniine 0 proportie insemnatll de hidrati de
cHIbon.
Dupa Nelson grauntiorii de polen digerap se gasesc regulat in
Cflntitliti reduse in hrana larvelor mai mici de trei zile, de la eclozio-
"are. Tot Haydak insa a gasit cii doiclle dau polen in cantitate mult
mlli mare larvelor de rtrintor decit eelor de viitoare albine lucrataare.
I n mod eereetatorii au stabilit cii larvele tinere sint hranite
rle dolei care au virsta de 8 zile ; larvele virstnice sint hriinite de doici
moi tinere, avind virsta de eel mult 5 zile, iar larvele care au abla 24
dc ore de la sint hranite de dolci avind virsta de 7 zile.
In felul acesta albinele doici oiera numai tuturor larvelor,
Indi Cerent din ce castii fac parte in primele trei zile de stadiu larvar.
Apoi, larvele de matea primesc in coilitinuare, pina la capacire,
Inr cele lueratoare trinton care virsta de !rei zile primesc
o hrnna compusa din polen, miere api!, care Ie va servi la comple-
Wren co'1'ului gras, acumulat partial inca din stadiul embrionar.
Cu aceastii rezerva corporala de corp gras se VOl' hrani viitoarele
nlmre timp de 12 zil e, pinn l a maturizarea cclozionarea lor din alveo-
Iclc natale. De asemenea, corpul gras va fi de folos viitoarelor albine
II) c1l1direa IlIglirilor, caci componentele lui, lipidele hidratii de
cnl'hnn, sint net-esuri producerii de de eeara, in afara de
11i1
mierea Cll care albinele se c1in pe cure 0 au I II
cincl ineep 0 astfel de lucrare.
In felul aratet mai sus iu.ereaza marele gr up social al albinclor
dolci incepind din a treia zi din viata lor pina la a 11-12 zi de I"
eclozionare, reprezentind - pentru aeest complex biofiziologic <"II'C
colonia - sinul ell lapte a coloniei-mama.
Din rindul acestui mare grup, se alege pentru 0 scurtii treeere II
matcii de pe un fagure de cuib pe eel vecin, un grup mic de albine,
8-10, - albinele curtence - care se ocupa de matea, 0 curati\, c1ur
mai ell seama 0 hranesc ell tlntensitatea depunerii oualor de
catre mateli este in directa legatura eu aceasta alimentatie ee i se oCera in
calitatea ei de mama a coloniei . Numai astfel ovarele ei pot sa formeze
zed de mii de ovule, vii'boarele aua in fonmare, ee vor Ii depuse in
ritro .1 in eoncordanti\ eu cantitatea calitatea secretiei glandulare eu
care este hriinitii.
- Dar de ee amintiti .i de "calitatea" intreabii unul
din apicultorii ineepiitori.
- Pentru cii nu este decit un derivat aI polenului
ingerat. Cum acesta provine de la diferite flori melifere, imele cu polen
m"; valoros, allele cu unul mai sarae in substante hranitcare,
va urma scara. De pilda polenul de castan siilbatie - Aesculus
hippocastanum - care este sarac in unele substante va da un
de calitate aJimentarii inferioara, ceea ee se va rllsfringe asupra albine-
lor dOici consumatoare deci asupra puietului care va m erescut in
conditii mai grele, in comparatie cu polenul de piipadie, mac, sparcetii
etc., care au taate substantele necesare producerii unui de
ealitate superioara.
Hrana 'glandularii oierita ma!.cii de micul grup al curtencelor ee
o inso;ese,ii es'te datii in momentul eind stii citeva secunde
avind abdomenul introdus intr-o alveola a cuibului spre a depune acolo
un ou. Cum ri1mul de ouare al mlltcii este neintrerupt sarcina aeestui
grup social de a 0 hrani este neintrerupta. Cind elipsa, eu oua de pe
!agurele de cuib, S-a completat, matca trece pe fagurele vecin, unde se
formeaza de indati! alt grup de curlenee, ea continua deci sa fie ali-
mentatii, in afara de mica pauza de trecere de pe un Iagure pe eel vecin.
Din eele e:x;puse mai in;ainte, ered eli ati inte1es ca vOI1bind de hrana
larvelor alimentatia cu polen a albinelor doici, am in domeniul
aparatului digestiv al coloniei slnul pJin cu lapte ce este format de gru-
pul social al doicilor 'Cal'e hranesc nu numai puietul, ci chiar pe mama
lor - acea femela foourrdii care este matea.
Procesele de hriinire limiieaza existenta numai la acest
produs grandular care este lap140rul glandelor iaringiene, ci, consu-
mind miere .i polen - albinele - 0 datii 'CU ingererea acestora - fac
8chimb de hrana intre ele in mod permanent, impreuna eu hormonii
alte seeretii glandulare feromonale. Proeesul privit in t otalitatea
h. 1 reprezinti! atlt sistemul digestiv cit i eel circulator excretar, cAci
Imina cireula continuu, pe eale hemolimfala intre taate albinele colo-
nlcl. Ccrcetiitorii Nixon Sturlewant (S.U.A.), au dat eX'perimcntal
Itotopi radioactivi numai In albine dintr-o colOnie, cons'tatlnd dupll
l!lr;
0 1'(' ell 7G'I, din albinele acelei colonii purtau ;zotopul ; bineinteles
en de 24 'I, I-au primit e1e in scurt limp. Este dovada indubi-
tnhllA hrana circulii intre toate albinele colectivitiitii pe cale hemo-
It 111 (oUI.
o altll forma de digestie circulaiie 0 prezintii polenul ingerat
"' "'" trece din in proventricol, digerat acolo completat cu
(l! H<", tia din stomac. EJ contribuie la formarea care circula
In I.ot cuibul, plus cel dat in mana larvelor matcii, fara de care ea
1111 pOlite procreea. SucuriJe digestive impreuna Cli enzimele patrund
til [,Iecare grauncior de ,polen go1indu-1 complet de mntinutul sau, care
h.lI'n tn sistemul circulator; el alimenteazii glandele faringiene mandi-
[lull\l'e, ambele avind roluri importall'1Je in hrana albinelor circu-
IfI\lu ci, ajutind la marirea rezervei corporale de proteine a corpului
j(r1l8. Prin descompunerea polenului in aminoacizi apar alti aminoacizi
" 01, cure resintetizati, refac tesuturile uzate ale organismului; deci
In /leeste procese, digestia circuJatia sint infratite.
In limpul digestiei organismul creeazii din substante simple alte
8llhsum\e complexe sub actiunea enzimelor, astfel, proteinele animale
lipldele contribuie la constructia organica a puietuJui din fagurii
cll ibului la intreiinerea p roprJului corp al aibinelor doiai.
Dar oricit de pure ar fi componentele acestei mane exceplionale
C(l mpusa din polen miere, ele contin 0 serie de e1emente care nu
[oloscse organismului albinei; acelea duse tot pe cale hemolimfalii, sint
ruriIicate de tubii malpighieni, ce sint rinichii a1binei, iar reziduu-
die sint adunate in punga rectala de acolo, in zbor, sint eliminate.
Decl, iati! cii apare sistemul de excretie, legat normal de cel digestiv
circulator.
Excretie este acel fen omen de eliminare din proventricul in
o/lvitatea bucala a acelui grnsimos al polenului poZeina;
occst reZiiduu, regurgitat amestecat 'CU secretia glandelor salivare
care contine antibiotice, impreuna cu substan\ele culese de
pe mugurii unol' capaci, fonneazii un proIdus nou, propoZisuJ., al carni
rol in viala coloniei este foarte important, vom explica la locul
potrivit.
lati! cum se prezinti! aceasti! trinitate de actiuni digeStive, circu-
lutorii excretorii in viata coloniei de albine.
Ramine sa fiti lamuriti in acest vast capitol despre felul cum se
prezinUi rolul sau in colonie, urmate de subcapitolele sale
anume: alimentatia $i metabolismuL, chimismul coloniei $i rolul
mare al enzimelor in toate procesele de vie\uire a ei.
Rqlul in viala coloniei
Productia glandelar' faringiene, in scurtul interval de zece zile de
In eclozJonat cit aceste glande secreta este skins legatii de
smren fiziologicii a gandelor eu aci1l'ii I) lor. In urma consumului abun-
dent de proteine vitamine din polen, atit glandele faring;ene cit
eele mandibulare, iau 0 deosebita dezvoltare. La albinele crescute in
) AcIni - de lA euvtntul iatinesc acdnw - boAbA din ciorchine.
15G
toamna, care vor indepl.i ni san' ina de u Ci doici in primavara vi i wllf('
sau, uneori , chiar spre jeL'uii, au virsta de 4-5 luni,
aceste glande sint t inere fiziologic deci neuzate. Gl anrl ele rar in-
giene primesc pe cale hemolimfalii toate substantele prejioase Hi e
polenului ingerat fie direct prin procesul de digestie, fie prin inter-
meruul corpului gras. Cind VOm ajunge sa vorbim de activitatea marc-
lui grup social al a1binelor culegatoare, vom lamuri rolul pe care iI
are polenul in mana coloniei.
Din punct de vedere organoleptic !iipti$orul se prezintii ca 0
.ubstanta viscoasa, de cuJoru:e giilbuie, cu gust putin astringent UII
suav miros de miere; sau este de 4,7 iar alti I-au giisil
chiar 5,2. El mal contine 60% apa, 30% materii h idrosolubile, dintrc
care II 0/ 0 zahar inveNit.
Este produs de acinli glandelor, acini car e sint transparen\i ,
avind 0 culoare alb-giilbuie. Cin:d acini sint vacuolele ') lor
nu se mal viid devin moi. se sint subtiri agataii de
o coditii. Cind glandele faringiene nu mal produc produc in
continuare enzime.
In compozitia intra: proteine, lipide, vitamine, anti-
biotice ale carol' substante active sint localizate in doi acizi
hiarati de carbon, radioadtive, precum adZ; nucleid.
Proteinele sint partea cea mai importantii din substanta uscatii a
celulelor. Etiolog;a cuvintului - dupa Von Frisch - ne indruma in
expJicarea no\iunii. Cuvintul "protos" in limba greaca inseamna "pri-
mul" ca importantii cantitate. lIfu-adevar, toti biologii considera ca
viala, cu toata dmensa varietate de forme, este conditionatii in eea mai
mare parte de existenta proteinelor. Ele sint formate din carbon, hi-
drogen, oxigen, azot sulf. Dupii cum vedeii, eu ajutorul lor, albinele
doici regleaza alimentelor Ie of era larvelor celor trei
caste. Ele sint componente ale celulei vii, celuIlI. - care dupa biolog;
- este unitalJea fundamentala a vietti. "Sint substante macromolecu-
lare, oblinute prin 1egarea arninoacizilor intre ei. De piJda - dupa
Chauvin - proteinele din cons"tituie mijlocul cu care doicil e
regleaza compozitia alimentelor ce Ie of era larvelor."
Proteinele sint impartite tn doua categorii: albumine"} gl<1buline').
i\<Cestea doua din urma me pante din clasa proteinelor simple, care
prin hidroliza cnzimalkii sau acidil dau aminoactzii. Dupa cerceti!torii,
Amnon Z<xlhJ, 0 parte din aceste proteine serves<! ca surse de azot.
Autorii de mal sus au gasit In colinesteraza 0
(osimaza aci'cla, enzima produsil de glandele faringiene ale doicilor. Pro-
teinele insa din n-au nici 0 legaturii cu determinarea castelor .
Aminoacizii sint ca veritabile "ciiriimizi ale v.ietii" dupa
"'lin Ii caracterizeazii prof. M. Prenant. lor are loc in cl to-
pl usma nuc1eului celulei care secreta enzime in interiorul vacuolelOl'
') V(/cllole ,.. cavltAtt In c1toplasmA. umplute eu solutU apoase .
) Alb11r11ind _ prote1nA care intrA In compozltla slngeJUl sau a hernoUml ei , I a altor
114\111(1, Iwgn nlce, solubllA. In apA, ooag ulablHi prtn tncfUzire precipi tabUA 1a actiuncli n/'17Jlo t"

') nlH() utfrtc _ etas" de pro1t"lne cu marl. s olubUe in SOlu\ U saUne, pre7.e nlC
'n tllo"mA f #lOluln(l . G.utll1g:obtlll ll C"lc IHI rol 1n lmun1\.a1.e .
157
0('010 descompun particula in chi mjci de asimilat.
rei au componenta cu proteinele cu deosebirea di fosforul in-
suJ1u I".
Ilciz ii nucleici slnt de doua feluri: addul dezoxiribonucleic cu
nllJ lbolul ADN aCJdul r ibonucleic ct.: simbolul ARN. Ei exista in
rt('care celula eu rol hotiiritor in morfogeneza celor trei caste din co-
lonic $i Ie revine rolul principal in sinteza proteinelor ce constituie
bn'l,lI vietii. Dupa prof. Melicenco ei sint polimeri I) macromoleculari
din eei mai servesc drept materiala a ereditaPl,
od u I mecanismul biochimiei. Ei exista in fiecare celula cu rolul
tie II r eali za metabolismul: sint substan1;e comune t uturor celulelor
1111hn81e vegetale.
Una din definiWle ADN-ului ca cuprins ca expunere su-
foarte interesantii este cea data de dr. M. Grigorescu care
"inima cibernetica a celulei este constituita din dubIe,
" lIroidaJe formate din molecule de acid dezoxiribonucleie ADN. Toate
uzinei celulare sint inscrise ill acestea bizare, intr-o
, ... dlnc cu 0 precizie care sfideaza fantezia tehnica. De la hrana pina
I" 'Ipnrare reproducere, tot ce intreprinde celula pentru a triii a
kt 11(" ' I>etua este continut in ADN comunicat in termeni impera-
Ilvl - dar indescifrabili deocamdatii pentru oameni. Se di
acid utilizeaza servici.ile unui "curier cibernetic" : acidul ribo-
II I.eleie ARN care cu 0 suple1;e fantastica transmite comenzile, mode-
Il'Ozii actiunile microfizice opera1;iile biochimice, veghiind la efedtua
l '(\n Lor
u
.
ADN-ul - 0 spune savantul american de origine romana acado
,co'ge Emil Palade, premiat eu premiul Nobel - este diotatorul care
i .. dicil partilor componente ale celulei, ielul in care trebuie. sa se
com porte, ce trebuie sa caute ce trebuie sa evite. ADN-ul este un
reI de arhitect care planul de ansamblu al vietti care in-
credin1;eaza munca de construc1;ie unui antreprenor - addul ribonu-
cleic - ARN. Primul este fonnat din doua lan1;uri laterale
In spirala pe care sint inregistrate intr-un fel informa1;iile sub forma
\Inor molecule. eel de al doilea, ARN-ul mesager, se strins de
spu'alii pentru a lua de la ea planul de care are nevoie, dupii care trans-
mite consemnul variantei ARN de transfer, care se pune pe treaM,
urml nd cu scrupulozitate instrucp.unile primite (Reader's Digest).
ADN se obligatomu in nucleu este detectat in toate
organi tele celulare, ARN stii in citoplasma avind 0 molecula mai mica
ra ADN, deci mai simpla ca alcatuire, servind drept baza a ereditarii.
Lipide!e (grasimile) sint alte componente ale - mai
pu(.in importante fata de cele ce vin din polen - iar larvele au capa-
citalca de a Ie sintetiza pornind de la hidratli de carbon ingera1;i, fie
ell provin de la miere, fie din glucidele polenului. S-a observat ca
Ill unei cind ele Jipsesc sau apar in proporpi prea reduse in
procesul de ni mfoza nu se complet multe nimfe mor in
pl'lIgul trecerii in stadiul de imago.
I) P(IU"Wr _ macromolecular! obtinutA prin pollmertzare a cArel molec:ulA
""1('1 nlt'Mull" 1)I'ln unJect' In lant n unut numAr oareca.re de molecule de monomer.
Ir,R
In cercetiitorul G. Hoffman a descopedt acidul hidro-
xidecenoic care se .tie ca este 0 secretie a glandelor mandibularc
toracice.
Vitaminele din de matca. mai ales din cel secretat de
doicile in virstii de 11-14 zile, au 0 mare importanta in dezvoltarea
larvelor mai ales in longevitatea matcilor. Acidu! pantotenic care
atinge 104-200 micrograme/gram este gasit in larvele de 1-3 zile,
ca apoi sa scada la 25-35 micrograme/gram la larvele de 5 zil e.
Aceastii pre1;ioasa vitaminii - dupa Wincler - constituie treapta pre-
mergatoare in formarea provitaminei A, care nu se direct in
lapti.or decD! sub forma de ai ei, dar astfel transformatii are
o importanta hotiiritoare in metabolismul organismului larvelor. En
este cea care contribuie mult la dezvoltarea glandelor faringiene alp
viitoarelor doici .i ]a mentinerea mult timp in func1;iune a acestor glande.
De aceea. stupanii care hranesc stimulent coloniile. este bine ca odata
pe saptarnina, sa puna in sirop sue de moroov, care con1;ine 0 canti tate
mare de vitamina A in stare naturala.
A!bott - citat de Chauvin - a stabilit ca acidftatea
proaspiit este bacrtericida bactedostatiea, calitate pe care insa 0
pierde daca este piistrat in laborator timp de cinci zile.
Dintre toate vitaminele, ribojlavina, biotina niacina (acidul
nicotinic) au, de asemenea, ca addul pantotenic, 0 deosebita
impor tanta, caci larvele care Ie primesc dau albine mature cu calitiiti
deosebite.
In general, s-a stabiliit ca contine urmiitoarele vita-
mine @rocente date in gamma/gram) :
Tiamina
Riboflavina
Piridoxina
Ni'acina
(acid - vitamina PP)
Acid panthotenic
Biotina (vitamina H)
Acid folic
Inositol
Viot:amina C
Vitamina A $i 'E
Vitamina B12
gamma/gram
1,2-1,8
6-28
2,2-50
48,25-125
urme
11il-130
1,6--41
0,16-0,5
76-150
unne
absent
urme
Prof. M. Haydack spune ca mai ales piridoxina are 0 deosebitii
importanta in puietului, jar eercetiitorul Back a gasit ca pan-
totenalul de calciu, derivat al acidului pantotenic este deosebit de activ.
Acinii glandelor iaringiene se dezvoltii mult mai bine cu un amestec
de vitamine albumine, decit numai cu albumina pura. Glandele stimu-
late experimental eu vitamine riirnin active mult timp.
In s-a mai descoperit "i biopterina neopterina, pe care
doiciJe Ie dau numai larvelor de matca, ceea ce ca ele pot
dlferentia calitativ eantitativ diferite substan1;e din eomponenia lapti-
dat larvelor celor trei caste din colonie. Glucide1e din -
j(lucoza .i lructo2)a sint in proportie de 42'10 respect iv 53'10. Lar-
159
vclu - (ill P<'\ Chauvin - pot si nt.etiza lipidele care tOl"meazii. 0 parte
ImporlnoUi n Ui.pti!),oruiui din hidra\ii de carbon ce-i primesc.
Substantele minerale sint aproape intacte fatA de cele ale polenu-
111 I Ie vom descrie acolo.
tn srir.;;it, apa are 0 insemnAtate deosebitA in lApti!),or, avind a
medic de 16,32
0
/
0
, nind indispensabUa pentru cre!),terea dezvoltarea
OIWlnclor. Cercetatorul Smith spune ca "atunci dud procentul de apa
dI n U\ pti.50r este meidt, [n primele zile de stadiu larval', larvele se dez-
volU\ iar p rocentul de nimfozal'e se lace mult mai bine".
Privit in ansamblu nu este un produs singular a1 glan-
dc\or !aringiene, caci - dupA Chauvin - ele un alb-
Itt pt.6s-viscos, farA hidra\i de carbon dar cu biopterina $i derivati puri-
/tlei pc care daicile ii dau numai larvelor de matcl., in timp ce in tota-
IJll1lCa lii.ptil1orului intra 0 secretie !impede a glandelor mandi bulare
nle doicil or, secretie care are glucozA, fructoza acid pantoterric in
('nnlitA\i mArite. Sub aceasta combinape doieile 11 servesc larvelor de
lucrflloare. Secretia alba a glandelor farin,giene este data tutUI'Or lar-
velo!, din cele trei caste, in primele t rei rile de stadiu larvor, in com-
hlnn\,ji diferite cu deosebirea observata de cercetAtorul J. Hoffman cA
Iorvcle de mattA il primesc in eantitAti mai mari, eu nUt mai mul t cu
aTt ocestea din urmA stnt mai des vizitate de doici latA de larvele de
lucrAtoare !?i cele de t ri ntor. DupA observatiile lui nu numai ell. frec-
hri'iniril or fAcute este mai mare, dar valoarea absolutA a acestei
hrllne albe data larvelor de matca este mai mare. 1n decUI"Sul fieci'irei
zUe larvele de l ucratoare stnt vizitate de 143 de ori in medie, pe clnd
- dupA M. Lindauer - doicile viziteazl!. larvele de matcA in botci de
20 de orl mai multo
In plus, acestea din urmA primese IApti!jOr in mod continuu in sta-
dlul larval' - deci zUe - pe dnd Iarvele de lucrAtoare Sjt cele de
tl'int.or pI'imesc Hipti!?or numai trei zile. restul de trei zile a acestui
"lndiu larvar, larvele de lucrlitoare !?i de trintor primesc ca hranA un fel
dc tcrci compus din miere, polen, spa l} i 0 dozii rerlusA de limpede
u glandelor mandibulare. Mai mult chiar -dupA observatiile lui Ortel
- larva de mateA continuA sit se alimenteze numai cu chiar !?i
dupc1 cApAcirea botcii. tn virtutea principiului gravitatiei, botcile avind 0
pozitie verticalli pe fagure, IApti!),orul din fundul ei gravitenu spre virful
botcH, deci in directa apropiere a aparatului bucal at larvei de matca..
tn schimb, larvele de aibine lucrMoare pr imesc de Ia doici acea branA
mai simpUi amintitA, in care poJenul este intr-o eantitate !oarte micA,
latA de eel oferit larvelor de trintori, necesar !ormArii milioanelor de
spermatozoizi ce se acumuleazA in aparatul lor repr oducAtor. Trintorilor
Ii se hidrati de carbon (miere) in 'Propor\ii mai mari , precum
v.itflminele riboflavina acidu! folic, mai mare tn eu ceea ce
<l oicllc oferll. larvelor de Ele insii primesc biotinA, tiarninii,
plri c1oxi nli . colina .j>i acid pantotenic in mat mari, fatli -de cele
orerite lorvelor de trintor in acel terei. Cunoscutul eercetAtor Rhein -
cl18t de Chauvin - consider! cA. existA in compozipa llipti*orul ui un
rnetor necunoscut, 0 substantA cu coracter hormonal, produs Instabil pe
cOl' e nlbinele it secretll pe mAsura 'nevoilor.
' flO
CillMISMUL COLONIE(
CASTRAREA NUTRITIV A A LARVELOfI
DE LUCRATOA'''';
- Cum poate oare grupul social al albinelor doici sA dozeze diCe-
rentiat hrana datA celor trei feluri de Iar ve? mA intreabA un apicul-
tor incepator.
- Este una din tainele pe care incA nici un cercetAtor n-a dezle-
gat-o. Fapt cen este cli s-a analizat de fiecare datA componenta J<'i pt i-
!?orului dat tn diferite situa\ii !),i a-au glsit cii. aceste diferen\ieri nu si nt
intimpllitoare, ei urmArite strict de albinele doici, dozlnd cu precizic
secre\iile glandulare tn raport cu virsta larvelor, cit {i i cu cea a doi cilol'
ce l e-o ser-vesc, Se confirmA, eeea ce am spus tn treacAt, cii. larvele ti ne-
re de 2-3 zile slot hrAnite de doici in vlrstA de 8 zile ; larvele vjrstni c{'
de 3-6 zUe snit hrAnite de doici ce n-au mai mult de 6 ule de clnd
au eclozionat din aiveolele na'tale, lar larvele pinA implinesc 24 de
ore sint hranite de doici tn virstA de 7 zile. S-a dovedit astfel eli COIl -
tinutul det Iarvelor este variet ea doze !?i ca componen,a
in ooport de virsta doicil'or a larvelor .
DupA aeeasUi. nutritie organele larvelor se dezvoIUi. in mod normal
la toate cele trei caste. InsA dupA ce larvele de Iucratoare au Implini t
trei zile s-a observat cii. oVariolele ovareIor celor de lucrAtoare care pinti
atunci erau egate en numAr eu cele ale larvclor de matcA din botd,
incep sA se De unde pinli atunei erau in nurnar de lSO- IGO
ovariole, numlirul lor se tot in special tn perioada stadi ulul
nimCal, incit atunci cind ele ajung In starea de - eind para-sesc
alveolele natale ca albine mature, nurnar ul ovariolelor din ovarele lor
atrofiate sbia este d'e 4-20. Totooat.li diametrul ovarelor aibinelor lucr.'i-
toare este redus incit abia atinge 0,60 mm, pe clod ovarelle mAtcilor eclo-
zionate mAsoarli 5--6 rom. A'Ceas'Ui. diminuare echivalenta cu 0 adeva-
rata castrare a albfnelor lucratoare se datoreaz! hranei diferentiat.e, d<l'tfi
laNelor de lucratoare, aceasta Hind dozatA au preci2ie.
Prof. M. Haydak !?i Palmer 'au dovedit cA in prima zi de stadiu 1<1 1'-
var nu se obsevA schimbari insemnate in procentul de vitamine al J5pLi -
servit de. doici Iarvelor de matca tinere sau virstnice. Pe de alt1\
parte se produce 0 scAdere considerabili1 de vitamine in hrana distribulttt
lucratoarelor virstnice, ptnA Ia 30'10 tn ce priveSj t.e t iamina, (il 'l, l)CnM
II - ", ,51;.
Hi I
1,' lI ncldul lIicot inic (niaci na) 90% pentru addul pantotenic, caleu-
(It I ItInledule uscatc.
H1 mbold a gas it !] i el ca vitaminele scad pe masurA ce
In.,v<.'!(' c"esc ca virsta. Asdel, cele de 3 zile primesc un lApti.)Or ce
contine 10;1-200 micrograme/gram de vitamine, jar larvele de 5 ziJe
hJ ung sa primeascl1 abia 36-58 micrograme/gram. autor, im-
prrunCi Cll Buternand, au izolat biopterina din dat Dumai lar-
\l clo. de matcA, Dupa cum am spus mai inainte, nevota de lipide (grA-
.I mi) Il larvelor de luerAtoare, dupa primele trei zile, satisfac prin
. lnlclizarea lor, pornind de la de carbon - deci din glucide -
cc 1(' primesc sub forma de miere in hrana servit! de dolci in combina\ie
ell polcnul .'1i cu aps. 1n totalitatea lor IJpidele ating 0 propor\ie de
I:J,ti- 14,7'/
o
ca greutate net! in hrana ofentA. CercetAtorii au hrAnit
(.IX per i mental larve Cll din care au extras mai !nainte lipidele.
RC'zultatul a arAtat ca. acele larve nu au putut deveni nimfe l;i au murit
Inaint.e de a trece pragul acestui stadiu.
Tn schimb - dupa prof. R. Chauvin - proteinele, lipidele sub-
i\lun\cle minerale din hrana mai simplA data lucra.toarelor este mai mare
1II'ci t cele din iapti,o;;orul oferit de do1ci larvelor de matca. de 1-3 zile.
Uv Ilsemenea, unele vitamine din grupa B provenite direct din polenuJ
dIlL in hrana administrata lucratoarelor, sint in propor\U mai mari fatl
Illl dat larvelor de matcA, did aceste vitamine ajuta. la dez-
vnltm'ea deosebit.li a glandelor fari ngiene n viitoarelor albine lucrAtoare.
SLC normal sA fie caci vlitoarea matcA n- are nevoie sa aibe glande
InrJ ngiene dezvoltate, dei toatA via\a ea priTne$te gats !.licut de
III olbineJe curtence ce se recruteaza dintre doici1e coloniei.
FAra substantele polenului dat larvelor de lucratoare .!ji trintori,
Irlr'cpind din ziua a din viata lor pina la a noua zi, larvele nu pot
nj unge in stadiul de nimia.
Larvele de trilltor primesc ele - dupa Gontaroski - un laptil;or
eu 0 cristalizablla pe care doicile nu 0 dau larvelor de lucrA-
lonre. El a gasit in hrana acestor masculi proportii mai mari de acid
folic riboflavina fatA de larvele de lucratoare, .!}i in schimb cantitAti
moi mici din vitaminele amintite mal inainte adica din liaminA, colinA,
hlotina, piridoxina .'1i acid pantotenic, faVi de cele date de doici larvelor
de lucrAtoare.
Diferen\e mari s-au ghit in ceea ce prive.'?le cantitA\ile de lAptiliOr
dnt larvelor de trintori, fa\A, de cel dat larvelor de. IucrAtoare, ceea ee
(H' C C{l rezultat 0 mare diferenta in greutatea lor corporall1, care este
de :i84 mg Ia larvele de trintori in raport de 159,1 mg dt au larvele de
lucrl\ loare.
N. O. Srneleva a gasit tn lapti.!}orul dat rnatcilor un principiu activ
('{\I' C determina dezvoltarea larvelor acestei caste, fatA de oferit
lHrvclor de lucr.1i'toare. De asemenea, eercetatorul Wenckler a gAsit ca
t'l)!1ccntra\ia de ace-til colina 1n hrana larvelor de matcA. a celor de
lucl'iHoare este de 1 mgfgram iar in hrana larvelor de trintor de
csle de numai 0,3 mg/gram.
Arcsle chimiste neintrecute, prin hrana diferen\iata. dramuiU'i
c\t('odl1lli In mi cr(Jgrame, asupra caracterelor ereditare al e
1112
puietului larvar mai ales cind este vorbCl dt. rnA-tci. Acestora doicile Ie
dau alternativ doul!. tipuri de secre\ie: 0 substant;i lA-ptoasa opacli. Iii
alta limpede l1i apoasa.. Prima este produsA de doicile de 3- 18 zile, jllr
cea limpede de eele in virstA de 18-23 zile. In primele trei zile larvele
de mAlci primesc hranA lAp'tOasa, iar din a 4-a zi din cea limpede. Secre-
\ia aj,ba nu contine zaharuri, pH-ul este de 4,0, ce se aseamAna cu cea
a glandelor mandibulare cat"e are pH-ul 3,9, pe cinld cea !impede arc
pH-ul 4,5, apropiat de eel al glandelor faringjene. La aceste larve. pro-
teinele din lApti.'1orul de matca - dupA Pas-tel - derivA din secre\ia
glandelor faringiene, dar - zice el - este posibil sa aibA ceva din
secre\ia glandelor mandibulare. Hidra\ii de carbon intrA direct - al1<l
cum am mai spus - in procesul de metabolism, servind 18 sinteza Ji pt-
delor.
Din cele expuse ati observat eli albinele dOlci dozeazA toate aeesle
substan\e ca adevarati chimi,fti, oferind fiecArei larve din cele trei caste
o hrana. diferen\iatli. ,In felul acesta s-a stabilit cA doicile fac 0 adevAratA
castraTe nutritivii larvelor de luerAtoare dindu-le combina\ii reduse de
polen in hrana mai simplA. AeeastA hrAnire diferentiata. actioneaza asu-
pra aparatului lor reproducator, riimfnfnd femele necomplete care sbia
pot - tn anurnite situa\ii - sa depuna cUeva oull din care insA se VOl'
numai trintori.
ALIMENTATIA
lil METABOLISMUL COLONIEI
Explicindu-va - tined apicultori - aceasta orgaruca a
(.'OiOniei legata strins de sistemul s1iu digestiv, ne vom refed I?i 1a feful
cum hrana lucreaza asupra colectivWitii prin acel metabolism indispen-
sat/it care intervine in toate procesele vitale ale coloniei.
Nu poate ii viata unde cele doua ,nothmi de alimentie metabo-
[Itlm sA nu se complineasca UDa ell cealalta, functionind permanent in
depUnA annonie dependent! rec:iproca.
tntr-adevar, hrana sta la baza vietH oricii.rei din lumea ani-
.noll\. vegetala, did procesele biochimice impun folosirea unOI' anu-
mite substante) gasite Juate din natura, de catre organismele vii -'iii de
cure acestea au absolutA nevoie. Aceste substante produc ajutA la
producerea energiei, ce rezuWi din transformarea lor in dildud1,
cum am aratat mai inainte; la refacerea teS'Uturilor uzate chiar dis-
tnlocuindu-le cu aHele nOi, mm ales la organi'Smele pe caIe de
dezvoltare; la catalizarea componentelor chirnice din alimentele inge-
t'ole, prin trBnsformarea lor in materie vie. Concomitent eu procesul de
lllOra se un produs conttinuu de sinteza a materiei vii.
Apa este $i ea un element indispensabil pentru i?i dezvol.
tarea organelor, iar ei in este insemnata, caci nim-
(ozarea se face mult mai u.!jior cind de spa este m.!irita in pri-
mcle trei zile (Smith) . De aceea, atunci dnd se lucreaz.!i la producerea
se cere ca intr-unul din fagurii din compartimentul unde
ulbinele hranesc larvele, doicile sa aibiila apa,
Vorbind despre aJimentatia coloniei de albine, trebuie d retineti
de In inceput ca ea trebuie sa fie totaHi, fara 10it-reruperi, fara . 0 prea
mare economie; orice lipsuri inter-venite in buna a alimenta-
t n cadrul coloniei, se va rasfringe, in mod sigur, nu numai
ftsupr' coleetivit5.tii ca atare, dar mai ales asupra viitorului ei repre-
zcntat de urma$i. Asemenea situatH se traduc printr-o slaba rezistenta
III boli .!li la frig, precum .!li prin scurtarea duratei de a coloniei .!?l
u membrilor ei. Marele indrumator al apiculturii din S.U.A., C. L.
FUJTat, 0 spune raspicat : "colonia care consumii mai putjn de 23 kg miere
de Ja fnceputul toamnei pinii apare primul cules principal in prima-
vura urmi'ltoare. rar paate fi SDcOtita 0 colonie buna I".
Substnn\c1e care iau parte la procesu:l de sint de mare
Import(lnta prin fwr.ctia lor plasHca lii prin stimularea pe care 0 aduc
1M
1J.1wr' fU7!C/.ii v ita./.e. Ace:;tea slnt cele care Ie-am nmi ntit
cris pe Iarg ciud am analizat lapti$Orul de matca: proteinele, gluddeiC' ,
lipidele care toate smt din categoria valonlor energetice: vitarrlinl'l p
care obJigatoriu trebuie sa nu lipseasca din alimente i?i care au t'ol cal n-
litic. In sfir-'lit, mai sint minerale, absolut necesare ! ' II :
fierul, Iosforul, ealciul etc" nooesare in pro:cesul de .!?i de de,., \I\ ol -
tare, precum intreaga fO'me variata gama a enzimelor.
Micu;eIe larve din interiorul cuibului, ineovrigate, se ap]'{1n-
pe continlll4-; din ciod in clnd se observa opriri de citeva secunde din
lor ctrculara, timp in care digera hrana ce au luat-o pinli.
ea apei reia rotarorii inotind in au gum
deschislL
- Cum oare au putut observa cercetatorii toate aeestea? rna
treba un apicultor incepMor !
- Cercetatorul trancez M. Mathis a transvazat larve abia ie.5it(
din coaja oului, in dispozitive transparente. El a observat hrana ab-
sorbit! ajuta la formarea organismulul larvelor, care elimina prin glar' -
dele salivare excesul de apa. Albinele doici ee hranese puietul larval' I)
ling cu aviditate, probabil datorita. diastazelor pe care Ie contine.
Se !?tie - pina nu de muTt in urma - ea larvele din oricaJ'e
casta a coloniei, primesc de la doici in primele trei zile hrant. .
S-a constatat insa cA factorul troJie, deci cel privitor la nutritia
rilor, este cel care determina castele in colonie. "Se intimplii - estc
drept foarte rar - spune R. Chauvin - ca dintr-un ou nefecundat des-
tinat sa dea un trintor sa se nasca. 0 albina lucratoare. Nu se !?tie inc5
dad aceasta anomalie este de ordin genetic sau provine de la eroarea
albinelor doici in distribuirea hranei larvelor". Prof. M. Prenant sus-
\ine di factorul trofic este cel tare determina aparitia acestor su.rprize,
caci hrana este cea care intluenteaza asupra vlitorului castelor, in
primele trei zile de stadiu larvar toate primesc cam hrana.
rl n ceea ce .prive!?te insA procentul de apa $i glucide date celor t rei
feluri de larve, s-a obsevat 0 deosebire clara, cit 0 repartitie diferitil:
procentul de apa din 'hraoa data larvelor de matd!. - in prima zi -
este scazut, pe dnd cel de glucide este mutt mai mare.
.. Cu toate ca din punet de vedere somatic - deci referitor la corp
- lotre larva de matca cea de trln>tor este 0 echivalenta ca talie 1i
greutate, larva de trintor introdusa de cercetatori intr-o batca piere
eurind, spre deosebire de 0 larva de albina lucratoare eare mutata intr-o
botca crescutli apoi numai cu se acomodeaza bine cu noua
situatie. In-tre cele doua sexe - tdntor albina - exista nu nUmoi 0
specifica, ci. nevoia unei corespunzatoare nevoilo!"
particulare\\. .
Aceasta hranire urmarita de M. Mathis prin acele dispoztlve trans-
parente. se face astfel: doica ii?i .introduce capul in aiveola larvei cu
ujutorul antenelor 0 pipaie, cautindu-i locul capului; apoi se asl-
lei incit mandibulele gurii sale sa fie in contact cu larva. Atunci printrc
mandibule se strecoara 0 rpicalj;ura de hrana, pe care ori 0 intinde pe [Ull -
ti ll! olveolei, unde se mai ana deja hrana precedenta, ori direct. pe cot:-
lU5
pul larvei. 1';1 a tras concluzia cil. parte din hranii pl!trunde in co'p nu
uuma! pc gura ci prin corporal aI larvei, care este foarte sub-
\ Ire. Timpul folosit la {iecare vizitli variazii de la 7 secunde pina la 2
mi nute. N. D. Lavrechim a calculat ca in medie, la 0 vizitli de alimen-
tUI'C, doi cile stau cu larvele 3 secunde. Pe masura ce larvele cresc, vi zi-
Ie Ie devin mai dese se prelungesc, mai ales cind doicile incep sa dea
It,,velor mai mari de 3 zite hrana combinatli cu miere, polen apa
I" CAr e este adaugatli 0 cantitate micii de limpede, produsa de
mandibulare. 0 mare parte din aceastli hrana este sintetizaM
de larve in lipide, in felu.l acesta zestrea corpului gras, de
core vor avea mare nevoie ca viitoare nimfe.
nu se mai da larvelor de lucratoare ce au implinit 3 zite.
(,1cindu-se excePtie pentru cele nascute in toamna, carora Ii se prelun-
hranirea cu incii 12-4'8 de ore. Aceste albine, nascute
tCiamna, au glandele faringiene foarte dezvoltate, iar corpul gras saturat
1'1' ulbumine, glicogen lipide. Ele vor putea generaiii noi de
p" let in prima\' ara viiroare citeodata chiar in timpul iernii. Dacii in
lutlll martie corpu.l gras este deja consumat, albinele pot reface de
l11dll lN cc in natura apare polenul proaspat, care este superior calitativ
1'/1 II ,.IIna, de oricare polen recoltat in cursul verii.
Larvele de trintor primesc 0 hrana asemanatoare care ajuta la for-
IIUII'oa spermatozoizilor.
In stadiu.l larvar, datorita hranei primite, larvele dezvoltli mult
organismuL Creierul volumul - el ramine toatli viata cu
numa.. de neuroni pe care ii are ca embrion. situatie 0
lnUlnim la nervos ganglionar, glanda cefalicii sirigena. Hemo-
IIm!a larvelor este deocamdata lim pede ; cantitatea ei atinge 25-30%
din greutatea larvei. Se intelege de ce ele au nevoie de 0
mare cantHate de hemolimfa, caci toate organele existente, sau altele
pc cale de iormare, au nevoie de acest element vehiculant care ajuta
proeesul de dezvoltare.
Consumul substantelor a1imentare - mierea polenul - este f'oarte
inscmoat in sladiul larvar. Cercetatorii au stabilit cii pentru 0 larva,
nlbinele dOici din volumul unei alveole....cu miere 112 din
volumul celei cu polen. larvelor este prodigioasa neintilnitli
pina acum la alte fiinte din regnu.l animal. Aceastii este atribuitli
blotinei (vitamina H) din hrana ingerata, a Iwrmonilor care activeazii
.netabolismul, cit considerabilei rezerve de vitamine pe care ele 0
8eumuleaza. ,Intr-adevar, dupa repetate cintliriri facu1e de cercetlitori, s-a
stabilit ca dacii la aparitia larvei din ou ea avea 0 greutate de 0,1 mg, in
U opta zi. deci - cu 0 zi inainte de capacirea alveolei natale, greutatea
ci este de 142,6 mg. Se considera ca inainte de capacire. cind doicite
slaLl eLI larvele 4 ore si 45 minute, cind au loc schimbarite de hran;;
nile substan\.e ce se 'fac intre aceste doua partenere, se dejinitiveaza
ca.<trarea nutritivo. cu un specific Iwrmonal care atrafiaza apraape cam-
,,1('/ ()vnrele la albinele luerataare.
Ilili
ENZIMELE METABOLISMUL
Toate ali mentele - tineri apicultori - sint descompuse transror-
male, asimilate dezasimilate pdn metabolism, care, a!?a cum it
prof. R. Chauvin, in cadrul coloniei de albine este un super-
organism. "EI reprezinta totaJitatea proceselor care asigura schimbul de
materii energie intre organismul albinei mediul inconjurator".
De iecare datli procesul acesta este ajutat de 0 enzima, caci atit
polenul cit mierea au 0 pluralitate de enzime (fig. 22).
_ Dar ce sint aceste enzime ? - rna intreba un apicu.ltor incepator.
_ Sint substan\e proteice specializate care intervin in to ate reac\ iile
biologice la nivelul celulelor vii. Sint catalizatori ') indispensabili ale
l'eae\ i i 10' chimice in metabolism, camia i se asigura realizarea, sincro-
nizarea accelerarea.
2
Fig. 22. - Enzime produse pentru .descompu-
nerea polenului:
_ 1ermentU ce au descompus polenul ; 2. - celulele
glandelor lntesttnale care produc fermen,L
... hncle Inlesnesc metabolismu.l glucidelor - deci a hidra\ilor de
(',,,,Ix,,, _ II Itpidelor proteinelor. Fie.:are enzima - dupa biologul G.
1';"g(\II(' _ lilt catalizeazii dedt un singur tip de reaclie orielt
do 8urpl'i ll zMot' s-ar parea, enzimele moleculele asupra carora ele
'1 I'Mflfhll'wl _ Oi ubsl..ml e care Inlesnesc 0 react'e ch1mtcli faro. C3 ea tnsa.!ji sQ su(crc
'!!'.'tIIlI IAn
HI?
lI'cbuJo sn [ucrczc por a se .. se atr3g, datoriUi: focmelor
tor geometrice.
o celulli vie ponte contine pina In 0 mie de ennme diferite, fiecare
dlnlrc ncesten controlind, de regulA, numai 0 anumita reactie.
I1nzlmcle se caracterizeaza printr-o mare speci1icitate de actiuni".
prezente in toote organismele vii - spuoe pro!. dr.
I. Durnil.ru - se deosebesc de catalizatorii de natura chimici1 folositi in
Induslric plin numeroase tr.lisAturi specifice. In doza intimA ele asigurA
(ttir" 0. 1i citu.j>i de putin modificate) taate procesele de transfonnare
c!hlml c..'i. din rintetioful organismului : Jixarea oxfgenului, tronsforrnarea
i
Jr(ldusel or ingerate in substante proprii organismulut, eliminarea #. acce-
efCirea de energie etc. enzimele - contrar catalizalorilor _ pot
fJ uncari distruse rapid de clldura, de acizi "5au de solutii alcaline, ele
dll t 1Ilult mai eficace dedt catalizatorii, unele reaetii biolagiee deeurg
uc a suIA de mii'l la un milian de ari mai repede".
Ele sint vizibile la microscop asemanatoare oareeum eu levurHe t}
C{oJ'mcnUirii alcooliee sau a baeterillor fermentative laetiee etc. Sint eorpuri
('hlrni ec, deci agenti chimici stimulatori. Sin't de multe felur!, secretlate
Ull Co1'l de glandA, dar avind !ieeare specificitatea ei, deei
rl ccnrc determintnd 0 anumitA reacpe. De pilda, glandele faringiene pro-
Iluo Ulptl$orul pe eare-l iar dupa treeerea eelar 10-12 zile
rl.:; 8ccl'Ctie Hiptoasa, dnd aeinH glandelor faringi ene se atro!iaza, aceste
uJonde of era comunitatii enzime ca: invertaza sau amtlaza. Ele prelu-
r"1'CliZi1 nectarul cu ajutorul diastazelor care siot prezente .in intestinul
mlJ lociu al albinei (sromacu1) cu scopul de digerare a zaharurilor pentru
propriu al inseetei. Tot aceste glande $i oxidaza care
direct asupra glucozei din unde intUoelJote a altA enzimii :
Otucozidaza .. lucrtnd in acelo$i scop ele produc addul gluconic, atit de
nccC$ru' 10 inlliturarea diIeri\ilor ce or putea hrlecta mierea.
Glandele labiale secreta /ill lipaza, iar cele din dau $i catalaza,
cnzima care este secretata $i de giandele rectale in aite scopuri. Totodatii
(ollnndelc labiale, impreunA cu cele cerebrale toracice, secreta enzime
foiosite la secretia cecii pentru cIaditui fagurHor, iar proteazele digerA
pl'oteinele in urma unui consum indestulat eu polen,
Enzimele slnt
produse de acele8.\ii glande fari ngiene, clt $i de glandele din gUIili1. ele
r(>zulta in propor\ii cu totul deosebite din aceste g:Iande Iil i anume:
nrnilazn este de 12 ort mai multA decit invertaza. Amilaza patrunzind tn
grAunciorii de polen, Ie dizolvli rupind moleculele de amidon
Ie transrormA in zahAr, iar invertaza contribuie In formarea mierii din
dulci recoltate de albine. Aceste substante, in special nectarul
fl orilOr , ca $i secretlile dulci ale tesuturilor extraflorale, sau cele ale
!nllnci, stnt tran.sformate. pe caZea hidrolfziirii. din polizaharide tn m.ono.
za/Ulride - glucoza $i fructoza - deci mierea. tn compozitia cAreia,
tozn ocupl1 cea mai mare parte; invertaza este secretata $i de stomacul
nlbinci (intcstinul mijlociu), dar aceasta se deosebe$te de cea secretatA
ti c ,r,lundclc :far ingienc. Dupa Gontarski - zaharoza $i maltoza sint hidro-
II I," tour" -
100
lizale mult mal repede de enzimele glandelol' faringi ene pe clnd mclibiozlI,
trehaloza, raIinoza, melezitoza Iili toate ceIelalte polizaharidele sint. nl1u' /.I l t'
de invertaza slamacului albinei. Pentru a Ie distinge, cerceUHol' ii dC'n u-
mesc invertaza secretatii de stomac (intestinul mijlociu) cu IlO\.iunell (1('
"diastaza((, Ele necesitii un mediu acid rn care sa. poata activa.
Calitativ nu s-a 'Putut stabiLi pentru invertad un ni veJ, dici (' 1'
variaza de la un sort de miere la altul, in raport de multe Til
mod deosebit. calitatea invertazei depinde de numarul aibinelor tinere dIn
colonic, de puterea in general 1I acesteia, de hrAnirea mai abundcnl.l\
sau mai sarael cu polen, care determind nu numai cantitatea de enziml'
ci activizarea lor ; de asemenea este tn legatura $i cu bogiitin culesului
in cantitAti mari de nectar, adus in stup de grupul social 81 albinclol
culegAtoare. Un cules lent determinii ca grupul social al albinelor prell1_
crAtoare a nectarului sA aiba posibilitatea de a-I prelucra mm pe i ndc-
iete, fata de un eules intens, dnd prelucrarea lui impune 0 mare grabl'i.
Dadi la 0 analiza a mier.ti cantitate"a de invertaza spare redusa OiU
inseamnii cA activarea enzimaticl nu s-a fdcut integral, dici este posibil
ca stuparul sa fi incliIzit mierea pentru lichetiere l a 0 temperatura pestl'
42--45C, dnd 0 parte din ibvertazA este distrusa. De asemenea, 0 mierc
pAstrata. prea mult timp, cantitatea initiala de inverta7.ii.
Pe de altA parte 0 hrAnire inde1ungatA cu sirop de zaMr neinvertit ducc
implicit la scaderea capacitAtii alabinelor de a produce enzime in acest
caz mierea va poseda putine diastaze.
A'ctiunea amilazei, amintitA adineaori, nu se numai In
ceea ce orera aibinelor glandele faringiene pentru descompuoerea pole-
nuIui, elci procesul de descom'punere a polenului $i in intesti-
nul mijloc:iu, deci in stomacul aibinei Ili chiar in punga rectalli.
de polen sint f oarte rezisten\i, aceastii diastaza patrunde prin
micrdpil sa. disooieze substantele din interi'orol gri!i.unciorilor.
inclusiv amidonul dinel. Pot ii puse tn evidenta doua categorii dl"
nmilaze : alIa beta cu aceea!?i actiune, prima atacind amidonul chiar in
gu!?A ?i cea de-a doua in. intestin.
Amilaza este mai s ensibilki la caldura <iecit invertaza, ceea l'('
are importan\A in analiza probelor de mlere, privind diastazele pe carl'
Ie cuprinde. In schimb, este sensibilli fatA de ionu
l
) de hidrogen,
Ambele enzime stnt sensibile Ia imb&trinire. Dupa J. Louveau.,<,
pierderea eru.imatice a amilazei merge de I-a 10% la 33% in
Lr-un an 31-37% in doi nai. Invertaza est e mai fragiUi : distrugeren
ci atitle 43% .pe an 51% in doi ani in .mierea de iarbA neagl'ii (Calluna
v-ulgnris L.).
UnH cercetlitori sustin -cii. amilaza este un amestec de mai mult i
care au nevoie de prezenta ionHor de cIor indepli ni
8nrcinile.
lnhibina este 0 alta enzimii pretioasii aflata in miere; ea frineaz;1
tnmul\irea bacteriilor. Este 0 glicozidaza care in prezenta oxigenului pro-
dute din !ructoza apa cu elect sterilizator. Este insii. sensibilll
10 lumina solarii care 0 distruge.
' I j.", " luh, M'W 101'''1' II" !I!"'''' 11"'1\"-'1\1 " U cil'l"'rlcUlllt..
lIiD
O;ddaZa ('sle 0 cnzillltt speciald sccretat...1, de olblne Cll scopul de n
Inttl!,;t1!. compozi\il:l, mierii, oprind fermentll.lea ei. .l!:a trans(onuil
o purt" dill glucoza in acid gluconic - puternic bactericid aminlil ma(
111 HIIIlc,
OXi d;:tzcle - in general - spuneu Prof, M, Prenant - rixeazA
uxlgollul pc u nele corpuri chimice determinante !Ii pot juca un )'01 in
ceca ce confirmli 'ii cercetAtorul Jebeli n dnd sustine cA pro-
CI'RC I( de oxidm'e ce au loc in organismul albinei depind de activitatea
C' lI zlmdo)' !1 i anume: oxidaza, catalaza .." i fosfolipaza; in special prima
i.l1 ... un important 1'01 in respiratia insectei.
'atalaza, prod usa de glandele gU$ii, are douA efeele deosebite :
d,!t!.'oIllPune spa oxigenata ce apare initial in procesul de formare a aci-
(1111111 gluconic in doua elemente, apa !ii oxigenul ferind mierea de toxi-
(!ILut L'11 pCl'hidrolului, !?i fdneaza orice prOces de fermentare a reziduuri-
111 1' d [1I punga rectali'i, care se adunA acolo in special tn perioada de iei'-
IIflI'C. <:ind albine1e nu Ie pot evacua fiind strinse tn ghem.
I<:nzimele din stomacului, unde 5e lormeaza sucurile nu-
Itll lvL' , dcscompun substantele complexe transformindu-Ie tn 5ubstante
.1 1111'10 : sh'AbAtind peretti intestinului mijlociu intri'i tn hemolimfi'i
IJIIII !'eljinteUzate din simple in complexe. Asttel sint proteinele animale
_I [lpld4;'iC care contribuie la construirea organica In repararea celule-
lor UZflll:'.
enzimelor este reglatA la nivelul celular. Din hrans
poienul este cel care contine aj uta Ia formarea unuj complex
ti l' cn1.ime.
Din cere expuse reiese marea importanta a ellzimelor in procesele
mat(l/Jolice, ci'ici cum 0 spune prof. M. Prenant, metabolismul este
pentru primenirea pennanen tA foarte rapida a materiei
vii II zale, cu alte materll Vii, folosind dilerite reac\ii ce Ie ereeaza pentru
11l\(){' uire-u eu ce'le noi.
jl1etaboli sm.ut transformA substanteie alimentare de bnzli !jt Ie ur-
din clipa dnd au intrat tn organism prin pIna. cind
slnt. eliminate pArtile lor nefolositoare. lIn mod obi!inuit, coloniile puter,
\l lcc tlU lin metabolism mai scbut, iar drept un consum redus
dl' hn.lOa cu rezultate superioare in ce prive!;ite sAnatatea coloniei !ii pre-
lungitn vie\uire a aibinelor ei. La col oniile slabe - mai ales tonmna -
mNllbolismul este mai intens pentru producerea cAldurii, ceea ce se
rlis Cringe implicit !;ii in mod invers asupra sani'i'tatii !1ubrede a coloniei
/I Llnel dUnHe de viata mai scurt! a a1:binelor.
avind la dispozitie pentru iernare 0 miere de calitate supe-
rloaril din cea de mai, colonia este inIluentata in bine pozitiv asupra
Ill ctoholi smului, chi<'l r dacli este mai siaM, reglementindu-se tunctiiic
c(' [ulcl nervouse. Unele s:steme enzimatice - dupa. cum am spus - ajuta
Itl sinteza de noi pe dnd altele iau parte Ia degradarea celot'
prC;;enLc iu ccl ul4. Este aza-zlsul metabolism celular.
Bfectele metabolismului sint grupate in trei categorii : erccte pin:.:; .
li ce. crccte de rcglare !1 i efecte energetice.
liO
Efectele ptastice apar in metabolism dnd substan\ele trlUl sporlnte
Jnlln in Hicfltuircu n1uteriei vii a celulelol', l'epara lt zale. ddor-
n1 ln'nd lor. Este cazul hranei prim ita dilcl'entiat de cell! trei
Cnsic de larve 81 dlror metabolism se
Efectele de reglare sint cele care intervi n asupra substall telol' aUnh'
In col"pul slbinei exercita influenta regulatoare a unor :11;1
cum sint de pildii hormonii ce varsa direct in hemolimHi secre\ii lc l or
ell electe de impulsie reglare.
Efectele energetice apar in meta'bolism clod se produc r caclii
mice in. tesuturi, manifestindu-se prin energie caloricA.
Organismul - dupa H. Rimbold - are capacitatea de a regIa pl'O-
ccsele metabolice pe dollA ci'ii : fie prin modificarea cAiior urmate dl'
metabolism - ca de exemplu transrcmmarea za:harului in grasimi, sau ill
proteine care apai slnt descompuse ca substante de rezel'va, printr-o sill -
tcza. mal redusa sau mai pronuntata a anumitor el1zime. ce detel'min(l
metabolismul in tunetie de product'ia lor.
Albinele metabolizeaza hrana din nectar in miere C3
o com'pOnent! de monozaharid sau dacA Ii s-a dat ca hrana sirop de
zahAr it transformA cu ajutorul enzimelor din polizaharid in monozaha-
rid. CU aj utorul metabolismului, aceastA hr ana este transformata. in cit! -
dura. pentru supravietuirea aibinelor coloniei in perioadele red ale anu-
lui. cit !ii 'Pentru a transforma hrana in energia necesara acti vitA.\ilor ce
Ie in stup sau in aCara lui. Decl. mierea egte 0 hrall u ener-
geticil $i nu una de
In procesul de vom gAsi un metabolism celular, pri-
vind: glucidele, lipidele, proteinele. substantele minerale apa.
Metabolism.ul gLucidelor la albine este de 0 importanta vitali! albi-
nile Wnd poykiloterme, deci insecte a caror temperatura variaza. la fel
I'U cea a mediului inconjurator. In t impul rece, slbinele trebuie sA se
hdlneasca eu miere, care iiind un hidrat de cal'bon, apar! organismul de
fl'igului. Gluddele sint absoroite de g.u!jA depozitate in ea
[ur in intestillul sub forma de lOonozaharide. De asemenea, sinl
dcpozitate sub forma de glicollgen in mU$chi; aeesta se poate trans-
forma la nevoie in glucozA atunci clnd scade procentu! de zahar in hemo-
Umti'i, deci un Ienomen de hipoglicemie.
In acest proces intervine enzima invertaza, prin scindarea zaharo-
In glucoUi fructoza. . Sub forma aceasta intra tn protoplasma celu-
Inrll , iar 0 alta parte, este utilizata. pentru producerea ci'ildurii, Udnd
"n npara bioxidul de carbon apa. 0 parte din branA este transIormata
In lipide, care se adunA ca rezerva organici'i in corpul gryu,
Metabolismul azotului. In mod azotul spare in organislOul
tl nerelor albine in primele cinci zile de la data clod nu para.sit alveol a
IInUlIA, dupa. ee s-au hrlinit abundent cu 'POlen. Atunci proportia lui
crc!)te cu 50
0
/
0
ri'iminind l a un nivel statornie de 22,5&' 0' Paralel evo-
IUl'ozfl 'glandele faringine producatoar e de lapti!? or ingaduind tinere-
10)' ulbine sA devinA doici.
1 i t
o SCl'\clCI'C a azotuJui din organism un dezcchilibru aJ me-
hlhnlllul\Hlul . ell manifestal'i alarmAnt e. De pi Ida, la un cules abundent
,nlorl' de mana, care are un pH de 7, facind-o foarte a1calinA,
!lII Cn l10rmillli de hrani re a albinelor este foarte tulburata, deoarece aces-
tC'n alli L uduptute bine Ia un pH de 3,5--4 - cwn este eel al necta-
I'I l h l l !;i l 1l1icrii pc care 0 consuma In mod curent. In consecin\A, aceasta
hllmcntn\ie cu miere de mana, zdruncinind metabolismul azot ului. deter-
ullnll inncgrirea albi nelor, care devin lucioase. pi erd ee Ie
1I /!Op ul'li corpul, dind semne de intoxicare, asemanatoare Cll cele ale
IJQ/If {Ie.. rx1dure.
Dnca se intervine atunci cu 0 hrana naturaHi,_ dincl albinelor sa
lOll 8ume polen sau guocuitori buni ai acestuia - cum este cazeiml supik
rlJCnlnrli cu provitamina B2 (riboflavina), azotul din corp crefjte la nive-,
1111 normal, aciditatea se propie de cea a mierli, restabllindu-se echili-
IlI'ul metabolic in organism. cu conditia ca in microclima stupului tem-
JWIfllll t'll sa nu coaboare sub 30C.
Azotul excedentar din organism este eliminat sub formA de acid
IJr! .....
Mctabolismul proteineZor intervine atunei clod aminoacizii din he-
II)I )lhnru nIbinei se transformA ori in uree, od in glucide ce intrli tn com-
p(l7.I\IO protoplasmei celulare. Lipsa metabolismului proteic determina
rnOllrtell in intregime a coloniei.
Metabolismul proteic tinde mereu spre 0 echllibrare in organism.
Ln fleest metabolism iall parte in special, unele componente ale polenu-
lu]. Cele mai importante - dupA Hola - sint prot einele digestibile
nml noacizil legati de
Proteinele digestibile din polen stnt in 'propor\ie de 204/, chiar
mni mult ; in ete snit tori aminoacizii ca acidul gl utamic,
ll tidul asparagic, fenilalanina, prolina, histidina cei zece aminoacizi
Csen \ioU, Ufa cum vom arAta la polen. In procesele metabolice sint sinte-
aminoacizii neesentiali. Mai intii are loc 0 descompunere enzi-
muticA a proteinelor a aminoacizilor, Apoi ei sint resintetizati - dup3
Hola - cu ajutorul en:z.imelor carboxideaza. aplrlnd noi ami-
noacizi.
Un rol important in metabolismul aminoacizilor este atribuit de
ccrcet3tori acidului glutamic asparagic. Acc!)ti doi acizi tngAduie intra-
rCa azotului amoniacal in metabolism. Lipsa proteinelor din mana, cre-
eilz1i un dezechilibru metabolic ca cera:rBiOtulw, explicat mru"lria:
Into, consecin\e :(oaIlte grave, care pot duce la pieirea multor colOiiii
din 'Prisaci'i. Imi amillteSc de 0 astfel de situa\ie pe care am intiifii-t:'o
In SILl pi tl u G.A.S. gercaia prin anul 1955-1956. Acea stupina a fost dusa
IIJ a p11dure de oonue,re pentru cules de mana; lasata acolo prea mutt
limp. olbinelc au ajuns sa moara in proporpi alarmante. Chemat Ia fata
loc: ulul am constat at completa lipsa de polen din stupl din impreju-
rlnli , Am dispus urgenta deplasare a stupinei la Balta Prudu, regiunea
Ducurc!;Itri, 10 un eules de izmli. t n scurta vremc coloni ilc resLa-

bjJ it eehili brul metabolic al proteineior, cuibul s-a extins, coloni ilc di nd
:;; i recol tli mul\ umitoare, 'Plus rezerve importante pentru iernOl"c.
10 lipsa polenului. Inlocuitorii acestuia, cu Laini'i df! soi a degresul,fl,
drojdie, lapte smtntinit - dau rezultate bune pe timp limitat. La I'cgle-
ment.area metabolismului prolidic iau parte centrii nervo!;ii inllucnttt\ i
de eozima prloteazii indirect de hormonL Dupli Hola chi ar addul
glutamic {ii asparagic, deci dQi aminoacizi, permit intrarea zot'ul lil
amoniacal in metabolism. Prio ei se desia!)oarA majoritatea rcactii!c'll'
termo-aminale. Tot atit de folositori in metnboHsm sin,t fosfoLipidclt',
oum este de pildli. l ecltina.
In metaboUsmul apei un mare 1'01 n joaca temperatura mediulli i
inconjurator , consumul de apA creSclnd 0 datA cu temperatura. In sc-himh
- dupa acela!}i autor - clnd umiditatea abnosfericA este marita COII -
sumul de apa seade. E;ite cunoscut fenomenul care are loc la toate orga-
__ animale clnd racirea l or este in directA legatura cu umiditat,cfl
aern-lui. Af!:Tul umed ia de 11 6ri- mai mul tli cdldurjj de Ia organisllt,
uscat, Ia aceea$i temperatura. Cum colonia de albine este uri
perfect complex bloliziologic, ufmeazA ea acees!1i lege.
Dupa cercetAtorul Ataman metabolismul apei din hemolimfii es tc
legat de cele douA corpuri hormonale a!)ezate tnapoia creierului : cor-
pora allata !)i Corpora eardiaca - despre care am varbit la anatomin
sistemului nervos. Primul - deci corpora aUata - tinde sa mli.reasct"
iar eel de al doilea sA miC!):oreze de apA din hemoHmfA, reali -
zindu-se in felul acesta echilibrul normal.
MetaboZismuZ acizilor este foarte mult solicitat in procesul de pre-
lucrare a mierii, mai ales a eelei de mana !)i a siropului de zahar, mult
diferit in cu pH-ul neclarului. Albinele din colonii1e sAna-
toase au u n pH de 3,4-3,5, la fel ea eel al nectarului; acesta face C<I
mierea rezultatA din nectar sA aibA un caracter mal mult acid. DatoriUi.
acestui metabolism spare in miere aclduZ gluconi c - amintit deja -
care confera mierii 0 putere de aparare Impotrl va 'f'ermentatiei, asigu-
rindu-i posibilitatea unei bune conservAri indelungate.
MetaboZisul Upidelor. Prin digestia grAsimilor , acestea se descom-
pun in acizi ce se depoziteaza in eavitatea pericardieA a cor pului
albinelor. servind la arderile organice din care - ca la glucide, rezult."i
bioxidul de cal"bon (CO
2
) {i i apa precum un nuamr de 7-9 c810-
rU pentru fiecare gram de lipide oxidate, introduse in procesul de
ardere.
Din acestea lac parte ster'olii, du.pA prof. dr. Gr. BalAnesou,
car e sint 0 clasA de organici care au rol tn met.abo-
lismul organfsmului intra in oompozi\ia multer hOI'IIlonl vitJaminc.
Ei se gAsesc in polen in llipti!;ior oierit larvelor de cAtre doici.
M etaboZismtll sarurilor minerale este interesant pentru ea partlci
In metabolismul intermediar al gluci"delor al nucleo-protidelor.
Metabolismul ghemului de iarnli se manifest! prin scli. derea crc!}-
lel'c;.! caldurii ghemului in raport cu necesarul lui de ciUdurlt.
17:1
tOf ul B. a obscl'val ca dad!. temperatura mediului seade, cantitatea
IIII' n{\ ul unci coolnH regleaza temperatura varHnd intre 14 28C.
dUCt'I'Cll clHdurii. cantitlitii de bioxid de carbon la temperaturi
0",1 mill'! de lOoC indica un metabolism i ntens ca ghemul
rlf Inrnl\ nl unei colonU regleazA temperatura variirrd 10t1'e 14 28C.
{
tl ('olonic puternicA reprezintii un metabolism mai scAzut !1i consumA
111111 pu\l nt, hrana comparativ Cll aibineIe dintr-o colonie redusa ea popu-
lu\k. 'J'o\i Cadoni care redue alimenta\ia - 0 spune R. Chauvin -
11.'(lu{' de flsemenea degajarea cAldurii, iar Root a gasit cA mctabolismuL
ttl 'Hlic' cslc in raport cu virsta, manifestindu-se prin mArirea consumului
d(' oxigen, semnalat de alti cercet.tori.
Metabolismul i. unele boli ale albinelor se manifestl prin insem-
lillie lulhurari organ ice : de boola neagra de pddure este mai ae-
ti'll lll nid atunci cin'd albinele prez.intA fenomene de innegrire eorpora:IA
, I dc cildere ale pAros. Pierderea peri!?orilor - dupa cereetA-
l i lM.l I ceh Svoboda - este de un deranjament metabolic. fapt care
albinele sA-!?i consume rezervele de azot ale corpuluL EI a
ctl nlbinele bolnave au un continut de azot de 14,5%. fat! de aIbi-
IIelo . I'lnl'itoase care au un proeent normal de 22,5'/0.
SISTEMUL NERVOS
CALAUZlTOR AL COLONIEI
MEMORIE, DEPRINDERl, INVAl'ARE
Pina acum, tineri apicultori, v-am vorbit mai inW despre albi n",
anatomia ei, trecInd spoi Is rolul sAu in colonie unde aibina este donI'
o simpla moleculd ce alcl.tuie!?te impreuna cu celelalte albine grupe so-
eisle cu funetll temporare. In continuare De vom oeupa de sistemul ner.
vos ciiliiuzitor 01 coloniei, al acestuj grup de insecte, al---.J:Arui organizare
,tot ee este in lumea animalelor superioare !?i insectelor.
Colonia este cAHiuzitA de patru instincte: cel de reproductie -
roltul; eel de a ,puietului; cel de cH\dire a faguril or !?i eel de
cules. Apicultorul - dupa gradul sAu de - dirijeazA aceste
inclinari innascute, cum crede cA e mal. convenabil pentru el aIbi-
nele sale. temporar unele - cum este de pilda cel al
roitului - UrA Insa ca albinele sA !?i-I piardA definitiv ; evident.li
tn aceastA privintA este cl. 0 colonie, dupA 0 perioadA anumitA, tot roieljite
la 4-5 ani odatA. Apicultorul eel mult amelioreazA albinele. Intre condi-
tiile de ameliorare el sA In14ture jnstinctul de roire. Cerce-
HHorul francez Si'benthal - despre care v-am amintit - a ingrijit I
condus in a!?a reI familiile stupinei sale tncit in eei 40 de ani de clnd se
ocupa de apiculturA, acestea nu au roit. In schimb, Je-a inlesnit posibili-
tatea acceptatl, de schimba fieeare matca, in mod lini!?tit, din 2 1n
2 ani.
In privin\ll instinctului de cules, de asemenea, apicultorul paate
in!luenta colonia, determinInd-o sA creasca pulet in toamnA, in ciuda fe-
nomenului de fotoperiodism, despre care v-am amintit. In stare naturaIA,
toamna, in mod albinele inceteazA cre!?terea puietului. Interesul
apicultorului insA este ca tocmai atunci ele sA creasea puiet, pentru a
avea eontigente mari de albine nnere care sA treacA iarna cu bine. In
primAvara vlitoare dezvoltarea cuibului va incepe curlnd, iar colonia tre-
bule sA Ia marele eules maximum de dezvoltare. cu cit mai multe
albine culegAtoare. Prin hrliniri de stimulare taamns. albinele smt oare-
cum cum cA in natura exist! inc! cules in consecin\A matca
continua ouatut ptnA mai Urziu. nu totdeauna opera\ie reu-
Am tAcut de pildA 0 experientii. dind unei coolnii in toamnil tin
logure plin cu ouA pe toatA suprafsta. De!?i colonia ee-I primise era puter-
nletl. in prima noapte albinele ei au consumat toste ouale.
17!j
siot imprejurliri dod chiar in plinA varii, instinctul de crelji-
lel' l.! u puietului este infrint; acest fapt se intimpHi. atuod dnd spare
uru8C un cules in rtimjp ce 0 colonie se de reproductie -
dccl de roire. De indatli, albinele rod botcile ucigind viitoarele matci in
devcnil'C, trecind la cules.
Du.ea ce culesul mare a meetat, de reproductie reapare,
1m' uplcultorul .iIit sa ia masuri drastice pentru a opri roires calo-
ul l1or, de la care el 0 allta noua recolUi. _ProMama va Ii dez-
bfltutA mai departe la capitolul : Reproducerea coloni ei.
Impuk;urile jnstin'Olluale innilscute flexibile - spune von Frisch
- pot 1i asociate in acte complexe denumite "mstru-ctivett., care dau im-
pr'csill unor acte gindite, dar care sint de fapt ereditare. Acrul instructiv
:ij t c -\In mod de comportare innAscut, Instinctele nu s'lnt strAine nid
Ml'l ulul , la el reflexul ii lau mult inainte. Dar este
eu neputintA sa se gAseasca pun tea care duce de la instinct Ia inteli-
Aeeasta are grA ind:oiaH!. originea in perfec1;ionarea reflexelor.
Cum au ajuns albinele de departe cu aceastA 'Organizare? Cine
('0 pe sibinA pentru a glisi calea de urmat I:ntr-o serle de impre-
/
UI'(\Z'J gre1e? Nisi _ un OIl} de nu precizeaza, T<?ti oc_olesc pro-
)lemn, Un inrlriiznet - de data a.ceasta un ilustru literar - belgjanul
M: -'Meeterlink (1863-1949) s-a avintat, furat de fantezia justificaUi. in
meserla lui de literat, numind aeest element caU.uzitor eu notiunea de
I' pi.rUlll stupullli in intelesul unei judeciipi colective, Pa'r el, pare!
'spcriat de ceea ce enunta, face se ,tocmai aeolo unde
cr {1 nevoie de 0 precizare.
Citindu-va clteva pasagii ale acestui ilustru minuitor al cuvintu-
lui - premJat cu premiul Nobel - nu va ra.pesc din timpul vostru, chiar
dil CA Ie Yom privi ca simple expresii forme llterare, avind de
nscultindu-Ie, pentru ea 1a urma sa tragem eoncluzii ceva mai aproape
de adevAr.
"Unde este "spiritul &tupului" - se intreabli autorul - ;;i 1n ce
csLe tntrupat? El nu se aseamana cu iniboldul firesc al pasarii care se
priccpc clAdeasdi cuibul cu dibi1de caute alt eel', cind cea-
prihegiei a sunat! .. , El iara mila, dar cu biindete -
tn1.ocmai ea ?i dnd s-ar supune unei mad indatariri - de taate boga-
t1Jle, de feri cire, de Hbertate, de viatA iotregului inaripat. EI potri-
ve$te zi de zi numarul tntocmai "<l.upl!. flarHor care
sLdHucesc in cimpie ... Acest spirit al stupului este previ1zlitor strIn-
Lclit.or dar nu zgircit, EI in aparenta legile putin cam
Il obunutice ale firii in tot ce prive;;te iubirea. El muoea fie-
di., trc lucriltoare dupa virsta fieciirei a, el imparte indatoririle doi-
d/. or enl'e tngrijcse puictuJ, curtefl celor care se ingrijesc de buna st.'wc a
11(1
matcii n-o scapa din ochi, vinturoaselor, care cu MtaUe de ul'ipi Il('rl ,
sese, raeoresc sau indilzesc stupul !?i grabese uscarea mierii cm'c CI> l \"
prea incarcata de apA, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ ,
sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII
preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mnt.cri('
ce Ie servc.<;;te peotru a astupa crapiiturile ;;i a intari clt.dirl' l.
casei, apa sarea trebuitoare tinerimei poporului. EI cheama In <lfllll
ria lor pe chimi;;ti, care asigurA buna pastrare e mierii ...
Tot spiritul stupului este 8'Cel'a care eeasul maroii jCI' !Jf\'
a anului adus genului speciei - vreau sa zi'c roirea - cind u n pppcll'
intreg ajuns in culmca a puterii sale, las11 deodata in 11'\ 11_
nile genera\:lei viitoare toate bogAtiile lui, tat rodul ostenelllor lui, PCIl-
tru a ciiuta cine ;;tie unde nevoile unci noi patrii. IutTI U
f.apta care cu sau fAra intrcce flirl!. indoiala, morala omc-
neasca I Ea ea tntotdeauna, ea parasC!;Vl('
desigur casa ierici-Ui., pentru a se supune unei legi mai tnalte dcci L
aeeasta Iericire. Unde se Cormuleaza aceasUi lege, care este departc I i;'
a Ii oarba fatala, cum s-ar erede? Unde, in care adunare, in cal'l'
consiliu, in care stat seaun aeest spirit caruia toate i se supun
care este supus el unei datorii unei judecAti ee
necontenit viitorul 1" ...
Ia:ta cum acest literat, care a fiicut in cariera lui ci'lej
a seris nu n'UJnai despre vi'ata albinelor l?i I,w-nicilor, ci Inteligenla
florilor atribui'te Spiritului stupului 0 judecata colectivii ce cUlauze$te
viata coloniei. Este care 0 realitate 'palpabila cum \'-am a1'u-
tat-o mai inainte despre sistemul digestiv al coloniei sau sistcmul respi -
rator al ei ? Este 0 realitate luind de buna autorului citat mn;
inainte?
V-am vorbit in primele IeetH privind roiul prim, ca albinelc ti ll I)
mem.orie buna, ca prin ereditate un tezaur de !X'B-
tru a deslega neprevi1zute. Dar se poate merge mai departe pcstl!
aeest prag? Albinele pot so. tnvete unele mai mult, altele rnai putin, din
ceea ee viata Ie pune ea piedici? $i care sint .ezultatele atinse '!
\ - Albinele, au 0 memorie individuaLa $i asociativa, caci au acu-
t mulat tn gcnele cromozomilor fiintei lor amintirea tntimplarilor hol.<l -
ririlor luate de-a lungul milioanelor de ani de clnd viet ulesc pe Terl'u,
imagini, mutatii, care s-au transmis prin ereditare. Ele contribuie ca in
coleetivitatea coloniei sa aile calea cea mai cea mai dircclil
pentru inlaturarea unor neprevazute !
ALbincle - serle cunoooutul biol'og fl'ancez Louis Roussy - si nt,
Inze&trate cu 0 memofie :<;i sint capabile sa fad ucenicie, Citind pc
Denoel operasa cu titlul "Trei miliarde de ani de via\ti'

177
blologuJ fl'ancez reda textual ce spune aeest cercetatol' in privjnta albine-
lor : "Nu care e gindul stupului! .In schimb de la Reaumur
unghlurile alveolei din fagure cuprind exact ceea ce ar fi caleulat un
1I1 l1lner pentru a obtine un rezervor, cel mai economic cel mai solid.
IlIcO nu care sint procedeele albinelor".
"Ori care ar fi mecanismele mintale ale roiului, ele conduc la 0
whnologie care este aceea a inginerului uman... Albina care
In societate nu este nascutll dezarmatll in conflict al impreju-
rnrllor ... Albinele - zice Roussy - pot asoela amintirile pentru a
hlLl"cprinde acte noi inteligente. albinei- nu se- aseamanii
In llu nimic cu cea a no astra, ea este.prooaoil un..simt special foarle
Ilrtlcular, pc care noi ca oameni nu-I putem intelege, nici defini, nici
colifica".
Memoria specifica s-a dezvoltat in mod progresiv chiar de la origi-
110U speciei, prin ereditate ce se manifestll la datorita aeelor gene
rorr nu In alcatuirea lor molecule de acid dezoxiribonucleic (ADN) care
foos tituie baza materiala a ereditlltii.
" Adunti hani alhi penfru ,ile negre"
GRUPUL SOCIAL AL CERCETAl?ELOR
Incepem - tineri apicultori - una din cele mai importante
ale studiului nostru, privitor la mijloacele de trai ale acestui complex
organie care este colonia, activitate care ca amploare tot ee
apartine regnului animal, privitor la agoniseala.
Orice vietuitoare, pornind de la cea unicelulara pina la virIul
piramidei regnului animal, ocupat de om, poarta pecetea legii firii, pre-
vazuta in cele mai vechi scrieri ale diieritelor civilizatii: "Cu sudoarea
fetei tale, vei minca piinea ta, pina ce te vei Intoarce in pamlnt !".
Tn Vedele sanscrite, in scrierile hieroglifice egiptene, in cele ebraiee,
aceastll lege uniea imperativa a muncii a tost, este va ii urmatll,
eita vreme va exista via\la pc pamint. Priviti in jupul vostru vedeti
ca nimic nu se poate realiza fara munca in primul rind pentru asigura-
rea hranei organismului. Legea comunitara enunata de lapidar in
graiul ban!tean : "nurnai cine mUDca, mlnci't - este expresl8 cea mai
caracteristica in societatea de azi de miine.
Marele filozof rus prof. 1. P. Pavlov spunea: "munca cuvintul
legat de ea, ne..." fiicut oameni. Hrana urmeaza sa fie giisitll dupa due-
rite semne intimplatoare sau temporare, care constituie excitanti - de
semnalizare - stirnulind animalelor in directia hranei, adicii
provoaca in totalitate un reflex conditionat alimentar, care se termina
odala cu introducerea ei in gura inla'turarea toarnei".
Unicul tel al coloniei de albine este doar "viitorul speciei" pen-
tru care toate albinele activeazli, deopotriva. Acoin aflam doua grupe
sociale import-ante: cel al cercetiitom'e!or al cu!egiitoare!or, care sint
preocupate de cau<tarea hranei comunitlitH de agonisirea ei.
Aceastli activitate este insli strins legatli de posibilitlltile de cules
oierit de natura.
- ,Dar ce trebuie sa intelegern prin aceastll notiune de "cules"?
intreba unul din tinerii apicultori.
- Culesul, in nomenclatura apicola in economia coloniei este
noliunea care reflectll 0 anumitli activitate de grupul eel
rnai numeros de albine mature din stup - cel al culegatoarelor - care
au posibilitatea adune in timpul scurt cit dureazli infloritul aou-
mitor plante arbori din categoria celor "meliferi", 0 cantitate cit mai
mAre de str1nsura : nectar, deci miere, polen.
179
Cutes!!t depindc 'n1l'A indoialii de cnlltatea cantitatea aceslor bu-
rILl I" ullmcntlll'c, ofCI'iLe de baza meliJerii pe care albinele 0 au Ia dispo-
In cm:ul dispari\iei acestor resurse fie prin epuizarc, sau datoritA
IlIwl culmnit:i\i , culesul este asigurat de aoumite masive naturale sau
j , .. lIuri de 'PJallte agricole entomofile, la care apicultorii transporta stupii
1n Ilh!Jl(WIJI.
De-a lungul timpului s-au acumulat multe observatii peetioase,
tl\l..' lIll' personal sau de la privind problema culesului, obser-
Willi d(' cflt'e stuparii trebuie sii tina seama, pentru cn coloniile de ru-
hll\f\ /l.li ndune nu numai necesarul lor de hranA, peotru viitoarele gene-
111\1\, rl sa dea un important pris05 eelor ce Ie ingrijesc.
Primul din cele doua grupe hArAzite acestul scop - grup ceva
lIIul nodus - este eel a1 cercetCl$elor, 'urmat de eel de a1 doilea grup
fllwte nmneros - in raport cu puterea coloniei - care transport! In
II hl'p Ct'CH ce cerceta!?ele au anat in cautAI'ile lor asidue.
zboara din zorH zilei !?i pin. cade noaptea; ele cauta
.. If\r\dlol' surse zaharoase noi aparute tn cursul care se adunA in
!lOtii'll! rl orilor sub formA de nectar. In naturA aibinele mal gAsesc sucuri
(Iulol ';lIre provin- din vasele ciuruite ale unOr arbori - In special coni-
(,,1' ,\1(,; L'ompozitia sucurilor este dii'eritA de rea a nec1Jarului fiorilor.
educ in sLup probe concrete de substante dulci - nec-
hu' polen pentru marele grup a,l cuIegAtoarelor care stau !?i Ie
IjI stup pentru ca sa nu-!?i iroseascA zadarnic energia in eAutaI'i eu greu
tuoeplinitf'


In diminea\8 hArAzitA, pentru aceasta insemnatat.e lec\ie practica,
(1 d(loUl cu plecarea a'lbinelo.r eereelJa!?e, am intra in prisaeA impl'euna ell
tlpicu ltol'i i incepUori ca sa poatA observe cum se aceast! im-
porl.notA acti vitate din via\a coloniei.
Hamicele cerceta!?e plecau in grabA in zhor de sageatA spre largul
z1\rllor, totdeauna cu capul !?i antenele contra vintului . Numai asHel ele
poL detecta mirosul norHor, Clnd vintul este puternic, zborul lor
ClItt: In zig-zag, pentru cA in felul acesta pot detecta din trei directii
nect;t(' repere. Zlborul este e!ec'tuat pentru a aduce in stup probe palpa-
hUe de hrana, indicind directia distan\a la' care culegatoarele 0 pot
g"!\i Cll ufUrintA.
- Dar cum putem pe aceste dintre celelalte?
lnL"eblt un tinar apicultor.
- Prindeti dteva albine dintre cele care abia au pe scindura
de 1.1"101' [I urdini;;ului. este u!?or de faout fol osind cutie de
ehibdturl goaIA ; trage\i eutia din capacul ei, tAiati de-a jumA-
ltltc din [undul ei; Rolul ramas eu 0 foitA de tipUi transpa-
1't.'IHtt, h lut: IIpil5, Cull" r(\r;l cupac se rcpedc peste. 2-3 albine
IUO
il'$ite pe scind ura de zbor a stupul ui, care rfimln prizonicl'c; upol
lntroduce\i capacul 'pe dedesubtul cutiei, care sUi deocamdata peste a lhi -
nele prinse; odata tras capacul, ele ramin derinitiv illchise pOl r,
transportate or iunde. Este un dispozitiv l oarte practic chiar :ji
prinsul malcH lAra sil a atingeti.
Un apicultor a introdus in eutie fumul unei tigari peste ulbinelc
prl.zoniere, pinA clod acestea au fast anesteziate flpoi au putut Ii pm>!)
pe omasa sau pe capacul unui stup, pentru a fi studiate,
- Vedeti aoum cum se pI'ezintA Ele au
UnoI' aibine batrtne, smt tinere fiziologic. Aparenta de le-n
dA aspectul lor exterior, tara care ti acopereau - cu pu\ill
in urma - toracele; aripile stnt zdrentuite pe margini de atita zbor
atitea eforturi IAeute, ca sa pAtrund! cit mai adinc tn potirul florilor.
Albinele cerceta{;e specializate in aeeastli obositoare activitate sin I
dintre cele eu aptitudini speciale de thor pentru detectare. Ete slr.1'\>at
zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului
eu mare viteza, E z,bar 'de inlvesUgare .
Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, chin!"
atunci clnd negurile plutesc peste pAduri clmpii. Vederea lor agedi,
care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea
mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbie-
toare ale florHor.
TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre pline Cll
nectar sau anterele deschise pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0
eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal'
mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nec-
tar .!i i cu concentra\ie slaba de zahAr .
De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn
simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi
pentru alhine mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt
[oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hra-
na, la fel floarea tpregAtit mijloacele ei de CercetAtorul
H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:<ln\e
aromate, care in majoritate au cam componen\A. dar dHera in ce
calitatea secretiei lor, mai mult sau mai pu\in zaharat:!...
De exemplu: in mierea provenita din nectarul florHor de s[lic.im
s-au giisit 8-10 aminoacizi in special proliniI (acid pirolidin -2- caI'bo-
xitic) asemiinlitol' cu acidul glutamic. Datorita nectsI'ul
1!?i modifica componentele aramei .!ii de aici varietatea parlumu-
I'llor rAspindite in atmosfera !? i purtate de vint. Ete constituie vestirea
JI.crUoT ca $i-au deschis corolele sosirea polenulu.i de pe alta
noare, adus de albinele 'polenizatoare. schimb, aIbineIe cerceta!?e sorb
cu nesat nectarul din potirele darnice, i?i-l due ca proM culegatoare101'
ce in stup. Dei?i unele flori mai atrAgatoare, cu eulod mai vii.
Ie Iltrag in mod deosebit albinele se duc direct Is ele, dacA ti e
nectar gAsitii acolo este prea putinA sau insu!.iciell't de dulce, sIbincic
pl1rAsesc aceste '!Iori {ii zhoara mai departe pentru ,a gasi pe cele cu ncc-
t (l l' mai inuit !?i mai dulce, AIAturi sau chiar mai depnrte, aria altc nod
1111
I 11ft I pUI[n aU'liglilOal'e dal' eu pat' (um mai puterni c 0 concentratie mal
/IlIII'C de zoMr In nectAr. Intr-adevAr, natura, daca a fost cu aces tea
flll"I IIrmn mai put in darnica nu Ie-a dat frumusetea culorilor aflate
Ih uclc di ntl i, In schimb, pentru a putea fi bine polenizate Ie-a dat un
1,,0(' 111, mult mai dulce. tranrlafirul ui este inl>recutA de bogiWa
III lIucloo' polen a rasur ii - adica maciesul din care trandafirul se
Nalbu, eu varialele ei cu[or i, esle mai siiraca in nectar, dedI
.. sau in care abunda neetaru!. Mirosul
lIoplftcUI al coriandrului - asemAnator la inceput cu cel de -
dor .chlmbat inlr-un parium peste citeva zile, este compensat de bogil-
110 polenului neetarului ce-l of era in cu alte flori. De
Intre dileritele surse de polen, albinele aleg pe cele
Ire uu mai multe proteine. AceastA lucrare pe care 0 indeplinesc albi-
n"", {"Ie selccti vii, pentr u ca probele ce Ie adue in stup sa dea posibi-
1Il/llell albine[or culegatoare, ca la un drum, sa aduca cu un efort O1a;
prod use florale cit mai bogate in continut de recoltat.
La Inapoiere spre stup nu mai face zbor in zig-zag, C\
101 Iini o perfect dreaptA, fara pentru a putea informa preci.
"ul cl!lI lOorele din stup de direcFa ce 0 au de parcurs in
I)(lr plnl\ la sursa de hrana, fara pierdere de timp.
d aUI sositA in stup fie care este inconjurata de 5-10
,ulogtl loare ce 0 urmaresc tot timpul cit se agitA, observindu-i
li e ; cle 0 ating cu antenele pentru a percepe memora pariumul spe-
IQI din care provine nectarul, In mici doze celor dimprejur.
In (cl ul acesta celgatoarele au doua mijloace de a
,,(l uad: mirosul parfumului florii imbibat pe paros al cerce-
apoi gust ul nectarului. In felul acesta albinele culegatoare, ple-
clnd din stup, vor surSa de cules.
Un al treilea simt, in afara de vederea culorii florilor de miroslil
pnrIumului pe cale il raspindesc, mai auzului
til enutarea surselor de eules. Ele urmarese zurnzetul activ de eules a[
niter din alte colonii care au plecat mai inainte au desco-
perlt 0 sursa de hrana. Zumzetul zborului de cules are 0 anumitA iona-
lItate sesizatA de careurmarind pe una din descoperitoare,
mcmorizeaza culoarea parfumul flor ii raspindit in aer ; se ru;;aza atunci
pc norite din specia respectiva,
Trebuie si1 ell nieiodata nu Bmcstcca in diferitc
Il crlarur i. Cind culege nectar de la 0 specie, ea umple decH
nll mai de la aeea specie, caci altfel incurca pe culegMoare, care nu vor
pulea la ce specie anume sa se duca ca sa culeag;; nectarul. Apoi
lace citeva volte in zbor in jurul acelei flori memorizind locul
01 pleaen sll vesteaseii culegatearele ce 0 in stup. Daca
VII 'n insemnatil pc torace cu 0 anumitA culoare, in timpul cind a fost
sorbinrl neclarul dinlr-o specie de floare, cadnd va putea fi
vazutA i nlorCiodu-se urmatil de albinele ale colonii.
dlndu-fle dovada cil. illl/liirtii.:<it printT-un limba; eomun, date pre-
Iiouse pri vind locul, L1 lslun\n de floare de la care au de realizat
UII cul cs Sllb, lanlitll.
I U'
Sluparii Cll practica indelungatil ajuog Sa cunoasca sii di(ercn
Ijeze sunelelc pe care Ie emit albinele in dife"i te silual ii din vio\" lor ;
cind efectueaza primul zbor de cind ies pentru pI' ima oar.1
din stupi; oind pierde mabca; cind si lll! deranj ate de interven\iile prca
dese ale stuparului, dar cind stuparul se poartA cu ele Cll
multa aten\ie, nu Ie bruscheaza sau nu provoaca zgomote inutile. Ele all
o gamll intreaga de exprimare, in fune\ ie de diferitele si tuatii in care
pot fi puse in viata l or.
Ritm cadenta
Pentru a da indica\ii precise, sosite in stup executa pe
un fagur e u n dans in cerc care st imuleazil excitii alai ul albi nel'or anate
in jurul lor.
- Dar, intervine unul din ti nerii apicuitor i, vad pe fagurele stu-
pu[ui de observa,ie cum unele albinele fac un /tltfel de dans care nu est
in cere. Are oare 0 alta semnificat ie ?
- Dupa ce descriu un cerc pe suprafata fagurelui , acele albine cer -
executil cu abdomenul balansate, indicind sursa de hrana
aflatil mai departe de 100 m de stup. executate se aseamanil
cu doua semicercuri alaturate care au doua diametre apropiate unul de
celalalt, pe ale enror forme fac cu abdomenul tremuratoare.
Primul semicerc coboara de sus in jos, iar eel yecin, al doilea, in sens
invers, de jos in sus. eu cit mi.!ji carea tremurinda a .!jii duratu
cursei balansate a celor doua diametre va fi mai mare ca numar de tre-
muraturi, cu atlt albinele din alaiul inconjurator vor fi mai numeroase.
De asemenea, cu cit spre sursa de hrana este mai departatA.
cu atit tremurinde ale abdomenlui sint mai rare mai lente.
o serie de eercetAtori au descoperit ca 0 data cu executarea acestui dans
tremurator, albinele emit sunete repetate asemaniitor zgomotului
produs de mitTaliere. A'Ceasta de tonuri 0 emit In r aport
de depiirtarea locului de cules, insoFnd dansul ca un acompaniamenl.
Mai chiar, pentru ca alaiul sii fie precis informat,
repetA balansate cu cele doua antene. Emiterea tonurilor sint
semnale de mobilizare a albinelor aflate In stup care urmeaza sa pIece
1a cules. CercetAtorul Stanola a detectst 20 de tonuri diferite de biziit in
stup pe care le-a caraoterizat ca tot atItea manifestiiri diferite. Se poate
spune - zice autorul ceb - ca multe manifestilri sonore au pentru albi-
ne 0 importantA biologica servind la in\elegerea reciproca. Albinele per-
cep undele sonore chiar in timpul zborului , ceea ce Ie ajutA la orienta-
real in spa,iu evi t area ob;tacolelor.
In ce direcFa de urmat, albin a da in
de pozitia soarelui, iar prin dansul siiu indica unghiul in zbor
pe Care trebuie sii-l parcurga pina la sursa de hrana. Dupa observa\ii1e
lui von Frisch, albina Incepe dansul astfel, incit culegatoa-
rclc - la din stup - sii vada soarele din aceeru;;i parte cum
I-a vilzut ea in cursul zborului siiu de cercetare de la stup [a locul de
/ ,, 1/', . C'incl soarele este ascuns !!l nori, ele se caJauzesc anallzind lumina

pnhLl '\zntl1. cllre Ie dli posibllitale sri nfle locu! soarelul, recepitnd ra:z.ele
u I L!'oviolctc,
Cind di.s lurl\a pini'! la sursa de hranli este peste 100 m, mi!lclirile
ll'(lmUrntourc ale abdomenului sint in numlir de 9-10 pe secunda, Pen-
Iru GOO m distan\li, albina face !?ase i pentru 2 000 m numai
dOlin, iur In 10000 m ele executa numai 0 singurli mi!lcare pe secunda
fOtwl.c Icnlii. Mi!,ldirile tremuditoare indica distan\8, iar in
lIole Indicil pe care culeglitoatele vat ttebuie sli 0 rurmeze.
Ouctt locul hranei se aJlli in directia soarelui, dansul este orientat spre
IIIII' tefl de sus a Iagurelui i ciod soarele se ailli in partea opusa, dao-
jI1 u\ cstc orientat in spre patrea inierioarA a acestuia. date
nil rcprezinta peotru albine distants tn metri, ci io raport de cheltuiala
lh cnergie necesara parcurgerli distan\ei pinli la locu1 de cules, deci 8
ron. umului de miere in
t o afara de dansul tremurator, albina mai executa un
flit, finns, in fonna de seeere, pentru distante apropiate - de eel mult
OU 111 : de usemenea, unul in forma cifrei 8 pentru distante de 50--100 m
lWIc.ll ttndu-se la fel - deci in raport de pozitia soarelui fatA dp
I( I(!\II hrllnei; von Frisch a stabilit eA dansul - ori care ar I; forma
"'lOl ll rJ cl)\ia lui - este un mijloc de comunieare Intre albinele comu-
1111 1\\11. un adevarat limba.; intre ele, !Ii aeeastci ell atit mai mult, cu cit
sint, aproape intntdeauna, insotite de impulsii sonore care la-
liIlI l'C8C '11 mai bine direetia distanta. Culegatoarele din jurul cerceta-
1/\11 11 executa ele. numai 1-2 minute, pe dod continuli dan-
lIu l Jltl u mult timp.
I n privinla semnalelor sanore, aibinele eereetaJ} Ie emit pe diferite
t'rccvente, Ele variaza In func1;ie de procentul de zahar al nectarulu.i
IIdus, Pl'ofesorul von Frisch a perceput :;;i a inregistrat pe bandA de mag-
netoton aeeste sunete care se compun dintr-un numAr de impulsuri so-
11 ofo, Ele se aseamAnA eu sunetul unei ,tobe :;;i deci sint un mijloc com-
pllmcntar de informarc a aIbinelor din stup. ToatA. aceastA ceremonie
oonstituie semnele de mobilizare !Ii ioformare pentru culeglitoarele ce
fn stup, De tndatA ce Ie percep, ele pleaeA in mare graba, IncIt
10 cIteva minute 80--90
0
/0 dintre culeglitoare pornesc tntr-o anuroiU
dlrcc\ie, indicatA de Dovada 8ccstei sustineri a flicut-o prof.
M, Lindauer care a marcat cu 0 ,culoare toracele a 159 aibine tinere, clnt!
nu plirAsit fagurele natal, EI Ie-a unnArit zilnie pin!!. au inceput activi-
tilton de culegAtoare ale nectarului :;;i a constatat eli. numai 9 dintre toate
flll zbuI'at In eautarea nectarului din proprie initiativa, iar 150 au lost
la cules prin dansurile eu sau tara impulsuri
101101'0 sau cele facute de eulegatoarele deja initiate.
Poftiti la bal in $Gla. de daM !
_ Sfi nu - tineri apicultori - eli ceea ce va spun
re rc.J' iolol Ja anwnite locuri din sbup rezervate pentru aceste d'ansuri
81nt (il ntezii. Urmarind multii vreme comportarea albi,nelor pe
C(l1'(.l Ie fnscmna pe toraee cu anumite culori pentru a putea fi urmarite
1n mod sigur, prot. M, Lindauer a deseoperit drumul parcurs in stup
I R1
spre "locul de odunare
u
01 albinelor eulegatoal'c care Cl'I'Cctu-
; ele sint locurl precise care slot r ezel'vate unde albineic sc nb( in
de la alte aotiviUi,\i tn stup, iar e!eetul de alarma :;;1 mdbilizare - scl'iL'
autorul - este concentrat pe un anumit loc. Economia timpului in stup
nu ingaduie sa !?i-I iroseascA ratAcind printre faguri !ii comu-
nicind la intimplare din proba de nectar adusa, la oricare albina. Clnu
secretia de nectar inceteaza in floarea respectivli pentru dteva ore, cule-
gAtoarele stau f acinid economie de energie,
In urma observatiilor intreprinse, cercelli.torii sovietici au stabil1t ell.
nu existii 0 corelatie Intre coloniilor siebe 'iii cele din colo-
niile puterniee. Dansurile cercetru;;elor mnd refleetarea nivelului de exci-
tare a sistemului nervos al albinelor, prezinta mari deosebiri in raport
cu puterea coloniei, din care fae parte, culegatoarele din
I
colonille slabe slnt totdeauna avide de hrana, deci vor semnaliza ehiar
:;;l o sUrsLde. dud cele. dIn caloniUe- puternice nu
vor da atentie unei asemenea surse, ci vor ramine in stup bji vor eco-
nomisi energia, pina cind cerceta!lele vor glisi VOl' aduee nectar cu
concentratie de zahar mal mare,
1115
CULESUL NECTARULUI
GRUPUL SOCIAL AL CULEGATOARELOR
Dupi:1 lamuririle date privitor la activitatea laborioasa a acelui grup
'01.'1111 din cO'lectivitate, care sint care conlucreaza sllrins ell
lutl relo grup social al albinelor culegatoare, avem multe de spus pri-
'.l Ind 1l1lPnr\irea sarcinilor acestui ultim grup intre culesul nectarului, al
pi'l!i.nl llul, apei sau al propolisului.
"en mai grea dintre aceste sarcini revine culegatoarelor de nectar
"111'( .... 1 trompa in potir:ul flocHar Spre a sarhi "nectarul dulce,
I' .! 0 Ikln.dl1 in adin'CUl pamintului. Este 0 trudii istovitoare, ('u care d'e
hi Lt,,1 incheie lor, epuizate, cu aripile zdr enWite, ell corpul
11I f']nR. dl.ci de mult au pierdut haina paroasa, trebuind sa baHi drumul
.,,"1'1101', vfzitind milioane de f1ori.
Ccrcetiitorul Brocker a calculat l1i a stabilit ca u!!.JQ.lQgUlm
du mlcre adus in stup albinele unei colonH viziteaz[-l,'5=::2 milioane
tlnrl de sa1cim, 4-5 milioane flOri o:e sulfiha sau 6 milioane flori de
trU(\i dill
In schimb, dnd le-a venit rindul sa devina culegatoare, a fost pen-
tnl ele 0 zi de mare desfatare,
In dimineata acelei sarbAtori florile cimpului sau ale padurii tri-
miL chemarile lor parfumate ea nil1te vornicei ce Yin cu plosca pUna sa
Invite nunta$ii la petrecerea cea mare. Culegatoarele gases<: potirele flo -
rllor pline eu of rand a dulce a nectarulu! sacii plin! eu polenul auriu
tit ontcL'elor, imbiindu-Ie sa Ie culeaga. Cu aeest prilej va face poleni-
7:f1 I' Cr{l narHor astfel incepe culesul. E zi de satiblitoare. eu tresarirea
bucul'\ei ce Ie vine de departe, din milioan'elor de pina
JB, ole care Ie indeamna la cules, ea sa aduca in faguri hrana pentru
tl!l cl'etu! ce reprezinta viitorul speciei, caci eulegatoarele avind inca
fJu\in de trait, foarte putine din ele vor ajunge sa consume din truda
J'\(lCstlCi ,ogoniseli.
Grupul culegatoarelor este reparlizat in raport de nevoia de mO-
ment n colonieL Dacii in stupi este cald se simte nevoia de apa, a
pw'lc mal redusa dintre culegatoare pleaca sA 0 aduca din izvoare sau
" snaJ1btl din roua c1i.zuia in zori, daca, io stupina nu exista un adApost

(;i nd J,eclarul este abundent, colonia trimite la cules l1 i albine mal
IIIW1'.:!, crici inslinrlul pe oricare altui, chiat" pe
!'I' I fl" l't'prwl"C'\i t>,
\11 11
Dueli cuib111 d uee !ipsa polenului, 0 mare part.c dlntl'e clIl c:ga-
toot"e SC ll10bilizeazfl in cHutarea transpol"tul aces-luia dupa iluJica-
tiile date de Eentru culesul propolisuiui sint culegiHoare sp\.'-
daUzate.
Dintre aceste elemente necesare comuoitatii, aduse in stup de
&.rfupul social al culegMoarelor, culesul nectarului l1i al polenului J}i-l
impart albinele proportional, schimbind sarcina intre ele dupa nevoi k
d_e moment ale coloniei, tAra ca vreuna sa aduca in stup deodota ,,1
pe unul pe celiilalt.
I Culegatoarele de propolis !?t dl.ra1:oarele apei ramin la sal'cina Jot'
din prima zi de zbor pina dnd virsta nu Ie mal ingaduie aceast;i
grea activitate.
N ectarul dinamica lui
- Dar inlreb8. unul dintre Itinerii apicultori - ce este nec-
tarul? Ce plante U produc cum se prezin1a, ce contine cum este
transformat apoi in rulere in fagurii stupului ?
- In general, toate pentru a produce lructul, au nevoie-
de acel element energic care este zahiirul. El este acumulat de plante
de-a lungul sezoanelor, incepind din primavara pina apare fri gul il
secreta in potirele florilor sub forma de nectar in timpul infloririi, in
cantWiti mai mari "sall mai mici, in raport de necesitatile fiecarei spe-
cH botanice .
o conditie important! pentru a fi cules de albine, consUl in oi-
velul la care nectarul urca in potirele florilor, nivel care trebuie sa
fie in report de Iungimea trompei albineJor culegatoare. Stot plante
cu mult nectar - cum este de exempl u trifoiul - care avind poti-
rul adinc, aibinele culegatoare nu pot sa ajunga dedt r areori la ei;
dnd timpuJ. este umed, afluenta mare a nectarului determiml 0 ridi-
care a nivelului in florilor. In general, piantele s-au adaptat
de-a lungul milioanelot de ani, pentru 0 polenizare cit mai perfecta
cu aj utorul insectelor. Cele care au nevoie de ajutorul al binelor in
aceasUi. opera de polenizare sint denumiie plante "melifereU, "entomo-
filet!, al caror numar atinge 200 de specii, oferindu-Ie in schimb
aceasta substanta dulce care este nectarul pe care albinel e n trans-
forma in miere. Cum 0 parte din aceasta categorie de plante melifet'e
i-au {olosit omului fie alimentar, tehnic, medical sau furajer, pentru
el personal sau pent-ru animalele gospod.1iriei sale, omul le-a cuIti vat
pe supraiete lntinse, oferind astfel albinelor posihilitatea sa culeaga
mult neotar.
Prin radacinile lor, plantele ahsoI'lb apa din pAmint, f ormind 50-
lutii de nitrati, fosfati, carbonati Ertc. din substantele din preajmu
ra-dacinilor. Apa inca,rcatA cu sol'l.ltiile amintite, poartA denumiTea de
seva care circula prin vasele conducatoare ale plantelor pina la fnun-
zele verzi unde are loc un praces de elaborare, de amplificare
\ie denumit " fotosinteza<l.
Aducerea asimilcrtelar - dupA prof. R. Chauvin - este mal
compiex8 decit adusul apei. Dupa oprirea fotosintezei din fru nze
167
<11/1\1 Ili ei Un 'ttansport de asi milate, l1umCfOflse plante nectarif.ere
pilL I:Ilt cont.j nue un I)arecare llimp secretia l or pe seruml secretiilor de
I _ amidon, tanin etc. - !1i alte substan\e. Hidra\ii de carbon
1'""'.1' pt"in fascicule condurotoare sub forma de zaharoza, care poate
H de o8l"ecare cantitliti de oligo-zaharide de alcoolL Absorb-
1
111 IH.' lltce notiv. dici vasele liberiene ale plantei sint semipermeabile.
11 bUlte cuzurile \esutul glandelor poate transforms in mai multe Ieluri
de carbon. El poate sintetiz8 zaharoza pornind de la hexoze
111 11\1 c\( .. Iii nmi.ri'cm'l.11 mobilizat ari de 18 .unele ,taninuri 1).
'crcetAtorul sov.iE."ti'c N. Screbtov a constatat cA nectarul secretat
1111' (lclCI'minli. nu numai in iunctie de nivelul iotosintezei. ci !fi de bilantul
)(lut:ldckJI' - a zaharurilor - ce rezultA. din din1.re cantita-
It' /! d(.' zli haruri formatA. !ii consumul lor pentru procesele
Vf'III\(' ote Iplantei.
F' I'unzele verzi sint compuse din celule invelite in cite 0 mem-
til Hil t! c<:'.Jul nzica pe care ele insile 0 secreta, Cele mai multe celule ve-
" ,llfllt' incArcate eu clol'o:CiUi, ace! pigment natural de
,.II, )firC vt!roe care se afla in celulele plante lor care sub acvunea ra-
tll \l )I' solnre asimileaza din aer Ibioxidul de caI1bon ne<:esar, eliberind
In atmosfera. Aceasa eliberare de oxigen se produce nurnai
hltlllC'1 dnd plants este expusa r azelor solare, deci numai ziua. Asimi-
!lilt! bl(lxidul de carbon din aer !ii din sol, planta se
IHllllOI co materii minera1e. Ea sintetizeazli glucidele - deci zaharurile
r/l/l. cotpurile chim.ice atlate fn ser'O:. Plantele "fabricO:" aceste glucide
'1) 1 till/pul cit ele sint verzi, din primiivaro ,pina toamna, cind cad
Itln1lcle , Glucidele se acumuleazA sub forma de amili.on in dlferite
\Ctl Ul.uri ale trunchiului, ramurilor chiar in radacini.
Clnd sosel?te timpul infloritului, piantele pun in aceste
rt'Z(' l've ducindu-le in primul rind in glandele nectarifere ale "[lorilor,
j)l'nLru ca zaharul, care este un hidrat de carbon, sa dea plantei ener-
gin necesadi. pentru creatia rodului. tn al doilea rind el apare in pa-
tl l'lll flarBor peniru ea sa atraga cu lui insemele poleniza-
lOll rc, asigunnd in acest fel 0 a valorii roadelor.
Glandele nectarifere se aflA in mod la baza ovarului
rJOl'lIor respective, dcci in interiorul l or, rnotiv pentru care sint denu-
1\'I1te. glande intrafloral.e. La alte plante elc se alIA in aIte aeriene :
pc ll' unze, pe pepolul acestora, fUnd denumite plante extrafloraJ.e.
23. 24).
Zuharurile care constituie ncctarul impreunfi cu aIte substlm\e
!llli t secretate de tesutul nemari.fer al glandelor, care are 0 alcatuire
sp<'cioli\ din rnai multe straturi de celule, cu pere,ii foarte sub,iri.
Cind pJantele inflor csc t rebuie sA se fadi fecundati a cu polen
tl Pl'C fI cia rod, seva circulatone ia din rezervele de zaharuri acumulate
t n tlitcritc tesuturi Ie trec in potirul norilor, in directa apropiet"e a
OVllrului. Acolo albine!e Ie gasesc, Ie culeg !),i Ie transportA in stup_
Snili t ia contine 0 serie de compu!),i chimici dar primu!
\0(' II d elin zahal'lIrile brute sub formA de polizahadde dizolvaLe in
r, H ......I)'" _ 7,IOhllr ell fQrmulo c:lllmlc.6 CoH,.o. <; D , I IIh..-Oll, ,I lI
au
"" OlJ>,
Ion
care 75% din con\inu't. Aceastif soh/ti e este ncctUl"lIt b)' I1 / ,
St ind in poLir-ul tlor-ito)", nectarul brut propor\i n Ih,'
zaharoza, care incepe chiar acolo in floare un proces de scimlon' "11
aju1X:H'l..Ii unor termen? de deSlOOm'Punere care sint enzimele vC(Jch. /"
din categoria josfatazei pe care obi$nuit Ie poseda majol"italeu rl urilot
meJi!ere.
Nectarul, acest lichid zaharat, nu vi ne in glande decit Il lwl("
cind plants are conditii tavorabile peotru atunc.i
dele neotariIere se ineardi eu acele particule :Cine seoase din re-,lCI"VOII -
rele de zaharuri acumulate de plant! in decursuJ anului. Propor\.iu 11('
glucide variaza nu numai de la 0 specie la alta, ci chiar in sinul ac4..' -
specii pot fi constatate diferente, ea urmare a fazelol' lor de dc.:-
vol tare a loeului ioflorescentei. CercetA10rJi gelmani au gasit di III
(lorile a trei de ciI'e!), i glucidele variau de la 27 la 62 mg zah:"l r
la 100 de flori, iar glucidele variau ele la rindul lor in propol"\ii
deosebite, fiind diferentieri intre felul zaharului produs : zahuroziJ ,
gl ucozA, fruotoza. .
Decl, ceea ce atrage in special pe albine 18 culesul nectar ulu f.
este procentul de zahiir al secretiei nectarifere. Siot plante cu nectJl I'
abundent dar SarBC in zahAr pe cal'e albinele H culeg in situstii de
3
2
Fig. 23, - Glandele nectarilere
intranorale a1e flor.il Semper Virum :
t-I - tesutl.ll necl.arlfer; , - &eCrl!\ia
elaboratA B nectarulul.
Fig. 24. - JUblne nectar
extra!lorBI de In mllzariche --'3>
UpsA mare. Unele au abia 8% care nu in'tel'eseaza albinele, iar altele
ating 76% cum este a castanului comestibil sau sovirvul (Origanum).
Dupa cercetatorul T. Simi"dciev este 0 corelatie pozitiva intre cantita-
tea de nectar cantibrtea de miE\re. lrutr-adevar, cercetAtorti de hI
Sta\iunea de apicultura din Sofia au cereetat !loarea de gutui japonc?'
core avea la 37,4 mg nectar un continut de 48,5% zahar de la cme
J80
ob\i ne 306 kg mierefba. 0 (l oare de salcim galben _ Caragana
orbol'esces - are 6,5 mg nectar cu 34,4% zahar, iar de pe un hectar
SC ob\ill 68 kg miere. Thntr-o fJoare de albine - Asclepias syriaca
- s-au extras 12,12 mg nectar cu 50-65% z<>har, iar produc\ia de miere
ob\inuta de pe un heotar a fost de 58 kg, iar maxima de 70,7 miere.
I! o8/'e de coacaz negru (Ribes nigrum) livreaza 7 mg nectar cu
n"lo zaMr.
Cercetiitorii au stabilit procentul de zahar la multe plante meli-
rerc. De exemplu: IaJeaua pestrita (Fritillaria imperialis L.) are 10%
znhli r in nectar, prunul 13%, marul 15%, ieiul 30'10,
:15'1., iedera 55'10, castanul salbatic 68'10, iar sovirvul 76/., ca sal-
(Imul. Floarea-soarelui ,var. Carator timpurie are 45,7/mg zahlir, fata
ti c var. Vnimk 8931 care are 62'10 mg, din'd 0 cantitate mult rnai
lilllre de seminte datori1a polenizarii intense pe care 0 iac albinele la
tlCeasta varietate.
Un nectar insa prea bogat in zahiir care devine viscos este re-
collat de albine cu greutate, solicitind eforluri mari ca sa produci\
necesare transformiirii zaharozei in glucoza fructoza _ care
Le 1nierea.
Variat:U a proport:Ulor de zahlir in nectar se observa in raport
I ' U v! rsta arborHor. Astfel, teiul prea biiltrin are 0 productie de neciar
111/, j midi decit arborii teiului rnai tineri de 30-35 ani. Cu totul con-
Irarie este secrepa afinullll (Vacc:iniUlO L) cul!ivat pe scarii mare in
S. U.A. ale carui plantat:ii ce au virsta de 25 de ani, dau nectar rnult
rnai bogat cu un procent mare de zaharuri, falii de paintatiile mai
tinere.
Salelmul
Oletarul

Sotora
TAt.arnica

1
9rusturul
Luce:rna lrigata
l..lmbn-mielului
Scnetul
Sparceta
PdlAmlda
Ct coarea
S U5tliul
I sopuJ
Urzlca rnoarUi

MAruI
Floorea-soarc)ul
Luccrnft neirl,alti
Prunul
verzl
Hl O
600-1500
600- 800
400
300
300
260- 380
200- 300
200
25()...... 380
150
150- 350
100- 150
130- 120
70- 120
45
35
30
30
50
25
20
20
Rugul
Teiul
Urechea porcuJui
Jugastru
Glicina
Facelia
Ceara albinei
Coriandrul
JaI"'Iul
Salvia
Artarul
SuUina
MatAciunea
Zmeurul
Coapa de
IsqpuJ



MW)taru-1

Castravetll
Migdalul
6
500- 1000
500
600
200
300- 500
280- 300
200- 300
250
200
150
100- 200
150
50- 100
70
60- 120
75
40
30
JO
25
20
5
In Iimilele Iargi ariitate, Intr e sEcre\i ile de 8'/. zahar 76'10 sillt
cileva sute de plante, arbori dint re car e redam un l abel
reclus in care arata producpa la heclar a mierii.
In alta lucrare, A,B,C. -ul apicol, am dat extindere mare fl or ii
meliiere .!iii nu mai revenim aici asupra ei4
FIorile plantelor leguminoase secreta un nectar mill concentrat
pe !imp cu soare, cu temperatura aerului peste 20C, pe eind pe timp
noros nectarul lor este fluid, cu concentratie mica de zaharuri.
Transpirapa provoaca in plante 0 circula\ie foarte vie a apei pe
care riidacinile 0 absorb din sol. De in data ce vine noaptea, echilibrul
se smca, transpira\ia prin cuticula glandelor nectarifere conti nua, dar
cea prin stomate inceteaza, did lumina soarelui care sa 0
producii. Atunci seva care se aduna mereu in \esuturi nu mai poale
fi evaporata, se strecoara prin ele, cu toate substanlele sale, ITecc
prin glandele nectarifere, se filtreaza prin stomatele pline cu materii
zaharoase se adunii sub forma de sue dulce in paiirul florilor sau
in alte ZOne de exuda\ie ale plantei. De acolo, in une!e
ore ale rilei, albinele se gri\besc sa-I culeagii. Acesta este nectarul.
In general seerelia nectarului depinde de 0 serie de factoIi in
legiitura cu condipile geogrance, pedoclimatice, meteorologice, ecologice,
soiul plantei, factori agrdtehnici etc. Ca urmare, s-a "tabilit ca condi-
tiile cele mai propice pentru secrelia nec!arului in functie de specia
plantei zona de sint: 0 temperatura de 18-20'C pina la
25-28'C 0 umiditate a aerului pina la 60-70'10.
ConFnutui solului in substan\e minerale, cel cu mult cernoziom
eel de aluviuni influenteazii in bine florile melifere care dau mult
nectar.
Nevoia de mulla lumina solara, cu temperaturi ridicale la unele
plante influen\eazii favorabil secretia nectarului. Levan/ica, de exem-
plu, care este 0 buna meliiera, da nectar mult numai acoJo un de este
expusii spre sud, ca sa primeascii multa lumina caldurii solara. Lip"a
caldurii a luminii solare influen\eaza negativ media de miere reali
zata pe 0 colonie.
umiditatea solului este 0 necesitate importantli pentru secre-
de nectar in flori, sint plante care dau nectar mult pe timp secetos
- CUm este, cazul sulfinei (Melilotus albus L.) a plantei
(Leonurus cardiaca L.), ceea ce duce la concluzia ca fiecare specie de
planta are alte cerinte de sol, temperatur a, urniditate etc. se com-
porta Merit in regiuni diierite.
Secretia este favorizatii daca noaptea este calda, daca diminea\a
cade roua, ziua este cerul innorat ; atunei nectarul abun'dii.
Elaborarea nectarului are loc in momentul cind se deschid sacii
eu polen, deci dnd aoesta a ajuns la maturitate, iar pistilul ""te prega-
tit pentru pIimirea polenului ce unneaza sa fecundeze flearea. Odatii
In:dcplinit actul fecundiirii, secre\ia de nectar este o.prita. Dupii W.
& huel in1ervine acolo un proces de ooo.rdonare cu ajutorul unu, meCR-
191
uilim hm'fflOtl<)'1, i\ubll'ul ril. honnonli pot regia .,i k [l'!isfel"ul
7!lIhrwulul. indusi v mi'ljcarea lui glandeJe nectarircrc.
N('ctarul din Cl ori - F. Taranuv - este secretat aproape
lotdcmmn in mod periodic, in :unctie de variatia complexului de factori
1I1ctcol'f)iogici, a vremii din cursul zilei. Neclarul poate sA aparl1 sa
dillpnl"i\ din flori de mai multe ori in 24 de ore. Exist! de asemenea 0
11'gliluI"a directil a secretiei eu acumul!rile de amidon in tesuturile
piunlCj eu un an inainte. De exemp!u, teiul va da eu sigurantA 0 buna
rl'coltii daca in lunite august .o;;i septembrie au dizut ploi abundenle;
otunc:1 due seva bruta cu multe solutii, sus, in frunze, foto-
"Inlcul indepline.o;;te rostul ei .o;;i arboreie aeumuleazA mult amidon
til \csuturi, pe care-l prezinta modificat, in anul urmAtor in potirul
(Indio)'.
o agratehnica supel'ioara, eu avtnd Ia baza azotu!,
pl'oduce un spor mediu aproape dublu. 0 com'binatie de fosforice
potfl,'Jlce are 0 mare influenta in produc\ia mare a nectarului,
- Dar in ce imprejurar:i nectarul flonlor este deficitar? intreabA
unul dintre tinerii apicultori.
- Dintre factorii eu efect negativ asupra productiei de nectar
mCII\-ionlim : temperatura aerului su:b 20C, dnd albine!e sug cu greu-
Int(! nectarul, soliciUnd mult musculatura aparatului lor de absorblie;
IIpsl.l diJdurii solare, caci albinele nu pot aativa normal declt de la 12C
In sus; iar sub aceasta temperatura ele nu pArAsesc. stupuJ; ploile
il bundente clnd florHe sint deschise, pentru ca acestea dilueazA alit
de mult concentra\ia de za'har din potire, incit albinele l'efuz;1 sa-l mai
culeaga; desciirdirile eleotrice, ingheturile tirzii, virutul care usuca
nectal'Ul mai ales dnd afara este prea cald iar florile se deshidrateatii. ;
ctnd viteza vintului este de gradul dOi, 80% din culegAtoare nu ies Ia
cules, menajindu-.o;;i elorlurile de infruntarea lui; imbAtrinirea pomilor
In livezi, mai ales clnd nu s-au :fAeut tAierile de rigoare pentru rege-
nerare; aplicarea pesticidelor in timpul infloritului livezilor, oprita de
lege dar pe care multi pomicultori 0 practica. Acestea nu numai ca
uticl 0 mare parte din culegatoare, dar ata:ca procesrul de fecundare.
tnchei problema rlinamicii nectarului rnspunzind unuia din voi,
cure m-a intrebat cum procedeazii cercetatorii pentru determinarea
de nectar a unei plante, -5i a producliei ei in masA la hectar.
- CercetAtorii extrag nectarul cu ajutorul unei micropipe't.e gra-
dille; Inointe de a absor.bi nectarul din potire, ei absorb cu pipeta 20-30 mg
de ilplt distiiaUi pe care 0 sufla tntr-o floare 0 absorb apoi ime-
rllut, Jltdn<! f1 C(Nlstli operatie de 2-3 ori, tratinld astfel un mynal' de
5 flO/'j; llPOi, pt'Ociusul recoltat it impart la 5, mai fnUi din
111 2
totul canllitatcu de ul).11 dlsUlut<1. Pentru 0 precizul'c ttl01
lllare, lichidul se toarna in ce au foot prealabil cin,ttldle 11,
balanla de lorsiune, eprubete Cll 0 capacitate de 200 Zahilnil
din mierea lichida se masoarA eu re:f'ractometrul. tn privinta cunoll$I.Cd i
provenientii sale operapa este simpHi : se dizolvA 10 g miere in 20 ml
{IpA dlstilata. Solutia se analizind sedimentul se
o serie de polen uri, care dupA exterioara se de
la ce plantA provin. Po!enul majoritar din sediment va fi de la Clow'ell
din care provine el.
In ceea ce prive!'jte productia de nectar la hectar se calculeazii
rezultatele obtinute de la cele 5 plante, iar cilra se cu
numarul de plante pe un metru piitrat, care amplificindu-se cu 10 000
cit are hectarul, se determina producpa de nectar Ia ha a plantei
respective.
13 - c.3(1
GRUPUL SOCIAL AL ALRINELOR
PRELUCRATOARE A NECTARULUlIN MIERE
CU AmTORUL ENZIMELOR
- Ne-ati spus in lectia trecutA - a intervenit un t inAr apicultor
<'it din nectarul adus de culegAtoare in stup. apare, prin transt'Or-
IImre, 0 miere cu un insemnat PI'ooest de apA. Cum se face aceastA
II undt, rOlare?
- Nectarul aclus in gull8 culeglitoarelor este pentru inceput, 0
" .lu\1I: !I1uprasaturat A de zaharuri in ap1i. Gama acestora este toarte
'1111'111111 , dar zaharoza primul loc, fiiod urrnat! de aite zaharuri
{'(I I moltoza, melitoza, melibioZ8, trehaloza, raf,iO'C)2'8. dextrine ebc.
' I'i'I'lt(' lk.-estea tosA sint polizaharide. Sub aceastA formA insA albinele
IIU Ie pot lolosi direct ca hranA. intructi ele au moleeul! mare 111 nu pot
II tr"biite peretii inlestinului mijlociu, care este stomacul albinei, ca sA
[ntre tn circuitul hemolimf al. De acees, albinele trebuie ca prin mij-
loocc proprii sA Ie siarime, sA Ie scindeze printr-un proces de hidroli-
1l1rt" eu ajutorul produsulw unor glande despr e care v-am vorbit. Prin
trnns ronnarea poUzaharidelor in mon'ozall'aride, zaharuri ell molecula
mlell, albinele ob\in cele douA zaharuri componente ale mierii care sint
"Iucoza fructoza. AceastA opera 0 acest grup social
III coloniei care s10t prelu'CrAtoarele.
Citeodata culegatoarele gasesc in unele fIori nectar cu un ame8-
lee de glucozA fructozA, pe 'care-l preferll. cules, dd organismul
101' nu mai este sHit - in acest caz - sA mai extraga secretiile glan-
dullll'c Decesare transtormari. Aceste plante sint insA foarte rar inilnite
ti c c,'1.li egatoare.
Produsul zaharat, care este mierea cnLdii. este la inceput 0 solu\ie
In opA, care dupA prelucrnre atinge a densit ate de 1,34-1.44, apa
rlhnlniod in propor1;ie de 20
0
/
G
, plus 501. diver!?i constituenti , in canti-
lilt.! rt.>(luse. Procent.ul insemnat de apA din 'mierea crurla trebuie 101a-
lul'<.I!., peotru cll. alUel ea un proces de fermenltare, dAunMor
PI'Od lisului.
Til raporl cu temperatura ineonjurAtoare, produsul nou - mierea
- vul'inzA neuniform in ce pI'live!?te volumul sAu. CereetA'torul V. Gubin
(U.R.S.S.) supunind 1000 em' de miere Iuata de la + 30C, l a 0 tem-
f)('rnt url\ de _ 12C ea miC!?orat volumul eu 20/0; deci prin TaciTe
IlIfltrwr corrrprimli .

Produs ul ure 0 Lleirlitale C8.1'l.Icteristicii, desprc care VOTll vOI' bl
ffiaj depur-te. EI este imbogli\it cu direrite enzime din cntcgol' ll1
invertnzcL lImilazei , care moi intii apur chiar in potiru} ri ol'ilot, dntll
rita cnzimelor vegetale, dar cele mai multe sint produse incorporll\(' dl '
f1lbinele prelucriitoare, pentru scindarea polizaharidelo.l'.
Culoarea mierii este variatA de la alb-lim pede, transparent.
ben-auriu, pinA 18 brun-fnohis. Pe masW"1i insc1 ce mierea imbiit.rinC'-:;. 1('
se schimbA la culoare, mai ales dod procentul de fier este jnsenllll l\.
cum este cel de Ia iarba neagrli.. In aceastA situa\ie hidr'\.lxi-
metyl-furfurol anata in miere se peste maximum &tmis de 5 rrJg
Ia 100 g. Problema va Ii lAmurita curind.
Culoarea poate sA fie schlmbaUi. dnd mierea este prea mult infier'-
binlatii merglnd pinA la earamelizare. chiar ' dod indilzil'cn
mierii alinge un nivel urcat (71 0c) dacA este rAcita imediat, en I:;: i
recapatA euloarea initialli.
Capacirtatea termicA a mierii este !?i ea 0 caracteristidi a nouiu i
prod us ; ineAIzindu-se in timpul zilei in stupul caldbatut de soar!!.
'!agurii cu miere sint acoperiti de al binele coloniei; ei cedeazA plusul
\ de caldur1i cind apare rAceala nop\ii, <t emperat ura colonici
ca un t ermo-regulator, proces care are lac numai in coloniile puLe-mice.
nu se lasli pentru iarpli in stup faguri- cu -miere in numiir
t mare, .care nu sint de coloniHe mai slabe, spre a nu acumulu
......ofi in stup prea muk lrig. -


- Dar cum se face procesul de scindare a mierii ? intreaba unul
dinlre tinerii apieultorn.
- VA amintiti cind v-am vorbit despre glandular aJ
albioelor, de importanta glaodel or faringiene. Ele tndeplinesc rna,;
multe sareini, tie c.li prOOuc pentru hrana puietului larval', fi e
cli produc enzime pentru prelucrarea neotarului. ,In aceast! elln urmtl
snrcinli conlucrew glandele lor salivate. Aceast! secretie esl (-'
Invertaza, Procesul de scin'dare incepe, intr-o mAsurA- mai micil, chill r
In gUl?a culegAtoarelor ajung in stup. Odat! ajunse acasA, culegi'l -
tonrele se grAbesc descarce gu!;ia ca sa piece Ia alt drum !;i i sll
ududi alte I?i aIte transporturi de nectar mai ales cind culesul eS'te
nbundent. In nceste situntii unele culegiHoare executa !?i ele un mic
duns de scurtA duratA, tncredin\ind coD\inutul gU!?ei albinelor t inere
din stup ce -formeazA acest mare grup social amintit - . al a1bioelor pre-
!ucrAtoare.
Pialtura de nectar tnsA eircu111 activ de Ia 0 albina 1a alta,
dupa observatiile cercetAtoarei Ana Maurizio, 0 dau !;ii trinlorilor
Unen Cll re - zice ea - participd llUituri de JucrAtoare la elabornreu
mferll. Fermen\ii caracteristici, de prelucrare, pAt-rund 0 datA ell saliva
I n mtltel'in primii care esle necl1.lrul. clnd culegAloarele i1 absorb
din poLi r ul fl oni. Nectarul este moi tnt-Ii dll uut, pel1'lru a putes !i
UbHOl'blt, clh .. i cuJegdtoarele - in mod cu greutrute
f)t1n I.Iompe.J $01u\ 11 ,roO/ l.e Zll hnrIlU! , groll'3e, ale elirol' pl'Oce1'lW
19$
111>11 ai nL sub 280/ 0. Numui prin etc pot sA S081"bii usemenca
1(11\,1\11 . rnp1. ce mgaduie culegatoarei sA se !1i hl'ancascli. cu nectaruJ
hnght tn zllhnroza fie el din flori , fie miere de man! sau sirop de
"II hOI'. Cu cit matel'ia prima circulii. mai aotiv, adicA ell cit ea trece
p,'ln mai multor aibine prelucrlitoare, ell atit secretiile glandu-
IIH't.I ell rerment apar in procente mai ridicate.
)\ C(.'I1St i:\. lucrare se imparte in daua faze : prima este faza de
II d wl{U'c tl zaharozei diD materia prima, a doua e transformarea ei
111'1 ,. climinarea unei marl p.i1l'ti din apa pe care 0 are ffiierea cruda
I
)l Uft ajunge la maturarea ei - decl mierea coapta:. In fe1ul acesta este
pcricolul unei fermentatii, care obi!?Duit incepe in ariee solu\ie
tuhnnHft. Aceste transfonnari, in fazele amintite, se vor efectua cu aUt
Ilui l blnc $i mai repede cu cit materia prima va circula mai activ din
NU,n In la albinele prelucrA.toare, RezuWi cA este de 0 aati-
vllHl r rli.cutA in comun, cum procedeaza sibinele dnd transfonnA.
twotlu'ul tn miere, cind cHidesc faguri cu solzii?ori ce circulii intre cele
1Jt! l produc i?i cele ce-i lucreaza, cind hrAnesc puietul larvar sau clnd
jlU llJ' tjta de matca, Aceste "prelucrAtoare" ale nectarului stnt din'tre
I fl l t1 nUl ! Itinere, avtnd doar 5-6 zile de cind au pAriisit alveolele natale,
Jil lil nu ou tost doici, deci glandele lor faringiene n-au secretst ;
i(l'U/ IUI social al doiciior nu IX>8te indeplini conoomitent !ii serviciul de
Pi " UM"(U'C a nectarrului,
II11.r-adevar, glan:dele faringiene pot secreta daua substante, dar
nil In timp, caci ele ori slnt doici :?i of erA larvelor secretia glan-
dulol'll a lAptilloruiui, ori slnt prelucditoare de nectar - secretind inver-
111:11, 'o.tu.,i, dacii din anumite motive .,i necesitii\i de moment ale.
(Jc) lonici albinele tinere au fost intii solicitate timp de 2-3 zile sa furni-
I',C;:C 16pti.,or i?i apoi au fost mobilizate la prelucrarea nectarului in
mlere, de la un cules in avalan!}e, glandeJe lor Iaringiene port opri
II ccro\ia de lapti!}or !neep secre\ia de invertaz4, cu condi\ia ea servi-
('lUi de doicii sa nu ii fost indeplin1t tli.mp mai indelungat, Faptul
{Ieostea' din au secretat nu inseamnli. cli. doicile nu pot
('l'} nSuma pentru propria lor hrana {i t zaharuri neinvertite; ingerate ea
ut(II'C zaharurile tree mat departe in intestinul mijlociu - deci sto-
moeul albinei - rAra a solicita 0 scindare a polizaharidelor in gU$a,
dar tn intestinul mijIociu se intUnese ncolo cu 0 invertad. chiar mai
neLl vA, ce face serviciul de scindare. Pentru a 0 distinge, aceastii inver-
tom 1I (ost denumitii diastaz4 albinei chiar atund cind
C' ulcgl\.toarele aduc tn un nectar cu 0 pr:opor\ie de fructozA nativli.,
tltlntll in potirele unor flori. De altfel, glandele faringiene slnt inactive
pCnLru !ructoza; in sehimb albinelor prelucratoare secreta atune!
n nlt!\ enzimA denumita zaharazii care procesul de invertire
fti clIt incompJet pinA. atunci, l}i ducindu-I pinA. la definitivare,
Inditerent de sortu! de zahli.r pe care it au de preiucrat acest
fi l' Ul) aJ prelucratoarelor, rezultatul final este realizarea mierii crude
tlltt'"I, miere ce este 0 solu\ie de subs-tante zaharoase, cu multA s pa,
enl'e vn rI eliminntll. pin.li la obtinerea mierii coapte,
Dinamica modiricarii inver tnzei duptl M. J erebkin cs te
1I 1,tn': legM/\' de pnrti cularit5tile :lC'ti viliit.ii nlhin('ltll' In En Vi l rim:it
11II1
de la l'f!sA la rasA, ExisHi 0 core . dit'ccUi iotre activi'taten oecst.cI
enzime !?i capacitatea ei de invenl he a mierii de cAtre grupul alblncJor
prelucratoare. Exist.li, de asemenea, 0 cor-ela,ie pozitiva intre ac\illocn
fermentilor la albine inainte de cules l1i productia de miere a colonici.
Con\inutul mierii in fermenti depinde Ili de 0 bogata alimcntn\f(.
a albinelor tinere cu proteine, deci un consum important de polen hn(' -
diat ce albinele au parasilt fagurele oatal, Ciod aceasta alimeotarc est('
insuficientii, se prejudiciazii formarea secretiei de invertir..li, ill!' IlL
analiza tAClLt3 de beneficiar se va gAsi un procent slab de fermcn\; i n
miere, care astfel este deprecia-tA,
Continutul In fermentj. mai depinde Ili de provenlienta melJrl' I';j
a materiel prime - deci a nectal'ului - de asemenea, de
de maturare a mierii de catre albine, precum !}i de metodele de tTi.lt<U'l'
la care mierea a fost supusA dupa recol tare, Exist! a deosebire i nlrc
continutul de enzime al nec1arului intrafloral l}i extrafloral, care VLI fi
evidentiat.li cu atIt mal mult cind vom vor bi 'de mierea de mana,
Viteza enzimatiee prod usA de caldura din stup ventilu-
tia de acolo iatA de diferite sorturi de zaharuri, nu este egaUi. De
exemplu: zaharoza !,>i maltoza sint scirzdate mai u$Or de inver/.(l za
gZandelor faringiene; melezLtoza l11 rafinoza de enzimele diastazice lI le
glandelor din intestinul mijlociu, cind ele sint integra'te pentru alte
scopun lucrative cum este, de pildA, c8ldura necesarA pentru ca glan-
dele ceriere sa dea Clnd aceste zaharuri sint destinate in
colonie oa rezerve 'pentI"u 0 alimentatie ultel'ioara, albinele prelucrii-
Ware Ie regurgiteazA I) din pe limbA, ca apoi sa. Ie resowM de
mai multe ori, pinA clod secretia de in.vemaza Ie transformA in m.iCn!
coapta. Astfel se eliminA surpl usul de apa. din mierea crud.! care SI!
maturizeazi\; prelucn'itoarele nu tin picA-fura regurgitat.li decit cUeva
secunde, pentru ca s-o resoarba in In felul acesta procedeazA
repetind lucrarea de mai muite ori, timp de 1$--20 minute, ciod
mierea, ajunge sa aibA numm 40-50'1. din apa pc core
a avut-o neqtarul initial. Cu aceastc'i ocazie mierea <;cudA se innobi -
leaza, imbogatindu-!}i con\inutul infermen\i, enzime substante nnli -
biotice. Ele sint lusle din albinelor preiucrataare, deversate ncolll
de glandele faringiene l1i salivare, care pe llngii acestea !}i e ll zi mll ,
Aceasta vine adeseori direct din plante 0 daUi. cu nectarul adus de culc-
gc'itoare, descompunind amidonul; catalaza. provine partial din plan-
tete ee dau nectar, dar in miere apare ca secretie a glanklelor faring.ient!
rectale, cu 0 diferentc'i lntre ele douA, Glandele labiale oferii.
lipaza care scindeazli gr.lisimile neutre in scizi De asemenea se
mai afHi fosfataz.a. care intervine concomitent enzima prot eaza
din gw;a, precum lj:i oxidaza, Aceasta actioneazi!. asupra glucozei
impreun.li cu catalazele dau acidul gluconic care oIer.li mierii capacit.u-
lea unei bune conservi1ri pe 0 perioadA mare, In miere se mai aJi A
lj: i enzimele glucoziaza !?i fosfataza,
Tn urma ac\iurui acestor enzime, intr-o orA 501/1 din procesul de
scindm'c a nectarului este terminat, iar restul este desAvir*it in 24 de
'I ifl't,l " Tll lfo re - reoa d ueerea 11\ cllvlt.alea buc alA a C()n\lnutulul g u,,"1 .pol rl"3 baorbl,'C"
rl hi "u1t.. 1;\1 <:111'11: oeatle materIa primA ae Inefl rd . cu ma l mli ite en'(lnu:.
191
Ilrfl III 1, ,'ulxU'tie de 90-\)5'/1. Procesu l accfj lu I'upid ap01 inccleazti., i ar
Ihl nrt un tlllIp indclungnl in mie,re nu nwi ,'<1mine deci't 0 canUtate de
0./)0 1,:10/, zuhllrOza.
Sw/l c'onst.ata t de dlre cerceUitoni di secretiile aces tea sint in legA-
Ili rA tlll'celll. eu anumite perioade ale anului: in iarnA glandele tarin-
.;Ittlltl tlccrct...lI. roarte pu\in invertazA, dar in primavarA secre\ia este
IIhunclcnllt Vir'ful de ma re a lor, in special inverlaza, apare
II I (1 1fi l)illmina inaintea marelui ewes, ea cind organismul se pregA-
111.111 r: u untt ci pl1tie pentru transformarea viitorului nectar in miere.
DIII/Bni es modificarii activita\ii invertazei este strins legata. de
)hIl111t' ulurilll.\ile culesului. CercetAtorul M. Jerebkin spune cA exisUi. 0
1'01 \l lu\lo directA intre activj!tatea invertazei !?i capacitatea de invertire
u Illh" ' 1l de c.:'ltre albioele prelucratoare.
TouUl. aceastA operA de prelucrare 0 fac albinele prelucditoare
Dlnti clod 1Ili erea crudlt este pusa provizoriu in alveolele f agurilor, in
tl lI'II \lI rl pe peretii interior ai Cagurilor din mijloc, unde dHdura
/nul mare !?i evaporarea mai intenscl. Apoi ele 0 mulA in alveolele
r'UIUI,nUr mtirgina.'?i, unde curentul de aer produs de aripile albinelor
este mai mare. Obi!?nuit, aceste Opera\ii determinel muta-
j (tA tIIlf'rll In 2-3 zile, mai ales atunci dod numArul albinelor ventila-
IlIfl! 1'1 I'ttle mare, iar temperatura !:i i umiditatea relativA in stup este
(11 1\111 . 1' lnA Ia unn.li, in miere mai rAmine un procent de 17-18' .'0
l'lIrc este de mare folos coloniei, in iarna, clnd albinele
' 111 til.! pot deplasa aIad pentru a aduce apA in stup, !ntr-adevAr, mie-
t'NI lIvl ncl a cali tate deosebitA de a absm'bi apa din mediul inconju-
- :CHod higroscopicA - in timpuJ iernii albinele POt satis-
t lltlfl rt(lvQia organidi de apA atit de necesare hemolimfei din propriul
I
ll r cit 1;>i puietuiui, care. uneori apare in coloniile puternice
lIel\. In luoile de iaroA, ,tn mod obi1;>ouit procentul de apA in miere este
r l' l Indicot mai sus, dar diferit in raport de zona geograficA in care
un,n colonia ; C. L. Farrar a gAsit cit mierea din regiunile no.rdice
IJ.i\ , lire totdeauna un procent Cll 5011 moi mare de mlerea dm
\AdIC /J udice.
OJn cele expuse Se vede clar cum colonia de aibine se prezintA
0/\ un ndevArat laborator de cmmie.
l\lIE Il EA
Mierea, dupA cum este un produs animalo-vegetal eu f081'le
multe microelemente. Ea este hrana energeticli. necesarA organismului
albinelor, fa.d a fj In aoe1a!?i timp, declt in foane mica. masurA, fol osiW,
in puietului. In schimb, 0 parte din zaharurile consumale
sint Iolosite de albine la clll.ditul fagurilor, cum am arlttat la [ 01' -
marea scheletului coloniei; 0 altA parte este preschimbata.. in lichide
care se acumuleaz! !:ii mar-esc corpul gras aUituri de glicogen. Acesta
din urmA intervine ca un surplus de energie, clnd al binele zburAtoarc
sl'ot aproape epuizate, in eforlunile musclliare cerute de zbor.
Cum albinele culegAtoare de nectar aleg cu preferin\A norHe eu
procenote mai mari de zahAr. fructoza !:ii gillcoza detin primul lac; apoi
urmeazc1 cele Cll zaharoza care se aflA tn majoritatea n onlor, iar apoi
cele ell maltoza,
Cind mierea este din cea lloralA sau extraflorala este consumata
1;>i asimilata aproape in intregime, IAsind reziduuri minime de cel mull
2
1
/ . in raport eu greutat.ea uscatA.
DupA Louveaux Mangenet S-a stabilit cA, in mare, mierea are
75
8
/, zahf!I'uri l.otale, 20
0
/ 8 apA 5% constituenti minorL Procentul de
apA este 0 caracteritiscA dintre cele mal importante ale mierii; en
- dupa ace!?ti autori - conservarea produsulul, greu-
tatea lui specific! 1ntr-o oarecare mAsura cristalizarea savoarea ei .
Dupa. mierea mal pierde din apA. lnctt tn ea arc
18-25% apA. STAS-ul pentru miere considerA eA mierea care
20
11
/
11
es-te de cali tate inferioarA.
o formulA mai precisA a continutului mierii 0 dA V, Temnov
anurne: zaha.r invertit 74,42, zaharo2A 1,3, dextrine 1;> i substante za-
haroase 4,76, azot recalculat 10 alburnine 0,45, 0,19, acizi (acid
i ormic) 1,10, apA 18,05.
Un rol de seama it are deci continutul in zah!r al mier ii, care
cu cit este moo bogat cu aUt !iii secretiile glandulare care au servi t In
producerea ei sint mai multe .!; i var iate, dupA. provenienta speciilor de
flori.
Zaharurile mai insemnate siot gillcoza in propol1ie de 28-37
D
/
I

rruatoza 31-39
0
/ 0 zaharoza 0,5-1,3%, maltoza 5-11%. Mai stot
gome dextrine in propOl1ii reduse ce apar ca 0 degradare partinlA
II nmidonului din rezervele de zahl!..r ale plantelor 1;>i care opresc partinl
pt'ocesul de cristalizare a ntierii.
199
Atll nci cind glucozu Iructoza. mierea este mai dulce
WI Ilr ht tnllzcnzft Uljor; in schimb fructoza este mai dulce 1; i pAstreaz;l
lIiltll'ell In Sitw'c fl uidll. mulUi vreme. Mierea mai are un preccnt de 5/&
N!IIIt Ultl en\1 minori, care si.nt prm acizi organiei. elemente
substan\e nzotoase, de Ia 0,2 Ie 2,7% variind toate in raport
do nectarului !ji de timpul de pastrare al mierii. Dintre
I.hhllrlldlc minore, s-a gasit de ditre Withe Maher, eli prin pro-
tic ll'tU1sg1ucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahadde,
LI\lllr!ll zlnd malloza .izomaltoza. Albinele prelucratoare preschimbl!. nu
Illlmni zohnrurile nectarului ci 1;1 acizii lui. Astfel, acizii nectarului
tI'I\l Lti rOrml.l.\i in miere s1nt a1\ii , de eel a'Ci1ll?i in culegi1toarelor;
pr()llI c.rtllooreie inla.tura pe cei nefolositori, incorporind in miere al\i
IItt,,1 Ilcc..'CSuri.
sc intimpUi cu addul formic, extras din circuitul hemolimfal
, I IIrml secretat de glandele salivare, dntrind in componenta miedi
hHr I; masura.; acest acid nu are in miere componen\A
ell " rhlul formic aJlat in veninul acului.
'c' rcclAtorul francez J. Louveaux considern c! problema acizilor
1',lIf (omIt! complexol . Aciditatea in chimie se exprimA prin valoarea
J'IJ Ulul , odld con-centralia de iani de hidragen pe care 0 are neclarel.
It I lire 0 aciditate naturalA de 2,7-6,6; mierea din Han are
"n.'111 3,48-4,8. tn SOhimb, pH-ul mierii de manii este de 5,9-{i.9;
rtc,(!1 mAna este foarte putin aeidA. Tot aJ?a, 0 solutie de zahAr (sirop),
In rltn'Ctie de duritaiea lWCi cu care este preparat siropul, are un pH
d. 0,6- 7,5.
_ Dar care este diferenta intre 0 miere acida un'a alcalina.?
Jtl \,rcllbl!. un tinar apicuLtol'.
- pH-ul este un coeficient caracteristic acidita\ii sau alcallnitA\ii
lI uut mediu. Scars pH-1.I.l'lli cuprinde trepte de Ia 0 la 14. V....aI0..E!8 0
indi ct!, acidi t atea cea mai puternic! pina_ Ia cjIraJ, care indica 0 reactie
neutrA, iar treptele de aeasupra valorii 7 arata. progresiv 0 reacUe
1I1c/llinl1, Toate sorturile de miere - dupa. J. Louveaux - au 0
Ildlcll, a{ia cum am arAtat la nectar, chiar mierea de mana are va-
InMt'n pH-uluoi ce incepe de la 5,9 pinA la 7,9, deci cel mult ea se inscrie
11l domeniul neutrului, dar unele sonturi au ele 0 ul;ioraA reactie aeida.
Acizii din miere s!:nt de natura. organidi unii din ei sint chiar
vtl loLUI. Aciditatea mierii prov,jne in primul rind de la nectarul floral
el l pH-ul nrA-tat mai inain1.e, dar originea ei principala. deriva. din glan-
dele snJiv(lre ale albinelor prelucratoare ale neclarului in miere din
tll1elc procese cnzimalice fermentative. "Un sirep pur - zice autorul
cl int _ dut ca hrana. albinelor se cu acizi; dadi. el trece
de nHlj muIte or i prin albinelor, se constuta ca de liecnre dala
1, 1 II l ftl'C!;I i.C aciwtllt.ca".
Sc ('''(lnJ';id(' .. ctl dalorit.."i in acid citric {ii malic, miereu
flurol h supcdonrli cclci de manli. A'Ci zii din Ol ler e -
.111 ,,1 exprlnl uti pll nl .. - o nl!\SlI d'l speeialA - mi li ('f' lwlil
f
' .d /kl{ - Ct' (,(lTl ti m.
;:.O()
suma acidilA\H liberc. AcizH organici a"!lati in miel'e, in t Ofu'le mlcl pro-
por\ii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna pastl'MC,
ferind-o de bacterHle din mediul inconjurAtor. In afara. de ac.idul citric
malic amintit mal inaiote, in miere mai sint : addul succinic, tartric,
lactic, formic, propionic, butiruc, valerianic, caproic; sint de asemellcn
prezen\i !?i alcooli: metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropano-
luI, alcoolul izoamilic, hexanolul. J, Louveaux a gasit l;ii addul c.lor-
hidric fosforic. eel mai important, care aotiveazli asupra florii ink'S-
tinale comhate fermentatia reziduurilor este acidul f ormi'c acidul
glutamic for-mat din conpul albinei dintr- o parte a glucozei mierii crude
transformat.a cu ajutorul oxidazei produsii de giandele faringiene. In
prezen\a o.xJ.genului, aceastA enzim.a transform.a glucoza in acid gluconic
cu 0 degajare de apa oxigenat.a (H
2
0
2
). In schimb, enzima catalaza din
gu!jA disociazA apa de oxigen, evitind asftel intoxicatia ulterioarA a
mierii ou apa oxigenatA neutra1.izind efectul toxic prin descompu-
nerea ei. Acest acid gluconic aJija cum am amintit of era. mierii rezistenVi
la diferi\i mi"Cl'Obi , fiind un puternic
De asemenea, dintre acizii demni de remarcat slnt : acidul panto-
tenic ce Se in propoqie de 0,5-9% avind un e.fect salutar
contra dileritilor patogeni. EI ajutA la metabolismul hidrantilor
de carbon, al gr.asimilor proteinelor in organismul albinelor mai
ales al larvelor de matd. Are un insemnat r ol in afec\iunea lapti-
oferit larvelor de cAtre doici.
Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervo!ji.
El se afl.a in nectarul florilor aj utA la tonnarea biopterinei pe care
albinele doici 0 servesc numai larvelor de matea..
Aminoacizii 1) din miere s!:nt Cercetatorii au descopel'it
pina acum un Dumar de 16 aminoacizi dintre care prolina singur.a
reprezinta. 50-60
11
/
0
din totalul celorlal\i care sint: acidul aspartic, glu-
tamic, fenilalanina, serine, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina,
leucina. histidina, izol-eucina, vallna metion1na. Cei mai dintre
ei sint responsabili intr-o mAsurA mal mare sau m.ai mica de aroma
nectarului deci a mierii, despre care v-am vorbit mai lnainte. Ca
origine ei sint asema.nAtol'i protejnelor din care provin. Acetilcoltna se
ami ea in mlere. Ea este 0 substan\! acUva care stimuleazA circu-
latia, activitatea intestinal!, malpighianA glan'dula'iA, Unii cereeUitori
o evalueaza la 10 micrograme la gram, lar aWL la numai 2,5 gama la
100 g cu maTi diferente depinztnd de originea botanicA a mierii. Cerce-
Ui,toarea Ana Maurlzio spune cA efectul stimulator al mierii se datoreaz!
acestor substante acetilcolinice care stimuleaz! g1andulare.
Proteinele din miere sint pu\ine, tn afar.a de mierea de la anumite
plante cum este cea de rapitl care are 6-9 mg la gram sau cea de
tocelia sparceta cu 5-7 mg/g. Ele sint prezeote in miere datoritA
'\ .IImlnootizl _ care COD\ln 1n molecula 101" una sau mal mult"
"''Ilnle\! $1 cal"boxlUc". Sint i ubltiinle crilital1ne, .alublle In a pl. AU ral ImporlPnt til t 17JOIH
11'10 ,("Iu\flrA.
201
urftullf\IOI'IIOI' de. polen care cod dill I)l'IlCl'C III potirul Cloril inninte ca
" lbll1l1 ./\ tI ubsorniL nectaruJ. lui in miere delennin! !:ii pro-
yunlelllil botunlcA 8 mierii. 1n special mierea din castanul comestibil
. 1 din f10arca de nu-rnA-uils (myosotis) au citeva sute de
mil (Ie gr'l\unclori extrem de miei la 1 em
a
de miere. DacA \inem seamA
I'll ""zlmclc mai ales aminoacizH din miere au 0 strueturA proteicii,
"Ill .. ,." "pune decl c1l. mierea aTe proteine.
, ... minera'le din miere siot numeroase dar foarte direrite
In rUII('\ \e de provenienta sa botanic1l.. Asdel, l a anaHze S-8U g1l.sit:
l)'lr, tnllnWU1, nlchel, Jitill, ti tan, ealciu, potasiu, fostor, staniu. sodiu,
N\lJI1U, III sallimb - dupa Mangenet - mierea este saracli. [n catiani I> ,
1M! III pObasiu, cit in anioni 2) ; de asemenea, slnt
III I.hll'o'\ de rosfatul de caliciu. S. Mladenov autoruI unei carti despre
!!!ltll'c. II gtlsil in miere oligoelemente pretioase ca: bariu, beriliu,
Vll i l/lltllI. l:tcmuUli u, aluminiu, bismut, gallu, magneziu, aur, molibden,
1
\1111, , 1), nrgint, stron\iu zirconiu. tn special mierea de manA este foarte
.... 111111 til substante minerale care sint de 20 de ori mai multe latA de
1111 1) , "(I diu flori, fAra sa provoace vreun neajuns, decit atunci dod este
1"_"11\ cn hrl:lnd de iarnA penlru albine, de la care tl'ebuie exclusa. .. Toate
11I ,{" tV f1 l1bSlante minerale sint de mare folos dci intra. in componen\a
Itilor hUI'llloni, vitamine !;i enzime.
Vltamill eie din miere indepUnesc rolul de catalizatori biologici,
flllld In at rlnsd lega.tura cu hormonH !ji fermen\ii; ele asigura. organis-
IIIl1lul ulblnci condi\ii optime de func\ionare.
1)111 complexul B sint prezente in miere: B, - tiamina. B1 -
1' lbor1l1vina; B!; - niacina sau acidul nicotinic; acidul pantotenic ;
00 - plrldozina; B'2; de asemenea, IS-au 'gAsit !}i vitaminele C, A, D, :s i
.,('\<1111 roUe. Substanfele active biologic se afla in miere sub de
nottb,lotlcc mai ales in mierea floralA ; ele sint produse de glandele farin-
!llellc salivClre, dar provin mai ales din ncctarul multor plante medi-
,.Inole -5 1 di n mierea de mana sub !-orma de inhibine, co 0
marC! contra agen\ilor patogeni. Ele siut - dupA. R. Bruckner
- 8ubswn\e nsemAn.!toare colinei care este 0 baza organica. P. Lavie
c.:nnlidcrll cti activitatea antibioticli. se datoreaza tn parte apei oxi-
W.!IIutc. m;u cum v-am spus. Autorul crede d catal aza oeu-
I t''ullzclIzA. cfec\ul Ilpei oxigenate, ar mai rAmine ceva din ea care are
fl CC:1t CreCL lI11tibioti c. Sint insa 1I i plante care in nectaruI lor au sub-
etll n\<' antibiotiee; de pilt Hi. sorturile de din floarea de mAr sau
,'en II ('flSt tlllllhli (CasLanea sativa Mill) . Aceste sorturi de miere ca 1?i
IIdtrcII de l l"iroi pi tic (Trifolium repens) sau de zmeur (Rubus idaeus)
:011 \.1 11 Inut'lc lul!ibill. De acees am spus mai inainte - vorbind de
1)I'ovtmicn \n cnzimcl{)r - ci'i ele, in nfara ca sint prod use direct de
IIlbllle. ilC ",liSt lSI" - in masllra cevs mai micA - in nectarul florHor .
)l Olt
'I ,' ,,,, .. ,,, - """ . " """,,'"1 l)I).,clUve.
' I ,, "io U,. _ 10 . 11 , "U ..... fOllll IIIIII "U"'O.
o inhibitoarc IlitLUral" esle rntrlicl2:(l.
Antibioticele din miere stnt foarte sensibilc .Is lumina solarli, de
aceea mierea trebuie pAstrat.! in vase bine inehise. Pc de alta. PIII"1.e
catalaza, de p ilda, in special in mierea ex:tralloralA pmveniUi. de pc
frunze, 0 datd co virsba mierii.
Aroma mierii, dupa cum am amintit, se dartoreazii atit ami noaci -
zilor din nectar, care 'tiind variatQ ca numAr, delermina. 0 cores-
punzatoare atit aromei. cit transfonnAr.ilor fermentative ce pot a'Vcu
loc in nectarul floral. sint cercetdtori care au gMit ca in afurii
de aminoacizi existA substante speciale care dau mierii 0 aroma pli1cuUI.
datorita cumarinei sub formA de !lavonicL
Kremer .';ii Redeman au separat prin cromatogra!ie in faza gazollsii
50 de sU'bstanle aromati ce in miere, dintre care abia 23 au putut tl
identificate. AI\i cer cetAtori SUS\in cA acetatul de metil dA aromele
unor soMuri de miere.
Gustul mierii este obiljnuit dulce, dar un.eori - este drept roarte
rar - poste avea un gust amarui cum este de pildA mierea castanulu i
comestibil care este mai apreciat1i, dar e foarte buna ca hrsml
de iamA a albinelor. Unii autori sUSlin cA gustul particular al miel'J i
se datoreazA prezen\ei aldehidei hidroximetil Curfurol. Se Mnuie.';ite ca
la alcMuirea gustului specific al miecii iau pante unele substan\e
volatile prezente in acizii volatili ai nectarului.
Toxicitatea par\ialA a unor sAruri minerale din miere, care pot
da unele deranjamente 4ntestinale consumatori lor, apare numai dnd
sibinele culeg nectarui unoI' anumite flori care sint sporadic prezente
in masiv; dintre acestea este cunoscUotA cea provenitii de la ciumAiae
(Datura L.) sau cea de Ia lauru! de munte (Hex aquifolium L.) or i
dr8(!ulUi (Koautia lcftifolia L.). In orientul a propiat albinele
adunA mierea de acest leI de la 0 varietate de azalee (Rhododendron
dahuricum L.) care dupA cum scrie Xenofon in Anabasis, a dat 0 intoxi -
ca\ie lui Darius care timp de t rei zOe au awt manifcstc1ri
de toxicoza.
o toxicitate mai periculoasA este cea datA de vasele improprJi ill
care est.e pAstratA mierea extrasa; datoritA aciditAtii ei, in contact cu
tabla de zinc sau de fier , se formeazii doi toxici. De asemenea.
toxicitatea poate proveni de la unele substan\e ntofarmaceutice intro-
duse de albine in stup!, care pentru moment nu siot toxice, s ibineic
depozitindu-Ie in al veoIele fagurilor, dar care devin toxice mai tirziu .
calorice ale mierii sint bine cunoscute; ea are deoSf!-
blte rtermice incl1 Jzindu-se in zilele r_eci din iarna ct nd
60arcle lumineazd puternic lji indi.lzesc perelii stupuluL A<.-eustfl
d\ldura est.e pUslraUi. de miere timp de 24 de ore. Pentru mierea carc
me 17% upla. ciiWura s,peci [>icli. este de 0,54 la 20C. Ea variaz;l fcarte
de 10 un sOI'l de miere la altul. Coeri cienlul de cli ldurA es tc in
medi c. d(' 0,02 (.uloriilgmd ccnLi grnd.

IlIdh:el c de ill mi erii - dupa Withe - esle tn func\ie
(II] hl)U de temperatura ei. 1 se mASOllI'A ell reJractom.etrul. Pentru
r(l lOM ,'en lLccstuin s-a slabilit un tabel ell propor\iile corespunz3toare
Itfl utl'u 1,lpli , gl'cutate specUicii. indice de reilectie, astlel:
de
.. ,
lJ,2
14.0
10,4
1 !I,ll
17,0
I " ,4
111,0
10.0
In,O
20,2
21,0
:12,0
23,0
24,0

:l0,0
Greutatea spedtlea
18 20ce
1',4510
1,4453
1,4352
1,4324
1,4239
1;4212
1,4171
1,4129
1,40101
l,4020
1,3966
Indlcele de re!ractle
la 20ce
1,5035
1,50}5
1,4980
1,4970
U,4940
1,4930
J,4915
11,4900
1,4890
1,4862
1,4844
1,4815
1,4789
11,4764
1,4739
1,4714
In afirljit, dupa extractie tn miere se mai Iormeazli un element
ttu'C otunci clnd este in cantitate mare 0 depreciaz!. Este vorba de
lubt:lLDnta deja aminti1A. hidroX'imeof.ilfurfurol, pe scurt H.M.F., care
lipnrc In special dod cele douil enzime invertaza amilaza nu se echi-
IIbrcozli este pAstratA Ia 0 temperaturA peste HOC.
Substanta apare in miere prin reactia anumitor zaharuri cu un
field, atund clnd mierea se excesiv, cAd aceastA substanta
iO !o,'mcaz!\. chiar in timpul inciHziril in raport cu temperatura la care
/I tosl !lUpus.'\.. t n mod normal mierea are 0 de cel mult 3 mg la
100 g. cum se in orice sort de miere la 25C, dupa
tOO zile, sau Ja 20"C dupa un an. Sint insa sorturi de miere In care
M.H.li'- ul apare abia dupa 2-3 ani mnd pastratii in ar!tate.
Capi\cirea mierii
Dup<'i. ce se petree in miere aceste procese de maturizare a ei , aIbi-
nclc c!\.pl\cesc alveolele cu sub\iri de cearA albA, Urji nid un por,
decl complet izolantA. C!\.pAcirea mierii este cu totul diferitA de cApAci-
reu pulchll ui, cuuruia Ii lasa pori prin care sa se iacA schlm'bul de respi-
rll\ie n lurvei apoi a nimteL Ceara folosita la mierii estc
din cea mni purA, fAr!!' nici un amestec, De aitiel, la terminarea construi-
rll tuturor atveolelor din faguri, albinele clAditoare au grijA sll. depunl't
In pmteo de su:; u alveolelor, In jurul aeestors, un inel de cear!!' ca un
l ei de din cure olbinele pot trage Ul10r dipiicclul fdrli 5.1i mol
8olh:Jt .. ul unf'i ulhml' le f"CI'CSC sn moi prod l.l cn de ccora neccs;:wi.

CApAcirea mlerii mature, cu Un procent de cel mult 17,5
%
npti ,
cste diCeriUi. de la rasa la rasa; unele cApAcesc mierea coaptA Iflsind s uh
cApAcel un strat izolant de aer ; acest tip de cApAcire se "uscat"
spre deosebire de Upul "umed" cind mierea din aiveole este pinA sus,
la aeestors, iar c4p.1icelul stA in direcUi atingere cu mierea din
alveole.
Rostul c.1ipAcir-ii este ca mierea, sa nu absoarba apa din med. iul
incon.jurator, sa mAreasci. procentu1 de apa Ia maln.l:rare, 5pl'C ,i
ti fer menltarea ei, Pracesul aOsoI'lbtiei de apa 1;>i fel'Ill entarefi
determinA marirea vo1umului mierii din alveole, care spargind CB.pAcelul ,
lace ca mierea sa se sou'r1gA pe fum::l.ul stupt..llui, aocenluindu-se mul t
fermentarea incepuUi cu,prinzind lntre-aga masa de miere din fagur i.
Data aibinele ar fi nevoite sa consume in darnli dintr-o astfel de miere,
s-ar imbolnavi de diaree 5-ar declan1;>a nosemoza.
Este drept ci in iarnA, albine1e au nevoie de apa din miere. Pentru
ei albinele se deasupra unei portiuni de fagure cu miere
cApAcWi., deschizind dpAeelele numai la atitea alveole cita -Devoie de
apA au pentru propriul consum. Mierea descAp!i.citA sbsoarbe umiditatea
din stup consumtnd nceastA miere diluatA ele satisfac necesitatea
organicl1 de apA. timp datoritA faptului cA albinele stau in
timpul iernli pe 'pOrt1uni de fagurL Cll miere capAcita. _nllerea se incAl-
filnd in timp un element termoregulator. pastreaza
cAldura ghemului de iarnA.
l\tierea de mana
Mierea de manA se de cea floralA !ji extrafloralA. fijnd
un produs al anumitor plante superioare a diror sevA este folositA de
insecte din familia Afidelor, Acestea l!ji pentru mana lor
putinele substante azotoase din sevA. tHod nevoie sil absoarbA cantitli\i
foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organis-
mul afidelnr nu Ie ubi.lizeazA; acestea sint
eliminate pe frunzele crengile populate de
aceste insecte-. De ind-atA ce aibine-le Ie anA,
Ie ling Ie due in stup, un'de grupul social
al prelucraroarelor Ie transfonna in miere.
Ea poarta. denumirea de m.tere de mana.
- 'Dar cum se prezinta arest sort de
miere? intreabA un apiculror incepator.
- DupA provenientA. mierea de manA
lU"e di!erite cul'Ori incltise, dar disctincte:
mierea de molid este verde inchis, mierea
de brad este ga'lben-auriu; cea de Iarice
(zoo.!!.) este galbenA-portocaUe pina la bruno
eu cristale a'lungite. Cea mal limpede miere
de ma1)a esle cea data de afide)e Ce traiesc
pc aroorilor, dar :u timpul aeeas- Pig, Z5. _ Al bine ()Ulogind
to !JC tD'dhide l a culoare (fIg. 25), manA <de pe frunzele de stcjar.
20fi
CulorUe inchise se da(oreaza bogatelor minerale, care
.tnL In proportii de 20 de ori mal mari decit in mierea florala, substan\e
,' /11' ('-1 0 oarecare viscozit ate, mal ales eli propor tia de apa din
,'m"ponen\a ci este mai rOOusa.
I"luiditatea sau prin eristalizare a mierii de mana este
t1etcrminata de doi factori : dextrine!e, care 0 pastreaza l1uida, in special
4o.'tul'ilc care au zaharuri asemanatoare oarecUID en fructoza m.elezi-
tol l, care detel1Jl1ina 0 cI'isIIalizare rapkia, ce uneori are loe ohiar in
ulw olcle fagurilor. In atare situatii, pentru a putea extrage mierea, fagu-
,'II Re topesc odata eli aceasta ; ceat'a se solidifici III lar mierea
lie raminlnd la fundul vasului,
Sint peste 50 de specii de arbori pe care traiesc se inmul\esc
ntltlcle, In special pe unele conifere - care dau eea mal mare
t1r munll. Dintre aces tea primul loc il molidul, bradul alb zada.
b'''lousele of era ele eantitati de mana in masura mai mica: fagul,
' /lIdO, or\.8I'ul, stejarul, teiul, plopul tremurator ; fiecare of em afide-
I('r /llIumite piir\[ exploatate de aceste insecte, pilqa, fagul> salcia,
IIr\l ll' ul dau 0 mana secretata de frunze, molidul bradu! 0 of era pe
,all)IO,'Cle, pe ramui'i mal groase chiar pe trunehiullor.
Aridele au un aparat weal ca un stilet eli care strabat
Illt,"tci; imediat insecta secreta 0 saliva ce se in contact eu
/lQI'u1. Iorminrl un tub prin care apoi as'pira seva. Insectele, al caror
"porat bueal este mal talos, se sa paraziteze frunzele
pI on telor, pe dnd altele eu aparat puternie foarte strabat
(' Io lar coaja trunchiului ajungind la nivelul vaselor ciuruite, in f10em
8uglnd CU aviditate bogate pe care Ie int1lnesc.
Dintre zabarurile brute ejectate de afide recoltate de albine,
cea mai mare 0 detin zaharoza, urmata de trehaloza, rafinoza,
multozA melezitoza; ultimele doua au 0 importan\ll mal mare.
In afarll de zaharuri mierea de mana mal contine substanle mine-
rale, ce de 20 de ori in cantitate pe cele din mierea florala.
Aceste substante dau multe necazuri albinelor al caror aparat digestiv
nu sa Ie asimileze decit partial, astfel ca ajung sa umple pina
10 r eluz punga lor r ecta1a. Intre aeestea predomi.na sarurile de ealci u,
Il1l1gneziu fier. Daca in perioada de primavara conslllIlul rnierii de
lOanll nu dAuneaza albinelor, elementele neasimilabile fiind elirni-
lIote din zbor, in schimb, cind mierea de mana ramine in stup ca hrana
l)Cotru iama, eieOCcle ei pot fi dezastroase. PUDga rectala aj unginti peste
mDsurli de plina, deoarece iama zborurile sint aproape suprimate, rezi-
dllurile apasa asupra aparatului respiratOr al albinelor ; rneta:bolismul nu
Be mai lace normal ; albinele defecll adesea ehiar pe faguri; mirosul in
6lUp devi ne iosuportabil, umiditatea peste marginile ingiiduite;
microorganismele bacteriile diverselor boli ataca matcile,
schlonb!l coloritul determinind importante modificari in tuburile ovi-
Rcne IIl e ovnr elor .

Pe de alta parte, sarur ile de potasiu de sodi u f avorizeaz!l de-l-
voltarea ciupereii Aspergillus flovus, agent provooator al bolii asper-
giloza. De asemenea, poate sa apara nosema, cu consecin\e din eelc
mal grave. Pe de altii parte> mierea de mana nu are acidi tatea aUL d('
necesara pentru piistrarea sanatatii coloniei, pe care 0 are mierea !In-
ralli . Adeseori, in organismul albinelor se inmul\esc 0 serie de bacter i i
periculoase, a11ate in atmosfera, spori de ciuperci aduse de vint hHe
miceliene din aer, ee se lipesc pe secre\iile ejectate de afide, (iint!
apoi luate de albine, 0 data cu mi erea de mana duse in stup.
mana ramine 0 mare resursa de hrana pentru albine dei
productia este enorma, fiind ca 0 afida este capabiIa sa ejecteze
pe zi de la 0,21 pina: la 9,10 rom' de suc zaharat.
Stuparul trebuie sa clnd sa intervina, cum sa 0 r etraga din
brana de iarna, care din sorturiIe de miere de mana sint periculoase
neacceptabile, luind masuri de prevenire a intoxicatiei, probleme pc
care Ie vom lamuri la eapitolul : Tehnologia apico!ii.
Dintre afide, cele mal de seama furnizoare ale mierii de mana
sint La.chnidele Leeaniidele.
Aeeste insect., apar\in ordinului Homoptera traind pe molid
pe bradul alb (fig. 26).
Mana de molid este produsa de doua specii din familia Lecaniidae
specii din familia Lachnider. Cea mal mare cantitate de manA
de molid 0 dau specia Phusokermes M1nycryphus din-
tre Lecaniitie special Cinara piL!icornis dintre L-achin-
de. Aceste insecte - dupa J. Shels - au diferite
milrimi, de la 1 la 7 rom, producind zilnic fieeare 0
miime de gram de mana ; sint ani cind aceste insecte
dau can:tlitiitd marl de 0,1-5 mg in 25 de ore. Dat
fiind insa numarul enorm de mare la care ajung sa se
dezvolte unele. grupe de afide, produetia de mana acu-
muiatii de albine in stupi este mare.
L:aclmidele molidului au specii, f.iecare cu
mod diferit de viata. La t oate, femelele fecundate
descendenp; lor niiscu? din oua, triiiesc in grupe rnai
1
2
Fig. 26. - lJach
nide parezhl.eazi' 0
irunza.
mici raspindite pc diversele parti ale arborelui. Toamna, femelele depun
oua. pe <frunzele aciculare ale molidului <;i bradului. Doua spedi Ie depun
pe lllstarii tineri, adapostindu_Iesub frunzele in forma de ac ale molidu-
lui. Ele ga.esc adeseoI'i pe ramuri ma.i biitrine citeodata
chiar pe trunchi. 10 sohlrnb, Lecaniidele triiiesc izolate, stjnd in
care pe sub solzii mugurilor. 10 felul acesta sint ferite de rigorile iemii,
dar prin faptul ca stau gramaxla, sint prada sigura pentru anumi\i
ioam;ci, in special piisari mici, care Ie devoreaza.
Clnd 0 generalie se in toamna, larvele se aseund sub solzii
scoar\ei arborelui unde trec peste rigorile iernii, multe din ele mnd InsA
di struse de frig inamici naturali. Cele ee a jung in primavarii se
207
roorte repede. Sint insecte care suIerA de usciiciunea aerului
, I II 8/)lulul. In general, pentru 0 dezvoltare favorabilA, afidele au nevoie
Il l' 0 lumperaturA tn jurul a 2o-30C. La peste 30C afidele stau nemil1 -
I'll tu, Ill\' II:) 40C mol' toate. Frigul Ie diminueazA dnd termometrul
rolJourl'l sub lOoC; in schimb, in toamnele co tirop [rumos, ultima gene-
I sc dezvoltA puUnd depune ouA pilla in octombrie.
Apicultorii, dornici ea aeeste 1nsecte producAtoare de manA sA se
Illllud \,cascii, marcheazli. din to:amna l"amur.ile cu QuA, 1ar in primAvarii
(II tole IIi le suspenda pe arborii vecini, extinztnd astfel spatiul de
IlIfll ulOte (A.M. Fossel). In felul acesta afidele de pe zadii (Larix Mill),
4,!l lre Ilproape disparuse in R.F. Gennania, unde mierea de manA este
r,l nrt u upreciaUI., au apa.rut din nou IIi s- au inmultit mult pe acest conifer,
dlnd mari de zaharuri din eategoria mezelitozei.
de manA de la molid incepe tn a doua decadA a lunH mai ,
lillie! produsA. de Lecaniidele mari miel. In jurul datei de 15 iunie
II))/'Ir l.ccaniidele mici de euloare rOl1iatiea bruna.
Obi"nuit, in zone1e de sub munte culesul de la molid ineepe la 20
"illi , rund produs de Laehnidele miei lji rOl1li. Apoi, la altitudine, cule-
'I Ll I li pnre in lunile iunie lji iulie, constituind 0 oarecare continuitate, mai
/.1,)" ncolo unde molidul .!?i bradul alb cresc in vecinAtate. Culesul de
rnAnd fnsa nu are date precise este variat; slnt ani cind mana curge
(Ie pa arbori, ca dupl1 aceea 2-3 ani sA nu apar! decilt. tn cantitciti
tOllrtc red use.
Pentru a se inlatura pierderile provoeate de l1psa de informatii
1I8Upl'a aparitiei succesiunii insectelor produeatoare de manli, trebuie
r/1cute observatii anual !;i comunicate din timp serviciului silvie sau
rlliuJel or Asociatiei Crescatorilor de Albine. Altfel Intirzierile 18 trans-
POI'lu1 in pastoral la culesul de mana pot da surpriz'a nepHicutA ea acel
(' ules sa fi e deja tenninat.
Produetia mierii de manl1 este in directa. legAtura eu temperatura,
cu atmos!eriee 9i ell virsta 8J.'1borilor pl1durii, dar mai ales
co furnicilor ro.!?ii de pAdure, eu care afidele tr.!iiesc int r-o
parfeotA armonie. Afidele oiera acestor furnici un anwnit l8pti.!?or
pcnlru ere.!?terea larvelor din furnicar, .!? i tn sehimb, furnici le Ie apArA
de dlt unatori.
l\tierea en stalizata
Mierea extrasa. este la inceput 0 solutie zaharoasa. suprasaturata
rhll'(llI, !nsil eu timpul , in masa ei incepe .un proces de cristalizare dato-
,' ltA 1'llporLului intre componen\ii zaharo.!?i ce-i contine. Cind gluC'07.a
CSlO t il cuntitate mni mare ncest proces se inlcns iCi cA curind dup3
2011
extrac\ ia din rngul'i, mni <lIes cind i n ea se mai gtiset'te ttl
sehimb. ci nd in miere predomimi fructoza. ea ramine ri uidi'i. (fig. :a)
Procesul de eristalizare esle adesea urgentat dadi in fagul'ii ('l'
au nvut in ei mlere cu un an in urma, au mal ramas cUeva picfi tud Ill'
pere\ii al veoleJor. Aeeasla apare mai ales atunci cind faguril .
dupA ex t rae\ ie nu au lost restituiti coloniilor pentru ca albinele S1\- 1
lingA. ResturiJe de miere ra. mase astfel pe peretii alveolelor. i n deeursul
anului s-au cristaliza:t, iar dnd Iagurii siot da\i slupul ui la un cul es
bogal, albinele nu eurata aceste cristale. Ramase in alveole, aceslea
,..ig. 27. - Topiree mierU aistaJizate $i omogeni;zarea ei la Combinawl aplcol
B4neasa.
devin cristale native asHel mierea proaspat euleasa ineepe eurind
procesul de cristalizare.
- A\i mal [olosit in. treacAt no1,iunea de "saturat suprasaturat"
la miere. Ce implieatii are. in JegiHud cu cristalizarea mierii? -
intreba: un ItinAr apicultor.
- Clnd 0 solutie a f ost indestulatA deei concentrata eu 0 suI;
stan,A solida disolvabila la 0 temperatura determi nata, ea este .. salu
rata". De pUdii, in chimie, eristalele de acid boric iormeaza eu apa
('aidA 0 solutie saturatA (dezinieetanta) de 4'1, . Drice eanUtate de eristalc
s-ur mai adAuga apej in solu\ie, ehiar dacA pentru moment -5 i aparel, t
I;e dizolvA ele se reconsti tuie sub 100mli. de eristale depunindu-sc pc
runtillJ vosului respcetiv. Deci solutia de 41;' a atins valoat'eu ei mflximl\
u -e. ,.t
20!,l
(h_ Inl ul'u\ie, Un alt exemplu, in leg4turA direct.! cu colonia: 0 solu\-ie
ll& 1"hn, 10 upA, III 20"C, deci sirop, este saturata la 0 concentratie de
",t' t cleci la un de apA de 32,9.
C;nd starea unei solu\ii in care concentra\ia substan\ei dizolvate
III Ii 1l1lunt iUl temperat.urA este mai mare decit cea corespundtoare satu-
rl l\ 11'! (' 0 cst.c "suprasaturata
w
Pentru aceasta din ufmA este suficient
II (1(111 11). extcrioarA :favorizanta oricit de slaba, pentru ca
IInlldf\ din eu sA cristallzeze.
Micrcu este 0 suprasaturntii cu zaharuri diJerite care
All fo"t saturate aprowmativ la un con\inut de circa 25--30
t
".
t '\ 1111 11161\ en contine in masa ei substan\e nezaharoase - 8.!ja cum
fUn Il c!lcl'lcrea compozi\iei sale, avind chiar unele substante coloidale,
n l. tulllA.lrea ei apare mai t1:rziu sau mai devreme, tn raport de dUerile
C'IIU1.U : prczenta in componenta mierii a unui zahAr eu un coeficient de
""iHtldl'ttlre mal mare, cum es\e glucoza, antreneazA spre cris'balizare
,I 1'0 ccJciulte zaharuri ; de asemenea, clod iotervine 0 temperaturA de
111\ 1111'11 1'('1 gub 40C sau in ea se aHA acele cristale negative amintite,
prlll1\' .U! de cristalizare incepe continu! pina cind intreaga masa este

Ml erea este 0 substanta care - dupA J. LouveB'UX - tinde spre 0
de echilibru cu atmosfera inconjurnto'are. DupA higrometria
ul lllllllfcrei, ea are tendinta sa absoarba sau sA piardA apa. Martin -
t ilul (Ie autor - a constatat cl1 realizarea echilibrului higrometric in
rlllJOrt Cll atmosfera se face la inceput foarte repede !?i apoi din ce in ce
Ilwl lent, pe masurA ce se apropie acest punet. Schimbarile lntre 'miere
lIer constituie un f enomen de suprafa\!, dar el are 0 difuziune pru-
.,ri:lll vli. to interiorul mesei mierii,
Fructoza din miere, din contra, este mult mai higroscopiC! se
pd8t.fC'fiZlI. mult timp fluidiL
t n once sod de miere, in afara de cele doua componeDte priDci-
pt.le cure sint glucoza ll i fructoza, eX:istli. aIte zaharuri, ciici in stup nu
lMtc culegatoarele aduc nectar numai de la aceea!;i specie de Doare.
Uc cxemplu, intr-o stupinii transportatll. Ia munte pentru colesul de la
rtnc\c, care da 0 miere de buna calitate, albinele culegAtoare vor aduce
1;1 1 mlerc de brad sau de zada, dad exisUi, ceea ce 0 depreciazli. La
/x\,'nc\!c, mierea cOmbinatli este fluidA, dar curind cristalizeazli.: clnd
In cn sc aUA miere de zada., cristalele vor fi marl !oarte tarn,
Il cpl l\cutc In consumul wnaD, Cll aUt mai putin la albioe.
Apuri\ia germenilor de cristalizare - dupA. S. Picha - in solu\ia
.I l' 7.nhnr . care este deocamdatA miere fluldA co 0 mid cantitate de epA,
Ill' dutoreuzi1 faptului ca. nu taate moleculele de zahAr pot 1i scindatc
d('d Incorporate ell moleculele de apA corespunzatoare. Particulclc
tluRcn pcl'i1.c ule clistal elor de melezitoza. din mierea de formcmr.1'
Sub de atrac\ie din molecule, pere\ii cl'is-
Lnlclol' crCl;C pinn llj ung SM rormeze 0 cristali nA. fAl necsle zuhlJ-
I' \H" pnotltul t1] de ponte vll rifl 1nLre 0,05 0,5
1
11.
2 10
TemperatU1'fl esle ea unul din Inctorii carc au 0 marC inJluen\u
nsupm vi:tczei de cristalizm-e. Temperatura cea mni potrivittl pcn tru
pdstrarea nuidiUi\ii mierei este de 18 20-25C, care ch.iar dudi i n
masa mieI'lii se zaharuri critalizabile, impiedicA citeva Ili ni
cristalizarea i ntegralA. Cercetatorul Boer consiedrl!. cA 0 temperalur(l de
5_ 7C favorizeazA care se intensiticA clod se ating H aC.
tn schimb, temperatura de 250. irineazA cristalizarea. cu tendiota Cll pc
mAsurA ce temperatura aceastA limita, crisoolele se desoom-
puna, iar mierea se lichefieze. ,
De asemenea, sint sortori - cum este de pilda mierea de manfi
de In brad - care cont inind dextrinA, produs neunitar, gwnos, coloidal.
cristalizarea este oprita, dar mierea are 0 viscozitate pronuntRUi even-
tual aspect gelatinos.
o aIta cauzA a cristalizarii mierii este scindarea incompletA n
polizaharidelor atunci cind apare un euleS in avalan.c;a..
vin Ie stup cu gu'.c;ile arhipline, iar prelulCTatoarele nUl rew;esc Sa
prelucreze mierea crudli. Ele sint nevoite ahlD'ci sA. 0 depoziteze in
faguri, unde, la cAldura din stup ventilatia activA a grupului venli-
latoarelor mierea se matureazA; eliminii apa din dar rAmine
cu 0 parte din zaharuri neinvertite. De pildA, in vara anului 1968 am
transportat stupiDa la balta Burdullani (Ialomita) la un cules de
Iloarea-soarelui. Ca niciodatli pinA atunci, in prima zi de Ia sosire
cil1'tarul de control a ioregistrat 9,800 kg, scAzind treptat in urmA-
toarele trei zile, care timp cuiesul s-a intrerupt brusc. Dupa 0
am extras mierea, care pusA in Ibidoane a ineeput
5-6 zile .sA se cristalizeze. C'in'd am .preidat-o, pe fundul bidoane-
lor era un strat de 10 am miere cristalizatA. Beneficiarul a biinult c8.
am introdus zahl!.r in miere a procalat la analizA care a dovedit eli.
mierea era purA. A.ceastli cI'istalizare ra'pidi'i s-a datorat culesului in
grupul albinelor prelucr4toare neputtnd scinda inb'eaga mas:i
de zaharozA, ceea ce a determinat 0 rapidA cristalizare. In mierea crudA
se formeazii primele cl'i'stale care atrag in jurul lor zaharurile deja
invertite care se supun actiunii de atraC1ie fonnind cristale marl.
Uneori, ohiar ci\iva gdl.unciol'i de polen pot constitui centre de crista-
liz.are. Cu cit gel'meni de cristalizare vor fj mai numerof), i, cu
ntit cristalizarea masei mierii va onua aceeal?i scarA eoncentrindu-se tn
jurul crislalelor primare, in cristale mici, Hne, untoase $i plAcu1.e la
consum; face mierea de la zada, ce crista1izeaza. foarte r epede
dnr cu cristale mari avind Ie haUl. melezitoza. Oind cristalele native sint
Mre, cristalizaroo se f ace meet, durind citeva luni.
BuJel e de ner din masa mierii favorizeazA ele cristalizarea,
Iftci !Hl stabilit de cAlre cercetiitori cli in jurul iieci'irei bole se
II znn-' de aonccnlra\,ie mai bogatA in zahar prin evaporarea apei. In
nC(!usUl zonl\ de put.ernidi pot sA aparn spontan cristaJe,
fll l' t\. .-: /1 ri rost inni ntc vreun crislal in masa mierii.
Tn m.,d spunc J . LOllVCllUX, sc d i procentu\
tiP Klt H,'I}Z(i fll lpr(, lInll ('U (11)<1 (.'(J nslituie factor'lIl esen\J ul, ceca cc dcler-
211
",Inti pe mul\ i autod sa puna In eviden\A acesl Cactor - glucoza-apa _
t. 'l! oculnd pe eel de glucozlt-(ructoza, care Ii se pare mai putin bine
hltlt , In procesul de ttislalizare a mierii, tn tabelul de mai jOs, White
lJvldcl1\inw importan\a relativa a valorilor acestui factor "glucozA-apa"
.., 1 IHIU'CU cr istalizarii in SOl'turi de miere. ce con tin dilerite zaharuri.
En mEere
Valoarl!o fae\orulul Sensul toctorulul
glucoUl-npA de crllltalinre
OhlCQ1.l1
Mrlllozll
" 1)1\
Zll hllrUrl superloare
'",Ihnl'url Intermedlare
Zhlll'ro:t,r,
61,4
26,1
22,4
20,5
I B,I
1t ,56
se
se mi qoreaza
se
se miqoreaeA
se mlc$orea2a
se
Tn tabelul dupa White, se vad valori aproape cecte ale
IIM"II wl raport de in dilerite faze de cristalizare posibiUi :
11('0 rtl
o
1
,
"
,
(1
7
,
"
Sl.area de crl5t alluore
Li chida
Clteva cristate lzolalc
Stratul de cristalc de 2-3 rom
Ci\ iva fulgi de cristaie
Strat de cristale .de 8-12 rom
Cristallzare pc 1/ 4 din InAI\ime
CristaUzare pc t fl din tnliitimc
Crista Uzare pc 3/4 din lnal folroe
Cristallzarc comp\el! dar supJIi
CristaHzllrc c:ompletd .$1 tare
Raporl
shlCOl a apl
1,l8
1,70
1,19
1.86
I.B3
1,89
1,98
2,00
2, 10
t2,24
De Capt, cristalizarea, in mod obifjnuit, porne.!?te de la componenta
I;iJ I'upOl'tul din'tre iructoza care, in miere au cam
proportie; cel mai adeseori ins.1i. (ructoza se pl'ezinta eu 0 diferentA
CCVtl rnai mare de glucozA, ceca ee determioa 0 stare de 11uiditate a
mJcdi.
Ciod proportia de gI UC07.8 este eeva mai m3riUi, mierea are tcn-
dlnta vizibiHi Spre crhs lalizare, iar fructoza este antrenata sa se aHi t.ure,
D(> piJd3, mierca dl' lrifoi arc un rapor t. glucoza-Iructoza de 100 : 104 :
I'llportul fii od mie 'Ii Cruoto7.a avind abia 4
%
mai mult, micros crista-
Ji zcazA. Mie rea de ien'upar (lenuperll!'> L,) are Isporlul 100 : 122 ; (>(1
rllmine fluida, diNa limp, da,' avind in masa ei c, is t alc, !;(' !jOliciifi cli
In schimb, mic,'('u de snlcim car(' al'(' un mSI'C p "O("'('I11 de fl' ut.: lOl.li.
ropol'lu l 100 : 170, l'ilminL' m(' r('tJ ('hlal' ('i rw:1 1.:$1<' dC' po/.llal!l 1,1
reec, Cind insl'i tn O{\ ',( \ mllrc ,' OPOI' L cl l' r,.u(:tozl1 . in nW'i(l mlt' I' II, S,.. /ll
gl'iSi 11 midi ('unti iflt,', df' mkt'l..' (' U'!' (' ri S1.llll /.l 'III.f'i
tcnotnf'.t111 1 de ni "" n il / fl l'" IIH' \'pe Ilh,"'t' 1 dll , slguI, (',"[('1 1l 1l '1' f"lll k l1 1' 1'1 -; 111
2 12
lizarii Sl;' ,'eazemfl in princi pal pe spre aglutinnre, n.'; 1t
cum am aratat mai inainte, agl utinare dorHa de stupal"i i dil' ol ' ,.
publicul eons umatOr Ie cere miere cristalizala dar cu cristale mid, Cill (' ,
care sa se lntinda pe piine ea untut Aceasla problema insa va [i
explicata la Tehnol ogia apicolii, in parte a studiului nostru .
Mjerea de manA de la unele coniiere - nu de la loate - curC'
are un procent insemnat Ide mel ezitoza, cristalizeaza in cHe:va Ol't! e ll
cristale mari :ji tari, incH intre dint].. Uneori _ dupa {' urn
am amintit - ea 'cristalizeaza chiar in Iagur. Va Ii foarle gray {'jnci
ea va Ii J.lasata ca hranli de iarna, did albinele nu re1.I..!iiesc sa di zolvt'
cll"stalele .!Ii mor de foame, al Atun de 0 mare cantitate de hrana.
Se mai poate ivi 0 alta sit.uatie: cind In 'stup se acumul eaz;i
prea multi vapori de apit care slntabsorbiti partial de mierea cris ta-
Jizata din iaguri , alhlnele consumindu-le cu excesul de apli ce-J au
pe suprafata lIar, VOl' suferl de diaree, iar sparii de nosema vor deveni
foarte activi.
l\fierea fermentatii
mierea este izolala sub cA-pAcelele alveolelor din faguri,
poate Jj atacaUi. de 'Unii fermen\i degradata. Se . .!1 tie d Jermentii sint
cnzime, deci agent,i chimid stimulatod care ajuta mierji crude $i chiar
celei mature im'bunatateasca starea nicideoum sa 0 deterioreze.
Opera enzimelor pe care Ie cun08$ten pina aid este cea de in-
nobilare a mierii, de transform are a palizaharidelor cu ajutorud inver-
tazei, pentru. cadin nectar sa '<Ievina miere. $i incii 'Ii aceastli in,ver-
taza are diferite in capacitatea sa de hidro1izare, did una
estc inverlaza din aHa cea din intest inul mijloci'll (stomaeul)
al albinei. Totu!ii sint agenti de fermentatie nu s int de
albine, cj tnHesc oriunde - in sCara &t.u.pului - "dl'OjdU":
cum sint cele ee ajutii la fabricarea berB (SaCCharomyces, eerevisiae), It
"inului 1;ii a hidrcxmeJului ori chiar da cre.!1terea aJuatului pinii. Cel"-
cet.1i. torii francezi au gasit drojdii ohiar in .nectarul unor i1.ori. 111
decursul unei !ungi perioade S-.!'l gAsit 0 mare varietate de droj'dii rer-
menta bile, in special i n neolarurile prOvenite de da Idurile de mar,
capriC-oi, ell'e.!1, fl oarea-soareJui. Uncle din e1e sint -considerate
rezistente la z.ahar .!1i totu!ii putind produce 0 fennentape a mierii ;
s-au gasit chiar in corpul albLnelor anumHe tipuri de dl'Ojdii; sint
multe varietati. cu putere de mai mare sau mai mica in
raport de apa pe , care 0 contine mierea, 'incepin'd de la un procent de
200;0 in sus. Sinl allele, dupa A. Caills's, denurni te "tolerante" , rezis-
t'f1te la g.luci'de, dar cu comportare diferitii :ata de miere. Ele sc
aoomodeaza bine <:u zaharuril e mierii . Aceste drojdii elibereaza fcr-
menti, care, contrar drojdWor oonnale, au Iacultatea de a se dezvoltn
Intr-un mediu indukit foal'te concentrat, insa ,oumai la 0 temperal urH
optima. Mai sint !}i al te var ietliti de drojdii denumite "rezist entcu. care
nu pOl activa asupra mierii normale, pentru ca gradu.l .Ior ridicat til.:
21:t
r llll t."Cnt. rarc nu Ie permite sii evol ueze. De aceea, la fabricarea hidro-
I\)olulli l di n miere, pe care 0 Yom eX'plica 18 tehnologi8 apicolil, mierea,
III IIll1csle<: cu apa se fienbe pentru a U'cide femlen\ii nocivi, urmind a
tl Int.I,('t(lwi i fermenti
Cind mierea este necapacita ia contact cu a atmosferA" supra-
"" lur.ntfl (u umictitate in stup, !lind higroscopicli, mierea absoar.be apa
{lill vll.porli respiratiei, iar procentul sau de apA, initial de 17'/0, se
Cereetatorii au stabilit cl a miel'e liisatA citva timp in con-
Iw . 1. cu 0 atmosfera saturata de vapori, absoarbe din ei 1-89/ 0 apa
po ".1 in pr imele 20 ziAe. Dupa trei loni, procentul sau de umicUtate
II Unge 55,2'/, greutatea cu 84,4%. I n aceasUi de
htdtl! lI , inc.'Cpe un praces de iermentare, cad devine susoeptibila de a
fI Illflcnt.!!. de drojdie de tipul Saccharomyces metlis ad Saccharomyces
care obi.!j:nuit ajuta In fermentarea vinului, hidromelului
(' lI lrll ' 0 piinii, precum {l i cele de tipul Saccharomyces rouxis, care au
Ii I' ulonre intre galben !?i mtmul de at drojdiilor este
llil orm. cAci se hdlnesc cu zahAr, spa !?i sAr:urile dizGlvate in apA.
1\1('I)o\ ul bioxidul de carbon pe care ele il elimina, ne!i.inldu-Ie
foh'II II'IrJ apareot, ca urmare a metabolismului, dau mierii posibilitatea
IIII Ui lcrmentatii acti ve. La suprafatA apare 0 spurna datoritA bioxi-
flllltlt de carbon, iar substan1ele organice ale mierii slnt descompuse ;
lII, ltcl !nierea fermenteaza. tn stare sHU8\ie ea schimbA culoarea
dcvcnind mai inchisA, pierde aroma are un miros gust acru ;
"I1"'ul se mAretjte la fel ca H.M.F. ; gustul sAu se apropie de rlnced ;
{I'l. vcl'1tnza, amilaza inhibinele scad in mare mAsurn i volumul se
.,i cony,inutul vasului se revarsi!. daca este plio; lructoza se
de glucoza, iese la este degradata mAsuril mult
Innl mare.
Chiar mierea cristalizatA paate ferments cAd cnstalele mi!. -
procentul de apa deci aresteia in faza
lichidA, incepe procesul de fermentatie. De aceea, mierea se pastread.
In condiVi optime la temperaturi pina la l4C, iar apicultorul preveni-
tor IncearcA cu un aparat denumit higrometru continutul ei de apA.
1)l'oblema va !i lAmurJt4 mai departe Ia capitol al mierii din
Te/mol ogia apicolli,
Su6stan/e/e conlinute In polen
au 0 aplica/ie at/t dB rastd
cum nu nB putem imagina la
ora ac fualtl.
Acad. prof. N. Tilln
POLEl\'lJL - plINEA CEA DE TOATt-:
ZILELE A COLON lEI
Tel'mi nlnd importanotul capitol privitor la grupul social al culegA-
toarelor de nectar al celor ce-l prelucreaUi. in miere, trecem la stu-
dierea albinelor care se ocup! cu transportul palenului in stup.
Din punet de vedere ljzlologic grliundorii de polen siat celulc
sexuale mascule, deci organul de repr oduC1ie mascul al plantelor SUP\! -
rioare. Privit din punct de vedere biochimic, grliunciorii de polen
cantin substante de creatie, de Jung/i vietwre, de reparare organi cu,
dintre care multe sint indi necunoscute - dupli. constatarile acado
prof. N. l'itin (U,R.S.s.). Din 9CeastA garniturA completA de suootan\c
chi mice un rol deosebit i1 au enzimele care accelereazA regleazA pro-
cesele vitale. De aceea aC1;iunea polenului se poate compara cu ac\iuneu
glandelor cu secre\ie interna, care la plante inca nu sint suficient de
studiate constituie incA 0 tainA. Dezvliluirca acestor taine constituil'
un'a cUntre pro'blemele pmJionante ce stau tn
Este eel mai de seama element de cre{ltere, dezvoltare organie<'
de reparatie a organeJar uzate, Liind consumat nu numai pentru
hrana puietului ci de intreaga comunitate - in aCarA de matdi care
este in pennanen\:! hrAniU numaj cu lilpti.!1or. De areea, el mai estc
denurnit pHnea albinelor fiind 0 hranA albuminicl, vitaminele oon-
sumatA de ele toatA Vista,
Polenul abund1i in naturA, Hind produs de plantele entomogamc
mai 'C'U seamA in ipnmavarA - tiio iebruarie pinA 1n maj - in speciul
eel de pap!die arbori de piidure. Apoi vine polenul de varA din
iunic-august de la pAdurilc de tel, de Ie floarea-soarelui, co-
riandru, luceroA, triioj , sprcetA, in. Toamnn este mai dnr 'Coartc
pretios de Ie floarea-soarelui fur ajera, porumbul peutru siloz, napii
capr iCoi, Solidago, Aster, despr'e care yom vorbi mai depar tc.
Primavat'8 cantitA\i mari de polen o'Ceril atun'll i, sti.lciile, iar ceVH
mai t:ir,ziu apare ma'Cul rapi\8. bogate in nutl'i1.ive. d'fl1'
numai de Ie aroorii Oll flQri masculc. care orerti !ji nectar tnui mull.
Ointre saleH, Sal-ix in'Cana L. are polen ou mull uzot ; numai po\('nu\ de
nut! .!1 i cel de mac il egalea2A. Pl nnLcic de III 1l1un!.!! d.tlU mull polen,
varint !fi C'Qarte valoI'()S. Albinele 111' C' (c rft f".'Ilenul vl.l r lnt fn\A (Ie IlInL
215
II .. In 'I tlnulllitd munooulturA. De ase-menea. polenul pomilvr rodHori
.1 ,tl i III vi\c.i de vic au bogate in proteine, vhamine etc.
:utesu l polenului esle strict le[at de puietului in cuib:
In 111J$fI lui albinele nu-J cuTeg ; num_ai cind cuibul este bine dezvoitat,
"Ulvlttl l CH culegAtoarelor de '-pOlen este mare. Albinele i1 culeg de di-
" ll lll:lI \lI pina 10 amiazll, atunci clnd socii poliniei In matudtate
.. ('gc SHU ele 11 cu mandibu'leIe. A:poi activitatea de
cules a polenului se dar rein'cepe dupA ora
16 cin'd in naturA este 0 oarecare umiditate atmos-
ferid (Cig. 28).
(-
r--

I
tIll. If. - 1\ lbinA in
. 11tI1 I'll
"IIIIt! ell .polen.
CulegAtoareie de polen jJ gasesc mai deoit
suratele lor care culeg nectarul cici polenul are
substante atractive deosebit de active, iar mirosul
101' il mem'Oreazl1l1i iI gAsesc apoi De diminea1a,
primele cel"Ceta.c;;e aduc polen in stup, iar albinele
care Ie W?teaptA, Ie inconjurA Ie pipa:e ell ante-
nele tndrcl.tura dupB care plead gAsind sursa.
$i culorile Ia multe soiuri de {lod atrag albinele
IJ4'II tr\l ltecst cules. De pHd.!!:, nalba are un polen albaslrui; la par, piemi'c,
11".'11111,11 sAlbatic, este alunul, papadia au polen galben-aunu;
1"1 tit: In coriandru este mov; de la mac este negru, de la soia este
iar de la bostAn'Oase floarea-soarelui galben-<.lescllis. Dimineeta
' I' ui.'whid !lorile de hri:rcA, papadie, mac, loborlA; la amiaza cele de
I'PHI'Cl}lll, sul!ina, facelie, bob Iurajer. Sint fIori care ofedi albinelor
J)(llcn tntreaga zit cum este teiul, bostanoasele, urzicu\a moartA etc.
Slnt colonii care - dupa. Louveaux - au 0 mare aunitate pentru
,'/11>1\(\. care apoi extinld la t'Oate crudierele: alb gaiben,
l'lcllohca sAlbatid Se crede cli la b(lza acestei paflticul'aritAti se anA
t: /lf"ti 01-ropismul J) care poate Ii coman'dat de Iactorii erelditari.
Albinele consumA polen toaUi viata, mai pulJn in peruoada de
Icr nnre dnd digestia lui se face greu ; al-bina are nevoie de 0 tempeM-
tut'n mai urcatA, pinA In 35,2C, care nu este in stup decit alund oind
Il)ccpe sa apara. puietul. In schimb, sub forma de pastura este de mare
Il jUlOI' iamu, cad el este digerat De asemenea, albinele consumA
lIlult polen de care au nevoie In hidrolizarea zaharuJui , prin acti varea
uplilnil. a invertazei din glandele faringiene, influen\ind .!? i capacitatea
de hidroli zare a Cermentilol' din intestinul mijlociu (Ana Maurizzio).
Observlnd loate aeeste partlicularita\i ale polenului, majoritatea cerce-
tfl' o"l\or l'"'8l1 caracterizat cu plastica !ji adecvata no\iune de pfine a
IlIbfll cl.or' lldo.ptat de noi J?i amintitA mai sus.
Al binele, care in t impu.1 formal'ii larvare au avut polen pu\i n, vur
ttVl'l! un illteslin mic latA de cele bine Manite.
Tllcc pind din primele minute dupA parAsirea alveolelor natlli c din
cuib, ulbinc lrebll ie sil. consume polen ca sA-:r; i in intre-
' I _ II .'U'II" lh,: l'xclillfll c hhnldl err: IICIIO/'lOlltO, In u",,1
""IIAn IMnl . o,.e- " n""",UA dlrrr:(1'.
elli
gime r:orput gms, care este, dupa cum 0 rezel'v8 ('orpO/'ale) de
grasimi, substante proteice, hidran\i de carbon Iji care se epuizeoz5 in
perioada stadiului nimfal.
Trecind apai la serviciul de doici, albinele tinere intensifi d l
consumul de polen, pentru ca dat larvelor din c.:uib este Ull
derivat al polenului. Pentru fiecare larva doicile consuma 3,25 mg
polen. Putin mal tirziu, dnd albinele tinere incep sa se ocupe de trllns-
fol'marea nectarului in miere, PQlenul consumat de prelucratoare ajlltfl
glandelor {al'ingiene, care pina atunci dactuserA sa secret e acelc
enzime de scindare hidrolizare a polizahnridelor din nelflal' in monf)-
zaharide - glucoza !i i Jrudoza. De asemenea, consumul polenulu; in-
fluenteaza !i i capacitatea de hidrolizare a iermentilor din intestinul
mijlociu.
Apoi, in tot decursul lor, albinele consumA polen pentru re-
facerea tesuturilol' u2late. Polenul este consumat in special de
care se nase in toamnA. Arunci, C01lsumlnd .polen din doici le
prelungesc perioada_de hrAnire cu laptl!1or peste cele trei zile de starl iu
larvar, cum jIo u primit toate in decursul verii, dind lapti!jOl'
nf).nor !ar..ve . .m'Ca 12-=36 ore: 'Ele pot trai ras'tJel luni, pe clnd gene-
de vara nu 0 virsUi mai mare de 4O-d5 zllt>.
Daca mierea - dupA 'Cum a\ri vazut - este un element energeti c
care da cAldurii. .!?i energie individualA colectivA, polenul este krona.
Apicultorii cunoseind marea sa imporlantA, dreseaza culeaga.
hranindu-Ie cu sif-op in care au pus cu 0 seara inainte florile plantelor
ce trebuie poleniz.ate; astfel colonia d. trimita clilegl1toarele
la culesul acelor flori, care slnt mai bioe polenizate .!?i dau rod mai bagat.
Problema 0 vom lamuri mai departe.
Ciod poienul intrA tn stup in cantita\i mai mari. matca coloniei
lin. pumaI' sporit de oua, iar cuibul ia proportii marL Apicul-
corul poate i'ace astfel 0 reverza de polen, pentru a-I reda coloniilor
atunci dnd el lipsellite in natura. In Celul acesta cuibul se dezvolta mai
bine. Activitatea nlbinelOl' la culesul polenului!ji capacitatea matci i
de a depune ouA rna; multe au Cost st'Udiate de cerceUitorul ameri can
Cale care, dresind albinele la culesul polenului, a gasit chial' raporturi
matemaHce la stupii in comparatie cu cei martori nedresal.i.
Polenul se prezintA ca 0 aglomerare de pulbere microscopicA a
unor gl'i':'lUncioare care au 0 mArime de aproximativ 50 microni (a mia
parte din mOl) care au greutate Coarte mid incit 15000 din
ahia clntaresc 1 mg. IncarcAtura eelor doua de pe picioarele
poSterioare ale albinelor au pinA la 25 m'g, in care slnt . peste 300000
grauncior i. Pe albinele culegat<iare de polen i1 adunA fonn'ind
,.'ghemotoace" ce rnai intH U urnezese stropindu-I cu
salivA sau miere din gul1A.
In aceastA cAutare de polen cit mai valoros, albinele se straclllicsc
sa gaseascii pe cel cu mai multe substante importante, Jiicind astfeL 0
Cercetalorul Dault (Australia) a orerit aibi nelot' , in HCarn stu-
plIlui polen de eucaHpt de In ]0 puse liecare in cutU difcritc.
217
Al ltl n(' h, UlJ I.lk"fl au 'transportat in s tup rPo1enul din varietatea
l)(/ t') t'(1/ (J cure pmeent ul miirit de proteine, steroizi vitamine. plus
, 1 II lIh.'l I,1II 1\ii nt rilg4tom'c, l iisind aproape neatinse pe celelaite.
microseapici de polen stau in anterele florilor suspen-
,jut" pC nlumi ne. Fiecare grauncior este 0 celula sexualA mascul! care
h)ll ll ll dl'[l zlI. ovulul din ovarul Ilorii la baza stigmatuluL In acest seap.
pl UMl l IIdlll'H1 in \esut ul florilor anumite substante minerale care favo-
gel' minarea gdiuneiorului de polen, care atund dnd are la dis-
Ull pt'ocent de 15-20% zaharuri I?i tot attta bor, tubul polinic
"( 11111 0( 0 ....11 . Pina atunci stigmatul capacitatea de polenizare
tl lqd 1)1'01<:JII1 de 0 substanta asemanatoare eu vitamina Greuntele de
J"ll l!lJ d l.Z\Jl pc stlgmat, gerunineaza in tesutul stilulul fLarH, unde inter-
\ lIt tit mod (lctiv anumite enzime. Ele m!resc intensitatea metabolis-
/l1\l )tl l , IlI r <:a re:mlitat, fecundal-ea florilor este ameliorat3 legarea
I r,Wfl1ut'eU semintelor la feL In proeesul de recoltare a nectarului de
,lnll'lf ulbincle ouiegatoare, se produce 0 excitare a pis'bilului, ceea ce con-
IlI hll lo 1/1 0 germinare mai buna a polenului pe stigmat {;i
t .. ,'I lIl dIII'OH, t n felul aeesta se impletesc interesele proprii ale 11orilor,
!!II " plt' ul e al-binelor care recolUnd nectarul t aciliteazii 0 poleniZlare mai
111:111 vtl .
Vli zut la microscop. gdiunciorul de polen are un foarte
inlCit t rebuie lovit insistent eu un ciocan ea sa fie sM,rimat
denumit exina. Ela are pe suprafata sa desene variate dupa
111\.'(' 1" pJuntei respecti ve, u!]or de JdentWcat : conuri. drUge, basoona{;e,
fl lutbnl C'tc" i ar intre ele sint pori care inlesnesc schimburile de
l' C'! f, lIut ic. Int're pori se observa unul mai mare denumit micropil, prin
t n momentul apropiat fecundarii ovulului iese tubul polinic din
IlI lC'rl ot'ul grauncioruluL Supr afat a exinei este protejata de 0 substaniil
,11t:JQll sit denumita poLeinQ ; ea gra,uneiorului de polen sA se
II pcl18CA de corpul paros al albinei !]i sa fie astfel transportat la
II tl OOt 'C vecina din specie. pe care 0 fecundeaza. In felul acesta
I I} lndcpline{;tc acea potenizare ncruciQ.tii care du'ee la 0 rodire mu'lt
Mill t. ](Ire,
Polcina nu este digerabila dar este folosita in economia coloniei,
Wil d t.'ombinatii. cu de pe_ mugurii plantelor superioare,
un pl'Od us nou, [oarte folositor intregii colonii care este pr-o-
IIUl/SlI l, dC'spre care yom vorbi mai departe.
Sub exinil urmeaza un al doUea inveli{; intina -care este 0 metn-
h l'l Hl n ccl ulozidi iranspal'enta. Sub ea se gase{;te 0 substan\a viscoasa.
li l('ll l,ui Lli di n : Il lbumina, lipide, substante minerale .iDltre care predo-
In tll fl ro."rlwul. Wni ft utiCii'li i, vilatninele glucidele et.<:, Ea este denu mila
!" v/oUf /;/oIl U d t Optcl.\'1 l1 li, t n M p1U1C6C douA nuclee, urnl! vC'ftct oti v altuJ
tl l'OIl,mlt. t. 'e dc- lel' mi uA ))T"4 o(' \.':Il t1 do ft"C"lIndil ro.

o insu!;'i re distincta a poleouIui este culoareu lui. Fieca!'e spcdfl
de pI nnt a are un al t t ip de culoare, care variaza de Ia specie la specie,
Aceasta disti netie a polenulu,j se pierde odata descancat in al veolelc
Iagurilor, cad ghemotoaceie se amestedi.
La J'ecoltarea polenului, albi nele Cll mandibulele ante1' ele,
din care se revarsa 0 pulbere pe t ot corporal al
insectei; uneori aibinele se tavalesc in polenul revarsa't. S-a constatat
ea a albin a prinde pe hai na sa paroasa pina la 0 suta de mil de gra-
unciori. Cu cit culegatoarea are un inveH{; pAras mai putin uzat, cu
atit ea se pudreaza mai bine. iar inearditura est e mai in-
semnatii., Pentru a amplifiea riispindirea graunciorilor prinderea lot'
pe peri.c;ori. albin a eul egatoare se inalta foarte put.j n in zOOr planat, la
punct fix, ce-asupra f lorii respecti ve, {; i batind din aripi . creeaza un
curent ee determina graunciorii, sa se inal\e .!;i sa se pcinda pe corpul
sau. ApOl, ea aduna graunciorii cu periutele de la pieioare,
Cum in culegatoarelor la plecarea din stup se afla. totdeauna
o cantitate de nectar sau miere in arnestec eu 0 secretJ,e a glandelor
salivare, ele aduna polenul revarsat eu linguri\a din vir1ul limbii,
- umezind grauneiorii ca sa-i poata lipj unli de ceilal\i. In acest scop
umezesc periutele eu eare ii aduna de pe corp, pentru ca ei sa stea
bine fixati in Dupa eercetatorul Butel-Reepen, albina i{;i ume-
ze!iite cu t rompa partile paroase ale picioarelor, mai ales clnd recolteaza
polenul fainos useat cum este de piJda, eel de alba (Hippophae
rhamnoides L .) de 1a alite plante asemanlitoare.
Luerarca de incarcare a co{;uletelor la un cules bun nu dureaza
de cit 12-15 minute. Cind eulegAtoarea simte pline echi-
librate i,:>i ia zborul spre stup.
Sa urmarim la stupul de observa\ie cum proeedeaza albinele eu
polenul adus: mai intii atcrizind pe scindura de zbor a stupului, intra
pe urdini,:> , mergind in locul di trebuie sa-l depuna, ducindu-l
direct la fagurii cuibuh.Li; uneori aleg chiar fagurii pe care au puiet
foarte ti naI', pen'tru ea astfel doioiIe sa aiba polenul aproape !iii sa
hraneasea eu el Iarvele, Ajunse in preajma alveolelor' goale, Ie ceree-
tead sa fie curate descarca co{;uletele eu ajutorul pintenului de
la un apai de tal eel de-at doilea picior. '
Cuiegiitoarel e de polen nu executa dans uri ca cele care aduc
nect ar; in schimb, al binele din stup care au primit sarcina de a lrans-
'porta polen se apropie de oulegatoarea, oare ilj'i desoard co!juletele.
mi ngi ind-o cu antenele, pentru a lua de mirosul polenului
udus, miros pe care il memorizeaza, pcntru ca apai sa il ga!:oeasdi U!OlO[,
orudL in nabura.
2 1U
Culcgtrlonren de polen ou m(l i sa indi.rdi-
IUl'o din c01;iule\e alt or albine, ci, primind de Is cele din preajma ei a
tWi i!totc de hram'i lichidA sau luind-o singura din alveolele fagurilor
I.'U tnfCrcn. plead\ de indatA la 0 noua recoltare, De aceea !ji numArul
h,lt'udlOi' pentru culesul polenului este mult mai mare rata de cele
tMutc de culeglHoarele nectaruIui, dici acestea din unnii sint nevoile
IIIl'HJj rindul penlru a incredin\a albinelor prelucratoare incAr-
,'MIII'n din
Aceusta inseamna ca 0 data ce polenul este descarcat in alveolele
t nJlw'clui , culegatoarele nu se mai ocup! de aIte lucrari privind depozi-
t nt'Cli polenului in stup, A(:ea5tA sarcina 0 are gMtpul albinelor tinere ,
I\(.(,I:Itt.'a indeasa cu caput polenul destinat sa fie folos it curind
a nu sta in!oiat, jar pe eel destinat depozitArii in vederea consu-
lIIului clnd alara: , in naturA, nu se mai polen, albjnele tinere il
lJtlt bille cu capul ca sA elimine aerul dintre grAunciori ; cum grnunciorii
JIl l losl deja umeziti de culegatoare, ei se leagA bine unii de altii for-
IIltnd 0 masA compactA. Acol o se dezvol1a un proces de lermenta\ie
i/lclicl1, asigurindu-se asHel buna lui pastrare. Sub aceast! din urmA
rOrmfi polenul poartA denumirea de piistuTa, Masa compacta ocupA eel
Inuit '/4 din volumul alveolelor care peste putin vor Ii ocupate de un
II I ni t jzolant de miere, peste care este la suprrua\A 0 pojghitA de
cClwA, In (elul acesta, pAstura este cu totul izolata aparatA de umidita-
tell cnre apare in sezonul rece at iemii in interiorul stupuiui. lIn aceastA
IX'l'ioada pas-tura rAmine singura hl'8na vitamino-pl"oteica, cin'd in cuib
nlbinele incep s a creasdi. puiet nou care da un' impuls mare dezvoltfirii
cuibului in primavBrA in'locuie,o;;te rindurile rarite ale albineIoI' de
IMlnna, care dispar IPC rin'd. C. L, Farrar sfatuiel?te ca in stupul pregiitit
ieIinare sA se aifle ce'l putin dOl faguri cu pastura,
Polenul esle ,akAtuit din mlilte iproi.eine, aminoacizi tiberi, lipide-
Ilcizi gra.';li, vit-amine, microellemente, substan\e mineraie, precum !1i hi-
dtaU de 'carbon .';I i aHe substante aotive, fiecare cu importanta sa,
DAm in procente de polen, stabilibe prin ml-
nU\ioase analize de E, Lenormand : '
Cornpozllia chlmld, oro
A 3 - 4
Zll hlll"\.lri reci uctoare , . , , 7,5>--40
i'A'lharuri neTeductoare , ' , 0,1(-19
i\mklon alii hi<iralltlecarbon 0 -2.2
F;xlracle etl"r ice 0,9--14
PI'oll'lnc 1 - 35
i\mlnoacizl Uberi 1 - 7
rezlduurl 1- 11/1
220
nOZIlRQ elementelor mlnerAle
lil a oliloelementelor, "It
Potaslu
Magneziu
Calci u
Cupru
Fier ,
Siliciu
Fosf<>,
Sulf ,
Clor
Mangan
20 - 46
1 -Ja
1 - 15
0,05- 0.00
0.01- 0,3
2 -10
I -:!ll
,I
0)1
1,<
Dcsigur cJ nu loale speciite de planle polenifcl'C aC1!:o; l e ClIll -
titiiti de subslante, CerceHitorul Nilsen prezi.nt3 un Label comparativ :a
Lrei SOr turi de polen (parumb, arin negru !1i jepi) din care sc poate ob-
serva variabi Utatea e!ementeflor componente, astfcl :
Con\Jnutul In $ubSlAn\e
A20t
Proteine
S',1lfati
FOS'for
Suli
Zahar reducitor
ZahartlTi totale
Porumbul
(Zca mays), tl.
4, 2

4,9
0,70
0,3
7,3
34,4
Annul nea:ru
(Alnus glutlnou), 'I,
<.I
25,2
2,4
0,42
0,24
8,4
27,4
.Jepll
(Pinus
2
"
,-
13,8
3,0
0,3
0.1 0
2, 7
29.5
1"- de acestea ,polenul mai contine in cantit<1ti mlel : liaminfl,
ribofravina, acid nicotinic, acid ascorbic, un pigment , un factor de Cl'clj-
tere antibiotice, Zaharllrile din polen sint: fructoza, glucoi a, zaha-
roza; unele palell'Uri polizaharide, Pigmentii fac parte din calc-
goria carotenoizilor, In multe sorturi de IX>len s....au gasit substante ell
azot cit hOTrnoni fitoncide.
Principaiele reactii biQidhimice ale polenu!ui - dupA L, Hota - care
se desf8.>arA in conpul albinei sint : desrompunerea !}oi resintetizarea pro-
teinelor !}oi aminoacizilor. Mai IntH are loc descompunerea enzimatic<1 fl
proteineior in aminoacizi. Din aminoacizi si'llt resintetizate proteinele COl'-
pului albinei, care servesc !}oi la re'l acerea de \esuturi veChi la i onnal'ea
ce.1or noi la albine adulte !}o j larve, Azotui excedenJtar din metabolism
este eliminat din corp in cea mai mare parte su'b forma de a:cid uric,
Upidele din polen variaza de Is 1,5 la 27
0
/0, iar pdntre acizii lipidici
mai imp'ortanti se eviden\iazii: acidul oleic, palmitic, linoleni c
stearic.
Vitaminele din polen - dupA Hiel Burdett - sint in propol'\il
satis!acatoare. Ei au gAsit in polen vitamina C - acidul ascorbic; BI -
tiamina (anevrina) ; B2 - riboflav,ina ; Bs - piridoxina; Bs - acid ni -
cotinic; acid pantotenic; H - biot il;la; acid 10Uc; provitamina A
carolina vitamina E - tocoCerolul; R - rutins din grupa flavonelol' ,
Polenul are muUe sorturi de hormoni eo estron I), honnolll
sexuali feminini ((oliculari) androgeni - substante care poseda ,w-
\iunea biolog.ica a hormonilor sexuali masculini.
Polenul ajuta Ia cre!}otere, De pjldli, in Fran,a prof. R. Chauvin d
dat in hrana !}ooarecilor de laborator mid de polen ci all
crescut mai repede in compara\ie cu eei ce nu au prirnit polen, V, 11 ,)-
binson. dint!. cantWi,\i mici de polen In hran:a >bolanilor 1/27000 . ..
illceti nil'ea tumoI'ilor.
,(,'u bstanfel e minerale ale polenului pamicipa la construirea mole-
culei OI''(!anice ca CuetOI' induspensubil pentru multol' reac-
\11 C"hlmlcc ('chilibruill i hidric in celule hemolimta. pen
,\ u,'rm, ""''''''''' ,', .... 'vMI m" r.xl.rll" 'lin "'I' n,lIh,I",' ,II" n\'Ar
:!:.! I
1111 phtrundcrea diCeritelor subsluntc IIccesare prin membl'MU celu lanl
tl tl'llll &mi tC!rcn impulsurilor nervoase de-a lungul nervilor .$i in activi-
Illl t'll musculnrA. Substantele minerale ale polenului folosite .$i In
rt.t'Ollu'en inveli!;i ului chitinos al albinei in metamorfoz& (Chauvin).
Prnteinele Cll aminoacizii sAi esen\:iali smt Decesare dezvoltArii vii-
j.)Ut' L'\ ol hinc inCH din prima clipa dod apare embrJonul din coaja oului.
cat! 6tn L in proportii variate de la 21 18 74% pillil. la 21,6%_ 0 datA
'fllHHltllu1 lor se dezvolUi. mult glandele faringiene a albinelor doici
1J('!1lr' u secretia urmatA de cea !:I. enzimelor de transformare
{ t ...... C' llI r ului in miere.
PolenuL ate insa 0 condi.l!e 1" JnfAp.tJ.J.it.ea_Bcestei opere:
.1\ 'HI fie mai vecmde 1 an. CetcetAtorii M. Haydakl Ana Maurizio' au
"1ll'lr dt polenuril-rtllf"'tiO an piero puterea de stimul are a glaodelor Ca-
I)j mandibulare iocit acestorR Ie trebuie 20-30 zile penLTu a
sd func\ioneze, pe dnd P9ienul proaspAt este eficient in numat
,'IHl.' zi lc. Polenul vechi pierde mtiIff81tl- al1"tiff01refzi.
Llpsa polenului in hrana albi nelor functionarea multer
1\-1,11, (1(> din organism creeazA in familie 0 stare de ; in schimb,
I,. 0 hrrmire abundenHi. co polen pot Ii reactivate secretiile glandelor
de a cliror secretE colonia locA ar avea nevoie. De pilda, glan-
,Ide ccriere dC$i sint epuizate 0 actavitate de 8- 10 zile, pot la
nl."VOic sA 'ProducA din nou cearA, daca aibinele se hrAnesc din
ell
Consumul poJenului detenni ni'i in primtil rind 0 dezvoltare a
t'f'lrpului gras conferA albinelor consumatoare 0 deosebitA longevitate.
til special albinele nAscute toamoa, cu corpul gras complet, trec u!}or
JR,,,te rigor-ile iernii.
de polen prclerA un polen bog?t in axot eu sub-
lIutnte atractive, aJegind l}i recoltind polenurile cele mw bogate in pro-
tcl ne, la fel cum fac - dupa. cum - suratele lor care culeg nec-
t[lI'uL !';Ii care aleg !}i preferA pe cel cu zaharuri supedoare l} i cu concen-
cea mai mare.
Rezumin'd, 'PUtem spilne ell. polenul are .proteine - dcci amino-
l.clzl; are grnsimi - deci acizi gt8!ii ; ate wtamine, microelemente
IIItC substan\e active.
Ca valoare alimentara polenul cules de la un numlir mai variat de
rlod este eel mai bun, intruclt s-a observat ca polenul mononor care
III',' continut nu poate satisface toate nevoile organice ale puietu-
lui *i ale albinelor t:inere, iar in consecinta colonia suferA in unele
pl'lvinte.
Aminoacizii eseotiali din polen trebuie mw intH sl1 lie descompu!?i
1.1(' organism pentru a putea ii ! o}osjti. In collsecinta, polenul ingerat,
njungind in intestinul mijlociu (stomaeul) este staeat de enzimele sucu-
lui digestiv ce pAtrunde prin porii exinei. Numai astfel ei pot trece in
hcmolimiA pina 18 ultima eelulA. Acol0 se recombini'i in subskm\e pro-
tcice specifice orgarusmului. CercetAtor:ii au stabilit cd numai sub (lceas-
tli Jorma substanfele proteice participa la /ormarea celulelor !iii
I'ea organismului, cit !iii la refacerea eclor uzate, tn cursul acestui proccs
de l rflc\ionare a lor, apar alti aminoacizi noL
222
lzoUnd to laborator proteinele din polen cercetAto.rul Lensk1 0
rormat douA complexe, puntnd in libertate dupA hidroliza urmlilol'li
aminoacizi; acidul aspartic, acidul glutamic, glicina),
valina, ferulalanina, lizina, arginina, treonina, metionina, izoieucina, leu-
cina, tlrozina, histidina, triptofanul care ac\ioneazii activ in momentul
get'lninArii polenului. 0 parte din acizii liberi aminati sint transmi!1i tn
hrana larvelor tinere l,li in cea a mAtcH, In polen se mai afla acizi nu-
clelci, pigmen\i, acizi grruJ:i , steroizi l,li apa; aceasta din urma, intril. tn
compozitia celulelor .$i sucurilor digestive, De asemenea, grlisimile Cll
8ubstan\e energetice filnd in proportii de 3,33%, zaharurile 34,8%, sub-
stantele minerale 2,35--2,40'10 sint absolut necesare la forrnarea celule-
lor l,li dezvoltarea puietului din cuib.
Polenul - dupa R. Chauvin - mai amidon care este ala-
cat in proporpe de 90% in punga rectaIa, abia dupA trei zile de la in-
gerare ; digestia incepe Insa. in intestinul mijIociu, trecind din proven-
tricul unde a stat eel putin 24 ore. Consumul de polen pe an pentru 0
colooie este in jurul a 20-25 kg, folosit nu numai pentre dezvol tarea
cuibului ci pentru hrann albinelor mature. Existi'i 0 slngurA
in care se recomandA en polenul si'i fie dat in ames tee cu un me-
l dicament : clnd colonia este bolnavA de nosemoza. Dacii polenului sa1L
inlocuitorilor lui nu 1 se adauga medicamentul Fumidil B $i vitamina
B.!}a cum am arAtat la holile albinei, atunci parazitul se dezvoltA !iii el in
mare propor\-ie. CercctAtorul P. KoUai (Ungaria) n urmArit dezvoltarea
unei coionii !iii a stabilit cA. pentru creJ,lterea a 60000 albine tntr-un se-
zon - deci 6 kg albine - Ie sint necesarj 4 lagu.ri plini cu polen.
Aceasta constatare este con!irmatii !iii de al? cercetAlori care au calcu-
lat cl 0 singurll. albinA inceptnd din stadiul larvar pInA l a !';Ii
_ lapoi imediat dup! ce a pi'ir.!isit alveola natalAo-consl.J.l'lUi (120-145 mg
--t polen, in timp ce din miere consumA numai 3,21 mi'J De aici se poate
deduce importan\a polenului tn viata coloniei:'" .
In perioadele lipsite de polen l,li dod nu se mai ana polen nici in
rezervele stupulol, far stuparul ou dA alhinel or !nlocuitori de polen
bogati in protelne !iii aminoacizi, albinele se nasc cu un stomac mult
reclus io compara\ie cu cel al albinelor care au consumat suficient polen.
Consumindu-I, albinele nu-l inghit dintr-odaUi., caci polenul popose;;te
in proventricul 1-1 zile, - alia cum ati tnvAtat Is anatomia acestui or-
gan - lncepind acolo 0 primA prelucrare ; abia dupA ce trece tn stomac
el poate fi descompus de diastazele aflate scolo. Albinele nu au 0 en-
zim.li specialA pentru dizolvarea exinei celulozice a polenului, De aceea
este nevoie de aceasUi. poposire de citeva zile tn proventricul.
In ce hranirea puietului in cele 6 zile de stadiu larvar,
acesta incepe sil. consume polen proaspa.t dupA primele trei. zile de hranfl
cu lApti!}Or, sub formA de terci amestecat cu miere apA. Acest terci de
polen este dat de dolcl direct in gura puletulul. Proteinele polenului din
terci constituie partea cea mw im'pOrtantA din hrana larvelor pc ca1e de
dcmoit{tre, c.1ntitatea o!eri'tA nu este pres mare. Proteinele lui l}i
plusul de conlerA albinelor de toamnA acea longevitate care
0 vlcluire dc peste 7 luni. pe cind s ibineic de varA trAiesc
t\bia 3(}-11l zllc.
223
tocolilorso polsnului In stup
PASTURA
Albinele sosite la stup cu co-'1ulete pline cu polen, due polenu! in
1I1I.WJlllu clipselor cu puiet din cuib, deci in directa apropiel'e a doicilor
(IIII'll tolosesc cu predilectie polenul proaspAt tn hrana puietului. 0 altli
!JIII'it' din polenul adus este i'olosit de albinele mature pentru propriiie
lI"vlll rlziologiee, iar prisosul dimas in alveolele fagurilor ce marginesc
1'''111\11. va fi prelucrat de a'lbinele tin.ere in pasturii - alja cum am
IIIII'lll!, moi inainte. t n arest scop ele prefel'li sa depoziteze plistura in fa-
MUI'I de culoare inchisA care pe Iinga eli sint mai au -'1i alveo-
111 1<- cu nimfale ale generatiilor de puiet ee s-au
nll ' Cll t acolo; acestea absorb eventuala umiditate pe cure 0 mai are
OlliCnul. Prcluerind polenul albinele Iolosesc 0 secretie a glandelor
Illulldibulare, in special acizii gra-'1i, care opresc oriee ineeput de fer-
HI(,ntnlC. in atara de eea lactidL t ntr-adevar, acidul hidroxi-2-dece-
1101(' component 81 Ceromoni1or - despre care v-am vOl'bit la matca -
(I u rotul de a acO"peri grauneiorii de polen pentru eonsumut viitor.
Iztlllndu-i de conbaetul cu oxigenul, astCel este opril! 0 nouA Cennen-
IAliC' . Aceasta totU-'1i va avea lac, dar numai ca 0 ferrnelltatie lacticli
l'urO U steril izeaza, operA 18 care contribuie lactofermentii arIati in
tdblnelor. Astfel se obtine vastum, care este hrana specifid!. pentru
11\l'Oii inceputul primliverii. pinA apare polenul proaspat.
Cind aeeasta prelucrare a polenului este totala CeritA de inIluen'e
IIOrivc, pastura are 0 valoare neegaJatA ni ci chiar de polenul netransCol'-
IHUI. Cercetatorul Butler a mal'cat albine hrAnite cu pasturA, comparindu-Ie
ell cele hr!nite cu polen a constatat cli aeestea din urmA traiesc mai
l'u\ln rutA de cele ce au consumat In special albinele nascute in
loCunnA, care 'Consuma de Is 0,5-1 mg pAsturA, traiese peste 7 luni pina
I1 I).'l1'C flora polenif_era de primAvara, cum v-am mai spus.
Polenul disponibil neconsumat in stare proaspaUi sutera trans Cor-
1!lul'ca in pastura, trecind 'prin_ patru laze. (A. Caillasi.' prima actiune
ure loc 18 circa 12 ore de la aducerea lui in stup, la analiza gAsindu-se
In t!i () tnicroCiorA heterogenA printre care !?i eolonii de drojdii ; a doua
rll ...!i ('ste eliminarea progresiva a miCl'o'Ci orei nespecil.ice in folosul
fOl'lnenla\ii laclice. Aciditatea mediului devine mai pronun\ata: (l treia
futl\ I..':o> te (.'ea de' progresivli a bacleriilor iactice sub ercclul
t:ld dului luetic, c,Il'e eslc [<lUI lacloCermen\i1or; a patra l aza eslc ( '(>/1
22-1
din II 7-a zi !ji de In prima ae\iune, earucterizutil. prin dispari\ia lotul!\
a bacteriilor InoLice, cind, sub marii cantitAti de ncln
produs, polenul devine cu totul sterll, iar pH...;u:1 sAu se apropie de 1.
Ace:stea dovedese ell. pAstura, ca hrana pentru larve, nu seaman a dc Joe
eu polenul din ghemotoacele 0 analiza. a ei a stabilit
pAstura contine: 34,8
1
/1 zaMr, 3,33
1
/1 grAsimi ; 2,46
0
/
0
proteine; 2,55%
substante minerale j vitamine, enzime, substante hormonale fiton cidc.
In schimb p,Astura_ este fonrte geml iernii daca nil
(tSte .pusA tn preajma ghemului de iarpa, -'1i se pAstregza.. eu alit mni
bine dl!di a acoperA 0 parte din_&!!em. se poate constata supcrio-
ritatea sa did alhinele, intr-o sstfel de -situa\ie, pot creaseA eel
putin 0 generatie mai redusA de puiet in iarnA, care va fi cu aUt lll[li
de folos cu cit primAvara intirzie mal multo iar 0 mare parte din albincl('
din toamnA ead imbAtrinite prea curind. CerceUitorul american C. L.
Farrar considerli ell. mares. reducere a populatiilor ooloniilor in priml"l-
. lipsei de pasturA din stup.
I este influen"{atA.- negat1v Jln uffiiditate in stup,
o Pe sU-praiata alveolelor aP8J'.e 0 ciupcrea
) Peri<;ystis alvei care 0 _ aUereazA, devenmd_ allLL F'agurii
ace-'1tia trebuie elimina\i <liD -..tup Numai dacA numArul lllveo-
lelor Cu 'pas-turA slterafa este mie, stuparul curAtA alveolele pinA In
peretele median.
este sensibila lJoi 1a 0 pAstrru:e _pr.elungitA, in care caz voloa-
rea ei alimentad"r eae trei ori mai mica, de polenul Tem-
peratura cea mai JX)trivitll pentru pilstrarea ei este de +2 - +8C, in
camerA uscatA.
Canadienii, - tn special un renumit api-cultor H. Schiller - care
are 800 de stupi, realizeazA anual 0 recolUi mecHe de 82 kg miere de
I, fieeare colonie in afarA de ceea ce las3 ea hranA albinelor. Incepind de
o 1a.1 fepruarie el of era albinelor pastura fn tttrtite cu. miere 'semicristla-
Iiz_atA, in .ratii de 45.Q...K-Pi3Sti, - 0 data. pc El sacrirfC-A iagurii
pastura din ei aJ;ia oum vom ar.na:!s-Xennologia .t\picolii.
Cuibul coloniilor se dezvaltA bine incit la mi110cul lunii
oprilie din fiecsre colonJe se formeazA roLartificiali, cArora Ii se dA din
cite 0 matca nouA din cele de la rezervii sau creseute tirnput'iu.
- Dar in lipsa totalS. a polenului din naturli, ctt !?i n pAsturii din
stup sau din depozit, ce trebuie sA faeem? - intrebA un tinAr apieultor.
- In primul rind nu poate fi niei un an tn care in sezoanele de
Ilctivitate 0 albine]or din primAvarii, varA, toamnA, sa. fie 0 lipsA totnHt
de polen in naturli. In al doilea rind, dadi apieultorul colecteaz<'i pole.n
cu ajutorul colectoarelor pentru a face rezerve, - cum vorn
ara.ta Ia Tehnologia apicolA - albinele pot fi ajutate ca ' w-!?i asigurc
existenta lor, dar mai ales a puietului din euib. S-a observat cA atunei
dnd polenul lipse-'1te eu totul din stup aibinele tnceteozi! lui
daro nu se vine in ajutar fie eu polen coleetat pulverizat, fie o!erind
nlbinclor iniocuilori ai poJenului pentru en flctivitatca clin s!,upi sil nu
-ri c s tinjcnilti. Tn nceasUi privint<'i, polenul scutnrllt de pe porumh cs tc
f Cl{l II.(' bun.
- (I, )II,
225
Til prima p{Ute 1\ pl'iml.iVcl'il nbundcn\lI poleoul ul estc dcoscbitA.
t1I1I'lJU, chnp\ilc, gl"iidinile, indeslulcuza nevoile eu prisosinl,A. til lunile
\, vflri1 polCiwl plonLelor oleginoase lehnice din culturile entomo-
II.., III elll'C sint trunsportate stupinele, va !i iolosit nu numai pentru
IIIv fl li1' col0niilol', ci pentr u a face 0 importanta rezerva de polen
bine
{"Jol'jjUorii polelluLui pot race fatA in mlisura suficientA lipsei JX)le-
'Ilill ales cillo ei s'int dati in combinatie eu polen pulverizat.
-if i " 'I'(' tllaA 0 condn ie: fie in concentra?i juste de proteine,
I DII IIHL Illl1inoaeizi etc, a cArol' doza trebuie strict pastratA. S-'a
IJj\'l'lJtlL de cercetlitori ea prea multe proteine pot da 0 toxidtate
pcdculoasc'i. Variatia combinatiilor dA albinelor impresia eli ele
vlCtl 0 hl'{Hlli naturalli mai ales ctnd se adauga. combinatiei citeva picli-
II r.I flf' lwbsLanti1, aetivA: ulei de melisa.. de garoaie etc.
Itlt n (J rcr'i \i sub formA de pulbere uscatii, afarA in naturA. Cind In
1llllhlnll\lc este l?i miere, hrana trebule oferitA numai in stup, cAd aU-
r l ulblnc]e se nelinil?tesc poate sa apara jurtil 9Ul in stu pin:'.
)bl:$nuit, in primiivarA albinele caut! aduc in stup mierite
'll}ll tnn\e gAsite sub formA de pulberi: de ferilstrAu, unele
111m I)criculoase pentru slinillatea albinelor cum sint ingra1?ilmintele
IIIHlil.(t. Se pot oIeri unele 1wouri care insA se digera greu ; dintre
t"' 'tI I,'u esle preIeratii nina de orzoaici1 1liina de soia, care este bunA
lUnd clod este degresatA, dar trebuie oferitc'i Cll un par[-um atractiv.
- Oar care din pl antele poleniIere au poienul eel mai valoros?
IIll'onbll unul din'lre 'tinerii apicultorn.
- Desigur cli din sutele de plante de acest l eI taate dau polen
11"1\ mutt sau mai valoros pentru colonie. In general, se considerA
h rclc c/ll''e au periantul') mare, slot cele mai atragatoare. Dintre acestea
(> I'Cl norcA pApAdia, iarba l1arpelui, sunAtoarea, lupioul,
etc. ; ete pref erlnd pc cele cu protei ne mai mutte. De pil.dl1
{I/llrc-role slnt Iosrte bogate in polen dar sarace in proteine 111 de aceea
111 0 Be duce la munte pentru culesul de manA, trebuie sa aibA tn stupi
cu p!!.studi sau sA dea aibinelor polen colectat Ia $es to colec-
()nt''C, puJverizat expus tn primiivara la dispozitia aibinelor. In sehimb
Id(l (Thuja ocoidentslis) care inflorel1te la munte devreme, in primA-
'nrl1, m'e un polen valoros. De asemenea, ienuperul (Juniperus Com-
nunl e), cornul (Cornus mas), alunul (Cor ylus avellana), arinul (Alnus
'luLi nosn), plopul (populus), ulmul (Ulmus), saIda ci'ipreasc! (Salix ca-
Irell) cu taste exemplarele mascuie de salcie, sint f oarte JX>leniJere.
)1,)tre plllnteJe ierbacee bune JX)lenifere sint; Iabiatele, lucema, spar.,
('lit , sulfinn, osul iepurelui, maeul, cu cele 47 proteine ale sale, toate
incepind cu dovleacul (Cul'Cubita pepo) terminlnd cu pe-
)Orlcle vel'de (Citrullus lanatus), precum RIte SpE"Cii.
OlI1t. re pJantele agricole cultivate bune polinifere sint porumbul,
lfl l;l<'fl, rupi\a, tloarea-soarelui, precum multe altele des-
'f'IIIf' IX' Inf'J! in ABC npicol , pc care Ie i in lucrarea .. PhmLelc
nO\l(llrc" de .jog. 1. Cirnu (Iig. 29-37).
I) _ tl urll' t nrm .. 1 dlnU'-un numh vArlat de lIepGle " pl!Uile oo r e
... A II""!".,,,, , I ti!\llrQc<lul lIorll .

Fig. 29. _ Piank! me-
lUcre lji polenifere
alunul.
Fig. 32, -
Spli.nuta.
Fig. 35. - Ar\a,rol.
Fig. 33,
Telul.
Fi g. 30. - Fig. 31. -
MUljt.ar gal-
ben.
Fig. 34, - Sal<:ia,
Fig. 36. - Floarea-
soarelul
Fig. 37. -
Mc.nta.
;l::!7
SII'll citevu plHnLe- polen ircl'e C\I polen toxi c eal'e dAuneazd
"llllnt'lvr ('; 1 = lIoaJ'C<l (Rnnunculus aeer) 1.isa (Taxus
lIM'Oul/.I) .


nlimJnc aeum sA vA iAspund la intrebarea pusA de unul din voi
jtl' lvl h)[' 1ft !elul cum albinele ajutA la feclIDdarea florilor.
- a lua neotarul 'din iundul potireior, albinele ating anterele
"" 1'1' 11 [5<' pline cu ,polen, care pu'dreazA cu zecj de mii de grAunciori
hl v,! I1.,ul lor corporal. Trecind la 0 floare vecina, din specie, 0
1}{II'l c dIn ,gr1iuciorii de polen ce sint elemente .mascule, vo. didea pe
Al l. (ll luW! fl odi re"spective 1?i vor iecunda ov:ulele in ova . Ovule Ie
nu VOl' produce mature capabile sa des tin ere plante, dedt
mlll'CnI 10" cu g.aunciorii de polen. Prin transportul grAunciorilor de la 0
pl flll tO lu nIta, prin intermediul albinelor se realizeazA polenizarea incr'tL-
, '1,111(1, care producti,a de aeeste seminte sint totodate. de
'I N'Il1 llltc superioara ia1jii de rele obtinute prin polenizare di r ecta, c1nld
Ih/I de pe aceea1?i pIantA se autofecundeaz.li.
Pcntru Indeplinirea sigurA a acestui act de 0 importan\A capital A
i l vl llOrului rod, natura esle foarte darnicA. ea r ezultat pra('tic graun-
.tlot'll (;c cad pe stigmat.e i1?l prelungesc - al?a cum am spus - tubul
p01l1l1c pina ajung la ovarul norii. unde incepe de indatil procesul dp.

Dupa Eleaghin, acolo inttlnesc in mod activ unele enzime ce
rl i"'tCl1minli 0 crel?tere intensivA a :fiorii, ca l'e'ZIUltat
III'mcnza tonnarea rodului sau a seminte1or. GrAunciorii cei mai dez-
voltuU sinl cei mai viabili 1?i rei mai pentru germinare. Excitatia
piliUlului contribuie la 0 amplificare a genninArii.
tn IlceastA oped de polenizare a florilp., polenul variat din punct
vcdel'c al nu numai sub raportu! genetic ci 'li cel fizio!o-
lIlt., delcl,ninA 0 reacpe puternica a plantelor maternc, ducind Ia t or-
"lOren unoI' seminte cu calitiiti superioare .!jii productivitate deosebit de
lIl /ilC.
va fi amplu e:lq)licatA la capitolul Polenul in
noritmlturii.
Inchcind acest important capitol din studiul nostru privitor la
PUI Ol I, dellcoperit de albine cu sute de milioace de ani in urmA, va amin-
lC8C cO O(II11cnii de abia in 1945 au inceput sa-I cel'ceteze, desco-
p(rintl bogli\ia ati tor elemente de pe care Ie cuprJnde, nu numui
J}l'lltl'u nlbinc, dar 1?i pent!'u om. Grauneiorul micrometrie, a stat
Cil ('l'VIl f lhl\. illlpol'tnn\A. ea un tezaur ascuns fara sa !]tie ee valo81'e are. Am
sl1 vM c<l araUnd oamenilol' ceea ce s-a descoperit de l'Il\ii
In 1i 1>I'iJinul s!l.nutlitii lor, s-a ajuns la un consum masiv de polen
IncH PI'(:lIlurliu Ill'idt tic m[ll'c m' fi, nu ajunge sa satisfadi loale c..'l'inl('le.
I'lt, 1')(('fHplll. Tn jo"/Ill tn. ill HUHi , !';- tllI ctJ ll s llmat 20 lone de polen.
220
BAUTOARELE DE ROUA
BURDUFELE CU APA
- Unn!rind problema ell cele douA principale ali-
mente, mierea !]i polenul - aduse in stup de marele grup social a1
albinelor culegAtoare, v-am amintit adeseori despre apA.
Din punet de vedere fizico-chimic, apa, este un liehid incolor
inSipid 1?i inodor. Ea este compusa dintc-un atom de oxigen 1?i dOi atomi
de hidrogen (}hO). Apa constituie elementul primordial de viatA pentru
oeice mnte din lume, atit peawu animale cit pentru vegetale. Un om
ponte trai 40-44 zile fAd, a se alimenta, dacA consuma apa, dar moare
numai duJ}! 3-4 zile dad organismul nu are apA la dispozipe.
Plasma din singe este formatii din 9()t1, apii plus substantele mine-
rale, organice. honnonale. lji gazele. Cind organismul nu pri-
apa apare fenomenul de deshidratare care devine patol ogic dnd
starea se dar- se redreseaza se recla organismului apa
ope cAi dUerite.
Hemolimfa albinei are nevoie de eel putin 70';' apa pentru ca
numai astfel aparatul circul ator va functiona nonnal, ducind substan-
tele vsloroase ale hranei pina la ultima celula. Larvele au un
miirit de apA in organism, intre 76 81%; ele se usuca mar cind pro-
centul de apa scade sub aceasta limita. Pot trAi numoi intr-o ambianta
calda umedli cum este cuibul. Apa este indispensabilA pentru
rea 1?i dezvoltarea orgl.nismului vJu. Haydek a supus un
numAr de albine fnchise in colivii impreuna cu mates lor, punindu-Ie
la dispozi\ie hrana cea mai aleasil 1?i tinute la temperatura nonnala a
cuibului, dar nu le-a dat In zece zile toate au murH. Fara apA albi-
nele doici nu pot prepara terciul a!catuit din polen, miere 1?i 0 secretie
limpcde a glandelor mandibulare. In lipsa apei. doicile rnerg pine. acolo
incit sacrificA 0 parte din puietul Iarvar sau nimfaI, sugindu-le limia,
cu care pot acoped nevoia de apa a hranirii, eliminind aPoi cadavrele
din stup.
Fara apt\. glandele nu pot da respective. Cind stupru:ul
coloniile in de lapti50r, dare se pune apli
curatfi in alveolele -unui lagure avind in dreapta stinga lui doua rame
port-betci cu l arve tinere.-'Qoicile vor produce 0 cantilate mariUi de
l!1pti !1Q" pentru cA au la apA suficientA.
229
Un (;rcNclHor de mtit.c.i dill S.U.A. a obsen' at d\ alunci dlltl pro-
... II) I,\lu de op5 tn este mAritA, larvele se dezvoltA mui bine, iur
f\l"w(.lt lll'C(l pInt'! Ii] adult irece moi
1"11 1'11 IIp<'i slIcul'ile nutritive ale aparatului digestiv nu se pot formu
,111 1,'\.III cl't i n hernolimfil sa alimenteze celulele. Dupa acelaf?i Haydak,
d l Ht !Jlltl 1:\US, de npa in hemolimfa - ell exceptia sl binelol'
ul tll, nthlClItc - in raport ell virsta, dar seade repede in prima zi
,I o!I(j I' lnhlllzcuza in jurul a 70010. Tot el a gasit ea apa in organism pre-
Illt /\ If vllrill\ie tn de sezoane; tn timpul iernii apa din tesuturi
"(' lItl u, ('('Cllce aibinelor sa reziste mai ll!}Or la frigul aspru.
Oc pu'terea coloniei are un 1'01 in ce cantita-
h'n el l" up!\ lleccsarA In via'a albinelor, eAci s-a constatat d i. in coloniile
. lhl1l' . nlllllJ eie au 0 proportie mai scAzutA de apa in organism. 0 tempe-
rulll l't\ us('ula :.;i 0 hranasal'adl in apa, coboara de apA in
IIlltl ulhml. De aeeea, clnd [n prim!1verile reci albinele sint nevoiie....Aij.
,nmlnft In stup, dar Ii se ca hranA zah"ar tos spre_stimulare in ulu-
,'("lui r umci hrlmitor, trebuie lru}'naU\ apa fil care s-a dizolvat 0, 1 g add
Illi 1,.l e In Utrnl de lichid. tn i elul acesta se compenseaia lipsa de apa in
ulilmli811l. DupA A. ChauvJn, in special ceJulele ovarului au nevoie de
ullIl mulUl spa fatA de oricare parte a organismului; hemolimfa consti-
Ilitre altele funetia de rezervor al apei disponibile, tn caz cA aeeste
t 1'If.(lrv(> scad sau dispar, tesuturile se deshidrateaza, iar colonia merge
fl J)I 'U dczastru. In anul 1931, negasind niei 0 indicatie in taata literatura
(\Iiil li ultlttli. despre cum trebuie preg:i1t ite eolonHle peotru pastor al, am
pl(H'dut jumatate din efectivul unei stupine, cad nu am pus in ultimu]
r{l 8111'C 0 oarecare cantitate de api1 in alveolele lui, iar albinele au
mlJl' Jt lIvind suprafa\a totalA a corpului de wneda ca clnd ar f j
foI' l. scollse atunci din ap!1, iar ingurii cu puiet erau ea op!1riti. Cu pier -
IIt!!"1 gl'cle arn inv!1tat ceea ce nu Se scria nicaieri J?i se p!1stra drept
,,1'I (l cl'cte de mescf'1ie".
,fn zilele toride din varn de apA din organism se mic-
albinele sint iritate ies afarA din stup pe peretele frontal
fnrmtnd "berbA ... Ete se aglomereazA la adApMorul din prisaca, marind
t,.'OII!I\lmul de apa pentru reglarea microclimatului stupului.
Albinele din coloniile care duc Upsa de apa in iama - spune
Qnntul'ski - !ac apel Ia intesti nul tenninal, deshidratind reziduurile
ull n1l'I Jtfll'l' de neola, -care se intAresc. Albinele obt,in asHe! w;a-zisa
(1J)lI mewbolicii, dar nu num-ai dnd temperatura in ghem este de eel
pu\l n 20C. Sub acest nivel apa metabolica nu se poate realiza. Tn
.ch hnb, pest.e acest nive1, pl'oduetia ei se mare!jte. La acest grad albinelC!
l)CI t Ilbsorbi apa annUi pri n condensares vaportil or din respiratia albi-
nelnr dinghcm, condensare oore se [ace pe peretti reci ai stupului.
o nl t...'1 sUl'sA de salis!acere a nevoii de apa a orgiinisllllllui este
IlII CI'CO cfl p."l. citA.
Apn prcrcroUi. de albi ne este cea diD precipitatli, mai Cll sean,,'
ceo de -rou!\ sou ceil din lopil'ea z!1pczii, apti care are a anumit! pt-oPOI'-
d(' IIZQt utmos r{!riC'. Cl.'H di n !intioi are aproape totdeauna tllI li le
!d\rto'l mincrnlc. Cen d in .. turi l'slc de Ilscmenea hUIl!\; /11><\ dUI'!\ / ' 11
l'1t [ I'I U' (,:! t c' {' II 1'C' ti('l' n\ i'I de o l [,ilw.
'.':10
Albinele transpor.tind apa in inlerior, 0 inUnd pe alveolele f'o.,6l1l-
rilor goi, iar albinele ventilatoare creea:zi1 in stup un curent cu 0
peraturA de cel mult 36,5C, Unele albine stau permanent i n stup
siot aprovizionate cu de catre albinele asemanatoare cu
t: cu apa de rezervA, pe care colonia Ie organizeaza. S-a calculnt dt'
"oJ.Ycerce!atori di. 30000 zbol'uri aceste aduc_ln stup 1/ 2 litru npa
r'" Cind
o
II?- imprejurimile stupinei se iac pulverizarJ eu
deci stupti slnt -:- c?nsuma .2-3. litri apA pe zi ,
ientl stupar.J!l._uluceje I.!ramwr_din _
. -Pentru a souti aIbineIe sa. laca z'boruri dep!1rtatetncautarea apei ,
clnd temperatura de afarA este de 9_10C, apicultor.ii asigurA in pd-
saca un mijloc de adApare; este acel adApAtor descris la inceputul Jec-
pilor noastre vorbind de orinduirea unei prisAci. Personal am
nat un ad!1pi1tor cu douA compartimente in care apa este ioc!1Izita per-
manent de 0 micA lamp! nt. 8 Cll petrol; tntr-un eompartiment se pune
apa sAratA (5 g la 10 litri spA), DupA doua zile areastA apa se eli-
minA se cu clorura de calciu 2
6
/. care ajutA la digestia
pasturii, ori 1 g. uree Is 10 litri de apA $i ]0-20 g miere,
ce conie.l.'a 4.0/. azot ioarle necesar organismelor tinere. Apa din acest
compartiment se schjmbA la 2 zile impreunA eu sllbstnn\8 dizoIvatA.
Metabolismul apei - cum am ar!1tat - se in raport
ell temperatura. EI este reglat de honnoni.
Greutatea $i procenlrul de apa - dupA Chauvin - este In raport
de virsta alb,ioelor consumatoare, Ap8 are un r ol important in stup
atunci clnd in faguri mierea s-'a cristaHzat. S-au vazut cazuri c'ind
colonii ell mult!1 mJere de acest fel au pierit de !oame in timpul iemii ,
dici ele nu au uvut l a indaminA ca sa poatA dizolva
cri'stalele mierH.
'()t:lnruJ .. ,lie fot"
tum/far al colonie;.
PROPOLISUL
Pc dnd diideam tinerilor apicultori taate aceste explicaVii pri-
\l UPHtC 10 marele grup social al albinelor culegatoare de nectar, polen
, I l'lIl a ce nduc apa in stup. iar stupina vuia de zumzetul unei intense
in valma'ljiagul cel'or ce aterizau din zbor pe scindul'a din
.,,'IJlul l IL1U1 a sosit 0 albina ale diror sclipeau in biitaia indnsa
" I 0 1' de soare,
_ Cc aduce oare aceasta albina in coljiulete - a spus l'epede un
Ihlll i (11)l cuitor, aratin'd aibina care, eu fereala, cauta sa se
printre celelalte cuJegatoare, pentl'll ea palenul este eolorat !}i
fAlun" 11m' indircll.tura acestei albine sclipe!}te ca ljil clnd a1' fi poleita
11\1 loc?
_ Este 0 albina care aduce in co!}ule\e propolis; aceasta este
II Jl ubstan\a secretata in special de mugurii pJopului. Albinele il aduna
_I tic pe alte plante ea eire!jiul, aninul, prunul, bradul. 'Piersioul !}i ca'S-
1:/l IHlI , PI'ecUID de pe conurile pinului, dar eel mai pretio8 dintre taate
rt'lIlltnl' propolisul de la plop. ' -
Albinele din gl'llpul social al culeg!'itoarelor de nectar ljii polen
l}Ii fnt rc ele- un numar restrins de albine specializate in reeoltarea pro-
1,Ic)l!sului !}i transportal'ea lui in stup; oct,IJ!indu'-se numai de B'ceasUi.
i!lnrotn!\. Deci, propolisul este in primul tind de origine vegetal/i. Este
I'lT.,l nos, maleabil Ia eaId, cleios se la 78C, dar se int!'il'eljite
11'1 14_ 15C, Densitatea lui este de 1,5, deci mm greu decit ceara; este
b\801ubil in apa, dar solubil in aleool. eter, amoniac terebentin!'i.
AI'e diferite culori de In verde incrus, galben batind in pina
IlL negI'll. Albinele eulegatoare de propolis il aduna ori de cite od il
Hl\.IJCSC in natura, dar mw ales in lunile august ljii septembrie intre
(l1'c1e 10 15 chid afara este caM, dici atund se prezinta maleoabil
li "OI' de recoUat. In acest seop albinele Iolosesc secretii ale glandelor
mllncllbult\l'C cfll'e dizolvarea partiali\ a lui. Albinele smulg
lllnndibulelele mici particule pe care Ie depoziteaza in co!?ulete ca
pt' polen. Cit timp substanta este inca maale ,'?i destul de l ipicioasll,
fQl'tncQztl mi ci ghemotoace ca bile; zborul spre stup il
fil e:: eu plc!(),wcle pos lcl'.ioare mult depiirtate de corp.
'rifllfi i n 51- liP, c.:u legMoarele de se due dilecl. Itt
Ivcul Iillcif' ruluni u f ll't" ncv()il' SUU iI depun lu ol' i ullri l' in

stup: pe scaunu1 unde se reazima capeLele ramclor, pe la lu
crapAturile pere\ilor, Is fixarea de corpul stupului etc,
Descarcarea se face anevoie adeseori dureazA ore in ljiir.
La locul respediv eule,gatoarea a.!?teapUi. sa vina dteva vecine sa-i
smulga din eO!jiulete bilele de propoIis, rupind fragmen'te mici din indil'-
ditura. Apoi albinele prelucreaz!'i materia primA eu multa grija, folo-
sind acea substantA denumit!'i poleina, care constituie invelillul grasos
al graunciorului de polen, ce apara exina polenului de precipita\iil e
dtmosferice. Poleina, nefiirrd digerabila, este regurgitata, deci eHmi-
nata, din eavitatea bucali!. amestecata co 0 serie de secreta glan-
dulare ale glandelor mandibulare mai ales ale celor salivare inearcate
cu antibiotice, pe cate Ze fnglobeaza ptopolisului. Aceas'tea dau pro-
polisp.lui e1emente de mare folos in lupta coloniei contra diferi\ilor
agenti patogeni ce pot fi in stup de. albinele zbura.toare, elemente
eu totul altele de eele pe care le-a avut propolisul la recoltarea
lui de pe mugurii plopului, Intl'-adeviir, analizind propolisul care mai
are !jii aite substante indi nedefinite, ce.rcetator4i au gasit ca acesta con-
tine inhibincl care este 0 substan1A puternie antimicrobiana !jii litol care
este un alcool primal' nesaturat aflat in c1orofila plantelor. De aseme-
nea, in el mai sint: ra,'?ini, eriseina, vegetali extra.!?.J din mu-
gurU plopului unde se g!'isesc sub forma de glucozide') flavonA2). to
sau s-au mai gasit: acid galic, acid benzoic cit ljii substante
minerale : fosior. potasiu, calciu, siliciu, mangan, aluminiu, cupru, fieI'.
Cercet!'itoril au stabUit actiunea baclerian!'i a propolisului, in euituri de
stafilococi, S-a dovedi t ca in prezenta propolisului agentii patogeni,
nu s-au dezvoltat deloe. Ded, el are elect bactericid incontestabil, iar
aeolo unde aeeste efecte antimicrobiene se afinnA ele actioneaza numru
prill contact.
Ceea ce este mai pretios mw folositor pentru sanMatea coloniei
sint substantele balsamice, aldehidele aromatice ca cea a vanilinei
izovanHinei, balsamurile volatile,'?i uleiurile eterice din plante.
propolisul Ie degajeaza raspindindu-le in jurul lui, purificlnd nu
numai .ffiterio1'ul stupului, ci cni81' -'1i atmosfera inconjurattoare a lui pina
Ii 2 m extinzindu-se apoi in taaU\. prisaca. Cereetatorii romani
A, rPetreseu au analizat aerul Ia 0 de 200 m de
o stupina, comparindu-l eu ael'lll prisacii; cel dintii era plin de flora
microbiana, pe clnd cel din prisaca era pUl'iiicat datorit1i eterurilor
volatile ale propolisulu1. (Lucrarea a fost publicata in rev1sta "Annales
des abeilles(').
Trebuie sa !jititi - ,tineri apicultori - eA in lumea vegetali\ ase-
menea efecte s-au observat adeseori. Academicianul sovietic Titin a con-
stalat ca ar,borele Juniperus sabina raspin'de$te efluviile ' volatile pu-
riHcind aerul pe 0 red mare in jurul lui. lucreaza eterurile
volat.il e emise de propolis. Savantii sovietici au pl'Opns oa in marile
metropole sa se planteze acest ar:bore bineIaci\lor care purifica atm'ostern.
'j U' '''',uIlM _ IIrup de ('lire til IIfIs.''IC In ,'I"nl", co.n\ lnlnd In molecul e linn
"wi "' Ll U" noono7.N hol nde ,,1 0 1I "I>!lUUl I(\ ""r" nU 0 . hldrolu,ute ell
nCi1.1 /uill/.!' 1" (:,,11.1 Iffi " n
", _ tk CO\(lnIHII lI"I"r"U, ,,\'It.'v,l\ , din t J,1 V(lUO (l\ltn
fIU'llotU, 11I 1I':0I\n", ,norln" IItH!-fN: Unn ,,\.: ,

AClCSlC ct.crlJri volatile sinL exeitanti ehimiei. Marele eerceU\tor III
1IIlInoi von l"diK'h spune e<'i, din acesLe ete.ruri, se degajeaza particule
ldmt"l;lr'li pl cc odunllltc '5i anliseptice la tel ea din acele bobite de carnfor
Ilf Ul II 'O gospodinele Ie folosesc la stirpirea moliilor. Ele se sublirneaza
tlll'll\\ Itdl-CI milsura exLrem de micA in contact cu aerul, prin
I d IIl PIII'C dupll 0 treeere de Limp. Particulele volatile ale propolisului
\11 rOB1, nli t:l itl! dc flceste minunate insecte care sint_alb.inel,e :;;i care adu-
'Inti j:)1UpOIiSli l in stup purHicli ioteriorul 10cuin\eL lor. Ele siot fixate
It urrtulHumuJ rU'iiinos, tfj i pAstreazA muIt timp puterea asanaotA in
s tupului :;;t in aerul din afara lui. Numai a!jia se explica !aptul
,n OCl}t 11 111inele zburatoare siut in contact strins eu natura, un de existA
ulll ll1'dc fie mierobi, sosind in stup nu iniecteaz!1 atmosfera lui fj1 pot
I 11I1 I'(' \ill ut..e sanAtoase :;;i numeroase generatii de puiet.
)1} flN!CI1 urn protestat totdeauna dnd unit cercetMorii care se strMuiesc
A t' 1'el' Z{' lillH noi de seiectie lntre colonli, considerau cli indlcele de
hln/) r .. de propolis trebuie inl<lturat de la selectie.
Ulclurile volatile - dupA Ioiri:;; - ating in propolis 0 proportie
I., 100/_ fn stara de rA:;;inile balsamurile vegetale, care sint in pro-
0 de; 55'10. Acestea din urm<l, tm,preunA cu cele care poseda pro-
II ''' I"\He (l ntibiotiee, au e!ecte insemnate in unele boli ale coioniei. cum
lilt (10 "UdA rete douA t onne de loea.
AnoHl;itii au gAsit ca in balsamul propolisului purifieat se aflA:
0-1. alcool cinamic 10ft acid cinamic care se g.l'i.sesc :;;i in
J In bnlsamurile de Peru. CercetAtorul Jaubert a izolat din propolis
rhdnl\ cure dA eerli propolisului euloarea galbena caracteristicA,
ub8t.nn\-<1i gasH;!!. in mugurii plopului. De (lsemenea, propolisul mai are
rkld OI'Omatici ea : acidul cinaric 1;>i acidul ealeic, flavone !),i flavoniole -
mlnUt.e mai inainte - in plus galangina !?i quercitina (cunoscutA
It.) 8COnt'\:a stejarului), substante de natura zaharoasA eum slnt mole-
culcle:: de glucozli Cructoza.
Albinele folosec tn stup pt'opolisul in dHerite situatii: fixeaza
" truinile 'f'agurilor ch'iditi in scorburile eopacilor, acum ea in trecutul
fl{1C! pl\rLat, spre a nu se mi!?ca otund dnd bat vinturi furlunoase care
nconvouie nrborii ce Ie adApostese. Iar aeum, pastrind aeeast. amin-
Ire tn genele eromozomiee ele t'ixeazA cu propolis ramele lipindu-le
,(I pc care se sprijina in stup, prezentindu-se ea un adevlirat bloc
rnprcunli. eu eOt"pul stupului.
Amestecind propoJisul cu cearA in propor1;ii de 30
0
/
0
, albinele
!hlLuicse erlipaturile de la !undul sau capaeul stupului inclusiv din
.rrc\1I nccstuia. pcntru 6 Ceri 'Cuibul de pentru puiet.
Albinele invAluic eu propolis, ca intr-un giulgiu, cadavrele
,Llor ec pAtrund in stup, penlru a nu vicia aerul din_ interior. Cind urdi-
th,lUl slupului cste prea larg in preajma toamnei, aIbinel e cHidese cu
)t'opolls pJt\ci de strimt ornre a lui, liisind Q deschidere cit Ie convine.
Cl nd clc cliidcsc fagur; din cearA proaspiiUi. [rageda. Cae ell 1',0-
11')118 un incl 1n pnrtca de sus, la perimeLrui fiecarei alveole, Cll d(JUli
c:opuri : primu l penll' u 11 do posi bilitnlen unei eircula\ii active pc supnl-
(lV, fUR,will)!", II lhin('l(' robodnd PC' ei rAr;'\. sij - i dct.cri ol'C'w;
nr nl t!oi lclI I){' ,d t'll d\ /1(('Ii' Ilnlibi(!ti("{' Iwlltnil' Hllli Inuilll{'
! ;t<l
tinerele plapindele larve de agen\i palogeni. Mul
mult chiar - dupa observa\ii1e cer cetlitorului american Phi lips - in
grija mare de a feri comunitatea de atacul agen\ilor patogcni, grupII\
social a1 aibinelor cura\itoare dizolvA propolisul cu ajutoru1 secrc\iilM
glandei salivare spoiese ell ac..eastli solu\ie interim'ul fiecarei niveo]"
dupa fiecarei genera\ii de puiet. Matca nu depune QUa dec.il.
control, daca aiveolele uncle unneaza sa depunu ou."l
sil}t perfect curatate.
Inainte, dnd prisacile erau tonnale din stupi primitivi facu\i dil\
tr.un.oh'iuri de copaci de miez, bAtr-inii stu'pari frecau interiol'ul
ea astfel perelii aces.tui loea:;; sa nu prinda mucegai sa devina imper-
meabil. pentru umiditatea din iarnA. De asemenea, inainte de prinrlereu
roilor, freeau cu propolis 9i apoi 0 legau de 0 prajina pe cate I)
inAltau in mijlocul virt>ejului. Astfel. prin mirosul ee-l raspindea, pro-
polisul adernenea u:;;or roiul care se aciua in interiorul roini\ei, dind mai
griji stu,par:ului.
mm este [olosit in stupina ea mijloe de a aIbi-
nelor agresivl;: cu 0 solu\ie alcoolicA de propolis de 15=20'/0, apicul-
i:;; i .ireaca PU?-D miini.le asHel albineIe nu-I in(eapa: in timpul
lucrului ; de asemenea nrunci nd in aiumAtorul aprins cite 0 bobi\ii de
propolis. fumul dat asupra a1binelor din stup este pUicut linifjtitor.
Propolisul are :;;i pentru oamenii boInavi multiple !oloase, arMate
iotr-o alta lucrare scris.l'i. in colaborare eu un medici).
Felul cum se pot obtine cantitAti mai insemnate de propolis
cum poate Ii pAstrat :;;i preparat !n Ie vom expune la partea
de Tehnologie apicola a studiuJui nostru.
'I p",,rIus,,Ie tn ,pnjlnul ,4nAUI\U omulul. AUl.Orl C. Hrlstea ,I 1,). .. M
' ''It,,,,IICII''II.
l:l;")
,,,,_/dil ,i

BOLILE COLONIEI !>I DAUNATORII EI
Pentru ca am atins problemele legate de lupta de apa,rare a colo-
ul, pRl!! potriv:it l ocul sa unnQrim impreuna care sint primejdiile cc
100dn\tI viata acestei uetinatoare a aUtor bunuri alimentare
"""Iblt de pretioase.
Prltnejdiile sint multe !iii amenint;atoare pentru viata coloniei de
Prin felul sQu de arganizare, triHnd eu zecile de mil intr-un
n\l u rcsLrtns, cu 0 diJdura umeda a cuibului necesarli bunei dezvoltAri
}11'tlprl ului puiet, d4 posibilitatea ca sa se dezvolte !iii 0 serie de microbi,
It'lll. tlPOfi, rprotozoari, helmintJ !iii paraziti, mai mari sau mai mid.
pun In situatii grele colonia de aibine, care, dadi Ia inceput peate
ptll eu propriile mijloace, o!erite de propolis polen, in schimb, clnd
ilCut ogenWor patogeni este violent poate fi stlivilit .,i
Mlurut eu totul numru lintervine stuparul eu mijloaee adecvate.
P1nA acum vreo doua secole in urma, clnd toate prisacile erau
!):I1I11'\1" numai cu stupi primiti 'li, s'tuparul intervenea numai cu ocnzia
fflHIlLului mierii, viata era mai pu\in primejduita, cad albinele se apa-
U ClI mijloacele lor 'Proprii, dar mai ales se bucurau de multa
d ll nd dcranjate mereu cu diIerite interventii jnoportune.
Acum, clnd lucdim cu stupi sistematici, situatia sAn3t3tH i?i Unil1tei
,Ionici s-a indutAtit mult, datorita numai numai unor apicultori
'priccpu\i , care controleaza colonia f3ra rost, scotind expuniod vio-
lui ., 1 curentilor fagur ii din cuib, r3cind puietul, alii. expunind 10
mImi ctildura puternid\. a soarelui larvele pl3pinde ce illi pierd viata.
IwhlrnbA fagurii de la colonii'le puternice la cele slabe pe motiv eli
Iflt'f'sc pc acestea din urma. [llrA sa cll ele datoreaza starea de
(crlorltute unor afec\iuni adesea grave care cu timpul
11.cln, Multi dintre ei nu tin seama de puterea de acoperire a fagurilor
'IT pu!) i in stupii slabi, jar dad'i apare un Limp rece, de lO- l l " C,
)Ionl n sc sll"inge in ghem lasa neacoperi\i tara pl:'ntectie fngurii
nrgillrJ'51 in c;.lrc puietul ril.ce.5tc moare. Cadavreie 1mvelor Illtlilrtc
nL IYicdiul c:el mni pl' ielnic penlru ngenti patogeni cxtind
' PNI(' n(' fnstn lor lI('tiul1C' in dctrim(l l1tui si'in:ila\i i coloniei slabc.
C!'onl ciic vC'cili vorbcsc de ildcva.l'atc rl ngelc ce au lovil apicuHIII1I
I!' tilll\! dOIl I de III .') l.u!1I1I' i care ill 1(11.: ::;fl !";oi.lf"J'if k('
jtl
cololliile bolnnve, au 11Itinit. (:o loniilc sll'niHofls(' cu Illi erc sl.onl'si'i (!.ill
IugurH bolnavi intinzind asHel boal a, in cUeva zOe. la tonU"! .
Mul\i stl1pari, in dorin\a de a realiza productii mari de mien:;,
nu lasa coloniei rezerVe de hrana indestuUitoare de buna calit.alu
adeseori colonii1 e pier din lipsa hraneL Albinele unor colonH gre:;: il
conduse supuse astfel unci vie\-i chinuite l1 i-au pierdut mijloacelc
propr,ij de siguran\ii pe care ele $i Ie-au creat in milioane de ani.
Cel'ceta.torH au stabilit ca atit propolisul, cIt !;ii polenul sint mljloace bune
de aparare contra agentilor patogeni.
Prof. R. Chauvin a dovedit ca polenul posedA caLita\i de distru-
gere a lui Bacillus alvei, unul dintre cei ce atac.a. larveJe in boala Ioea
europeami. Cind este stocat in stup, incepind de la a 20-a zi de trans-
!ormnfea lui In pasturA, puterea lui bactericid! de la 4,21 In
10,86. Efectul sau se extinde 111 la <ilti mai ales clnd- el provine
ae 'Ia variate ilori, in special de la cele din regiunile montane. Este do-
\ledit cit un polen monoflor reduce rezist"en\a albinelor la anumite boli
micotice. In Australia - de pilda - unde flora polenilera este redusa
numai Ja eucalipt, albinele de!;ii aduc miere multA, polenul nu e prell
valoros, iar micozele apar foarte des in stupi. 0 bazl1 meliiera bogata
variata este un mijloc sigur de vindee81'e a coloniilor, bolnave de anu-
mite boli; sint unele din acestea en de pildA "boola de pddure" care
se vindeca fara nici 0 daeA stu-
pina este dusa in pastoral la un cules de
polen variat, disp,iirind once manitestAri
patologice.
Dupa numeroasele analize ale cercetA-
oorului JaChimovici, s-a doveC1it ca prezen\ia
polenului in reziduurile alimentare din in-
testin exdude aproape cu totul sporH de
nosema, Explicatia este caoi polenul
nu se limiteaza ownai la 0 aprovizionare eu
proteine substan'te active - cum am f'ig. 38. _ r::.oce europeana in
sratat - ci. dataritA sAu de ,Hferite stadli de dezvoltare.
celulozA, provoacA 0 deziruectare mecanicA
a tractulu.i digestiv, in a intestinului mijlociu. De pHdA-, d'aca
polenul foar:te timpuriu din primAvarA al amen\i1or de alun nu aduc
o propor\ie prea mare de al"bumine, in Sidhimb bogatele sale cantitAti
de celuloza eliminate din intestin, anu-eneaza "'() data cu ele .,i milioane
de spori ai nosemei care uneori ating ptnA' la 1,8-2,5- milioane s.})ori
pe mm
3
!;ii stau adapostiti In intestin (fig, 38).
- Deci, spune un apicultor incepator - mij loacele biologice sillt
cele mal in lupta contra agentiJor patogeni.
-I-nlr-adevar, ele Lrebuie sa primeze inainLea tuturor Lratamen-
tclor medlc{llnentoase pe care numai Ie pot recomanda Cll
pn!cizi c.
Mi'iS LIril c ('U caructcr biologic se reazimil pe propriile mijloacc
dt.' lu pUi !tIc f'1I 1()nici, car e insa i.rebuie sa aibil 0 populatic nLlmerO;)Sa :
2:17
coJoulo c::.lc mui pllternid1, eu olil Ill ucul Ci> lc mui stub
I)(II III ! fI M llul i ncli de hl inceput.
r")J lBHIlHuinl'ltll'lle, deci impel'ccherile intl'e rude de singe apro-
Itll l"tbu le cvi Late; m<'ilcile trebuie crescute in calonli puternicc,
UHllti.!' ulbine dvici, care sa Ie hdineasca mult !,ii bioe; sint preferate
III Ilh, InHl\min\alc artificial cu sperma rtrintorilor eu deosebite ;
,Ih lh' tnllilul'flte matcile care oul1 risipit; temperatura din cuib trebuie
I ('II gl'iju in special clnd se produc l'aceli !?i scAderi
nUI 'I,IItI I L' dc temperatura strimtoral'ea urdiui-\ielor; hrano din
111 tl't' bulc s<l tie de buna caUtate jn special cea din iarna. In Ielul
til Alundt"lc iaringiene pot hrani eu lapti!?or primele generaW de
"' 11 CII" l' \tH.'(,P s11 apara de la 15 ianuarie inainte, siL-oJ!.. tie
Il olhjl\ 1 d(> la stup la slup !iil!d
lut, IIl1t 'I't' de pe faguri cu puiet de la..Q... COlonie p,uternica,
l.f l ill" dell coloniei slabe faguri inJ;regf -cupuiet, fara alhina acope-
IJIII' t". deollrece s-ar produce - cum am spus racirea puietului,
nu 11 0rlegill de consecinte funeste.
I't'ln sclcc\ ie trebuie urmi1rita problema rezistentei la boli intem-
1
1
jjl IIVlnd in sceIs!}i timp albi ne cu 0 longevitate mai mare.
'l 'I'(llIlI lc tn laturata p[,,8cti ca nucleelor de putere mica. Nucleele sint
,II' II de sigurantii pentru inHiturarea irigurilor roitului. Atunei ,
eft lie illca provizoriu nuclee slabe, cind tehnica ne invsta ca ele
eu calontile marne in preziua aparitiei marelui cules, pentru ca
Itlll C'(ln de miere sa se dubleze?
1 rnlj st. upari, unnarind productia mare de miere folosesc metoda
I)OII' lvl tll de iz01are a matcH !?i uneori chiar orfanizarea coloniei cu
' (I y,11 {' tflilinte-de marelui cules, cu scopul ca in :!a.gurii .din care
pUictuI. culegi1.toarele sa adune cit maj multA miere, operatie
I'fu'e oj ll Ui 9i nlbinele daici disponibile. Ei uita losa cli astfel stridi
11l 1bl'ul bialog:ic al coloniei, creeaza un gol in dez'voltarea norrna'l a a
!lul ul, Care cu gl'eu apoi rnai paate Ii echilibrat. "inca nu !?tim precis
JI () lIIl(' c(' r' cetatorul francez, P. Roos - care este capacitatea de auat
mtllcllol'. cacl cercetatorii dau ciire foarte diferite: Doolitlle indica
:Ot) tn 24 ore, ceea ce este a exagerare; dau ciIre mai modeste
mll ! l'ell li ste, de 1 500-2000, iar Lecinovschi indica 1600-3 ]00 in
de 01' 0 . Ar.cnsta capacitate de ouat, car e adeseOl'i propria
ijl' l'lrtn1(' esLe un factor esential in echilibrul biologic, Cind oare il
111ft uJungc 0 matca opr ita brusc dintr-un circui t aUt de impor tant?
(I1T1ul a<' (I'st e parTticularitati biologice ale unor surse selec\ionate ne pot
(\ JlIstfi idee privitoare In modul in care se realizeaza acest echilib\'U
'!-' nzi\ia miHx:ii in sbup este un element prindpal de echilibru
IJ t)f(J<' - (I spun toti cercetatorii.
CO PI" JCCS nrc l(lc 111tl'-0 colonie d od un stupar Iacom strica IlCest.
1III Ihr'u eliminind trintorii de neola? EI 91 a re\inut nU\1'l ai
IIIHll tw'cn c;; 1000 {rin lari din stup consuma 750 g miere pes lc
o /.! polen in dC('\J1'5ul vietH lor, ciJIl'Litn(:j pe care el. vrc<1 sa Ie l.'('nnll -
,ul/lHdl Ulr1!1d (l C('<'1slt\ ifltC' 1' Vcn\ ie rttrti 1'0&1. EI uitii ca cCI'('t'tiHor i i flU
eM prrilnsa pngllbll ('s l(, j" U mult l'i'i spliHit;1 dl' ul binele c'ul en(tl onn'
' , . t il 1)1'1' :1. 1' 11\11 I l'i nl fl r i lll r /ulUll li 1l 1H) mull " t)) jPI' {' ri'\ IlI 'ro<.1 uql l'l VII
II
Ci mult clnd ei sint elimina\i. Prezen\t1 triuloritor ill colonIc.:
ca n mAtcH sintclement e de echilibl'u biologic, DllpA R. Roos acest(';.L
sint condit,ionate de un oarecare numar de h Oi'mooi Cal'C lIlJCOri 13 11 -
muleaza, alterior inhiba, accelereaza or?- frineaza unele ale
albinelor lucratoare dintr-o colonie. Numai particulariUitile biologicc ule
alhinei ne pot turniza date pretioase asupra modulU!i tn car e rC.'lIi -
zeazii echilibrul sau biologic,
Hormo'nii, tineri apicultori, cum am aratat la sistemlll
nervos ho:rmonal in capitolul privitor la anaoomia albinei, au 'Un ral
in pa.strarea acestui echilibru 'biologic. $titi ca sint hor-
moni care asupl'8 acestor ollganisme, Sub'stanta de matcii.
influenteaza in mare masura echilibrul biologic a1 coloniei; ea inhi ba
dezvoltarea ovarelor albinelor lucratoare, oprJnd totodata 9i cIadituJ
botcilor.
In preocuparea stuparului trebuie sa 'fie prezenta in permanent!
pastrarea integrWi\lii biologice a coloniei. Pentru aceasta trebuie sa
fie prezeu;ta mabca in per:manentA to1rleauna tn forta de pro-
creatie, grupele soeiale ale lucratoarelor SA-9i execute fiecare
t emporare ce Ie revin. jEll' _ trt.n.t.orii nu trebuie eliminati din stup in pe-
rioadele din primavarii pina in - t oarnnr s:a dovedit a e IC'J'oFdan cli
din c910nie in sezonul activ- da albinelar 0 stare_g e
de incetinealA la lucru, Desigur ca freb.uie_ pastrat! 0 propDrtie : in
c'bloniile puternice,_ ZO.O- Jto_OJ ri..ntQri des!..- ui,-
In ce prive!}te albinele lucrlftoare ele ,trebtiie sa 'fie in majoritatea
tin ere, caci aces tea au 0 deosebWi rezistenia la actiunea agentilor
patogeni.
- Dar: cum trebuie sa fie 0 colonie puter.nica? - intreaba un
tinar apicu'ltor.
- Este aceea care ocupa cit mal multe inter-vaIe intre faguri soco-
tlnd ca in !.iecare sint 250-300 grame de albine ; acestea aduna in faguri
nu numai rezerva de hrana necesara pina la prim8.vara ul'mAtoare da!' dA
9i stuparului a mare cantitate de produse de buna calitate; slnt cele
care dad nu anual, eel mult la dol ani sdhimba in mod
matcile, iar aces tea depun in elipsele cuibului, ziln i'c, un mDre numiir
de ouA; sint cele care anua! iij:i cladesc, un numar variat de faguri noi;
cele care rezista cu pierderi cit mai reduse la rigorile iernii la at acul
agentilor patogeni ; cele care constant !?i tara variat,ij rnentin un regim
termic normal in raport de seZon 9i de prezenta puietului in cui b, chin\'
lntr-o vreme potrivnica clnd apare pe 0 perioada de frig;
cele la care puietul din cuib se se dezvoltA in stadiUe normale
pastreaza mal departe - fara poticneli - dezvoltarea l or fizio-
logica ; cele care la momentuloportun, clnd apare marele cUles, au cel
mai mare numar de alt?!ne z;buratoare ; canstituie 0 rezerva de lucra-
mare, care pot face feta oricind unui cules in mobiliz1nd in
aceasta opera de acumulan alimentare tot disponibilul de contingenlc
de III cele rnai t'jnere care abia au apucat sa zhoare !li pina la cele pc
i:!:m
IlIle de (.'puI:':I1I'1..' ; ccle CLlr'C in I OHtl1nil crC'Sc llJ' nlUl'C Iwm:il' de albine
1I 1I \\t'C iLclHnu!C:lZa I"czcrvc col"llOl'al e de proteine. lipide *i glico-
""'I), IX' nLI'u 'u-::;i pulea peste !i'ase Iuni 0 stare de tinere\e !izio-
l"l{\ctl, producind illpti !}Of din pentru noile genera\ii din pdma-
"Mt1 ; celc C'.L\'C aU 0 inclina\ie redusa. spre roire, clod stuparul are grija
,,1\ It. punll In dispClzi\ie spa\ii largi *1 [aguri suiicien\i claditi sau artiCi-
f'h,1I n u n'ipesc stuparului prea mull. timp pentru combaterea roitului.
Win botcilor in perioada de vid, a lucrarilor din 'prisadL
lll\rind acum direct in problema boUl or !?i daunatorilor coloniei,
Ii. \10m treee in revistA pe toate in mod succint , cllci pentru un studiu
, Ic rond al problemei siot scrise lucrAri de seamA atit la noi cit !}i peste
Il(Ilw'c: ccrcetAlorii romani dr. Cornelia Pelimon dr. At Popa au
1111 ' 1' 110 s uricient despre pr'oblemele legate de bolile al binelor; de asemenea
fJI'l'Sollnl am publicat 0 bI'(}l}ura
1
) in 1971, !}i deci nu ne mai repetam, Lu-
f ' j lid dc seamti in acest domeniu aU scris prof, Toumanoff !}i Rousseaux
Bailey (Anglia), White (S.U.A.), Poltev (U.R.S.S.), Svoboda (R.
Ii, Cchoslovacia), OrOsi Pal, (R.P. Ungara), Giordani (ltalia), To!;C(>v
(II . p, Bulgaria) etc.
l30tile de care sufed colonia de albine sint de doua feluri : conta-
ul'Ullf" necontagioase; coloniile aU 0 rezistentA naturala fiziologica !}i
/ll i fl IIpcciIidi dobinditA. in timp.
HoWe contagioase se impart in : bolt bacteriene din care fac par.te
(lo\c tt'ei forme de loca : americanA, europeana paraloca, apoi parati-
t 07.11 septicemia. UnneazA bolile virotice : puietul in sac, paralizia al-
blne-Ior, boala de plidure. 0 a treia categorie din balile eontagioase slnt
aelc micotiee: aspergiloza, puietul vliros, pericistimicoza pAsturii !}i
Illc\onoza. despre care am amintit la capitolul pri vitor la bolile mlitciL
1n ultima eategorie de bali contagioase eu caracter parazitar cu-
pt'lnde 0 serie de protozoari, amoebe, richeti etc., care produc bolite:
nOscmoza, care este cea mai periculoasa de aceea ii vom da 0
dcoscbitA, acarioza, brauloza, senotamoza, trianguloza. Agentii acestor
I)() Ji sint de factori ca: viespile, pMuchii, urechelni-
t.1rntorii, albinele haate sau cele care urdini$eie, precum !}i
de insu!}i,' dod acesta nu respecUi mlisurile de igien1i de
rlgonrc.
Bali bactericne
Loco. europea nn
SA studiem pe scurt mai intii cele trei forrru! de loea specifice
puiclului, pentru ca sA se poata s ta:bili mai u!}or formeie examenului
11li<' t'OSC(l pie intocmit de cercetAtorul N. Iacovski Jli caracterisLicile diag-
nO!'lUcului dint.re ele; in felul acesta sintem scutiti de amlinunte.
') "",,,oll>. In orL1"rll- 11'1 C. !l rlll\eu.

tn tabelul sinoptic de mal JOS mai trebuie adliugate la loca euro-
peana, in a!nra agentul ui principal - bac. al vei -!}i patogeni asu-
dati: Streptocooous pluton !}i alti micro'bi saproflati cum sint : Bacillus
euridice Wihite, Bacillus ol1Pheus White .,i Streptococus apis Maansen. eel
mai periculos este S. pluton care ucide larvele inruntate de cii.pacire.
El se aIla in taate organele mlitcii. in spermatozoizii din spermnticA
(n glandele salivare ale albineior doiti.
FormA de Loca ameri can! Loco. european! Paraloca
1000
Agentul Bac. larvae Sac. alvei Bae. paraalvei
patoren
I nIectarea puiet c!p4c1t nec!p!clt c!paclt nedpllc.l;t
Forma cap!- excavate, perforate - ex.oava.te, un-eori 0"-
celelor celu- puttn forate
Ielor cu pu-
let boln'av
Cul oarea cafenlu-lndtis
-
catenlu-tnehls pina la
taNei :negro
Coll$l8tenta, cleloasi,
" ...
.. clei0as4 nu ae !n- cleioasA, apoas4
'" tntlnde In .fila- t1nde Intinde In f ilamente
mente de 3-10 em de 1-2 em
Mlrosul lor- clei de tlmplarie acru acr u -$1 de putrezl-
wi dune
Culoarea catcnju-:l:nchis .cafeniu-deS1Chb>
larva
MArlmea 1,2-8, 0-6, 0-7 ml- 2\5-4, 9..(),9 - .1.5 1,3-2,0 microni
spor Uor eront ml.croni
Forma ovall oval-alunrit pu\l n ,valA
&pori.!or
farll sA faeA furmeazA crf'$te ,I formeazA
sporl sporl sporl
iPreparatul sporl eolorati fin spor l colorall fln sporl colorati puternioc
microscopic
" Ie
unul (Inchis) lzolat
oolorat sau In paehete
Laea arru!ricana
.tn loea americana, Bacillus larvae are 0 mare r ezistentii, rAm'inind
in stupii nedezinfectati ani de zi1e; daca 0 singurA. larva hrA.nita de 0
doic/i in!eotatA. moare, baala se rAspinde$te foarte repede. ,IDa este favo-
l'izill.!i de temperatura ridicatA din varli care paate ajunge peste 35,2"C in
16 - 1:.
241
Inlcrlorul stupului , dactl. sLupii sint expul}i mai mult 13 un soare putcr-
Idl:. Bocl Uu:; lurvae are tendinta de a creeu 1a aplicarea lra-
illlllCuLlI lui eu nnmbiotice. Din aeeste douA observatii puteti trage ur-
concluzii: in fiecare primAvadi slupii trebuie fl amba\i.
,JI' IIh'U Il pune coloniile din lama in stupi perfect dezin!ectati.
III J/'Idndu-lc sst-Iel de multi agen\i pa'togeni care s-ar fi putut adAposti
. ' dmwollll in mediul eald {d umed al stupului; folosirea antibioticelor
ql HU $C I nca preventiv ci numai curativ, dupa ce un l aborator a sta-
blla prccis, prin antibiogramA, agentul patogen care a deslAn\uit boala.
Clnd boala a cuprins un numAr important de stupi din prisacA
considerat elL to\i stupii stot infecta\i trebuie sA se facA tra-
l IHiH.'nt specific, (fig, 39), CercetAtor-ii sovietici procedeazli bine cind trans-
vazeazA fiecare colonie in stupi flam:bati;
fagurii sint scuturati de albineIe acope-
r itoare pe un jurnai in lata
lUi le rg deschis ai n'Oului stup ; matca este
omoriUi; in stupul nou se pun faguri gata
care au fest in prealabil dezin:fectati
prin vaporizarea acidului acetic glacial sau
din eel tehnic; in lipsa iagurilor cIAditi se
pun fsgud artiliciali hrhind L'oloniile cu
sirop de zahAr in mai mari deodatA,
"';(1, _ Loco americanA tn cite 3-4 kg din 2 in 2 zile pin! cloo albi-
,IUllnHt' Iftadll de dezvoltare, nele cIiklesc fsguri noL Toti fagurii cu puiet
din stupul staeat se pun fnote-UD cor.p gol
l'tl rO &0 WJazfi peste corpul unui stup sl'i.natos despatiit prin gratia despAr-
\lw/II'c, iar urdiniul lui este acoper it co ptnza de sirmli ; zilnie, colonia
('ti l t' lJlill1cnl;ta11i cu hrsnit mooicamentoasa ; dupii 15 tile, cintl. tot puietul
(lin su;perioarA a eclozionat, operatia de scuturare se in
III,uop deziniectat; f}gurH de puiet. se topesc _sau se deziniecteazA
III huie de formal 20%, unde stau 24 de ore, .dupa care se extrage solutia
pr ln centriIugare, se spalA cu jet de apli curatli .!? i se usucli, Colonia astrel
tmll. HtI. va progresa curin'd va da ,productie.
Tl'stamentul se face cu l It flacon streptomicina 0 t a-
hl ettl de Ia litru de sirop, preparat din 600 g zahar la I
!t t l' V ccai, Acesta se WarnA. in douii ulucele manitor, deci 700 ml sirop,
Inr I'cstul se toarnA tn fir dintr-un ceainic, peste albinele din-
Ire Inlervalele fagurilor. se repeta de 4 on Ia irttervale de 4
zUe,
A Clllll sc face un nou tratamcot pentru toate cele trel forme de
l oC't1, fnlo('uilld strcptomicinn Cll teramici n8, eare se ofcrA coloniei sub
rlI] U/\ rOnne ,mume :
- Sub ronnl'i. de pudrA: umes tec de 2,5 g t er umici nlt cu 1 kJ.:
y;nhlll' pllciJn, se {'C' I'ne pest e spctezt' lc ril melor pC,<;LC /l1hl o(' lc l'('
flU urUi dcaslIpm u(:<..-stol" s pctcze. cflnt.jt{llea de 30- 50 g, din 7 In 7
7. lI c, de nl'i, III l' II1)OI'L cu sl.mliul mlJl ovansat sail ])lfi i pu\in
!'(I L II I inrCc\il' i colun ie! de ul lJi nc. Op('r n\in t>C dCl'LUl I Cli m l i!"l'
Ul)' tll ' ltl\fI , ul lllzi nd Ii :. LI't!cllrt\ lOw'c ell :-1 11.1\ 1l1ctuli d'I , di ll tiedt'Ll j' e 6<.'

\
i
\
uti lizeazu lu strecUI'areu ceaiuJui. Dupa uplicarea accstui !J'Lltt\ mCnt d('
de pc UlVlla cAruia va dispare mortalitatea puietului , este bluc Cil
lratamentul sa fie aplicat in con.tinuare prin turti\eJe uleioase,
- TurtiteZe uleioase se obtin amestednd 150 g zaha.1' pudrii, ell
1 g terarrlicin4 50 g ulei de -floarea-soarelui ; acest amestec este binc
omogenizat pe 0 foit! de material plastic fie pe spetezele ]'u-
melor, sub fie pe fundul stupului. Doza aceasta de 200 g tU]'-
ti \a este consumatA foarte incet, tinind 2- 3 luni, deci aproape LOCll i'\
durata sezonului activ de cules, Prin prezenta ei in fiecare colonie, pc
IingA actiunea de continuare a tratamentului de inee-put sub [onnEl
rtrl1tata mw sus prin pudrare. se realizeazA cea rmai sigur.1\ combatere u
celor dou.1\ forme de loea, in t impul cit este in stuP. precum i cea mal
eficace masurii preventivA contra acestor bali amenintatoare i attta
de rAspindite,
Med.icamentul prezent in colonie sub formA de pudra sau sub
(orma de turtA uleioasa. este vehiculat de albine peste !tot mnd i n-
trodus in hrana puietului, exercitA 0 ac\iune nimicitoare asupra agen-
patogeni atit pentru loea european A, cit !:Ii pentru loca americana,
De aceea, cunosclnd acest !ucru, stuparii trehuie neaparat sa splice
aceste mas uri in caz cli au iden1ificat prezenta acestor bali in vreo co-
lonie. Pentru a 1i feri\ i de ei, mai ales acei apicultori
care sint expu.!?i la un asemenea risc. prin practicarea stuplhitului pas-
toral, este recomandabil sa nu piece In deplasm cu stupinele 1ara
turtita uleioasa pe fundul fiecArui slup ocupat de albine.
Paratifoza
,In ordinea inscrierii bolilor contagioase urmeazA :
Paratijoza denumW1 l1i salmoneloza este provocatii. de bacilul
Salmonella parathyphi alvei Bar, care se ana in apele stAtatoare ce1e
iaiedate de l a scurgenile graj durilor, de unde albinele. se aprovizio-
neaza cu apa in lipsa unui adlipltor in prisac.!'i, infectind astfel coloni n.
Boala at aci'i numai albinele adulte in sezonul de primavarii citeodatrl
t oamna, Se tn prisscti mai ales prin trintori, care pot
ch"Cula Ura de la un stup 18 airuI.
Ca simptome apar excrementele viscoase, aruncate din zbor, cu mi-
ros respingator i de 0 culoal'e inchisa, Abdomenul albinelor bolnavc
este balooat, iar intestinul retras pentru examinare are 0 cul onre
alb-muroarli sau cenu.5iu-inchis, Uneori aibinele bolnave defeca Cihiar
pe faguri. Cercetatorul sovietic $alimov a studiat bacteriile, care sinl
nesporulate, cu dimensiuni de 0,9- 2,0 m.icronj lungime .!!j i 0,4 m.icroni
Sint anaerobe J), mobile, gram-pozintive 2). Formeaza 0 microIlorcl
pEu'atWdi, De cele mtl i multe ori bacteriicoli-pal'atiiice au fost
in intestin in hemolimfii,
' ) 1l,1<l.,.., b _ of8aniJrn eapabll sa trAIIlSCA In eb$enlll oxitlenului Uber m(llecuiar, In
.... e cu IHlrob - orga name. o;Af"Or vial ' eIIle ]ejl:alA de prezen\a Qx lgenu]ul ma l,,
,' '' lur Ub-ttr,
J) II r11 m. />Ot ]fI" _ m]/lr("o1>1 din eel ee III! coJoread. t U I) $O]u\ ]e Il)do-lodu rat1l. Intrel>uln\lI t11
I " VI: ' I\I' U II cul\.\Ia ijl ..Ull!len\La 101(: . obll.
24:'1
Se l'cC'OmMU(\ en tratnment un antibiotic - tetracielina, in doza
II J'! lu de siloop dDt din 4 in 4 zile, cite 0,500 I de Hecare datA.
ltllplill IlltisUl.i de igiena. cunoscute.
'''' ' pl,/('crnr.a, ,boniA inlecto-contagioasa a albinelor adulrt.e, este pro-
Ol'lltfl do . Pseudomenes apisticus Buzide, in lonna de baeHi
,t tl l,lI('llflllIlIl de, 0,8 microni lunglme 0,6 microni latime care atadi.
"I tlolinlf" '-'t' devine Lulbure.
C(llltnm,inrcCl se face prin respiratie. Bacilul gram-negativ t) se
111 111 cind in stupi sint factori favorizanti, in special ex-
""lll dl' urni<Utnte. richetii _ despre care vorn vorbi pu\in mai
Ilpnrtu - PI'OVOac1i declan{;area bolti septicemia. Caraoteristica aces-
., boll c prezent;a cad:avrel'or albinelor care O(1'ata ce mor se sIAl'imA
'liP!!' 1I t;!{J 1' IQ orice atingere.
tllflinle de tnoarte albinele bolnave degajA un miros greu, iar
"II? "I\ lltitollse Ie gonesc din stup nu Ie lngaduie revenirea in interior.
,10 au puternice contrac?i abdominale. Se recomanda mu-
Ilttl\ AUlpUlel pe 0 vatra InsoritA caci bacilii sint foante sensibili la ra-
' In .ulnre, murind in 7 minute, 'ea tratament se fo]osese antibiotice in
I'lljitlr\ltI de 200.000 U1 la lilrul de sirop cu ceaiuri medicinale date
tHiVII ?lIe In .!iir. ' ,
Boli virotice
Paralizia viroticii
Oh,tr.e bolile virotice provocate de virusuri perieuloase care eu
011 pot ('I detectate .!i i numai cu microscoape electronice ei avind ma-
,ul IIl llimieromice. slnt: '
P(lr(l.lizia virOticu. se prezin.ta sub 2 forme: una acutil. care ucide
'blnclc -dupa 1-2 zile de la oontamin'are cea de a
) UU, cronlcii.,. cmel sf1.t1itul 1etal apare la 5--6 zile. Nu se pioil. a.cum
' \glncn, lor, lar cercelAtorii au pl1reri di!erite : unii 0 atribuie unor des-
!liIWlt! I de culoat-e bruna la nlvelul intestinului mijlociu; altH sus\in
, bonlfl se datoreazil. unei ell polen de la unele plante ca
rl.toulu (Veratrum. L.).
lnLr-ndevAr, s-a constatat cA virusul ataca albinele tinere de 9-10
lc fiind dOici, consuml!. mult polen. Boala insil. apare acolo unde
unll prea mult expu{;i la soare, ridieindu-se astfel temperatura
lm'!mlJ'it d.1O stup. Atunci vi rusul atacA in masa colonia. tn special in
mpUI unul cules. Furti!1
a
gul lntre colonii !aciliteaz.. extinderea boW
, p,J!Uld'r.
Cnrnetcristiee slnt urmAtoarele: de pe cap
lei: lor'IK'Cle 1[1 (\ Cliloarc neagrA lucioas..; albinele stau ca amort.ite,
!! u1nbrirea stu pi lor in zilele prea c!lduroase, oferind co-
nll1ol' b?lnnve C:C"uiur'j IlIcdicmnentoase in care se adaugl\. 2 t. ... bIcte de
o r lllllfCIIW(11 III ,t lil.l'1, el l Illijloc protilnctic s-a folosit eu re1.ulllt\ ('
' 11/1'''", r" ',I"r", " " j''' ''ln1/1 rUII"I >:! 11"11" t'" Cf>j,"'II!'I ' 1\1(1',11111
"
bunc ribonucleaza pancrcnt.icA sub formA de acrosolL Pent.ru <:\ceuslft lu.
lucrare, substanta se pune intr-un pulverizator care, sub pre-
siunii, medicamentul in partieule extra fine - en un n.,lr
- pe care albinele Ie inhaleazA,
Sucul de ceapii to sirop, 25 g la litru, i olosit in mod obi.!inuit, iUrt!
a fi specific, da rezultate bUlle.
- Dar cum se obtine sucu1 de ? intreba un tinar apicultor .
'- Be curata ceapa de foille exterioare; se rade pe 0 raza1.oarc
netocita folooind partea cu orifici.ile eele mai mici; razatura se punt.'
intr-un tHou se preseau cu 0 midi. presa de mina. Suoul apare ca 0
spuma cese toarn.. in siropul Are proprieUiti fitoncidice pre-
poase care ajutii albinelor la dezinfeota.t'ea sistem:ului digestiv, dindu-l e
in acelalji timp 0 longevitate adeseori chi ar dublA. Doza'de sirop care se el i'!
zilnic este de 250 g; su'cul de usturoi are acelealji proprietati dar
se obtine mai greu Ja razatura trebuind sa stea citeva ore in apa ciil-
duta,; se da: 'numai de dou.. ori ,pe saptamina pe cind sucul de ceapa
se da: oricind, .!ii fara nid un inconven:ient. Sucul -de mol'OOV, care con-
tine mutta vitamina A, se ali odata pe saptilmina .!ii in doza de l aO ml.
Boola neagrli de piidure
Alopetia nigrtms apis, amintitA 18 boUle matcH - boalA a cArei
etiologie nu es'te inca precizaUi., se atribuie unor albine care datoritA di-
feritelor accidente mai mult sau mai putin grave devin negre, lucioase,
lara ,pe torace abdomen. Simptomele pot !i oonfundate cu cele
ale nosemozei, acariozei. toxicozei etc. fAr.. a !.i niei una din acestea.
DupA unii ceroetatori apare ca 0 consecinta, a unui dezechilibru
aUmentar. Alti cereetAtori 0 atribuie unui factor ereditar dirhspre mama
care scurteaza -durata n.ormaUi de vietu1re; in oI'ganismul albinelor
bolnave azotud searle 14,5010 fat.. de 22,5% cit exista ,in aibinelc sa-
nato8Se. De asemenea, lun ronsum mArit de miere de mana sau ehiar
o preJucra.re prelungita a ei ar putea Ii cauza acestei bolL Inseclici-
dele mAresc ele posibiJiUiOle apariti'ei bolli, maiales cind se fac in
timpul jni,lor irii planteler. Este cazul pe care I-am intimpinat in 1960
dod am trnsportat stupina la un eules de floarea-soarelui la G,A.S,
Frimu (Lehliu): in oprimavara, piantele abia poinind la vegetatie au
foot tratate cu DDT. Substan1ia s-a paslTat pe teren pina Ja inflorire,
did n-a piouat de loe. Cjn'd a inceput culesul a survenH 0 ploaie .!ii
totodata 0 mare parte din albine au inceput sA moarA, cu !enomene tipice
de "boala de padure". Am mutat imedlat stupina la G.A.S.
Ialomita unde n-a mai apArut nid un caz de boata, iar recolta a fos t
exoelenta.
Simptomele incep rprintr-o rneputintA de zOOr; albine!e ies din
stup pe scindura de zbor, cad pe pa;mint, vor .sA se inapoieze in stup.
dar garcIa de la urdini.!i nu Ie tn,gaduie sA intre, in'Ciiieral'i intrr
nlbinf'
Abelomenul este ul10r marit ram. a rnanuesta SErnner de diarcc, el
devine negricios - ohjar {;i ' la aibinele tinere atinse de aceastll. aiec$une.
$ I omn{; ul Ie slnt goale, dar 'Ia disectia intestinului extras C'\J
24!l
ii/A 1:#4 'I1 I1'u n ic!) i in int'regimc, 5e observa icziuni ea micl no-
I.i I iSI" culoal'-ea st omacului eSl e punctatA, pestritA. Uoii
i>l'l n \.orc care se numi'ira lji dr. At Papa din tara noastrli
III Hlfll .n'l ('01 estc de natura viroticii. Transportarea 5tuplnei 1a
II de polen variat constituie un mijloc de tratament; streptomi-
hili II dil l oilT"ccare rezultate in dam de 1 g la 4 lim de sirop medica-
Willi )!' _ d('Ci un flacon - orerit aibinelor tn 16 zile in doze de 250
il 11 1 i uatc Mec\iunile ell acest earaeter nu trebuie sA lipseasc.li sueul
4' I'I'UI>I\ din ccaiul medicamentos. Albinele moarte din fats stupului
.u d 7.llIlI c, luindu-se toate mAsurile de igiena cunoscute: flambarea
IlIl Hllu l. hranei "i chiar a matcii.
Puiet1ll in sac
PUI(' t1Il in sac este 0 boalli virotidi. a puietului atribuita unui virus
J\ j'lI hfl (nee parte di u specia Morator aeLatuie (fig. 40). Puietul
moore in stadiul nimbI, jar cadavrele nu
slnt aderellte alveolelor ci se pot. 9COate cu
pen'seta, prezentln'du-se sub [orma unui sac
alungit, plin pe jumAtate ell liobid de exsu-
da\ie, adunat mtre cuticula eorpul gras,
care se descompune at-acat de virus. Pe
acelal}i fagure se va'd .j>i alveole Cll puiet
1
, 4D, - Hoa:la pUiet In
($aQkhrooci) :
\'III IIIL4 cl1pl1eLUI ell larva bol-
I 2 _ larvA moartA ,I us-
CII\II I n alveole.
sac slinatos eu pwet mort, pe Clare albinele
il soot cu u'i'urint!; aibinele din grupul
social al curati,t<larclor dup!, prof. Borchert,
II lnghit, pentru a inlatu1'2 raspindirea bolii
in stup. Tratamentul este la reI ell eel
pi lCH!. In loca, inc1u'siv c1m"ilmfenicolul - 0 tableLa.. sfarimata dizolvatA
\1 \luI1n apa ctild'llta, 118 iiooare litru de sirop medicamentos.
Micozele
fl'licQzeie slnt ,bali provocate de unele ciuperci daunM.oare ce aJec-
utH puietul larvar !?i pupele, cit !?i aIbineIe mature, pe acestea
III tU'ln!\ insA intr-o masura mai redusA. Dr, Brizard prof. Rousseaux
In Frnn\n se oeup.. mult de studierea lor, publicind in reviste diferite
,t Ir.Ll l(! liimuritoare. Aeeste bali au devenit in ultimii ani mult rAspin-
Itc. bl\ nuindu-se ca activitatea lor s-ar datora abuzului eu ant ibiotice
1\ 1'0 f; 1c- l'ilizeflz.li int.estinul, distTugind fl ora bacteriana bunil . lasi nd
berll ctLiea de rilspindire a aces tor micoze. Micozele slnt provocale de
hll)cI'd. rtr1l.ind l ie cn saprofi\i pe materii in descompunere, fie cn pi1l'a-
1\1 vl'ftctnli 15/:1U nnimnli, de In care iau carbonul care le este neeCSflr.
I Jl1cor-i, l)'IdClul i1lbi nc!c adu\tC' apar pietrificate en in aspegil ozel
t'IIVlI c'l.I tii de Ilj!i 'I Il III p[l{('.I!cn fl(wuS, C;'l re a tar li si sl cHl ul
Cl'VOfL " I 1I 11I H( 1I1 m II tn nl pII lc\lIlui , rlL nl IH/l h ll'C. D<' 11\'1" 1
I II W1'l'Il'il c 01" Nl'''''i tllll :d l' ' '1i1f' dl'IIt1Il1; l si 71Hif,t p/. "I}I('(I "
.n
I
I
I
I
La reI en agentul de mai sus sint dupercile Peticysti s
c:at'e provoad!; boala puietul varos (pericystimieoza) despre cflre Vtl ill
vorbi mai departe, Pentru a nu ii confundat cu Pericystis alevei ca rl'
utnca pastura din faguri, puietului vAros is-a dat 0 denumire apm"lc
nouA : Ascosphaera apis.
In general, ciupercile sint Iormate din filamente sub\iri !:,' i r awi_-
iicate denumit hUe I), Ele pot sta iams in intestinul mijlociu al albllwl
$i ehiar in miere, deci ini\ial in nectar. In cele mai multe cazw'i UpUI'C'
in primavara urmAtoare. La un cules bogat, umiditatea din stup, tnvo-
rizeaza dezvoltarea ciupercii, cAd atund temperatura de la eX'terior se
ridica, ereind conditii favorabile pentru apari(lja bolii.
Aspergiloza (puietul pietrificat)
AspergiLoza cu agentul sil,u patogen micoti'c amintit, dentlmit Aspc-
gillus fLavus se dezvoltA l'a 0 temperatura de 27-40 eu un pH 2,8-7,4. EI
are nevoie de mult oxigen putinii luminA. Rezisten'ta ncestor eiuperci
este redusa. Cercetlitorii au constatat cli. la 60C moare in 30 minute.
Larvele sint acoperite eu un strat de spori galbeni-verzui; mice-
Uul cAptu$e{>te alveolele eu larvele moarte, extinzlndu-se pe supraiatn
lagurelui
Mumifiearea se datoreazA evaporArii apei din tesuturi. Ciod aceasts
este terminata, eadavrele ghipsoase $i tari sunA tn faguri dod ace.o:;tiu
slot scutura\i. MAsurile de combatere sint urmiitoarele: stupina s.!.i f'ie
insoritA; stupu bine dezinIecta\i prin flambare; in stupi sA se cree-z<>
o bunA ventilatie. Prof, Rousseaux de la Centrul de combatere
a ,bolHor -albinelor - Nice (Franta) indica ca la fundul stupului
sA :fie 0 deschidere prevAzuta cu 0 pinza m.etalica, care rAmlne desehis<1
$i iarna la stupii care .:.int sau au fost de eurind bolnavi,
Sporii acestei boli micotice plitrund in intestinul mijlociu al lnr-
velor prin brana ingeratA $i infectatA, o!eritA de albinele doici. Sporii
germineaza in intestin r Aspindindu-se in tot organismul prin filamente,
pin! ajung sA strAbata cmninos 'al albinelor mature
La inceputul bolii larvele au 0 culoare crem, iar eorpul se mumi-
ficA aderind pe peretH alveolelor. Cind culoarea micelului este alb-gril-
buie, ciupet'ca nu mai sporuleazA. In schimb, miceliul de culoare gal-
ben-verzuie e pUn de spori, rAspindindu-se pe suprafata fagllrelui.
10rmind pete. R.!1sptndirea acestor spod e 10arte rapidli cAei fiind extrem
de sint in cuprinsul siupului. la eel mai mic curent:.
Ca prognozA dr. Brizard eonsidenl d!; micoza_provocatA de As('o-
spltaer.a apis e mai pu?n rasplndita dar ciuperca este roai rezistent.li. iar
coloniile atacate pier, cAd *.i albinele mature sint atacate, De accei-l i"
preferabil ca la primele simptome, dacA s- a primit conrirmart"11 d<.'
diagnostic de la un Iaborator, coloni'8 atacata. sA fie amA.
medie de 27"C cit umiditatea marc din stup favorizeaza extindCI'ca
boW. Se recomanda ea stupii sA stea pe vetrele insorite iar
eu sirop sA fie inlocuitA eu turti\e mid, ca sA fie repede consumnt e.
'J I1IJII ... tlhu ncn' dIn .. !' --1l0 Il. I .. Alun ",lcelluL I'.IU]l<!"'U.
:!H
If I

Tn s-nu ob\inut unele rezultate prin foJosirea unui lInU-
lungic in strop - amiotericina administrat de 3-4 ori, la intel' Vllle de
3-4 zile. Dr. Bdzard recomantlc1 ea !in timpul verB fundul stupulul sA fie
inlocuit Cll aHul din tabla pentru 0 aerisire mai aclivli in
interior. Se recomandc1 ca dezin1ectant 81 stupulUi formol 5/".
Ca tot dupA Brizard _ boala are doua faze:
a) albinele bolnave agitate, 11t!linilltite;
b) apare paralizia umnatA de moartea albinelor mature,
Sfnt simPtOme eu care se poate stabili diagnosticul, care este
precizat de: prezenta puietului micozat pe mid porUuni din fagurii
de cUib; prezenta l arvelor petrificate; ad'erenta acestora pe peretii \
alveoleIol'. cadavrele fUnd sau de larve, deci in alveole deschise, sau
de nimfe in alveoJe clipacite. Boala nu dis pare adatA ell sezonul mai
rece, colpniile sl1i.besc continuu farA ameliorare decit in cazuri rare
dupA mAsuri severe de igienl1.
Deosebita de aspergiIoz4, deci de puietu) pietl1ificat dar tot aUt de
periculoasa. pentru sAn4tatea colonhlor mai este boola puietului
varas, provocatA de Ascophaera a,pis. boa1A denumiUl. pericistimicoza.
Adeseori era confundatli eu Aspergillus flavus 5au cu Pericystis
alvei, care atacA p&tura tn taguri.
Ascophaera apis (puietul varas)
Ascophaera apis, 5pre deosebire de aspergilozA, ataea numai lar:
vele, nu 5i albinele mature; larve!e mosrte slnt tari ca gipsul ele
nu mai aderA la Blveolele in care m OT. Caracteristie pentru ele este
faptul cli atunei clnd fagurele cu larve moarte este mi$cat, se aude
un zgomot, iar dacA fagurele este rastumat, din alveole cad cadavrele
n.Werent.e.
Ascophaera apis, ataca puietu! in toate stadiile sale de evolutie.
Ea are 2 sexe: mascul femel care dup! fuziune dll prin
reproduetie 109 sporL
Sporoci!fotii se sub fonna unOr corpuscule ratunde de
culoare brun-verzuie, spre negru. Ei traiesc 15 ani in larvele mumifi-
cate rezistA Ia solutii de formal O1oxid de sulf.
Larvele se contamineaz.. tot pe ca1e bucala. Dup.1i Briszard, se
pare c.li. sporii ierneazll in stomacul aIbinelor sau chiar in miere. Boala
apare in anul urmAtor in apl'ilie, iar in stup cre$te umidi tatea din cauza
nectarului apas evaporat in stup. Culesul de man.li. iavorizeaz.ll. $i el
dezvoltarea sporilor acestei bolL Obi$nuit, moo OtH, alsea puietul
mascul deci cel de trintori, ca apoi sA treacii !foi Ia l arvele de l ucrAtoare
cele de matcA.
La inceput larvele infectate au 0 culoare alb-g.li.lbuie devenind
galbenc; apoi incep sa. se int.li.reasc.li. sint moo putin elastice. MiceliuJ
cre!fo te repede fOrmind un suat alb pislos invadind integral spatiul al veo_
lei. Apa din corpul larvei bolnave se evapor.1i, organismu! se deshidrn_
te'lzli 'I i mumiIiclirea in cepe. crnd procesul s-a terminat corpul devine
:!48
I'IPOHUiOS gi psul, upoi sfl1 rlln icios en varul. S upl'UCu\n inr ve l C i ll'Ufo
t el'iei n(l grnnuiousA (.'\1 0 colora\ie de Ia alb III viJl,<k: In(iJil1'
Spot' li chlperocii rtim1n in fagurii veohi, de ncceu sc t' C'(.'4) ll\l1l l j ! f
ell nCC$ti a scl fie topiti i niocU1\j co !'il,uri ur tiJi ciali noi, dllpli L'C ,'l. 14 '
luut tlJale masur ile de igiena, fl am-bind stu.pii $i apoi dezi nl crtilld
zlie stu pilOt di n Ia\a urdini$ei'Or, uncle au l ost scoase cada vrcle liJ r vl'lw'
tn general boala apare in zonele margina.'je ale cuibuiu i d lld ul l ,1
Jlcle pu\in numeronse nu acoperA bine fagurJi cu puiet. Se i mplJ l!t' d ,'"
o comprimare a cuibului incit albinele sA pastre.ze integral t.cIl1PCI' lI l l1i'l
normal.1i. 0 data ell venirea verii, clnd temperatura de aCara i)(lId ,
mai seade din intensitate.
Cn tratamente, in strain.li.tate, s-a folosit ell rezultate bunc C\ I II I I
garea fagurilor eu oxid de etilenA care se prepara industrial prin U HI
darea catabolica a etilenej. Acest pradus este folosit cu insecl.k id d,
respira\ie pentru gazarea dii unatorilor produselor alimeotare in do:l.;, ,I.
2-40 g/ mJ.
Rezultate bune s-au ob\inut cu aIte fungicide ca acidul sorh ..
1;> i parahidroxibenzonatul de metil. Acid'Jl sorbic se poate da sub rMtl l,1
de turtite ell rezultate bune. Problema este Inca In cercetare !;ii ou S .. II 11
Il'arlsmis inca dozele ce se folosesc in tratarea bolii sub aceasta Con lli'l ,
Tm1runentul acestei bali se face prin pr.li.'fuirea culoniei Oll 'rhiH-
bendazol 2 g Ia 700 g de zahar pudr/i, care se of erA albinelor in J).'l r l('H
de sus, pe spetezele superioare ale ramelor. Opera\ia se repetA de :l-I
ori, In intervale de 3 zile. Trebuie IU'ate m.li.suri severe de dezinrccl.'l rl'
a liundului stupilor, flambarea interiorul sau 8'erisirea bogata p ,itl
urdini$ul larg deSIChis.
Colect ivul de patologie de Ia InstitutuJ de cereetAri pentru apieul
tu ra al Asocia,iei CrescAtorilor de albioe a putut izol a ciupel'cn ct.'
pt'ovoocrt boaIa a preparat un medicament, micocidin, care se c.x:pc-
dmcnte;JzA in prezent cu rezultate bune. Micocidinul se utilizeaza pul-
vedz.ind cite 100-150 g peste faguri !.>i albine. Tratamentul se
dllpa 4 zile, apoi I'a 6 zile de eUeva ort
Este -5i mai bine dod s tupnrui elimina mumHle anate in Iv(luit'.
u!}Or eu 0 penseUi. Elc sinl u!}Or de detectnt chi al' nl uII ,,1
elml nlbincle bolnavc sau moncte sint sub care au 0 (> ulo:ll'l'
pu, in nlbi cit' lusA l;i i si n't u.50r evacuate. Mumiile se ard ca :':Ii cmiuvrC' ll'
cxi.,'nsc din alvcolc '1i inca ncmumificate. Utillljul Iolosi t in prisncrl
d.l ltHIl de r idicllt rnmcle, pc care se scot mumiih"
perf ll c- , IIfu lllillorul. Illnscn - trebuie U\snt tonUi. ziua la soare, pe cupw'u l
unui tll l lu<:l l cxpuncrea In soare distruge ngen\ii pntogcnl UP
tl r:i e,", r{' L I) up,l'\ puict ul snnMos It eclozi onat faguri i prcinfectu\i st'
un l, \rt r l .'1 I)OI' ii hi l!ontii\iun i huoe de tt'll ;' victuicsc ,15 nni.
IJune N-U\I ob\inut ell Sll Clil de cenpil od eel de lIslurni dul i n t't'ni \II' 1
IIwd ldHUlf'. ,", ubli mntui ('()tosiv dezinfcctcllz1\ bir lc .-tunclc, scincl urH
.I, . .. hor, uhuull l om't' h: Nt'.
I)r ' 1I11t'l lt f' n C' I, tl911 ( ' \1111 mil IUnill liL mll i hHt inl.c (,
nf'll.IHI'" r eid II j1 \1 lt 1l ulul v(\. ros, a/ ml. IIllle\ pfl RI,\lm (., ... (,

1111 1 r(' 1 ("() n!lllmoUi de fl lbi nc tn !ipsa. polenulul, expune colonia la 0 j.,rec
'lll('tdietl.,
A('olo uncle piislura este atacata ea se ea varul poal e
(l 1,\Jnwlul[t U.!Jor de stupar, iar fagul'ele trebuie supus unui lratament
iI(I rUl1dga\ie pentl'u a distl'uge eventualele ciuperci.
Am insistat ceVa mai mult aSupra micozelor caci to ulti mii ani
;IU Rp'iruL pl-etut.indeni, punind tn alannA pe cercet1iool'i spre
II ,{tiSi mctodc mai sigure de tndepartarea lor. Din ferici.l' e ele nu nimi-
coloni ile deeit acolo un de stupii nu sint ingrijiti, dar, iac
insemnate, mic.5orind produetia djnd stuparului multe gri ji
I II"Il0n,
O(>spre Salmonella mol's apis, eiperca ce atadi mmea precum
1. lhlllClc adulte, am vorbit la capitolul matca, nu mai revenim.
BoHl e parazita rc
Nosemoza
RoWe parazitare sint ele destul de periculoase, !ncepem cu
1I0llCIIlOza, direia ii yom da 0 expunere mai ampUl, dici ea a devenit
,H' Uln cca mai rAspinditA mai greu de inlftturat.
Nosema apis Zander lucreaza la ineeput insidios, neobsel'vat;
III unci clnd apare mai puternic va crea diCicult1i ti pentru stuparul care
sa due! 0 luptA serioasi'l, zi de zi, pentru a {O, rapune.
Boala este provoeatli de protozoarul amintit [oe
prlllinic i n epiteliul intestinului mijloeiu (stomac) a1 albinelor adulte
hl m,tnd chinI' maten, infectatli pran hrana primita, mai ales cind, in
!llI'nti, eel mai consumli ceva miere. Agentii patogeni de raspindil'e
"tnL sporii care evolueaza in planonti apoi in meronti care completeazli
delul depunind sporii Ei se adona ell mjlioanele in intestinul
v'cL!Jnci. S-au gasit .ptnii 1-a 1BO milioane de spori pe mm
3
, Nu arice
'!pur uj unge sa aiba 0 actiune destructnv1i, caci ioarte mulii d in ei sinL
lmpin$i il1 punga rectaHi. de unde sint eliminaii 0 data eu eXCl'emen-
(t'le, Our aeolo, arm'a in natura, au ocazia de a se reintoarce in stup,
de f1lbinele care aduc apa de la 0 sursa infectata, i n care au
I'1\7. ut din zOOr excrementele albinelor bolnave impreuna eu sporii, care
II) I fnccp evohltia lOt fL111 esta. Dar, daca albinele coloniei respective sint
pll t('rnic(' bine hl'ani te cu rezerve de hrana din proteinele corpului
rusr(lt.ul de calciu car e regleaz3 aciditatea sueului gastr ic nu Ie
IKlI'mit.n slt c vulueze sint elimina\,j la rindul lor. Luptll este gren did
' lr1 t";c.'ol'! IlI.U1lrl!'U\ imcns al sporilol' eel'e organismuluj e!orturi mari.
1/11' colnnln zilnie, Uneori bunl a este introdusa indirect in slup
pdn In\cI'O\e<.liul (t1l.0r para7.iti cum sint de pild<l: gindacii de
l'UI'!' t rt'dcsl' tn C(lrpu! illbinelol' InOnl'ie, Ei sc nfunda npoi in p:lrntl'\1
plllll In malUri1nlc, cin(\ revin tn stu!,i, in timpul noptii. EI silll
I,!I\\I ("II sporit rUn ('nfiuvl'cl(' tni\i(ll. sporl ('ure Ii
.11 ",1" tn (",,]IIII1C, li p :j('('(' :I, lIIW dIn In1islIl' i1c ('I('ll1cntnr'(' d(' l;..ticn ...r
din PI' j"llt';'\ {IMp t'll 'Iii Or ('II llmi elI 'S In!\tul'ulc npol Itlhinp!l'

lIIeltll'h' C";I/,lIlt' lJU oglinc.la 1n primtIVtH'tl, stupi i tr('hull' "lfj rll'
IHIII ' In rltullbUl'C, duptt cc fHl.Il l'i!.zull 'toole petel\: de rJ1111'1't'
1\ pol , ('01011Iu (IsLe trllllsvtlz.'lltt din s tupul 1n care. H iCl'llut tn Cl't CUI'HI
1'lImpl'illlind l'ilIllcl e la cite stot ocupate bine de albinC', mnrglnl nd ('I.ln
nlll eu doul1 cil of1'Eigmc intl'c dout! pernc ell mLlLerJal tCI'IJ)()i:r.olulljJ' ,
cste mic:?urat, iar stupii sint cu spl'e sud, Cupaccl(> In'
hut\.' sii 1,lbi1 p('l'nc btne inclcsate :;;i gl' oase Cel sA n u se piard5 cllldlll'a
"III' {' JII pdmtl.vur;l este elemcntu\ pl'incipa1 cal'e ftj uL1i lu dczVOltl.l1 P.I
n() I' Il1(1hl 1:1 t:ui bului.
Iir,mn ll'l'buie sa fie de cnlit.:1te bunil., cu miel'e in
din dcpuzit pASl!'a\i intr-o camera !erW\ de gel' de Il nC'I.'
II1I{.'o:r.c l'HI'e put compl'Omite mierea,
o tnIl uCllta mal'e in irinarea bolli nosemoza 0 au zborul1te ch'
t'ul'(\ttrl.' inteslinali'! pe care cOlonia Ie i ace de 2- 3 od tn timpul ienli !.
til 7. 11 ,,1<.' insor itc. !;ii vint , Atunei albinele ies l"epede, se ("u1'I\\.I ,
d1'HIIC5 din ZOOt' miliuaoe de Daca unele din ele - mai alef: dllr\
I'!ll ztipndli pe vatra prisacii, ramin acoto stupnrul s:l ntl rll '
IIIJ!rljol'i1L, cfici Itocmai llcelea siot grav atinse de boaHi murine! ;'lrW'"
dI n f,1up, s(:upa colonia de un mare BumAr de spori. De aceea sc I' CCO
11Innd,i en stupnrul sa forteze coloniile sa iasa in tlmpul iernii in ziJ(lf'
iiI;' C1.lI'.!iti,'e. Pentru oceasta, dnd aiara temperatura este de 8-9"C s lll
PIIl'u l [,l' cbuie sa I'idice capacele expunind Ia soare pernele umc(\I ', 'Jl
..,'l ridicc dupa ce soarele il 30-40 minute, Albine\C'
fl'S In 7.bor de !;ii apoi reintrA fiecare in stupul 101', c1uplt t'Ur('
1'1'ptlllC lotu! 10 loc in ol'dine,
Da('tl stupol'ul observ1i eu aceastA ocazie ca hl'ana este prea pu\iJllt.
ptllA c1nd yin zileJe calde ale primaverii, introduce lingA ghcm 2- :1
tllS:lId ('u miere buna ; in lipsa acesoor !aguri, el poate turna mai Inflinle.
II ' rn./wl'li goi. s il'Op de zahar 3/1 eu Fumidil B, (dupa indicaiiil(' C"(' RI'
Vor ria mni jns) pe care ii <l.5aza apoi lingA ghem. Desigul' cll. acesW
Itl li'L'Vt'o\1I dCt'llnje8zit colonia; de areea se recomanda ea In IUf'ul
.. hOPlIluJ , dC<I!:IlI pm superioa re ale ramelor sa sc
dltt ( I tnrt li de $f'rlJd, prepat'uUi mai inainte din zflhAr pudra {,';,'I-
l"tn l,lt ('II m;erc el'istlllizata paJ1.ial; turtita de 500 g s(> intinu.,
jl{' f) "def. 1menln (Ie Won. flf;:ezind-o deusupra ghcmului. Opcl'II\iu
"lel .. hll l(' S(I 8(' I'(' IX! I(' IK'S[C doufi saptamini, pina apal'(' in nnl!JI'; i
III . O1lc dl;' nC'<:tnr, dar ml.d ales polen proaspat. 1n
nn lihlo'tl<,'ul Fllmidil B f;:l vilaminn
AI' ulhlne\C' <Ill deft'<!' lt t n slup t:i i !ugllri, de
Ililt IIp!wind lm mjl'O!) ,(rl'('ll $i 0 umidilat.e cx.ngernld in s lur,
1, .11,1 111' 11\'-1j)nl'1I1 In t{',' vl'nll. [)('nll'l1 l1'l't'el'(,.'l ('olonic; tntr-un stup ul'lll
1'\ 1 rllLtun !It' t'('ll'rvlj s('o'ii dill sint' 1- 2 7.1\ "
Itdl '<lIIII' nl ' '11111\ III if 1f'lllpl'Ml\Ut'li d., 25 - 211 (', pentl'll n (1
1I'1f!f H"O)l,I\[ ;1 .. 1'dUlli ... . np('/'II\i tl ... tlldC\JlIrWli LI' (" hlut in PI'I BtW:'\ , II) ,"'1
(111\111 t 1:1(' pl'lll H1\."/.;\rf'[1 t n !ocul I! lupul ul murdnr 1\ unui stliP I'urn!.
.. t .l1o.!1I11 ' \ '1 l' flIUIIUllldu ,<;c In rt'lul urmrttol" Bl' w'(!ln l'$u[
I .. 10\ 11111\111\ 1' 111'0,1 .,1 .1:111 1' . 11 ' t,t 'i " 1I'J!l'l:!\ UII C'tll'P de Jlf'nll"l l
.Ilt,l l 111',1 .".h", (,, I II rilltl lril tlr- !P'i, fin .. I'll Wl .... 1\ 1111 )1 11
1111(1\1.11' I'll' .. 111 1111 I, , ... 11\11111 ,[. ' 1'1 111111'1:11./' \11'1111111 l' \ "I' Ii ,lHt
l
.,
Incct, lulerul, pcnlru cu ulbinele ce sLllu strinse in g:hem se desprind
de uculo, sli nu cadli pc fund; Iagurele scos cu Albina ,a'coperltoare este
SCIIlurot brusc i n golul stupului de deasupra; albinele cad intre Iagurii
clIt'u\1 din st.upul nou ; se la leI cu toti fagurii din corpul
mUI'dm; cu putin fum, albinele scuturate pAtrund ulior inlre interv8-
Iple lugurilor cura? Cind S-8U scuturat fagurii in felul acesta, se
rclflll In scuturat Iii albinele care int.Te timp au ie.!?it din alveolele goale
111 cme iemau. Stupul curat ell colonia kansvazata. eu dow\
dlurrugme !,it dou! peme apoi capacul este dus intr-o camera
t.lUltiA unde stA 12 ore. In arest timp ghemul se re[ace intre fagurL A
doun zi dimineata, stupul Cll colonia transvazatA e dus tn prisadi la
Ineu! du, cu putin deschis unde va continua sa. ierneze in
bune.
Fagurii muroari de diaree se curata. sau mai biDe se topesc.
' I'nnlc aceste masuri de profilaxie trebuie urmate de un stricl control
tIC luborator, fa.cut tuturor coloniilor din prisacli., In ocest scop se iau
pr'O'I)c de albine, ridic'ind ,P1ltin f.iecli.rui stu.p -, se perie 0
pnrle c1in albinele DIlate pe el intr-o !arfurie cu alcoal medicinal sau
,III! rnce operatie de periere de pe fagurele Este nevoie
rlUlwl j de aproximativ 50 de albine eentru analiza fieclirei colonii, Albi-
ill'le din alcool mar imediar; ele sint scoase+ cu furculita de desdip!cit,
Mi nt puse la zvintat pe capacul stupului din care provin apoi intro-
tllIse intr-un comet de hlrtie pe care este notat mai inainte numArul
8tupului din provin. ,In felul acesta dupa. rezultatele date de labora-
tOl', care indi cA numerele stupilor in care exist! nosemoza, 9tuparul
poole lace un tratament diferentiat. Dad. probele afirmA prezenta nose-
mozci la 20
0
/ , din stupii prisAcii se aplicli tratamentul la toRte colonHle.
Tn principiu, coloniile puterniee slot cele care trebuie mai intii
sprijinite, eAci el e VOl' Ii cele de la care stuparul recolta buna,
Cc]e slabe, numai dupa. ce slnt unite intre ele formind 0 colonie cu
populatie numeroasA, Ii se aplicA l or tratamentuJ respectiv. AccastS.
recomandare se bazeaza pe constatarea ea. aceste colonii care ies slabe
din iarnA nu mai rezistii la eforturUe unei primiiveri cu temperaturi
sub goC, situatie in care Nosema dubleaza atacul.
Ca tratamente s-au incercat mult.e medicamente dintre care bune
rczultate Ie da Fumidilul B - un produs de mare valoare care se oi edi
In simp rod din toamna., distrihuit de opt ori, de doua wi pe sA:ptamlnA.
SIt'Qpul medicamentos se face ast[el : un flacon contine 500 mg de sub-
slnntl:\ activA, care permite prepararea a 40 doze (500 mg: 12,5=40),
M/LtCriR primn din fl acon, plus excipientul, este dizolvalA in zece par\i
dt' ceai sau de apa i iarUi rAcita. Se agitA bine pina. clnd solutia estc
('Orllplct limpede ; apoi se pune in 20 litri sirop 2/1 (2/ 1 ceai la 1 kg zahat'),
o jumatat c litru de sirop medicamentos reprezinta pentru fi,ec<)Te
!lIe cuntitalea care ii va fi distribuitA de doua ori pe timp
tic 0 lund,
Cinrl nu C'xisUi. posibilit,ntel'l clntilridi substantei se recomnndli
h110slren mctodcl dr, T, de 1" rosla Stlltiune centraliI de ('C"('(' -
U\rl p('"lru npicult.uJ'd .!;i i s(!r,ideultura., Utilizind ocest prooooell ('On\ ioll-
IllI UI111 1 f1w"(ln In I!olonii St' intindc pe 0 COll in de I1tl'tI(' l'\"
2r1:J
!mpHl'l(' in pul,ru plirti; ficcnre sfcl't se dizolvli. in u[XI. pint\ !'I!'
so!uthl dru care se ooaugli In 5 I sit'Op, l"it.><:lI rcj <."0}01 II 1 !
IIC udminislI'eazu 200 IllI de douiL OI1L pe saptAmina, timp de 0 luni'i,
ht lolHI d(' opt uri. Coloniile puternice pl'ezinta un mare dinrunislH II np,'1
till IIslr'1 dt' t-ruLrnnE,\n t. Cind tratmnenlul se face toumna trebuie ('/I 11('11
pl'\J'fll in primiLvnrA sa fie repetat, deoarece atunci nOsema incepc :)fi li "
lIlllllircste Inai activo
DU)Ji\ cercetat orii gennani sezonul eel mal bun de aplicllre a 1. t'U
lumcl1tului este in primAvarA, Tratamentul se face prin pulvel'izul'cli
medicumentos, dnd aibinele ineep sa. aduca. in stup
illite cantLUi\i de polen proaspat, Acest fel de aplicare are 0 insemnllt,r dl'
dcoscbita, cad parazi\,ii de Nosema apis slot ei la rindul lor C<.Ivori
in dezvoltare, de apari\J'8 polenului proaspat ados in stup,
Wnd cantona\i in int.estinul mijlociu, parazitii se dezvolta (:Onco-
mill'nl. Oed pulvet'izarea medicamentoasa intervine intr-un m(IIUCnl
optim de 1rinare a dezvoltarii agen\ilor patogeni, Pe !ingA acensUi ,illi<' I'
,,('ntie, albinele atinse de bonIA sint ajutate in dezinfectarea lOl" de I.lpll-
dtin In intestin a acelor inveli.!1uri celulozice ale polenului. Este cunns-
eul ('fef'tul celulozei in oflice organism, cAci excitind intest.ineie, dc!cl'-
minA 0 purgn\ie mai activA, ce antreneazA !1i ajuta. la evacuaren In
mnsl\ {l spofliJor, 0 data. cu exerementele care ti!1nesc cu putere din punga
rectnUi. Cind stuparul intervine !1i el cu siropul medieamentos cu FOllli-
dil H, s[tua\,ia parazitilor devine preearA, iar albinele se curAtA de accl}ti
patogeni Cercetil.torii sovietici au obtinut rezull[\t('
hune i olosind sul{piridizina (spofazol) in dod, de un litru sirop medi-
Cv.IHcntos, dindu-l cite 200 ml de trei ori din 3 in 3 zile, cu conditi.l
('II l'chipmnentul de faguri 1;i stupul insA!1i sa. fie in prealabil dezinlcol,ht-i
ell forrllol, respectate mAsunile de igiena in prisacA. Desigur ca tntr- lin
fel ncost I,ratament este rnU}.t mai economicos, cerind ti-mp nnmcu
lI'llll putine npit:ultorului, pe clnd Fumidi1ul B eete un tratament de 0
lunn., odministnndu-l de n ori 116 0 colonie, Siropu-l paate Ii o'(erit ,51
turnlndu-t in 'fir sub\ire Intre intervalele i agurilor OiCupa\i de albine.
Oricm'C tralament s-ar aplica, stuparul are datoria ca mai ales
III pl'lm!'i v('rile ['eei coloniile pAstl"eze integral cAldul"a normala,
tt\t'li Vorltl \ii ; cnloniile trebuie sa. fie bine Impachet.ale, urdini!1ele s<\ tie
tnk!1QI'I\le in noptih,' red !;>i sa 'fie redeschise dimineata dnd rllSllre
"oorctt' ,
,tn OOT.lll IIpsci F\lmidilu:lui B sau a medioamentului sovietic
lit, ItltItlt.u\ul de cct'CClri.ri pentru npiculhlrA re<:omandA sa. se dea fiec.,'\l'ei
.'11\011 11 d lC' I Po de> sh'Cpl.(llllicinu dizolvuUI. in 4 I sirop, care nu ;-\I' C
1111 t'nl "IH'lll lv in !':timuleazii dczvoltarea coloniilor. Siropul
IIINllrntl[(I1110s pt'Cpllrnt se dii in doze de 0,500 t,' I'epetat de
(11'1, (1(>1'\ tn lolnl :1 1 Rl l'oP n(('t"it ulbinel(l l' din 4 til 4 zile, Pel'sol1ul 0111
/lVIII, rll /lt' tl' Ixme fnlosind ceniuri mcdicllle eu od5\1-
.llnd IU Illru ell" " i l'or ('He 25 g suc de tC{l.pli , Tn zecc nnl de
,'u\II' (tnl\lI trn il rl nu nit) Ilvut !lid lin {'OZ de nOSCtnm:1\ In pl'iRnc1\, (luI' IUn
lII'Inrt,llt (II I HN"nHI1\ hnLlI1\ :;11. nihA t otoc..h lili lin I'll de
n II l'III'" rrlnt' ll//\ d,';r,vulln!'l'H Of"I' ICl llfl'lt.'I, pc dnd (I 1)1'1 111/\ (11(":11111 1\ CII
I\U 11 11 (11 . 11 0 It rtl Vltl' II':i"1I1,ri ,

TI'cbuie lII-mlirite in special coloniile care au prezentat in primA-
\1111'1\ rcnomcne de diaree, care Adeseori este un preludiu Al nosernozei,
cl hl l'(' C cw-e este insA de multe on $i inofensivll, Ea se prezinUi cu
t'XI;I'cmenl.e in stare apoasli, de culoare castanie, Albine1e aU abdomenul
ml\ riL {>i clod este U$or presat, din el \i.,nesc excrementele. ; se inIa.turlt.
('(11I1.clc care au provocat.-o $i anume: umiditatea din stup, faguri
1'l1 ldlll'lI intre peroe ale cuibului, hrana de calitate buna.
Boola de mai
Boola de mai, den'l.l1Ilire data de cercetAtorul Morgenthaler $i
Mlln'Uriz, esle asemanAtoare 00 simptone cu cele scrise mai inainte:
inclIpncitate de zbor. abdomen wnflat. tremurAri ale corpului. La anB-
Iit n s-a g1isit mult polen nedigerat de la diferite fIori care produe
Se e1i vina 0 posrtA anumite plante cu polen
Inxic care contine anemonin1i. cli.ci boals trece repede, dupii ce s-a
lurminat inflorirea aeestor plante.
Amoebioza
Amoebioza eauzatA de protozoarul Malpighamoeba mellifica Prell
tl tn ordinul Amoebina ce se prezintii. su'b formA de dhi!?ti rotunzi sau
(Ivoliei cu diametrul de 7-8 mieroni. Ei stot in stup de albinele
lrnTlsportoare de 8J)A din bAl\i infectate. Amoebele invadeazA tubii mal-
l)lgh1eni, care sint riniohii inseclei. Ciclul evoluliv dUTeaU!. 0 luna. Clnd
'bolllaapare. ea se rn'anifesta eu 0 diaree Ide culoare galben--<iesohis pro-
vQCuta de orice atingere a cOI"pului , expu\zind Ia distantli. reziduurile in-
tcsUnale. Stupul rniroase ucit ; pe fundul sau, pc scindura de zbor jos,
In r'8Ya stupului, pe oglin'da lui 6e adunA multe albine moarte. Contami-
narCiJ se f ace -chisr in stu-p, dei reziduurile fiind dulci. alte albine Ie
Incereazli '5e ioiecteazli;
Nu existA nici un tratament specilie; s-a ineereAt Fumidilul B
cure n-a dat rezultate. Se aplicii mc'isllIii de eurente_ Stupina
l rcbuie deplasata pe 0 vatrA insoritA, cc'i ei umiditatea unci vetre pro-
\IOUro adesea boala. Se dc'i coliniei 0 hran!i cu vitamine B2 in sir op: Lrei
tublete l a litru sau sirop preparat eu drojdie 50 g la litru. Albinele
It'cbuie dirijate sa se aprovizioneze cu api\. numai de la un
dIn pl'isaca. punind acolo la inceput vreo doi fsguri sau un sirop medi-
Cl1Ill<!n tos (oarte diluut. Prepararea siropului eu drojdie se face astfel :
lilt r- un cns tron se pun 3--4 lingurite de za'har tos ce se freadi. cu un
pnchct de drojdie pl'oaspaUi. '!olosind 0 lingura de lemn, pina ujUll gt'
ell () se udaugQ ] Ii t ru (.'Cni se clocotel?te 3- fi millutc
p<mtnr n dis tr' uge rcrillentui ; opoi se compieteaz11 cu all litr'u de s irop,
1U! rl\corcJ;; lc sc nrcl'" nlbinclor' bolntlvc in l'(l\i c de 200 011 pc zi, l in'Jl
til' ,I 'J.l1P lu dnd. cl nd h01l111 stlns,
2M
VarootToza
Vorootroza. provocat1i de acarianul parazit Varoo incobsoll/1, l':l h'
o bouli'i (oorie pcl'iculoasii cm'e poate, in scurt timp, sA disl.lug<1 SI,llpllll
mori,
Oouill ndusa di n lndonezia bintuie cu furie in ExLremul Om',lI ,
)l1'imOl'ie (U.R.S.S.) masivul cel msi totins din lumc de tei, lInli L' \ II'
!l ute de mii de stupi; in acea regiune boala face ravagii. Prin schilrllllil
Of) I1wlcrial biologic boala a apArut in Rusia european ii , t.reuintl pr' i II
mijloc in Bulgaria.
Aoorianul masoara 1,5 m.m X 1 mm lungime. Are 8 picioare d;Jr l l'il"
ronrle ogil. FemeJa depune 2-6 oua in alveo.lele puietului ncc5p:j('11
di ll cnre sc nasc larve in 2-3 zile. Larvele parazitului trAiesc la ilH.'Cpl1l
pc scamn hranei larvelor de albioe, ca apoi dod acestea sint d\pJ ri lj',
sa alace pupele, sugindu-le hemolimla. Parazi\i.i ajung lu (I I'.
pUnA nmt.uritate dupa 7-8 ziie de la edozionare. F,iind maluri. aCIlIjclli i
pl1disesc alveolele dupa eclozionarea albinelor se prin'd pe cOflpul <llbi
Dc lor din colonie mai ales pe cel al trintorilor. Se Iixeaza in regi Ul1l'a
clintr'C tornce abdomen uneori chiar lntre tSegmentele ventrale abdo-
minnIe, unde s-au gAsi t intre 1 20 acarieoi. Ei se hranesc eu hemolimJ:1
lu)'vei, se imperecheaza depun ouA la tel ca 'ii rnamele lor.
Albinele parazitate mol' eu timpul. Cele care ies din alveoleleill
corc au erescut odatA cu acarienii prezintA in general deformAri corpo-
ruie, p:irasesc stupul 'ii mol' alara sau in stup, cadavrele fiind eliminat e
dtJ olbinele ourli\itoare. p.araz-itU se 1.0. stupi. Vehlwial'cn
lor' 0 In<: in special s ibinele hoa\e. cele care s-au rlitaeit !?i nimeresc
lull'- un stup ell parazi\i in special trintorii.
Luptu impotriva acestor acarieni este foarte diLici1a intrucit larvele
tor' 11 1. 1\11 f1 SCllnse sub dipaeelele puietuluL Tratamentul eu fenotinzinu
fll ucl1 nUlllui acurienH adul\,i, dar sub capaeele apar aIle genel'<l\ Ii,
{'l\I'<-' !It:! Inmul\esc la rindul lor, Numni daca coneomitent se desdiplicesl'
f' lgul' li ('U plIiel, Inrvele de <lcolo mor impreuna cu
nlll 'lIz1\i, 11111tllul'ul de CCl'cetii.1'i pentru apicuitura al Cresd\lo-
r llol' ric Alblnc a elabora\. un medicament (Sineacal') penl['u u'atamentu l
loU' l l)zdOl' II lhi nclor in general. Aeest medicament se con.sidera a (i
" t tcut. '<l iii In V:H't)uu'lzli.
'I'rIl IOrll('lIl.ul ('U renoti azinu se aplidi rolosind aecst medicament.
(' 11111 li t' r/U,.! l 111 Ur 'lIu\1l (.'oCCfl dl)r in de ],5 g III 0
plll1\ Ni:! 1H'c! f' lllllltl 8ub,;ttlll\n.
jJCl'II\ 11l lie 1'<:PC:'lc"I de indl ;1 or i In in'lcr'vrtle dc 3 zite, tn ("lui
HWll ll1 III Hl'IICr' II\ ll lc vii LoI\l'e (1(, ucw'ieni, njullse til s l.adilll ri C' ndu ll. 1n
uI Vt'()II,il' tlljtl ll 'l'!ui VIII' pl1 lcll Ii di llLn ll'l(' prill I'Clx' tnl'CH 1I'll l:ull l: ntultJi.
I\1'h'\ I!t Ol' lI ctJ tJt lll>1I 1")\lIl1vl lIi nt ohllgu\i dcclfH'C np: U' i \il1 holll ,
\HIHl I!1 !" "l1l'1l1ll1l1n /il l 11('(11 1'1 111 I'I{HI-fi IlIlInll! In ,'1,:111 fn ('lil'\.' nIL I I Inn!

1\plI.rut nid un -caz in interval de un an de la tratament. Sa se evite mu-
tnrco de (aguri intre stupii 'PrisAcii dci astlel boala se din
tlilU.Lu inceput.. dnd boala apare, in stupina, este mult mai bine ea pri-
lIIelc oolonii sA fie ucise, fagurii se topesc, iar stupii se rleziniecteazA.
cazu\i pe un jurnal pus in prealabil pe {undul stupului
.Inl. Unj i.
Acarfoza
Ilcarioza este 0 boalA parazitarA periculoasa care bintuie cu furie
In Hile Viti; la noi pinA in pre-zent nu a aparut. Se c! aceasta
a rasei oarpatine la atacut acarienilor, se datoream uonr
tari din vestibulul stigmelor respiratorii, incH ncnrienii nu pot
11 . - .If I ".t-.{;_
i , 'o,i"
,..Ig, 41 . - }\ oarienl provocal:lOri al
bolii acarioza :
_ fttnew. ,I masculul; 2 - trahee
ruplraLorte InwcSalA de ace.rtenl.
sA strabata in trahee ca sA. Ie invade-ze,
cum 0 l ac 1'8 alte rase (fig. 41).
Aoarienii pAtrulU1i in trahee, se
inmultesc foarte repede asfixiaza al-
binele adulte. Se trateaza cu fumiga\ii
de Fol bex care are sUfocan tul respec-
ti'V pe ni!}te ce se
aprind fac fum mult, astixiinc:i
acarienij , tara sa priclnuiascA vreun
neajuO's puietului din cuib. Opera\ia se
repeta din 7 in 7 zile, de doua or,i,
urmind a se repeta in prilTlAvara ur-
ItlAt'Oare. Este bine ca stupii sa fie la pastoral 18 un loe de carantina
unde culesul Ie ajuta mult.
Brauloza provocatii, de pii'duchele albinelor, am descris-{) la lec1jia
pr tvind bolile mAtcH l}i deci nu mai revenim.
SenotainioM
Senotainioza este ea 0 bonIA parazitar! provocat! de 0 musca
.\'f"notainia tTicupsis Mieg, de dimensiuni mici, de culoar:e cenuf?ie ell
o dungA alba 'PC cap. Femelele stau pe capacul stupului la soare,
ptndesc ulbinele in zbor, care se repede fulgerAtor, depunind pc
IOl'llceie lor cite 0 larva care se liPC1te strins. Fernela este vivipara,
deci pui vii, 'CU 'Care paraziteazA albinele tinere. pAtrund
In Cc1l'pul aIbincIor prin articuJa\ia dintre cap torace se hranesc
Cli hemo[imla acestora, astfel gazda. Cind l arva parazituJui
lire 6-11 zOe pArAse.'jte cadavrul albinei, se ingroapa in ,pAmint unde dupA
J2 :dle devinc matura continua viata parazitarA in -relul adtnt. Musca
ulUctl dc nSCIIICIiCU viespile. turnicilc etc.
' l' nll :lrn(,n tul sl.ubilit de 1..'Cl'cctll.Lorii sovictici conslll in prCp,lI'fl l'ea
lInci sohl\lt ti C' pt' un cnrton 1.111), ('II n 0.'1' . in ('0/1 _
:HHl
c'cntra\ie de "1.%. toxicA se imbib<'i in cartonul unde. obi.o:ll Hl il.
sUi 11'\ p i nclt. IlIUSCIi pllrazitara, care se ,jnLoxic<'i moare. All:i lllC'l .. cl l'I
I..>ste pc capacele stupilor a unor Car!urii albe, _ clll(I;.r('11
pl'eJeraUi - pline eu apA, in care parazitare se inrmca
in numar mare.
Boli accidentale necontagioase
Puietul racit.
Coloniile de aibine sufera de boli necontagioase aC'cidentnl(' .
AsHel est.e putetuZ rlicit, boala care apare in cazul clnd puieLlI l
ramine de'soopcrit in nqptile prea red j atunei coloniile se string in ghCIH
I;' i lasa farA din marginea cuibului. Putetul poate muri
din cauza unei supraincalziri a cuibului in timpul unui transport in
pastoral, cintl nu S-I8U 1uat m.3surile de rigo'sre pentru ca in stup sa SC'
fad'i aerisire corespunzil.toare, iar temperatura ureA peste 36C. Este n.$l1-
zisul puiet opiirit. Atunei sU2rafa\a fagurilar este umeda prin des'hidt"a-
tarea larveIar nimfelor de sub cApacele. Prevenfrea unar ase-mcnNI
cuzmi Ie vom Ia c$itolul Tehnica apiculturii pastorale.
Diareea albinelor
Dinreea albinelor e 0 boala necontagioasa ce se manifestA prin
lulburari ale tu.bului dtgestiv, 'prin balonarea intestinului posterior
plin de reziCluuri alimentare, in special atuncj clnd albinele au ier-
nat cu miere de manA ce are un ron?nut apreciabil de
nedigerabile. Boala e mai activa atunci clnd )llbinel;e . nu au avut parte
tl\ ismA de 0 zi eu soare, cu temperaturi c1e\ 10-12"C, ca sA poatA
in zborul decurfitire, sA elimine reziduurile din inlestin. Dupa acestc
ibor uri alhinele pot reline reziduurile 1nca 0 luna !?i iumatate fAra alt(>
tnunilestari de eliminare -a lor. ._-
Deci boals se datoreaza unor perturbArl ale proc'4elor metabolice.
Ca tratament se aplidi 0 for\are a coloniei sA faca un zbor de curli -
tire chiar intr-{) zi mai putin caldii. In acest $Cop se ridicA capacul
se aplica peste corpul de stup un geam de sticla vopsit in
ncgru; el se indlzef?te repeae de la razele solace, transmite cAldurli
tn- interior. iar s ibi nele ies in zbor acUv de cud.tire. eu 8Cest prilcj,
colonii bolnave i se da un ceai medicamentos cu zahar 111 l a
(,we se adauga 1 g acid tartric dizolvat in prealabil i}i turnat in simp.
Tntoxicatiite
tn categoria boJilor aocidentale intrA .j;i intoxicatiile, oore survin
Il ll\ rl,i dire<.1. sau insidiOS. Printre plantele pe -care Ie albinel C'
pcntl'u U reeolts polenu! ori nectar:ul, sint .!1i plante care con\in uncle
I\Ub!lI1HI\e toxice pentru ele.
1)(:, pilclil, plantele din familia Rsnun'culaceelor ca 'piciorul
f ul 11 1 (HIIIIIIllculus aeer), bu!pucii. (Trollius europaeus). omagul (Af'(l-
IT !\. 3U

\
Ililum napellus), de cimp (Delphinium consolida) care
l oale ("'On\in anemonffia. loxidi, iar degetul ro?u (Digitalis pur-
purcu), secreta un glicozid digitidina. Toxicftatea acestor 5ubstan\c
' lI>u r(.' in stupinli numai atunci cind aceste plante cresc in masiv !?i
tlurcllzA numai 2-3 zile, dupa care ele nu mai actioneazA n,ociv. La fel
nccull'u\ arbustului Rhododendron, ell f lori Mttnd In albas-
l n t, care contine 0 substantA, toxic!, AceastA substanta nu face rau
ulhlll!'IO!" caci , probabil. s-au adaptat de-a lungul timlluluL In schirnh,
mlCI'Cl\ produsli consumatli de om dA unele fenomene de intoxi catie
_ Utrh urmAri tragice. In anii secto!1i Iii reapa de samint! modificA
de acid fostarie, devenind toxica; de asemenea, in BoH
:florile tutunului dau polenului 0 propotiie de anabazinA ori
l.lco,linli peste normal; mierea de mana, pentru consumul uman
t' Rt (' fonrte buna - chiar uneori superioara mierii tloraIe, - da aIbi-
IlI'IM. tn iorna, 0 intoxieatie datoritA excesului de substante minerale
I' ll t.'UI'C Ie contine. De multe ori insa nu planta respecUva este de
vlnll. 8xista. substante toxice tn atmosferA care provin din reziduurile
iUllilll itor unitati industriale care polueazA mtreaga fl ora meli1erli. din
Jur. De exemplu, 0 fabrid de preluerare a aluminiului, 0 data cu fumul
inal<te eUminA flat derivatii acestuia, sub formA de gaz
il,\lboll-verzi foarte toxic. Uzioele de hauxitA din care apare aluminiul
prill t opire, eliminA ctiolita tot atit de toxid, cAci reziduurile luate de
vhH stnt duse pinA la 10 km, depunlndu-se pe flori.
Foart.e peciculoase sint fnsa intoxicatiile chimice cu insecticide,
nplicate adeseori iAra. srt se tina seama de instruetiunile Ministerului
Agl'lculturii, Inrlustriei Alimentare .,i Apelor. In vars anuuli 1966, Ja
C'otnetu judetul IUov mi s-au intoxicat colaniile de trei ari , jar i n 1974,
In Cel, in comuna Joita-Bicu.
Unele din aceste substante slnt foarte toxice pentru om, Cu
ct\ivo ani in unna in Columbia, piinea contaminaU cu parathion care
elite un puterinc insecticid a provocat sut e de victime.
Insecti cidele ca: D.D.T.-ul, Hecatoxul (H.C.H.), Detoxul, Aldrinul
etc. , toate eu 0 remanen\A mai SCUI'A sau mai lunga, fac mati pagube.
Sint petru categorii de pesticide: insecticideLe folosite contra dA-
unD-tarHor din closa insectelor, fungi cidele care ataca ciupercile micro-
IJcopice, accaricidele care ataca. acarienii, dAuna.tol"i frecventi al Hvezildr
eu pami r oditori !Ii ierbicidele care distrug buruienile din culturi. Ele
nu diCerile combinatU de arseni c clor, fosfor, sulf, flor etc,
lntoxicatiile Chimi"ce eu 8Ceste pesticide di!erit, De
cxcrnplu, unele din ele prio ingestie, clod texicol patrunrle in !?i
In intestin prio consumul polenului sau aI nectarului atins de pulve-
,'lzrul. Ele provoaca dereglArile metabolismul ui proteinelor, lipidelor, glu-
oidel()r l;' i a apei ; cele mai muUe sint de arsenic. fluor bariu.
Altele tlctioneaza pdn contact _ . clod aibincle se coboara din zbot
pc rI orile alinse de substanta t oxicA; de indata toxina strAbate cuticula
do p,'olee\ie otncii sistemul nervos, iur albinele paralizeazA m(lt
nl)I'onpt! IX' jn('.

AHele pe cruea lespiratol'ie, pro'vocind ulbinel !' iwplu"I('
de su!ocm'('; slnt !lul>slantele clot urate, care elibereazA ucidul clol'lll!lIw
ntacind trnhecle. tl'uhcalele sacii aerieni.
Daccl stupnrul este avertizat in timp legal - doud zilc eel puli"
\
inainte de stropiri - poate lua masurj de aparare: se illchid. st upll
punind la triunghiul de aerisire - inovatie proprie - Care P P I"
mite 0 circulat ie neUvA a aerurui in stup, cu conditia ca podi l;'Ol'ul '. 1
perna de sub capac sA fie inlaturate. Astlel se un curent el i'
ner permanent, care hnpiediea temperaturii. Tn cazul sl. upilnr
temperatura iar albineie devin nelini.,tite agitindu-se mull
pentru a gasi 0 a face schimbul nonnal de gaze. De asemenl';1.
albi neIe inchise vor Ii alimentate zilnic cu apa data in ulueelul ramei, SiHl
pulverizind-o prin arificiile de ale capaculuL Dacii albi n('i('
mai sint ptotejatc contra razelar solare de 18 amiaza, puniud pc tflh1;1
capacelor iel"buri cosite, sau saci veehi. uda\i mereu cu apa, rogoji fll.
sallelute-Jllbi.ncle....wt sis ip.chise cUeva zile flh:.A _pedco!. Stupmul
trebuie fusA sa Cll ce sUbStanta toxica a (ost tratatA cultura l'esp(,(-
tivA, dici unele din ele au remanenta de cUeva zile iar altele nUTl Ul l
24 de ore. perioada periculoasa, se retrag triunghiurHe de aerisirl'
de la se saHeaua Ia 10cu1 lor, iar albLnel e
pot pleca la lucru fArA peri col. Totul}i, in lumea apicuitorilor. nccast!\
siiuatie a creeat un sentiment de panica unii dintre stupari au re-
nuntat sft se mai ocupe de aJbine, ceea ce este in detrimentul econo-
miei na1ionale; cercetAtotij de pretutindeni se trudesc sa ga.seasea di -
ferite metode cu caracter biologic care sA at.ace daunlitorii, fara sa suler!;.
ai binele. De pildA, de curind (1974) se experimenteazA actiunea unor
feromoni in combaterea acestot d.iiunalori. 0 serie de feromoni sin t
rAspinditi in aerul inconjurAtor al culturilor atacate. sint foarte
atractivi pentru femel ele d/1unatol'iIor care dezotienteazA pc masculi I:' i
asHel nu se rnaj produce imperecherea lor. Altii provoac3 sterilizarell
maseulilor, in care caz [emela imperecheata nu poate d se
reproduca. In general se apreciaza d este necesadi. lansarea aptoximnli\r
de zece ori mai mul ti maseuli prin radiatii gama, decit nu-
mAl'ul celor presupuJ;ii ca existA intr-q anumita zona . De oil da, in
insulele Cursi):so din Marea Caraibilor, la 75 km de Venezuela, uncl e
bintuia 0 musca depunea ouAle sub pielea vitelor, in special ...
OilOl, cauzind pagube mari. s-au lansal 170000 maseuli slerili, depari'lzi-
tinu intreaga InsulA. Americanii au imitat metoda l;ii raspin'dind 50 mi-
lipane de masculi sterili. au provocat disparWa intr-uo singur an a spe-
riei amintite care bintuia intreaga provincie Florida. Un medic germ"n
I I obtinut un t ezultat s.imilar masculi sterili chiar in absentn
rlldintiilor gamn, uneori prin unor specii a cAror descen-
dcnti pierd capacitatea de reproducere.
Plisari insectivore. insect e :rj: i plante diiunatoarc
Albillcle s int atacate de insecte dAunatoare .,i pasari insecti vOI'c.
Of" Wirl/II t'otegorie a insectelor am amintit paducheJe albine! Brmdil
j ' Ut'f"1I 11I 1I1>(,fl 0('notai nia la boli parazitare dar mai sint .-;; i altclc I '; ' .

rltll i(O'liL IXlsh,rli - Silv{IIlis surinwnensis - care distruge mari cantit3\l
110 p(lhm ,l<lsturii dad\ nu sint combat.uti la timp. Ei sint cu
tpll 'ncl ol' lIrtt de Clliibon - 2 linguri - ,pusa pe 0 tariuri oarlL AceastA dod
1'''l l' suti(.:ientil. pentru un borean 'Cu 12-15 kg polen. Funl1.cile avide de
sinL distruse punInd Intr-o cutie acoperita cu pinza metaliea cu
de 1- 1,5 mm, 3-4 g arsenjat de sddiu 'smestecat cu zahAr sau
hilntx la 100 ml apA fierbinte lSe pun 20 g borax, !li apoi se adaugA
IO!) J:; miere sau zaMr. Furnicile se mai distrug prin turnarea de petrol
'"111 motorina peste mu!?uroij sarea de budtarie presarata in jurul !urni-
l'lII'cl ar Ie gone!?te; Gaselni/a - Galeria melonella - ataca fagurii in care
1I11 t lnen.- CiteVa generatii de puiet, 11 carol' inveliliiuri nimble au rAmas
Ilpll e pc peretti alveolelor; acestea con tin proteine care ajuta Is dez-
\ ultw'cu gi1selnitei. Fluturii ilcestein depun pina In 1 000 ouA. Se distrug
pdn rumiga\ii su sulI dat din 2 in 2 saplAmini, de 2-3 ori. Mai bun
,'Hie pt1radlclorbenzenul sub fOl'ma de- cristale, La un corp eu 12 (aguri
IIi' pune 0 pe lante\ii superiori ai ramelor.
LupuL albineLor - Philanthus triagulum - asem3nlUor ell vies-
P('II, dtlI' mai mare atacli. din ZbOT albinele Ie consum3. Se urmaresc
, I 3(.' descopera cuibul lor in pAmint, turnind sulIudi de carbon astu-
plnd intrarea eu plImint.
Meloe verigatus este 0 insectA mica parazitara, de 2 mOl, care se
(JxcllzA la articula,ia dintre abdomen tOlacele albineior, sugindu-le
1
f
/0'1(1. 42. - Meloe Veri-
gatu5 :
I _ mMCUlul; 2 - femela.
hemolimfa; parazitul chinr lii i larvele din
cuib. Se indepArteaz8:-dind 'fum de tuton eliotr-un
a!um!tor; parazi'fi,i - ead pe- un ziar in
prealabU. pe (undul stu,pului ; ziarul esle apoi re-
tras re:pede !;' i ars (fig, 42).
Urlkhelnita - Forficula auricularia - pii-
Lrunde noaptea tn stup !?i se eu miere.
atacind uneorj chinr puietul. Se distruge folosin'd
fosfat de zinc. Se p"repara un aluat cu un pahar
faina de griu, unul eu mfllai, 2 lingur1te de zahar
-5i put-in fostat, atit cit aluatul sA devinA
Sf! pune pe acolo uncle insectele circulli, sub capac, pe la inche-
ltLuri etc.
ViespUe atacA de asemenea colonHle - in special Vespa crabo
SI IU Vespa vul garis. Fiind avide de carne, pe cApAcele stupilor, se pun
elt.evn buclitele care se lasa mai multe zile; apoi se momeala
ell verde de Paris sau alta otrava.
Dintre pusarUe inseCtivore cea mal primejdioasa este p,igoria. -
M('I'Qps apitl ster. Au fest cazuri cind in gu!?a unei prigorii s-au gasH
00- 70 albine inghitite. Cum ele trAiesc in stoluri numeroase, se i nte-
cc paguba pot aduce, dad!. nu se iau masuri. Din fericire, cum ele
rue cuibul in pi'lm'int pe margine de diguri sau ripi, pot Ii sufocat.e 'in
(,lIlb inlroducind 0 cantitate de sul!urii de carbon liii apoi astupind in-
ll'ilrCfI ('u lilt. UII mijloe plactJc u1).oI' de a Ie goni din preajnm pri-
!'tldi (.'SIp lnlll\nrcft unu; 7.111ClI cietlsupl'a stupinei, zmeu ce m'e 0 zliil'nii -
tq(II 'l'; I\f'l' (u; li, j uc!'lI'I(' dt' {'upii Ie iflsprtiminl fl.
:HlO
til /lrllra (I e h'lflll' I1ceslea albincle cunosc singUl'e pl'illlcjdill !iIlP'1
sunetelc IX' f": u'l' I ... l'lll it uccste p.'isari t:: i asUel cele mal multc cl lt lt ... "Iv
nu pi\d\scsc stupii penlru cules dod pr igoriile navalesc in Pl'iSllc,t Til
cfl zul dnd prir,ol'iile sint numeroase se stabilesc in pl'cajm:,l stup;n,'! .
ele trebuie distruse, cAci altIel stupii d\.min farA albine zburatoal'c. 111
aceasta se procedeaza in telul u:tmator : stolul de prigori Cli pili I
zburiHori inopteaza intr-un anumit Ioe pe un copae din apropiere. ad;II ,1
identitiest, acest !oc, se transporta acolo 0 carutA cu paie,
citeva capite in pl'eajma copaeilor unde el dorm. Pe Ia miezul noPli l
stuparul co al\i 2-3 ajutori se posteaza. in jurul cApi\elor; se trage lin
foc de pu!}Ca coneomitent se apI"ind toate dl.pitele; pl'isarile buimncik
se due direct spre f1Acli.ri, unde pier in cea mai mar e parte.
Pitigoii !?i ciocanitoarele fac unele pagube in stupinli estc in-
tel'zisa distrugerea lor. Cei dintii se a1).aza iama Ia ciocanind
stupul ; aIbineIe daranjate de zgomot se desprind din ghemul de iarnll,
ies pe scindura de zbor, de unde pasiirile avide Ie devora;
r.ele stridi adeseori stupii gaudnd peretele lateral plna ajung la fagul'i I
cu aJbine pe care Ie roosumA ; deci paguba lAcutA este mare, fiind ins!'!
pAs!hi !olositoare pc'idurii nu se distrug, dar se indeparteaza din jUl'ul
prisacii prin focuri de arma.
Botgrosul este 0 pasl1 re insectivora care nu se sa s('
hraneasd\ cu albine numai vara ci iliii face provizii cu cadavrele lor pl'
care Ie infige in tepti unOr arbor i cum sint macie!jii, pentru a Ie ave,l
cn hrana pe timpul nefavorabil, dnd insectele nu zboara.
Dintre mamifere, - Mus musculus ,.- fac pagube mai ales
fagurilor ; ei pAtrund in stup in pragul iernii , fae la margine
consum1'i miere albine moarte. Pot !i otraviti cu griu toxic rl1spindit
in stup sau in camera unde ierncaza stupti .
Broasca riioosa ",opirlele fac pagube coloniilor, caci se euibaresc
sub !undul stupilor, iar noaptea consuma albine; ele au limba lungA t:: i
lipicioasa, de care albinele de pe scindura de zbor se prind cu
!;Ii astrel siot inghitite :rara diIieultate. In schimb ariciul care era biinllil
di ar fi el un consumator de albine, se numai cu albinelc
1ll0uI'te de pe oglinziJe stupilor !?i ata-
Cinelu-Ie.
Dintr e plantele insectivore. unele atrag albinele pdn euloarea, mi -
r'c!'ul -5i nectaruJ lor bogat, dar de indntA. ce albinele se pe co-
l'oll'le lor, ful gerAtor inchid petalele ; al bina ramine prizoniedi acoin,
!lode Iionrea cu secretiHe sale roarte aeide Ie diwlvA corpul inli'<'l!
iru'lusiv chitina, hranindu-se astfel spre paguba coloniei.
Pcntrll p\'evenirea combaterea bolHor la albine, InstituLul d('
('l'rcCliiri pent.n.l apicultura al Asociatiei Cresditorilor de Albine dill
fl . S. ROIl1[lOiu colaboreazli cu Dumero.$i stupari din sectorul soci'J1i!; t .-:;i
lI, dividufil ('arc au ob\inut rezultate deosebite in activitatea lor, in mCII
IIIII' II'H !I.(lIl('jl.ii\ii coioniUor de nlbine.
2(i 1
Dezi nfeclurea fagurilor
- Cum se lace dezin!ectarea fagurilor prin vaporizari cu acid
lI!':cl lc? intrebA unul dintre Linerii apicultori.
- trebuie fAcutA numai clnd temperatura exterjoara
t'!l lC de eel 18"C pentru ca substanta sa se poatA volatiliza !?i
Omunr(! bneteriile protozoarii. Se acidul acetic 960ft care se
rtllu('llzti. pinA l a 80%, prin adaugarea unui- litru de apA la patru pArti
I1cld neeHc. Cll aceasta solutie se va lucra cu bandaj de tilon
Iii nos ochelari. Rnmele cu !aguri de pe care s-au ras propolisul pe-
(f' lc de diaree. se pun in corpuri goale de stupj , in stive de cite
11- 5 c'orpuri. Fiecare stivA are fixatA 0 plan!):a de P.F.L. 1a bax! l}i alta
III pnrlea superioarA. Acidul acetic se toarnA peste 0 bucatA de vaUi in
(I(l ZU de 150 mi l a un corp eu 12 iagun, peste care se pune repede eel
tic-ttl doilea corp, proee<lind 1a fel pina 10 cel de sus, unde se fixeazA
J,)l ocll de P.F.L. Pe masur.1i. ce se iormeaz.li stiva, un om de ajutor li-
ctl}ii de hlrtie cu pap, fAcut din fAinA de grlu cu apA: se inchide
hll Ucl orice oriIiciu, Se poate folosj pentru aceasta de Jipire
t ill ar $i lutu!. Se lasA stivele timp de cinci zile, dupA care se des!sc, se
!!OOnte vata dintre corpuri, se al}azA sub stivA deasupra ei se pune
otte 0 ramA cu pinzA metalieA pentru a se forma curenti de aer ce eli-
Ul loA mirosul acidului. Aerisirea trebuie fAcut1 timp de 48 de ore,
dupd care fagurii pot ii folositi, cAel atunei albinele nu mal sint ineo-
tl\odute de mirosul lor: care dispare definitiv sub ac\iunea de ventilare
1\ nlbinelor. In !ipsa acidului acetic, fagurii mai pot Ii deziniectati prin
'Plilverizare Cll 0 pomp! de mina sau cu un pulver i?.ator cu presiune cu 0
IJOlu\ie de formol, prepara1ll. din 0 parte formol noua parti aplt
Fl'lgurii bine stropiti se pun in corpuri goale care se ast upl!. la fel ca
moi sus, lipiti etan!? pouti tntr-o camerA caldA de eel putin 20C
limp de 4 ore. Dupa aceea se in extractoruJ centrifugal, se eli-
mlnA solutia dio ei $i in t elul acesta se aerisesc, Se pot reintroduce
10 stupi fara dificultate, dupA ce au mai stat suspendati Ia ser 24 de
apicultori, care nu au pulverizator, adtncesc fagurii intr-o
budanii eu indicatA, solutie ce se toarn! foarte tncet pentru a
ptltrunde in toate alveolele fagurilor elimintnd aerul din ele; acolo
stau ccl putin 24 de ore, dup! care solu\ia se eliminA cum am
spus, iar fagurii se aerisesc. Se recomanda ca in stupi - atunci clnd
In slupinl't a sp!rut 0 boal.li bacterianl!. mai ales micotica. - sA se
punA ci te 0 s ticiutA eu formol 20% fixat! in ultimul tagure margina$.
FormoluI pur are un Utraj de 40'/0 ; deci el trebuie dublat cu 0 egaHi
cnnlitnlc de apa; evaporarea in stup se face introducind in un
rIItru de tiron adincit pina 1a fund, a1 clrui cap1\! iese pu\in I.I fnra di n
iutct"iOl ' ul sticlei. Albioele SUpOl't.a Cormolul se (' It

262
"
.. Cum IIi a,fof'''1 o,a rei dormi r"
PREGATIRILE DE TOAMNA ALE COLONI EI
IN VEDEREA IERNAIUI
Incepind cu 1'!OJ!. august Inceperea anu
lui apicolt."care este_ Cl..l totul dilerit de eel calenc!anistic, Din aceastA lur d'l
se fac pregatirile coloniilor pentru iernat. privind s.linatatea lor, hrann
de iarna vietuirea lor intr-un mediu tiscat, fiind cA umidi tatcil
in stup in timpul iernii este foarle dAunatoare. pregatiri incep
_ ca totdeauna - de la acel element de continuitate a col oniei carC
este matca. CercetAtorii au stabilit clvirsta mAtcilor are 0 important,li.
capitala, mai ales in prag de toamn!. Ei au dovedit cA in stupinele in
.... care 200ft din colonii au avut ma,tci tinere, mortalitatea alblnelor In
iarn.li, 18 acestea, a fost de 33 g aIbine de !iecare interval; in stupinele
unde 400/ t din colonii au aviit mAtci tinere mortalitatea a fost numai
de 22 g, la cele cu 600ft ml1tci tinere, mortalitatea s-a redus in medic
la 13 g de fiecare interval ocupat de albi ne.
De asemenea. consumu1 eel mai reclus de hran! in timpul jernii it
oofoniiIe cu de un an. -Deci, fie cli. stuparul din timp -
dupii toate regulile selee\iei - matci Ie introduce pill U
In !.inele lunii iulie, fie di Ie procur! din crescatorii oficiale, mAtcile VOr'
n introduse luindu- se toate mAsurile de preeau\ie, ca sa fie bine pnimitc
-51 sA. intre repede in Indeplinirea sarcinii ce 0 au,
o alta problemA insemnat.li in pregatirile de toamn.li este prezen\n
foruu,:ilor..-S:l!..p'olen. in stup eu aut mai -mult cu cltin aceasta perioadii
in natud!. sint Ioarte putine plante poleniiere. Stuparul grijuliu care
In varli, dnd polenulJ ntr.li tn mari in stup - pune la p3.strarc
eci putin doi fagur.Lcu polen de fieeare colonJe, in toamn! cazul
stl - I o!ere albinelor. Doicile, numai In urma consumuLui de polen. pot
seCl-eta ca sA creascA contingente nm de s Ibine tinere, singurclC'
Cl lt 'C ujutA la 0 buna iernare. In afara de acestea, in toamm'i. toate nlhi-
nelc coloniei consum! polen pentru completarea corpului grns cc If'
uJ ul4 stt. reziste rigorilor iernii sA Ie !ereasca. de atacul nosemozei.
dr'cpt eli in timpul iernii albinele n-au nevoie de polen, did nu-1 pol.
dlucru pcntru motivele ce Ie vom arAta mai departe,

o ultt't problemA de preglitire a coloniilor pentru 0 bunA iernare
",,1('1 pilsb'urea clUdurii in intcriorul stupului. care sli nu se
IJI'l n crapati sau prea sub\ird, mai ales acum clnd s-a dovedit ell.
. '1I8ul'(I iCl'nare bund se face numai aCara in aer libel', nu in ad.lipost,
(!urll pl'cconizam eu ell 40 de ani in Cunoscutul cercetAtor
C.l., l"UlT<lr (S.U.A.) a constatat eli stupii impacheta\i 18 exterior au in
pt'lmrlvarA mai mult puiet, iar . mortalitatea ;bjnelor la este de
. nproape de trei ori mai mica de 18,5'1., mortalitate consta-
tutn 1/1 stupii lad!. La nOi, uBde jernHe nu sint prea aspre,
Uftte sulicien.. 0 .!xierioarl cu 0 foaie de carton asfaltat
pJ'l milf In sus jos sau cu- pioneze . .Prin cuJoarea lui neagra car-
IjJn u 1 nLrage in jarnl r azele solare ..coloniile i'ncalzite ies mai devreme
f l mlli des, ilicind zborurj de cur11tire intestinalA, Unii stu pari !npache-
1l1U1.l1 tot stupul cu loi de polietilena Hisind numai urdini::;ul deschis;
nu este prea bunA, declt dadi colonia este strict redusa la numA-
I' lil de faguri ocupa\i de albine, iar ei sint pe ambele laturi mArginite
eu perne, ca sa men tina caldura inter.ioara iarn condensatii. la
vt'lltilu\i ile de la capace trebuie neapru-at tacute 10-15 oriticii de 2- 3 mm
Pt'!llru !lChimbul de gaze eliminarea vaporilor din respiratia albj-
Ilflnr.
lntorcindu-ne In Iostul nostru roi secundllr care acumulat in
vnrft hraml suficienta care sa-i ajunga pina apare vlitorul cules diD pri-
Illl!. vura unnatoare, observam un Ienomen nou: prigonirea trintorilor.
3fnt tnfometati nu Ie este ingAduit accesul Ia fagurii cu miere;
"filL izolati prin colturi, pe pereti sau pe fundul stupului, tnconjurati
de !tl'trzi care Ie interzic alimentatia, Mai slnt ingaduiti in co-
lonllle oriane, pornite crease! matei ce urmeazA sA fie fecundate.
Uncori , doar in citivll stupi, aibinele ii lasa sa Itdijasea peste iarna, dar
tn numil.rfoarte redus,
Clnd vara este pe slir::;ite,liar toamna bate la U$a, colonia incepe
prCSl:litirile in vederea bunei vie?Jiri in iamA. Intr-adevar, incepind de
10 2:l iunie, dod ziua ineepe sa. se scurteze, iar noaptea se aI-
blnclc devin mult mai docile; matea depune oua mai putine ell
numfil', eonsecintA a fenomenului de !otoperiodism de apropiere a dia-
pIluzei. Aceste fenomene influenteaza productia de honnoni care preced
Im' na ee urmeaza, In organismul albinel or coloniei au loe schimMri
bioehimi ce fiziologice cu un metabolism mai redus.
Albinele marese mult eorpul gras care Ie ajuta sa treaea mai
u,or peste rigorile iernij $i sa men tina glandele in funette pentrn hrana
puiclului in viitoarea primavara. La albinele nou-nascute aeest corp
grns - Chauvin - este compus din celuJe grasoase putin dez-
voJ\ute, cu induziuni 1) care 'in tim'pul vern stau in acest stadiu qu-asj-
nl rofil) lc. La linele lunii august inceputul Iunii septembrie un nu-
mnl' cresdnd de albine manifesta 0 dezvoltare dorsaHi manta a
COt' pului gras; dupa aceea apar primele incluziuni protidice: endocitc
pul.t'rnic .<;;i de recunoscut, care in timpul vcrii abia
lie} vilt!. t n luna nOiembrie incluziunile smt la maximum 70- 800/ 0 din-
'I t", ' !U'I.IUtII _ p"rl leutll 01' nl,nerllli Hlr/lln conlLnutc In mn5ll unul corp 50lld,
:.! lH
lI'e Ctlblnl.', Hf' St wb( lu Incepc hi martic dispm'c Cll t.otul In llprJl lt'
Bllnu U c()I'pl.llui gras in iarna este direct dcpcndc!lIA d"
ctmtitatea de pulen consumnt. A1binele de pe tnarginile ghcmulu'l !II'
imnil. au corpul grRS gJandele faringiene putin dezvoltllle, illl' III
('cle din centru! ghemului llcesl organ atinge mdrime(l tnnximu d,'
dezv(1ltat'e.
rig, 43. - Co:pui gras din cavitatea peri:cardicli.
Concomitent cu dezvoltarea corpului gras in \esuturile organ is-
mului seade canUtatea de apli, prill aceasta cresclnd posibilitAtile orga-
nismului c!ldura corpofl8lii.
Hri'inirile masive de eompletare
In luna august, cu ocazia controlul ui rezervelor de hrana din stupi,
se vor incepe hranirile masitJe de acolo unde cantitatea de
miere nu este sufieienlA. Lucrarea trebuTe Ueuta- repede, in scurt timp,
eel mult in 5-6 ule, dind de fiecare data cite 5-6 kg de sirop la un
interval 4.e 2-3 Aile.. penJr..u ea albinele prelueditoare sA-l poatA trans-
forma in miere. AceastA hranire masivA ins! nu trebuie sA slinjeneasc,1
euibul matcH, care trebuie sa-!ii continue, ba chiar sA amplifice ritmul
ue ouare, in scopul unui cit mai mare contigent de albine
tinerc.
Prof. G, Taranov (U.R.S.S.) care recomanda hranirile de torunntt
cu zahAr in loe de miere, folose!ite 0 metodA care inLliturii. oboseal n
aJbineior de a mai inverti zaharoza in miere anurne: la 72 kg de
zohAr adaugA 8 kg miere 20 1 apa. Solu\ia 0 amestecA de 2-3 ori
,1C zl limp de 10 ule; wharoza se trans!onnA in zaharuri invcr-
l ltc clwe tree complet in solu\ie. Hrana preparaUi 0 introduce in fagurii
Hoi eu ajutorul unui dispozitiv de vid, care consta intr-o ladii ermelic.i
til Cure incap 15-20 faguri; siropul invertit patrunde printr-un luh
MIBL lu baza ladej, scolind prin. partea de sus aerul din vas; in fcluJ
ilcC!sln nlveolele absorb ele smgure lichidul se umplu depUn. Faguri
i
He pLJ/I la scurs pe un stativ apoi sint eapAcit;i cu un pulveri
z
ulO1
!l pCdfl l ('(u'c pulverizeaz3 ceara topitA pe deasupra fagurilo.r Cll sirup,
:?Ii;.
I'!'n'ltnd n r; introdu!ji In slupii care duc !ipsa de brann., In te,lul acesla
E'I)lulli!ic iel'nCllza in eondi\ii deoscbit de bunc,
tn <.'olon iile ))ine ingrijite toamna, eu suliciente rezerve de hranA,
Iluh'lIc nvind In dispozitie suIicient polen, dau mult lApti!jor larvelor,
11\1' Illuteu t!j i mal'c!; te ritmul ouatului; in cuib se VOl' dezvolta eel pu\in
::. J,!(!ncl'tl\ii de puiet, iar colonia va treee eu sucees greuUi1JiIe iemii.
I Jllpii o(.'Casta hranire de toamna corpul gras i!ji din nou pro-
(',JII1\11 de albumine cu 13'h, iar grasimile cu 1,7"0'
Ana Maurizio a ealeulat ca aceste albine de toamna triHesc
.:J:.!O - 240 zOe fata de cele din varA care mol' dupa. 35--40 zile de muncA.
IiworrlntA, Aceastii longevitate face ca al binele de toamnA sa poeNA
puiet de iarna incepind de la 15 ianuarie, cAci doicile virst-
IIII'Q nu glandeJe faringiene tinere fiziologic, Acest organ tampon care
('Pl lr col' pul gras aj ulat de un fagure cu _pAsturli, vor stimula mult
1'" lolll o, inainle ca polenul proaspAt al fl orei de primavarA sA aparA,
Problema p8.sturii in cuibul 'coloniei unde se va forma in curind
qil t'IlHII de iarnA, prezin1A doua aspecte: Hisat! in cuib,
pnstu ru trebuie sA slea tinga viitorul ghem, pentru ca albinele de iamA,
('!j/ls umind 0 mie! parte din el, sa corpului gras,
Tn flCO[tSUi. este suficient neeesar doar un singur !agure cu
1){\8llll'i'l. nu prea plin care sA aibA alveole cu miere in e1. Taranov
".1 Wahl sus\in ca este ohiar necesar sA tie acoto. Aitfel - spun ei
- gil{'mul se desface timpuriu, cantitatea de bioxid de carbon seade,
i'fen ce duce la 0 a de iemare, Mai ales clnd jerna
ae pl'l'!lunge!jte prea mult aceste colonii sIAbesc vor puiet,
c\zul stupinelor din regiunile montane unde primAva["B intirzie
mutt..
Un al doilea aspect se referA la stupinele care se ciflii. in regiuni
.' It primiiveri timpurii, cu un cules timpuriu, inainte de aparitia pole-
nului proaspat in cantitati mai mari ; in acest caz pastura trebuie nea
lXrat so Jie prezenta in ghem pentru ca albinele so. poata CTe$te 1-2
de albine in iarlla, care sA participe la un astfel de cules
lhnpul'iu, In atare situatie este bine ea in viitorul ghem sA sc lase chiar
dot Jagurt cu pOstura, intercalate cu alveole ell miere, pentru ca albinele
tlolci s4 consume cu pUietul hrAnit intreaga rezerv4 de corp gras
Ctl njuU1 la produeerea necesar larvelor din generat iile de
111mi'!: ,
Pe IingA sprijinul dat de stupar, colonia !ncepe in toamnA d--5i
acufltuleze in Jagurii centrali cantitliti importante de miere, luata din
"Igurii pe ee din al veolele cuibului eclozioneaza
I/ lblncJe de toamna,
Stuparul Ie va u-5ura aceasta lucrare dcscApAcind mierea putin.1l.
tic pc unU I aguri care apoi VOl- Ii din slupi
pI'ovizori u in dcpozit. De asemenco, stupnrul slrimt orenzA cuibul etl 0
dlnrl'ngml\ introduce seal'a tirziu - cind albinclc nu moi zbOarii. _
I'll!;! lin fllgure descii pAcit tn spntiu l gol de dineolo de diurl' ngmrl. Intr'-o
nMI)t c Illbinclc golesc de mien' pentrll H 0 transport.il t n <,Ilih,
rae clCOCHl1HJ Ot!t densupl'[\ elipscltll' ('u puieL ('oroanc ell 111il'rc d \p:'\
,'1\11, l:i8lnd juznlHut cll illfcr!rl/u';J Ii ru).! urillu' ('1I Uivl.'o\r gnulu, pc 1'(11'1',
:wo
fl lunc;i clnd Vii uparc (rigul , Ie ocu eea Ill<lj mul'c parte din populn\l.' ,
In fcl ul U(:cstu ghemul de iurnA :<Ie va forma in mlj locu l (:uibulu i, /lvilill
cI\iv(1 fagul'i eu miel'c in jumMatea superioadi u lor, lUI' pc N'/I
dc-n dOlia jumiHutc VOl' sta albinele strinse in ghem, consuOlind <1ill
de dellsupra lor, In Celul nccsta deplasarea ghemuiui r, WC
PI} vCI1.icnlii pe mlisunl ce miel'ca din cOl'oane este consumnta. Dc W" l'lI
.. sl,e 1'C' comsndllbil ea la stupii vel'ticali, in corpul de jos cui bul st\ rEI'
It'lsnt eu pll\i llli mierc in faguri , ial' oea mai mare parle din uiv{'"ll'I, '
fuglll'ilol' sa Iie goale pentru a n ocupate de 60% din albine; dClll'I UPI 'Jr
c' ulbului sc ami. un magazin plin eu miere dipacitA sau un earp
<'u miere. In felul acesta albineIc au la dispozi \ie 20 kg de micl'C {'W' (.'
If' flj ungc pina In mijlocul luoii aprilie cind in naturA se gAsesc inseln
il l it e ]'csursc de nectar polen pl'oasp.1l.t,
Limitarea
o lu c:rOlJ'C impol'lanta de pregatire a coloniilor pentru iernal'e cslc -;'1
Limfta,rcn spati uLui unde colonia ur meaza sA ierneze, tarA ca pina atulII '!
IIl11tC{I SI1 fie stinjenitli in activitatea eL Intr-o Illai rece, ell
(I Lcmpcl'lltudl. de IO- H oC, dnd aibinele slnt adunate spre cenlru, in
vcdc-I'cil rOi'm3rii ghemului, apicultorul, ridicind pe rind podi-5{)(u'ch'
fi cl',11' ul s lup, va numAra fagurii de albine, pentru a no!:... in
I'Cglllll'C pc cite rame va ierua !iecare colonie, Apicultorul trebuie 8,1
l' l,tl'llJ{ll '11 mod treplat prisosuI de faguri cu miere din margini
1ft. 1 pun/1 provizoriu Ia rezervli intr-o camerA. sau in corpuri goalc de
stupi. A'itrel, coloniei va r A.mIne pe cel mult 8 faguri
(Ie 0 diu fl'agmli despl1r\itoare, In fiecare searli, dincolo de diagrugmtl
11 (, PUI1f' ('ita un fugure cu putinii miere descapacitll, pe care albinele u
11'1'11191'01' 111 111 spu\lul ocupat.
A vtnci ill vedcl'e cll in timpul iemij colonia consumA mierea de
pe un il fnguri, -5 i penll-u a ajunge Ia eei 'Plini al binele trebuie sa se
lutol'/]l , stuparul face in. jLecare jagure un orificiu eu diamc-
trul lie 1 em, la In em mai jos de lon\etul superior, oriIieiu prin cal'('
nlhlnclc J(hcnlUlui se pot sb <:t;Ul'a ell chlar pe un timp geros,
Ml'n Rn ri C' ncvoi t.e sl\ tread!. pc deasupra r amelor sau pe la margil'llli..'
(tu hll' 1-lll lIle, Cll lil\ ojungli in fngurii plini.
1\ I'lnlincil lurl'i'lrilol' cllre se rac toamna, unneazA strimtorareo
(' U, proJ}() /ls a prca Ial'gL Albinele lipesc chiar
nu rl\ cu'Hlnllc 8uper'ioClI'C ale cOl'pului, iucral'c care nu este doril'!\' dL'
fl llIl)ur, Tnl-I' fldrvi\t-, tn ;oJ'oli est c posibil ca stuparut s.1l. fi e nevoil so
d('II(' I\ I(11\ \11111 At.llpi; ('lUll pr6pol1sul Ja recc este foarte t are greu dC'
<I(lll fWlllil, IHII' 'r ill'(' mnl'C dcspdnzindu-L De stupanll b'C' -
IHII(' ,,/\ ell VUi'llHnfl mnsistcn ll\ oUt marginile rit !) i
111111'1111)11(' ole cOI' p"llli de st.u p, impiedicind albinelc sn ,,"'l i
tltipllfl n Ilel lll, III'OPI,IIM,
( J prohl/'Infl f( lllI'lf' !mpcJl' tunltl i n de' tomnn" C:<I t('
III" rt'" rl! IIWlI /fl (I., ',,'mlit ('l' 1)'('11II i(' Insoti'!: roi(Hi lll Or p{'nlru iel' nnl'c
pili " II, vll l'I I' \l 1 j' ul ('n dh, pl'l lI i/lvIII'1\ , Til hlllll':I ('CI-('l'lrttnl' ilol' I)I'ohl l' II)1I
1'lI h' IIII M " , I , fi' III' I'II I' Irlf\l\ :m - 27 Itf! Inr,, /'I' <II" hu n" tlill tllil'
II .. ,
I"
I 2 ffl guri COJ pAst'Ul'{i IIngi'i ghl'tn, pre-cum -\,i un HI treilca fagure plin
011 mlCl'C tn pm-tea de sus pentl'U 0 colonie care ocupii 2 corpuri de
lIlullictnjfl!., AIVi, cum este John Long care ierneaza colonii Ioarte
1)IlIl'rnit'<.' pc I.rci corpuri de cuib, lasa 40 kg miere in corpul al 4-lea,
plus ceo pe care albinele 0 mai au in fagurii de cuib, In schimb, cana-
(lIwwl IJ. Schafer lasa in deua rorpuri de cuib provizii numai de 18 kg,
ti llr IH' C grija. ca incepind din prima decoda a lunii februarie sa intro-
Ilul'l\ s:lptliminal, fiedirei colonii, cite a turta de 1 kg miere semicris-
tullllll.a. amestecata cu 50% pastura zdrobita intr-o ma.$ina de tecat
('IlWnC, Cele 600 colonU pe care Ie are se dezvoltA atit de puternlc. incit
III l opl'ilie trebule sa inverseze cele doua corpuri de cuib Jii sA fadi
, I Nlire orti!.i.cisla., numarul de colonH, roi carora Ie dam
1I1f11Ci comandat.e in Florida (S,U,A.), medie onllala este de
n2 kg lIliere de fiecare stup, Bineintel es ca pe timplll clliesului adauga
fl('(1!\ rci colonii dOlla, trei chi ar patru corpuri pentru strinsura,
Alti canadienj W distrug calaniite in toamnA, pastrind fagurii Cll
mlet,c in depozit .$i rela'diod in coloniile Cll roi Ia padhet
/lr .l l.ltTlcnUnd c! in telul acesta avantajele sint mai mari, cad albinele
fir consuma multa miere pentru 8-{li pAstra dildura ghernului ; afara de
f!("I'I.\.'JUJ stuparii canadieni eviiA riscul pi erdemi multer colonH din eiectiv
rise destul de mare in icrnilot greIe indclungate din
C'/Illodo, printre ei slot mul\i apicultori care ierneaza coloniile
pc douA corpuri din care eel de sus arc cea, 25 kg miere. plus 2 faguri
ell pi'tstllrii. lingii. cuib, Ghemul se farmeazA in corpul de jas !ii se hra-
IlC$t.t' din ceea ce are tn cuib, atacind rezervele din corplll superior
(' Ind se termina cele din cuib, Ciod primavara jOs, cuibul are
tl-Ii faguti cu puiet, apicultorii incep sa. inverseze corpurile lotre ele
pcntru a inlMura roirea, apoi opJidi metoda de Ildaugare de corpuri
- cum vorn orata la Tehnologia apicoUi,
Sovieticii ierneaza coloniile in stupi multietaja\i pe
tl out! corpuri. Initial sint trei corpuri in al treilea fii nd rezerva de
care estc 1n cantitate de 25 kg miere, Observind ca
Rhemul de iernare se formeaza in corpul al iT-lea deci cel de jos
rnmine gol mucegaiesc fagurii, in proglll iernii apicultorul retrage
corpul dc jos, ooborind pe fund carpul 01 II-lea, AstLe! coloniile, in
!m'nti , l'Amin pe doua COtpuri cu mierea in corpul supel'ior,
'CCSODa.L.am- obt,inut cele mai bune rezultate dnd coloniilc din
8lUpii' Dndant Ie-am st timtorat la 7=- 8 faguri, din care 1- 2 erau cu
pdsl,lIr/1 pe care apei i-om matg-inif cu perne latc l' al e, Ace'51i
rll.l;Ul'i uveau miere pe. jumAtatea su.,perioara, i ar deosupra am pus un
Ill ugazht de recoWl pUn cu miere clipacit3, In total in medie crau 26 kg
hl'nnti, Ghcl1lul se forma fn cOl'puI de stup; albinelc, in proponic do
tI()% $t.lteuu cu corpurile tn alveolele goalc din jumatate .. inrcrintl['iI
/I rn)..\"lll' ilor, iar gt os ul populaOei tn intcl'valele dintte fagul'i aoopcl'ind
c[tp;1cil1i din col'oane ; d nd aceasta se tel'mina, ghemul pl'ogres ..
",,' V('I' ti C"rt lll, hIt' U P(lrtc clin 1:.: 1 trcC(!a pc fagudi Cll mierc din 1I111gnzJ n.
" I'IIl Ii'tVl1I'/1 In {."()ntl'ol g;1seITm dc obirci 2- 3 fnguri ell plIiet dl p1\ cii.
Ml't ndt. ell /'('l (.' I'VI'I d(' fnlJ ud NI nllc,.c ill llI<1gnlilwl dl' 1'I'nll il
.:J IlIt
pnlltc. rrpli cl1 :;; i 10 (!clcltdl.e dout\ Lipuri dc s!.upi de 10 nol : 1a HI\ 1001
.<;:\ chhll' In ecl OI'i:r. onl;11.
tn ultimul deccniu C, L, Fanu' (S, U,A,) a modifical.. melodu Ill, hu'nl
NI stupui Lan&l'St roth (Illll itietnjut la noi); pent..I'lu sttins lIl'O tic VIII'[1 II
lll icl'ii, ('I foio.sc?le mag/:lzine de I'ccottti. pe inalte fala tI(' I'"''
j:XII' il c de cui b,
Al'anjarcu in toamnli se face astrel: (ieoate colonic icnll'la.!i P"
C"Ol'ptl1'i de cuib avinrl deasupl'".. doua magazine de recOlld pi ;',,' "II
d(.'('i neolo aVlnd 22 kg hranli , in a:farA 'Ca jos aibineIc Ill ai WI 1',-\'1 1
lulcre <.'ircil 5--6 kg, In luna febt uarie introduce pastura in ouih, 1/ 11'
nl blllcic pot cre'!}tc 1-2 genel'a\ii de puiet pina in primAv<8l'li l lil';:l ,":1 _' 1
rl f'ons mnat I' ezerva organid\ acumulatA ,in corplll gras,
(J uHi" inl..crven t ie pe cal'e urmeaza sa 0 Cadi stupal'ul iJi Illil il
in Bfuni de ptcgAtirile facute de albinele coloniei, estc in lli". ' I'/"
II' U<ilI!Tii ('IL sihwtia $i pozilia stupinei din timpul verii. Dad\ in I'Cgtllll\ ',1
dill junll stupi nei, pc 0 I'uza de 10 klll S-8U facut tratalllentc ell
Il.cl fic hi eull'l.ltHc agricole sau la paduri, trebuie luate musul'i ' \1
1II' III1 U pc care 0 mai are colon ia in stup sa fie scoasa integral. P l'H '
t1' 11 10li ia sigllranta se face maj intii un examen al albinelor : se illll dl. 1
rt ccw'c colonie citcva albine, carora Ii se retrage intestinul ; dae \ ,lI'l.os ta
iii '\,' II ,'olo"<r\Jc jntensa, este 0 dovada sigma cii. ele au suterit
III Vl lt'f'I de Q UljOUra de pc urma d lreia au mul'i t 0 1>(.11'1 1'
dIn Ill hiriC; dC$i [''('stul de albine s-a salvat, in stup a ramos
111/ (" 'e ,\'(t1t polen Ctl. unele t oxine in ele, care fn iarna
J
consumate, VO"
(111('(1 efr'ete ?l efaste asupra albinelor, De accea, dac! examenul confjrm!i
IIcensl ;'\ sit\lIltic, stuparll} este obUgat sa exttaga intreaga canlitate de
mien: :j i sl1 0 inlocuiasdi cu sirop de zahAr, care deocamdata se dii. 111
{'I III Lltnl f' d(' 111 kg, asi gurind colonia sa aj unga sanatoas.1i in primilvlll'iI ,
nu sc in tunc.tie de cantitatea de lichid o[cl'it. ri
'Iuptl cnnll tatcu de zahar di n care sjropul a fost tacut, Propor\ia sil'o-
1"1 111 1 VII rr 2 kg 1. 1) hlir la 1 Iitru ceai sau apa neutra,
Cc flPIl nelltrii? - intreaba un apicultot,
_ npa lipsiUi. de substantele ei minetale, apa care se ob\illc
l)1' ln i'l ncotirc limp dp 30 minute, dupA care este mcitA, clnd sa sC'tl i-
loule sfu' urile, Acestc sArud nll sint de nici un folos otgnn i:i.
1ll111ul 1;11 vit,tii IIlhinelol' cQnsumutoul'e, ba din contrA, Ie Incarcli int.cs-
IIlIul ral'l\ l'liK\.
("' II n r('1 de opll. se rac ccaiuti cu plante medicinale cn : ilmi\,
rtl\l l(\lulIl't' , IlHIr,;c\t' I, llTClisli., coada gAlbinele, cimbl'i ?ol', 1I,j
I! I I!, ('!'lIt ll l'l lt' vfU'ilIZri, fulos ind de liecnte datA numoi citc trci pltrnl l'
Illn {'t,lt'.' d(' IIllit sus:, din care sc iau ci le 5 g de fiec..'lrc 2 litri np,l\
ttl'llll n, tll ... \ 2,!} .!l III lItT-u, Clnd aps se flfund oon litllt.C"<.r dt'
Ill uil l(l 1;11 1\(1 IlI'fl pCt'l1 imedi nl, Dahl cu capocul sill! l!\sind-e sa sc ..
pl l 11l "t ll d " III H pilule rJ \,inuti\ in mi nA, Sc O-<;I'fel un extract (' : " '1.'
1(\ I h'c('Ollrr1 "1>01 IJrlnll'-un tifon. 1;11 5(' In prepatlltcO slropul nl,
7.111111rlll (nn 1111 r!f'I'IJC ci dnd 111'0 l 'I",,('lti l /\ Iif'
dn Iii tI jJlIl' ll' de r)c f rlf' !;I I Ile I(l U1'n!1 InC'C' t 7.tl l\ l'I l' ul IlIC"CIi
11i'llIdlll jll'oll' \! tll m lvfII'c'h lil t. Allrr l , 1\ 11('1\ Re !Ict'l)(' 'l.i lhul'u: (' II
hi IUIIIII "t llifllil Vit j,dli lll ll:.o, \ I" ' ",1.1111'1. ncputh.d hri'\nl nl hlt lf'II' rultlldl'l
:'ftll
('t1t'C pot chilllr pied de Iomne. tn ncest sirop, ce constit,uie hrana
d. IH'CesiL(lte, se udaug4 la 5 litri de lichid cu eeaiuri "i sueul
111101 Il1 rnii , care vitamina C folositoare albinelor, dar mai ales
Iwltlul cl Lric, jar in lipsa acestuia acidu1 tartric -@.dicl!. sarea de ll!.mtie
C/U'C In de .J g la 10 Utri albinelor prelucrarea
111111 lIso<1ril Itransformarea siropul ui de zahAr in miere. In fe1ul acesta
fllhilicle pl'clucratoare sint scutite de e!orturile glandelor f 8-
care trebuie s4 secrete eozima invertaza necesara invertirii
tn glucoza fructoza (miere) . 8a_ nu_ se toea _Cla
11I'llnn de necesitate de iarnA sA aibA 0 aci.ditate mai mare. CercetAtorii
I I U H1.ubil it cA 0 hrana-prea aCidulata' ,se cristalizeazA in ! aguri tn rtimpul
11)1'1111. De 8'Ceea este de preferat sA fie U$O'r alealinA. in jurul unui pH
ilt t 7,5. AllIel aibinele sug componenta lichidA a hranei, - de prefe-
rln\lI fr'uctoza - lasa crista1ele neconsumate. Cum resursele de apa
fil II s t up in timpul iernii nu sint suficiente pentru dizolvarea crista-
IC11nr tic zahAr, albineJe incep sa suiere de sete ierneaza greu ; 0
ttll i un ic experimentala n murit de Ioame avind in stup 0 hr anA cns-
ltll1l7Ji ltl ,
He:7:uHate foarte bune Ie-am obtinut clnd in siropul oi e-rit albi -
orliJ", - in oriee imprejuTar e - all! adAugat 25 g suc de ceapa la litrul
lJu "h'op; el este bogat in iitonciae
1
), vitamine, acfzi organici etc. EI
I)H'vllic dilerite eu caraeter digestiv in plus mAl'e.').te longe-
yltnlclI al binclor consumatoare dubUnd-o.
o !lstrel de hrAnire de necesitate se face i intr-un an cu mare
XC('Cll'i sau aIte clnd eoloniile nu putut forma rezerve
11t.
1
hrana pentru iemare, In aeeasUi trebuje sa se tina seama
dc 0 serie de maslmi. Ast.fel. orinduirea tagurilor in cuib trebuie sa
(II' {lstIe! ea matea sA-.!;i poatA exerc.ita functiile sale naturale. 1n mod
(l h1s rHril albinele au tentlinta ea sttinsura care intrA in s'tup, ea
.",ctHr sau alte substante dulci, sA Ie depoziteze cit mai aproape
dc cuib, care este loeul cel mai caId in vederea unei evaporAri a apei
tll n De aceea, sh:o,pul se face mai dens (2 kg zahiir la 1 litru
(/lXl) !ji este. oferit albinelor in partea opusa cuibului. Operatia se f ace
tn r';:lport de t ipul de stup care predominA 1n prisacli.. La stupii multi-
N:dllli cuibul trebuie sA ocupe neapArat douA corpuri; se
aeestora 0 gratie Hanemann, peste care se pune un corp, sau
!!oull magazine de recolta cu faguri complet goi, gata cllidi\i. Peste aeesta
ijC fI $[lzrt de capacitate mare - eel pu\in 5 litri -
nfcrl nd fllbinelor de hecaTe datA eel pu\in 4 Iitrl. la interval de doua
2': l1t,. pentru ca aibinele prelucrAtoare sA aiM tirnpul necesar sa-l trans-
forme in miere. eind fagurii s-au umplut colonia a inceput sA-i
cl\ pliL'Cflsca. stup'arul ineeteaza. aceastA. hr anire masiva de necesitate, avind
!Io US c(,1 pu\in 20 kg de miere transformatA,
Ciod vorbim de hranirea de necesitate nu intelegem num<.\i
nllllmilc ooloo i;, nu au hranA sufi cientA ce trebuie completata. ci in
t'upl'lm;ul intrA ne<:es itaten de inloeuire din stup a mierii
tiC ,.,,(1110, oti cea din struguri, cum vom ar.!l.ta mai departe.
' I fU" ,u-.,1n _ .. voiflutll prod,,&e do IInumlte pllln!e de Genu ! AUI"',
cu " ' 1111 0" ,,,,u,,,,,lcll 1.11"' ''I"I(>,IIIIUI'II 11l1!."ur ! hU\"I."I"I"",I1.
:.170
La stupu l HA ,1001 pcnt!u hl'ijnil'en de nccesit.nte 5C o:;;a ... :1 "
gra\ie peste corpul ell euib iar peste el un magazin de l't?Coll:1 {'lI fa,t.:,url
goi, care se umple cu sirop, transfonnat tn m!ere, in cflntitate tot de :!O
tn afarA de cea din auibul de j os, unde. fagurii au deasupra eHpsclol' ... 11
puiet, eoroane eu miere dpacita. OperaVia se repeta. cum am adUnl
Ia stupul multietajat.
La tlipul de stup orizontal hrAnirea masivM de necesi bale se rue'('
muUnd mai tntti euibul coloniei in partea opusA prin ("lI'f'
pinA atunei al binele circulau. ltn locul devenit liber dupA mutarca
cuibului se pun 5-6 f aguri goi , gala ciadi\i, iar hranirea lit'
race cu un hrAnitor de capacitate mare, ridic1nd din 3-4 scin-
dure1e, pentru ca albinele luin"d hrana din hrAniterul tip Mei Uer s Hat sus,
sa 0 poata 'CObori repede, umplind fagurii goi. Clnd fagurii s-au umplut.
cuibul se readuce la vechiul sau loc, in dreptul urdinillului. incadl'indu-I
eu Caguri plini eu siropul transfor mat in miere.
In cazul clnd stupina n-a fost atinsA de substan\ele toJCice l1 1c
insecticidelor .').i in cuib nu existA miere de manA lli deci hrana in stup
este bunA, stuparul nu are alta grija decit orlnduirea spatiuiui de iernm'<'
in raport cu puterea l ieclrei colonii.
HrAnirea de neeesitate, nu se face la stupii care au hrana suti -
cientii., Hr.llnirea de stimul.ore in'sA trebuie sa se inceapl't I ..
jumatatea 1unii august.!}i v::a. dura eel De data aeeasta
hrans sc cuib neolo unde se ailA rama hrAnitor cu jgheab,
binein\eles dupA ce s-a retras gratia Hanemann care nu mai are rost.
Hdinirea de stimularc
Hrunirea de stimulare se face dind cite 25.0- .30.0 ,g zUnic cu aju-
tortll unei pilnii cu tub mult prelungit; care intrA printr- un or.Hiciu
crc[\!t in strabate toatA inUi\imea corpului de sus plin cu micl'c
111 In jgheahul hranitorului din cuib.
In aceasta hrana se adaugA .neapAr.at substante proteice, menilc
srt slilnuleze iaringiene ale doicllor, ce produc
lurvclor ; iotr e : laptele integral (100 mIll) sau drojd ic
us-calli (1 pachet la 5 UkLsirop).
Problema fi ranei stimulente 0 vom dezvolta la capitolul Tell7lf)
tog/a apieoUi. Am rezultate bune clnd 1n siropul de stimubl'('
om ud<'l.ugat la 4 litri , 1 de 'pantotenat de calciu. Acesta ill
cupl'insul sAu addul pantotenic al clirui rol I-am ariUat la lectia des pre
Il!.pli$ol'. Rezultat e bune se eu 0,300_ g tartric la lil n d
etc sirop. AceastA hrami de stimulare astfeI combinatA are 0 <.\ciditfl lf
MI'\nUUI. , in jurul unui p H 3 sau 4, adicA exact 18 fel ta cel pe
lII'e nectarul natural. In principiu, hrana just acidulatA este 10<.IItc-
rl11! 1M!lnllrc, cAd determinli 0 frinare a inmuJtir ii multer agen\i
tn !lpccinl in septicemic. De asemenea, tn sirop se peate adAuga ('/1
fwomatfi atl"activA 0 solu\.ie de oui.').oare (Eugenia caryop'hi-
Jnln), n(,l'liiltd in clocot 10 minute 12 pentru fiecar e litru de
,.1\'('1' 81ltnul lltiV. Sucul de sA nu Ji pseaseA niciodaUi (25 g In
IIh'u si l'()p).
2il
1..1.1 Inccputu! !unO nugust Inai estc 0 problema de l'ezolvat : aceea
II tL/'dhtl$ului superior, despre cal'e vom vOl'bi la capitolul "ea-minul colo-
Iill'! : 3tupul Vli amintesc cli albinele trebuie indi de acum sA
rll' sli. cireule prin a'cest urdini!;' nou deschis, inchizindu-l pe
"('I d(.' jos ; asUel, coloniile au posibititatea ol'g,anizeze di n vreme
(."M1ICl'U1 de iernnre in raport de pozi1,ia pentI"U en sc:himbul
ri C' WI7.e sa se faell mai aotiv, $i sa ierneze in conditii bune. Pentru mari-
,(tn uceslui printr-o ventilare in stup f?i mai ales pentl'ltl
l'Ummsrea vaporilor rezu1ta\i din respil'atia albinelor, orUidul poWliO-
l.uJui se lasa deschis redus; in felul acesta vaporii se stre<'OarA u!oiOr
prln perna groasA cu paie bine indesatA in eapacul stupului fArA a se
( " I\lllU curen\i ; ventil atiile laterale ale oapacului rAmin partial d'eschise;
'n nccs t aranjament, umiditatea nu va aparea in stup. Paiele trebuie sA
t iC' dc griu sau secarA ; se vor evita paiele de ovliz, care cont.inind 0 pro-
por\ie mare de sHidu slnt higroscopice f?i men\in acolo umiditate rece
l'tl un fl'igider, rAceaU\ ce se ra.s1,dnge in jos, spre ghemul coloniei.
DupA cercetarile !?i termometrille facute de Bildel s-a stabilit cA
nllLa Limp ch colonia men tine in iarnA ghemul la 0 temperaturA
"lIjX!rioarA celei de interiorul stupului va :fli. mai uscat decit
/lel'ul de afad :jii nu se va produce condensarea vaporilor. Albinele pot
,,1(11;6 temperatura ghemulu1 de iama in douA moduri: unul voltmtaT,
"onsumind mlere, altul intl'-un mod natural, en urmare a activiti!:tii
IIll>lnelor linere din interiorul ghemului.
Analiza hranci pentru iernarea coloniei
o alUi problemA ce revine stuparului toamna este examinar oo
mierii liisatu al binelor pentru iernare, in special !nlAturarea cu
lotul 8 mierii de mana a celei de struguri, inloeuindu-Ie eu sirop
de zahek, preparat 8!ja cum am spus mai lnainte. AceastA miere
C'stc !oarte buna pentru consumul uman, pentru albine este buna numai
In primAvara; folosiUi. in iarna aduce mari pagube coloniilor. Cerce-
ll\LOrul sovietie Melicenko a facut un studiu compar-ativ intre 0 hrAnire
(I ulbinelor cu miere de manA f?i alta eu sirop de zahar; rezultatul a
r08L coneluden.l: cele co miere de mana au in primavarn eu diaree
tn proportie de 88,9% fa\ a de cele eu sirop de zahar, care au avut
dlnree intr-un procent de 9
0
/
e
. De aeeea se impune en in toamna sA se
analiza mier.ii IAsatA ea hranli de iarnli. AceastA operatie 0 poate
rflce orke stupar folosilld una din cele doua metode: cu de var
tlUU e ll alcool. Apa de var se procura. de la farrnacie, gata preparatA, sau
Cfl l(! preparatA chiar de stupat' in fel ul urmAtor: se ia 0 osreeare canti-
Ifltl' de var stins ee se amestedi. bine eu 0 cantitate (volumieA)
de IIpti distilntil; se lasil. sA se Iimpezeasca, cAci varuI se depune pe
sliclei; Iichidul albicios se filtreaza printr-un tilon intr-o
", i{'J /\ dlehetatli. Pentru 'analizA se 'Pune eu virCui unei llngurite,
hlll'-o ,-'p,\lbclA, Illierc luaUi din Caguri, se adaugA in eprubelr,
II CllnLltll'lc cgnli'l de ap:l cli stilatli . Ci nd in urmn agWi.rii con\inuluiul
:.j1;!
l
IlHcrcU s-n dizolv-al pc deplin, se aduugil. doua pAr\i apa de Vilt', incAI-
zilld-o pins la fierbere la 0 mi di lam:pa cu alcoo!,
Dad!. proba de miere este run cea de mana, in lichid apur rulg!
de culoare brunA, de aceea ea trebuie neaparat inlocuitA. Nici llliCrC"n
d in struguri ftucte dulci nu este de calitate pentru a fi folosilli ell
hrana de :iama, insa in prirnAvarA, poate Ii datA, cAd atunei albil1ck'
climinA reziduurile rezultate din consumarea ei, aruncindu-le dill
zbor.
A doua probA, cea cu alcool este_ WID simplA: jntr-o epl'ubetfi sc
pun in patii egaie-miere lli alcool. DupA 0 incalzi re se lIdnu,e:rJ
de zece ori mai mult alcool recti!icat (96). Daccl amestecul nu se tllt-
bura este. dovada ca mierea este buoa ca hrana de iama: in en7.
negativ liChid-ul devine aI-bidos !ji deci mierea de mana trebuie eliminatrt .
o alta lucrare de toamnA este lii tratarea colonillor care au pU
duchi, cu ajutorul fumului de fenotiazin., cum am descris la capi -
tolul Matca diiuniitorii lor (Brauloza) :jii nu mai reverum,
a ultimA lucrare aeum la de toamna, dnd aU
incetat ouatul, este cea de 1Lni r e a nucLeeLor ajutiitoare eu coloniile de
haza, pentru a pune 18 iemat numai colonii cu populatii mari, cunoscut
mnd cl1 ele produc mm mult! clildud., cu un consum de miere mai
redus l}i deci eu 0 uzurii mai micli a organismului.
Unirea se face pastrind pentl"ll colonie matca cea mai tinara, iar
pc cea de-a doua 0 pllstram peGte iarna in mara ghemului, dupA metoda
cerceUitorului roman N. Foti, in colivil puse in dulApioare, cum
vom arata mai departe la eapitolul Cre$terea maticlor.
Clnd in stupina sint cologii slabe care DU _OCUpA mai mull de
3-4 fagori, deei nuclee, ele se introdu'c inte-un stup pepinier, despAr-
tindeu-Ie cu dialragme subtiI'i din P.F.L., mArginite co tablA pentru a nu
fi .p.I0polizate. Ele culiseaza in falturil e to peretele din spate,
i1md complet etanf?e; fiecare unitate are cel pu\1in 6 kg miere !ji 1 kg
de Sclndurelele podi!oiOrului au un orHiciu de hranire ce cores-
punde cu ulucelul din rama hranitor, Ia mijlocul euibul ui.
Aces!e nuclee se pot pastra in bune eoodi\U peste iamA, iar tn prima-
vara, dupA controlul de fond, sint a!jezate liecare, cite unul deasupra
ooloni ilor puternicc, soootitA drept; colonia a doua ce va Ii ajutatA pe
pareurs cu hrana !ji puiet clpa'Cit de la colonia de bazA.
Coloniile slabe mai pot fi unite cu eele de bazii 10 timpul toamnei ;
matcHe disp:onibile se pAstreazA in colivii de iemare. 8!1a cum vom
arata la Tehnica apieoUi, iar in primavara soc refac l? i primesc cite 0 matcfi
din cele iernate in afara ghemului.
Ori cum s-ar organiza aceste colonii slabe, vor primi tn tomnna
IJ hrana cu Fumidil B, care Ie apara de atacul nosetriQzei.
Unirea coloniilor slabe
UniTea coloniilor pentru iernare se dupA ee matdle au incet..:"1t
(J untul, di.d atita vreme cit ele mai depun-ou!1, este fArA sens sa nil I e
trisam sa inmulteascii puietul 9i continue activitatea, marind nu-
m!l rul albinelor tinere alit de necesare in timpul iernarij in prilll!\ -
Vll rll urmlitoare.
18 - '= ,,, Zi :1
Opcratin de ulnre este simpl!i : seara se coloni;8 slaM .!Ji orfa-
UI7'.atii sub colonia puternica, despartindu-Ie Cll un ziar gliurit Cll un cui.
ZI /lruJ sll fie numai dintr-o singurA loaie. In ambele se
cite un tampon de vatA imbihat in eter suliuric sau !?i mai bine-
pc valA se pun citeva picaturi de parium sau esenta de melisA; peste
non pte alhinele oaspete rod ziarlll, se ureA !?i se unesc Cll cele de sus.
ZIUI'UI n'1mine pe loc citeva zile in care unirea este pedectatA. Fagurii
ell puiet din colonia slahA. se intercaleazA cu albina lor acoperitoare
'ntre Iagurii ell puiet ai coloniei puternice. Se ridicA apai corpul golit
1;11 se lasA colOnia unitA in deplinA lini!?te controL timp de
0- 7 zile.
Cu aceastA oc8zie se triazli !?i fagurii care flind supranumerici se
l'cLrag din stup, se pun 18 pi,strare, ferit! de !?i nuturi de gtisel-
nl\A; eei neoorespunziUori vechi se reformeaza. In aeeastA luerare
de triere, stuparul trebuie sA tina seam! de fagurii care au pdstura.
Stc necesar ca unul runtre faguri eu pAsturA sa fie UngA
ghem, iar restul, sA_fie bine la pastrare, feriti de ger de d.!iuna-
tod. In stupi se lasA. deoeamdatA numai un fagure care are ceva
nlveole eu miere interealatA, jar restul se pun in februarie, Inainte de
" I>oritis in mare a polenului proaspA.t, .in primul rind pentru ca sA ajute
colonia eu hrana proteicA., apai sA fie goliti folositi tn anul urma-
tor. Piistura se a!lA pe fagurii ell miere in por\iuni mici, ei
sc pot pune chiar lQ. eentrol ghemului fiinq foarte folositori ea hrana
de"'"-tarn'A. 'F!lgurii eu pAstura masiva in faguri, nu se lasa in
st.up, cA.ci eonstituie un leI de barferA. care ar impAr\i gbemul in douA
jumatA\i. Ei se pastreazA - cum am spus - in camera, la adapost,
,,1 slnt dati albinelor abla in februarie direct tingA gh.em cliei atunei
colonia are nevoie mm mare pentru hrana doicilor a puietului larvar.
ce incepe sa apara inca de la mijlocullunii ianuarie.
Unirea colonillor din stupii orizontali cu nucleele lor ajutAtoare,
csle mult mai de Ucut, dci albinele ambelor unitA.\i au deja un
miros comun. Este slllicient de a lua matea cu un numar de 50-60
nlbine insotitoare a 0 pAstra sA iemeze in mara ghemului, dupA. cum
vOm arats la Tehnologia apicola, Cele orfanizaie tree pe sub diafragma
pu\in ureatA se unese eu albinele eoloniilor de bazli, alAturate. DupA.
3-4 zile diairagma se ridicA complet fagurii se apropie, Cn masura
de in ambele unitA\i se pune un tampon de vsta parfumatA.
Clnd doua calonH bune urmeazA sA ierneze in stup
sA fie unite, operatia se faee mw lntH prin unilormizares mirosului timp
de eiteva zile; apoi se introduce la mijloe 0 ' diafragmA perfect
care sa nu perroiti!. Diei eel mw mie orificiu de circula\ie iotre cele
douA uDitati. Este bine ea diafragma sa fie cit mai subtire, fie din
P.}o'.L. de 4 mm grosime fie din pinzA metalicA dublB.. In aeeastA situa-
tic, ghemurile de iamA ale ambelor unitAti se formeszl liogA diafragmA,
hllprumutindu-!}l reciproc eAldura.
Dup;!i terminarea tuturor pregAtirilor de toamna. coloniile sint
Ilisole tn linh,;te pinA Ie 1 noiembrie, dnd In apicuftura se cansided\ eli
Incepe perioada de iernare. Atunei se face definitiv rinduiala iagurilor,
!' jrli clncl pc eei In care puietul e eelozionat sint complet gOi, IAsi'nd

numai citl slnt acoperit.i hine ell slbine j eeilal\i sc pun III r!1 '
pozit fcriti de de gasclni\e.
Cind tn ioamna. se gAsese calonH slabe care chiar unitc !lll I II '
forma colonU bUne pentru iemare, ele var fi orfanizate, H1satc s/l .,;, !
creasea botci, dci s-a constatat ell. in astfel de situa\ii devin mai uol.ivI'
bateile aproape de eclozianare se distrug din nOll, ll!;ll IlW!
departe, pina Is epuizarea tuturor alhinelor din stup, !olosindu-Jc h\
specIal La obtinerea venitului lor.
ApieultorUi care au mAtci de rezerva., bine pAstrate pe care s!I. I, '
ierneze in afara ghemului dupA metoda N. Fati, vor aves sfl
aleaga. tn toamna 0 colonie puternicll, eu matcA tlnlirA care Il OUli l
pina tirziu in octombrie, avind deci multA. albina tinarlL AeeastA co-
lonie intr-un subsol useat, va furniza albine tinere pcn!l'1I
schimb, in loeul eelor tmbAtrinite din de pA$trare. ColoniA 91'
introduce in sdapost tlrziu, clnd 1rigul iernii a inceput sa. se resillltl\ ;
ea trebuie 1eritA ' de zgomote, curenti etc. fiind asiguratA eu rc-
zerve mari de hrana tratate eu Fumidil B,
.. Alard ninge Ii"i,tit :
In on,d arde focul:
fur (t ol. pe IIngd mama stl"d,
0, mull uifaNlm jocul I"

IERNAREA COLONIILOR
I t,ind minunaba im'agine a st ihui torul ui Geonge ati
In.ird, .. - t1neri api'Cultori - ca poetul 10 Ii fost vreodatA stupar,
1+(1(.'1 pI' in unalogie aceastA poezie reprezinta aidoma ceea ce se intimplA
iiII'll,. Intr-o colonie de albine. Acolo, 1-8 d11d,ura creatA de luorAtoare care
('urlJlll'ni nd cel mal pur combusti'bil - mierea - hidrat de carbon prin
tlIIoOl' IL' nll\, albioele adunate in ghem strlrrs, stau cu ind.repta'te
.. pre (,(, Iltru, intraduse sub abdomenul celor de mai sus, la lei ea tiglele
f-K' ocoper i!;iul unei case, Ele degajA 0 caldura pHicutA in ;uruJ a
28t' C. Pe marginile ghemului stau albinele virstrtice, iar t"E'le tinere.
ll1J I)Q3J bilitAti laI"gi de producere a clil'durii. 10 cadiazA din centru spre
II)nI'J.!l ni , stinld mai rAsrirat. Albinele au in mijloc matea pe care a ingri-
1"8(", 0 protejeazii
1
a hrAnesc eu IAptil;;or produs de glanoele larin-
"lcnl;-, oe sint la rindu-Ie alimentate din rezerva lar cor.poraHi de corp

In prisacA, adesea tl'aienjta de nAmeti, ance mi!;icare.
T,) Rt.Upj ol'i ce activitate a adormit; rabufninile viscolului de 8farn fac
ghemui st rins al populatiei sa se incle!}teze mai mult, pentr u a nu
11\'i11 6fi t l'cacA f ri guJ prjn de lrupun vii ce fonneazA coaja ghe-
lIl uluL Puterile de r czistentA ar cede uf}or dadi din mi jloc nu ar radia
' !:)I'C' IllIH'gini valuJ de dHdur& cmanat de corpurile indHzite de mierea
c.'OlIs umut.A, Oind soarele "cu din\i" apare in miez de iarna invAluind cu
lmlwl'l\i *ul'ca lui di ldu\A slupului, patrunzind pe dar
111[11 nics prin porii sclndurii subtiri de 20 cm, ghemul de iarnA in cepe
",i\-,jd spa\iul. Un impuls ce vine din adineul fiintei dA !.iecA-
1'("1 11 ri c vesle ar pulea sa. iasA intr-un zbor scuM ca descarce
I1Unnile rectale pli ne ell rezlduuriJe consumului din iarnA, ca sA poatA
uPOI - adat<'1 galit.e - sA rev;ina eu grabA reconstituind ghemul care
l)lbinelar sa mai stea a perioadA. de timp rece, pinA clnd pr i-
mn Vl lI'n i!;i i va deschide larg zArile. Pe scocul urdini!;i ului, val dupa. val,
li.! 1! ul billeic clomice de zbor, De pe cerdacul casei lor, care este scin-
dlll'll d in r:t\n urdin i$ului, elc se avinUi.; fae citeva ocoluri i n jurul 5tu-
ctimina acelc reziduuri alimentare care numai sub exti nde.eo
Hl lrllftl' tlerier'li pot. ri unlOcat:e; u!;iurate de aceasta sru'cina,::;e
url\ lJll c III d \ldul':1 ghcnHlllli I"cC!i cut..
Dupi\ plC'f!!\!.i Ii!O, pcn ku icrnarE.> incepu\.e inca dill
III IH' IIi I, III Pl' iKW'.."!\ s(' (I dcplin!'l , Frigul (;nbo{\ rll dll,
" 10
.:(' ill ('(' nlHi /IIult mcreul'lIl tcrmomet.rului rUl' eori se lIr'cn peste 7,(: , ',)
grade. Colonia s trimt.."nitli In cel mult 8 Iagurj, margini!..i\ in1l'(' d"u/\
di u!rug!l\(" plus dOU?1 pernc Cll materiale pastratoare de ciildur:i ('111'1
slnt pdielc ari cil\ii de cinepii, intra in stare de hibernare, Ea sc /I!l1I1\ 1'!
inii-un ghem sreric pentru pastl"a caldurfl, _
- Dar ce este de fapt ghemul. cum se ce rus t lin'
i n via\a coloniej '! - intreahA unul dintre tinerii apicultori.
- De clnd speeia Apis meH.ifica a p1irasit starea de sfUbti.II"I(
dustl in singuri1tatea birlogului din pi\mint, albinele .'ii i-au ales Cil nd;'l-
post scorbura copacilor bAtrini ai pii durii s-au adunat pentru if)J"nfl
intr-o formA sferica peOJt ru cA numai astJe1 puteau t rece peste ri gOJ"il r'
iernii Tn consecin\a s-a farmat ghemul de iarnA care atund cind lenl
peratura mediului inconjuditor coboarA, ele se string .'iii mai mUll, 11\1 ('
.'5orind asUel supraiata de iradiere a cAldurii. Din contra, dnd in ink
rior temperat.ura se urcA peste Limita nonnalii, ghemul se large5t e ul bi
nele se resfira, iar temperatura revine la normal,
ghemul se formeazA in dreptul urdini.'iiul ui, in pr-illl il l
I'ind pentru cA astfel pat reac\iana imediat in raport de schimbm'('ll
tempel'atuni exteriom'e in al dailea rind pentru cA ele abtureazii 1.11'.
din:i.o:;ul cu propriile lor corpuri ca perdele succesive prin
rare aerul rece tr'Ce greu, mai ales olunci clnd vintul bintuie in pri
sOld'i.
Spre taamne;, clnd tennametrul dndidi 11-12C albinclC'
cle la margini incep sa se adune spre fagurii centrali unde este mal
ll1u ltii caldura. Acelo mai este puiet se ailA .'ii i mat ea. Cell mni
nHu'e parte II in praportie de 60-70% avind gu!jile pl ilil'
f'U miere - 40 mg - care Ie ajunge mult timp, acu p3 alveolele gOedC'
din cme s-a nAseut fost.ul puiet. Cum peretii despArtitori intre nlveolC'
sini. subtiri, dildure iiecl'irei albine este bine pastratA in aceste cojou('f',
I'ncli ind Spre cele care stau in intervaleJe dint.re f aguri, formind un
bloc monolitic sIeric, Pentru a nu reveni, vom vorbi acum !;i i des--
pte i.ehnica iernArii ce 0 vam eX/pune mai pe larg la Tehnologia apicol5,
tn mod abi!;inuit tn jurul fostelor elipse eu puiet albi nele acumu-
1('117.:\ insemnate cantitAti de miere ca caraane. Pc ace[lsti'l
mlcte stau albinele di ntre int.ervale. Mierea are calitatea de a fi t.c/' -
111ostl-lbila, In consecin\a, odatA ce este i ncAlzitA poate Ii u!;or eonsu-
tl lllt l1 !;i i totodatA transmisA din gud in guril albinelar care stau !l Ul!
1I('pl)I'l(' de ea, fiind acum strimtarat, in ghem se acumul('I17..'i
o inscmnata cantitale de biaXiid de carban care da albinelar ghelllllilli
( I narcozi't. Ele stau in 'CAci metabolismul este !I !lIult
tldb: ut, Tn Celu} acesta colonia ierneazA in conditi i perfecte chilli' pt'
mnri. Forma siericii a ghemului Ie ingaduie sa 11' ,111'
<:: i n .. ' pc<lt" Spl'C hranA cind esle cad drumul este scurt 1111'1"
1.:'1111 P<' 1'llZtl srericl'i, nu pe diametrul ei,
I\I'nn jw'ca ghemului in sfera, spun cer:.cetatorii rezolva III I\lj,d
tC!"iI'i l /lI'oblcrna iernArii , caci sfera are a expunere mica la fri ,l! til I'l l
I
}l WL (.\1 vnl lllll ul con\inulului, care cald fHnd pierde faarte pu'tint' (' 11_
" I'll nnlr(' l ('/) Ioni<'l poat e men\ine echili6rul prin'Cipalelar fUJlC'\ il.lnl
.'J' I{/ Ulj(-<,. ('lI :Ijulorul unei reactii fiziologi ce u!?or de indeplinit, t nl l'.
277
ndh\ldl' of,i n Cllm este nld:i.tuit ghemu! de iurn<1, asigura in mod deplin
rizioiogice ale coloniei, care alegindu-!;i loeul eel mai cald
(lin rost.ul cj cuib, unde se anA miezul acesta este ocupat. de aI-
hhwlc tincrc capabile sa producli cAldura cea mm potrivitA. In jurul
t!(l iel ri c- a daua a lui ianuarie, eind matea ineepe sA depunA
1!1t.CVU ou<'i pe zi, mereu inmu1tindu-le, temperatura se ridicli. acolo pina
III M,2C.
Clnd Ie mai ajutA stuparul f.kind, din toamnA, Ia 11-12 em
111(11 Jos de superior, acel orifiei u aminlit in fiecare fagure, larg
11( l. l'i 2 em albinele pot trece de 1a un interval la aUul, pe 8eo10
lind micrea s-a terminat de pc unul din faguri. Mai ales la stupii eu
I Ul illi Inultil albinele gasese mierea foarte aproape urcind pe verticalA ;
hi CIt! e ll rrune joase ele sint nevoite sa se mi$te dupa miere pe direc\ie
VI'bolllnlA de Ia pereteIe frontal spre eel din spate.
tn nceasta stupul multietajat are rama seunda, iar
(1t) lull i o ierneaza pe doua eorpuri suprapuse, eu un de 8 mm In-
I! \'CI' purl, iernarea se face ideal; roierea aeumulatA In eel de-al 3-lea
r/]I' I), lat ghemul formindu-se tn eele douA corpuri de jos se urcA mereu
I)' ver ti calA ca sa aiM permanent contact cu rezervele de miere aflate
(10010. Dupti observatiile cercetAtorHor acest tip de stup of erA eoloniei
1111 rcgrl'l'l biofizie dintre cele mai Iavorabile in ce temperatura,
IImldltotea, ventilatia hrana. EI mai are roarele avantaj cl intre cor-
nUI' 1 Csle acel spatiu liber de 8 mm, prin care orjcare albin! din ghcm
PUlito Intra in oricare dintr e intervalele ocupate de ele. Ieroarea unei
ITtllnnU pc un singur corp de multietajat nu se face in conditii bune,
{lnc-i schimbul de gaze, redus cald, se intilnf1te curind cu
I'el rcce venit prin vaporii se condenseazA .,i se cI;eeaza 0 in-
U.!ll lIll umiditate foarte periculoasa pentru coloniei.
o bunA iernare 0 au coloniile dnd ocupl stupii RA 1001 cu ur.
lIlognzin de recoltA plin cu miere, a.,ezat pe deasupra corpului de cuib.
I .. llll itindu-se spatiul de iemare l a 6-7 f aguri, iar gol ul de dincolo de
dillf:I' ugme fiind umplut co doul ;perue cu material tennoizoJator, colo-
IIltl cste asiguratA de hranA de ciildurli. fArA umiditate,
Stupul orizontal eu rama STAS tip Dadant trebuie aranjat in fe-
lu i (lrlitat 10 pregAtirile de toamnA anume: un numl1r redus de f a-
.cUl' i tn cuib, deasupra un magazin de recoltl eu !aguri plini sub eapa-
au i 8tupului tn care intrA {i i 0 pernA, deasupro, ca sA Cllldura.
1n llccasUi situatie nu este nevoie ca jos sA mai fie faguri cu miere
Qxpusli 'Crigului, ci acol0 trebuie sf! f.ie multe alveole goale ce adapostesc
populatiei, impreuna cu cele lnghesuite pc intervale, dar avlnd
lll \rCn rezcrvA de miere tn partea de sus a fagurilor.
Cercetiitorul german Blidel dA 0 explicatie justA pror:esului de
rOl"l!lal"c n dildurii prin consumul miel'ii, spunind cA ea e transmisa in
t 1'C'i tcIUl' j: prin oonductiel), prin conveclie'i) prill Se ad-
'I - cllUtatea unul material de _ putea tt1.mUe
,I vlll rnill Nonor/!,
1/ ConUilel l" - Ir_l'UImlalll cAl(lurll prlntf- un. corp IIchld ISU Ino" ru _jutoml unor
IIIUtlnl1 III fluldulUI respirAtor .
., lf4dIUI'" - e",11I18 de .... " tie Pl. l'1 k ule Cl.re se Drop/lt;:A eub t01"l1\ 1I lie rll10
III 1U. ' tI tllrl!CllI ."
2711
mtte cA nlbinele picl'd dildur a mal repede dedt miere,,1 c!ip.'i.ci ta, "III'e
rcnlJzeaz.!:i. ceo mni bun<'1 productie 0 caldur ii din timpul iemiL
Delji i in straturiJe superioare ale ghemului - in coaja lui - tcm-
perntura se men tine 1a + 10"C, clnd in stup sint - 7C, ill centl' ui 11 111'-
1Jl1l 11li, termometrul indicA + l7C, caci in gu$ile albinelor ailnie Ilcol(l !-It'
ti rJll canti latea cea mai mare de miere.
In jurul miezul ui unde aJbinele stau mai restirate se face un 1I !;\"l'
schimb de gaze - o:agen :tii bioxid de carbon; ghemul se stringe (I(.
In periferie, albi nele virstniee au expus nwnai abdomenul 11 i l:lri pi! f',
r ore Cac mi$cari sub toracici, degnji ml
cli. ldura. Pe mAsurA ce !rigul se lntele$te exterior al gheOlul u;
oonstituie 0 chiurasA groasA de 2,5-7 em; atunci centrul r adiazi'i n
dl.ldurA de 20-25"C d nd nu este puiet , Iacind ca temperatura g h Cll I U-
lui sa varieze intre 14 20C, in raport cu fri'gul de el se stringc
sau se reia."(eazA dupa timp, inghi\ ind din rezervele de miere ale
lor de ptnA Ia 40 mg miere.
Aceste vanatu sint cauzele care determine. umiditatea di n in-
terior, care nu va exista niciodatA alita vreme cIt aerol din stup est.c
cald. In momentu} clod apare 0 iot re temperatura din st up
cea a aerului ce pAtrunde prin urdini11. aerul pi!truns in stup ia COOlt;lcl
eu obiectele din stup. ineepe sA absoarbA cantita\i de vaporo de apA di n
respi ratia coloniei care se condenseazl!. in contact eu pArtile red ale sl upu-
lui, pereti, fund etc, Dad vaporii pot ieljii l40r prin de sus, echi -
librul se men tine !}i nu spare umiditatea.
Niciodata insA totalitatea ghemului nu se ocupA de spatiul cUn
aiara lui, vorbind de 'eel din stup. Acolo, linga peri[eria ghemului tem-
peratura este de + 1" sau eel mult +2"C, dar dincol0 de aceasta limilR.,
tn stup, temperatura poate !i de - 7"C pinA la _l O"C Jij i chiar mai sea-
zutA in legAturll cu temperatura din afara stupuluL La 0 temperatura
scbulA - dupA Ohauvin - slbinele ghemului sint de tnfTigurate
incit abia se nu pot parcurge g!hemul. Pierderea de caldurA a
g:hemului se red.u'ce prin Sotrtn'gerea albinelor intre ele, mai ales pe fiagurii
goi a carer conductibilitate este cu aUt mai joasa, cu clt ei sint mai plini
co miere.
Bioxidul de carbon di n interiorul ghemului detennin1i 0 seAdere a
consumului de hranA in iama, iar albinele astfel iemate pot sa erensdi
t n pr.imAvarA mai mult puiet.
Stuparul G. CAlineseu care are stupi Layens cu ram1'\.
tnaltA, de peste 25 de ani ierneazA eoloniile pe 4 faguri plini eu mierc
cAp.ci1a plus 2 laguri goi la margine. lncepind din luna mai pune In
rezervA fagurii plini !ji cApAciti cu mierea cea mai bunA. In pragul
iernH dnd matcile au ineebat cu totul ouatul, comprimrr eoloniile fie cit
de puterniee l a 41'ame pline cu miere, IAsind tnsa intervale de 13-14 mm
tntre ele. Impacheteaza colonia cu douA diafrag,me, dupA care pune
perne cu material ce pastreazA d ldura. Albinele stau pe miere, 0 inc!i l-
zesc, ea mentine cAl durA mnd termostabilA, iar iemarea se face ftl
r eie mai bune conditii; consumul de miere este de numai 4 kg. loll
10-12 februarLej ntrgduee in mijloc cei doi faguri goi pentru oUHtul
mdtcii. Ghemul se contracteaza sau se rel axeazii In raport. de limp.
2:'9
Itcnlr'lI en st:himbul substnn\ei de matca sfi se postA face curent, scest
jl\ tupur: pCI' (ol'c-az.:'1 in Ciecal'e Jagure cite un oriticiu de trecere, eu un
IHnmcl.l'U de 1.5 2 em,
Cu ajlltol'ul ghemului colonia asigurA buna sa chiar
(1,\1'1'1 6't llpi i sint expu$i eureotilor reci. S-a descoperit in clopot.n.ita unci
hll1(.' I'i(.'1 din portul sovietie Arhanghelsk la Mares AIM, in apropierea
l 'I)I'('\II(li polar, un roi care sUitea 'ascuns aeolo de 5 ani timp in care
I I , I'/ IIL in conditii bune, de$i siot geruri de -40
0
$i chiar --45
D
. Acest
1'11\ uv(.'a Insli toate acumularile de miere di.pii.-ciUi, polen .!1i pastudl. Ded,
ttll(.'1'i (''()\onia ure la dispoz.i\ie miere multa, rezistA bine la ger curenti.
FOl'lllind un tot organic, ghemul determinIi coloniei ell
pll' rc1L'l'i {oarte mici. Faptul cA acolo In turla bisericH albinele au putut
1a geruri man se datoreazA exclusiv mierii pe care albinele aU
nVLlI- fl In dispozi\ie de-a lungul eelor einci ani $i in plus bioXtidului de
1'lIrbon care intr-un ghem strins bine, paate atinge 0 mare concentra-
11(-. ptnii la 15% ellia. mai mult. in ghem sint reduse mult,
tluul' numui 1a schimbul de gaze, Mierea trece U'iOr din gura in gurA,
(>I'H'I ul binele stind cu capul spre interiorul ghemulw, se pot ineaIzi
111'111 tl'cmuratul toraciei, obtinind c!ldurA energie.
I, 13, Free considerA eA datoritA maril contractAri lij expuneru unei
fOlll' le mlei la gel', coloniile mari conservA cAldur! mai efi-
t' 1C' nL dedt cele mici, incit pare verosimil eA albinele din coloniiIe
IJulCrnice prczintii un metabolism mai sctizut, consuma ma.i puVnA
Inl pl'O pentru a supravietui, comparativ cu a1binele din coloniile siabe.
I, ) nrnra dc consumul accstui aliment ce dA cAldudi, ele ereeaza ener-
11//1 nccesara pentru ca. albinele din ghem tremure aripile, care
vl'lmuZa in interiorul ghemului un schimb de gaze; oxigenul pA-
'I'lll)cie treptat spre centru, iar de acolo bioxidul de carbon coboara,
lUnd rna.i greu da intreguhti ghem a semisomnolenta, cu un consum
llIol r'edus de hranA. AeeasUi lent contractarea ghemu-
lui ROU afinarea lUi, ca clod ar 1i un pulmon ce volumul
{'!nd aspira oxigenul se com prima cind expira bioxidul de carbon.
Ventilarea ghemului se face pe nesimtite, !olosind acest factor
rnC'(;tmic de a aripilor. In felul acesta ghemul are propna
luI rcspj ra\ie. S-a constatat de cercetMori cA in astiel de ocazii, chiar
etnd tcmperalura din afara ghemului scade brusc 1a _ l ODC, dildura
In intel' iOl'ul ghemului urea pina la 35C moo ales clnd acolo 8 apArut
pult'tul, datorat ouatului mAtcH. Cind temperatura din atam este de
rt,CJI' O grade, in mijlocul ghemului farA puiet ea este de 25C.
Temperatura perifericli. a coajei ghemului esle de
6- 0"e, Prin pl'opl'iile pt'Ocese melabolice clildura se in interior
rllciinz(, spre periCerie tAra sa incAlzeasca spaOul stupului .Pe
principiul de baw II hrlinif1ii coloniei care treee hrana din gud in
I'olonia In iarnl'l eu foarte pierderi, dar piel'e in
fld.l'tlr,imc. dintr'-odatA, dnd hrana se epuizeazA, Stuparul are datoria
til (:cl Plllin odul<1 pe luna In inceput, 1?i opoi mai des, pe masurA ce
I IIt,t UI rhuC'Il1.I't , sl\ rae(, controlul auditi v al liedirei coionii, folosind un
hill (i(. 1'/lII c.iue, in ll'odu,<; ell un ctlP.'it in urdini-\, cu eel opus in pavi-
11(jll ul UI '('(' hii, EI VII pcrCCIX' un UIjOI' ro:?net, cnre vU'iaza dup..'i
:,wn
ghelllului coloniei. CJod estc 1111,11(:"(1111 . uniI(wm, inscamni'l gll el lud
iCI' nellzA in bune cind insii in stup zllmzetul est.e mlens, l':. h'
dovud5 di ghemul are un necaz: este tulburat de ii08l'eci, ori hn.lli tl
cste pe sfir.!; ite sau ehiar matca a pierit.; in acest din UI'1T1U caz "lllll
zetul este intrerupt brusc -ea un pUns cu sughiturL Ded gil t'
lTiul are ielul lui de exprimare, de i.nvatatde. oricare stupar.
Adcseori nelini.!itea ghemului se datoreazA calitd\ii hranci Qrt'
dte, mai ales eind in faguri este miere de mClna sau de struguri. Cilld
l'eziduurile intestinului gros au 48/0 din greutatea corp<J l'OIl fl
(I fieclire.i albine din ghem .!ii intre timp nu a lost niei 0 z.i bunn. "It
soare eni d lj: i far.1 vint ca albinele coloniei sA iasd in zbor de cud'i\it'p
intestinalA, eJe sint nevoite sA deiece to int.erior ul stupuluL
Con'rlitii foorte importante pentru buna iernare a coloniilor sirH :
apa.rarea de vinturi prin adapostirea stupinei sub protectin unei pC'\"-
dele de copaci des pe eel putin zece rinduri cum am arata '
la eapito\ul "Organizarea stupinei". dar mai ales lAsarea coloniilor ill
deplinA lini.!i te. 0 eircula\ie prea actlivii pe drumuti In 0 distan\ii dL'
150-200 m de stupioA este tl'uosmisli coloniilor prin vibra\iile solului,
nelini.!itind mult albinele; t.rebuie sll se evite apropiel'ea prea marc a
liniilor !erate ori de pe care circulA ell viteze mari automobilel c-
sau alte mijloace de transport care fae zgomot, cum sint tropotele cAi-
lor a altor animale de pc .!1oselele de piatrA, mai a1es clod pamintu l
este inghetat. stupHor pe supor\i mobili e buna; sub ace.;;tiu
se pune un strat de paie sau lrunze uscate care amortizeaza zgomo-
tele. Stupii ee stau pe ,Aru1?i batuti adine in sol, transmit mai mull
vibra\iile terenului. .!ii in rAu swea coloniilor din pl'i-
saell. Pc Unga stricliciunil e aduse fagurilor consumul mierii,
raspiodesc in stup un miros greu de urina. exeremente ce tulburU
eoloniile ce adesea se imbolnAvesc de diaree.
tn timpul iernE stuparu! trebuie sA urmAreascli zboruri.1e de Cll -
rAtire ale albineior, trecind in registru coioniile la care nu s-a facut
\ pinA la 0 anumitA data, spre a ii cercetate cauzele aeestei retineri. 111
ol'ice zi eo som-e lura vint, chiar dad termometrul este in seAderC'.
stuparul trebuie sl1 foqeze zborui acesta aUt de necesar; deschide
ea soarele sa. strIibata prin el in stup; ridic! apoi ca.pacul pu-
nindu-l ell perna la soare ca sA elimine umiditatea din el;
incalzindu-se aibinele ies in zbor; un geam vopsit negru pus in lo('ut
pentrn 1-2 are atrage razele sol are, repcde
bine interiorul, iar a1binele fac un zbor aoilv. Clnd zborul s-a terminal ,
ori soarele s-a acoperit de nori, totul se "pune la loe .!i i albinele coloniei (.' u
intestinele degajate pot sa mal stea 1- 2 luni tn hibernare. Dupa lin a.<;l -
rei de zbor matea incepe sA depuna putine ouA in alveoJele apropialc ;
ghemul rdica temperatura $1 0 pastrenzIi constan:t la 32C cll uli l
mui mult ell cit prima elipsa nu prea extinsa este acoperitli. eu f\lI;I,
pc fa\ a a doua a iagure, CerceUitorul Czimadia dl\ 1.1
d leva zile shoop !oarte diluat in cantitat.e miea in ulueelul I'arnci
hdinitor, pentru a scuti albinele sa iasa aiarA din st.up dllp5 ilp.:'I. . EI n
ronstatnt di in felul acesla, comparind coloniilc neadapat.e raW de> N' t. ...
di l'ora Ie-a dot acest aj utor , puietul era (,1I 10/ 1, mai Inull. Dill
:! KI
;(tl mlJlociu, guto de ctlp..'icire tn proportie de 30 6/
0
iar QuA in alveole
I' U 40'/ . mai mult..
1n ceca ce eventualele intervenp.i ale stuparului in timpul
Itlrnfll'll, cle trebuie fiicute numm in cazuri serioase dad unele colonU,
1/1 '"Jcultfll'c, de.!?i ciocAnite u.'?or in peretele stupului nu reac\ioneazA
rl\ctnd acel zu.mzet cunO&Cut sall dod trAgind de cearA cu 0
. 11'11)/\ introdusA pe urciini.!? apare semnul cA acolo slnt J?onreci ce trebuie

Coloniile aces tea vor [i stimulate ell 0 turt! de pudrA de zahAr ell
::0-" mfere, iar mai tirziu i se sdaug! douA rame eli miere sall slrop ao-
ll\/lllt. Tn oricare caz stupul respectiv se deschide de preferat lntr-o
(' /\111 (' 1'/\ cai dA. In cazul unei colanB muribunde din lipsA de hranl, al-
blndc se pulverizeaza ell shoop pe fiecare a fagurilor ocupati, se
1I, 1I1'.t\ In loe, stupul se pune linga. saM ca albinele sa. se dezmorteasdi,
(111 1)1\ ce s-au pus in interior dOi faguri ealzi cu miere partial desc!pA-
(J ILt(. Albinele incep revina., se ling reciproc, ocupA cei dOi fagun,
1(1+ in ghem, dacA stupul este tinut 0 noapte intr-o camera:
1'11coroasA. A doua zi el poate fi pus la loc in prisacA.
cazuri ca cele de mai sus slnt rare apar numai in
Jlhlplncie la care apicultorul a fost neprevlizator n-a luat la timp,
l i)iln' ll fl , I1l1i.surile indicate. Explicatii mm ample Ie vorn expWle in
(ln pttolul "Tehnologia apicoUi - i ernarea
ff


" De rupi din codr-o rdmurea,
Ce-i pasd codrului de ea?
Ce-i pasd unei lum; Intres;
De moartea mea 11"
BATRlNELE COLONIE.
Tirziu, dupli ce aibinele au trecut prin toatA gama feluri telor
munei din cadrul eo!oniei, obosite imbAtrinite, due ultimele zile
ale vietH in treburi din interiorul stupuluL Astfel, aibinele Mtrtne tin
de cald puietului aHituri de tioerele doici ori plizese urdini!iul de hoate :
dupa cercetlitorilor cu renume, ea fratii F. H. Ruttner, e\c
sl:ot cele care fnvatd pe cele tinere cum sa se comporte.
in Vline ziua fatala. a mOz1;ii 1
Priveam cu top.i, prin geamul stupului de forioteal;)
muncH micH calonli. Albinele veneau incarcate cu polen !1j cu neelarul
apos, veotlilatoareJe bateau de zor din aripi, prelucrlitoarele evaporSll
apa cancentrau mierea iar fagurele eu provizii se tot umplen
pe nevazute. 10 fiecare albinli zvtcnea nlivalnic J; i !toatA mica colo-
me era de ata.tarea muncH rodnice.
Pe dnd priveam colonia, de pe fagurele unie al cuibului de jos
a al unecat 0 albinA din a cazut pe fundul stupuiuL Era 0
albinli bAtrl:nli, care se rostogolise ca 0 piatd din virful unei stinci, in
h!1ul prlipastiei I ... A mmas acolo jos cUeva clipe cind 0 altA albin!\
a venit s-o ajute, ea a ioceput s! se indrepte tocet spre lwnina urdini-
l1u1ui, cad albinele se due sa moorii afarii din stup.
sforlAri tndelungate, a ajuns in prag! S-a aprit acolo en
dod ar fi voit sa mai priveasca odatA lurnea aceea dragli. to care
trli it zUele frumoase ale ei ; sA mai priveascA oelatA in sus Ia soa-
rele pe care I-a iubit atit, sa s08rM cu nesat boarea de vint ce-i adllce
pe unde parfumul suav a1 isopului din vale, cu cea din urmli sfor t<lI'e
facut vint aluned.nd acolo jos pe ogEnda cu nisip a stupului.
Lumina selipitoare a zilei a inceput s-o dogoreascA. Antenele mai
cevn, ca 111 dnd ar fi voit ia rAmas bun ca un cAlator ce plead\.
ell trenul undeva .. . deparle .. . departe ... filfiind din mina ulti mul adio I
o tl" cslirire ... apoi se intinde peste trupul ei trudi t.
Sarmaoa epavli ! Era aUt de schimhatA 1 ArJpiJe rupLe mici .
tl'ccut.e prin da.racul neva.zut al intimpHi rilor zilnice, crall rf'nnj lllntc.
2K3
pent]u tz-Il IlSportU] polenului erau tacit e. Periil e de 18 picioare
L' I'fl U rOllse, In reI cn care-i acoperiserii COI'PuI. Trupul era
tI<'gJ' LI !;ii lucios, ca hninn ponosita, roasA, peliciUi a unui biet sArac.
Totlll In ei ne inspira mila nestaplniti1.
IHlli tineri apicultori, cum se viata unei albine, !J i prin
11IIulogic imi rasar in minte minunatele versuri ale lui CO!Jbuc din
PI1Cz io : Moartea lui Fulger.
"De rupi din 'COdr-o di.mureBI Ce-i pasa. codrului de en I?/ Ce-i
pusl1 lLnei lumi IntregiJDe moartea mea !?"
Di n codrul zecilor de mii de a1bine - molecule rue coloniei, dis-
j ){II'C una, dar codrul - care este specia lor - ramlne cu miliardele
"'Ilc de vieti ce dainuie de veacuri , !Ji nu-i pasa, dci mereu, mereu el
Inmu!\e!Jte 1"limurelele, i n nii'dejdea unei tara Multe
dJn cl c mol' departe de casa, r apuse de atitea primejdii !Ji vrajm8,!Ji, n:;;a
"' utn llti viizut mai Inainte, in timp ce colonia mama. t!ji urmeazA cursul
cAd existen\a sa are la baza. nemurirea - a!Ja cum spune von
I;' rlsch - pina vine nApasta intimplarilor accidentale, care nu pune
4) dul{1 cu moartea unei albine sau a fntregii coloni.!i, sfirl?itul speciei,
cc de milioane de ani !/j va dainui in veac.
TEBNOLOGm APICOLi\
- primavara - linen apicultori - care, - cum spun(.
Ihmoir - e ca 0 femeie strAlucitoare in rochis ei tesuta din raze, t:u
.,llt'lljii tinerj en aurora, cu cosite impodobite din ape albastre, primil.-
VUl"U ce curge din cer, se risipefjte pe piimint !Ji cu miinile el sfini c
"rund in slav.1i. ciocirliHe en sa vesleasca bucuria.
o daUi cu areastA reinnoire a pe pa.mint, incepem !Ji noi lUI
nOu foarte insemnat capiwl.
Pina scum am urmarit ati invatat cum se fostul roi
secundar prins in var a tl"ecuUI., cum se dezvolW, in colonie regulatu
o dull!. cu imperecherea mAtcH, care prin activitatea ei procreatoare duce
mol departe existenta speciei albinelor, ce vine de departe .. . de departe.
De aid fnainte colonia respectiva. este integrat! intr-un t ot care
(.'8le stupina, ala.tud de Slltele de stupi care vA vor fi miine
eu sA-i conduceti cu rezultate bune, cu productti cit mai marl de miere,
ccndi. . roiuri, polen, ori venin, dupa. cum avea fiecare dill
vol un anumi t plan de dab de conducerea pc CIII"l'
I\.' VC\i servi.
De aici inainte Yeti invA\a cum trebuie sA inv<1Vllnlnhll
tl:Ol' ct. ic in p("actica. !Ji modul eel mai chibzuit care sA duca 1a rcali'l.lIn,'u
(1 0 bcneficii cit mai mari, concomitent cu cre!Jterea eiectivului de (:01l 1l1H
din slupinii , in vederea polenizarii sutelor de mii de hectare cu plank
t'nt.omorile cultivate. a zecilor de mii de hectare de livezi fji pougol"il.
211 :i
ORGANIZAREA
UNEI STUPINE
Ne aflAm, tineri apicultori, in mi jlocul unei stupine, sau, cum j se
lIIul zice, prin alte p!rti - prisacA,
Oricare ar fj felul de exploatare al 'Ii - sta\ionar sau in pas to-
.'nl - stupina trebuie sA posede 0 bad permanentA care este bin-e sA
Clu 1n direct! apropiere de locuinta apicultorului. Acolo el ierneazA
r.' oloniile, sub directs sa supraveghere, feritA de atacul pAsArilor insec-
l!\lQIe cum stnt pi\igoii ciocAnitoareIe. Cei dintii bat cu ciocul urdi-
nll/ ul, di astfel unele albine se desprind din forma de ghem in
(;1II"e ierneazA .!ii ies alara pe scindura de zOOr, unde Ie devoreaUi, Cio-
l'l\llituarele fac 0 pagubA Ij i mai mare: e}e gAuresc unut din peretii
ai stupului pln3 ajung la primul grup de albine wlat In fagurii
lutl. rginalji , consumindu-Ie pe indele1e. Am avut a s'tupinli in iarna anului
!1I33 la pAdurea RAchitoasa-Tecuci, 8!jezatA in apropie:p:m cantonului
tC/t'cst..ier cioclnitoarele mi-au distrus 7 colonii in mai putin
de 0 lunA. Avind stupii lingA 10cuin1a sa, apicultorul va putea 53 previnli
flAClllenea pagube, La aceastA bazA se amenajeazA un laborator unde -
in afarA de cu evidentA a tuturor stupilor
- se mai anA; 0 camerA permanen t caldA la
19-20
o
C, unde stau duiApioarele eu mAtcj iero'a-
te in afara ghemului, dupli metOOa lui N. FoU,
Intr-o camera alAturatA co temperatura mai midI:
pina 18 14C, se pAstreazA bidoanele co miere,
care astfel nu se va cristaUza; tot acolo smt ii
I agurii de rezervA gata cladi\i ce stau rAsfirali
in stelaje, la aer, ferite de gAselnitA
Cob8nii opicolA Fagurii cu pasturA slnt feriti de ger, care altiel
o strtcA. Pentru a prelntimpin'a mucegAierea lor
pe licnsupra pasturei se presarA zahAr pulbere sau fagurii sint impache-
loti fjC'Cllre tn hirtie cera'tli,
Tn stive stau la adapost: gratiile Hanemann l olosite vara la delimi-
tfll' (la cuibului de magazinul de reeoIta; fundurile Snellgrove folosite clnd
BC foc in primtivarli nucleele cu matci iernate in aIara ghemuiui, nudee
II!;!CZ ... dCUSlIpl'U corpului de cuib a1 coloniilor de baza ce Ie tine de
culd *i Ie njuL'i In dczvolLare; eolectoarele de polen, extractoru! de
rnil"l'l' 'Ionte hncxclc 1,1 prccum -5i utilnj elc mici
21111
'II numeronsc Iolosilc In orice exploatare apicoHI.. De asemenea, blne
tmpllchei.a\i stau fagurii artificiali care var Ii Iolosi\i ceva mai
d od se pregAtesc ramele cu faguri noi ce var fi puse in stupi en sliMj
dtl.deascl1 albinele.
La "centraHi" se tntare stupii pentru iernare de m.: nl ll
pltmro In primavar! 10. primeie culesuri timpurii de la p!durUe de Mill
lUlU salcie. Se pretera ca primul transport sA se fadi in pcnlrll
ell. neola apar 0 serie de !loti care oiera albinelor lm mic cules de intn.-
\incre. Acesta are foar:te mare import.ant! nu aUl prin cantitatea ti l'
ncctar ce 0 dA, cit prin aceea eli nectarul polenul proaspAt au 0 valoarc
roorte mare pentru dezvoltarea impetuoasA a cuibului.
Dae! in jurul acestei centrale se aila 0 baz! rnelUed'.i bunA {'\I
culcsuri de-a lungul sezoDului aetiv, apicultorul rAmine pc lOt"
C'I.l stupiD'a, apiCllltura stafi,onarif. Dad efectivul unei asUel de
II lupine este mare, apicultorul va frac\iona-o pe vetre depArtate 18 2-3 klll
una de alta. IAsind pe fiecare vatrA 30--40 de stupi. Cll prilejul celui
XXIV-lea Congres International de apiclllturA APIMONDIA din
Argentina 1973, participantii romaru au putut vedea cUm, acolo, stu-
pinele stau in grupuri in mod permanent, flirA a face pastoral, caci ml
nsigurata 0 flora meliferli aproape continuA timp de 7-8 luni, de la
eucaHpt .!ii trifoiul alb pitic. Acolo este tara unde economia ,ruralli se
bnzeazli numai pe vitelor care au imense pli.!iuni naturale,
plus pilcuri de eucalipt pentru umbrA tn zilele toride ale verB t r opicale.
Stuparii din regiunile pomicole sall de la munte care au stupini
mai mici pot face apiculture stationarn. Asemenea stupini sta\ionare
pot fi .!?i Ia cu condi\ia ca in preajmA sA fie culturi de plante
!ndustriale pe supra!ele intinse chiar un lot apicel Cll plante perel1e
meHrere, De pildli, in U.R.S.S., la Krasnwa Poliana. se ail!!. 0 stupini,
sta\.ionari. cu 4000 stupi plus 7 200 nuciee, repartizate in 52 de stupini
slaponare amplasate intr-o regiune muntoasA la 1 500 m altitudine.
unde al binele au un bun cules. Astlel, crescAtoriile de au dat in
1972 un numar de 113600 mAtci imperecheate, 3979 rei pachete, 197 kg
lApti{ior, 16100 kg miere 729 kg cearA. Ceea ce este important in
IlCCastA exploatare este !aptul eli are afectatA 0 de culturi in
loturi apicole ce cuprind un total de 500 ha cu plante melifere perene
suu anuale.
Cel ce este hotArit sli faeA apiculturA stationar1\. trebuie nJeagfi
locul respectiv cu multA atenti,e, urmlirind climatice locale
1I1e regiunii. Se vor evita locuri unde vinturile bat puternic in majori -
illteu sezonului de cules, in special cel nordic, periculos pentru bunn
iCl"nore a stupinei. Apoi trebuie cercetatA flora mellferA pe 0 rad de cel
1>L1\ln 3 km, pentru a avea pe dt posibil un cules continuu. CercetAtorii
1111 stabiJit d acolo uode este un astfel de cules larvele depli::$esc eu 6
0
/ "
sroliLutca normalA, iar clnd condi\tile stot oefavorabile greutatea lar-
vc1 01' sc-ade sub nonna!. Interesant este de media precipita\iil or
cu cod nnual in regiune .!?i dacli in rw se eflA aIte stupini ,
core or posibilitAti!e de realizare a unei bune recolte. Stupinn
IIU vo li fixatA pe vAi unde curentii circuUi permanent {ii IrineazA ncti-
vlwtco olblnelor In cules. Acelo albinele pleaeA la cules abia intr-{)
287
de 0 din numAru l culegiHourelor. Cind vintul hale ell
II vllc1.:1 de gradul doi, albinele rdmin in stupi, d i.ei nectarul se evapodl
lI'pecic niei g!nndeJe nedarifere ale flartlor nu-l secret.!!. decit in pro-
pUI' \li reduse.
Stupina nu trebuie pe loeurl umede, unde se
" ll'Illg npele ploUar, Acolo aeru! umed, O1ai ales in primAvarA - I:ntre-
ill st.upj 0 umiditat.e excesiva nociv1i pentru puietul pAstura
dIll Chiar mierea proaspaUi, crudA, din CDre trebuie sa se evapore
up6 $1 sa se matureze sprc a ramine eel mult in de 1711/0. se
I f'frlcllI'ca ell 0 parte din accasta umiditate inconjuriitoare, se matu-
1'0117.1\ elL greu. De llSemenea, in astlel de loculi bolile micotice gbesc
li l l IIL('t.liu prielnic de extindere.
Umhrirea stupilor este necesan'i in zile1e toride ale verii, mai ales
IIILrc orele de virf de la ora 12 la ora 17, dnd coloniile sint nevoite sa
ll1ohllizC'"le un numar mare de albine penltru ventilarea cuibului. 0
' ''/WiJiIlClilzire a interiorului stupHor determina curind aparitia instine:-
III 11\ ue roire. Dar niei 0 wnbrire 'exageratA a stupinei WlezatA intr-o
1
1MlUC deas:' nu este bunA, clei albinele de luminozitatea raze-
fU' IIOlul'e. Ele vor pJeca la cules mai tirziu dimineata, se opresc din
('tIl C8 curind, in spre searA, ceea ce se rasCringe implicit asupra produc-
\Ici tic miere polen, Lumina solarA are 0 mare influentA, eiici soarele
111/1izcnzA atmosfera, ten omen favorabil ce influen\eazA inlt.regul com-
n ll'.Jt: 0 1 v.ietii colonii1or. Cuibul ia 0 extindere mai mare 0 dezvoltare
111li ucceleratA io primAvarli, Atunci razele solare incl!.lzese peretele
'I'ontol al stupilor pAtrunzind !?i pe urdini!?, In Celul acesta se pAstreaza
1111 ec: hilibru bi ologic -favorabi! coloniilor,
Pozitia cea mw a stupilor tn prisacA este rea cu peretele
rl'ontul spre sud, 81?a cum ftrebuie sa stea tn timpul primAverii, toamnei
,I iernii. In varli insA este bine oa ei sA stea eu fata spre tAsAr-it sau
nord, pcntru a nu Ii prea mult tncllziti de soare.
oStnJpina stationara sa evite apropierea fabricilor produC'ato.are de
(ihimicnle cum sint we ce fabricli. insecticide, erbidde sau
ih lmice, Ohiar fabricile de ciment intoxidi. atmosfera cu flUOr care tn
pfll,ticule microsropire plutesc $i se depun pe coroanele florilor, into-
"teind culegato"arele, Aceste trebuie sA posede mijloace de filtrare
neulralizare a gazelor emanate, a vaporilor toxici $1 a pulberllor.
tn jurul stupinei stationare sa nu lipseasca apa, de preferat cea de
tzvQul'e, piraie sau riuri. Apa diD Mltoace statute con\ine 0. serie de
PlI l'ilziti care produc albinelor grave t ulburari cu caracter digestiv. De
oserncnca scurgeri ie di n grajduri slnt periculoase pentru albine; ele
Irebll il..' colectute in puturi absorbante bine acoperite (fig. 44),
Sl,upiu(l tI'ebuie IeritA de vin-turi puternice. In conse-
rill\,.'1 imprej ul"ul prnsaci i trebuie fAeuUi. 0 perdea de protectie de pre-
rernt din HCecU C81'C opre$te totodata Iji animalele domestice p8sarile
do C' lll"Lc sa pulrundi1 tn incinta ci. 0 Coarte buna perdea este ceu
1:. 111 ('u 11- 10 rinduri Cll Cl ed ichi a ai dirci tepi apara stupinn de flirt
I\ m vlb,lIl. in BnnFl!. I;) G.A,S. NClidod perdeaua i'ltupinei -rAcIiHI. ell !1
Np(,(j( elf' I II"h01'l I lIl' ditl,.' \'wl('('n ; _ Mud/lrll fIIU(mHoCfl - ("al'l! flU chIll I'
:.1 1111
flp, 44, - 0 tntr-o polana al:iApostit! de vt nturi avlnd stupl RA 1001.
,I pc trunchi tepi ea ariciul, incit nid pAsarile zburAloare nu se a!?ezau
pC rumuri.
CItld baza melifera a stllpioei stationare se afla pe 0 coasta de
dl!nI suu de munte, a$ezarea stupHor se va face la poale, nu ia vire, in
I
lrl1l1Ul dnd pentru cli flora apare incepind din vale spre vilr,
!If tn III doilea rind, pentru ca aibinele ce vin la stupi cu incarciit.ur:--.
din gUl?a sau de ia sl1 zboare cobor1nd. Dacli stupina ar fi pc
vt l'ru\ dealul ui, zborul lor cu tncArditura respectivA va fi anevoios,
('cl' fud culegatoareior mari eforturU
J
eeea ee Ie uzeazA mult, in aful'a
ruptlilui cA un zbor greu soliclta un consum m.ai mare de manA enel'-
u.ClkO.
Stuplna trebuie amplasaUi. 'ceva mai departe ,de circulatii prea mari,
1)11111 lIr !l 0 caie terata au trenuri cu mati viteze care prind
,wIt! mii de al bine ailate tn zbor. Chi8r p'rea circulate de
1I\II.Uluobil c lovesc ucid multe albine mai ales dnd marginile lot' Inl
11\1 pl ll ntntii care sa sUeascli albinele sii treacA din zbor peste elc;
IIUIL ul IJlnele zboara la inAltimi mici, evitind curentii de aer pu lemi c!.
1.11 reI, II stupinA este plasati pe malul apelor mari sau MI\i
I"UuHe, (oortc multe al bine se ineacA mai ales cind bate vintul ilpcle
,,"1111'4'11(', F'n .. u sa :;; tiu acest amiinunt, am instalat 0 stupinli pc mul ul
III OUlltlrH, twtncl 0. pAdure de sAlaii pe malul opus ; ahin dnd HIll
It, ,,"".
:lRO!
irc."Cut cu bfl rcn Ia stuplnA mll observat mii de albine tnecate; ele
Xbolll';1 In 0 toarte nud i. inAl\ime de Ia supl'a!ata apei chiar vAlureIele
mid Ie Iprind inccindu-Ie,
$i mari din apropierea stupinei albinele, mai
nIcs in limpul iernii. Stupina de Ia G.A.S. judo Ilfov,
lI, e ... ntli la iernat la adApostul garajului de tractoare, a din iama
rO/ll'tc slAbitA cu stupii fagurii din interiOr plini de petele diareii
co n fdcut muite victime. Zgomotele tractoarelor trepidatiile ierenului
ao tl'unsmiteau prin pAmint stupilor; chiar stupilor a.5eza\i la 80 m
uuplirtnrc de garaj, Ie-au provocat rt, ulburAri inteslinale :ji tmboln!viri
I I h) olQinelor.
Un stupar din Bucure!}ti tinea stupina in gr!dina casei. Strada
t'I(l VlltA cu piatrA era in apropierea depozitului de butelii cu aragaz,
uncle veneau zilnie zeci de diru\e din comunele tnvecinate sa schirobe
hULt1liile. Zgomotul foarte mult albinele, eu acelea!}i conse-
t'JII\C. Urmind sfatuI pe care iI-am dat a scos stupina afarii din ora!},
Ill! II mai avut mciodatA coloniile: bolnave de diaree.
Un bun plasament al stupinei in special pentru iernare este 0
flli rti depresiune de teren cu 0 pantA de scurgere. Stupii stau astfel la
uclll.pnst , dar r azele soarelut ii incllzese in primAverile timpurii ier-
IIlle geroase . .In U.R.S.S. apicul torii cind nu gasesc depresiune in special
In regiunile de !}es, creeaza. 0 astfel de depresiune anti!icialA. Folosind
lIll buldozer se sapA 0 suprafatA de teren de 30/ 50 m! suficientli pentru
100 SLupi. Adindimea sapa.tutii nu e mai mare de 1-1,5 m, dar adunind
ptimtntul s!pat pe latura din care bate vintul dominant, se inal\! acolo
un mal de 3 m care foarte bine stupina, din
careului este tnsamintata <:u gazOD. Pentru ca apa din ploi
,,,, DU stagneze, - careul are 0 u:joarA pantA - apa se aOunA pe Iatur a
opusA malului unde se sap! dOll:! puturi absorbante pinA la stratul de
Il lsip, care absorb apa l1 i astfel terenul r!mine permanent tare l?i uscat.
sovietici au stabilit comparativ, cA 0 stupina astfel Bljezatii
lire tn primAvarB. colonli cu 1/3 mai mult puiet tn euiburi, la primu}
control, f atA de 0 alta adApostita numai de uri gard, afla'tA la 0 distant!
{Ie 2 km de prima. Cind dincolo de parapet la 10-15 m, se face 0 per-
d Cli de salclmi, viscolul adunA acolo troienele l)'i nu troiene,!)te stupina
din depresiunea artificial!.
stupilor in prisacA trebuie astfel lAcutA pentru a inJAtura
rlltAcirea albinelor !Ii mai ales a rnAtcilor ie!}ite in zbor de imperechere.
se face in mai multe feluri : in rinduri paralele Ia distan\a de
, m Intre rinduri l)' i de 2 m rotre stu pi; a.!)ezarea lor se face in !}ah,
<:li e! astIel fiecare colonie are in :fa\a sa un spatiu de zbor de 8 m.
Al1ezarea stupHor In rinduri drepte are avantajul ca inclir carea
$1 desdl.rcarea din camion. 8tunci clnd se face pastoral este fOlll"te
Tntr-adev1i.r, din camionul care merge cu vitez! 10arte micA se
pot descll. rca stupii de 0 parte de alta a lui. In scliimb, a!jCzarea in
!lnchuj cl rcpte are neajunsul ca si binele se rat.1icesc dacA pozi\ia urdi-
absolut unitormil.. Dc nceen, in fiecare grup de trei stupi
Il c pc li n dnd, rei doj d in mnrgini au 0 orientare spre drcflptu
':i l IHi ngn, lnt" ccl dI ll rniJlftp vn ri orient ;:lt inainte.
2110
o n stupilor 1n gt'upe sub forme de V , deci in unghi nscll-
lit, cu direc\ia de zbor spre ctmpul de cules, inli'i.tudi. rAtAcirea elbinclor,
c:licl astIel ele i!}i r ecunosc u'jOr locul lor 10 spa\iul prisacii. Cercetiltorli
mnerieani sustio cA la 0 astfel de aezre produc\i a de miere e mAritti ,
comparativ eu 0 8czare uniforma.
Pentru 0 buna individualizare a fi.ecli.rui stup, tn afarA de Uibli \i L
lIlobilli cu nurn!rul de ordine al coloniei, stupul este vopsit diIeri t cu
una din eele petru culori preferate; galben, albastru, brun-inchis <li b.
AceastA din mml!. culoare al binele 0 vad tn douA feluri : clnd vopseuuli
\.'fl te :lacutA cu alb de zinc culoarea absoarbe razele ul traviolete !}i ca
upnre pentru albine ca albastru-verzui; Dumai vopseaua fAcutA cu nih
de plumb 0 viid albinele ca albas1ru strlilucitor.
Scindura de zbor de la urdini$e va Ii vopsitA cu 0 culoare de
contrast totA de eea cu care e vopsit peretele frontal al stupului. Pe
tlccst perete se deseneaza cu repere diferite fornne geometriee ; un cere
gal in interior, sau altul plin ; la st upul vecin se trag dou! Hnii verticale
pnralele, la altul douA paralele orizontale i 0 Llnie in diagonal, ori
dauA Jncruciljate cum e semnul + sau X. Un pUrat, un triunghi sau
dUerite .litere din altabet etc, oferi albinelor posibilitiili bune de orien-
\.Are. $i mai bine va ii dnd semnul de pe peretele frontal se deseneazii
l)'i pe suprafata capaeului fiecarui stup. In felul acesta va fi exclusa
dHAcirea albinelor.
In prisacli stupii nu stau direct pe pa:mint, cAci m.aterialul lemnos
sc deterioreazA repede, iar umiditatea solului 'are 0 in!luenti1 negativa
hsupra cuibului in zilele ploioase ; tn zilele prea fie.rbinti, clnd solul se
prea tare, >temperatura in cuib se urcA mult, iar albinele
slnt nevoiLe sa iasli afari'i din stup stind inactive, in limp ce 0 mare
parte din cele din interior se ocupi'i, cu ventila\ia aerului prea incAlzit.
De aceea, stupii vor sta pe postamen'te pliabile din veI'gele de fier 1a
o fnAltime de 50 em de 1a supra:!a\a solului. In aeeastA stupii
slnt feriti de atacul -ljOplrlelor, a broal1felor sau $oarecilor, cit '11 de
eurentul de aer rece in thnpuJ iernii, ,!)tJiut mild ci'i eel mai rece strat
din aerul a'lmosferic e cel de la suprafata solului pinA Ia eel mult
50 em.
Til. fata !ied1rui stup, terenul trebuie si1 fie curli\at de ierburi pe
o suprafaWde eel putin 1 m
2
. Este oglinda- Stfipit"Tui: privind 0 se poate
\l l1or observa cum se- desti'i.!)Oarii unEii- cmonii. AcoIo, albinele din
interior MuncA afar:! dilerite reziduuri: cApli.celele puietului din
culb sau clipacelele botailor de maica. dnd colOnia !}i-a schimbat matcu
'ilU se pregi'itel}.te de roit. De asemenea, <I arve sau nimfe moarte, cadnvr e
de albine care au murit tn stup sau din cele ale albinelor strliine care
fLU Incer cat sA pAtrundB. in interior pentru a fura mierea, ori chi sI'
cmdnvrul mAtcH. Stuparul fAcind aeeste observatii pe oglinda stupului ,
In curind lia mAsuriIe de indreptare necesare.
In primul rind aceastA. supra/atA lrebuie euralatA la citeva zite
cle toa.te aceste reziduuri care se ard. Pentru ca pe locul curAtnt de
lel'burl , acestea sa. Oll vegeleze din nou, stuparul de citeva
or l s uprafa\a cu 0 soluUe concentraUi de apA sArata care distrugc
1'1'I dl\ci nile icrburilor. tn ti ecare stupina mai insemnaUi nu Lrebuic sf!
2!J l
"pllfo(tlK:l\ un stup-pepiniel', penLr u :; i Ieoundul'oo matciler, care
.n 1nl ocula,s.cit maL'Ciie -c(! nu rna! cor espun'd sau au pierit. Felul cum se
(lIlJ1l11izcuzli it vom urata la oapitolul matcilor.
In locuJ eel mai insorit din stupin4 se va aCl a totdeauna un
,mU ales dadi in 'Pl'eajma n u se a ri a 0 apa curnatoare. un
I1ntUl'al sau 0 ci,mea. Alhinele au mare nevoie de apa pentru ele
, I OIllj nles pentru hrana puietului din cuib. Dacii nu 0 aflA in directA
"f,I'OPicro, siot ue.voite. sa fa:8 -\i i care sint
r .CIU'l lc mai ales In pl'lmavara, cmd mcepe vertiglnos dezvoltarea Clll-
hurller. Al1: unci ele stot silite sa iasii dupa apa chiar In zile reei, ell
vlnLllri puternice ce ell greu pot Ii infruntate. Layens a constatat
(,A 1011'-0 prinl.livarA rece stupul sau de control a pierdut 3500 de sIbine
Ullcre tnt.r-o zi daloritA apei reci a timpulul ui nepotrivit. Dadi ele 0
"dsCtlc in stupina, iar apa este chiar caldA,albinele a duc rapid in stup_
Cu 40 de ani in urma am construi'l un adapator in care apa este
pc.lllonent calda (fig. 45). EI este 'COnstruit din tabla. avind 0 capacitate c!e
----"0 :::

ape poIai>.
12-15 L Pentru cA al binelor Ie place
in unele imprejurari apa PU\in sara-
ta, adApAtoI'ul are doua comparti-
mente: unul cu apa l):i ce-
UUalt eu apa pu\in sArata (5 g sare
la 10 1 apa). Peretele despartitor al
eelor doua compartimente are rezer-
arrp No8 vat un loc gol tn care incape 0 micA
lampA (nr. 5) cu petrol. In zilele reci
I'ampa se aprinde iar 'apa ce
este caldiL Crnd timpul inc!.lzit
bine, lampa nu mai arde, adApAtorul
va !i permanent alimentat, pentru
INg. fS. _ Adapator co apA calda cu
dow\ mlpartirnente pentru api pota-
bUll. $1 apa mirlerallZ(l.t4 (sare, uree,
.acizi ellc,),
ea ai binele sA nu consume apa din
Beurgeri sau baltoace. Apa oUI1ge din doua robinete pe douA sc100uri Ulj:or
1nclinate, care au sapat pe sU'prafata lor cite un mie l):antulet In zig-zag,
de! uode aIbinele 0 s'OI'b cu De asemenea, lntr-un loe insorit,
din tiecare stupinA trebuie sii existe un ceriticator sau topitor solar, in
core se aruoc3 teate resturile de claditi de albine pl'intre rame;
tic pcntru consolidarea lor fie pentru cA nu au gasH spatH goale unde sA
de-pund prorlusul glandelor lor ceriere. Pe linga faptul cA ceara obtinuta.
cslc de 0 calitate !ji 0 culoare deosebitii, aco10 se aduna cantiti1ti impor-
tunle de ceara care altfel s-ar pierde. DacA s-ar pune In pungi sau in
U\di\c, curiod !1uturele de le-ar descoperi distruge.
CerijictJtoru1 solar este 0 culie drepl unghiularii construita astrel co
'It!. uibt.. 0 partHi de scurgerc a ceri i lopitc; de cenra !,>i ch; at
,rngudi vechi se pun pe tHbla ondulatii linoxidabila d in intel'iorul cel'i ri -
<:utor.U!ui. Capacul cuti e; ('ste c1 obl;(', deci ell pant1\.. nvind un g ClUll
dublu e ll un spu\.ill de 1,5- 2 CHI intre gellmuri. Soarelt'
.itclIIlll:1 duhlih illl ('(.' :11' (1 /1(' to i <; (, '(11.'-11 hr rlg: ul IIl ltillldfw
:ltI :!
tllblci in plll'lell de jos 1\ unde sc 0 clitie -c() Jecl (w(, 1)1 1(1
('tL este IAtimea tablei .<:; i adincti <I e 4- 5 em; avi nd 0 forma prlzll1oUctl .
rind aceasta s-a umplut, sc lusd ceara sa se solidifice, acoper in<l j,{CII -
Illul ell 0 pinza de sac ;;i se scoate din ceriIicator ea un calup ce plu.
Il"!jte in mierea care eventual a mai fast in alveolele fagur.i lor.
Orice stupinA trebuie sA posooe un clntar de control (fig. 46) CW'C
nu numai la primirea materialelor sau la predarea pr-oduselor
fi lupinei ditre beneIiciar, ci insemndtatea luiconsta mai ales la controlul
cul esului sau a consumului coloniei de
control aflatA pe el. In acest scop se alege
UIl U din cele mai bune colonii din prisacA
dcnumita colonie de control. Ea are 0
pllrtidli specialA deschisd in registrul prisa-
cU, in care se insemneaza dilerltele 1nd1-
cu\ii ale 'clilesului. Fig. 4u. - Ctntal' ti e conu-01.
Partida stupuJui de control cuprintle
<lllte ce se tnscriu zilni'C privind greutatea lui , fl ora apArutli sau t enni-
nnlc1, temper-atura, precipjtatiile cazute, deci condipile climatice, Dupa
uccs te date unnArite citiva ani, stuparul poate organiza un plan anual
\ 1(' lucrAri in dilerite sezoane, in directA legAturA cu vremea l):i iniloririle
I)J{lntelor melitere din regiune.
Multi stu pari pe cintarul de control 0 colonie mijlocie. Ei
in{ttptuiesc 0 mare procedind astfel, cAd dacA culesul este
bogu't cintarul de control aratii eA magazinul stupului e plin cu
ti l d nsurA necesitA adaugarea imediata a unuL a1 dollea magazin, !nseamna
ell nl binele din coloniile puternice de multe zile, neavind unde
depune mierea din Punind insa de la tnceput pe cintar un stup
l)utcl'Oic, apicultorul intervine repede, nu se pierde un timp pretios,
"dnugd 'imediat spatiul de sll'insura la loti stupii puternici.
unntnd ca peste 2-3 zile sA den magazine 1?i la cei mediocri. In tlmpul
lcrn ii stupul de control de pe cintar, verificat din 15 in 15 zile, da de
,'este stuparului cind rczervele de hran<'i smt pe terminate \Ii trebuie
nCliplirnt s<'i intervina. Vara, clnd stupul de control indica incetarea
lInuj cules, stuparul trebuie sa extragA mierea l):i sA. pIece cu
lu upii in alt Joc cu melifera care sa mdreasc.!i productia de miere
II !t(>zonului. 0 scAdere brusca nejustilicaUi a stupului de control va
fI un semnal alarmant pen1.ru stupar care verilicind colonia respectiva,
obscrvll. oauza acestei sc!deri ce uneori indj'cl}, aparitia unei boli tn pri-
linch {l i in masurj de tratare a caloniilor bolnave l):i de preveDlre a celor
/IIh nIl IOf\Se.
Ctnd sLuparul intentioneazA sa se fueze Intr-o r egiune, duce inainte
un stU? de control pe cintar, ale cAroi indicatii ii sint cu at1t mai
fll' f'\f('lHSC cu cit tace totodata l):i In prlvinta con:ditl J1 or climn-
I tt l' lcc, t eet) ce Ii per'mite sa hotArasdi dad se poate fixa salt nu acolo
II II 1,uplnl.l sn. Stupul de control de pe dntar va fi !erit de ploai e, pentru
NI "I I rt] (1111(, 1(" Clirnizate nu vor mw Ii exacte.
:!!I:{
Tn Oriec slupinti tl'cbuie neap.:'iral tie un eu robinet
('u np3 11 eal'e apieultorul se spaW. mereu pc miini, eu sApun,
dC dte ori conlroleazA sl1J pii. Oricit de bine m' Ii intretinule coloniile,
rlU liC niciodatA decit dupA ce se deschide se stupii,
dllcn ci sint sau bolnnvi de 0 boala. molipsitoare. Microbii sint
pr'l'zcnti pretut.indcni in stup, in special eei al boWor nosemoza loca,
C'\'I\'(, leola unde este stricat echilibrul biologic al unei colonii, incep
opera ncfasUi. de inmultire. Un eereetator de seama in apicultura,
dr. Borchert, spunea ea aceste boli sint ea tubereuloza 11 oameni. Toti
o /.lU, dar daeA organismul este predispus $i slabit de 0 alta afecti,une
('(' ntacA pliiminul, microbul T.B.C. ineepe sa se extinda. De aceea 0
Hldsul'a elementara de igiena este ea apicultorul sa se spele bine pc
mlini dupa ce a oontrolat un stup, ea nu eumva el insa$i sa vehieuleze
rnl<...robi de 1a stup la srup.
STUPINA PAVILIONI\H/\
MOBILA SAU STATIONI\ 1<1\
- Am vazut prin unel 10ealita\U stupini pavilionare stational'(,
'. 1 mobile. Siot folositoare'! intreabA un tinar apicultor.
- Penitll voi nu prezinta niei un interes! Ete s-au el'eeat. de
111111 stupari din eomoditate, pentru a nu avea de lucru eu r idiealul.
lr.cl'tr'cat.ul .,i descareat.ul stupilor in pastoral penlnl U
eUi.durcl coloniilor astfel invecinate. In sehimb - eelc
r',- v-om explicat pina aeum privind organizarea unei prisaci unde stupiJ
,.,1 Rt!'a la anumite anumite fata de soare 9i anotirnp,
\ in\elege ca a inghesui 30-40 de stupi pe 0 platforma, ur-clinl'1
111lg{\ ul'(lini
9
, eu aibinele l'ataeite de la 0 colonie la alta, ell 0 depopularc
II I '('I()]' de sus in zbol'ul'ile de a aIbineIor tinere, cu tCll mH
ill' holi care pot otreee de l a un stup la cel imedicwt vecin, 0 asUel
tit' Il tupina este eu totut nematUL'a. Ea cere 0 mare, ial' reZl1]
si nt minime, Oeci nu ne!TI8J plerdem timpul eu explica\iih
.1'l\ LprU lor (fig. 47),
Fig. 47. _ Stupinl!. pav!ionara
mobill!..
LOCU1N'fA ALBINELOR:
STUPII SISTEMATICI
Tenninind lec\ia noastrii privitoare la i organizarea unei
' lupine, se cuvrine sA ne ocupam aeum de aceste c.lisu\e care pare!
I tl' II un in miniaturA, campus din stupi unde milioane de albine
hi! due viata ordonatA plinA de foloase pentru ele cei ce Ie ingrijesc.
lA 0 margine a pris..cll noastre demonstrative sint cl\iva stupi primitivi
l'IIN' nu doar rostul de a face pentru voi 0 compara\ie. reprezentind
IUlodfillA etape istorice in dezvoltarea apiculturii moderne.
De cind omul prirnWv "i-a apropiat TOU formind prima prisaca _
'LIJ A Cum am arAtat mai inainte - el Je-a pregiitit din vreme loculnte
di verse din materialele oare- i stAteau 18 indemina. Trunchiul'i1e de
OOp(lci hAtrlni .,i ii cUI'Atau de putreziciune pina la coajii,
tl nrdeau pe dinAuntru penitru dezin!eetare, iar apoi puneau in interior
nJ , te de-a denumite pretculite. de care albinele legau
togut'ii clAditi. In partee de jos se lasa 0 deschidere de circulatie denu-
rni1l1. urdini$, de mare insemniHate pentru colonia din interior. In
Celu! Bceste stupul era gata sA primeasca raiul ce venea curind !?i se
in lonn1i de ciorchine de crengiIe arborHor din prejurul prisAcii.
Acest adl1.post a primit denumirea de stuP. dci in limba letinA
cuvtntul "stup" inselnna butuc, trunchi de copac, cuvlnt sinonim cu
$tiubei care el inseamnii trunclli de plop sau de salde,
Tot stupi s-au denumit eei fAeu\! din impletitura de debitA
lUll din eurpeni de vitA siilbaticA; erau taeuti ca coi?ut'i tuguiate.
lorgi in partea de jos adunate sus ca clopote ; ii lipeau eu argilA
In i nterior !Ii pe a:farii, Ie intigeau 2-3 pretculite, stupii erau foarte'"
buni. cam mici pentru popula\iile mari, eeea ce detenninau ea din
sA pIece in vara cite 2-3 roi.
Desigur, oricare ar !i toot forma a"cestor sLupi primitivi, eu ei sc
IUcro ronrte greu, nu se puteau eerceta sa Ie arli neeazul !;i i sa-i indrepti,
JIJI' l'cCOltllreu IagurilOl' cu miere se faces taind pe eei din margini.
d id ecil aiti crau plini cu puiet, Vrind nevrind trebuia sa ucidl1 col oni u
tnll'cog1\ Cll fum dc pucioas[l, pentru n putea stoflrr-e 10\i 'fngurii, ob\intnd
f1!1 I,fC'1 0 m\(' I'(, nu ern t(} tdc/luna de cnlit;'lt.e pl'Ctl
201i
Al;i /l OU 1l1(' rs lucruz-ile sccolc 1/1 ri nd. pina tleum 350 dc un! d lill
t nl t'MO insulA din nrhipelngul Ciclndelor un stupar ell
cl c ulbine le-a s<ll vnt vin\1 : <l pus iMroo() luda citeva elf' CIII'''
IJ legat , de (ag-uri, penhl'u a da albinelor 0 indrumare de dirl'eUI '
IInde sa cHideascA restul fagur ilor pinA jos la dU!;iumea. Clnd II smllt
tlll1pul marelu i cules, stuparul a mui deasupra 0 lada mll i midi
111 ueeJC1!).i dispozitiv, unde harnicile albine au adunat mjere 1' ;1
IfI<! rima, ReooJtarea lor a fost : cu un 'cutit lung !;ii lat In vtrf 1I
dCsprins fagurii de pe peretele Hl.ditei, tAra sA se atings. de cuibul de j Os
$i lragind in sus de scotea alarA f'a:gure ou fagore, albi ca SpUlnl.l
mt'tri i !;ii fara puiet; jos a rilmas destu1A hrans., pentI"tl taatii
IHten, in tagurii puni cu miere .,i pASrurA.
Vestea s-a raspindit in toatA lumea astle} s-a fikut primul
vas spre apicultura rationalA. La putin ti mp dupa aceea, in 1700 lin-
ill nul De la Rocoa, apicultor, a creat rama mo'biUi. Apoi in 1806 UII
upi eultor rus Procopovici a dat la iveala un stup eu douA corpuri
un magazin de recolta. In 1851 americanul Langstroth breveteaza stupul
situ cu rame mobile corpuri supraetajate tArA limitA, in raport de putc-
rea fiecarei colonii. L-aro adoptat nol denumindu-l stupul mtlltietajat.
Root din Ohio (S.U,A.) a popularizat acest tip 'care este raspindit ill
lume in cea mai mare mAsura, dei intr-adevar corespunde in lotul
unci perfecte dezvoltari a coloniei 'ii a produselor record, In Frantn
uu aparut aproape concomitenJt alti dOi inovatori Dadant !li Layens.
Aparitia in lume a acestor stupi, a creat 0 deosebitli.
core a devenit ingrijorAtoare, Fiecare se credea un inventator Uiudin-
t1u-!ji propriul sau tip de stup. UnH au propus stupi cu rama triun-
ghiulura, al\ii pl'izmatica; englezii au adoptat tipul de stup Hand for-
mal din cit mai multe magazine suprapuse care serveau fie pentru ouib
(>xHns pe cite 4-5 magazine, plus aite 2-3 de recolts.; gHmanii au
ndoptat stupul lui Dzierzon apoi al lui Berlepsch a diror rome sc
munipuleazA pe Is spate unde se afla 0
!iii un geam ; rama este mid de
40/25 om.
Fata de acea5Ui 5-'a simtit
I'cvoia unei uniformizArl. aceea la
COIrgresul International de la Paris s-a
stobilit ea stupi standardi zati pentru eei
de tipul vertical stupul Langstroth !?i Da-
dnnt., iar pentru ol'izontali stupului lui
U,'l.ycns.
Noi am adoptat in 1949 un stup ase-
mtlDl\ tol. denumi t R.A, 1001 (Hg, 48) care
t'I(' putin de Dadant, avind 10
I'tunc pl us 0 di a!.rugmA !;i i doua magazine
de. I'ccol !!\. Pen tru tipul orizontai de la
nll \ IHI ndDpt nt eel ucrmneun, sub dcnu-
11 111' 4'11 el t' stilI> Qri zonlnl.
Fig . .,8, - StupuJ mulllctnJal I' U
dour, colonJL
I - h'Il, I ; P - 1U',\llOf detlPIl,'\ lt"r :
- colonll. (Ie \)Il 't,4 : , _ , ',, 1011111
"JUllIUH, f t> : _

StlLplIl Oadunt de Up vertical (fig. 49) cu un corp cu 7 em mai mare
"lI l.ongstroth, are 12 rame CatA de cele 10 ale celui american. EI este bine
dIn pUllet de vedere at l?i dezvoltarii cuibului. cu
l lOndlUu ca 10. culesul mare. peste cOI'pul de stup sA se adauge 1-2
IIl1lUhzlnc de recoLUi. cu rame care sint jumlitate ca fat! de
t'lde ale cUibului. Stupul este bun, dar cere elm"turi mari de minuire,
cl un conp plin are 0 greutate de 59 kg, iar un magazin plin 30-32 kg.
a

5
I
'''''' If... ,
!P Ii ii," ___
M' th
L..--- 2
I ! nil
-o------:-t- -- ------it 1
Fig. 49. - Stupul tip Dadant :
a - iCU ipereti' dub1i - canadian (vadere.in sect i'llne) ,;
+ lun" ranverNbll; ! - p<'Tetele l'Itu!or; 3 - nma ; 4 - pOc14:orul a coperltor - ca-
paCltl Inyellt CU Lab!A.
b - CU !pere\! sl.mpli penku doua colonU, (vedere de anstamblu) :
CApaCUI; 2 - fundul tlp Snellgl'Q\'C pentnl colonl.a de IUS; corpul U; 3 - Irati.
+lllliemann ce separA cele douQ co.lonU, ca cea de j05 lIil nufl extindl
culbul In corpul de st.rlll$uril intercalat ; 4 - colonia de bazQ.
Un stupar mai virstnic cu greu poate face fat! unor asemenea eCor-
tun. De aceea tn Franta s....a dspindit mult stupul lui Lay ens, stup
I) rizQlltnL (fig. 50) eu 20 de rame inalte de 40 X 30 em care este bine eal-
clilut l?i de minuit nu numai de persoane mai virstniee, dar de cele
care avind alte ocupatii nu pot sa se ducA
10 stupi decit eel mutt 0 pe saptli-
t mina. Oli, acest tip de slJUp larg, orinduit
din primavar5. eu muJ-te rame faguri,
nu creeaza griji acestei catcgorii de stu-
21) 3
pari. E1 iJ recolteazA odata. pe an in scp-
tembrie, tiici pina atunci multi din f.a-
Fig, 50. - StupUI orizontal :
t _ C'llpll c ul ; 1 - corp,,1 J "dIHIurtl"I",
l'lIIl I .... ru!\lI; 4 blHll de flxare .. "U"I)l(Jf III
In
guri slnt ocupa\l eu puh: t, dar Sp l'C t.oamnli clnd malcile 1!ii redul..-..:(HI
ouatul aibinele i!}i umpleau !agurii din cuib eu Cit! miere aveau Il cvolc,
lat' prisosu"l era 1uat de stupar. E drept ca produ.ctia :lui n.u se ('()ml>IJri l
("LI cea a stupuiui vertical, dar cine vrea sa rocoltc mari lj i I ' Ll
neest tip de stup, it Jotosete cu doud matci, fieesre cu cite 10 ragll l' l ,
despar\ite in dou" unitati printr-o diafragma avind un mrg UI'
dinil? ce corespunde runbelor colonii, Clnd apare marele coles se
deasupra !iecaraia cite 0 gratie Hanemann pentru ca milttcile sa Ill!
urce in magazinul de recoltA, iar ecolo pun 2-4 astfel de mugu:!'l!
scunde numai de 11 em; aIbineIe umplu cu miere acel?ti faguri ingu:;rll
cApacindu-i l?i dind stuparului beneficii insemnate.
o clasifieare justa a stupilor 10tre verticali orizontali este U'jtll"
de Ciicut, cAci dezvoltarea coloniei la primii se face pe verticalii, adt1u-
gindu-se deasupra atitea eorpuri sau mogazii de recol tA cit este nevoie
la un cules cit de abundent.
Orizontalul este insa limitat, a.,a cum am arAtat, dar in deCinili v
productia mare 0 aduna tort sus, decA se aplicA metoda aratatA. 'l'o\l
:;;tupii au insA 0 caracteriS'liicA comuoa, aceea c! indiferent de {ipul
preferat vieta coloniei se io cele douB compartimente bine
distin<::te : cea rezervaUi. 'CUibului, l?i cea rezervatA strinsurii. to aceasW"
privinta: albinele aleg Iocul cuibului in apropierea urdini'iului unde
o.erisirea eSite mai bun! :(iind necesara tn special puietului, iar rezer-
vele de hrnna slot duse cit mai departe de urdinil? pentru a Ie feri de
atacul pdidatorilor. De aceea, la stupii verticali albinele ridica hrana,
deasupra cuibului, iar la orizontal 0 depun in partea opusA urdini!jului
pe unde ele eirculii. Desigur eA urmind Jegtile naturii, tipul vertical este
mai aproape de acesta, c!ci roU s.iilhatici din scorburile arborilor
bAtrini aeumuleaza sus mierea. Cei orizontali slnt 0 creatie a stuparului
care caut! ca munes sa cu albinele sa 0 fsca cu mm pU!fne efarturi ,
chiar daca productia este mai micA. Sint stupi pOtriviti pentru oamenii
virstnici 'ii cu aite oeupatii. Ei lucreazA la acest ttip de stup nu cu
corpud ci cu t aguri. S-au gAsit J?i mij loace ca cele doua compartimentc :
cuibul l?i eel rezervat strlnsurei sa fie separate printr-o gratie, care
stind vertical Ie separA. E drept cA 18 un cules abundent stuparul este
nevoit sA iacA repede 0 extractie a mierii care nu este pe deplin ca-
pAcita s.!i:-i l-ede-a ilnediat coloniei fagurii spre a-i umple in continuarc.
Operat.ia este greoaie nu e de sCAtuit, tinind seama ca mierea ned'l-
pt\cita riseA sa fermenteze dneA nu se Aceast! in-
Lcrven\ie inoportunii tn plin eules, nelinil?te!;te mult culegatoarele care
cu oarecare greutate 'ii intirziere reiau_ ri tmul alert al cu1esului. Fo-
losind lnsil metoda iodicata mai sus, di l?"i orizontalul se apropiC'
otu'ecum de vertical in privinta. pa,strincl pentru stupar
rolosul unei scutiri de eCort prea mare.
Caracteristicile unui siup bun
tara noastrA erista un Combinat apical foarte blne inzes-
It'ftt care con fectioneQzii stupi buni, dupa cele patru modele: verticC/ L
1Illl.lIiCLajat; Dadant ClL 12 rome !?i 1-2 magazine de recoltA; vertic(JL

till Rf\ 7001 eu 10 rmne .';ii douA magnzine orizolltal ell 20 rame eare
IU.! pol con'duce; consider eli trebuie sa dau unele expH-
('{I\II de .rclul cum trebuie sa lie construil un stup bun !;ii care sint
lui .
O" !care tip de stup trebuie sa inlesneascA coloniei ce-l oeupA
unei dezvoltiiri maxime a acesteia tarA niei 0 stinjenire
tl ctcl'Ill lnutA de lipsA de spatiu. Stupul trebuie sa aiM 0 capacitate mare
tJ 1 eu posibilitati nelimitate de exhndere pe rnasura cerintelor; in
Itc('lito\i i timp, el sa JXlatA fi oricit, deei in anurnite imprejurAni,
1If' Ionia sti aiba toate p1irtUe lui componente mobile, iar masura lor sA
rl (' ueeen pentru toti stupii prisacii.
Materialul t oJosit sa fie di u conduciitor de dildurA, sa fie totodatA
pCI1ncnbii pentru schimbul de gaze ell dura solarA mai ales in sezonul
ti c pl'!mflvarA avind retinute in tesut parrticule de aero Aceasta
tJ ul('rmlna 0 bUna izolare !;>i colonia de frig. Lemnul _4e conifere,
1,,1 lUlU salcie albA, corespunde cel mai bine acestor- cerin\e, Peretti sA
ftc! din scindura de 25 mm in nici un caz dubli. din
unlll!. eer material mult, sint grei, izoleaza colonia in primavara de
rm:clc calde ale soarelui Iii niei nu folosese prea mult pentru 0 buna
18 noi nu sint ierni eu geruri mari de lunga durata cum
IIlnt cele din tarile nordice. Stupii cu pere\ii de 25 rom se inciHzesc ullor
hi prhnele raze solare din timpul iernii l1i primaverii, influen\ind in
hint' colonia ce e slrinsa in ghem cal'e rasfirindu-se, albinele pe Hngill
pot astfel fael curind zborul de ouratire pot
urn pie din nou gUl1ile eu rezerve de miere care sa. Ie ajunga inca multa
vreme,
Stupii se constxuiesc din scindura buna; clOd sfnt vopsiti
odilIA la 2-3 ani, durata vietH lor se multo Scindura sa
t ic bine uscata, tinuta sub un eu stingltioare intre ele pentru
en toala vara aerul sa cireule, sa ehmme apa din lemn sa se con-
truete ; altreI, dad materialul este verde el scade, se produc crapaturi,
ccpii eooeaza, iar stupul se deterioreazA curid. lncheieturile se fac
In ccpi cu dublu faIt. Cuiele 1010site sa iie Iungi de 6 cm Iji din cel e
de Pentru ea sA nu cedeze, este bine ea inainte de a fi bAtute
sli stea VIeo ora in spa sar ata, caci atunci, ruginind in scindura, aeestea
IIlI se mai desprind. De asemenea, se va folosi cleiu! de oase sau eel
c\l.' eare mai bine incheieturile. La ventila\iile capacului.
pinz{l de sirm;'i sii l ie din cea zincaUi cu ochiuri de 2,5 mm.
Vopseaua se prepara Cll ulei de in dublu fi ert. Daca in comen se
nUllwi din eel neiiert, aLunoi operatia se va fll ee punind uleiul
Inll'- UII Vns mli ncit. i n npJi ('.-.1' (, Ope.rfl\in tierbcrii cont.illuli
:'00
plnA cind inlUui nd i ll Il lel ( I pant! de pilslire, aCcilsta sc t:III' b(mfzCIl;t.!'I
Stupii se chitui esc bi ll!.! illui nlc de vopsire. Tabla pentl' u VII rl
\ di n cea zincata sau dadl se folose!;te din cea neagra vt) ri VOpsl l !!
in prealabiJ pe ambele fete cu douA rinduri de vDpsea, dupa cc p l'illl.i
va fi complet uscata.
Intrind in amAnuntele construetiei unui sbup bun, incepem eu
deserierea fundului, care trebuie neapArnt sl!. fie mobil, d id 11 Uil1>! 1
astrel stuparul i!;>i poate da bine seams de felul cum a iel'nat colonia d il l
interior sA traga concluzii pentru ceea ce are de tAcut in
\lara ce va apare cur ind.
FunduL mobil trebuie Sa lie construit din scinduri uscate bill, '
incheiate in nut feder , lipite eu clei 'lntre ele, pentru a nu apare m,1I
tirzju crApatun. in care sa. se adune resturi alimen'tare, atit de caulalt
de un dAumltor cum este fluturele de gaselnitii.. Acesta pAtrull zind
noaptea in stup, depune oua in aceste rcziduuri, din care Iarvele 101'
VOr se vor inmulti, atacind mal Urziu 'toti fagurii stupului.
Fundul trebuie sa fie bine vopsit pentru a nu se tmbiba cu api1
condensatA din vlUX'rH care mentine 0 umlditate dAunltt9ar.e.
Fundul este de doua feluri: unul pentru tipul de stup orizonlal
!ii altul pentru cele 1rei tipuri de stupi verticali din tara noastrA, stll j)l
despre care yom VOl'bi in a1t capitol.
Fundul stupului orizontal are dedesubt douA !jipci in curmezi!juri , de
6/6 cm grosime, pe eare se !Lxeaza scindurile lui; ele ser vesc !ji l,t
distantarea fundului de sol pinA cind el va fi a{;ezat pe sau IX'
un suport metalic pliant Ciiod inAIt;at la 50 em de la pamint, Ierindu- \
astfel de umiditate de putrezire.
FunduL fix at orizontal.ului trebuie protej at de umiditatea apei
din ploi, care s-ar seurge de pe peretti corpului de stup s-ar infiltr<)
in interior, De aceea, se recomanda ea peretti corpului sa
grosimea fundului (aproximati v 3 em) pentru ca apa din ploi sa sc
scurgA in jos, tarA sA se intiHreze lntre peretii s.tupului marginil e-
lunduluL
Fundul mobil al stupilor de tip vertical este construit tot dill
scinduri ineheiate in nut l1i fed.er !ii i bine Incleiate ; trei din rele pall'u
margini ale scindurilor fundului siTltt tncastrate in t rei de
5/5 em, unul la spatele stupului doi laterali ; rnarginiie scindurilot' inln\
de 2 am Intr-o taieturA fAlCUtA de-a lungul lantetilor en 0 cenLurA; i n
portea frontalA, scindura f'\lnd.uIui se eu 6 em in afa!' :1
col'pului de stup, form1nd 'sstfel sclndura de zbor din f at.a urdini-5\,11u L
Fundul st'upului vertical Lrebuie sA fie deta.,;>abil I'cvers ibil; lip-
nlnuu- i IlI n1 c\ut (Ie eenturJ di n rfl\ iI , I'amine toc penh'u ul'din i.:j. t n
:itl !
tl pr1\i \J cste bine sa se puna 0 denumita reduet or de urdini$ care la
1",vole so introduce ca sa spatiul, in cazul dod se observa cli
l lO .<; t\l["l ('Ste atacat de -adbine hoote.
CorJ)'ttl oricarui tip de stup trebuie construit din 5einduri bine
U!lt'IIlc, ineheiate in nut .!?i feder .!?i Jipite eu dei intre ele. La colturi
1'(11'1'111 sc ineheie ori in tincuri, ori in faIt dubIu, bine chituite, ea sa nu
l'nrlllnl1 [.'Oluri 9i se flxeaUi in euie de .!?ita lungi de 6 ern.
Cl nd peretii sint facuti din scinduri mai inguste, ele trebuie bine
llt1hl nnt c, astfel incit canelura (seobitura) in profilul scindurii sa fie
dcmHlpl'f1 nutului, dici dadi montarea se face invers, apa de ploaie
1H' 1I1'fll't pc pereti va patrunde in eanelura iar scindurile vor putrezi cu
vrU1l1en.
t nchei erea la coltur.i se face in tincuri drepte, adinei cit grosimea
"d n(\ll l"ilor imbinate,
l.a partea superioara a corpului, la peretti din spate frontal, se
" fl tt ci te un falt adinc de 1 cm 91 Iat de 1,5 cm, captu!?Lt eu tabla, fal-
\u/" ell re servese de reazim ramelor ce VOl' oeupa corpul de stup.
stup trebuie sa aiba minere soiide de 'SuiSt}.nere, in spe-
(>1 /11 to tipul orizontal. La stupii de tip vertical minerele sint eliminate
" tnloeuite au ni
9
te seo'bituri facute in forma ode scoica in peretii late.
"1111 ui corpului de stup !?i astfel el este de sustinut !?i minuit,
Stu-pul orizontal are doua inspre marginea de jos a
frontal, lungi de 20 em fieeare; scindura de este semi-
Inobil tt. caei atlata in dreptul fiecarui urdini!? ea este prins& in doua ba-
Inmnlc, putind fi ridicata cind se inchide. In felul acesta in
tl llIJ)lIi orizontal eu doua aflate Ia mal1ginile pereteIui frontal,
poe fj adapostite doua colonii, despartite printr-un perete etan.!?, mobil.
til I'aport de tehnica ce 0 vor folosi unli stupari preferA ca acest perete
(Icspal't-itor sa fie facut din pinza metalica dubla, pen'tru ea astfel cele
cl uuA celenii 5.3.-!?i imprumute in iarna reciproc clildura; avind
mil'Os, cit un cornun, aibinele lucreaza armonios, dar trebuie
1:Ii\ ndune strinsura sus in magazii de recolUi - a5a cum Yom vedea mill
dcpurte,
TO(lte eeJe 4 tipuri de stupi trebuie sa aiba in peretele fron'tal, 1a
.., em mai jos de marginea superioara a acestui perete, un orificiu de
2,5 em care serve.!? te eu urdini !? in timpul 1i. ernii, al?a cum vom arata cu-
rt nd cind vom vorbi despre importanta in viata coloniei.
Sub accsL oriIiCi u va fi prezen.ta 0 miea. scindura de Zbol',
Cupac'Ul ,'j' w putui es te rOl'mat dintr-un cadru cu patl'u pr'e\ i la{c-
1'I1U din scindul'!'\ de 20 ('m, ocoper ij('i L'U (J tot din scindurti ,
P(>!l t.c ew'l" !Ie !'1ItH: 11111/ 1'\ ."l ncat(l ; ductl sc r)une 'tablti de ficl', flCCllstu
:102
trebuie vopslttl eu ulei miniu de plumb pe ambele Jete. Jnal\imea cu-
pacului trebuie sA fie potrivitii astfel incit sub el sa poatA avea loc
perna de iama un hranitor cu capacitate de 3-4 1. Peretii laterali a i
capaeului au inal?mea scinduruor mill mica cu 2 cm in partea lor su-
perioara, caci acolo sint amenajate ventilatoarele capacului; ete sin 1.
prevazute in interior cu pinza metalidi; scopul lor este act'la eu 11\
timpul itransportului in pastoral, albinele din corpul stupului sa se ponttt
refugia in capacul golit de perna hranitor, iar aeolo colonia se POiltC
stringe in forma de diorchine avind aer suficient prin cele doua Yenti -
latoare.
Perimetrul eapacului faVi de eorpul de stup se face in doua mo-
duri :
a) ca,pacul telescopic are un perimetru 'de 2 om mai mare deci t
eel al corpului, inchizindu-I ca pe 0 cutie; In acest seop in interiorll l
capacului se aila patru de spr,ijin ale capaeului 'Pe partea superioarti
a pere'tilor eorpului, imbucindu-I cu cei 2 eentimetri de. jur-imprejur ;
b) capacul are exact acelw;;i perimetru ea corpul, de care este
legat cu dispozitive de Iegare Ia transport prin vergele de fier in-
t erio-are sau prin vincluri.
Fiecare tip de stup are a de aeeesorti absolut necesare en:
magazinele de reco'lt.!!., de acoperire a rameIor, diafragma des-
par?toare, ramele din interior, sa1teaua sau pernele izolatoare, grati a
Hanemann, reldudorul de rama clatlitoare de ceara; in spatiul
gol intra 'lIlucelul ihranitor, Magazinul de r.ecolta este 0 cutje eu un
perime-tru 1-a 1el ca a1 'COIiPului de stup, dar avind rame a ciiror inai-
time au numai jumata'te !akii de cele ale cor:puluL Sint ?i magazine
de recolta mai scun'de in care se a{iaUi sectiuni, rame mici de anumite
dimensiuni, in care albinele 'adunii miere dipacita, ori rame scunlde de
eel mult 11 em care of erA amatorului miel'e de ealitate
mieree .aceast.a se vinde iCU fagourele I?i rama lui.
Podi$oruZ de acoperire a ramelor se prezintA sub doua meduri : ori
este 0 pl an.!?etA cu 0 rama inconjuratoare, a earei iniUtime este de cel
mult 8 mm, ori este format din &-7 scindurele de 10-12 mm gresime
care se reazema pe un falt ce Ie tine deasupra ramelor Ja cei 8 mm re-
glementari. Inaltimea aceasta trebuie strict respectata, cam altiel albi -
nele cl.!!.dese fagur8l?i de 'ceara intre podi!?or 9i rame facind foarte greoaic
lucI'area de ridicare a podil?OruIui; nu numai ca acesta se deterioreadt
rL'pede, dar la lui sin,t stri'Vite multe albine. are
un Ql'inciu rotund cu diametrul de 6 cm sau dreptunghiular, !coperit cu
p!nzll de sinna prin care apicultorul poate da hrana de stimulare colonici;
.0:1
slropul sc loarnl\ pdn pinza de sinn.!!.. l'ecuperCit Wnd de rama cu ulucelul
hdillitol' ce se atla sub
Ra7llele eu faguri ale corpului de stup a magazinului de recoWi.
ou muri mea ealculatA astIel incit sA poaU. Ii manevrate In in-
ll'oducerea sau scoterea din corp, avlnd de jur imprejur a distantA sepa-
I'otonre de 8 mm latA de peretii corpu!ui de stup, lata de de
d('ilsupra lor falA de fund. MAsura lor exterioarA este pentru stupul
Illultietajat de 435 X 230 mm, pent/'u stupul verti'cal Dadant, RA. 1001
ol'izontai de 435 X 300 mm. Ramele se coniectioneazA din lemn useat, tA-
Inle din scindurA iArA nod uri, de preferat din lemn de tei; acesta este
dcstul de moale ca sA fie lixat prin cuie de 4 cm fArA sA crape destul
de dens ca sA nll 1ngaduie sinmelor de ale fagur ilor sA se
fm::loaie rAmInind 'astfel mereu tDtinse. Lemnul de brad are unele ne-
flJ unsuri in .aceastA privinta. Dum ramele se sprijinA ope !altuz:ile din
Interiorul peretelui kontal eel posterior al corpului de stup, adese-
01'1, clnd ele sint tAcute din lemn de brad, lor de s'ustinere
se rup, dacii sint souturate brusc supuse e,forturilor sub greutatea
mierii lPuietului din fagure. de sprijin 'ale ramelor trebuie
s<'l. fie solide; ele se taie din lantetul superior al ramei, avind grosimea
de eel PUtin 12 mm IAtimea de 25 mm.
Ramele au lantetii laterali mai Iati dedt de sprijin cu
cite 5,5 mm de 0 parte !li de alta, pentru a putea men\ine fiecare ramA
la 0 distantA fixA falA de cea vecinA a pastra intre rame un interval
de 11 mm. Este ramii de /tip Hoffmann, care are aceastA la.-
time numai pe 0 treime din inAltimea lantet,ilor lateraii. Lantetul inle-
I'jor al ramei este de 8/ 8 mm este incastrat intr-o tAietudi. exact! de
8/ 8 mm de la baza lantetilor laterali. Rams se ineheie cu cuie de
de 3,5--4 mm lungime.
Diafragma sau peretele reductor mobil este coniectionatA acum
din P.F.L. gros de 4 mm incadrat in de lemn pentru a evita defor-
marea Sa sub umiditAtii din stup in timpul dernii. Ea Wnd
etan-5A, la redueel'ea spatlului de iernare a coloniei numai Ia
cite rame Cll faguri ocupA albinele, avind in dreapta stinga cite 0
pcrnA eu material termoizolator. In felul acesta colOnia ierneazA intr-un
spatiu restrins cald. Pe mAsurA ce in primAvarli coloma se dezvoWi ,
diairagma Sau diafragmele - dac! sint doua in dreapta stinga cuibu-
lui - se introducIndu_se in cuib mai multe rame pina ee
intreaga capacitate a corpurilor de stup este completatA. Pentru a nu
Il1sa spatiu libel' io'tre diairagmi1 peretii corpului de stup, unjj stu-
pari 11xeazA pe laturile sale cite 0 de pislA, fc1cind-o asUel mai
Circulatia aerului se face msA pe sub diafragma care nu atinge
ClInrlui stupului. iln ielul acesta, stuparul strimtoreaza cuibul atit cit
tl'Ohlli c, iar '!agul'ii ell l'esturi de Illl'iere sint
c.te in spaVuJ ,gol, de unde pe sub ea albinele trec
tt'IIllSpr'l'l A ttl ('uib nC'est e resturi de miere, care altCel S-ar aitel'OJ. Lan-
304

supct'ior at diah'ngmei !nsA e mai innlt eu 8 mm iatA de l'llmele
cuibului, ca s!i tnchirlA Ilstfel spa\iul 'gol al pc unde s-ar
crea in iarna curenll daunatori coloniei'. -Cind ierneazA doua colonii
intr-un stup orizontal cea mai bunA diafragmA seface din carton gudro-
nat in felul urmator : ,pc 0 ramA de lernn lata de 4--5 em groasl!. de
1,5 em se fixeazA 0 bucatA corespunzAtoare de carton g-udronat, care
indhide arice spatiu gol in partea de jos lateral. Ghernul de iernare
a celor douA colonii vecine se iomneazA in jurul acestei diafl'agme sub-
1iri care asigurl1 impl'umutul reciproc de c.lildura la eel mai inalt grad
Ie 0 dezvoltare timpurie.
Rolul urdini$ului in viala coloniei
Stupul trebuie sa aibA 0 bunA circulat,ie a aerului prin
sAu, care - putem spune - e padea eea rnm importan.ta a, unui stup.
cAd prig, el colonia otel"!!Peraturs" umip1tate.a interioara,
schi,mbul- de gl).Ze lli .J2.,ai.e _proceselc sale biologice. fie ell.. el e plasat in
partea de jos a corpului de stup, fie eA este sus, In dreptul cuibului.
PQn locul sAu, dar mai cu seama pl'lin marime, influen-
teazel cete mai importante acte ale vieti'iooloniei prin aeru-
lUi ce se face prin el: roirea, dezvoltarea extinderea puietulul in
elipsele fegurilor cuibuluj, prelucrarea nectal'ului evaporarea surplu-
sului de apa -ce 0 precurn I? i 0 iemare in "Conditii corespunzAtoare.
Este Ibine ca pozitia lui sil. se sdhimbe numai tn anumltfo conditti.
cl\ci altfel colonia va ii tulburatA un timp io bunul mers a1 lucrArilor
din interior, in afara cazului clnd ea se pentru iernare ll?i
alege locul unde formeze ghemul de iam!. Cum este stabilit, dupA
indelungate _lAeute de cercetAtorii, ca pentru sezonul
rece a1 fernU trebuie sA fie sus, la 2/3 din inAltimea corpului
de stup, de;;.i atund ele cir.culauJ e de jqs, stupp.rul va
Incl1ide P.: la inceput ul lunU se!1tembrie, p.e-&el de
sus. Cei mai stu pari fae aceastA operatie trepLat. Dv,pA observatiile
'mele este mult mai bine ca schimbarea sA se facli brusc. E dz:ept eli
pentru citeva ore in Colonie este 0 oarecare tulburare, dar ea se lini!}-
cunnd. Intr-adevAr, iniChizind romp.1et urdioi!?ul de JOSt dar ridi-
clnd sclndura 'de 2Ibor suh nou superior fixind sub aeeasta,
pinA jos cu pioneze, un ziar care masCheazA 'CU totul !partea de jos a
stupului, albinele venite de afar.. VOl' veni toarte CUI'<irul la scindura
de zbot cunoscutA de ele. Ce1e 'din interior, ell attt mai VOl'
rpe nooJ. cAci numai ,pe scolo ele va.d lumina zilei. tIn felul
acesta ohiar de a doua zi niei 0 'SlbinA nu va mai incerca sa revina Ia
vecheapozi\ie a va fi tinut ziarul acolo eel
10 zile.
In noua pozipe a sChimbul de gaze se face mai normal
dccit dadi in liarna ar ii jos. Jnchizind de jOs, in
i;lI' na se acumuleazel 8colo a importanta cantitaie de bioxid de carbon.
M - c:. 569
:)05
t 'u IIC{'st a , albinele slnt de milioane de uni. de pe cind vie-
\uhlll Tn s(..'Orburile inguste ale al'bol'il or bAtrini llii il supol'tau bine chi ar
fll ul mi tOlll"Cll !?i exngerata propor\ie de 15%. El Ie da 0 somno-
\(!n\/1.; cQnSun1ul de hrana tn aceasta este muU redus, iar acu-
mul1\ril c de reziduuri alimentare in punga rectalA este midi. Cind nivelul
hlnxidu lui de carbon ajunge la urdini"ul de sus, prisosul iese alara,
IIInd Inlocuit eu aer curat cu oxigen, aift de necesar bunei vielfUiri, mai
nics r ind in euibul de iama ineepe sa ap<''U'i!i, din nou puiet.
I"upiul ea de sus este eel mai pot rivit peD'tru colonie eslt>
iI ' ubl lit de rezultatele obtinut e de cerceUitori care eomparindu-Ie eu cele
nb\lnute de eoloniile iernate cu urdini!? desehis in parten de jos, au
(lowdi t cA s1\.na'tatea albinelol'" este asigurata prin lipsa umiditatii din
, l lIP : etL productia de vara. ce urmeazA a fost cu 33% rom mare "i di
hi pt'imiivadi.. coioniile cu superior au crescut cu 25% mai mult
pu \.-.t,
Cel"celAtorii {;i practicienH au stabilit ea hrana consumatii iii. iarni1
rh. ('olon iile iernate in stupi eu superior este rnai redusi1 eu
!!,n kg miere. Cind se lasa deschise ambele mortalitatea albi ne-
11)1' ehial" mai mai'"tHledt 'la eei cu un singur
IIIJIIl U( in partea de sus. Productia de miere a fost cu 12,6 kg mai mare
In fata de eei dl. rora Ii s-au lasat experimental ambele
dL'8chise.
Siot stu pari care procedeaza asHe1 tinind desehise ambele
Acolo se fOl'meaUi eure,* diiunat orj pentru colonie. Cind se
w'oc:cdeaza nonnal, cu urdini.o:J deschis in partea de aibinele
lU'onjcuzA rezervele de hrana pentru iarna aducind ]jnga euib miere din
acolo unde 1-51 VOl' forma ghemul de iarnA in dreptul
nou VOl' avea suticient ,timp, pina la sosirea ti mpului rece,
organizeze in bune eondi\ii loeul de iernat.
Ghemul fiind in prcajms aeestui urdini, superior, aibincle pot ie$!
dc indata- ce au 0 zi mai cal'd:t pentrn zOOrul de curatire int.estinaI11, pe
('tnd dadi urdini.!? ul va fj jos, cum este eel di n timpul verii, VOl' Ii
Il ovoitc sa cobO'are spre el stdibatind 0 zona roce, care in
Lfmpul iemii in par,tea de jos a Iagurilor. In aceastA ele ramin
mnl departe in ghem la clil,dura, punga 10[" reet8J.a e pUna eu rezi-
duuri. Atunci apare acea afeet iune aparent henigna care este diareea dar
cw'c poate sA faeiliteze aparitia nosemozel sau a unoI' boli cu caraetel'
mJ(:oLic.
P1'in de sus, in iarna, ies vaporii de apA din stup proveni\i
din )'espirn\ia miHor de albine din ghem; in s ituatia cu sus,
Vll pol" i nu Illai nu timp sa se candenseze deci stupul e ferit de umidi-
lute, enl'e i ll i:lI'lu'i esLc inamicul numarul unu al coloniei.
Ghemul fiil1d to direetA apropiere de super ior, IIlbincle
- In CHZIII gcrurilor Illl.l ri- rormeaza 0 serie de perdele succe::tive e ll
tl pn\li mi (oi In trc cIt', ('Me Jiind izolatom'c, nu r:;'l tcmpcrlllul"lI
:10(;
ghem\lll1i Sf! coboare su b nonmli. De nsemenell, in iernil e
uhUlldentc care adeseori oacoperii stu.pii. caldura din int.erior ct liOlrtnU-
Icuzd, iese U!?OI' prill superiol' , 0 parte din zilpadl\ d ('
pc scindul"n de zOOr ca schimbul de gaze sil 8('
restabileascli
l ama, clildura razelor solare patrunde pe urdini!? ul superior.
Influentind ghl?mul sa se resfire, iar albinele reapravizi oneze
(:u miere, care este ca un carbune ce da ealdura sobeL Atunci ele pot
rflee zborul de euratl re lintestinala, dupa care reintoarse in ghem, pot sri
lemeze in continuare inca 1-2 luni l ara grija, daca - bine inteles _
fLu suficiente rezerve de miere tn faguri.
Urmdrind felul cum coJoniile sAlbatice ierneaza in scorburile aJ" \)n-
rilar blit rini, s-au tras eoncluzii pretioase a felului cum ele ale,!:::
pozitia !}i madmea urdini<;ului in iarna. Loeul eel mai potrivit e sus, in
spre mijloeul euibu]ui lor, la 40-50 em de fJ.l.Il(i.. Ca marime, dacli. urdi-
este prea descl1is. cifolruHe fac toa mna, din propolisul adunat dC'
pe mugurii arborilor pIAci de miCl?orare a urdini$ului, placi in care lasA
2-3 onficii ovale de 10-12 mm pe care Ie largesc in primAvnra. Atunei
clnd timpul se Ie rod !ji Ie desfiinteaza.
Ohm cuibul este amenajat in pat enId, deei 'Cu rameIe paralelc C'lI
pozitia aeestuia este eeva mai joasa dedt atunci dnd cuiblll
cste in pat reee anume la 20-30 em mai sus de fund. In principiu
este bine ea el sa -Li e putin. mal mare decit. mie. 0 colonie eu 0
nerisire' i nsufjeientA din eauza mie este ierneazu
In eonditii nepe elnice, J!Ibinel e defeea pe f<!gt.;;-i, in, stup se ereeaza tin
execs de umiditate, iar fagunii eu pastura mueegaiesc. De asemenea,
i n varli, 0 asemenea coloni"e eu mie in mod sigur ade-
sea de muite ori compromite rccolta.
Cunoscutul eercetAtor german Bude} 'Care s-a ocu.pat mult de prO-
blema temperaturii aerisirti coloni e1 in iamA, a sctis cli. urdi ni!i ul
trebuie sA contribu.ie In producerea unui curent de aer di rect sa rrl'
Jiufiei ent_ de l arg pen!:ru -a penmite asigurarea unei ventilatii pOirivite.
dur nu exagerate, l eI ineLt albineJe sa-1 poatA astupa eventual "I s1\
llsigure 0 constanta a temperaturii in interior..
In astfel de situatii mates incepe sa. depuna timpuriu OUa in cuib.
Tn schimb de jos, val'S', larg descbis pe teatA Uitimea stupului
VlI contribui la ere!jterea aetivi.tatii de zOOr al albinelor. Ia ael'isi l"COl
Inleri orului.
Orient.:'lrea in iaroa va ti totdeauna spre sud, indHe-
rent dfl ca e sus sau jos, jar in timpul verii in spre est; atunci el es tc
d('srhis pc toala latimea peretelui frontal al stUJ1Ului, pina dod apl.lrc
Ihflllirul, (' u nopti red, cind el se inehide raminind deschis numai cel de
lUI !,.
,
:10;
DJCerif e ti puri de Siupi ,i folosirea IDr
StupuL vertical multietajat
StupuL rnultietajat (fig. 51) eel mai rAspindit in lume, inventat deo
Lllngsloth, de!1i are 0 -folosire de peste 100 de ani, de Ia aparitia lui a rAmas
1Il uccc8'ii formA 'Ii are acele8.!;i dimensiuni, dovedind prin aceasta c!
dillJLI'C stupii verticali el este eel cu 0 conceptie bunA cu 0 productivi-
lute In(U'e, clnd este condus dupA 0 anumiUi tehnicA bine aplicatA. El
tipu! de stup industrial l?i care in timp ajut! substantial la
tlldcplinirea conditiilor biologice ale coloniei care-l ocupA. Compsl'ativ
('\1 nlte tipuri, In acest stup albinele aduna maj rhultA miere polen,
C\llbul se dezvoltA bioe inainte de aparitia marelui cules de la sa1c:tm.
t lncl se intervine prin extinderea lui pe verticalK atLt cit este nevoie.
tn (! I iemarea se face in conditU optime. Colonia ocupA cel putin douA.
r.orpuri de cuib din care cel superior are 24-27 kg miere. DacA ea este
ml\l mare 'ii are nevoie de trei corpuri de cuib In toronA, rezerva de
!IrMA es'te de 40 kg de miere. Mai tirziu se retrage corpul de jos, iar
oolonia ocupa.. atunct in intregime doua corpurn de cuib, iar sus' 10 corpul
111 I rellea se a..fM marea rezerva de }uanA. Ded stupul multietajat este
cel care asigurA orieind un Volum sutJcient unei calonli
gigant, cum sint in Australia 111 Uniunea Su'd-
Mri"canl1, unde stupfi dau mntastica recoItA de 400 kg
miere de colonie. Toate operatiile cu acest tfp de stup
se fac cu fie d. este yorba de largirea spa_
liului sau restringerea lui, prin adaugarea sau retra-
gerea de rorpuri, de schimbarea automatA a matcilor
sau de iernarea coloniei, acolo unde situa\ia geogra-
fica 0 impune.
C [..---..1
l---lM,
I---.j "',

'bd
r
riO. 51. - Stup
multletajat :
CI _ capac: A+B
tolonia oeupA dou4
(!(IJ"purl de cuJb:
" _ grat.1a Hane-
nlann; Mr - tret
nu.lu.l.ne de recoLtA
eu rame
' 11 ttL ('ell de culb;
r _ funOul
1\1,1/.1 ,tupuluJ.
Lantetii de .centurA ai fundului au inspre d-U!jlU-
mea 0 scobiturA inelt! adincli de 25 rom, clt gl'O-
simea in aceasta se introduc marginile
prinsA in cuie.
Lante\ul din 'Partes frontalA a funidulul este lipsA,
constituind de jos al stupului, inalt de 18 mm
lung cit toatA lAtImea peretelui frontal al cot:pului.
Scindura se cu 50 mm, fonrund
astIel 1O'CU1 de aterizare a albinelor ce vin in stup.
J\ccste prelungiri mal au 0 altA insemnatate : cind stupii se incarca
In cnmion pentru pastoral , preluogirea tine rinidul urmator de stupi Ia
o distan\A de 50 mm, .tndt intxe rln'duri rAm1ne un culoar tiber de cir-
M.lln\ie a ael'Ului, necesar cu atit mai muIt cind stupii merg Cll urdini-
i1c lc desohise. 0 parte din albi nele ce ies pe peretele frontal ar fi stri-
vlte daci\ stupii ar sta lipili strins, in bloc, unii de allii.
AI\i stupari renunta la aceasUi prelungire de 50 mm a du.c;:umelil.
Illr sctnrlura de zbol' cste prinsa in doua balamale. care inchide defbil-
Ilv rilod r!xnU'l pl'inlr-lIll roraiber.
:Wu
La fundul st.upului se (ace 0 tAieturli de 6/ 10 em prevbutn cu
:tablA care in iaro! atrage vaporii din stup condensenzti, coosti.tuinrl
oltrel acel "magnet de apii" recomandat de cercetl1torul german
Ambruster.
Construirea corpului acestuj t.ip de stup cere in primul rind res-
pectarea strictii. a dimensiunilor inlerioare care slnt: lAtimea de 375 mill.
lungirnea 4!?Q_mm inlilimea coropului de mrn. Pere\ii latc-
r ali au 540 mm X 245 mm. Pentru corpuriJe facute cu seindur! gl'oasi\
de 35 mm se folosesc seinduri de 40 mm grosime, iar clnd sclndura este
de 25 nun se fol osese seinduri de 30 mm, tinind seam! cli diferenta cade
la r judea.
In peretele frontal eel din spate, pe partea interioara a marginii
de sus se prevAd falturi penlru sprijinul ramelor; tal\ul
are lAtimea de 11 mm adincimea de 17 mm. In felul acesta ramele stuu
mai jos decit supratala superioara a corpul ui cu 7 mm. Acest spa\iu
tiber de deasupra ramelor perrnillte 0 8l?ezare a corpurilor supru-
puse, f.irA a strivi albinele. Dae! adincimea laltului ar ii de 10 mm.
crescliturile de ceara pe car e albinele Ie fae pe supratata superioarii u
lantetilor r amelor ar lipi strins corpurile intre ele ar fj foarte grell
de desprins, in spec.ial atunei cind, pentru a preveni rOitul, corpurile
de cuib se inverseaz! in mod periodic.
Pentru minuirea mai a corpurilor. 1a 70-80 m.m mal jOs
de marginea superioarti a .fiedirui corp se scobesc adincituri in
formA de seok! ; ele se fac la 10\4 eei patru pereti ai corpului.
Corpurile nu au falturi de sprijin lntre ele, cA.ci atunci clnd se rea-
.!}caza unele peste altele s-ar strivi multe albine; de ' aceea a'iezarea lor
se face prin alunecare din spate in spre falA, avind grijA ca albinele
sA fie u90r indeplirtate cu putin fum sau cu o' peroe apirola.
Ramele josse ale aeestui tip de stup care au 0 lnAltime de 235 mm,
asigurii in pl'imaverile timpurii conditH termice pen{ru puiet.
acesta este acoperit de un numar de albine eu mult mai mic decH
o cer fagurii cu pUiet din ramele inaLte, In fiecare corp de stup cea
zecea ramil este cu. ulucel de hranire, in afarA. de hranUorul mare de
sub capac. Aeest ulueel. 'Btunei ciod nu este nevoie de stimul at colonia
este ridicat inlocuit cu 0 sub care albinele clA:desc
serve.!}te deei atunci ea rama cliiditoare. Rama Langstroth este bine
cal culatA, cad asigura coloniei in primAvetile reci 0 cAldurA mai con-
stanta l?i posibiUtatea de extindere nonnalA a cuibului in corpul a1
doilea .!}i chiar al treilea la colonU foarte puterniee. InlU\imea micA n
I'nrnei stupului ll1ultietajat detenninA matcs la 0 activitate prodigioas;).
Chilll' 'ii in iarnA sint mAtci care cl'esc destul puiet. In afarA de acesteu,
I'llInu IngustA se preteaza foarte bine la clliditul activ al fagurilor mlli
Hies <:ind I'amele acestea sint grupate ci1e 2-3 in mijlocul corpului
.SlIpCI' iOl, tn timpuJ, primului cules; foile de faguri artiiiciali nu sc
cHi ulti. cilei greutatea al binelor c1Mitoare este redusa, ca numlirul
,

tit' nlbinc rel't'se ec-I lucreaza. De aceea, fagur;i din rameie multieta-
JIHI.' nu {oarte pu\ine nlveole de trin/tor.
Slllpul are toate piesele componente compiet independente, minui-
I'to n udCtil'ui corp plio cu miere il poate face arice stupar indiferen't de
vlrslll, ceca ce constituie a economie insemnaUi. mai aeolo unde
1IIIt'CSC bru\cle de mundi.
uibul este canstituit in mod din 2-3 cOl'puri suprapuse.
I!;I cs tc desp&r\it prin gratie de corpurile superioare destinate miero !1
i
l)oJcnului. In aceastA situa\ie cuibul are capachtatea de 135,1 litri. Colo-
nille puternice de mare productie 'CXitind euibul chiar pe trei corpuri,
111)'1\ Cum este metoda americanului John Long, in care caz eapaeitatea
,' \!ihului este de 200 litri. In aceasta situatie nu mai este nevoie de
Wilt in separatoare. La colonii mEli slabe cu un singur corp de euib, albi-
1I('it' ' IU ocupli cu miere laguni de acolo, nid chiar clnd euJesui este
ullllndcnt. Trebuie insA mentionat eli 0 colonie cu un cuib numw pe un
,II lnr,ur corp este nenatul'al ; el cA acea colonie are 0 de!i.cienta.
0
1
dec! trebuie intervenit cu puiet dipacit de la alti stupi un corp cu
mlr re peotru a restabili un just echilibru biologic. Cerceta.toril au sta-
lllHL eli in cuib normal .pe douA col'puri de multietajat cn
puh: L cu 13-25
0
/0 toate celelalte cuiburi din alte tipuri de stupi.
Prin inversarea pozitiei corpurilor de cuib intre ele, se inlaturA
ttl r'nure parte pericolul I'oitului natural care ar compromLte recolta.
'J'lllodatli cu aceastA operatie de inversare intre cele douA corpuri de
'\lIb initiale, se intercaleazii un al treilea corp cu faguri gata cUiditi
(Icupati cu ouA de 0 matcA prolifica.
Cind culesul este de duratA, iar cintarul de control ,indicA &cumu-
ltu'; insemnate, se a<;azA deasupra 1-2 corpuni cu faguri gata clAditi
l'Irl.iricia1i, grupati in mijlocul oorpurilor ad!u;gate.
Roii arti (i ciali t impul'ii creati din vreme, in prinw.vadi, cu mAtci
pns trate in aCara ghemului dupii metoda N. Foti, pot sa se dezvolie
fO(l l'te bine stiod deasupl'a coloniei de baza, despartite printr-un lund
tip Snellgrove. CAldura de jos a coloniei-nama ajuta mult roiul in dez-
Volh1l'ea sa. Acest l"Oi cu martcs lui , dupa 0 stimulare activa !?i perma-
nen.Ui va puten la rindul lUi sA ajute colonia-mama la 0 productie
mli l'itd, mai ales clod timpul culesului mare toati1 albinn zburatoare
tI I'oiulu; puternjc esle absorbita de colonia de mai jos, oferindu-i acest
spdjin i n mcd periociric, din 7 in 7 zile. Albinele zburartoare din ambele
unilAli aduna miere in 1-2 corpuri de stup intercalate peste cuibul
ric jos, care este separat co 0 gratie, pentru ca matca sa nu urce,
ZtlrCIl de <.'Onpuri suplimentare la un cules bogat, se face prin suprapu-
Iwren altu i corp peste cele deja pline. Colonia ajutAtoare de sus este
nr('I'eu stimulatf\ ell sirop cu substante proteice pentru ea mates de acolo
AA depunf\ un numAr cit mai mare de ouli. tn aeest reI se simpliCicfi
luc.rfi rilc ill stupini1 se redue cheltuielile de munca, pe unitaLea ric
prod us,
l ntruc'it s pfttiul dintre corpuri este de 7 mm, matca se ure ..'!. ('1.I "iIlO
If l flCUr).' \ (u ullil dl' <ie(l'S'llpra, Tn felul ac(>!;t:\ I'llmele
()
{ue SE'I'VI Clli Cil rnmele inalle ale ollor tlpuri de stu pi, t"Uiln cstc
de pii'da stupul ranrez Layens ce are rame de 40 em inal(-imc,
lernarea se face In douA corpuri din care eel de est\.'
pHn cu miere. Spa\iul dintre cele doua corpuri lasa Ubertate de
ghemului de iarna. Cuibul se extrinde ocupind aproape compJet CUt'pu l
de jos, mai ales clnd coloniile sirut stimulate cu pastura miere in 'lul'If' ,
,hiar daca zAP.ada inca nu s-a topit. Atunei matea are tendinta sri UI'(' C,,'
1n corpul superior, pregatind 0 generatie de ailline tinere cresculc 'ill
luma care VOl' fi cele mai folositoare pentru culesul timpuriu, Dl'
tndota ce zapada s-a topit apare riora l1. impurie a pad.urilor de lIl 'in,
corn etc., cit :;;i cea de sub arbON cu bogatul lor polen proaspat e/1I'('
este eel mai puternic stimulentposibil de dezvoltare - colonia ia 1111
nvint deosebit.
De;;i s-ar plirea di. iemarea a1' Ii inrIuen\ata negativin acest tip de stu I'
eu pereti sub\iri de 22-25 mm, eXlperienta facuta in R. P. Polon:'!,
compariod stupii co pereti dubli cu simpli, a dus la rc-
zuJtate surprinzatoare: consumul de hranA a fost initial mai mlll'c
numai eu 1 kg puietul pu\in mai extins la cei dubli fata. de ('(' I
simp'li. Curind iosa situ alia s-a inversat. Coloniile din eei cu
simpli au ajuns din urmA .,i au depA:;;it pc cei cu peretti dubli. Produ('-
tia lor de miere a fost superioara, in alarn de faptul cA s-a ni.cut 0 marc
economie de s'Cindur.1\.. Rezultatele sint deci in aceastA prillinta favo-
l'abile stupHor eu pereti simpli. Cercetatorul sovietic Rozov a obtlinut,
\
rezuitate maj bune: in cursul iernii albinele din stupii multietuj fl \i
au consumat cu 13-190(0 mai putin.1\. miere, iar io primavara au cresclil
Cll 14-,8-18% mai mult puiet in comparatie ou coloniile de stllpii Dadanl.
G. Taranov a obtinut eu 35% mai mult.1\. albinA pen'lrll colesul principal.
iar coloniile au dot cu 26,5% mai multA miere !?i au clAdit cu 58% mai
multi faguni.
Iotr-adevar, clAditul !agurilor in ramele mai inguste se face mult
mai repede decit in rame Dadant.
Aerisirea in timpul iel'nii este- asigurata mai bine toemai pcntru
ca intre carpuri se aflA acel spa1,;i u de 7-8 mOl pe toatil suprafota
tezelor ramelor; pe aeolo albinele pot circula de la un !agure In nllu l
.<; i de jos in sus. de sus - despre care am vorbit - facilitcllzli
aceasta aerisire.
Cu acest tip de stup schimbarea mMciior se poate face anual,
fara riscun, izoliod io corpul de sus 0 mica patlte din colonie ell
podi.<;or separator din P.F.L, Acolo albinele crese 0 matca noua din
botci de selectie, care odatA imperecheata incepe sa depuna oua pin;'
toamna tirziu.Dacli colonia a avut 0 mate.1\. buna, en se pune In iernal
in afarn ghemului dupil metoda N. Foti. iar primavara viitoare se Vi .
Corma roiul rtimpuriu despre care am amintit mai Inainte.
Podi.,<;orul acoperitor al corpului supedor are 0 rama inconjUl',lI. -
tom'e ce corespunde perfect cu perimetrul exterior at acestuia. Dc nitre!.
Wll:inunt este valabil pentru toate componeolte ale slupu-
lui : fu nd tip Snellgrove, rama cu plas.1\. metalicA pentru IJel ' j .
s h'e III l.nmsport, are 0 netedaeu marginile scindul'i1M III
1)lan ell ramei de tn schimb, partell opusrl n
:11 I
" avl nd lanteti de cenlurl1 Innl\i de 5 mm, stund clnd el va
tl pc corpul superior 01 stupu!ui, va prezenta sub el un spa\iu
illlQr de ] 3 mm inA.I\ime In care incape perfeot 0 tUI1U1. ell polen sau

Cll miere 8tunci cind colonia este stimulatA. In rama de centurA

1\ rXlrtCa frontal! se face 0 UHetudi. lung! de 60 mm care constituie
III ncvcle un superior in timpul iernii. dad. nu exista eel rotund
111 mljloeul corpului, cum am arntat mai inainte. In mijlocul podi-
rulul se aIH!. un orificiu circular ell di'ametrul de 1,5 em prln care se
UUl'Iltl siropul ce cuI1ge direct in ulucelul ramei hrAnitoare. Orjficiul este
nruv(\zul eu 0 micA pinzA metalidi ell ochiuri de 2,5 mm pentru a hnpie-
CUQll nlbioele sa. iasl1 pe acol0 clod se .face stimularea.
Stupul multietajat mw are un prepos accesOI'iu denumil fundul
tiD Snellgrove care in tirnpul culesului ingAduie trecerea albine10r cu1e.
t:fIlOtu'c fn colonia de bazA ajutind 1a rnArirea produc\iei. Cum el este
{!lIMit $i 1a stupul vertical Dadant. descris pu\in mal departe, H vom
tl tflcrlc ncolo, arAUnd itotodatA !;ii felul cum se aplicA.
o alta pies! accesorie '8 stupului multietajat este 0 rama cu plnzA
mtllnltci1 ce se a5azA deasupl'a corpului de sus la transportul in
JlIl"tornl, InHiturind de acolo original.
Ocosupra se afla capacu1 sim,plu, fArA aerisire lateralA did rama
(I II plnzl1 metaUcA face acest serviciu cu prisosint.A.
Pentru ca toate patiile componente ale stupului sA fie bine solid
lel,lll1.c In transport, stupul mu1iietajat are douA vergele de otel care std.
bl'lL de sus pin:'i jos peretti laterali ai tuturor celor pat1."u corpuri,
Pit Lrebuie sA aiba fiecare stup; tijele au In fund 0 pHicutA iar sus 0
plu U\ti-fluture care stringe- filetul lung a1 tijei fixeA definitiv
atupul. Am gMit ca acest fel de legare este complicat !;Ii adesea greu de
munJpulat mai ales clnd 0 ploaie prinde transportul pe drum scindura
eorpurilor se imbiM lii se umfHi; in aces.t caz cu foarte mad eforturi
ltJolc pot fi retrase, iar stupu! se reorganizeaza..
Personal tolosesc un rut sistem de legare, propriu, ce constA din
I)ntru vincI uri din balot lat de 8 em, indoit tn unghi drept de-a Lungul
bRlo.tului. Vinclul'lile au tnAltunea intregului stup cu cele trei corpuri
/l Ie lui, plus funduL cepacu1. Ele se pe cele patru muchii ver
IIcole ale stupu!ui. Sint fixate cu holz!?uruburi care strAbat grosimea
actnchllii al cArol' filet pe partea interioarll.
\hcnatrate in tesAtura scinduriL
Stupul mullietajat mai poseda 0 serie de anume:
DauA dialragme, pentru miCl?orarea spatiului colonilior sau a
l'Illclcclor aHiturate; una din ele este etanl;iA atinge tundul stupului,
pc ctnd cea de-a doua lasA dedesuptul ei un spatiu de 8 rom pe unde
nlblnele pot circula. In golul de dincolo de ea se 0 pernli cu mate-
rltd tCnno izolator eum sint paiele sau cll\ii de cinepA. Diafragme bune
Inc din P.F.L. tAiate 1ntH dea lungul de dimensiuni egale pentru
15- 20 de bucA'i .,i opol alte 15-20 bucA\i tAi ate de-a curmezh;u], dar
tlr dimensi une ; ambele plAci se lipesc cu clei se incadl'eaza tn
rnrnc de lemn. AsHel fli cute. ele nu se mal scorojesc sub nctiuncn urnI'
1.(' lel din slup.
3 1"
Un alt accesoriu aJ stupului este gratia Hanemann pentcl) II
1
iz91a partial cuibul din cele douA corpuri, suprapuse, rezervate strinsUIi!.
# I n un accesoriu pretios al oricli.rui tip de stup este 0 In(l-
yntle proprie a autorului care constA dintr un triunghi de aClisire cu
f undul de tabla. care va sta pc fundului stupului : mnrgi
nile tnughiului de tablA slnt intoarse in vincIu de 1,5 em; pe margini lt'
I; uperioare ale celor trei latun ale triunghiului este lipitA Cll cositol' 0
pinzA metaLic!i. cu ochiuri de 2 10m. Virlul triunghiului ajunge nproapc
de de centurA' din spate a1 fundului avJnd la vir! 0 deschidcl'e
de 5 mm, care sUi tnfundata 1a transport. Triunghiul se introduce III
t ransport prin urdinil?ul stupului pe care it inchide; cum tosA parten
dins-pre peretele frontal al triunghiului este liberA, pe: acolo circulA aCI'
din care face un curent u!?Or de jos in sus oprintre faguri, dind
! oxigenul necesar l?i elimin:tnd bioxidul de carbon. Coloniile inohise VOl'
fl -alimentate zilnie iCU apA, cu 1-2 1 apa. turnatA in ulucelul hra.nitor
din corpul superior.
Albinele nu se temperatura din stup nu se urca
Astfel colonia poate sta tnchisA citeva zile fArA riscuri. Apa se poate
pune tn ultimul gol de lingA unul din peretii lateraU ai
stupului.
Un astfel de dispozitiv este foal">te necesar clnd se aplica trata-
mente CiC1ns-edlclil'e'1fj.1mprejUrimile prisli.cii. 10'run minut se monteaza
3-:-4 asemenea triungihuri, albinele care pot trai astIel feritf'
de pericolul intoXicat.iilor.
In utilmH ani de cerceUitorul american C. L. Farrar a fAcut
o inovatie pentru stupul Langstroth, care ar trebui poate adaptaUi. !?i la
al nost ru: deasupra celor doua. carpuri de cuib peste Hane-
mann se magazine de reGQlta cu rama in jumAtate, cit
ramei de cuib, deci de 11,5 em. Ele se suprapun pe masma nevoilor,
dupa. cum este de abundent culesul . Rationamentul lui Farrar se bazeaza
pe faptul di stuparul fiind nevoit sa Iucreze singur, nu poate sA ridice
corpurile pline cu -miere care clntAresc 25-30 kg, mai ales cind stu-
pina are citeva sute de stupi. In10cuind colllur'ile de strinsurA cu Bceste
magazine de recolta, stuparul poate sA Ie minuiasca. u!Jor. Tn al doilea
rind
j
'din corpuriJe intregi cu rame inaLte de 23,5 em cu greu se gonesc
albinele in jos ciod trebuie flieut1i recoltarea mier ei. Folosind magazinul
de recoltA cu rama ingustA, albinele Ie parasesc in citeva minute; deci
o economie de timp .!ji energie. In al treilea rind, stuparul obtine faguri
tntregi cu miere dpacitA fAra a mai 1010si sec\iuni.
Descriind pe larg telul cum este stupul multietajat cum
se procedeaza pentru a conduce coloniile spre 0 bUna productie, mai
avem puVin de adAugat, vorbind !Ji de celelalte douli ti'puri de stupi
vertieali stan'dardizati Ia ntli !;ii anume: stupul Dadant RA 1001.
Stu-put vertical Dadant cu dimensiunile intedoare de 450/450 mm
Inaltime de 31'7 mm are 12- rame:- deci este perfect patrat poate ri
J?e fund CO fagur:ii fie in pat rece, fie in pat cald, dupA sewn.
Tn tOf'lllUla. cind colonia se pentru iernare, corpul se in toarce pc
(I,lndlll sau mobil cu fagurii pe linie cu urdini.5ul de jos, riill'lt -
ntn(\ in lJceast1'i. pozitie pInA in luna ma'i. Ciod timpul se
,
"
!)ozl\ hl corpulul de stup pe fundul mobil se readuce in pat reee, deci
Cll n ul'tCl c sttod perpendicular pc El este conceput ell un corp
f'lI ,'ome de 4351300- mm !?i ell dOlla. magaz.ine de recolUi. ale caror rame
pc jumatate ea rata. de cele de 'Cuib, Podi!:,orul dia-
fl'jtUmclc sint la lei ea cele ale multietajatului. Capacul este telescopj c
ell lin capac de cutie ce prinde 2-2,5 em perimetrul de sus a corpului
a magazinului de recol'tA., Capacul este inalt de 22 em ell dOlla
. pu\li llllel'aie de ventila\ie de 4 em, acoperite cu pinzA metalicA cu ochii
II. mm. Dispozitivul de legare este Ul fel, ell patru vinoluri pe
n\ul'lllil.e late-rate, iar Ila fund avind magnet de apa tip Amhroster.
Rezultate bune am ell stupul Dadant folosindu-l ell douii
(' o/(l11 /i suprapuse despUrtite prin fund Snellgrove, a dirui folosire 0
"lItl! dcscl'ie mai dcparte (fig. 52). Ambele au fost activ stimulate
to" pr imtivarA pinA apare mal" ele cules timpuriu de l a salcim. Atunci, intre
II' le dOllii unitliti se in troduce un corp asemlinator, ou faguri gata cUiditi
,,1 IU'ti fi ciali. Albinele culegataare din stupul de baw tree prin zabrelele
gMtiei Hanemann string recolta din corpul
gol de deasupra unrle matea nu se poate urea.
In aeest corp de strinsura insti coboara toate
aibinele culegatoare ale coloniei ajuUl.tuare de
sus, care pin;! atilmci era complet izolata de cea
de jos printr-un fund tip SneHgrove. Nu
exis ta confliete intre aibinele celor dou! uni-
tati intruci-t iunrl'Ul SnelLgrove are in mijlocul
sAu 0 tiiietura de 6/4 om acoper itA cu pinza
metalidl prin care trece caldura de Is colonia-
mama de jos mai ales mirosul coloniei de
care va Ii la rei eu cel al coloniei aju-
iAtoare de sus.
---------:;:00
- - - J

_ 1
I ,..... I

I
I
I
I j I
I I /
.. I
I ---...... ..
I
I.. I ""-
L
""'-- I ./ ,,;/
...... --...
-----...w
Fig. 52. - Fundul tip
Snllllgrove au tloua colonll
ce1e 8
fi l e col onie! de :!lUlS sln't
rol minui.te pentMl ro al.
bl nu zbu rAtoare din co.loni a
"}ltuHout'(> de 3US .sil pooH!.
1N.'C't.! In corpul de st"jnsura
Intcrcul at .!Ii sA ICOfllucrez.e
t' u albine le ookmiei de
b,i'l:li Cill(ILe jos.
Fagurii artit.iciali se pun grupa,i cite 4- 5
la un loc, ill mijIOIC'U1 corpului de stup, mar-
giniti ell 7 din cei gata clAdi'i. tn felul
acesta albinele ti nere se string in laguri i noi
!}i Ii lucreazA in conditii optime, ca atund clnd
un roi ar Ii acolo cUidindu-i numai cu celule
mid de al bine lucratoare.
Aici este locul potrivit sA fe-
'i luI -cum este alcli.tuit acest fund tip SneUgrove,
Se taie 0 foaie de placaj de 4 mm grosime ce
are ex&ct perimetrul de sus at corpu!ui de
stuP. Pe cele patru margini ale placajului, pe
ambel e par\'i se bat cite doua :;iPCl de lemn
avinrl 20 mm grosime 30 mm tiltime. Ele
rm'/Ilcaza astrel 0 ramA dubH'i pe ambcle fete ale placajului. se
li pesc ell dei se prind in cuie de !?I \a.
t n ncesle $ipci inconjurAtoare, Ia mij locul fiedireia se taic cite dOllr.
Sllpl'apUSC, de('i in 'Opt urdini:}e, eu deschi-derea fi edlcia
lit, 50 min. TlIi l'l;lIrlh, !K.' rae pri 'l.mal ice !1i S(' in('hid ell opl dopuri, la
:i 14
rei c.a. forma, ccva mai pl'OC'minc."Iltc in pal't:ea lor extcrioara cu 4-5 mill
t;U !Hi poatll Ii apueate eu degetele !?i inlroduse sau extrasc, in suu dl.,
Jor, cum va fi nevoie.
Tipu:l original al fundului ti p Sn''lJIgrove are I1fUmai d, '
III-dJni!ie SUp1'3puse: daua in dreapta, alte. doua i n stinga :;; i
tlOUA in partea din spate a stupului. Prin derogaIT' d e: III
mode-Jut original, am gasH neoesar sA tal !ji al1:c douA ur<iini!1e suprapuR{'
In. partea CrontalA '8 ope 80010 am introdus un IJub II"
cnuciuc de 30 em ce .se de vinzare in 'oeiee
lln:uJ din capete corespunde exact cu ul ucelul ram{'i hranitor din rolon ia
de jos care va putea tj stimulata eu si rop pe aceastii cale ml'i1 sri
d(.'Schidem s tupul . Cu ajutorul unei pHnii pus. in eap<ltul opus 01 111 -
bul ui de cauciue, se toarna hrana de s timulare, ce ourge direct i ll
ulucel. Apoi astup tubule\ului cu un dop mic de hi rt.ie.
Pentru 11 avea la timpul oportun un numAr cit .mai mare de c;u l('-
gfttoare colonia aj utiitoare este ajutatA din dnd in dnd cu [ngur i t"u
pujet ciipacit., fara albine aooperitoare ce sin-t 'periate in lor tit.'
c.: uib. to feJul aoesta colonia de bazA nu va intra in frigurHe r oitllhli,
jDr totre re1e doua Ilmitliti se stabile;;te -un echlli bru biologic per[('Cl.
Deocamda.tii., in primavara, pina la mare-Ie cules, odlonja de bar .. 1
eiJlCl ..Iia prin de iarna Gall daca este pres pute.mica aceotu -;l'
inchitle, se des'dhilde eel de jos pentru a avea aer mai mul t. Colvniu
ujut.toare de sus drell'la deooarntiati1 pe 'Unul din Iaterli lc nil'
tundului Snellgrove, care corespunde in col"'Pul ei de stup.
In pragut mareJ.ui rules de ,la saloim care incepe furtunoo se 111 1"1'0-
duce corpul intercala't, ell faguri gata cUi.diti, se IasA. ambele unWi\j t imp
de 24 ore in situatie, .pentru ca cea de .sus adun(' ('lo'VU
Illiere de salclm. Inceptnd iosii din cea de-a doua zi de cules se procl' -
deaza la "absorbtia" tuturor aibinelor zhuriHoare din cOlonia ':ljulfl warc
de s us, 8J?8 cum vom arata Ie paragraI'Ul privitor la SIll"Cina de mare prO-
d uctie in miere.
Oind colonia de jos trebuie hranHA stimwoot. ceea c..'f' flr fi (' II
de d'Acut, ciici ar t rebui deplasat "COrpul superior, atimini.'I l rHI'l'u
IIlropului se face prin din or. 8 al Sll l' ll j( I'IlVI' .
Tn schimb col onia de sus este alimentatA in ulueelul ramei sale Iu','n i!oll l'(>.
ttlrnind siropul prin orificiul afloat pe suprafat;a de fWIJpt.lI'lI'(,
III !agurilor.
La transportJU.l. in pastora:l la saicimul Ci1 doHen, lX'ulru n nu
IIchimba dispoziti.vul <JeWr doua colonii, plus corpul intercalat. ,<>c mol
odauga peste acesta un aLt oCOrp eu faguri s au chiar gol penlru ('n a1 hl -
o<!l C' de acola sa se peats refugia. Ea are nevoie 'Cle mul t aer: de at-0 'u,
dacil siupii nu -sint transportati eu 'UrdiniJIul deschis, se introduOC' $(',.\t'fl
prin uJ-dini!juJ de jos un triounghi de aerisi.re, prin eare
bioxi"dul de carbon primejdios intr-o astfel de imprejurare, sc PUIW a pl1
tn doi faguri marginali, iar sus se aWi colonia ajutwtoa're ce art! cllpunl\
sll u eu ccle doua venti latoare latera:le deschise. DacA siupul 'astlel OI'ga-
.dr,nt t,slp prea grou, nu se mai pune alt corp gol peste eel d
II "lImn l U de sirma pe toat.'i slIprafata corpului de j os. F)a
(\('<.'1 SC' paml. de ajutatoare ce are deasupra capacul inalt (,
. 11 !i
,,4fnllhi!onrclc lui, reintregindu-se total de tndatA ce se aj unge la 10cul
rio cull'S.
1..n transport, coloniei ajutatoare de sus i se ridici definitiv podi-
,,,rul i se fxeazA capacul cu vinduriIe marginale. Albinele au sub
! hPOC un spa1;iu Jarg de refugiu, iar aerisirea se face prin
I.lu ltI plir\.ile laterale ale capului. DacA colonia de sus este prea puter -
nled, sc po.t retrage de acolo cele 4 dopuri prizmatice de Is Iundul tip
.'ilwllj;rovc, prevazi ndu-Ie cu de pinza metalica.
StupuZ vertical RA 1001
Clll'Hcter,isticile lui slnt exact ca cele ale stupului Dadant descrise mw
" UiI, ell singura deosebire cft el are cu douA rame. mai put;in in corp, plus
lotul unei diafragme, doua magazine de recol:tare. Tehnlca de intre-
\lfI!.re '!lind nu mal avem de adaugat dedt ca el poate fi fol osit
RI>Jlclndu-1 corp similar plus fundul tip Snellgrove lucrind cu douA mAtci,
'1\ rei c.: um am descris metoda cu stupul Dadant. Atunci i se intercaleazA
11{, llliupra 1-2 magazine de recdlta, in care culegatoarete ambelor ;uni-
'fl U cl cpoziteaUi mierea. La un ewes mai abundent se a'dauga eel
treilea magacin.
La transportul in pastoral stupuJ simplu va fi impa.chetat cu vin-
tlurllc marginale ola tel ca la eeialte doua tipuri descrise, vincluri care
(Iuprlnd o$i eele douA magazine capacul, fara podilr. Cum ramele
mngnzinului de rerolUi nu au distantatoare Hoffmann, se string in doua.
8'"JJ)C a 5 rame fiecare unele ling! alte!.e, inspre ambii pereti, laterali;
Ie se !ixearzA Cll cite doua. cuie, iar colonia are spati,u mare de refugiu,
nUt In golul ramas mijloc in,tre ramele celor doua. magazine de
cit tn golul ina1t al capacului, unde la margini slnt rele doua
de ventilap.e prevAxute cu pinza metalica..
Stuput orizontal STAS 4170/953
StuPld orizontal standardi211t (STAS 4170/953) are un numar
(1(! 20 rame eu dimensiuni!le de 435/ 300 mm ca !ii cele aile slupului Da-
dont fii RA. 1001. Multi stupari I-au adoptat fiind stupul celor care
flU .$i aIte sarcini de tndepJinit .$i nu pot veni }a stupina dedt eel
mult a data pe saptAmlna. El ese 0 imitatie a stupului ucrainean care
18 origine are 16 rame. Stupul romdnesc are 0 capacitate mai mare.
OlmensiuniJe sint urm!toarele 780 mm lungime, 454 nun i1Atime $i
300 Inm inal\ime. In interior,eei doi pereti din fatA spate au un falt
po care se sprijinA rameldr aItul i a 8 mm mai sUS, pentru
sprijlnul eclor 6 sclndu.reJe aeoperitoare ce formeaza pocU:}Orul ale caror
,Umcnsiuni sint 484 X 130 X 10 mm. Una din acestea are la mijloc 0
1l'lINUril de 350 X 90 mm prevAzuUl. cu pinza metalid!.. In timpul trans-
porl ului, en se peste nucIeul ajutator lateral formlnd un spa1iu de
ocri sire. Capacitatea corpului de stup poate Ii redusa cu a'jutorul a douB
dlatl"tlb'lTle. una cu Inliitiroea de 310 nun pe sub care albine1e pot trece
'n compartiment.ul vccln, unde stau fagurii de rezervii ; cea de-a doua,
de :11)0 Inm in.la\i me, inchide spatiul dintre cele douB comparli-
mCl1 tC'. Ell ('sIc dcnumit il. clinfrogmli oorbli, folosi tA atunci dnd In stup
916
slnt douii rolonii gemcne. Pentru fixarea rame-lol" 'Ia transport \n
toral stupuJ are 0 bad\ Iransversala -care prinde sub ea scindUl'CI('lc
aoopJitoare strlnse la capeote in doua grupe.
Capacul are dimensiunile exterioare de 934 mm IW1gime, 604 nun
latime 120 nun inalp.me, EJI are [a parthle <loua deschIe1el'!
longitudinale pentru ventilatie, cu site indinate. Deschiderile ventilo-
toarelor au dispozitlve de acopenre j:>entru iarna. La oe doi pereti
stupul arc doua. m1nere din lier-beton, ce slnt pliabile, sau doua
solide prinse in pentru ridicarea stupului in oamion.
FundUt! este fixat <Ie corpul .stupului - ceca ee nu e bine - avhld
douB. stinghii transversale de 516 mm lungime, 60 mm 40 mm
inaltHne care. servesc ca pi'Cioare tnHitatoare 'ale s tupului fata de sol
UrdinV;;ele ,lUi sint .patru la numar : doua sint Uiiate in peretele fron-
tal spre marginile laterale ou dimensiunea de 300 mm X 20 mm inil l-
Ceil de al treilea este de 150 mm X 20 mm, tAiat In partea di ll
dreapta a peretelui frontal a1 stupului pentru nucelul ajutii -
tor. Al patrulea urdini.!j: este rotund ell diametrul. de 25 mm fiind fueul
In mijlocul jwnatAti,i din dreapta a peretelui frontal al stupului, acoin
unde iemeaza colonia. Toate au scindurelele <Ie zOOr respec-
tive prinse in bal'amale $i i nchise ou cite un foraiber.
Acest ti p <Ie stup are foloase neajunsuri, Unele cu
se compenseaza, dar cum este conceput el nu poole oIeri
nelimitate de realizare a unei mad productii in anii cu cules principal
abundent. Ell este tipul de stup bun pentru amatorul care face din
apicultura diletantism nu realizarea W1ei productti insem-
nate. Desigur ca aoe-ste lipsuri sfnt lo1M,urate de celelalte avantaje dintre
care amintim: controluI se face schimbul de fagun intre colonia
de baza nuc1eu nu cere 'Un efort Sint.suiiciente citeva minute;
ceara din ramele claditoare se recolteaza cu se obtine llipt-i$or
cu mai putine eforturi in comparatie eu alte tipuri. In s chimb, dacil
se ca adapost a dollA colonli eu 0 diafragma dar din
dubli1 pinza metalica cu un lung comun la mijlocul peretelui
fronf:al, rezu.ltateJe sint bune, ou t"Onditi.e ca deasupra fieci\rei colonii
- izolate eu cite 0 gratie Hanemann pusa orizontal - sa se cite
Un magazin de recolta cu de eel mult 11 mm ocupat eu r ame
Jnguste de 11 mm. Albinele douA lucreazA in comun.
umplindu-le cu miere deplin c!p3ctta. Va fi oferitA beneficiarilor sub
aceastA formli atractivi1 de miere in faguri noi. In acest seep se fol osesc
fagun presati foart:e subtiri, fLxati, in partea superioara cu 0 mid
tara sirme de sustinere.
Pentru 0 aerisire convenabHa a oolor doua colonii. fundul stupului
t.rebuie sa alba dauB. deschideri de 15115 mm prevazute eu pi nza meta-
lidi pentru reglarea temperaturii inchi:derea lor in timpul
iemii. eu el se poate face schimbarea matcilor in fiecare an _
cu botci -selectionate.
Dintre lipsurile acestui ti.p de stup amintim : lArgirea spa\iului pcn_
lru cuib pentru rE"COltA se face cu rame nu cu corpuri int.regi ca Ja
Upul muLtietajat, ceea ce impune dese intervenp.i pierdere de timp.
,
31 i
I.Il un cu,lcs In ava,lam;iA, din prima 'Ii ouibul esle bLoca'l ; depozitarea
!!llerij sc ra(..'C daterad flU pc 'lrlica!a cum fae aiLbinele in Jiberlate ;
cullJlll 6C extind(> mua tocmai aind este ne'loie de spatiu larg penlr.u
dl'PoziLul''C'a ncctaruJui IIi t."vaporarea apej din e1. 0 parte din aceste
Ihmjur1.'illri 'lor ii corootat'e cind vorn descrie la capitoll.ll culesIui, felul
clc poL II aplicate pentru ca Hecare din ce1e doua colonii s5 aibe.
1$1 10 i"K'Cst tip <Ie stop magazm de recolta care poate Ii clliar dubIu,
Ji'undul sao fix esie bine sa !fie ,t nlocuit cu unul mobi.I" inlesnind
0 bogata aerisire in 'lara inliHuriJlld roituL tn acest caz
vor Ci largi vor se:rvi Ia aceastA activa vell'tilape, avind
<Iouft pene ,Ia ce-le doua daturi ; astfel .s-ar stabili un curent
dt, care ar ajuta mult colonia ooacer ea mierii; eapacul esle prins
In baJamaJe nu ingaduie suprainlata,rea cu m:gaZline de recolta; in
sIbinele cl<ldesc mai cu intirziere Iagurii adaugati. Stupul
rIlr'tI pr'C'a lung, iar oolonia ocupind numai Wla din cele doua jumatati
(dflCfI nu are in el inca 0 calonie i n plus), apicultorui Iucreaza cu
orn'{'(:f1rc greutate la oonlrolul ramelOr, In timpul transportului in pas-
tornl OC'nsirea caloniei e5le mult limitata, oferind alhinelor 0 primenire
n numai prin cele doua ventilatoare ale eapaeU!lui.
Stupul de observatie
Stupul de observatie este un obiect de studiu pentru apieultorii
tlLrop.!itori, elevii 'fcOlilor de apieultura sau cercetihorii care urmaresc
dtrcrite probleme in leglitura ell coloniei in intedorul stupului.
.'i)c prezinta ca un duHi'plor in care trei rame STAS de 435x300mm
in etaje. Elc se sprJjina pe supol'\i din balot de 2 mm
in vinelu. DuIApiorul este construit din cherestea de 25 mm
el are peretele din fa,a. 'ii cel din spate ell lii\imea de 48 mm,
illr cej doi pel'eti din dreapta Iii stinga sint trans parenti, din
plexiglas dublu prin'ii in rame ell balamale in partes de jOs, fixaV
MUi> cu doua foraibere, Urdiniliul este in peretele din iata, in partea de
jOlS, Ce\e trei rame din interior au faguri bine acoperiti cu atbine;
eel de jos din oreptul este plin eu puiet de toate ViiJ1Slele;
tn eel de'"'8l doUea se afla polen -51 miere !jl multe alveole goale in care
mntea va depune 0'U3, iar eel de-a! treilea care are ulucelul de
hl'dllit Ilre l'ezer'le de hrana Ioc pentnl strinsura, Stupul de obser-
voUc bine populat are '1i 0 matc! eeva mai virstnica, este
la 8 mm uesupra ramelor,
PenLru ca albinele sa. lucreze geamurile lateralc sint ITl OS-
calc.> de dOUR obloane 0 husa acoperitoare ; sus este un capac in douil
upc. Cll st.r(, 8!j inA de scurgere,
SWpul de observatie are pe fund un orificiu de 4/6 em pcnlru ned-
sll'L', tlc:opc.>rit eu pinza metalidL Pentl'u en sa nu fi e invl1dnt ele fllt' HiC'!,
d 11 \1\ I'c un SUpal' t rlal Cll cl'colina Inuit de GO crn, binc nnC' nrlll 1"11
nlt'me pt'in:;c In funcl :;: 1 tixnl.c ('ll \ill'u!ji In 1'>01. Avfnd tn 'It 'dl'l'(' ,.:'\
POI)UIIl\ill II lopulul d(' ohsC'!'vlI \it' C1! 1.c- prell redu!!" !nVi <It.' It lll.:-
:11 ft
1'101" dill clnd fn cine! se pCl'ie 'ill dl'eptul nlbinc lincn! de
IX' Ull !:Igure (:u puiet. necApacit, lua-te eliotr-un stup din pr"is<1cil, Un
dI6p<)'1.i llv lcrmol'cgulator masca1 sau un mie clectro" de Inn-
1{"' lt l'l de <I,r, vol\l, in golul de In fund, 0 dildUl'fl pol riv,Il[I ;
lin LCt' mornCl ru pus in interior Unga geamul de observati'c, indicil t,CII1-
pcrntll ru interiOal'lL
ell njulOt'U\ stupu\ ui de obsel'va\ie se observA cum se eompot"l i'l
fllbi ll cle intl'-lrn lot (lrmonios; cum cM,desc bolti de salvul"e cincl nil
jIll IIIfl lct\ -5 i cum eclozioneozi'i mHtca nouA; cum se comport. albinclc
fill mot el! \(Ir inuinte de a la imperechere sau ce revine dill
t ht/nll de nuntfl etc. In arest seap, acolo, se introduc faguri, S,I U sc'
11111 I1I \i i, sc adauga Ill'ana. observind cum albi nele 0 prelucreazil !;ii n
t!C'I}()ZitCII1,li. De Hsemenea, se va observa cum doi'Cile hranesc puietul
110 cite OI'j pe zi ; se veriiica cum se comporta mica colonje d e 4)
ItUtkO Ilmr [1 introdusA, liini protec\ie cum procedeaza clnd colonia II
IION'pUI etc.
BAZA MELIFERA A STUPINEI
Buza meli1era 0 fOi'meaz!i suprafata inconjurAtoare a unei viitoare
win' pe care apicultorul 51!. stabileasdi stupins sa, daeA inten-
\It'H1C1l11t sil fad!. 0 apiculturii sta\ionara.
En trebuie sa cuprindA 0 vegetape eu flora bogata cit mai va-
IIIIUI. cure sA of ere caloniilor mult n,ectar poleo. fie din vegetatie spon-
("nO tie din cea cultivatA, care In total sa. se intindA pe 0 raw de
:J km, cunoscuta. ea de zbor rentabil1i.
E:a trebuie sa aiba drumuri accesibile, apa. din abundenta, 0
UlldH'lre a stupinei in zilele toride de vara 0 apArare naturalli contra
vt 'HUluj dominant. Desigur cA aceste locuri ideale se gasesc faarte rar,
lUI' este nevoit sA facl!. apiculturA pastorala, singura care da
l'Uzullute bune mai sigure ca productie. De multe ori sintem nevojti
1/\ 8lllm la 15-20 km de orice a!?ezare omeneasdi in plin ori
de munte, renun\,1:nd la contort atund cind oolonJile au un
r lilefl bun. Alteori, cind ahia terminAm aranjarea stupinei, culesul
este scurt ne obliga sa plecAm din nou in alt loc, ell 0
tl ort!. ce abia incepe sau este gata sA inflareasca.. ,In telul acesta dam
l)osl blUtatea caIaniilor sa nu piarda niei 0 zi din cauza lipSei eulesului
putem realiza astfel reeoIte marL Numai in tl1:rile unde ai?ezarea geo-
Urtltlca este favorabiHi., avind un regim de cli.ldura !}i umiditate perma-
n('lltd. stuparii pot face recolte mari; in Uniunea Sud-Airicana. in Austra-
lin. in Argentina unde eulesul dureaza 7-8 luni pe an. eoloniile sting
I'ecolle de sute de kg la fiecare stup. La nOi, eu primaveri timpurii ljii
com reci abia in mai avem un eules serios de Ia sa1cim !}i in iulie de
lu JIOilrea-soarelui.
De areea trebuie iAeut totul ea baza meliferA a tArii noastre sA. fie
[lstrel organizatA. incit niei 0 palmA de tel'en sa nu rAminA nefo1ositA
00010 unde agricultura nu 0 poate Iolosi ljii pe care sit 0 imbogatim cu 0
fl orli meliIer1i vi vace. perenA, deci una care multi ani
frtrl'i 0. ti nevoie de 0 noua folra sA neeesite eheltuieli de
1ntl'etinere deci:t prin d'irirea ei, atunei dnd este eazul.
Problema bazei melifere spontanli sau cultivaUi. trebuie rezolvatA
llIal Intti de JoruriIe superiollre apoi npUeata intocmai pe teren. Dadi
(tE!ricullul'a nu lrebuie IipsiH\ de niei 0 supra(atli unde at" dn productie
opoi ,';I i lIp iCUltUI'U "t'cuuie sprij lnitll en 0 flnexu a flljri-
ClIllllt11. Eqte ("\!f1US{'1I1 U!)ClI't,u\ dL'O:;ebll <11 nl binc\ClI' in POh:n[ZIlI'l', ciu' \!
320
nu Cere I1ImlC I.n schlmb ca piaU!., declt numai 0 atentie !;ii un fl jutor
tn cibeva eriUce. !In schimb, produsele albinelor rlispUitesc din
plin striidaniile apicultorilor.
Cum se ponte ajunge 1a indeplinirea acestui seap? In pl'illlill
dnd extinzind culturile agricoJe entomofile in preaj rna cArora stupinclc
vor tj deplasate pentru polenizare. Slot cuJturi entomofile carora inca
nu Ii se da sufidentli atentie ; de pildli soia care de ani ani se cult.i v:'\
mereu cu soiuri care nu dau nectar, deci niei nu slnt poIenizate. Am stat
cu stupina linga 0 mare suprafat;;l de soia, irigatA, la G.A.S. Peri!} !:,j al -
binele nu au recoltat miere; la fel la G.A.S. Prundu cu sute de hectare
tlirA a :fi ce:rcetate de albine, in S.U.A. sint unde se trans-
porta mii de stupi care ofed cploniilor 0 miere de calitate in eanti-
tAt
i
mari. De asemenea cultivatA in.ainte cu 4-5 decenii pe su-
praiete insemnate in partea nordicli a Moldovei Bucovinei, este datA
cu totul uitArii, de!}i este 0 pianlA meliferA bunA care in unele 'tAri for- ,
meam - dupli floarea-soarelui - una din cele mai lnsemnate surse de
miere, 0 stupin!!. de la Tulcea, condusA de tehnicianul Gh. a
realizat 0 buna productie de miere de la hriljiCa cultivata pe malul sting
al Dunatii treclnd tn zoor deasupra apel, albinele risesu sa f,iE'
prinse tnecate de mieHe vAluiri ale apei la oriee vint cit de u!;ior,
In gospodiiriile zootehnice eu specific porcin ar trebui extinse eu1-
turUe de napi (Helianthus tuberosus), plante perene care se
tnmultesc atlt lncit este nevoie sa tie mult r.!irite. Este un aliment ex-
ceptional care cu sueulenta lui bogAtia de albumina digestibilol ajuta
la cre!}terea tineretului porcin, Aeeasta modestA plantA oiera albinelor
tn toomnd, 0 cantitate mare de polen necesar colonillor, pentru a-ljii
noi genera\ii de wbine tinere capabile sa treacA cu succes peste
rlgorile iernii .
In prezent livezile au fost extinse pe toate regiunile deluroase ale
tttrii, acolo unde agrieultura nu putea da rezultate. Daeli printre rindu-
rUe pomilor ar Ii insamtntata facelia care este una din eele mai bogate
plante meli1ere, daci1 s-ar da 100-120 kg superiost-at la hectar in
dccursul verii de la aceastA plantli s-ar obtine foarte mari de
m1cre. Totodata, ingropata sub brazda ea verde. facelia dt'!
pomilor roditoci substant:e realizate prin putrezirea lor in
rlccursul toamnei iernii urmatoare.
Introducerea in livezi a eulturilor de allne care cu cit imbatrinese
dnu r od mai bogat oferind albinel or 0 mare resursA de miere il;i polen.
I1r mold zestrea melifera a tIlrH. t n S.U.A. sint zeci de mii de hectare de
linn, unde stupinele sint transportate in pastoral pentru polenizare, dind
In ncela$i timp mari recoIte de atine toarte apreciate in alimenta\ia pu-
hllcl!. pentru eA vorbim aiel de livezi, este de dorit ca fiecare specie
lid lie plantat.i1 in masiv chiar varietAtile aceleialjii speeii nu trebuie sri
110 plootate la un loc, dac! ele au 0 ioflotire distantatA in timp. Aceast;-l
th.'ow'Cce- atunci cind apare un dAunAtor specific uneia din multiplelc
tile Hvezilor ljii trebuie neapArat aplieat tratamentul ell pesticide,
1l1111ollllC de nlblne slnt intoxicate, tocmai ele care slnt aduse aeolo sri
IlJlll e III ll1/irirea rodirii prin 'polenizare. De asemena, slnt Ioartc
'1 ,", W :'121
multc sli.,.iituroase de soloneturi care pot Ii imbunAtiitite in-
alimtr ltl l1d pc ele plante meliIere ce s-au adaptat de-a lungul timpului
CO ast.tei de soluri dau productii mari de miere ani ell chel-
lulcli reduse. Moo tirziu aceste plante intoarse sub brazdli. l onneazA
1111 verde, redinJd solului puterea lui rodnici1. Un he'etar
tie Talpa gitei (Leonurus cardiaca) of erA aIbinelor un cules aUt de
incit S- a calculat de c.!i.tre cercetAtori ca. se paate ajunge 1a
() caotitate de 445 kg mie.re la hectar. La Iel slot sulfina albii $i gal-
/i HlUl (Melilot'Us albus MeWotus ofiicinalis) ori Limba ve#eluf. (Statice
timonium, drobu$orul (1satis tinctoria). crnciJerli ee afer! albineior mult
Polen nectar avind 0 !olosintA industtialA in culonlar

Terenurile deluroase spAlate de apA, npoase, pot fj fixate cu Spli-
ll1ita (Solidago viragaurea) faarie bogata in ,polen pinA. tir:ziu in toamnlL
Plnntu !!}i ramifica rMacina atit de mult incit solul este ea 0 pisla deasA.
.. 'arc nu permite niei ploilor d,-l spele , !ii niei terenului sa mai alunece.
Pa.celia (Pharelia tanacetifolia) este una din cele mai melilere
\
l tllrltC dnd terenul este bine pregAtit !}i ingrA.!jat cu fos!atice potasice.
tl R.F.G. ea este cultivala pe suprafete lntinse ca planUi. furajera, de
,'Ind selec\ionatorii au obtinut un soi lArA. peri!}ori pe !runze, ceea ce
rllcco co planta la origine sa nu fie consumat.1i de animale. Ea are un
IIlIH'C procent de albuminS. digestibilA la leI ca sulfina albA care io ulti-
Il lcle doua deeenii a jntrat !}i ea in rindul plantelor furajere
1\ (:010 unde se obi!}nuie!}te ca secara de toamnli sa fie cosita ca masA
verde pentru siloz sau consum imediat de catre animale in stabulatie,
tl liCA s-ar insliminta imediat faeeDa !urajera gennanii, s-a.r oleri miilor
dl' colonii posibilitatea unui cules bogat de nectar sau polen, iar in
IOlimoA planta ingropatA sub brazda va fi un ingr liSjAmint verde ne-
IlltlCCUl.
Pentru cA vorbim aici de nutretul verde dat animalelor In primii-
\lUI'ii, prin cosirea secarei de toamnA, este cazul sA ariitAm rezultatele
cxceptionaie obtinute de cercetAtorul V, Kazar timp de 6 ani ell ames-
t(!curi furajere produeAtoare de nectar. Du-pa cosirea secarei verzi de
lownnd pentru alimentarea 8nimalelor in se tere-
nul insAmln\ind porumb de furaj 20 kg saminta la hectar in amestec cu
"alba creatii (Malva crispa) in eanti'tate de 2,5 kg/ha, plant. melifera
COl'C. secretA mult nectar, Tarlaua a fost ingra9atA eu 160 kg superfos-
((i t., 100 kg azotat de amoniu 9i 80 kg clorudi de potasiu. In veri cu ploi
regul ate s-a ob\inut cantitatea de 23&--347 ehintale de masA verde la
hcctm' respeetiv 167,5--351,8 kg de nectar la hectar de la !lorUe
r'll\ lbci. Porumbul s-a insamin\at cu semlinatoarea obi!;muiUl. iar nalba
ell CeA pcntru legume.
AsemeoeQ amestecuri le-a fecut in cultura inWa 9i aoume: dupA
prtioaseJor se arA superficial la 6-7 em; apoi to
loollmott se facl!' 0 adHura adinctl de 22 em, Porumbul se in
rl prilic, i(lr dupii. pri'l.!:; ituJ Intre rinduri Sji plivitul ehimic se ins1imin\eaz:l
Illln: ['I ouo!'! nl!bu cl'catii cu 2,5 kg sAmin\a 25 kg flOarea-soUlcllli.
IlccllllnrcQ p<'lltru !)iioz sc race dod nr.lbo 8 intlorit In !nasA :
;t:l:l
fllund pe linga !I011rCflwSoorelui oalba sint inIJorite f? i da1l nct:\ ul'
polen mult, porumbuL este in .faza 'de lapte. Cele mai bune rezull" ll.'
s-au ob\inut cind amestecu! a 10st numai de porumb 9i nalM crealA, In
jumlitatea a doua a verii cultura cosiUi a otiivit - vorbind de nal M, -
obtinindu..Jse alte 16-25 chintale' de masli verde la hector.
Paji., tfle - in special cele de munte - pot deveni un conveicr
meliler de prim rang pent-ru aibine (mai ales cli acolo ploile sint abun-
dente) d>aca se arunci din semin\,ele melifere pe care chial' vitele
caloind Ie ingroapa in sol iC)l' umiditatea Ie ajuta sa germineze repede,
Astfel. la truoiul hibrid de Suedia, Ia lei ea la ghizrlei, cind insAmin-
tarea se lace to'amna, este mai asiguratA. In aceasta prLvin\<,,1
gregetinul (Geranium pratense), sulfi1Ul. sugelul, trifoiul pitfc (Trifo-
lium repens), paji!}tile, iar animalele au 0 alimentatie in-
destuliitoare.
Finetele artificiale trebuie cosite tn rotatie zilnica pentru ca albinele
sA aiba posibilitatea sA culeagA nectarul lor inainte de cosire. Aici este
locu! sA amintim un amanunt de mare importanta pentru albine in legii-
turA cu cositul iinetelor artificiale : s-a observet cA albinele care nu srnt
speriate ca sA se inaltel:n zOOr Inainte ca !loarea de pe care ele culeg
neclarul sA fie tAiaU cu coasa mecanicA. cad victime sigure sub tlii.!j: urile
coaseL Pentru preintirnpinarea acestei adevArate calamiltiiti, eaci astfel
se pierd tocmai cuIegatoarele care asigura recalla de miere polen.
trebuie adaptat tnwntea cutitelor un dispozitiv de lovire la eel pU?n 1 m
de planta fUI:ajera. gonin'd astfel albinele 'de pe fiori inainte de a ri
prinse !}i distruse. Acest aparat inca nu este anexat Ia aparatura noastra
de rCOltarea furajelor, de9i in alte tAri este 1010sit la de cosit.
De asemenea, cultura de mazare care rode!}te mai bine da. productii
mai mari clnd se dezvoltli pe verticaUI., se impreunl'i cu
mU9taruI alb sau :!acelia care oIed mazAI'ii un bun suport de sustinere,
ce-i permite 0 recoltare mai u!}Oarii a culturii de bam. decit atunci
clnd ea intinsa pe sol. Daca In tarla s-a Iacelia va f i
cu aut mai bine pentru un cules activ de miere polen.
La lei trebuie procedat {;i Ia cultura coriandrului care tnainte de <l
fi rlndurile abia se observil, se insArnIn\aza prin fa-
ecHa care este prinsl1 sub pamintul prA9it. Planta melilera se dezvolt.<'\
odatA cu eea de bazA dar inmnte; albinele culeg nectarul , iar
.:iod Wlore
9
te coriandrul deSji :!1orile lui au un miros respingator de
stnt evitate de culegatoare, fiind cultivate cu facelia, albinele
tree ul;i0r peste aceast! micA cu aUt mai mult cu cit dupA 4- 5
tile de la inflorire mirosul neplAcut dispare! iar albinele cu1eg de la co-
r lundru mari cantitA.ti de nectar 9i polen, mai ales dnd j S;-a dat tn prea-
labil un ohimic.
Perdelele de completeazA de asemenea restrinsa noastra
bllzli mellierA de pe suprnfe\ele iotinse ale Barliganului sau din sudul 01-
te-niei insprc DunAre unde sint zone nisipoase etc. Salcimii plantati in
lI('cs te zone, pretindu-se fcarte bine pe asemenea soluri. pot oleri mari
cuntitllti de nectar. In 1954 am stat Cll stupins linga 0 perdea de protec-
Irc de 8111 ciln, de 8 hectare, lingll. GA.S. Lehliu - 9i am reali'lut
(, rC(.'( Jr(1 : totr-o singurA zi cintaTul de control a inregistrat 12,5 klo:
:12:1
de strtnsurl1, totalizind miere marfa de 65,5 kg de stup, in afarA din ceea
CO om H\sat din bei!}ug in stu pi.
Pinntatiile de-a lungul cu arbori meliferi cum este de
pUdli. Sophora ja.ponica, ce are un coronament foarte mare "i umbros, vor
oteri tnse;nnate cantitAti de miere ; albinele cauta. atlt de mult nectarul
Hccstui al'bore, mcit chiar florile chute pe sol sint nApadi'le de albine
COI'C Ie sug nectarul,
Taluzele dinor ferate sau cele ale digurilor imbrAcate cu saldm
pi tic (Amorpba) - nu numai ca Ie consolideazA, dar oierl!. albinelor
/nwose cnntitl!.ti de polen !}i ceva nectar.
lata;, tined apicultori, ce tnseamnA 0 bazA melilerA organizata cu
('.'()llcllt'Sul tuturor apicultorilor din toate regiunile ta,ril, 4e orga-
IIcle de conducere ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare
A1>eiol', ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din Republica SocialistA
HOIIll\nia.
COMPORTAREA STUPARULUI
CU ALBINELE
"Ou dragoste de pArinte sa te parti la1! de aeeste harnice gize ! -
mi-a spus primul meu profesor in ale stupAritului - blitrinul prisAcar
din satul meu natal.
Intr-adevAr, $tefAnache Roiul , din Chitcanii Tutovei era prin-
tre aibinele lui ca un vrajitor. Avea barbA mare, alba, colihe $i plete
ca plAie!}ii de alUidata iar cind umbla la stu pi, albinele se a$ezau pe
fatA, pe plete, pe barbA, dar el cu vorba bUnda de batdn moldovean
slAtos, Ie dadea domol de-o parte !}i Ie spunea, vorbind cu ele; "Usa-
ti-ma sa vii aj ut fetele tatiP' ! ele reluau zborul, supuse, parca i-al"
11 lnleles sfatuI.
A'ia au lnceput sA-mi fie dragi albinele, incit in sezoanele reci, dnd
cle nU-1i culcu$ul cald al .ghemului, Ie dU'e dorul.
!}i voi - tineri apicultori - inainte de a deschide primul stup
til a cerceta albinele, invatati cum sa w purtati cu ele, cu bUndete
dragoste, fAcind incete, ferindu-vli de a strivi vreuna clnd ridi-
sau 0 rama pe locul ei. Nu numai ca Ie pierdeti viata proce-
dlnd dar mirosul veninului este de alarmant pentru al binele
din stup .!?i chiar pentru eele stdi.ine aflate in zbor, incit de indaHl, altele
$1 altele via sA vA in\epe eu durerosul lor ae cu venin, Nu de teama
(lcestei dureri sa Ie proteja\i, did in definitiv veninul albinelor este un
InUiritor organic penlru noi, dar pentru sentimentul ce-l incercati cli
u\ i putut udde 0 fiintJi atit de folositoare noua, oamenilor, direct .!? i in-
lllrect. Direct, pentru ea fiecare, cu picatura de nectar !}i cu
plio cu polen, produc\ia care in meseria noastra se masoara cu
mlligramul, dar !}i indirect prin 1010sul ce tl adue toate plantelor ento-
moIile, cArora Ie aj utA sa rodeasca mai mult, prin polenizare.
Minuirea aibinelor este 0 primA invAtAturA, ce fiecare din voi tre-
Utile sa 0 deprinde\i, caci - a"a cum am spus-o totdeauna - zadarnic
cJncva ar cunoa!}te toatA teoria apicola, daca atund dnd trebuie sa 0
upli ce, nu va avea rabdare, singele rece, lini$tea .!?i stapinirea de si ne,
ell sl\ nu alarmeze albinele printr-o comportare brutala sau f aro'i 1"0sl.
:ci nervo!}i, cu repezite, nerabdatori, care vor sa faca totu} in
(ugn, cci care nu pot suporta sa vadA cum aeul unei albine s-a intipt in
sAu ori pc fatA, cei care nu pot sa rabde ustllrimea fl
ftl\(pll. turi i m\ in-{'{'L rama Is locul ei in stup. pentru cn abiu dupl\
:12;'
l\cCCa sli sconUl neul, nu var pulea face apiculturA decit dacli i.!j: i vor
C(lr'cctf) 0 Bs t!el de comporture. Fiecare meserie arc parten sa de greu-
de obosealA. Pentru apicuitor durerea acestor eu venin
0 pint rll de incercarc, 0 dovada de stoicism, de 'indlrjir'e, de bArbi1-
\h', pe care de dragul albinelor 0 suportA eu resemnare. eei care nu
VI I!' ur llla aceste sfaturi flU VOl' putea deveni apicultori. Albinele ou
lltocil decit atund dod sint deranjate li se tulburA Vorbim
dcsl gur de albincle noastre, bllnde harnice, cAci in unele regiuni ale
ex.isLA slbine agresive 'Care nu lasa pe nimeni d. se apr0i'ie
slupinA.
Dar !:ii la noi - de pikUl. 0 stupinli de anumtt e tumid
pt\5l\ rl insecti vore - sint dispuse sA intepe. Pentru a v"A feri de
pLHll r i , mai ales Is fatA unde sint mai dureroase deformante, t rebuie
lit! va capul cu 0 pAtade - de preCerat din paie - cu
fl lnli l; c sub bArbie. Peste borurile ei se fixeaza a masca din titan care
ilrO tn partea din fata un pAtrat de 25/25 em din teslitura neagrA radi
din nylon sau din pAr de roada. de cal. Numai dac! are culaarea neagrA
lI iupnrul paate vedea bine. PAIAria uu trebuie sA fie din ptsHi, pentru ca.
tllulte albine tntepind-a 1$i pierd aeul ce nu mai poate fi soos din tesa-
Illra bi1tuta deasA. Acele eu venin prin mirosullor atrag sIte albine
l.Un prisacli., c! se isd in stupinl1 a agitatie periculaasA.
Masca nu este nevole sA fie tn permanentA cobariUi pe fatA, ci nu-
nlol atuncj clnd sim\iti ci1 albinele sint agitate var sA intepe, In zborul
lor Agitat zumzetul are 0 tonalitate de perceput, Jar stu:parul lasA
II) jos masca pentru citeva minute, pina. ce albinele se
Slnt mal1ti din pinzA metalieA, nepractice, cAci pe linga cA se scot
ru greutate de pe fata, in varA, ele se incing sub razele soarelui devin
\nsupor.tabile. 0 mase! de tilon se paate tine oricind tn buzunarul hala-
tuiui
l
puntnd-o la pAIAr ie foarte
De teama in\epAturilor unii stupari din stupinele rruel falosesc
; este tot ce poate !i mai sttnjenitor in IucrlirL Ei pot tnlAtura
Inteparea mtinilar, dacA. inainte de a incepe lucrArile 18 stu1>i, !olosesc
o SOlutie propohls 15% in alcoal, care..,!OtQd.aJA este ..Lun de-
zinlecfrmt. Altii folosesc 0 solutie de alcool in care timp de - ro zile s-a
macerat fl oarea de soc, care constituie un apjiug valor os. tn lipsa aces-
torfl, daeA stuparul ireaea miinile eu frunze de mAtaciune, rolnilA.,
isop al cAr or miros place albinelar, it fere!): te oarecum pe stupar
de IntepAturi. In stupinele gigant in care voIumuI de mund!. este muLt
mal mare, sinl necesare. Este drept cA. pinA acum nu s-a lu-
c'l'.ul GU bllnda noastrl!. aIbinA de rasA carpatinA in astre} de stupine gigant.
Inai nte de a incepe lucrul in st upinA. stuparul se spalA pe miini, -
cecn cc n va face cit mai des, mai cu seama cind are in stupinA unii stupi
hollUlVi !;I i se imbracA eu un haklt alb, Alcesta nu numai cA-i protejeaza
hulnclc. dar culaarea lui este pentru albine. Hal atul trebuie
s pi'i laL cit mai des, murdArindu-se ceea ce este a mAsurA in plus
d( Iu-icnl\.: I,rcbuie sA ui b3 elastic III ciici ulbinele ('(' inl l't\
IW mlneci, tn\capa Illai tntotdellunn. Buzunarelc huJaLullil de hi picp\'
InlCI'lI lc Rl\. ri C' Inrgi (".{I Incup..'\ 1n cl 11 de mici ull l njc
:120
(:urente: dA1Li\a de r idil:a1. 1$ 1 raciaL rameie, un roic de sr.'Os cui c
de Ui:iat sirmA, 0 colivie de matcA, carnetul de noti\.e pl'ovizol'ii, l '
oglindA 0 penset!\ de seos acele de pe fatA etc.
Stuparul trebuie sa aiM 0 cura\enie eorporalA deosebiti1 ci'i..d mi .. o
3ul de t ranspira\ie rar schimbate iriti1 albinele, miros ul de
alcool exalat sau cel al eariilor dentate nu este suportat de albine.
Spuntnd toate acestea in legAturA cu tntepAtllrile plbinelor trebuie
Sa ca smt persoane care nu pot sa suporte organic veninul albinclur .
S-au v1izut cazuri grave ce s-au terminat cu sucombarea, dacA nu ill-
lervine imediat medicul. Vorn Iamuri mai pe larg problema clnd vom
vorbi de anafilactice periculonse,
DeoeamdatA sa retine\i eA puteti suporta rnai usturimea inte-
pAtturilor folosind un tampon de vatA muiat in apa. de Javel sau 0 solu\i c
de amoniac 10-12 picAturi la un pahar cu apA, or i tamponari cu ulei de
(Eugenla caryopl)ylata), Frunze de pa.trunjel frecate pe locul du-
reros au 0 binefAcAtaare, de asemenea perclorura de fier, care
se la farmacie,
Lucrarile in prisare, mai ales la primul control de. primAvara dupl\
lunga iernare a albineior, trebuie incepute numai dupA ce in stupinA
albinele au pornit a activitate relativA i hi citeva zile adue polen in
stup. Daca s-ar incepe controlul prea curind aibinele se nelini'ltesc, iar
matcs, faarte sensibUA 18 aceastA bruscA luminare a stupului, cautA, fu-
gihd, sA. se ascunda ; wbinele 0 ataeA uneori considermd-o drept strAina,
pe cind dacA ea Incepe sa depunA ouA in cuib, aIbineIe se compot'lla

Controlul coloniilar nu se face pe ploaic sau vint puternic, Coloniile
6e siiit agitate atacA.
Nu- se deschide stupul tn. primavarA la 0 temperaturA mai midi de
10-11 C. Cea mai potrivitA este cea de 18_ 20C. La nevoLe absoluta,
cin'd In sf upi stnt !toareci ce trebuie eliminati, stupul se desehide de pre-
rerat lntr-un adapost.. Fagurele pe care se matca se pune pu\in
mai dep!irtat de rei vecini - in lAdita portativA - pinli. se face curA\irea
compleUi., ea apai sA fie ,*ezati exact tn ardine, la c.!ildurA
2- 3 ore ptuA ghemul se reface.
la control nu se cauta spre a fi vAzutA matea dnd tempe-
('ntura nu este potrivitA; prezenta puietuIui este 0 garan?e cli. ea esle
pl'czentA, Totu!):i cine tine sA a vad!i din anumite motive, mm ales clnd
nu este rnarcata, stuparill pune sub 0 colivie inchisA dar goala,
11\ cnre au mai stat matci ; a doua zi desehizind stupul va aDa matca pc
uno din cele dauA fete ale !agurelui pe care a stat colivfa,
La un control in stupul mult.ietajat cu 3-4 oorpuri suprapuse, ur-
tH{\ I'indu-se din anumite motive matca, se introduc douA gratH Hunc-
mnnn i ntl'e corpul 1 2 !?i alta intre 3 4. Dup!i trei zile, in corpuJ
untie Rint. oull cu siguranta re se afla lii matea; in felul acesta stuparul
t:1I 111 1'1 motci.I numai pe cele zece rame ale ace-lui corp i nu in-
1I'l'gu l stup, deran jind taatA colonia.
!t2i
Controlu! stupulu,j se poate lace fi1r4 a mal scoate lagurli alara, ci,
I'<llrliglnd perna JateralA diafragma; astiel se face loc sulicient ca in
",olul rl\mas se tragtl. !agure dupA fagure l1i sa fie cercetat pe sus
1)I'lvind printe intervale. Astfel stuparul il1i ponte da seama de
.t tuu\ic.
Clnd in stup se afl! diafragma chiar lingA unul din pere'tii laterali,
nl! Int'Crcati sa 0 scoateti, clic.i adeseori, intre ea pereti, aibinele cIti-
"I'SC care 0 IixeazA ; este de pre1erat sa impingeti cu care
Beolo drept pirghie, ca sA loc primului fagure de ling!
dlutrngmA, care nstfel este scos Fagurele se rididi incet, avlnd grija
loW ulbinele aflate pe perete sau pe lantetH laterali sa nu fie strivite; 81-
iJJllc]e nu trebuie sA fie frecate de celelalte albine de pe iagurele vecin,
rile'! ele se iritA
Cercetarea unui fagure se face in conditli bune dadi stuparul stli
ell spatele la lumina solarA, care astiel bate pina la fundul alveolelor
.,i pot observa ouAle larvele din ..interior.
Fagurii sco.!j:i se pun tn pofltativA .!j:i nicidecum afara, rezemati
d ", pcretele stupului deschis, pentru eli apare furu!}agul, care dA na!?ter:e
III 0 mare in prisacli, soldrndu-se cu pagube marL Rezemind
rllllurH aiarA, lingA stup, se poate intimpla ca pe unul din ei sii fie
molen. iar aceasta sa se urce pe peretele stupului' astfel sA se piard.!i.
La contralul unui stup, grija cea mai mare a stuparului lrebuje
ludreptatA asupr8 matcH. FUnd marcatA, ea poate Ii u.!j:or observatA
fcl'llll in special de alar marea fumului. Pe cit se poate, fumul va:i crt
Inul pu\in Colosit, cAct dacA se ahuzeaza afum1ndu-se mult taate intervalele,
tie creeazA in stup 0 rava.!}ire totalli : matca l.,i deregleaza sistemul &iu de
I)uure in cere din ce in ce mai larg, fAra sA lase in urma nici 0 alveolti
"cocupatA. Doicile. care urmeaza un program precis de hranire a puietu-
1111 larvar in direct! legat udi. cu virsta fiecarei larve, cu doze diierite.
C'u de substante proteice !ji glandulare, pierd fjirul nonnal al
hcestor ftrAniri ; unele larve chiar ra.min un timp fla.minde. Albinele cUi-
de faguri, ce stau in perdele, a.!j:teptind aparitia solzi.!j:orilor de
ceorA, pAdisesc Iuerul cind se dA fum mult 9i cu greu il mai pot r ein cepe.
li'olosind in schimb un pulverizatot fin cu apa curaUi sau u!}or indulcit!,
nu oumai ca aibinele nu se irita., dar se ling unele pe altele" stau lini!}tite
1;11 losa pe stlUpar sA lucreze tarA leama. Sentimentul de teama la om
(IcLCl'rnmA slstemul sau nervos - in Special nervii adrenergici - sa
At'crele udrenalina, datorita unui honnon ce asupra glandelor
uprarenale. Mirosul acestei substante ce apare pe suprafata pielei, iritA
hlbtncle care inteapA. Cine lucreazA linili'tit fAra. teama, nu degaja
IICIJ(IS U1 sec.retie, iar albinele nu inteapa decit atunci clnd sint bruscate.
Cind sinteti nevoiti sA periati albinele de pe ambele fete tile unul
opem\-ie facuHi des atunci dnd se controleazA stupii stl. nu nlbA
O(i lci, Care se observA mai greu daca -fagurele este acopel'it cu nlblne, -
1IIi'l'HI'c/J LI'cbui e lacuta cu tontii ntentia !1i Hni,5tit, mi !1cl'i1'i
Hlfl lul'lnd ('u IX'riu ulhincle de pC' fngure! densupru nili plilul clL"ld dlJ.
:120
4tLJIl<':,i. cu peria care trc\)ulc srt tIC! I otA cit IagureJui, se tnll1-
Wior albi nele care se grAbesc sli intre prin intervalele dintre fagurH
vccini. In aceasUi. este de pre!erat sa in 1a\a stupullii (J
iHIClltti de carton asfaltat prins cu doua ,pioneze de srlodura de :tbor
" stupului, maturinid pe el albinele de pe suprafata fagurilor. Aluud
opel'll\ia de periere se poate f-ace brutal, pentru a speria albinele care
Ie grtlbesc sii iotre pe in stupul lor; to schimb cinid periereu
fnee deasupra stupului de&C'his, opera\ia se executa. in'cet.
mare la folosirea periei. Ea este un obiect pretios din in-
....cnlaruf apicol, dar foarte periculos
J
00.ci c,u ea. se ponte transmite U$or
() bOOlil intre stupi. De aceea m buie mereu sJW.latA cu api\. de robinet .!Ii
ali mult clAbuc de sApun, pentru a indeparta microbii de pe ea. Dadi_ 5tU-
are 2-3 perii de schimb, dupA spAlare. fiecare este pusa pe un
capac de stup, la soare, ale carui raze bineIacAtoare distrug eventualii
ngcn\i patogeni care ar mai 1i ramas dupA sp!lare.
Pentru a evita periel'ea, multi stupari scutura ramele de
bl1ttnd cu pumnul lanletul super ior, .!j:i tinind bine rama cu min a stingfa.
EI nu procedeazli bine luerind astiel. c"3ci dac! 1n alveolele fagurilOl'
l\slCel scuturati se aflA puiet, el va suferi mult, iar dacA in faguri cslf.:'
mlcre; eo se va imprii!}tia pe locul unde s-a fAcut scuturarea, ceca ce
I\tl'{lgc aibinele strli.ine .!j:i se isc! in prisac!.
Pentru examinarea unui fagure stuparul trebuie sa slea cu SPH-
lclc spre soare. Rama se tine in diagonal, cu mt,na sting! apuc1nd col
\u l de jos al ei . iar ell cea dreaptA coltul de sus. In fel ul acesta rama
ponte:! ti inclinatA u.!j:or, datorita mierO din 'Partea de sus a fagurelui
ooro !Hnd mai grea ajuUi la, bascularea ei ; astfel, fagurele poate Ii
Illtors automat clod pe 0 fatA, clnd pe -cealaltA pentru cereetare.
1(1 general este bine lCa stupii sA fie cit mai
,ltupudi trebuie s1i invele cum sA cunoascli situatia am interior,
I n 1 mul desch:ida.
hll'
f lirt!
Ontl luerArile s-au terminat, a.!j:czarea podi.,orului peste sbl.l Pli 1
lfC3Chls trebuie fA-cut! cu grija; podil;iorol se tine de 'doua col\UrI 111
,1INJonol . apropiindu-I de perimetrul corpului de stop din parten Il llpl' .
dOl-It'lL lUi se face ell mi.,dri tremur,in:de pentru en albllll'l11
.I m\ind eli sint In pericel - se retrag intrinid in stup, ori pu
Ollllllincn exterioarli a podi!1Orului, evitinduse asbfel strivirea lor. 1\111..
n\11tot'ul cu oarecare pract.id shute cind intre podi!}or .,i Infll'gl rdh
Illupu lui nu mai sint aibine a.'?ezindu-l definitiv 18 locLJI 11.1'1 11 .
.,hlorvn\ille fAcute sint trecute Ia partida respectiva .
{'\,lbinelor nu Ie plac interven\iile dese ale stuparuluL Via\;l l ur
I .. colonic (/l\inuie de mHioane de ani, iar omul o-a intervenit dired
III lutirnltut('n. locuin\ei lor decit cu clteva seeole in urma, Deci nces"
Ie stricl'r. trebuie evitat pe cit este posibil.
BIOlo!tul !rancez G. Eugene spune di: pentm colonie, deschitlc
IfI{1 uoul BLur cstc ea 0 de deschidel'c H Ilbdomenului urwi bol ..
nll'/I /l\f!UUI. de un chlrul,!:,
32
1
1
Estc drept ea, aparent, aibinele se cu aceste interventii
1$1 IIU totdeauna eu intepAturi, dar aceasta este doar 0
a stuparului, eAci wate interventiile se soideaza eu a pier-
dCI'c de t1mp in mersul norIn'al al operatlilor coloniei.
Multe din eele spuse aici, vor Ii dezvoltate pe pareurs odatA eu
luerarile cerute de controlul de primAvarA, pe care il Yom expune pu-
lin mai departe.
Priviti albinele - tineri apieultori - ea pe prieteni dragi.
l\,I utnti-le la nevoie purtati.-vA eu ele .,eu dragoste de parintel.t,
cum m-a pe mine bAtrinul stupar din satul meu natal. Cind
In primliverile reci multe aibine duse dupa apa se rebegeau de frig
pc scindura unde apa curgea, el Ie mMura pe un Ie ducea in
la elildura tinga geam, .!?i dod Ie vedea dezmor1;ite Ie dAdea voie
Nit iasli sa se dud la stupul lor. A.!?a m-a invatat primul meu pro-
fCliOr 9i vA invAt 9i ope voi, astAzi dnd sint tot aUt de b!itrin ca 9i el,
, I plin de acelea.!?i simtaminte.
LUCRARI IN PRISACA
- Dupa cum .!?t.i\i - tineri apicultori - tn apicultura sezoanele
sint decalate co 0 luna; anul apirol incepe eu toamna apicola, odat .... .
cu luna august 9i dureazA pina la finele lunii octombrie ; iarna
uilnatoarele trei luni pinA la sfiin;;itul lunii i"anuarie; pr.imAvara cuprinne
luna februarie, nfartie .!?i aprilie, ca sa sr.iI1eascli cu vara cea bogaUt
pina la finele lunii iulie.
Pentru singuranta lucr.!irilor ce trebuie efectuate strInsa legatura
cu diferitele epod de innorire a ,principaleJ.oI' .plante me'litere este bine ca
stuparii sA cunoascA .!iii ISii ronsemneze obsevatiile diD regiunea
urlde se gAsesc stupinele lor, .date care in mod obi9nuit se repetA din 11
in 11 ani, astfel cA ei pot l',i,u cu a oarecare aproximatie clod trebuie sa
til'ceapa unele lu'Crari in prisacl, tn raport 'de 'Situatia vremii de afarA.
Obi.!iinuit, in luna martie albinele pornesc 0 aetivitate in-tensA in
cAutarea nectarului l?i polenului proaspAt aUt de stimulatoare pentru
dezvoltarea cuiburilor. In coloniile puternice cArora Ii s-au lasat im-
portante rezerve de hrani'1 inca din toamna, activitatea matcH s-a
oprit pentru 0 scurtA diapauza, iar in ianuarie in cuiburi apar pri mele
generatii de puiet. Ajuns la maturitate, acesta a!;teapta ca florile si'1 se
deschidA impreuna cu 'albinele tinere, din toamnA care acum dupA
3--4 luni de iernare sint fiziologic inca neuzate, plead la cules pentru
(I adure tn stupi nectarul dulce hranA completA, care este polenul.
Stuparii consemneaza in agenda de luerari data dnd apar jiecare
din principalele plante meLijere, spre a face a medie dnd vor incclX'
culcsurile secundare de intretinere .!?i mai ales cel principal. Cum dis-
tanta de inflorire intre plante se pAstreazA cu oarecare regularitatc.
Ilceste aprecieri se apropie de realitate. De exemplu, in!lorirea plan-
melifere din satul TUOOV8, ohservatA timp de zece ani
$1 consemnatA este urmA'toarea :
Data Data
""to
Plantil 'n:filo-
1P1ama Plants

'rlrii .rirli ,rkll
"Iunu.!
,".n
Ntar JS.il V MU4t.arul galben
i\ r lnul IO.IlI4' Mar I S.IV alb 2:1. V
lI l' ntl dtJltIl J 2.lPl !R.api\8 colza 1.6.W Sparceta 25. V
Rnlc11l Cfll)\,MSCtl lurI Rapita mweta :a6.IV rI'eiul IB.VI
I'flllfldln " .IV! Castanul 26.IV IFJoarea-soarelui 22.VI
."i ug" lill "0fJ1I lOilV Salclmul llrO.V Izma de bnltli 15.VI1
3:JI
In 6ch[mb dup" observa\ille i"cute nouii ani in regiunea Bariiga-
!lulul I n Luciu-Giurgeni apoi 18 MiinAstirea (llfov) succesiunea i n-
rlorlrilor principalelor plante meIiCere a fost in jurul urmatonrelor
dnlc; 10-15 martie la salcie i 10-15 aprHie la rapitA .,i pomii fruc-
l Ucri: ]0- 20 mai la salcim ; 20-25 iunie la tei; 25-30 iunie la sal-
/'Ilmu] j aponez sull ina alba ; 20- 25 iunie la !Ioarea-soarelui ; 15-20
tuJl e Jo Jzma de balta.
Slot insa ani care rasioarnA toste prognozele cum a
rOfIl. l.lIIul 1947 clnd salclmul din plidurea Valea Oltenita (lliov),
tI Inn orlt la 26 aprilie. De asemenea 1n anul 1965 1n ulmul a
'. irlOr it s bi a la 10 aprilie, iar salcimul la 27 maL DupA observa,ii In-
Ilt' lungule, apicultorU se pot orienta in privinta termenelor mai apro-
" hll.e de inflorire ale unor plante. De exem..elu._ clnd mugurele fl QraJ
III 8olotmului are 2,5 em, mai slnt 10 zile. pina ce bobocii se deschid
(1111 pHn; de la floarea 'gtituiu1u1, -care este ultimul pom fru'Ctifer ce
maC trec 9- 10 zile ptnl! apare Ciilesul salcfinului. De ase-
tile nCR daca se noteaza data clnd iucepe teiul sa dea frunze, mai trec
1 Jl fLpUl mini pinA la ic1lorire.
Toate aceste date jntereseazA mult in special pe-stuparii car e toamna
IHt au lAsat in stupi hrana suIicientA a{l teaptA ea natura sA le vina
fll nJutol", aoest prOcedeu nu este recomandat. PrimAvara di ntre
('c lo patru sezoane ale llnului este cea niai capricioaM ade-
MCOt' ] pe stu pari in spel"an\ele lor ; stnt zile insorite In majoritate dar
, I din cele reci, vinturoase, innegurate care nu mai ingaduie niei 6
lot<.' rven\ie Ia coloniile ailate in nevole niei chiar un control de fond
apre a vedea cum au trecut ele greul impas a1 iernii .
Controlul auditiv
DeocamdatA, la rnceput de primAvar1i va ve(ii limita la acel control
cmclitiv fAcut cu tubul acustic. Un mai accentuat continuu este
tl uvndu ca in unele colonii matca tAcut datoria l1i cuibul esie deja
tnLOcmit. In coloniile rn care el nu se aude decit vag, matca nu
tnccpu1 activitatea, iar clnd ciocanind pupn cu deget ul In perete colonia
... din Interior nu reactioneazl!, sit ua\ia este
53. - Controlul a udltJ.v
Il1ruol l I!C ro.cc cu un t ub de
cl ue n1 el1rOl co.pli t se Introduce
CrIll capdtul opus sc
pun(,' t n l>: lv1l\ollul u fN:hll .

ingrijorAtoare (fig. 53).
- Ati amintit adi neaori de 0 "Q-
genda de lucriIri in prisac6. ' . Ce este ea
l1i cum 0 folosim? intrebA unul dintre
tinerii aptculton.
- Fiecare stupinA are un r egistru
de evidentA in care Iiecare colonie are
doua foi eu partida sa. RegistruJ este nu-
merotat pe marginea din dreapta cu nu-
mere ce apar in seara. Alpasind cu dege-
tul numafl u] corespunzatol" de pe InLlI1ginc,
l'egis truJ se desohide exact Is pagilHI in
carc eslc partida unci colonii (.'oolt'Olalc ;
He inscrie 11,.'010 Illl'I' Ol"iJn C.xt'ClItn t l1 se progmmeaza din nOu Cfl f it'
reviizu l(1 In 0 dutii anu,me. Programarea este trecutl1 de i ndaUI. til
agenda de Lucr iIri ziLlli ce in telul urmator : la finele registr ul ui de p .... r-
Lizi sint 18 ioi Ubere, cite doua fOl pentru cele noua luni de nctivi lfl lc
In stupina, di n februarie pinA in noiembrie. De exemplu : colonia Il r. 2r.
este boinavA i s-a farot un tramment eu sirop medicamentvs I.."U t(, r:I
micinn; lucrarea este treoutA la parti'da nr. 25 astlel: 15-V- 197'l -
-a iacut un prim tratament cu teramicina avin'd larve bolnave de loea:
sc repetl1 tratamentul la IS.V. Apcii se trece luerarea in agenda
desohizind pagina lunii mai se scrie : .. 18.V.1974" de a'Plicat at dol Ie;!
tralament cu c:oloniei fir. 25".
-In felul acesta toate lucrArile oriciirei coJonii din prisacA. se
una de alta, de la data c1nd colonille in,cep in prim1ivad activil:ltca
ptml se aranjeaza pentru iemat.
1n fiecare dimineatA se deschide agenda de lucrari din stupi nA
se vede ce IucrAri sint de executat in. ziua respectivii. Acolo se
de pildii mentiunea d tn acea xi trebuie aplicat tratamentul cu
teramicinA la colonia nr. 25 ; totodatA gasim eA tn acea zi avem de r et ras
coliviile de 18 coloniile nr. 43, 50, 57 sau cA trebuie verifi'eatii. COloniD
nr. 92, dad nu sint botcile stricate etc.
In felul acesta, tintnd strict a evidenta de starea coloniiloc l?i H
lucrarilor ce urmeaz! sA se fae! in anumite zile, apicultorului nu-i poate
$cl1pa exeeutarea la timp a tuturor lucrArilor din
,In registru este inscrisA in pagini anume rezervate, situa\i3
stupului de control de pe dntar, irfdidndu-se strlnsurii de
miere iii i polen din acea zi, ori consumul de hranA sau pierderile de
ulbine care nu s-au mai inters tiind prinse tn drop de vreun tratamenL
eu insecticide sau de vreo furtunA cu ploaie piatr! etc.
Pe pagini separat rezet'Vate sint inscrise cantitiiWe de miere ex-
lrase, polenul colectat sau obtinut.
Registrul<trebuie sa fie legat in pinzli clici el este fiicut pentru doi
urn ; trebuie ieri,t de ploaie se pAstreaz1i invelit in plastic.
ContTOlul vizual
Controlul vizual se face oriclnd treclnd prin tuturOI
stupilor cUn prisacA, fAd a-i deschide, putindu-se deduce din aparenVi
core este situatia coloniilor stupinei. Cele puternice se cunose, mai
tiles in zilele gercase, .dnd siiiCl5rumate.
Problema cea mai impor1;antA este 'cea a zborului de cur!tire intes-
Unal! pe care coloniile it fac tntr-o zi insoritA fara vint, cu 0 temper.,-
turA peste 12C, putindu-se bine obser va care anume colonie din pri-
and'i nu I-a 1A-cut. Daca slot unele colonii oare nu ies deloe inseamna -
In cel mai bun caz - ca. albinele au facut zborul de Is 0 alt5
dntA, dnd stuparul nu 1-a putut observa. Aceste colonU vor fi conside-
r'ute bune numai dac! in urma verifica.rii insemnArilor din registru ell
evl dcl'l.ta stupinei, se va constata eA tn toamnA au fast consider ate din
culCj:.!ori ll ooloniilor putern ice. Dacli. vreuna din Dowdle l'especWvelol'
110 1t'l ll[l, 111 ctlrc nu a l ost ohservnt zborul de cura\i re nu sinL pc dep!! n
3.1.1
InU. rticiitoure, npare d. ele au suferit in iarna, tie de un fr ig
l"'l'U lLspru loll'-un spa\iu prea mare din stup, fie de curentii daunAtori
i nlr-un stup cu un prea deschis, Aceasta situatie mai
, -tJUll' Ci provocata de starea care are pl'ea pu'tine intervale
tl l' UPfltC., iar ghemul nu S-a putut constitui normal sau in stup a fost
II u\ll iditate eXce5lv3 hrana improprie,
Desigur eli in stupina noastrA oid una din aceste eauze nu au
p\JllIt sil apal'a., dar aid noi vorbim .!?i de eei care, oeellnoseAt"od, au
)ll'ijlijut. sA ia toate m<'isurile necesare pentru 0 bunli iernare.
Fortarea zborului de euritire
Pentru a remedia aeeste neaj\.lnsuri se va. incepe ell tortarea
,lxwului de curatire a coloniilor respective care nu I-au fAcut incl.. In
l)t'cl\!obil, dad in prisacl. zApada inca nu s-a topit. este bine ea peste
tlll ali se presare paie sau pleavA, cAd muHe albine eeva mai slAbite,
tn graM din stup i$i iau prea rezerve de miere in gu$A
I'nhrgcse de (rig stind pe zapadA.
Pentru de intestinalA..I intr-o zi ealdA
lto 10-12OC, ittfparUl tArr lad. eapa'ceJe expuse la
It\IUfC, Cilldura solar' de sclndura san de carton
nUtironat, p!itrunde adine pinA Ia centrul ghemului : albinele se desprind,
IL"s rcpede pe uI"c:Uni-$ul superior, $i faci.nd 7lboruri cu in rsza
,Ie 60-80 m, aescarcli .intestinele, ca sA se iDapoieze 18 caI-
durn ghemului, re111cind fOJlllra luj sterid. De data aceasta albipele se
tndO{\pA cu mierea din fagurii mai plini, pe cr1!.re i nca nu-i
!\tocoserA pinA atunCi, aducind mierea spre centro. .
ea -$i d nd aeest zbor le-a, fntclrit lncrederea 1n propriile (or\e, colo-
ollie fneep sA trimitA afara cerceta-$e chiar $i pe timp mai reee, numai
dc 9--10
o
C. Este 0 chemare de r einnoire oo.r e inlclturci [rica, rciceala p
nLtc opreliti. EGte 0 problema. de ada,ptare, In tlirlle nordiCf> albinele
lucreaza bine incepind chiar -$i 186C, die! acolo -$i plantele sint grabite
atingA maturitatea sa. dea roade inainte de tenninarea vetiL
1)0 pild.!i, intr-o revistA sovieticli. se serie sA in regiunile reci unde cre-$1.e
mosiv splnzul (Helleborus purpurascens) clnd incA zapada
nil este deplin topita, albineie sint adaptate pentru cules la 0 tem-
!'uturli sebutA.
La noi in special colonille puternice trimit afara albinele din grupul
social al eautAtoarelor de apA aut de necesarli pentru combinarea hranei
puJetului larvar, clt pentru diluarea mierii ce s-a cristalizat eventual
til alveolele fagurilor mArgina."1i. Dad vremea este incA rece, albioele 0
Intl' untA eu mijloaee proprii consumind inainte de plecare 0 cantitate
cevll mai mare de miere. Cum insA adeseori apa este mai reee decit
mcdiul exterior, sute de albine, sugind-<>, rebegesc de frig, provocin-
dUMHC astfel insemnate pierderi caloniilor.
Cunoseutul cereetiltor francez, G. Layens, care este inventatorul
orizontal ee-i poartA numele, a caleulat cli. intr-o singurA zi rece,
ctntorul de control a tnregistrat 0 pierdere de 350 g albine - dcci 0
dintr-o colonie de 2 kg - aceasta numai intr-o si ngurA zi.
AcL's\.c nlbinc l e- l1 g,'t')iL !'cbegite ltngA jzvonre.
J34
Asigurarcn coJoniiJor cu apa cald3
De aeeea 0 primA grija Beum in primAvara, pIna dnd timpui sc
pe la mijiooul .1unli mai, trebuie pusA la dis,pozi\ia
lor apd caldd in adApAtorul conceput personal eu 40 de ani in urmt'i,
tncAlzit eu 0 riifcf fampli nr. 5, eu petrol. EI are douA compartimente :
In uoul se puoe apA iar in eel de-a! doilea apA eu val'ial c
care completeazli nevoile organiee ale albinelor. De aeeea, intr-n
zi se oierA albinelor apa foarte pu\in saratA - 0 de 5- 6 g-
Ia J 0 1 de apa calda care are un insemDat rol fiziologic in men\inerea
unui echHibru osmotic 1) al organismului. Adeseori, stuparii pun sare..'l
eu aproximntie -$i nu lac bine i t ea este toxica in propotiie de 1% ; eea
mai buna doz'li este de 0,01%. ---
In aIte zile solu\ia va fi de uree, recomandatA expres de eerceta-
torul franeez A. Caillas in dozA. de 1-1,5 g la 10 litri apA: ureea este
un campus organic solubil in apa. ; este principalul produs de degradare
finslA a proteinelor din organism, de care albine1e au nevoie oricind. rn
aite zile se adauga in api cite 0,5 g la litru acid cit ric care elibereaza
ionii de bidrog'n foarle necesari metabolismului albinelor. Acestea in
mod preferA sA ia apa din compal'timentul cu solutie; de aceea
pe tot parcursul anului, adapatorul amplasat totdeauna in -loc,
cxpus la soare, alimenteazA albine1e. In primavarA apa iiind calda, aIbi-
nele 0 iau eu grabA $i chiar pe timp rece ies sA 0 aducli. tn stup, satis-
rlictnd asHel nevoia de apa a coloniei. Lipsa unui adApAtor tn prisae1:i
albinele sa 0 ia -$ i din scurgeri de 18 grajduri , care pot provoca
r.olonlilor diferite boli.
DaeA din anumfte motive tn prisaeA nu aveti un adApAtor eu apa
caldA, in primavarA, pentru a menaja albinele sA nu iasA q>e limp rece
t n cli.utarea apei, a4ministra apa in interiorul cuibului, in jgheabul
lIoui hranitor ee slA in. permanent! tn stup, pentru multe nevoi. La
lSll.ple zile, ridicinti capacu1 stupului se toarnA printr-un oriliciu fa'cUt in
0 dod de 50 ml apa ealda putin indulcitA, eu aj utorul unei
ptlnii al cArm tub direct in jgheab. Cercetatorii au stabilit
t,:t'I proeedind astiel, imediat dupa primul zOOr de intestinalA,
coioniile puternice cansumA mai putina hranA, iar mortalitatea estc
i'xtrem de red usA. Puietul infiripat in cuib de la mijIocul lui ianuarie.
111 0 deosebi"tA extindere, cu 40% mai mare fat! de colonille martor care
primit un asemenea ajutor. Desigur eli in stupinele mari asemenell
Interventii nu pot fi f!i eute decit dacli. zilnic apa se serve$te la un
f\umltr anumit din efectivul stupinei, a$a fel tncit provizia de apa sA fi e
rctnnoita odatA pe sApt4m1nA.
Intre observa\iile ce Ie face cu ocazia cantrolului vizual ve\i
ubscrva, tineri apieultori, nu numal zborul de eura\ire, ei .!?i eel de rceu-
in special at albinelor eclozionate dupa aparitla frigului, care
II- UU mni apueat sa-I facA la toamnei.
') o_mod _ trecerea unui lolvent prlntT-o membranA Icmlpenn\oDbU4 GCltl .el)llrll
1\1.1 ' 1' *'Jl ulU UII comPQ'lllle I1lfcrllQ.
3:1r;
Aile tngrijodi.toare ar mni pUlea sil. apar!i. (0 srupinelc C,)re
ii -fi ll Cnst UI".lnjule pentru 0 buncl iernare aourne: uncle colonii
111I PICl"it sou sial io stare muribund<i ; ele nu mai dou nici un semn de
\,1 .. \1'1 LllulI('j cind se ascultii ell tubul acuslic se ClI degctul
hi pCI'l'teJe frontal a1 stupului. Deschizind stupii respectivi s-ar pulea
cauzele acesLor pierderi care pot fi cauzate de cantitatea micl\
dll IIJ'anti Hisatii in toamna rau repartizata. 8-a1' pUlea ea la uncle
I'olonjj populatia fUnd in majoritate ell albine batrine. acestea mol' to
"Iun tn mare numal", iar cadavrele lor cazute pe Cundul stu.pului,
Itll/)i('ciicli. un schimb normal de gaze de aero Marele al api-
"Ii tllrii mandiale Langstroth citeaza emul unui apicultor ell 20 colonii,
11111 ('are au murit 19 din acest rnotiv, iar ultima a seApat eu viatA da-
hwltA rundului spart ai stupului, neobservat de apieultor in toamnA,
1,1\!lind insA deschis pentru iarnA numai urdin4uL superior, asemenea
111 ... nu se ivesc,
Unirea coloniilor sUibite
S-ar putea, de asemenea, ca unej colonii sa fie prea
IIllt:;'\ ; HisaHi sa ierneze pe 2-3 faguri, ea va muri de irig did intr-o
WWlneflCa situatie nu se poate tonna un ghem unitar, De aceea noi
r<."OOomndam ea in toamna sa nu se pastreze pentru iernare colonii sIebe
fl de sa se uneasct'i cite doua sau trei tmpreuna, cu 0 singurii matca,
t,)I'Ullnd 0 unitate cu 0 populatie numeroasa, ocupind eel putin !j>ase in-
t4'l'vulc; aceasta poate lntretine in interiorul ghemului 0 temperaturA
"I)t"InnIA,
Deschizind pe rind stupii care necesitii intr-un ad1ipost,
III' vnr splica masurile de ajutorare '1i reanimare cum am mai spus
pulin mai inainte, iar coloniile var trece peste acel impas vor !i aju-
hl t(' Inni mult, clnd timpuI se va incalzi.
DacA, cu ocazia zborului iartat de curatire 0 parte din calonli au
excrementele pe sclndura de zOOr sau pe peretele irontal flU sint
fll'Cn numeroase, coloniile respective vor Ii ajutate dindu-Ie de cUeva
uri in jgheabul ramei hrlinitor, prin sirop 1/1 cu 0,5 g de ncid
c.i tric la Htru, sirop preglitit eu ceaiuri medicinale - cum am nrAlot
ttl .capJtolul privintl. boUle albinelor.
DacA situa\ia este rnai grava .!}i sint multe albine clIre de!ed rnlllntt!'
tie n zbura l?i mulle ramin afar.1\. fadi putinta de a sc in51tn In zhnr,
de ajutoral'e trebuie facut.: ..... radical. Stupul cstc tlus 11,
(:llInCrn caldA, se trece colonia lntr-un stup curat, deziulecLat, tu-
Auri cu sirop acidulo1 cu Fumidil B in doza specilicatA In boUle [llbi-
1\l'lor (uOl;Iemow). Lucrarea se face cu prudentA, incet flirA 1,gQmt)l:
In !'Idie:ll'cn albinelc t'C stau pc deflSUpr,) rfllncior Iii pr.'
siat plIiverizat.e Cll apa indlllcit.: ..... ; ocupatc cu I'Ct'ipn';
I'>f' poote lu('r'a f :'\I'.t\ ea elc sii se impl'l'h;>tic pI'in cnmcr5, Cell"' (jp 1)(' pm I! .. ",'
VOl' tn Rlupul c\lrnL in Hpntiul gol I1'tS(l L pcnll'u l'Ii 'l'nM; II IWI,
,'Incl pc dnd, rirtiC"1I. fiC'C",<lI'l' [ (I$lUI'(' se scuLudi "ul!wl'll' dill
/l tupLII (,Hf(li r C'nl nl I'll lI !hin!! pdn Rculu!':ln.! nIl !W Impr't\"I\,' PI III
f'lUnj'I'I'I, "I' 'In ('fI,'I) dl' '1111/1111111 "111' 111 Illld,' '\llt
:n,i
rnH'lI'l CIJ rnlbl'c; scutUI'{U'CIl se Ince bl'usc \Intnd roma in pozitIc 1
(lI[tL 'il IOvLm] CII pumnui spet.cozu lulcl'flln n mt'nei; to/lte nlblncll' dl'
I
l" SUPl'<lJ'U\1l Iogurelul tu slupu) cUl'a.L .!}i pc ul'mli sint tnc/t'lllnlltr
1\ JUs cu (Olu'tc pu\ln 1um, Cum multe nlbme pot sta cu corpul Ullrodu';
In ulvcolclc fngurclui scuturaL, acest !ngure se lasti dupA seutur1lr(' pc'
I'l(' ul s1l.u ('itcvu minute, pina ies albinele djn alveole, pl'Ocedind ('u ('Il'
1/1 tel, pl'in scuturtue brusca. Avind urdiniJ?ul inchis stupul cste \ilHII
,.f1\'VJi OrC Inir-o crunera caldA ca fOl'tncze ghemul, apai in uno \'('<:c
,t II doua zi estc dus in prisaca In locui lui. Colontilor eu ascm('ne{l
Huntii Ii 5C in cite 0 probli de 30-50 albine, care se trimit Ia laborlll"nil
pCntru analiza. Dupa agentului patogen care n prO-
VIOC:Ilt. bonin, se va aplien tratamcntul corcspun:mlor ce S-!l 10
lIulil .. olbinclor, Coloniile se tmesc intre ele, formind uniLll.O JMrl,
r.lIi' !")llL An. lupt.c eu mult succes spl'e vindecal'e.
Dnrn Cli oeuzia ncestui prim zOOr de cUI'Atire se, d\ albiT1t>lr
IlIwl' <:olonli (ae un zbor in apropierea stupilor lor, ca dnd ar e;1uUl
11'\' 11, s(-' ponle bAnui ca ele l;ii au pierdut matca in timpul iernli, Spre
" VII convinge, pe capacul acelui stup 0 colivie goalA in eM" in
'"111 trccOL {l U mai fost matti, Dacl1 albinele coloniei respective se f oe
Utll'''' pcste colivia goala, este 0 dovada ca ele sint orfane, Acctltor
l'olouU II Be VOl' oferi cite 0 matCil scoasa din eele de la rezervl1, pastl';lt.e
)Ii, .. I., 1/11'11/1 tn duHi.pioare dupa metoda cercetlitorului roman N. FoU,
(i{('l'ltc VOl' n date in colivii automate din care ai bine]e Ie eULrc-
" 'Hlli dup!\ ;i(j de Ore. Vom vorbi despl'e ele 18 Cre$terea miitcUor.
10 ctod nu sint matci de rezervll., se procedeaza indaUi In
II., I! 1',1 (''!'IIOlliilor orfane cu cele din vecinatate dar puternlce; opcra\ia
tll"11 "ltrC!l : sc uoilic! mai tnUi mirosul ambelor unitliti cu un parium
Il:'I'f'C'.lrt' SOli chlar co cite 0 coopa Z'dro'bitA, Spre seara zilei urmAtOflrc,
Ifl. 1.1111'1' cu colonia odanfi tn apropierea coloniei
, 1111 Il!'nln !-If' ridid pl'ovizol'iu de pc fundul sau, se pc cap:lC'1l1
IHIIII"', 11\1' pc tundul gol I>C ('Olonia odllnu; pe deasupra ei $('
Iiltih.l" 0 rMlle simpUi de Ziflt', gfl.urlttl cu un cui in 10-20 locul'l,
.1, ""11 1"'1 SC fI';iIlZtl de dntn n<.'Castn colonia gazda. Cum ele flU
, hili mlros, 181' (-elf' Qrrl.lliC shnt ca sus se aHa 0 mak'i1, rt,d
1,,, iii ,I 11,- lu'C'n ncoio, Albtnc:lc gazd5 de SlI S, dad!. ziua se ilnUn\tt cnldCI
I II'n'"II,."", ,'obnuril dimill('atl\ prlnll'c fagul'ii rolonlci ol'rnne Ics IX'
1"""111, 1.\ ,,\linea lor, Nu !:l(': Vn tntimpln nit'j lin col1JlI<;L ('ad mnj(1;1
",II' 11"',,"jllt'dtlt de I)('Ol'U'iI\c sale nice, 1m' ct>lc (lrr;)nl' urIlIle In CIIS:\
4"allll\ _lid fllilrlll c1uCi\C:. Pl' bmm instim,:tului dc n1.l'llctiv!t ..'te illlltUH.'ul,
... It" otdl hiM 111 1I{IUiI '1lillll \il', (otlTll'nd tll1'prcun!\ 0 coloniC pui/'mi en
II 111111'1 ",'u'\1 dl' rt'nllzilri irnport(lfllC,
11,'l'.! ('nlnn!.1 4ll'Upn un 9t ll)) de til) ol'i.Zotltfti ell luodul fix, dupl'i
I. '11"1 " Iill :0 ii" tRI' hi Cdr{' mlrosul (,'oIOnici orCnnc s-a IIl1lrl<'al
'I 'I I ,'>1/111111'1 dll 11,11,1 filii onz()ntfl l, ('Olnnla ol'tnnil st' punt' al'ftrn fll
Itll',,1 illlll ' I"Ii' 1., , ,1111"/1 l'I'\II1!1. '-"I.lluI11ti HuZ<lll; IIlhint'h,' O1'rlll,Q Il'f'l;
utlll'l, ,I 111"(1111, 1111' W"'it' '1,1 "I' 1I11Htld\ r' lm1rlt tiC' eel 0\ W:w.tici.
."illlil '"1,,1 1I'IIIil IIIHI Hlilrt', In :1 xIII' rHLf,mll j!ul .c ICcuLum dl'
H,hll ', IU"III\II 1111111111 l it' ,"1 j Ii p,IIII\', >1111"1\ III tl1J,tIIlI,I., t"'tr lrll l til c,'qln.
III,! '11 ,,,"" nllilt,,'II' (1, il'II " 'I lI .. kl, IIc"I''1I1' ;I 'II' t/!IHr uj.( h." 111\1.
1
1111 j, 101M
-
;';11
t!O\Ooia ortanli in s Lupul gaztUi., iar acum se controleaza foarte alent
111'1'1 duct\. nu cUnJ va albineIe, intre timp, au mai clAdit vreo hotca
C'! lrt' fOil' dlslrugc ea,
Mni sl ut aHe grele prin care unele calonli tree 9-i care
]Jilt fI relevate prin conirolul vizual, nu numai in primavara dar chiar
" 1n sezonul de varii., dnd lAra sa se deschida stupul, apicultorul sesi-
I t'IIZ;' 0 de1icienta ce trehuie remedillta, DepildA, larvele de trintori
I'lltJ\llIuie il) lunile aprilie-mai slnt dovezi ca ai binele n-au suficiente
I /'I:I'rve de hl'8na in Jaguri ca pennita sa creascli trintori.
Din contra, 0 intensa activitate de zbor a trintorilor din luna mai
n,liidl lor numeroas.., ceea ce este un semn de pregatire a
('/I/()IIiei de roit; formSl'ea gruparea albinelor pe peretele frontal al
'I Htpul ui suu formatea de ci orchi ni eu albine sub scindura de zbor,
I "I,stiLuie !;ii el un semn di aeea colonie are 0 lara sufi-
I' /I ' ul, aJbinele ies a'fara caci nu au aer indestulator pentru OOaLe deci,
du('fl nu se intervine pentru iargirea spa\iului, colonia este
barba a slupuiu,i, De asemenea, clnd vedea ulbine care
.. lI lld pe scinduta de zbor balanseazA abdomenul Ia intordnd
(,tlpul spre largul cimpului , este 0 dovadfl de cules intens, Cind fac
IIl'l'lit' cu capul lotors spre urruni-,? este dovada cA culesul este
11" .'ICir$ite, Cind se simte un miros greu, puturos, C(lracteristic puietului
/11,"1 , miros ce iese pe urdini!;l , este semn ca acea colonie este bolnavii
'II- Ipc:J, Clnd albinele ies in !;luvoi pe in !imp ce altele fae
.,11I11'1I l'i viaaie afara in prisaea, colonia roie!;lte; de asemenea, dacli ziua
1&1 IIwitl]es noaplea se Bud unele sunete ascu\ite, inginate cu altele mai
tH'l)f\!llde, este semn eli In cuib s-a nascut 0 matd'i nom'i, care se agiUi
1"'III I'u u ucide in botci viitoarele m1Hci, care urmeaza sa apara $i ele
In !ll UIl. A doua zi, in mod obi';)nuit colonia r oie!?te cu matca tinara,
tUncl rQi secundar sau tertiar, dupii cum ati v1\zut mai inainte,
t"PI'Ill fH'ea unOr grupe de albine de 10--12, stind pe pamint in fata stu-
]111111 1, este 0 dovaaa ea matea stupului a mudt, iar cadavrul sau este
I'!lminat din stup. EXistenl;a in natura a unui cules boget 0 arata albinele
' Ilre inainle de a ateriza pe scindura de zbor cad greoaie pe oglinda
II I1II)lIlui, de unde cu greutale se indreapla spre aceasta este
tlpyudtl cli ele Yin cu gU!?ile pline, slnL obosite !?i nevoite sa-l?i refadl
1"'ZCI' Va de aer in sadi aerieni ca sA poata sa.-!;li reia zborul. Agitatia
IUPlfl totl'e albine in fata esle dovada de Trintot'i
I'{' pe scindura de zbor sau pe peretele frontal al stu-
I)ului dovedesc ca aIbineIe nu mai gasese cules tn dmp !;li ii izgoncsc,
tineri apicuitori numai cifeva manuestari ale coloniei de
hllllnC', pc cat'e trebuie sil. va strAduiti sa Ie pentru a iniULUl'H
dl'1lchiderea stnpwui, ,ce albinele deci trebuie evitat.''t,
Schimbarea fundului stupilor
futldului stUpilOT in primavara este roarle
In pl'lmlll ri nd pentru inlaLurarea reziduurilor cazute pe c1 in titilPul
lI'l'IIh liOun1' : l'lUl'Ii;>gul$ul din ceara capacelelot dClichtS(' 1111 ,
T\Il l w'Hor ell micl'c Pt' ('nrc colonillc all jemnt, a C'I ' is ll tl(' tl,
,,11111 "III nti!..'I' " !;oj mOl nics. 0 fllbiOdor care illl JllUnt. in cursul
, lil l ul'Klit dll1 ghem, In S("C$t seap prcgllti mai inninlc 6- 7 tluldurl
111' 11 ", Il jifllll!C, f1mn'lmte i lucl'tlld tmpl'cunti, in echipe - ciiri IHanni nJ;n
IlIt 'n 'lln l (' U SI')01' inlr-o stupJna marc - doi stupari ri dicll corpul stu
1' 111111 oil' pI' (und, I{lr eel dc-al treilca introduce repcde in locul lui
hl wild I' \lml , peste C{l I'C se l.I!;lllZU cOl'pul. Urdini!;lul de jOs rAmlne inchlll,
,' 'Ill II II IlU M' pieule !Jjoxidul de ca rbon, gaz eu 0 greutate mal 111111"('
.It -, II 111'1.11 IIi 1'01'(' se llcumuleaza in pat'tea infel'ioarli a stupulul, hI
" " ' hll III phl' leu dc, jos a gheolulut de jamA,
1"fjllll"l rCll'(I!:I este plin de reziduuri; de aceea, mai inttl elc sfnl
,1""lvnH' HI{'lIt sprc n cUl10n!,Le. d up6 aspectu1 lor, '{elul cum a icrOilt
h''''11 Sc pot pl'ezcnta aeolo diferite demne de l Ull !.
I .. 'II IIlI ln nOll1te In p<lrtidl.l !iedirei colon ii, anume: dadi este mulL
III''' HIII- lIt cearA in ci reptul inlervalelor dintre faguri unde coloni a n
11111111 , \" O, NIIll 11n eil uccastii colonie a consumat peste nonnal. Aceast \'l
1\1111\ 1" Ij l' tlolOl'c';H,c t aptulul cli in eui b se aWi mult puiet larV81:
111'1 .. 0 tlllllllel l'lll d(! doici CHre nu consunwt multA pAstudi miere, fie
I IIt ,I qlUI rh 1I1bineic (J\.l iernat din diIerite cauze: exist('uttJ
I UllIl"dnr III stup sau amplnslll'ea stupinei linga un drum mul t circu-
loll IlI'''ZCnlfl $olll'ccilor 0 confirma rcsturile de ceara fArimi\atc nlc
111 1"1 ,11 ' 10)' tilll C[l.I'C ei flU c<mSUll1at cit !;li din excrementele ce 1('
\.,." III " l llr. 1m' (;udavrele albinelor moarte nu mai au caput pc cnrQ
1",,, , II I-Ml dC'V'OI'<lt.
IJI' IlI' t'I'II, rae oUscrva\ii nsupr a grupului albinelor moarte, dncn
lUI 1'11111\',1 In ll'!..' clc S{! anti !1lntcu coloniei, recunoscutA u!?or dup.."1
111111 I " \'1 1 41(' IX' 10rnct', V<'ii Illrt Slll'l:l ellntitatea de albina moarta; nOI"mul,
II ,,,1,,111111' 111\11' Iwgnnjzatc,w1m const ala d't. au muri t cam un panar din
I ,I, \ /, 1 I : ,tllt! coutilnteo lor pinA la doua pahare, eslc dovud;'\
'I '1"".1 ,-/Ihmi l' 11 intl'nt in jarnu cu multA albilla butrioa; trei pahar c
.I,. 11011111' sl nt SCum! de ingl'i jorare: ori albinele n-au nvut
hi "In dl" ,jll lti , C'CC'!l ('(' 8(' poule cleci u('(' dIn fuptul eil. albinele moatie de
I ,,"11' 1111 IIl1lh,. l(IIul s('oll.sli intorsA muJt sprc. abdomen, fie vreo bonlii
ft tl, ' II"o\11I11 I' I\s('mCII('a mOl'ialitale, Albinel e monrte din CaU7.8 de
1"'111" prl'.dllirl nnlllHitt' cnrll C'" l('ristlci ca rt> pot sil o(ere stupm'uilli 0
1
1
", 111111'1 11 111'\' IJlIl' \wlt' bolllor Car e mOt'tali tfl lcn, De pild!\,
11111''1 ''1'\,, \ 1'/' 11, uhia 1I1l1I !3 C !;C' dlOSfllc in flh'imc pnn tiezagl'eglll'c, (,s ic un
1"lr,IC'"iI' I'\flllt' ul sl! pticellliei: nll>ln(>lor monrle lnUI'(![lI'C de (>x-
,, 'IIIHII .. III' 'nJll l'li fllplll] d\ pu\in diar('('(l, dnctl nll chinI' flosc>mO':o
10' 1'"11111 IIlOI' \ii h,,': C"(lfl rlvl'el{' elt' 1l1 b lne ttirti nl'ipi sint 0 ('n
'1Ihll,lll, .111 1 111111'1111' de lIt'IlI'i('nl din spc('tlt ACor(lpls woody, PI'Ov(lculor
.1 ',1101 f!I'('M' I . (I" IIlhin(' 11: lll ofll' l(, ncopcrltc 1111 IlHlCl' l( nl
n llll ft" II11'1I '1 1111 IIC' I !l IIlII wi f!<'rOlloz(' !: ptl:;; lul' U fl lhtt d'tZlIltl pc rllnd
II IItl,,11I III Ill v.'nl " I\" r:IJ1,ldl nr Tl' prC7.;n tll s imptlll nul TJt'rfd .. (timr a:('
,,,,l , lm" : dll"I\ 11l l nt (' Utl /I VI{' .'11
'
Ob!lt' rvll llimf(' di n {'e]c nprll" p{'
111 '1(' ,1 \11 '1I I"t ' .II' Immttl, \ " 1\(' (\ IIVtldn en ,llhl)1(' I, ' :Hl tc.r!'l (if' .'J ete tl l /HI
.' h l.I"''' ,lIlll e. , ,'l'Irmli Ie' 1I1I Ihllf' l I'll .. 1'1 l.. r y(>I(' rilit ('11111 :
.]',d\ ,>. ,,1,,' I ' '" 1111 1.".,11./- '" 111(' 1, 0/1, I ... t. ' '. ' '1 ,11 1 ,'II 1'1. , "II f'(t'(' lul
Ill'll ,II 111 111 1 IJlllnl1 r, III' h tnll ' ,,,11101 111 If 'I'II 11111 1"111111, 1\, !11" ,IIII1-" II I
,.,,1,. " I ' " I' " " ''' '' " ' 11 1 !fl j, I IlIn II 1>1 1' \'" ,II 11111111 1(,, 1 1111'
1:ll1
Dudl In rumegu$ se gAsesc cristale de zaMr, este dovadii ca siropul
clid, II prepaJ'at in conditii necorespunzAtoare, in sensul cA s-a IAsat
"I ropul sA clocoteascA impreuna ell zaharul pus Is topit, ceea ce-i
sa recristalizeze in faguri, la primul ger, mai curind sau mai
Ill'zitl, Acc$tia trebuie schimbati cu faguri cu un alt sirop bine tAcut
I /iU !;I i mai bine cu faguri cu miere, daca existA in depoz.it. Cristalele
pot proveni din mierea de man! de Is zada - Larix decidua - ce
pc stincile abrupte ale muntilor sau in alte locuri; mierea aces-
tuin formeazA cristale mari taci, incit scri$nesc mtre ln stare
IIltuntie hrana trebuie neaparat sa fie schimbata cu alta de cali tate buna
!luu si l'op acidulat,
InUiturarea fagul'i lol' muceguiti
InliUlLrarea fagurilor mucegiiiti la stupii care au iernat
(i ll rn1.l1tA umiditate este obligatorie, cunoscut fiind cA, cu sigurantA, 0
I
,orle din mierea din faguri a inceput un proces de fennentare, absor-
lind din aceasta umiditate. iar dacA in ei au fost $i alveole cu pasturA.
(HI format cu ace1 mucegai Acesta provoacA
bonia Perycistis alvei, care se cA este una din cauzele belli
11l1pietrirea puietului puietu} vliros, Ei slnt retra!ji cu aiti
r'\gu"i eu miere bunli, iar cei eu plistura se in directA apropierea
ghcmului ca acesta sA-i poaU aooperi incti.lzi; astfel albinele ma-
sA dea cuibului 0 extindere mal mare $i mai timpurie.
PAstrarea diidlUii cuibuJui
Plistrat'ea ciildurii cuibulut este 0 grijA pennanentli. ce trehuie sa
Q (tve\i, dici legea de vietulre !ji dezvoltal'e a coloniei esle legata direct
dc CUib. Numai la 0 temperl:1tura norroala de 35,2C puietul se dezvoltA
bille, slinatos, cu 0 10ngevitate mare a albinelor eclozionate cu 0
rczisten\A mare la boli !i t l a raceli, Rezultatele sint contrarii clnd in
cuib temperatura coboarA sub nivelu1 aratat, ceea ce determinA
dc nlbine cu delecte. cu 0 scurtA adeseori cu modilicari morfo-
logice tn detrimentul existentei celor ce au suferit din cauza rlicirB
euibulUl,
Coloniile din st upii proteja\i la exterior, au in a doua decadli a lunH,
mnrtic 3-4 faguri en puiet compact, Multi ani am apJicat l a exterior
fltdtelu\e de papurA cu rezultate bune in comparatie cu stupii neimpa-
chclll\i. Apoi am folosit - folosesc acum - ca exterior
curton gudronat negru, cu rezultate similare, ba chiar lj:l mai bune. Din
IHilul de carton se taie roi de dimensiunea celor patru -pereti ai col'pu1ui
.stup, cnre se fixeaza cu subtiri, sus jos, pentru a nu stl'iibalc
n1d lin curent rece prin eventuale crapAturi sau pe la incheicl'C:1 in
\111CUI'! n stupului. S-a cA de!?i stupul are
pl'czinU\ Ioloas," insemnate, fHnd mult mai u!?or, iar in primavurfi cl\ ldtu'll
l'uZOlol' solurc slrti but pl' in porU scindlirilO1' Influen\eazu 1n iJlnc d(,!z-
,' nllul't'n rllihul ul; til sf' hi mb, podi Ilccswr I}{'rl'\' 8uhlld nu 1'f'1.ioflt\ 111
'lin
vinl-uri putemicc o$i electul lor se l'esimte in interior, de exemplI! ,
dnd vintul bate cu puterea ae of m/S-ecunda aerul din stup se preschlmbn
in intregime in curs de 0 cind el este insA mal violent uHllg('
7-10 m/secundA aerul din stup se preschimbA de citeva ori in
perioad;1 de 0 orA; tn felul acesta cuibul este infl1.lfntat, iar albinele ell
sA. contracareze actiunea lui, consumA 0 mare cantitate de miere dAtll-
toare de energie !?i cal durA, De aceea, pentru prevenirea unoI' asemencil
amenintAri, apUcarea pe peretti extedori a unlii material de protec\ic
este f oarte folositoare coloniilor,
De altfel folosirea cartonului gudronat se face cu succes !?i in alte
lucrAri din prisaca, tn special 1a pentru cA fiind negru atrage
razele solare clnd se ridicA capacul stupului pentru controale, Expus la
razele solare, se incinge ulj:Or, cAldura pAtrunde adine intre interval ele
dintre faguri, umiditatea se evaporA repede !?f dezvoltarea coloniei il.l
proportii deosebite, mai ales dod operatia se de citeva ori. Cind
soare1e apune, capacele um-plute eu perne bine indesat.e cu paie, se ai?8z;1
deasupra; materialul acesta tHod tennoizolator, colonia are asigurata in
Ielul acesta 0 microclima IavorabiH!. dezvoltarii sale, facute
comparativ cu stupii martori , cu podifor de scinduni, au confirmat
ca datoritA folosirii negru de carton gudronat coloniile S-!lU
dezvo1tat de bine, dind productii supcrioare. In iarnA,
g}l-dronat $i pe fun:dul stupu1ui unde apa din contiensatia vapo-
rllor nu mal pc !uno.ul -de sclndudi:, cafe alttel se tmibiA $i pAstrenz!i
o umillitate excesivA:
Pastrarea clildur.ii se face in mod e!icient cind cuibul, a!ja cum noi
I-am aranjat in toamnA, este cornprimat numru la fagurii ocupati de
albine, mArginit cu diafragme $i perne cu materiale termoizolatoare; in
cnpae este indesatA bine 0 pernA ump\utA cu paie de griu prin care
pot trece vaporii rezultati in stup din respiratia albinel or,
Desigur c! trebuie sA con4Hii rigoare :
miClj:orate - t,!lcnise)lfl n.optile geroase lj:i deschise dimi-
fn U.R.S.S, se eXPrimenteaza inchiderea completA a urdini$elor
p1na apare, in rebruarie, puietul. Operatia de inehiaere desdtidere fl
urdini!?elor seara lj:l dimineata se face chiar $i in stupinele mari,
tlvlnd pe scindura de zbor un roie bloc de lemn care se cu Ulj:U-
rln\1'i inchizindu-l sau deschiztndu-l. Desigur toate coloniile trebuie
.n alb! hrami indestulatA, matd tinere de la finele verU trecute, pas-
turd pusl'i in cuib in primele zile ealde ale primaverii, populatie nume-
ruus.. cu albine tinere, iar stimularea trebuie inceputA cit mai curind,
(11111 cum Yom arata putJn mai departe.
In prindpiu, trebnie sA evitati cit mai mult poslbil deschiderea
Atupilor in zUele reci en mai Rutin de HOC, luin:d mAsuri ca sa nu se
rlJllpeasca cAldura, cad odatA ajYDsA suh nl'Y..e1u1 ...normal, colonia abia
IXUlt.e reface temperatura normaUi a._cuib,!llui
w
In trei zHe, In acest ras4
limp toate procesele de crelj:tere !?i dezvo1tare a cuibului sint tulbul'ate
flllI U poletu} este fr1nat chiar in fazele lui morlologice nonnale : el spare
1'K!lIte termenul de eclozionare ell citeva zile mm tirziu avtnd lipsuri
'UlI II l1 umite organe In deficientA etc. - cum v-am spus 1a anatomio
Il lhl,,('I , pri vitii ca subiect de studiu.
:14 1
In strAinAtat e se merge de departe cu aceastA preocupsrc de
a dildurii cuibului clud stupul se deschide, incit acolo unde
se afla in apropierea unei electrice, se un rs-
di otor electric care W}ezat 'pe un stati v lingA stupul deschis, radiaza
cli ldura asupra Supr afe\elor ramelor !io i a intervalelor ocupate de s lbine,
en t imp stupar ul lucreaza la acel stup. Rezultatele siot excep\ionale;
oibinele stau complet bineiacl.toarea caldura a rsdia-

Mai mult chiar, ceroetAtorul sudez G. Roswal publicc1 in revista
i\lnacta .editata de Apimondia un articol despre cuplarea la
{:' lc(:tricl. apropiatA a unul transtormator cuajutorul cli.ruia se 'incAlzesc
il lcctric cite un grup de colonii; consumul de electr-icitate de !iecare
st up insumeaza 15-20 wati. Cu ajutorul unui potentiometru se regleaza
INlIperatura, astlel tncit coloniile ierneazA protejate contra gerului .,i a
Acest proce<ieu se practici in Sue<iia - in special in partea
lI orci icA - care in preajma cercului polar are temperaturi foarte sclzute.
Nu cazul la noi unde avem r ar ierni cu 0 temperatura. de minus
20_ 25C !ioi care obi1;lnuit tin 0 perioadl1 scurtA.
Introducerea paslurei
/ntroducerea pQsturii in stupi este 0 cerinta imperioasA, in prima-
....ur<1 dnd cuibul- infirJpat incA de la mijlocul lui ianuarie - trebuie sa
BC dezvolte. In toamnA nu am Hisat pAstur! in cuib decit intr-o masura
rcalrinsA, deoarece fagurii cu pAstura au fast ger,
I')(!{\.u a degrada. De aceea pdstura trebuie sii fie intTodusa in
:uJb ' cu 'Cel puthl o "1lTh.a tnainte de aparipia in cantitate 'fnai mare a
puhmuLui proaspdt, earels - noT se abia la inceputul lunii
IIprilie. Cercetatorii au slabilit cA pentru a 4 500 larve, albinele
dolci lar-vele mai mad de t rei zile aflate in cuib, consumA 0,500 kg
tmsturA. Cu 1 kg pasturA se cresc 10000 albine, adicA 1 kg. Ded 18
tnceputul lunii aprilie clnd apare culesul de Ia arbarii fructi!erl, sa1cie
rapi tA cultfvata, colonia trebuie sa abA 3 kg de albine zburAtoare
care vor consuma 3 kg de pasturii fie In fagud, fie sub forma prelu-
cr.ut<'i de s tupar, in - ceea ce este mult mai bine. Dad yom
inlroducc f aguri cu past urA, stupii trebuie deschi.,i pentru a Ie face
loe Un;ga cuib, eliminind f'agurii goi; aceasta operatie _se lasa mai tirziu
dnti timpul s-a incAlzit. Pen<tru a d'a de p'asturii care se pun
sub se 0_ se introduce turtita
sub el. -
Spre exemplu, apicultorul canadian H. Schaffer, posesar a lI OO de
colonii. cu 0 producpe medie de 82 kg miere, administra acest e t urLi\c
$ub in luna Cebruarie, mergind l a fieeare stup prin zApachl,
ell JouA d HdAri cu turti\e. Lucrarea cerea doar citeva secundc 0
l' cpCLU oclala pe sl1 ptamina, dlod cite 1 kg de pastura. In rclu l nCCtl tll
pi l'I't.IIJ roarl e di.ld ura, care se refacea ul;lor. La jumlHllk'll IlI l1 li
Ilpli!iC t'O\olli il c (' rrlll de dezvo\t at c inct l. din ri l'OOl'e ('( \Ionh.

1',11' 11 1 111'1)\ fi\ccu un I'Qi mtiricial ce primea a matel imperecheatu CQJll un4
1101.3 tn Culi rol"l1 i fl (S. U.A.), dublindu-se asMel efeeti vul stupinei.
St uplnu IJffl pe sec\iuni la distante de citiva kilomIJl ri,
h'\I'''-o cn Lrifai, unde cantitatea de miere arli.t{l l!\
11111 1 tl US,
7'urta de p(jstura se prepara asHel : in primul rind, in luna ianua-
l ie! Ie sCot pe ri nd Cagurii cu pasture. clin depozitul se exp u/I
an !Hlllute 18 ger; ceara din faguri devine sfartmicioasa, At:efjti ! llg11 n
11111 1111(' In Ci !jii longitudinale prin rmijlocul al veolelor cu p11stura ; sc
f lllfiO/\ tt$iilc Intre pal me iar ceara alveolelor se sfarima rAmi nne p;ls-
hUlt i fllllCttgli. in (onnA de hexagaane care se tree printr-o de
\nl'm (!llrn(', Sc nb\ine astfel 0 pastA care este apoi amestecata. Cll (I
1'III i1 ilule ('gulA de miere semicristalizaUi.. Prepararea se l ace ufjor
I I cx<.."CutnUi cu mult inainte de a ..ti folosita pastura. Aceasta se
Vft,fH. rCllzc) sub l orm<'\. de pasta in barcane mari., avjnd deasupra un strnt
htnlnl()r dc Cirl'd. se preparA se scoate pasta din borcan,
lit'! !. t'C(."C di n nou pri n de tocat, picunndu-se peste ea 1 lit r u
npfi cllldd In care s-au dizolya.t tn prealabil .20 g de buCAt1i. r ie;
Ilropo't ln de va fi de 1 litru 1a 2 kg de miere cu pastura. Din
ullllalceu'l [L(.'('sta, pe a bucat1i de tilan de 25/25 em se intinde canti-
tnlel/I dc I kg pentru a colonie !?i se W}azA repecie peste rame, sub podi-
. l1r, fnd cpn .. tind albinele cu foarte puvn fum. Operapa se repetA din
11} III 10 :dlc pind 6P<'lre polenul In cantilA\i )pai mari in stup.
P(!nt .. u ca p;'istura astfel of edt! ar putea in'lseni prin consumul
. 1 . 1 0 fCou eliv"are a sporilor de n QS_emEI. in intestinul mij lOciu al
IIlh\nel or coloniei, mai ales in cete care"' in anul preceoClent au su:ferit de
P,St.c bi ne ca in amestec sA se punA F.u.midil B, un .flacon
III :10 kn RlIx, p, in dazele preset:..ise la bolile .albinelar.
Til cecu ce prive!?te felul di!erit de folosire a pasturei in hrana
" l bhICI(iI' f{ll lt de polenul din co1ectoare, cereetcitorii au stabilit cli. pas-
tll rll ut-e pr'opdctlil i muIt lata de polenul luat direct di n
rl l)I'1I II, n cum 0 spli ne R. Chauvin. PAstura 0 mu'l\ime de pri n-
"i l' ll pt Cn I'O nlbincle culegatoare Ie transmit grAunciorilQr de polcn
1111 111(11 dud rormcuzA ghemotoeul; ele umezesc graunciori cu Su-
II v" ,I sue inl cst innl, care muUe diastaze.
In mcd iuJ told umed din stup incepe de indata 0 fermentare
I'/lr" (ilgeslibi lital ea proteinelar din polen. Mu1t1 cerce1.a tori au
t f' lI uWcnt. cl\ po\ctl ul recoltat de stupar nu poate determioa digerarea
IlIpI OI .. I, pc: ('I l ld eel depus in faguri realizeaz8 aceastA lucrare 1n sCLI rt
Itll l])! ModlfJ('I"C'1l t'Orcspunde unei mariti a digestibilitt'i t H datorate !.l ci-
II" l uI Ineil (' fl i p:\s lll r ii i n timp 0 u!?oarA asirpilatie de dilrc
HI! lltHl ll' IOl llJlll nll tollr('. poleput pr.oaspAt care este depozitat i n rn-
_Jill I Ni h' 11I' .. rC' I'lI l 1-It\l)lUI'd, de albinele stupului , cAd ele nu se prell i m-
jH"tt'n (' u n(' \(llldl('1I iar CI! PQle.nul cresc;. mai mul t puiet. De aCCCft
I hld , )(.11'11 141 1,1\;111 1"{' II, l'/ul litaleJnare i n s tup, alblnele nu mai consum1\
"tllll.lI l/I 111 11 1I 1!1 i1 1I'I'( ' lI l.
lI f1lj llll' /l Irtlll h'I'1\ I1 lblnclol' consumatoare 0 longevitllte deoscbiHI. :
IllIpll ,.111"" . \1 /11 1111' ,I I'Kl'l,.' lelltel(' t'CI'cctatoru}ui englez BOtlel' , s-a s lahi _
10 I'n hllJl tl oh' (101l 1l 11ll 11 Il IIl U.' ti l' t rAicsc rna ; mult d ecit ('l' lc Ie
:M:I
pl' lmase polen adunat in coleetoare. De asemenea ajutA la fonnarea en-
pentru prelucrarea nectarului la asimilarea lui in cea mai
lllUl'C mlisurA. In schimb, inghetatA datA albinelof .,pentru
WI lfllullire nu d;l rezultate, Pentru a produce 1 kg de albinA 10 cuib, doi-
I'lio t.rebuie consume de 22 ad mai a
I)utetl sli. scoata 0 generatie DOUa ae- albine. La feI, 0 mai veche
du UrI an pieroe muJte din valoroasele sale ; fn scrumb, pAs-
tum prelucrata de stupar 'Ii pusll. in vase ermetic tnchise, avind l1i un
'll'fl t izolator de miere, poate fi folositA fArli. rezerve. PAstrares fagurilor
u pl\s'turA se f ace in eamere Cll temperaturi de l a 2C la + 16C.
Controlul de (and
C071trolul de fond 1a stupinele mari se face in colecliv de cel
11 - 6 s tupar,i, dupA ce s-a tenninat controlul vizual .<;i s-au luat taate
mlil urile de indreptare a coloniilor glsite cu deficien\e. In mQd
('{Hllmlu1 se face dupll. reo zile de dnd a activitatea de
bor. In natura incep zilele mai statarnice ea temperaturA, noplile devin
din ce tn ce mm seurte, iar ziua se Temperatura exterioarA este
petite 14C. Deschiderea stupilor in aceastA perioadA nu mai
nll\lcile. tnamte de a tncepe sA ouA mAteile sint foarte sperioase Is apari-
tIn luminii in stup. unele fncepind ehiar sa fugii pe faguri ; in colonie
IW 0 stare de alannA, in care matea este- soeotitA drept a stri1inA
Illtrusli, fiiod prins! in ghemule\ '1t sufoeaUi.. t nceptndu-!}i tosA atn timp
tlctlvltatea ei de ouat, lnaiote de eontrolul de fond, matea i!}i continuA
uuutul in dacli. se lucreaza !:ncet, fAra zgomot rpai ales fArA
(urn: zgomotul fumul tulburA toatA activitatea din colonie, iar re-
h.ltlrea ei incepe abia dupA citeva ore de unde a fast IAsatA. Fol,psintl
tn schimb un pulverizator ell apil. tndulcit3.. colonia nu este tul-
bUratA de lac.
- -Ne-aU aminUt de multe ori de calanH puterniee., mijlocii
fl lube ! Care sint criteriile dupA care ne putem orienta in stabilirea eelor
ll'Cl eategorii ? intreaM unul dintre apicultorii ineepAtari.
Criteriul principal dupA care se apreciazii potentialul unei colonii
cslc numAruI mai mare sau mai redus al populs?ei sale. Cunascind eA
tntr-un interval dintre faguri complet ocupat Incap 280-300 g albine, pli'-
tetl stnbili fiecAreia, In raport desigur !}i de tipul de
stup ce oeupA colonia eercetatA. Trebuie de asemenea sA se tinA seamA
eL\ In toamnA, Is unele colonli, s-a adAugat popula\ia colooiilor ajutil.-
ti)llre, eu mabci iernate in aMra ghemului. In astfel de s1n'l:
fonrtc t""dre C'azurile cind se poate vorbi de colanH slabe. Sint insli. Sj i
fltupnri care nu au facut asemenea uniri din toamna deci acolo pot
1I 1'ilrc :;>i colonii de diferite C'dtegorii. '
Co!o71ii -abe vor 1i acelea care la intrarea to iama in
I)(lti fUI L flllmaL interva.l e alline sou tn stupul mu1tietajate, 5 lnter-
VI Jlt' , Etc au cel mUilt 1 200 kg alhinA. Colonii neunite in toamna. care
(Jell pfl G intervale de Dadant !;i 7 de multi etajflt, slnt colonii mediocre,
nu (l 1)'11.,'(1110' de 2 kg' nlbin{'l ; de aici inninte sint. IIUllltll colonii 1luternice
;1<1 I
,I Joarte puternice. 'Di nlre acesteo care au fost unite in toamllli: pl'i-
rhcle au 3 de aibine ocuplnd zece intervale la Dadant Iji 12- 14 III
un multietajat une1e chiar foarte puternice eu 3,5 kg al bina.
Poten\ialul ridlest al unei colonii este strins legat de unci
HI?ftd prolifice, tinere care intrunete indicii eei mai de
despre care voi vOl"'bi la matdlor
r
'.
Alt criteriu dupa care ne eAlAuzim pentru apreeierea unei eolanH
de albine este eantitatea -1i calitat.ea rezervelor de hrana pe care ell Ie
ure la impreunli. cu corosnele ce inconjoarA ea un arc elipsele
eu puietul din cuib, cit l1i rezervele din magazinul de reeoltA de dea-
Il'Upra corpului stupului. In stupii tn care se constata cA hrana este
nclndestuliitoare se adaugA faguri cu miere Sji 1-2 cu pAsturA.
Un rol rnsemnat in unui potenUal ridieat al coloniilor it
lire efectivul de faguri gata mm mult dedt dub1ul lor eu care
cuibul se 10 timp potri'Vit in raport de pro1Wcitatea mMeilor
01 grupelor sociale de albine clliditoare.
Cind control de fond, fn primul rind trebuie sA observati si-
tua\ia cuibului eu puiet. Cu <=it slot mai faguri ell puiet ca-
pAdt ell elipse mai extinse, f1a\A de stu,pii care au puiet pu\in in
red use, pute1i stabili vlitoarea putere a In va-
toarea fieclirei mAtci in legAturA eu proli!ieitatea, vtrsta !}i felul de pre-
zcntare : vioaie, lascive, gtrbovite, eu sau farA pe ele. Extinderea
clipselor calculul supraietelor. ocupate de pulet U yeti put.ea face
, Wnd cA 1 dm
ll
de fagure are 750-830 de alveole. Dar trebuie s;l
cii niei 0 matcA nu depune ouA decit in mbura in care !agurii s'1nt
cu albine. Spiritul de prevedere a1 albinelor reglementeaz<'i
{\ceasta extindere !}i nu_ar:areori cind 0 matcA, prea prolifica extinde
ouatul eeva mm mult, albinele n reglemeoteaza. ea suprafa\A, consumlnd
ouAle care Virsba matcilor are 0 mare influentA asupra puterii
coi"oniilor, cAd este sta:b'ilit cA mAtcile de un an depun in-aiote de cules
cu 37% mai multe DuA doicile cresc albine mature ce au produs cu
42
0
/
0
mal multA miere fa\1i de coloniile martore care aveau mAtei de
3 ani.
ColonH puternice sint eele pe care C. L. Farrar le-a verilieat avind
6 kg de albinA care au produs de 2,5 ori mai multa miere diecit patd'u
COlonii ee aveau cite 1,5 a1bina. 0 colonie puternieA numeri c este cea
care are la intrarea 10_ iarnA 30 000 albine tinere eu rezervA de hranA de
21 kg -1i 3 faguri cu 'plistura. Colonie puternica este cea care ajunge J<.\ 0
putere maximA 8vind 0 mare rezervA de albine zburatoare tn pragul
marelui cules. In S.U.A. s-au fAcut comparative pe patru co-
lonli ce aveau 15, 30, 40 !}i 60 mii albine. Cea de-a treia colonie a dat
produc\ie de 4,4 ori mai mare Ia\! de prima, iar cea patra de (i,1
ad mai mare; decl, in aceasta din uvrna gnq>A slbinele au fOM de 4 ori
mai multe ta\A de prima grupA, jar ele au dat rezul tate de 6,1 ori mai
mllri. ,In Polonia s-au efectuat cercetAri asemanAtoare obserVindu-se efi
w'Upcle de colonii care aveau 3,600 kg albinA au dot de trci
orl moi mari de grupele de oolonii cu 2,2 kg albina.
t il schimb. coloniile adicA...cele eu 0 de 1- 1,200 kg
",lbln(1, numoi dllcA tn primAvarA sint ajutate C'U puiet de La colonH PI.I-

\
t.ernicc
1
ell care se face schimb de faguri eu auA pule&. cApAcit, pot sA
tlJungll s!i. devi na mediocre 1a primul ewes ij;i put.ernlce 18 eel urmAtor .
. doe aplicare a unei asemenea ajutorari este foarte simpl! : mat-
-1'l le- coloniilor slahe se striIduiesc sA depunaouA mai multe, dar neavind
lli bine clocitoare suficiente. ouMe descoperite nu ajung in stadiul larvar.
III t.'(Jllscci ll Vi se lB un ! agure eu euA proaspe_te din mijlocul cuibului co-
Ill niei slnbc fara albine acoperitoare se Irece In mijlocul cuibului co-
IOuiei puternice, care ara muUe clocitoare. Acestea clocesc QuAle, iar
"nicHe hrAoe5C larveJe ptna la cdpg.cite. Atunf i fiagurele se ridicl. tMi.
(.lllma acopecitoare !ji se readucein colonia slaba. se repetA aeeast!
'Hx:ru\1e rie cUeva cd nivelul coloniei slabe -ajUnge 18 eel al coloniej pu-
\cl'llicc C(lte a ajutat-o. Procooind asUel Yeti avea doua ioloase : ridicarea
i'OIOlliei slabe la nivelul celei puternice, iar colonia care a ajutat-o pe cea
atubA scapa de IriguriJe roitului inaintea culesului mare, bineinteles dad
1-11\1 Inlesnit acesteia spat;iul larg de extinderea euibului aerisirea su-
rlcl cnt1i in interior.
ControluLde...1Dpd trebuie fAcut <Ie indaUi. ce termometrul araW eel
IlUUn '13=14
0
0, 1u1nd mAsuri ca sa nu se risipeasd cAltiura cuibuiuL
Lucrarea 0 veti lace .pe echipe de eel pu\in 5-6 apicultori la 0
AN: Ue, trecind apoi la altele, pentru a nu se pierde timp a profita de
cttcva zile calde. La eoloniile puterniee cArora li s-a l.lisat din toamnA
hrcma care sa Ie ajungli pin! l a marele eules, controlul de fond va fi
I'cpede terminat. In- atsr.li de turtitele de psturA puse 18 toti stupii,
cum am ar!tat, inteI:\'.enliiseribMe vor cere doar citeva eoJQnii,,! eare la
controlul vizuaI dau de...banuit. Aeelea vor !i controlate sub cort protec-
Un timp -mai intervenind in raport de lipsurile od bolile
. cmnalate.
Controlul de fond afarii in natura se face cit mai repede posibil
pentru a nu se pierde dildura culbului. Se ridicli. capacul cu perna ce
cste bine tndesatA in el !;i se pe sol in pozit;ie riisturnatA ; magazi-
!lui de recoltil. cu pxiil?orul s.!iu se ri(J.id tncet 'eU mult4 .prudentA, f.!irA
ZfCOillot. 1;apt de imprejurarea cl margiQ.ile lui i ale corpului de
culb au f ast ume eu vaselinA. tncl. din toamriA., impiedicind
nlbinele de a ,Ie propoliza. In rprealabil puneli IUD ziar peste perna eapacu-
lui !; i apoi 8!;ezati aeolo magazinul de recol tA plin incA cu miere. Este
posibil en ghemul de iarnA sA se ii imta1:at in spatiul dintre mragazin lji
ool' pul stupului sau cel put;in la periferira lui. De ..aceea desprinderea ma-
,guzinu!ui se t ace cu prec8utie, cad poate ea acolo s! fie i?i mltea. Apare
OQUin supra!ava corpului de cuib. Pentru a da albinelor 0 preocupare !;l
a nu f olosi !umul puJ.verizati supt'af'ata superioara a ramelor cu
npl'l induleiUi ell miere lj i acoperiti de in'dat.!i suprafata ell 0 bucatA de
postnv gros ca:ptulj it pe partea de dedesubt cu 0 .faaie de plastic.
J\eeasla mA.sura este luata ea nu cumva albinele sA se agate de postav
lj l sli vA dea de lucru ell scuiurarea lor, clnd t.er.mi na lUcral'ea
ti c '(.'(J nt rol.
Pentru inceperea lucrArilor, stllparul se va a.!;Oeza eu scaunul de
I l lcr u i n portea s tinga a slupului, ocolo unde se a rl il\ perna diormgmo,
Ctll'C stnt l'iuicntc. tn golul sc lrag rilllwi c cure st' ctnlli-
:1 HI

I'esc tn minii pentru a aprecia greutatea lor in micre. Dad! unele r UIllt!
/lU ragur ii goi , aeeslea se retl'ag de(initiv din stup !;i se pun in Uiditll POI' -
tllt.ivA.

Pe ce controlul inainteaz6 spre eujb ruIlnd primul POSt.lIV,
I) a doua bucata de postav acoperA fagurii deja contl'ola\i .!;Oi spr(>
ditlfl' agmA. tn felul acesta fAmine deschis doar un singur inter val, eel ni -
mil s intre fagurele deja observat cel ce unneazA a Ii scos pentr u ( Ib-
IIcfvalie.
Operalia continua pinA se ajunge la ghemul eu puiel aeolo uncle
e$te format; se impinge grupul de foaguri ocupat de ghem in golul ramns.
flcoperindu-i. In fel ul -acesta ghemul nu este deranjat deloc e de indnti't
ilCroper it eu eel de-al donea postav. Cu aceastA ocazje se poate obsel'vJJ
Ul;i0l' puie'tul cApA-cit privind pe SUS lntre intervale. ElSte dovacia evidentil
de prez'Sn\a matcii in st tXp nu trebuie iosistat mai mult. Se ia noLii
de situ8\ia gasHA privind popula\ia ce ocupA un numar de intel"Vale
.,i de apreciere dm mina a hranei existente. Totul se 81'anjeazli in ol'!ii -
nen care era acolo mai inainte, mal fagurii de miere ext.ra!;i
din stup. Deci , de data aceasta, cuibul ..se comprima .. GAcj. oriee Iagure de
prisos 'Ocupa un spatiu ce' trebuie sA fie cit mai redus acum, Hrana esle
pres su1icienta sus in magazin, cAd 0 colonie puterniea au consuma in
lorna mai mult de 10-11 kg miere; ori numai in magazin se pun in
toamna aproape 20 kg miere, plus mierea din faguri cuibului. De pe !a-
gurii cu albine, acestea trebuie scuturate. Pentru
tlccasta se ridica inveli.!;ml de postav se deasupr a corpului de
cuib un corp gol ; apoi ramele se lovesc brusc in speteaza lateralli, iar
los le albinele cad peste eele de pe. ramelbr din cuib. Se
u.$<lZa mdatA magazinul de recolta Is locul sliu, capaeul, t.er-
minind asUel controlul de fond. Cind timpul se statornicin-
du.-se cuibul trebuie Ull'git; stunci se poate observa precis citi faguri
(' u puiet existA in cuib lji ce nevoi ar mai aves colonia.
Rostul cort ului protector
Dat mnd insli Intr-o stupinA mare pot exista intotdeauna !;i stupi
fU unele care nu Ie permit 0 dezvoltare normalA !;i suficienta,
C(l ntrolul de fond trebuie sl se faca mai ineet, amlinunlit, fUnd necesn
r
lin timp mai tndelungat deci r iscindu-se vista puiet ului apArind .!;O l alte
Ilcnjunsuri. Pe de tocmai ace!jti stupi siot atacaJi de aIbincle
hO!1l-
e
, ceea ce ae_ter..!J1in.JI: un inceput' d-e- Intre celelalte co-
tonti. De aceea stupu se veritiCK un eort protector, care
IJlnd mobil este 8!;ezat deasupra stupului, controlul putind fi Ucut in
Unl.,te !;i fedt de euren\i !ji de albine
CorpuL protector este 0 piesli de mare importan\1i peulru 0 stu-
pinA, deoarece dli posibWtatea apicultor ului sa. lucreze indi!erent de
l'tnreu timpuluL de dnd mercurul indicA eel pulin 12QC.
COl'tul eel mai practie este fiicut din patru rame de 1,50X 1,50 III
(' \I ('\ InAl\jme de 1,80 m, din !:,ipci de 3-4 em, ce se prind la eele 4
\\II'l f:U 1\ c1eme ro !juruburi co cap patrat, incast.rllte in len11l, pcntru
317
n puteo sli lie strtnse piulitele lArA ca se r oteasdi. Ramele
wlOr dol pereti laterali a eelui din spate au fixate eu pioneze toi
mlu'i Lransparente de Peretele din fata este fonnat dintr-o
care in partea de sus este prinsa cu ajutorul unor inele de sus-
de 0 vergea metalic/i, Hind astfel 1,>i constituind cor-
tului protector.
Plalonul este format dmtr-un ceareeaf mobil dublu, care este al?e-
1,111, ct nd stuparul este fn cort, In interior, la eei dOl pereti latel'ali, l a
70 em de la bazJ, stn't daua stinghii de-a solid fixate de
I'flme, Apucind stinghiile in mtini stuparul ridiea corlul, .!}i-l peste
IILupul ce trebuie controlat. Oind cantl'olul este terminat la un stup,
:Ol'tut se trece aiAturi peste alt stup, dupa ee au albinele din inte-
I'lor, ridicind pla:!onul.
In :elul acesta stuparul este izloat sub aeest cort de protectie avind
ncolo alAturi stupul ce urmeazA a Ii deschis. El are 1,>i un sciiunel de lucru
t U sculeJe necesare: diiltitA eioeM, cuie, perie, precum 0 IA-
.IJ\A portativA cu capac, unde se pun lagurii cu miere P[SturA ee ur--
ll1f!azA sA fie dati coloniei controlate; de asemenea, are 1,>i 0 altA IAdit!
IJnde se pun lagurii care eventual se scot din stup, se terminii. eon-
Lrolul. Registrul peDtru colonH este prezent pentru notacea situatiei din
colonia Ii i cunoB.llterea situatiei respective din toamnA.
Cind se opr,e1,>te brusc un eules In tiropul verH, albinele sint incli-
riMe d atace stupii mai slabl ; atunci se iarA!ii cortu} protector,
cnre de data aeeasta are fixat3 pe rame de tilon, cAci altfel ar :!i
pl'eo cald sub 'COrt. Cortul protector este. de asemenea, de mare I olos
ctnd se face un tratament prin pulverizarea unor mediean;Jente, stuparuJ
Izolindu-se pentru ca albi nele din altl stu:pi sa nu se infecteze venind la
deschis.
Mai exist! un alt model de cort protector foarte practic: el consta
dintr-o umbreUi de plajA ee se sprijinA. pe un ax din fier la capiit
CCi sli poatA fi u1,>0r tnIipt I:n pamlnt. Umbrela are de jur imprejur falduri
Jnrgi din tilon cu plumbl tn partea de jos, din eei ce se folosesc ]a nAvoa-
<1r:le de pescuit. Tilonul este prins qe marginea umbrelei cu cleme ce se
Colosesc la perdelele Cortul se fixeaza cu axul sAu a1Aturi de
peretele din spate al stupului, unde cu un priboi de tier ,se face ini\ial 0
8
1lurA
de 7-9 em pentru ca virful umhrelei sa poata sta fixat In sol;
pcntru int1irue, priboiul se bate atAturi de axul umbrelei mai adine 1,>i se
lcagA de acesta cu 0 slrmA. Se lasA apoi faldurile tiIonului peste stupul
ce rlimtne izolat In interior impreunA eu stuparul, cu l/idi\a poI'ltativA o$i
8CBunui de lucru. DupA terminarea operatiei sau a controlului se trage
prlboiul in sus, se ridicA perdeaua de tilon peste marginile umbrelei, iar
alblnele care ies din stup sint eliberate imeaiat. Apoi umbrela este tre-
cutA In stupul vecill , lucrtndu-se la fel.
Cind vtntul este putemic 1,>i rece, se poate prinde de tifon, co ace
de a f oaie de polietilena a1,>ezata in partea de unde bate vlntul
Oi astJcl stupul deschis este ferit de rAeeala ciu'entului. Cu ocazia accstui
ron trot de fond, se npropie elt mai strins ramele intre ele, cAci la nE;czsu'cn
In lO(J mm) a coloniei, fagurii sint putin mai distan\ati, pentru en tntr(' 111-
lCI'vttlc)c dintre taguri sA tneap.li un numAr m ni rnUJ'O de alhine. OdnHi I:U

ramelor rtimine un interval de eel mult 11 mm inlre I tl-
Cu cit ramele VOl' fi mai apropiate, 'CU atit albinele Val' n nevolt.(,
III sc extindA o$ i pe fagurii ; odatA fagurii ocupati de albine l;ll
tllclllzi\i. matea depune auA 1,>i pe ei deci cuibul se extinde in folosu!
coloniei, iar la marele cules albinele VOl' avea 0 rezerva msi mare de
zhurcltoare. Daea timpul este eald se luereaza sub adapos\., St '
"ode propolisul de pe rouchiile ramelor de tip Hoffman care se apropic
elt mai mult, astfel inctt dimine un singur rind de albine din interval ui
i ogurilor care sa. poata incAlzi puietul de pe fetele dintre doi faguri vc-
olni, In felul acesta se realizeazA 1,>1 a recoltA de propolis ee se rade de
pc marginile ramelor,
Se continuA luerarea pinA la ultimul fagure, ealculindu-se canUta-
de miere pe care 0 mai are colonia in ramele cuibului, iar linga ulti-
mu! .fagure ell puiet se introduce un !'8gure cu seas din depozi l.
Mai insihte acest fagure trebuie. aeris,it vinturindu-l eu pen-
tru a inlAtura mirosul de sulf sau de acid ileeJic .cu care s-au tratnt fa-
gurii Incl din timpul veril precedente, pentru a fi aparati de dauniitori.
DupA aerisire fagurele cu pAstur! se pulverizeazA eu 100 g sirop de
zhi1r, ghem in a1,>n fel incit el sa fie incAlzit de acestn.
Totul se aranjeazA in ordlne In care au fost fagurti, pas-
trlnd asUel forma sfericA a ghemului, mArginit de al binele virstuiee
onate la periferia lui. La stupti orizontali lucri1rile de!ji siat aparent mai
.fmple, ele se complidi prin faptul c! rondul acestui tip de stup este
fJxat 1,>i una din lucrArile de bazA este curatatul lui. Ele se simplifieA nu-
Inai dacA stuparul are stupi goi de rezervA., dezinfectati. flambati !ji
oolzi. Se magazinul de 1,> i se pune provizoriu pe partea
opusA eelei in care a iernat colonia. fArA a ridiea podi1,>orul format din
lIelndurele Se tncepe cu primul tagu.re din dreapta cuibului aflat.
UngA peretele stupului mai biDe insorit, fagure care tocA. din toamna 1:1
fost em distant! de-..perete...Aces.!: adoptat 11:1
toatetipurile de stupi clnd se facEt...arnjamentuI cuib.ului in toamnA :
dintre perete 1,>i primul lagure formeazA un strat de aer izolator,
cu. cel di!lt(e douA ferestre un!!i case, Acest fagure cu miere eApaeitil.
cate trecut in stupul curat apai dna pe-rtnd', In ordine, tati C('I-
faguri, inclusiv cei co puiet, din mijloc. Cu aceastA oeazie se fac
loutE! observatiile de rigoare inscriindu-le in registru Ia colonia res pec-
Hvli. Dupa terminarea aeestui control de fond, magazinul de recoltii se
II'iazh la locul sau mai ales dare el are lnre 0 cantitate mare de miere.
In caz contrar se r ididi definitiv: albinele de pe f agurii goliti de miere
IIlnt seuturate in golul de Ungl1 diafragmA; se adauga 3-4 faguri rll
mlere din depozit, ridicind pe eei ch.iar daca mai ?u mici por\iun i
lie miere inca neconsumatA, cAei euibul se stt'imtoresza acum la atHi n
rnguri cit pot acoperi albinele, iar mlli ttrziu se va lArgi dupA cerln\e.
PC!lte podi!jOr se pune 0 pernA useata, $i alta dincolo de dia:(rngmll.
Millen \'rebuie sii aibA tn cuib eel putin IncA doi faguri goi, pulveriza\1 Cll
npi1 minct'uUi, pentru ,extim:lerea sferei cuibului sprijinita de [tcea hra-
nlrl'. de s timulare ce se tDCe-pe curind.
: ind tnHgn:.o: inul de rCl'(I\ll\ 1/1 rc[ o lrei tipuri de stupi DmJ unt.
n" 1001 Iji (H17./mtul (>sl.l! llprUII[I!' U\llIt. do miel'e, el :;c relrogc, s{' mi c!;o-
iJ IIJ
I'CUZl\ s:p<l\iui de indilzire ell 1/ 3, dar Sf' adaugl! in locu1 lui 0 ramii-
hl'i'ini101' eu ulucel.
Lu stupii multietaj ati, care au deci nu au rame
dl) hl'tinit, problema aju'torului cu hranll. este Cum iosA au
lcrnflt pe dOliA corpuri: jos Ollibul .,i sus corpul ell miere. dacA ghemul
"'[1 urcat in corpul ell miere, dar periteria inferioarA a ghemuJui mai sCi
Ineft pe partea superioarA a corpului de jos in/spatiul de 8 mm dintre
<' clc:- douA 'Corpuri suprapuse. se retrag din corpul de jOs iagurii
.,i se !pun in mijlocul corpului 4-5 faguri cu miere capacita sau
11\ JipsA sirop de zaM.r. Galul rAmas se completeaza cu perne
10 dreapta .,i stinga acestor faguri. Se las!! colonia astfel asiguratA in
/.I cplina lini!;te pina cind, sus, <cuibul S-8 extins Is 8-9 faguri, ,bine-
In\eJes avind deasupra hranitoruJ mare ce face parte integrantA din
z('sll'ea lui.
Trebuie sA de insel'l1nAtatea cOvirljOitoare a acestui
l'i)nl,.rol de fond, di.d dupA cum se vor lace luerArile, dupA o'bservatiile
IHlt 01e in registru pentru liecare colonie. lumdu-se mili.surile cores-
punzatoal'e, se VOr dezvolta coloniile in tot cursul primaverii. Sub
n!c'j un motiv nu /treobui e sa din populatia eoloniilor, menajin-
du- Ie prin orice m jloace. Cercetarile au aratat cA pierderea a 500-600 g
ulbine in primavara se va rasfringe negativ, inUrziind eel putin trei
st\ptAmini dezvoltarea cuiburilor. Or, fArA albine tinere eclozi onate in
pl'iml'ivarft, care sA inloeuiasca pe cele imbatrinite din toamnA, nu veti
puten recolla din plin marele coles de 1a salcim din luna maL .In acest
"r(lP t,rebuie facut totuJ, pentru ca in timpul scurt al primAverii pina
!!!Jure culesul mijlociu de la salcie, pomii fructi!eri rapita cultivata,
coluni ile extinda ouatul pe un numAr cit mai mare de faguri.
In primu! rind, dacA dupA controlul de fond s-a putut stabili ca in
uulh mAtcile incepuserA pu\in activitatea lor de ouat, depunind z:ilnic
un numAr relativ de ouA, acum, pentru intensificarea activitAtii lor trebu1e
all lie stimulate.

CII', d(l (ljutor la limp. dd de doud ori
AJ UTORAREA ASISTENTA
COLON][Lo n
'upitoluJ core urmeazA este deosebit de important pentru vinla
el)h)nlilcw de albine intnlCl"t se va O'Cupa de hrana *i hranirea l or, despre
C'"re (1m vorbit principialla anatomia coloniei. In fiecare stupinA, mijloci c
11\\1 mlcll, mni 'Pulin in sectornl socialist, dar mai mult in eel individual.
VOl' uporc dlleri le situatii critice, pe .care stuparii trebuie sa l;itie sa
lit rc1.o\vc.
llrunirea stimulatorie ,priml'ivara in st up
u ocazla controlului de fond, trebuie fa.cutA 0 lucrare importanl A
de colllplctare a rezervelor de hrana puse la pAstrare din toamna
\t' CK"I llft , Eo va fi urmatA de a hranire stimulativli lichida SQu.- uscatii cu
IJrotulnc. lipide .5i IOlte - acidulatA sau nu - dupa situatis de
Itlul1ltml dupA ce se vor impune de la caz la caz.
Components hranei ce se dA albinelor. trebuie bine studiatA: daea
_I' 1I11\\ prcn multe proteine se poate produce un dezechilibru biologic
tIll IIrl fu1rj grave: din contrA. s10t colonli aparent hune-aar care din cauzs
IIIMul poicnuiui sau a pasturii din cuib, .faC' 0 foame de .proteine de
\l lIlIlnll ." cc. Sf! WI rlisrringe negativ asupra euibului, care delji avind 0
IllIiWI\ I'rolirlcli (,'C depune numeroase oua, putioe din elc vor treee prin
It llllllllt' pinn sA ajunga albine mature.
( 'tlal In stU opure 0 prima genera\ ie, albinele tinere sint altfel
III AlIll13, Mul Urzl\l vor (lpare trintorii tineri care trebuie attic! hrAniti
Iiolel de t1ncrcle sIbine lucrAtoare pentru a ajunge la !m-
i"'l fthurf'l\ tnt\tdlor crescute timpuriu o!ii cu aUt mai mult cind va fi
'11)tlHl IIIJ cololl\i pntcrne eu trintori Concomitent, urmari l) d
l
'l\lhlll lllll nmeliO" l'Il'il ulbinellocale in 1ieoar e stupinA, vom avea de hot nrit
II 111111 1 ImL>C'l fll ("oioni ilc crescMoare de ma't.ei de soi, care au un rcgi lll
.. Ihll nlll/lr dlh!r1L ro\1i de coloniile de produc\ie.
1.)0..,1 , In (Jrlilnco lucrllril or ce trcbuie [Acute in Ciecare prisadi mure
1111\1 ml l'A .1' Inool>O ell compl c.brcu rczcrvelor de hrom'i . vn ifllllinli' i
"ulill li n 1\ 110 In"'l rl ecltrel \'olonll '/.7 kH dc, mierc, lntr .. o iarnl'l g l'CU
Illllttitlilj{MtI ,,11 ('on. llmn Cli nt 1\ k.! hrllofl ; deci p('nlru pr iml!.vnrll coln-
:I fJ 1

nHle or mai avea de consumat 16 kg pinl!. 18 mij locul lunU aprilie, dad
upm'c un cules satisfAcAtor - eel putin de tntre\inere de la saicie, pami
fl'Uct.itel'i apoi de 18 rapita cultivatA. I n acest timp insa in stupi
dn t Beesle rezerve, este neapAret necesarA _0, hraniTe de stimulaTe. Per-
I'ollui, fAcind adeseori in toamna clntlriri pentru a veriiiea consumul
do lamA, am constatat d el variazii - dupA cum a decurs 'iaroa - lotre
0-11 kg hraniL Liisind in cuib laguri ell caroane de miere capACit:,
plus magazin'lll de recoltA', ca sa. sjuqgem la citra amintitA mw inainte,
ncum trebuie intervenit, caci in mod sigur colonia a consumat 0 mare
parte din aceastA hranA de iarna din cuib, hranA ce trebuie completatA
cu ceea ce s-a pus 18 rezerva din toamnA.
en regulA generalA niciodaUl colonia sA nu rAmlnA ell moo pu\in de
10-1 1 krg 'Ciki astIel ea [ace 0 foarle drasticlLka
observat _cii cindeIe au PUlinii hranii, restring cuibul eel,or
mal prolifice mAtci i.. in aeeastA situatie nu se va
njunge ca la ramele cules sa. fie in stupi a rezel"VA mare de albine zbur<1-
tOare : dnd sint prim<1veri timpurii, care determinA Inflorirea saidei din
vrcme, coloniile nu var avea smidente alhine culegAtoare 1;> i nid tinere
nlbine prelucrAtoare -care sA valorifice un astfel de cules. COl!!P.letind
fosA acum stupii eu faguri C'U miere din toamnA la pastrare,oolo-
nlile Vor hrAni matcs din be4ug, iar ea depune ouA multe, ajungindu-se
eu in aprilie sa fie deja [armata aceast.! rezervA de albine zburAtoare.
tn a1 doirea rind, tennologia apieoIA modernii permite metode de
expioatare nOi, de aceea aceastA hrAnire de completare este mwt mai

Cind insA nu s-a lhat In toamnA cantitatea de hrana arli.tatA mal
tnainte, stuparul trebuie sll. intervinA administrind citeva zile, la inceput
o hrAnire masiva, cu 'Cite_ 4-5 kg, la interval de 2-3 zile, ea astfel
Arupul social al prelucrlHoarelar sA "poatA transforma siropul dat 1n miere.
Aparatura necesarA hranirii coloniilor este oa modele. Cel
mol practic pentru hrAnirea masivA este cu capacitate
de 5 litri in care se administreaza sirop sau zaM.r. El este coruec\ionat
dclatA eu fabricarea stupului multietajat RA. 1001, iar la cerere
pentru stupii DOOant.
Pentru stupul de tip orizontal fie c! se adapteazA unu1 la fel eu
(:c l de mai sus, deci fie ca se procurli un hrlinitor de
tip Miller care se exact deasupra fagurHor unde st/i ghemul de
Fig. 54. - HrAnltor tip Miller de capaci tate mare. el Ot.-upA
perimetrul a douA retrase j la mljloc: are
Is fund a deschlide:re longitudlnala pe unde alblnele pAtrun:d
Ja hrana $1 tot pe scola coboara In culb 0 depOZi,tcnzll
10 fagurl.
Inrlli\, retd'igind 1-2 scindurele ce servesc ca Aces!. hn"inltor
dellSlIprlJ un geum de sti cUi sau plexiglas pentru u vcdea dadi h rrUlll rlfl tl\
cstc snit nu COnsllmntA de colonie.
:n2
Foarlc pruetic pentru hdnirile in mal mlCl , cum VI. I tl ('tJII
de stimulare esle hl'iinitorul jgheab - 0 proprie - jghellh e lm'
este mobil ili Inlocuie-$le speteaza supe.rioarA a unei rame cU!.ditoarc, filll<i
in mijlocul cuibului. Capacitatea jgheabului este de 450- 500 III I
s{rap. Sint modele ca hranttorul tip Doolittl e, care este ca 0 rami, ifl -
!undatA pe ambele ell fund hine indheiat, avind a capocitrllC (1 (,
A ..
Fig. 55 a. - Hr.!i.nlf<lrul
ii'heab.
,
z
Fig. 55 b. - Hr!n!f<lrul
tip DooUtie :
I - rnma de culb: fArt. f.llsu:re
dar tnlundat.ll tn pll1Ue l.Ili.er.ale
ca un ulue adl ne plln eu luanA;
.s - scArtt,a de plod. metall<:lI
I)enlrU ca albinele .lI nu fie f nece
In hran.a llctudll .
2,5-3 kg sirup. In el se aWi un plutilM (I i
albinele sa nu se inece in simp; pcre\ii Jll -
terrui trebuei sa fie din scint!udi negell.lith
nu din placaj lucios, pe care albinele nu
s-ar putea prinde cu ventuzele de la gheMc
ca sA transporte 1n faguri siropul olerit. A tH
hrAni torul jgheab, cit eel de tip Doolitll c,
trebuie spiilate eel putin odatll. pe sa.ptAmlnu,
caci - mai ales chlrl se cu sub-
stante proteice - in special eu drojdic sail
1'O-inA de soia, ele print! un fel de mizgA dii u-
natoare.
Practjc este hriinitorul tip Hill ; el est"
ca a cotie cili-ndricl: asemAnatoare cu cel"
de conserve de 1 kg, dar av'ind capac
per1'orat cu orHi'di de 1 mm. Sirppul Oil
cUI1ge din el oind este intors Cll fum:lul in
sus, decit pe ee albinele il sug il
due in fagurii cuibului, caci prin rAsturnm'c
se fonneaza in pal"tea superioara un vid cc
nu Jngaduie ca liahidul sa curg!\. Bune -51
practi.ce slot I}i borcanele de liti'ClA care
odatA. umplute cu sirop se leaga 18 gud ell
o bu'catA du'bIA de tifon, r3sturnin'clu-1 eu -Cuncul in sus, deci In Iel cu
hranitorul Hill. t n Frenta se de mulU stu pari un hrlinitor de
urdini$; marA pe s.cindura de zbor stA un bldon de tablA de 2-3 litri
ea cele de ulei auto ell i acest-a are 4-5 orificii
de cite 1 mm. Bidonul mtors cu fundul in sus se
aprijinA In partea de jos pe a tAvita ce ingliduie siropu- 3
lui sa se scuI1gA pe a plaeA de lemn canelatii., introdusa

pc pinA la 30-"35 om (fig. 56) . Albinele coboarA
1;11 inu siropul din cana1ele acestui di?1X>zitiv. Are ne-
uJunsul ca fiintd pe fundul stupului, deei la looul
eel mai rece din interior, albinele nu coboara ci:nrl afara
cs te !rig, iar siropul chiar cind este oferit caid, se
curin'cl. Celelalte modele descrise ma'i sus au
UVllntajul di hrana o[eritii este in partea superloara a
8Lupuilli , in Joeul cel ml8i cald in directA apropiere
n gllemu,lui de iarnA al coloniei.
,Tn Iipsa opal'afurii descrise mai sus in !ipsa
r'flp,ul'il ol' Cll miere din depozit, se poate oieri aibinelor
h rllnll de t'(llnpletare tumaUi. direct in alveolele a 2-3
:l:I ., ....
,
,---VA
Fig. 56. - H rtml.
tor de

1 - pcretele Rt,,!,u .
lui: 2 . IlClIl ""
,trop: , _ 11'I'llA.
:153
rnguri gOi, riink:! tinu\i inclina\i deasupl'a unei tAvi sau ligheao;
tn felu1 acesta se toarnA in alveolele goale ale tagurelui, sioop de za'hAr
!tOU mai bine miere diluatA. ell spA 1/3, de preferat a,pA de pioaie
Sou de riu.
Aceste recomandAri vor fi e.plicate valorificate in stupinele mfci,
hcuJO unde permit de izolare a vetrelor. [n stupinele de mari
pl'opor\ii, sil'opui sau pasta de zaM!" se preparA centralizat.
Siropul turnat curge tn partea de sus a. fagurilor ale cAror alveole
(lou 0 lo'cHoare naturalA, de 9-10
0
pAtrunde treptat. in alveolele goe.1e,
eUmlnind aerul din ele; apoi, fagurii plinl se pe. un stativ ca sA
Sf! acurgA surplusul de siro'p, Ei sint in apropierea directA a
ghem'Ului, Hrana de completare se face introducln"d In primul rind f-agurii
CU pAsturA, sco!ji din toamnii lii in depozit cald ; apoi se dau "i
l - 2 faguri cu m1ere descipiicitA in prealabU cu un pieptene descApAcitor.
AccnstA interventie se face imediat tenninarea controlului de fond,
tn conseciptA, pentru a nu mArl cu ei spatiul cuibului, se retrag de acolo
togurii goU\i in timpul iernii, introduclndu-se in locul10r, eel din depozit.
E8te de mare important! ca ace!jti faguti sa fie oferi\i calzi, fiiod
24 de ore Intr-o camerA bine IncAlzitA,
Albine1e de pe fagurU ce se retrag, se scutum deasupra celor din
ghcm, Pentru a nu se ImprA!jt.ia albina prin scuturare, apicultorul va
ll$Cza provizoriu peste corpul de stup un corp gol, ce se inlAtura ce
1 .. {1U seuturat to\i fagurii retr8!ji. Opera\ia de scuturare se face In
mIna sting!\. rama in verticalA, lovind ell pumnul le.ntetul lateral.
Avlnd in vedere eli multe albine stau cu corpurile adincite tn alveolele
fngurelui gol, IJi ele nu cad 1a PJ"lma lovitura, se lasli pe loe fagurii go1i\i
cIrca un minut, timp in care albine.}e speriate vor ie!ji la suprafatl;
(\cestea se perie 18 rindullor peste albinele ghemului.
Siropul de completare se face cu cealuri kg zah!rJa.-l litru
ceai din plante. medicinale, ob\ie,m am ariitat .. mai inaiate. Can-
Lltut:ea. de sirop va il de 500-=600 ml de fiecare interval ocupa(oe
slbinele colonie!, la care se aaaugA -o:"cantitat.e. de zahar cubic a.!jezat la
rtnd pe spetezele superioare ale ramelor co faguri de ghem;
zfl h:irul se acoperA co 0 ihlrtie ceootA. A'V'ind sirop to fagurii oferiti , albi-
nele dizolvA zah1irul cubic care completeazA diferenta de hran.. de care
nre nevoie colonia, Desigur cl intr-o astfel de magazinul de
l'ecoltA golit de miere in timpul iernii este r etras, spre a m1C!jora "i mal
mult cui-bului.
Hr(imrea de stimul are Incepe imediat dupA cea de completare.
l nai nte de a inl ra in amAnunte d-es-pre aeeasUi hrAnire, vii aminti\i eli
ne-am ocupat de ea cu ocazia ex;punerii lucrlrilor ijin toamnA. HrAnirea
de s t.imulore are rostul de a Intensiiica din vreme ouatul mAtcH, care
lnccpe in ritm foarte redus aproximativ la mijlocul lunu ianuarie.
Legea comunitAtii este ca se dezvoUe cuibul numai fn masuTO
tn. care intra In stup 0 krona nouii. Prin interven\iQ noastrA albinele stnt
$Jli te sA ia aceasUi hranA din jgheabul ramei de hrAnit sau din marele
hl'l1 nltor-podi*or sli 0 depuna In alveolele fagurilor centrali, tn diree-
tu opropiet'c u cu.i bului. Prio prelucrarea acestei hrane albinel c. sc

'IJi mcnt enzA, iar matca este mal abundent hrnita 'li deci depunt.' UII
l1umAr mare de cua. In cel mult zece zile de la inceperea acestci hri i nu'l
lI 11mulative numarul de ou! atinge 500-1000 pe zi.
sfara este incA frig, sub indemnul acestei hranir! stimulati v(,',
populatia Uniirli apare in stup Inmnte cu mult ca albinele d-in tonnlll:'
lilt Se epuizeze IJi sa disparli. Albinele tinere au inclinarea sa se fivi nt l'
Mllrli in d iutarea apei necesare hranei de combina\ie" a albineior dClkl
('e este dat.li larvelol' mai mad de trei zile,
In. si'ir!;iit, clnd mugurii piesnesc, clnd florile iIJi etaleazA frumouse)1"
lor culori cit par!umul neciarului, parfum ce in atmos rcr.1.
tn cuib se ami deja 1-2 de albine tinere care !ormeazJ UJj
mJ c lnceput de sIbine zburAtoare ce a"teaptA vestirea cea mare pe curl'
tntr.-o dimineatA le-o vor aduce neastimpAratele harnicele cerceta';ie.
In luna martie a anului 1947, clnd a inflorit salcia elipreasca stupt-
nele afiate inca din toamn;\ in bal ta DunArH, in preajma gildj Ovidi u,
lingA intinsele pAduri de salcie de acolo, au realizat 12 kg noull
cxtrasli, plus cite 4 fagur i plini cu m1ere IAsa\i in stup, Stimularea 1.1
Este drept cA sal-
cimul apare la noi pe 1'8 mijloculluni mai, dar pln A afunci pot oricind s5
aparA culesurl de acest !eI de la salcie, alun, arin negru sau alb, ul m,
corn etc. mai ales de la rapi\a cultivatA, realiziodu"'\Se 0 i mportant:1
stimulare naturalA, de pe urma cli.reia se obtioe 0 recolta sabisfAcatoare,
$i contigente noi de aibine t.inere, care VOl' marl acumulArile In st up
pinA la aparitia mareiui cules.
][ariiJlceastA nicl coloniile puternice nu VOr putea reaHza
$1 valorifica ..... Q!;llesurile de care de mtilte ori aau 0 oarecare
r eooltA:-DeSigur cA in ostfe1 de situa\ie stuPBrii vor lua mAsuri de extin_
dere a cuibul'ilor, in afarA de spatiul de inmagazinare a acestor culesul'i
timpurii,
AceastA in viata coloniei care este hrana de stimulare
pore Ia prima vedere ca 0 exa,gerare, 0 denatUTare. in apicultura
Histematici ea este 0 neces ftate, cerind coloniilor sii-si dez.volte cuiburill'
mult mai devreme deoit 0 fAceau in milioanele de' ani cit au trait in
IIcorburile copacilor seculari. Atunci nimie nu Ie griibea sli iasA din cul-
eald al ghemul-ui; ele mersul vegetatiei odatA cu dcz-
mortirea naturalA "i de!jteptarea lor din semisomnoienta hibernarii.
Acurn noi cream caioniilor posibiJ.lUiti nenaturale Ca inmul-
populapile cu mult 'inainte "i 10tr-un ritm._aecelerat ca sa putem
lolosi culesurile mediocre ce pe--Pal'C'UrS ___ Nu trebuie sA uitati C[I
peste limp trebuie ref8cute coloniile ajutAtoare unite in toamnli cu
cele de baza., cAei tehnica nouA in apicultura sistematica permite C,I
Intr-un stup sA...depunA ouA douA mAtei miisurile necesat'C ca
ell' sA lie despAr\ite prin dispozttiv-e, -pe care Ie vom arAta mai deparl.c.
Asttel vom 'avea mari Posib1lilAti realiziim PI'Oductii insemoate in or i-
ellre di reC\ie : miere multli sau polen mult, lAptil;ior ori roi pachetc pent ru
comcl'ci ulizare etc,
F'olosind instinctul aLbinelor privUor la culesul substantelor dul ci
orl unde Ie gli sesc, cercetAtorii au dovedit oferind albinelol' sirop de
I'flltt'l r In toamoli , coloniil e cresc J-2 genera\ii de nlbine tinet'e, penlru
:Ir,f)
orl. In viitorul ghem de iernare majoritatea sa fje tinere
r\(-cpuizute. In primAvera, insA, operatia apare mai iolositoare dlci
rlumni dacli apicultorul t.,i formeazA in Hecare colonie 0 insemnatA re-
x<'t'v(l de aibine zburAtoare din vreme iioi la timpul oporbun, se pot realiza
l)J'mluc\iile cele marL
Hranirea de stimulare incepe in prima decadli a lunii februarie.
0/11'0 este prima lunl1 din nrimlivoara api.foll1. Dar l a in'Ceput aceasta.
lH'nnjre nu se !'ace co sirop, ci c,u turl:ite de pasturii amestecnta. cu miere
Aonllc!'istalizatA puse pe de- tifon deasupra r amelor unde
"e anti. gihemul. Apoi, incqpind cu ultima decada, se ponte la hrlini-
J' CU cu sirop in mid. Astlel colonia are impresia eli atarl1 a
IIlt:Cput un cules dmpilri'U;" mai ales clnd in sirop se substante
proteice.
Interventia aceasta se face tntr-o zi calda, lulnd mAsut'ile necesare
wrlltote la controlul de fond, pentru ca temperatura cU'Lbul ui sA nu se
r!3Ipcascii.
Hranirea de stimuJare este strins Iegat1i de planul de produClie pe
('twe I-a primit apicultorul din partea conducerii unitAtii socialiste pe care
o I'crvellte. DacA sarcina ce 0 are este ca sa produca. roj timpurii, fie pen,-
!I' u mArirea electivului stupinei, fie pentru comercializarea lor, stlmu-
IItI'ea trebuie lAcutA din primele ule ale lui februarie, indt dupA
tl0-60 zile sil dea primul co mAtci de Ia rezerv1i. Pentru roiul al
(lollen apicultorul are timp pregAteasdi din timp vutoarele colonU
f 'U m;ltci selectionate. concomitent Cll 1-2 colonli paterne de crelltere a
trtntorilor de soi bun, ce vor imperechea matcile roilor apol
pll'<ILttl beneficlarilor.
Clnd sarcina de prod.uctie este datA pentru obtinerea unei cit mai
Inllri cantitA\i de polen se adminlstreazA 0 stimulare activA cu sirop de
zuhll r 40
0
/
0
, inceputA eel mal tirziu In 10 februarie, pentru en prime-Ie
de albine tin ere sa culeaga bogatul polen al ulunul ui , arinului
II lb !;I i negru ctt a1 salek-I, in special al speciei ooprea care
tonrte devreme. Ele proiitA de polenul primelor flori prim1ivaratice de
In ghiocei . viorele, etc. care apar de indabl ce s-a topit z1i.pada..
Hrlinirile cu sirop de zahAr stimuleaza mult albinele la culesu1 pole-
nulul. tn acest.e douA sltua\ii .hdinirea -de stimulare nu se limiteazA C3
limp, luind ca albinele poatA acumula pfistura. Valoareo
ci este neintrecutA 8tlt pentru viit08rea stimulare de toamnA -0 anului
tn curs, cit !Ii pentru primavara vii1.oare. .
Dadi sarcina de productie se axeazA pe producerea de hrA-
nirea de stimulare 1ncepe 18 1 manie pentru ca primele dou1i de
nlhine t inere lie gata Ia 15 mai clnd se pot incepe lucrarile de
Q Uipti'l0rului.
Dacii. sarcina daw. este pentru producerea mierii marfa, hrli.nirea trc-
b-uie Inccputa. 18 10 lebruarie pentru a se putea reface Ia timp colonii1c
ujut5toorc, cAel !olosind metoda cu doua. matci se poate realiza .'j i depil$i
eli mult planul de Hietnd mai tirziu eel pulin doua dcplnsilri III
IIlHslvelc melifere de dupa salcim - Ia snlcimul de altil:urlinc ,o;; i Ilpni In
ZtnCUI"(). va uvc-n grijfl si'!. ia miisuri ea ac(>le dcv('"Hu
plIt('l"nitc do1oritti slimlllilrii, sl1 nu ,oluscu .
:mfi
o bunt\. stim\Jlare Qmintilil deja mui inainte. se Iace de asCtnCI1('l\ cu
fflguri cu miele descApacita., oeri\i coloniilor din 10 in 10 zi1e, plI ni n(JIL- 1
mai distantati de euib pentru a indemna albinele Sa transl.)(wl('
rcpcde mierea in coroanele de deosupra puietului din cuib. Stimullln' ll
flu b aceasti'i. lorma se f ace in conditii exeep\ionale cind coJoniiJc si ll 1
Impreuna pe doua corpuri de stup. In aceastA situa\ie fagurii Cll m IL'!'l
t1cset\.pacitA se pun in corpul de jps golit, iar aibinele se gr1ibesc sil ridln
IlIl erea de sus in Jagurii de cuib a"ezind-o in forma de coronne deasupl';I
clipselor cu puiet; se pot da chiar faguri co miere cr.istalizati1 cu con-
ditio ca aUituri, In jgheabul hriinit orului, ele sa gaseascii apa lleC0.>I II'; j
dlznlvarii acesteia. Desigur ca ,din corpul stupului se retrag Iagurii goli\i .
Cine are miere lichida 0 poate oIeri aibinelor ca stimulare eu rc:t. !! 1
Ili te exceptionaie ; se adaug5. mie.rii 1/3 apA -calda care sa nu
32- 35C. Ea este singura cal e pentru a asigura 0 acumulare "i de hidn:l\i
ele carbon naturali, fiind SA siropu"J de zaMr nu detine
cftlitate. -
Avind in vedere ca in decursul celor 4-5 luni de iernare in intcs-
tlnul gros !li in punga rectalA 8 albinelor s-au putut acumula diferi\i ger-
meni patogeni, ce stau deocamdatA in JatentA, este bine ea odata cu pri-
mele doze de sirop sA se olere coloniilor de trel ori la interval de cin<:'i
zile, un antibiotic. EI este mai intH solubilizat imrodus in siropul d"tl-
avind cel mult ; Ia 0 temperaturA prea ridicata actiunea antibjo.
tlcului e:ste anihllatii. EIeclele antibioticelor se maniiesU!. activ in aS81l!l-
rca traiectului digestiv totodatii determinA 0 actiune de sprijin In int.ll-
rJrea profilaxia coloniilor. Cele mai bune antibiotice sint terami ci n(l
.1 streptomicina, care stnt iet-tine i u"Or de dozat. 'finind seama cll
Intr-un flacon ae streptomiciriii se atli'!. 1 g de-5ubs"tal1jii, se un
r.lacon. la 2 !itri sirop. Acesta se poate administra ea prevent iv, nu CII
Lratament curatTv, in care caz doze va fi dublat1i, folosind un flacon ILl
1 -Utru sirop. EJ.fectul este m8rCant favorabil. Din observatiile proprii
comportarea coloniilor ajutate astfel fatA de eele martor, care n-au pri-
mit acest, sprijin, cuibudle sint mult mai extinse, iar productiile cetul.c
de pl an vor fi mult superioare. Acest se limiteaztl
qumai la cele trei hrAniri indicate oferCte chiarin prjmele ziIe ale
primaverii, mainte de orice cules, peo.tru ca sIbineIe sa Ie consume !Ji s:i
n'l.l Ie depouteze. Este interzis de lege ea mierea ce se va ext[age sA con-
in ea antibiotiG'. .
Atunci ciod coloniile dintr-o stupioA au lost intoxicate in vara pre-
datorita apJidrii unuj insecticid in aprQpierea sa, se recomandtl
In primavar& 0 hr1inire cu un antibiotic administrat, de trei ori la inter-
vol de 5 rile, mai ales la coloniile sIsbe care au foot gray intoxicate.
Trecind in revistA problema hrAnirii eoloniilor de albine, cunosclJ-
tul cercetiitor canadian G. Townsed, scrie in revista "Apiacta" editalii de
Institutul interns\ionai de tehnologle ecqnomie apicoUi oJ APIMONDIA
Cit , it) prim1ivara, coloniile care au 9-10 kg hranA in corpul de cuib, jrc-
bu ie sl1 primessc1i 3-4 faguri cu sirop dens in preajma cuibulu l,
dcci in total 8 kg. Numai astiel ele pot puiet la un nivel ricl i<:31.
Mni tirziu, cind afarli timpul s-a_statornicit, jiiad caId, siropul sc
mll J pll\in dens: 1/ 1 zaMt cu ceai din plante medicinale. Acest simp l.lrl'
:'il7
InIU'clc uvuntaj eli de data llceasla substantele natur ale ale
pl llil tclor, en vita mine, substan\e minerale eoo. In lipsa polenului din
NtUP, In MarA de turtitele amintlte, prin ori!iciul de hrAnit al pod.il?orului,
P"cvJ:\zut cu pinza metalicli cu ochiuri de 2 1/2 mm, se poate oieri colo-
ntHo!' polen pulverizat amestecat cu 111 zaMr pudra; polenul cade pe 0
l)LI<.'ul[1 de cal'ton asftaltat de 25/25 em, care are marginile intoarse in
vi l1 clu, ca 0 tA.vitA. Personal, pinA apare 0 cantitate mare de polen
I>ronspat in stup, dau din 2 10 2 zile cite 0 lingurA din aceastli compo-
t.I\l c. Polenul este din eel cules co colectoarele in vara 'precedenta. OIe-
l'l ndu-I pulverizat, operatia de mAeinare se face cu citeva zile tnainte de
II - I rolosi, cAci stind pulverizat mm mult timp -grasimile din componenta
lui l'lncezesIC si favorizeazA a serie de madific!1'i chimic.e de nedorit.
Cutlo.dienii dau' pentru stimulare polen cu fiUnA de soia - 0 parte polen
"I 0 parte soia. Ameste:cul se prepara in felul urmAtor : se amestedi ini-
\101 1 kg polen pulverizat cu 3 kg fAinA de soia degresatA l?i 12 I sirop
dcns Hictr>t. el din doua p1ir\i zahAr unul spA. Ca amAnunte, se
IMlooiemailntHpolenulcuputinA.apA!.lisetoamAinsiropulca..1d
ItlBestecind mereu. Apoi se pune fAina de soia amesteclnd totul pinii se
() b\ ine un alust eare dac.!i nu este destul de consistent, se mai adaugA
jJu\lnli fAinA de soia. Cu acest se fac turiite groase de 1 em in
(tl'cutate de care- se pe 0 'hirlte pun-direct
dallsupra r amelor cuibului. Se mai poate oleri albinelor presind acest
cu un in al'Veolele goale ale unuj iagure vechi, care are
mnrginile alveolelor tari ingro?ate, Fagurele cu aluat se CLlazli ling!
(ulb. Pentru a face aluatul mai atractiv - caci uneori albinele il con-
HilmA cu oarecare ezitare. se adaug/i la fril.mintare citeva picli.turi de ulei
ti D melisA sau ulei de coriandru. Apicultorii din Australia, care nu au
flU I'Me prea nogate de polen dedt de la eucalipt, :talosesc ea sU'bstantA
IItrnctlvA pentnJ consumul palenului acidul trienoic,
t n stupi nu trebuie sa lipseasca in special in primAvarA 1-2
Inguri cu pdsturii sau in lipsa lor se pot face turUte cum am arAtat
Il'1ul tnainte...-dar-in- acest caz,-in primul rind trebuie sA se extrag/i pasrura
dIn tagurU ce au stat In depozit la 0 temperabura. de 2-1>2C, cAci altfel
OH suierA mari modific1iri negative in cazul cind este ataeatAde ger,
Opcratia de extragere a pasturii se face tAind fagurele in Iil1 ii inguste
longitudinale prin mijlocul alveolelor. Operatia trebule facuUi din iarnA,
15(' un ti mp rece, tintnd 30 minute fagurele afar!!. in frig. Ceara devine
cfl.'mnta tAiate, intre paIme, se pulverizeazi'i ramt-
n!nd tare mumai pastura ca corpuri hexagon ale l1i prizmatice, Se
vlnturA apoi ceara, iar pi'istura se trece prin de tocat carne. Ea se
flnleslecA C'U mierea semicristalizatA se pune in borcane legate sus co
plasUe. Se pi'istreaza la temperatura indicata moo sus, Cind se rac turti-
se scentc pi'istura din borcane, se lrllmintA bine din nou si intinsA pe
lJuCfl ti de tilon sint oferite in cantitAti de 1 kg odatA pe sltptAminA.
se mai pot face cu polenul prin coledare. binc
Ilscat - dar nu la 0 temperaturA mal mare de 40C - si pulvcrizst cu
electricA cu 1 000 pe minut. Acesta amestecat Cl i miere _
o parle polen l? i douA pArti rniere - se pune in borcane !Ii se com plc-
1t.'ll ztl densupra cu un strat izolntor de miere lichidA; se pAs lrc::Izll lu 10('
:Ir,f!
U3Cat per11ru 0, .. 1 ferl de (ermentare, Cind se fac In llccst [unea-
tee 5e adaug1\ Il\lnA de soia cu maximum 5-7'/, grl\sime, rnal'ind lIsUl'I
t:$i cacitatca sti mll !tl rii. Hr1!.nirea de stimulare cu ncest arneslec se (1 11'1.'
Ul,lor, dacA se adaugA 0 substantA atractivA a?a cum am spus mai ilwintc.
Pentru a epulza problema trurtitelor ca stimulare, mentioni'im ca C. L,
Farrar recomandti unnAtoarea re\etA. : la 60 g polen pulverizat se adauJ-{!'t
150 ml apA apoi 300 g zahlir pudrli care se amestec1i bine pina la com-
pleta amogenizare. Apoi se treptat 150 g fAina de soia degresnUl,
frAminUnd tatul liIj asUel 700 g care se administrenzri pc
bucatile din tifon, sub podi.l1or. Cu 0 astiel de cantitate autorul spune I ' ,'
o colonie crl?te 5000 de albine. Cind polenul nu poate Ii pulverizat din
Upsa el poate :fi muiat inip.a1 lotr-un vas en api! caidA. l1i nUlnlli
dupit aceea 1 se adaug3 siropul gata fAcut.
Dat fHnd cA stupinele mari au un personal redus, trebuie Col osil/!
mijloacele cele mal potrivite pentru ca inteI"'Ven\iile de necesitat' 'ill
hrAnirile cu turtite sA se facA. mm rar, repartizlnd stupina pe loturi de
colanii c! rora Ie vine cindul 18 un anumit interval de timp, atU cil Sl'
eonsiderA cA daza datA este consumatA. In acest seap se folosel1te $erbe-
WZ candi - dup1!. G. LEFORT - pentru a di.rul preparare se proceden-
70A astfel : folosind 0 balantA cu doua tasuri, care poate suparta cel
15 kg, pe unu] din tasuri Se' a!;lazA uo vas din tablA smAltuilli ,
tarat, in care se pun 10 kg zahAr se ecbilibreazA balanta cu greutiltilc
respect,jve de 10 kg. La aceast! cantitate de zahAr se adaugA exact 1,1 50
IItri apA, de preferat de riu sau de ploaie. In lipsa se pune apA de tintinl!.
neutralizatA prin clocotire 1/2 ora IAsata sa se sedimenteze sW'urlle
minerale din ea. Pe tawl cu se adaugli greutatea apei introduse,
tn acest moment vasul se pune pc foe, adAugind oUta apA, in'diferent de
cantitate, pentru ca zahArul sA se umezeascii bine. Amestecul se las.7a sil
clocoteascA amesteclndu-l cu 0 lIngurA pinA dnd prin evaporare in masa
ttmestecului numai ean1itatea initialA de apA de 1,150 1. Pentru :l
stabili momentul cind tn amestec rAmine cantitatea exact! de 1,150 I apll.
8e fac cintAriri repetate ale vasului pinA clnd se echilibreazll. ,
Atunci vom {l ti di. in amestec au ramas numai cele 1,150 1 apA, Vasul 1If'
da. la 0 parte de pc foe, definitiv, adAugindu-i 2 kg de miere, deja In-
o/HzitA. lntreg fierbinte al vasului se toarna in altul CUI' ut !;I I
uc lasa nemil1cat pinll s-a rAcit astfel fncit vasul sA poa'Ui fi tinut InLrc
polme fi'ira. s3 fri gA, In acel moment se tncepe amestecarea 'con\inululul
f/,'Umai intr-o 9i.ngura directie, cu ajutorul unui fAc1ilet pina ciod inc(.'pc
11ft se ingrOBliIe ?i sa. se in.!ilbeasca avind un aspect mat. Este tol'tna i tim-
pill ca s1!. fie turnat tn forme. Cele mm bune f'Onne stnt chiar ramel ('
Cl'trd faguri ale unui magazin de recoltA. Ramele goale se orizontnl
1
)(' 0 masA unde se atlA 0 fOaie de hirtie. $etibetul toarnt. repl'dc,
hllnd sa se rAceascA ptnA a daua zi. Fiecare ramA de magazin va cintlirl
',II kg l1 er"bet candi.
Cine nu are 1a In'deminli 0 asemenea balan\! paate face
Ihlllt mai simplu : se incaWesc 1.750 Lim epa neutrA; se aclauga 10 kg
IIlht1r tos !;I i sc amestecA pillA 18 fieI'lbere, liisindu-l sa clocoteascli 30 mi-
I)ute l iira sli se agUe, dar spumuind siropul pentru a lua toate impuriltl.-
opoi, se in lichid 0 linguri'ii repede tn np!i r{\Ce
:t5Cl
dupl1 Cllre se seoate bruse. Dadi siropul se tncheagli are 0
"utfcicntA peotru a face Intre degete 0 care sA nu fie oid tare
IIkl grousA, este timpul sa se adauge 2 kg miere, cintAriti1 mai dinainte,
II chefiatA In baie de apl, c1ocotind tntregul amestec limp de t rei 3 mi-
rHl le. In acest timp mierea se incorporeazA cu siropul, dupa care se las!
"l{ Ae ri1ceasdL Cind temperatura este sub 40C se incepe invirtirea cu
Li n 'fltdilet Dumw lntr-o singurli directie ; siropul ip.cepe sA se intAreascA
I He toarnA repede '0 forme. Contl'olul se poate face eu un termo-
ll1etru pentru a preciza dnti trebuie luat amestecul de pe foe. Siropul
til' dti de 0 parte clnd atinge temperatura de II7
D
C.
candi este [oarte ,bun pentru hrAnir_ea albinelor, fie pentru
COlllpletare, fie pentru stimulare. FlA'ciJe de candi se orerA 00-
lonltlor peste ramele de euib, sub Pentru a fi consumate,
1II.1I h placa de se pun douA fiipci de 5-6 mm. Pe deasupra
t1l11l1 rAmine hirtia ceratA gAurH:a, pe care initial a fost turnat.
'tnd turtele sint prea groase nu fneap sub se adaugA peste
Ilorpul de stup un magazin gol de recoltA; ea sa tinA de cald, se pun 1n
m/lguzinul gol perne, iar deasupra l ui l?i eapacul.
Hr3nirea stimulativa cu proleine alara, in natura
IDupA sfatul prof. M. Haydak care timp de 20 de ani a studiat
dJIcrile compozitti pentru a gasi una care sA constituie 0 'hrans. completA
pentru albine, deei un aliment care sA acopere taate necesitatile lor
I11bll\bolice, a ajuns la solutia urmAtoare : Ia trei pAr1ji de fAins. de soia
avind cel mult 5-7
o
/
e
gdisime, sA se adauge 0 parte de lapte
.m1nttnit pulverizat, din cel folosit pentru copili sugari 0 parte drojdie
111.' bl!re uscata pulverizatA. Clnd s-a dat drojdJa pulbere co polen
plllvcrizat, puietul crescot a fost de patru ori mai mult in cuib, :latA
de formula cu fAinA de soia. AeeastA compoz.itie de hranA uscat.li se
otero' aibinelor in atara stupinei !lind pusA inu-un capac de stup r.!is-
tumat. la 0 distan\li de 200 m de stupinA, peotru a da albinelor impresia
era (I U descoperit un coles natural. Albinele descoperA aceasta sursA
dller. se aromatizeaz.!i eu cUeva picAturi dintr-un parCum preferat cum
cslc esen\a de metis... Ete se tAva.lesc in pulbere. apoi inAI\idu-se in
ZOOt planat deasupra, il} i perie paros de pe corp, adunind
pulberea i n picioarelor 0 due in stup. !In 8ceastA
6C ccre ca intr-o raza de eel pu\in' 3 km sa nu se arIe vreo stupinli
vcc.inli , ale carel albine ar prafita de 0 asemenea hranli. destul de cos-
tisi toare. Astfel, din colnpozi\ie se 1ac turtile, prin adau'garea ca Hant
flc u siropului de zahlir, fie - cum este mai bine - mierii semi-
r::dstaUznte. In acest caz siropul utilizat trebuie sA fie de 1/1 se
introduce treptat, amesteclnd totul ptnA se rormeaz:i Un aluat, ce se
'"tindc in grosime de 1 em pe 0 h1rtie cerata. Cind se a5nzii
pc supratata ramelor hirtia trebuie sa li e deasupra, pAstrind ast[el amcs-
\'cclII fr:aged de consumat. Consistenta aluatului trebuie sf\: rie
Mittel inc:it cl sl\: n'lI cUl'ga printre intervalele iagurilor. POI'\ill C'e Sf' fill
rJc(,l'ir'<.'j <:'010n;; (-"Slc de 0.500 kg. repetindu-se d.in 7 in 7 '.ill!. Ount\ ('Nt,('
ffo!'In\ lI n lui (S.U.A.) : 750 mini'l de noill (iCJ{rcsnt'l. 2(iO pul(,11
31111
pulveriz.."lt, 400 g m,iel'e sau sirop dens de zi'iMr. Amestecu\ se di'! co
de 600 g, clnd in naturA polenul sau nectarul,
DsHel integral puterea co'loniilor.
Stimulares uscata cu u'inuri, afadi., in naturA, nu da rezultate declt
partial, cAd aibinele le digerti. greu, datoritA griiunciorilor de amidon
(,'0 Ie compun l1 i care au 0 membrana protectoare prin care sucul digestiv
01 albinelor nu poate t rece. Numai dacA sint prAjite, aceste sint
Unele din ele stot chiar dAunatoare CUm sint: fa ina de
IOU din mazlire care provoacA moartea unui procent Jnsemnat de larve.
Dintre fiiinuri paate ii aleasA cea de orzoaicA folositli. Ia prepararea berii. .
In S:U.A. se mult tAina fina de soia degresata useaUi. ofe-
ritA impreunA co polenui pulverizat.
StimuLarea cu sirop de miere cu substante proteice :!.cuta aIara in
natura, se utilizeaza mult in U.R.8.S., in regiun.ile nordice din taiga.
unde s'tupinele slnt foorle deci proiitA numai stupina pe
Ctlre 0 stuparul respectiv. Apicultorul Katoghian obtine p!'o-
foarte mari de miere stimulind stupii tnaintea mare.lui cules de
la zmeurA care se aflli acolo in lntinse masive. Stimularea 0 face cu
sh'Op de miere diltlata la 50'/e, iar substanta proteictl este cea d in drojdia
de bere 5% proaspA.t! sau uscatA; aceasta din urm.li se pune de 4 ori
mai pu\inA ca cea proasp!tA.
Modul de preparare: tntt-un castron mare se pune drojdia nece-
JlllrA in ra,,Port de eantitatea de siropce se oteri!. albinelor; se calculeaza
liO g drojdie proaspat<'i la 1 litru de sirop sau 12 g '<I rojdie uscatil.. Dro}
dla proaspatli se ireacs. in castron cu citeva linguri de zahar too pina
Ie face ca 0 smlntina; se acOperA eu un prosop punindu-se lingA 0
lobi'! ; fermentlnd volumul de aceea est.e bine sA se folo-
/JI.'lscA un vas mai tnalt. Apei, drojdia fermentatii se amestecA cu siropul
lltcut atunci 1/1 cu apa ; clod siropul se toaroa peste el droj-
din termentat..Jt se fierbe impreuna in cloeot 4- 5 minute; ea se
llJhJl;l poate da in ioe dacA vasul nu este 'destul de mal'e. Cind se
'drojdie uscatA, ea se inmoaie initial co apa putin induleiUi,
/Imt'stecindu-se bine. Ded la 5 litri sirop se vor adauga 60 g drojdie
UAeatA. Se procedeazA la fel ea cu drojdia proaspa.tA. La inceput se
tin 0 proportie mai mica de drojdie, pentru ea albinele s.. se :
110 fncepe co 10 g la btrru. -apa-i 20 g pioa se ajunge 18 maximwn de
00 g In - din drojdia .proasplitA sau 12 g din cea uscatA. Oind
1n loe de zaMr se miere, rezultatele sint l1i mai bune; t'ati a
1C1l1l1c:11 este de 200-250 ml sirop de zahar sau de miere. Hl'anirea
llth,tdl1 cu zahar nu trebuie fAcut.li in mod abuziv, ci Dumai in ma.sura
In c:nre colonia 0 consum.!i., deci cam 250-300 ml pe zi pentru a nu
.1 depozita; oastrel, In viitoarea extra'ctie a mierii, aceasta va aven in
f"on'titutia ei un procent nenatural de zaharozA jar stuparul va avea d('
'I lportal neplacute, tie prin pre\ului, fi e pri n
HtfllJ!ul dc 1I fi primita mierea la eump.!i. rare.
Sl roplil administrat trebuie acidulat, caci constatarile CCI"CC-
111 \(lJ'llor 0 hrnnft acidulatA in proportii Dormale asemanMoare cu pll- ul
Ih' :1_4\ III n('i'lnruiui are mare influen\l1 In com'batel'ea apari\iel nose-
lill)l<ftt . ArlflllnlCIl lictivi'i r i<'\ icHtt\, nUllt1\ in illleslinul mijlnciu (stolnucul
:16 1
ulbin<:lor), oteritA cu prilejul acestej sUmuluri, JmpiedicA dezvoltarea pa-
rmdtului Nosema. apis Zander in oricare stadiu de dezvoltare s-ar gasi
parazitul : ea meront sau planont chiar in starea de spor. Numai dnd
S(! face hr.l'inirea de stimulare ell lapte, ou se pune aoid, spre a evita
c:oagu]area laptelui.
In hrana de stimulare lichidA trebuie ada.ugat de asemenea, sucul
de legume -5i anume: la un litru de sirop se adauga 25 g suc de
H{l U usturoi, care s-a dovedit - timp de zece ani de dnd tl {oloses(
1/\ prisacA propde - a !i 0 frinA seri:oas.!i in dezvoltare a nosemozei. Pin1i
utunei am folosit cu rezultate satisfAdtoare tratamentele eu Fumidil .B.
Folosind tnsa sucul de ceapa. nu am avut in aceJ}ti zece ani niei un caz
de nosemoza. Mai mult incA, pri n marcarea unOI' aibine eclozionate in
8tupii in care am dat in hranA 1?i suc de ceapa., am constatat cA aceste
nlbine vietuiesc cel mai 65 de we; unele au atins -5i 93 zile de
V"iat1i. Se pare cl rezul tate se datoresc prezen\ei in aceste legume a
tlboncidelor, substante volatile, en oactiuni bacteriostatice
l
) chiar bacte-
Cum hr!nirea de stimulare cu acest sue vegehal poate fi admi-
nlstratA oriclnd chiar fAra lntrerupere, in comunitate vor fi prezente
vulorile sale binefAcl.toare, care frineaza Ili inlAtura dezvoltarea multor
germeni patogeni.
Modul de preparare: ceapa cojita. de foile periferice se rade pe 0
l'lIzi1toare de 'bucAtarie: razatura se pune intr-o de WOn se
sboarce cu 0 presA de min!!.. obtinindu-se un suc IAptos, spumos, cu
mlros caracteristic. Clnd siropu1 este cUdut, nu mai mult de 37C, se
IIdaugA sucul care se combinA cu zaMr; albinele it consumA
flirt\. &leul de usturoi este mai greu de tAcot clCl trebuie
curAtat de coajA, zd.robit Intr-un mojar, adaugindu-i apa tinut
lIcoperit 2-3 ore, dupa care este presst !1i strecurat prin titon.
De asemenea, sucul de morcov care contine ooroten, pigment
portocaliu, care se in morcov sub formA de 1pI"0vitamina 8) A,
Ie adauga el tn siropul de zahAr, dar nwnai In cantitatea de 10 g la
lItru numai odata pe saptAmioa. Sueul de ceapA poate fi dat oricind
In afarA de perioada oolesului, pentru a nu cu mirosul sau
persistent rnierea extras!.
slot inframicrobi epifi?&) care distrug bacilii, para-
zt.Urrdu-tl. Ei. siot extrem de mici mAsurind variat intre 0,4 0,9 mili-
mlcroni') abia cu. mioroscopul electronic. Ei se fi.'Cooza in
int er iorul bact.eriilor cit la su,prafatA, trliind pe seama lor, Ie slAbesc
organismul pinA sint complet Stnt in shup de albinele
culegatoare, care Ii iau de pe corolele florilor. Acol6 (n stup, bacteriofagii
Intilnesc 0 sumedenie de agenti patogeni pc care ii ataeii; se
bnl oneaza, devin transparen\i mol'. Pe cadavrele lor apar cor-
pusculi care siot bacterioiagii in formare. Prin moartea bacteriilor din
{L lveolcle !agurilor -5i de pe corpul albinelor, din aparatul lor digestiv
'I ""ctCTIOSUltic - esent ce oprette dexvoltarM ba:ct!!rlllor.
') D.IIcterle:ICI _ asent cu acUune ucl.g41oare a btleterillor.
") ProvllAml nh _ prOCu.nlor al vlt.arnlnelor d.ln care organlamul sl nletizcaza Vl \ollmlliCle,
fI,"1 c t:111.ul cu carotcnl1! din mor.:ov. caze ae poale t ransforms In viUlminll A.
'I MlltmlCl"on - 1':11:111 eu a mlllaana din mm.
"I - caN! pe auprata\-8 anor plante pc care 1e lolose$1e numal ClI .prIJI,\

.1111 din eel III larvclor. coloni a SC 3s11nc6zii. Asttel se expJicA vindecll.l'il(
_,>tII'cot mirnculoase lIe unoI' colonii bolnave, care ajung sa lie vindcculc
li n lJllctcr iotngi cu ocazia unui bun cules.
Tn 19390 ,parte a stu,'pinei proprii ,tmbolniivit de toea, de la 0 !it\! -
(1111.11. V"eci nA, venitA sA polenizeze 0 mare cultur! de rapi\a. Is Luclu-
WurgcnL De!;i i am Iol05it tot ceea ce se tn lupta impotriva acestei
I)ull, en progresa din ee in ee mai mult ; fiind iosA in preajma unei mar i
l\IIdllrJ de tei, dupa termioorea culesului nici 0 colonie nu mai nVC .. l
Illttl 0 simptom de loca, .ba dhiar a dat 0 reeoItii multumitoare. Uneori
Inlll , capacitatea naturalA de r ezistentA a coloniilor nu este s uiicieo t!i. .
Ce.rcetitorii stri1.duit l?i au gAsit mijloaeele ca sA inmu1teascfl
hlictedofagii cont r a di!eri\ilor agenti patogeru in lupta de a-i rapune.
tt'lHel, A. 1. Smirnova a reul?it sa izoleze bacteriotagul specilic penlru
Ilt' l e doua f orme de loca - europeanA. americanA - cult ivind in
Iliborator resturi de larve moarte de 4-5 luni, creind bacterio!agul con-
If n tocilor.
Sa.. revenim 1a hrana de stimulare propriu-zisA.
Cind mai intervine un acid tn siropul de stimulare, este cu aUt
mill bine, cAd prezenta lul ajutA in operatia aceasta de transformare.
III ucest scop poate .fi folosit acidul citric, acidul acetic, addu! tartric
CAIlI'CO de li1.miie) sau hidrazida. Oricare din acizi, adi1.uga\i in
f'l ,tlnn de sUmulare, aj utA 10 ,amelior area starH fiziologice a albioelol"
. lItbite de 0 indelungata: iernare, moo ales in co10niile sIabite reduse.
LII un sirop preparat din 3 litri ceai !1i 2 kg zahi'!.r, se poate adAuga
:100 ml acid acetic sau 5 'g acid citric 10 fiecare kg de zahar cu care s-a
rntut siropul. Acid citric se ta farmacH ori la depozitele farma-
l'Ii!utice, iar acetic Ia orlee magazin alimentar, sub denumirea de o\et.
ACt."lSta din urma se adaugA !n,sirop, in variate In raport de
@i'ndn\ia lui acidicA. Din otetul de 30/0 se adaugA 80 ml la kg de zahlir;
din cel de GO/
o
se adaugA 40 ml, iar din eel de 90
0
/ 0, se adaugA
an m!. Cine nu are posibilitatea sa. dozeze cantitatea de ee trebuie
nltHugaUi. siropului, 0 poate iace cu. 0 lingura de supA, care are un con-
\Iuut de 15 mi. Cind se utilizeaz! lhidrazida
1
), se adauga 1 pastilii de
I) ,M g, la fiecare litru de sirop, preparat 1/ 1.
Hranira de stimulare cu sirop preparat cu Zapte smnttnit tn loc
(Ie ceal sau de apA, puietului cu 100%. De asemenes,
COb/.lllul adAugat in siropul de stimulare in doza de 8 mg la litrul de
,,\rop, cu 19% elipsele cu puiet in special la coloniile crescA-
lunre de ma.tci. Siropul de zahAr 50% primel?te 20% lapte de vaca smin-
CeI'cetatorii adauga acestui sirop 24 mg c10rurA de cobalt; rezul -
IIIl.llic stnt uimitoare : laptele mare!;te cu mult valoarea nutriUva a siro-
1III Iul de zahiir, iar cobaltul stimuleazA secretia albinelor
tltll(ll. Zilnic se dau 300-500 m:l fiecl1rei colonli in tot cursul crestcrii
l64l'Vclor viitODreior rnAtel. Cobaltul !1i manganul, tn concentral !oclrt.e
II ll1i)Q, au in generoa.l 0 f avorabili1. 'asupra hemolimt oci.telor"l)
') IIUJrll l.ldA _ s ubst.anl A crlst.a11nA Ineolodl., aolubUA In apA, cu pUI(lrf1ICII

II l ,hlllucltt' _ v .. rltlele dfl Leucoc1te (alObulc alt>el Cfl m;iaoarA 11-1 mlcrQnl fIl hrlcll"
"lIlI l>nll UmlnUCI , I de orsanele llmtoldc. - adle! d e cdc CIIte au un \e.ut conJuneuv
, .. ,1"1 "" r' iP" f ll "(iI IImfQCI1elc.
:10 :1
fI(' nibilH', A('\i(lJl(',1 rouu ltulu l rNlllzcuzll prin stimll1.'\rl'tI 10
IIlwllu[ dC' cmbrlOI1 IIle larvclol' , UnlOt'(Ui lIccS; Lui f ll[Jt, Or,ltHll!Smlll 1111'
\II. ll1 r 1;11 al biuclOr I)f.' ndnplc!lzft mui )'cptdc In milsurile de cornhnt(.'l'c II
1(.1'11 ('urnpcnc n allot' infec\ ii. Ded cohaltul poole fi rccomnnual
IWIIII' Ii n rnfi ri rczislenta larvelor albineIol' Ia l ocs european{1,
1'0(11(' rc\.elcJe cunoseute recomandA sil DU IipseascA substun\l'iC' PI'\)
kll'p (\in si r(l p, cud s-a eonstatat cA 0 hrAnire cu sirop de znhal' cxCiu!{iv
'1'1'1'/1'1.,1 in c.'olonic ncca ionme de proteine 9i vitmnine amintilfl Il tlll
!lIjllnll.', ell repcl'clisiunj negative asupra cuibului. In nceastA privin\i'l 11111
l"lIwrlllll'nlul cinei Hni cu rezultatc bune panthotenattil de calci1l. ce Nm
tltl!' In Illnrc masuru acid panthotenic atit de important. in Hiptil;iol'
1'oII'i' d(>\lnc primul loc i n tabelul vitaminelor din el. Doza
"NI,' " f ml n la 4 Dlri sirop, prepw'at totdeauna ell t"'eaiul"i din pltlnl.'
IlI P tlJl'lnale, asn cum s-a aratat mai Inainte,
o COl"mula buna de hrana st.imulativa este cea folositfl mult if!
HIlI.\1I1'1n: la 1 kg de miere se adauga 0,500 litri de zer p roasptl.t din
Il1pll' de vacii. Micreu se Ia 30C se amestedi cu zcrul,
tlrr'rIml fl!binelor zilnic 300 ml. Din acest preparat se da insii numni
jlllt ('lL peate Ii consumat in eitevo ore ea sa nu i ermenteze, did fcr
tllt'lLlo\in poate deterrnina aparitia diareii. Aceasta hrAnire nu se prclun
J.:I'')l l' mui mult de 3 sapUimini, cad altfel coloniile roiesc, In combinu\l41
1I"I'u",I:'l, cu zer, nu trebuie introdus nici un acid, spre a evita en zcl'1I1
1111 lit' ('nnguleze, in cure CllZ hrana nU-'li mai poate atinge scopul.
Dinlre toate aceste stimulente deserise pina acum nici lI nl1 1111
Irdl"i'r'O pasture. amintitii 18 inceputul acestui capitol: ea este de noul'\
nI'l mnl buna decit orieare inlocuitor de polen de t.rei ori ma, bunt'i
11",11 pnlcnul obtinut in cole-ctare.
C'tnd Upse!?te p.."'\stura, colonia mat.cn nu depune Oll;) "I
II 11101'(' parte din albine pierd prea devreme via\a in pI'i1l1!\Yill"l\,
! 1111 p/knte, stuparii nu-i dau aten\ia cuvenitA.
Polenlll adus in stup este transform at in pastudl., i n decul"!lul II
zile, dntori Ui pl'opriilor !ermen\i In care albi llcle lIdaugli .'1(>{' t'O\!;1
qlnnclclot' salivare, Albineie tinere il bat cu capul in alveole, cHmlnlnd
,,>t lft'! ncrul dintl'c gdi unciorL Fermenta\ia inceputri este In iimp ()prlt:1
/1(' Pl'(,ZCIl\fl acidului lactic, care orice PCI'I('u\(JaKf\,
rfl rind ('n J)Astura devi na 0 hrnnA. mult mai acccsibiht penlru OI'/,(OIU'U11
mlli de di gerat liind inlcgrnl asimilaUi, Albinclc au dl's(.'(lpf'rll
('I I mllionnc de ani in urmii binef<lccrile hranei Alvl'oli ,1t
hl'XilgOll
c
ll C' :t\e !agul'iI01' con\int nd aeca5tl1 pre\ioasfi h1'l;ltli\ slnl ad('\ iU'flln
lu,' I\IO'! de siloz, int.oclllai Ca turnuril e ell poI'umb v(, I'dl:' ,\n\l (' II li lli '
fUI'; Ijl' pI'('zen!.(' til r('rmele mari eLL ('<.lrllc tCI" zoolchlli(' ,
Sub a('('usltl. formA proC'eulelc de zahiiI' din polen d t PI'Oh'IHC,!t',
gri l.'l lmll< '$1 minel'alc se ml1.l'cse la pastur!'l .
rt ('zcrVc impol'tanLc de rog \11'i eu pAsLurt't s(.' fOnlW;l7.;'\ ctwJ In lid
Imil flhunda pol('IllJl. AC'('sH' I'CzerVC l rcbu ic bint' fl'llll' , I,
,lIhllltLtur; Il i tnll(:cg11.!r(' duu ric in lonmnll d llt! ('01011111 1,," pi "1 '.1'
I 1'11 1 t' fi t.' 1I1binf' 1(lIlW'ViVl' 200 :1(',0 ztlt
l
rl" \,1 11I11t,
rl't l l\l/II'h' )lI' ntru dl'l',voltlU'f'n din Vl'C' ll1l' n cU\ll\tllli p,'nll'lI (!H'I1\llr"H IJIII"
IIlIlI'l 1('I., ,'Ve dl' 1l1h! \IO' zhllT'f!l o(u'('. NlIl1lHl uq\rl'l Ih' pili Itlll!'"' ('41tl'llit
:1111
1
"ll 111'11It'I' 1)1 I"'l'olli' !ntlt't, I! r/lnn pl'O\!.!I("1 {'(!I1s tilul(' bll ?(1 pmduct(vll;!\11
1111 ,1I1<'vill" PllHtlll'U (,{) l"I l:Ilitui(' npl'vnpc d,n mt;a ('Olll)urnul(( til'
Ilh!l"'!!' dolt!.
.l+(timullllc\ +dill \' I'i'IIIC ('o[oniill', inca din pt'imelc zilc ale lunU rl'
11111111'11', "\l' VUl' erN}IC tel pli\il1 dou<1 ,(!cll('l'tt\ii de {Ilbine ti uc1'c in urlll .1
\,' ,111'11' 10 zile ; ded pc Itl 10 mat'lie clod pttdu1'ca (J fc t'r\: mnl'c;.) sa
d. 1',,1"11, 1I11I[lIl.'le in slup fOUl'I.e Hluri , i1lcH lllH.'H11
I' hlil l !tlo('ht'nz{I cui bul mi'llcii : fagul'ii stn L P J'OIlI
."1111 dill utbillr.?lc v!izi ndu-sc lipsitc pa1'tinl de potcn lllohllt
for-V' le I;>i ucLivil<ll co pcnlru spol'il'ea lui i n cuib. i"nr:ul'li
1,111\"'Il ll'io slnl \Inuti in clcpo:r.it, fcri\i dc ataeul n ,,It''1"
,1'll1lHllflri. (,lilt! flPtll'C !n(u'cle cules faguri eu polen sinl 1'(+IKhl'11
I" .. 111 11 in ('orpul de deaslIpl'a cuibului, destinnl sll'lllIHlI'1\ ri( '
loll' , I i C'II poZI\ IC, ci se inspl'c cei doi latcl'[l1i HI I'olpuli ll
10 ,1(" lI murfl, CUnt nlbinele cincJ il culeg in nu lIlllpl\( ;dVl'n
'110 pill1i l'l IIJ511 cJeasupra un s pu1iu de 1/3 Ilcocupal, {j('llIll,
1,'1' 1' " 1,, 11<.' mit:rc dc,poziteaza in acest s{Xl \iu rlimns gol pl'illll'll' 1);\1'11',
Iff'" ",, 1.( cons tituie un barnj impol l"iva di(el'itelOl' micoz(' ('l' Ill'
1 "t.I"''. Oupa depunerea acestui skat izolalor al mie.rii, n!hjlH'h' I'J
fL'lI' , "II CClll'i1 f1l vcolele umplutc. Cind recolta de mie1'C" ;.t r(IM pr" l"
itlll! I p t"1l1 ('xlt'[\C\ i[l Iagul'i1or din col' pul de C<. lgul'l! ell 1).1'1
1'11 '1 "" "COl defi!lWv, puntndu-i la pasl l' llrc, din ,If'l'st fh'pfI",,11
If fl ,111 .. ,;/ ,1' fi pcnll'u cnnS\.11ll in uugust- seplembde, ('IJHI ('(,hIl IHI!
IIJ h 1I.l lll1ulntC' pC'nlru in mare n albindol' Unlr(' III
I, ,' ,I It"'IIC1t'ii, l Oll' 1"<.'S1ui se ... 01' pastra in cmncl'n in cure Trigul 1111-1
' IIIII H(' dcgt'"d(l, ell () lempcl'atura dc 101 +2 la + Hf'C, () 1('111-
\
'''1,,1111 ,I 1I(.'Cnsht limiHi, va determina 0 prea murc USCl.Jl'C II Pfi"-
'II H , I \'H cOllsumul ei de catl'e albine,
III Hfllri\ de polen p,1sLul'fi protcice, Irchu ie dute CII
I, ",,,(,It,\ cl c stnt. foartc rolositoil1'C ol'ganismu lu i tn d i fl"
.' 1..\ , ",, 1(' fiil'in\<, (1(' de I'c parati e H cC' lot' mr.uLe, de dczvolLlI'(,
1"",1 ,,1.,\(11'1'1 ('t c" due:t sint oCC' rite in cuntilt't\i [p1'('11 tnnri , pot clet('I' tIlillli
d., .,." (1I1'l' U lInl'!' p;lrnzl\i ce trrliesc in f11hi llClol' ('tll\1 !':l1\1
'HIII .II""lul 1)l'otozonl' NMcllta apt..; ZOliller, cnrc se clczvolUi binI' ('Inri
I i lJI''Inl lll HI'" un sUl'pl us de proteinc I;li pc ctlr{> IE' pent!'\!
"' !'II( 1'1 '1.1 d l'lVU!lnl'(' t;l; [)(+ IICCCI.I , In nsttel d(' I"l'f'(j
111'11 .. \ ,\ I'll 1m'f\ tI" III itlt'('pul, 111 hrona (]t' tn lorl1 ire " polcmtlul Soil !H'
.... +I .. III'! 1)1 "11 .. I) d(I:t.h d(' FllJ\l 1I1il n cnrcrrilll"'rt'l.h dl'l-
Iu'll' ' I
111'(111 i n 'lI IIlt'dh' anwII lun .. ll
I 'hili ",1111111\1" till d(I \fI,,t''',r' "rill !.,r"l'Inil(' h,,' ntij lll:t('(' nnlllr,,\C' 1\,1
1111, .t,t . 11(,'/",1,\" lmlt d,\ 1"1'''' fI IIlIn",, I!t, In'tHtll' u jUlflt(',
'\ 11111,11111'111 .. 1+11 I'" 11111 11"1 111'111 ,ldudllf,III" U'C'; ! lIwdklltlWIl
,tolll; ill 111";\11.1 l, n,IrIl'I"J", I"IJ 1"111"1' rflt l"llll c1 til i)l glllli!lnl pl '
'lli"l , 11, ... ",1\1'1 fll .-11 l' q l.lIll1li' CHI'rlli' fill jilIn 11111111 I'l l IlI nn'rltl't1h'll'
Ullh,\lll '; 1;,; 1'1111 IlI' '' lql ,} "ill ( 1'''\1'11, H"'" rl'l iI, . 111"(\1111" ('11111\'''' ' '111111' 111,'
Itt",,'11 tll'l 1111. IIIIII ... It' II" I" .. ,d" 1I1"I/I"II'IU",,,,,,.11

En trebuie facuta cu multa in sensu} ci dozele de sub ....
SlUn\c .slI fie strict masurate, sA nu depa!?easea normele, ea astlel agen\ii
plltogeni sa poatA crea elemente de rezisten\a, in care caz ar Ii
n('cesara 0 schimbare a materialului folosit la combaterea afectiunii
respective. In al doilea rind, clnd Se dau antibiotlce in sirop, acestea
JlU trehuie sa aiM 0 temperatura. peste 38C pentm ca substantele active
die medicamentului sa mic=;;oreze efectele.
Fieeare din aceste medicamente au alt specific, in combaterea due-
r itelor bolL De aceea, inainte de a Ie aplica este bine sa se faca 0 anal.iza
de laborator, stabilindu-se prin care antibiotic trebuie folosit
$i in ce dozA aDurne pentru boala respectiva.
Lipsa proteinelor din hranA determina acea foame de proteiDe
de vitamine des.pre care v-am mai amintit, cu .rezultate negative : puietul
nu -se mai dezvoltA deeit in mica mAsura, cad din mWe de oua depuse
de 0 matcA proliiica se nasc numai citeva sute de albine mature
care au !?i ele stigmatele a scurtei
Siropul de stimulare in toamna trebuie sa aiM neaparat Fumidil B
deci este un sirop medicamentos. In hrana matcHor puse la rezerva
en sa ierneze tn afara ghemului trebuie introdus neaparat acest medica-
ment bun. De asemenea, clnd se penicilina - la care un timp
renuntat - doza nu trebuie sa naua sute de mii U.I. iar
.treptomicinA 1 g. Cind arn1ndouA se dau in sirop' rezultatele sint
mai bune. Medica1;ia se aplicA !ric prin pulverizarea intregii calanii ell
alrop medicamentos, ca a,poi, albinele lingindu-se reciproc sa. ingereze
medicamentul, fie oferindu-l direct in hran<l, in hran-itor sau turnat in
,
aiveolele unui fagure gol. Cantitatea de sirop sa fie oferitii in miisura
populatiei din stup; de aceea multi cerceUitori stabilesc cantiUi\ile de
s irop medicamentos ce se of era. dupA. numlirul de intervale ocupat de
colonie. Un rnijIoc practic in aceasUi. este turnarea diotr-un
eeainic a siropului medicamentos, in fir subtire peste aibinele diotre
Intervale, in dozA de 100 ml de interval.
In siropul medkamentos nu trebuie sa lipseascA Iii vitaminele, cAci
ele stnt inamicul eel mai sigur contra nosernozei mai ales dod se of era
sub forma de sucuri vegetale.
Hrana medicamentaasa se repetA la termene anumite ce trebuie
strict respectate, clci efectul antibiotic lucreaza pe etape; clod doza
prima terminat eiicacitatea, ea trebuie continuaUi. exact la termeD;
nltrel e!cctlll ei este miqorat, iar microbii au timp creeze mijloacele
lor de rezisten\A.
Fol.osirea bacteriofaguOT - 0 metoda. nouA cunoscuUl. -
ciA rC1.u lt.ate bune in combaterea unOI' maladii, dar numai din cei ('(l rc
:Ion
provin din oorcspunzl\lotl/c lor. Nu se pot da bacteriofagi
pcntru combal.eren locii, coloniilor care sule rli. de septicemie seu alte
/,J ce\iuni, nespeciHce tratamentelor cu bacterioiagi.
Problema tratamentelor hoUlor la aibine este in permanenta
cercetatorilor.
De aceea Slnt necesare toate observa\iile pinA cele rnai amanun-
Ute. ce trebuie comunicate Institutului de cel'cetAri pentm apiculturil.
COI'C dispune de de searna pentru depistarea combaterea
bollJ or. Odata Cll observatiile stuparulw, VOl' fi trirnise probe de faguri
t u lnrve bolnave, bine impachetate in cutii cu care tin distant,at
p.obele de fagure trirnis, pentru ca ete sa ajunga intacte sa poata Ii
II I.udiate precis concludent. In probele de albine moarte sii se introducA
I din cele muribunde chiar citeva $ arent sAnatoase. Probele trebuie
.4 fie prezeotate personal la laborator nu prin p<:l!jUi., cli:ci se InUrzie
flc\lunea de depistare luarea de masuri urgente pentru combatere.
COMPLETAREA
ECHlPMfENTULUI DE FAGURJ
FOLOSIREA RAMEl C LADITOARE
Completarea echipamentuZui de jaguri trehuie fAcuta tn primul
rind pen1:ru ea albinele fn primAvadi sli. cladeasca Caguri numai ell
nlveole mid de sibine_ lucdi.toare. CUlditea lor corespunde unei necesi-
tAti liziologice, reci glandele ceriere ale albinelor tinere siot scum mult
dezvoltate, alttel ar activa in gol; in al doilea r ind pentru ca schim-
burea fagurilor invechi\i este obligatoriu sa. se Iaca anual la 0 treime din
totalul de faguri al fiecArei colonii. !?tiut fiind cii cei mai mult agen\i
patogeni ai diferitelor boli se acumuleazii in fagurii vedhi; in al treilea
rind, prin faptul cil orieare stupar un numAl' de faguri de
miere dipaciUi sau ell ,pAstura este nevoie ea in looul lor sa se puna
li n numal' egal de laguri gata cUidi\i; in al patrulea rind, 0 hunA !?i
chibzuiU!. exploatare apicolA cere ca iiecare colonie, in siara de numArul
!aguri in stupi, sa aiba la indemirtii eel putin _cl!. 50%
m;.li mulli :faguri.....Peste efectiv, ca sa, poata face lata uny.i cules cf( ae
liJ.zat:"'"tn s!ir!?it, in al ciocilea rind, Iagurii vechi trebuie
topiti , cad ei l'eprezinta sub fonna de hlocuri de ceara, 0 materie prima
valoroasa, care cooteaza in Ibilantul exploatArii,
Ramele pentru. fagurii artiliciali siot de douA feluri : pentru fagul'i
care nu au in 'oi sl.rme ingropate de sllsl.Jnere deci stuparul trebuie mai
1nUi sA-i inrilmeze !?i pentru fagura inarma\i cu sinne ingropate in
masa lor,
tn primul eaz stuparul are multe migAloase lucdiri de iacut ;
sa gAureascA spetezele laterale, '11 sA tread sirmele prin aceste orificii ;
Iixarea sirmelor sA fie astfel iAcutii ca sa nu intre in \esutul lemnului
laterale, ceea ce ar cree fagurelui 0 apoi sa fixezc
sirmele de fagure eu ajutor ul unw pinten mcAlzit in apA, consolidlndu-l
cu cenra topita prin lipir,ea marginilor de spetezele laterale '1i de CC1l
!wpel'ioara. Deci stupar ul are de elechtat 0 munca migaloasa cu [)
mure risipa de timp. De aceea nici nU mai insist 'CU eX!plica\ lile <l C'cs lnl'
luerari , care pot fi a'bandonate, s1.liruind pe stup.:'1ri sa foloseasdl nUli lOl
'rJguri cu s1rme in masa lor, 8!j8 cum urn SPU)j 111 :11
itwinte. Rama pentru astrel de Caguri are a constru<!\ie spl' dnl?l : 111
pal'tcn de jos spctcfl7.a supcrioal'A are un ralt adinc de 8 mm; compll'lm'I'/1
:IUH
tul\ului SO J,I('t-' t' U 0 !nobil l'! l .'C se exact in tili ctUl'1I
tuluL I n s]X' l eaza dl: jos u ranwi este Iii'cuUi 0 tAielura finn,
nOlA, prin mjj locul sAll. f'agurele armat Cll sirme ingropotc se punc' 11(>
cnlapodul care este exact cit cuprinsul ramei. Mai intii sc aril nJC'l lz,'I tp
!nl\ul spe1;ezei superioare capetele ee10r nouA sirme ingropntc III r'[I):UI''-'.
Pentru :!ixarea lor deJinitivl, 'in fait-. se aplid i aeolo !ji pca mohjJ:'i dp
l.'ompletare a !ix'ind-o eu trei astfe-l capctele C<'l r
Ilouii s'irme ramin prizoniere in fait, Acurn tl'e!buie InlrO'duse in t;1i C'1 1Il '1\
longitudinala a spetezei inferioare capetele opuse ale celor noua st l'111(',
lucrare ce se face W?or, Cin'd taate sirmele au intrat la locul lor, l>e hal
lut.eral 2-3 in !jipca, pentl'u a prinde li'i presa puter nlc ('ap('
tele stnnelor din t.liieturA. Fagurele al'Uficial este asHel perfect !i :mt ti l
ramA, iDcit nu mai este nevoie de nici 0 alta consolidare cu cearA lopitri.
Pentru a termina Hl.murJrUe privitoare la fagurii noi, 'UrrnC';lzii ,'l1\
completez ceea ce a rAmas de expUcat 18 capitolul "Scheletul de $l l$t L-
"ere a coloniei gru.pul social al albfnelor cerese". Acolo am aditat <10"1/1 1'
cum albinele construiesc tagurii naturali !ji deei nu era cazu] sa vOI'bll n
de felul cum albinele c1.lidesc tagurU artificiali, despre care abin [lcum
luati cuno$tinta..
Fagurii artiticiali smt altfel dedt eei natUl'aJi :;;1 alHllll e :
o parte dintre albinele cerese !ji coDstructoare se r aspindesc pe suprUrll \1I
lUi, pentru ca prin cAldura corpurilor sA determine 0 mai mare mal t!II LJi .
IItate cerii din care este confectionst; in felul acesta albinele pot rrli -
mlnta !ji models particulele lui.
Perdelele de albine care stau suspendate 'in lanturi de trupul'i
vii sint ca un pAienjeni!j pe suprafa\a fagurel ui ar tificial, formind
turi tntre al binele cerese cele constructoare ; primele stau in nemiljl-
core a!}teptiod terminarea procesului de digestie !}i translormare a hru-
nol in solzi'1ori, pe clnd constructoarele adineesc alveolele, Ie srrc{\ch.'sc.
rkelucrind materialu! brut; U tntind, U subtiaza, iar cu prisosul d(' ('('111' 1'1
dc pe fundul gravat incep sa inal\e de 3-6 mm peretii hcxcll{()l11111 1(lt<.' ,
1'111\ ill alveolelor . tn acest timp aibinele ti nere cerese Ie plll i II I dllt l.1t1
alti solzi1}Ori, eu care construotoarele prelungesc II ii'M
putl eu ceara din rezerva fagurelui avtificiaL
Concomitent exact 'PE: falja opusii a fagurelui fl r lHi!'!111 HUll lUll \II
(\0 nlbine l uereaza Ia l eI. Unghiurile de deschidere a fund \II lIi Lr ll'!1 I'!c
(\(' 120, iar alveolele in 1aguri au a u!?or inclinnt!1 III ('II
1\11 so scurgli din ele mlerea. <In felul 8"Ce'sta, in scurt I. il ,. ]), fllt, \tH'h' III
fll'tonz!i primii 2-3 faguri artif.i.oiali $i cu 'aLi t mai repede I'flld
lc mare din stup sint favorabile, Filgur ii ' st' pUll UJ llpH\1
1'11(11 6.';m cHidesc clbineie roiurilor--L-1isate in voie; conl..'Omit cnl. f)I '
,'"dnL nIt gn lp soci al de claditoare fac la leI. Albincle J)t'O(.1.d,,f l'l.l:J IIMUI' I
Uf'mlnd Icgi le eJectuZui de grup, caci adunindu-se mal mul lc Ik llll"l
tlt'CI)8U\ l ucnuc. tempel"' dtura lor coporalii se r;idicnl.ti , r;lvorl -
0 Sctl'ctie bogata 6 glandelor ceriere.
:11) (1 ll'l'I,jl iciali si nt cam 3/
4
, iar al billeic c1ti d ilfl{ll'l'
Inc'vj) ul\ 1I cllll imcd iat tl upropiere, albinele culegAtoare de nectar ineep
It II
:tm)

81\ depunli In parten de sus a fa'gurilor partial, nectarul adus, iar
malca tncepe sA depun1l. QuA, dacA raiul este primar.
Avind in vedere di in perioada scurtli de prilllAvar.a, in special
clod pomii roditori infloresc, interesul stuparului este sA obtinA cit mai
mult i !aguri nOi, el retrage pe eei deja cUi.diti 3/
4
care theA nu au fast
ell nectar saQ cu puiet, punindu-i provizDriu la!l"'eZerv.!i; ei sint
lmediat inlocuifJj. .cu __ altJ ..fagurJ. ambele- rete,
cu sirop de miere diIuet!. Cei @!1l ffi rezervA se vor sooate tn momentul
aparitiei rparelui cutes, dod tntr-o z1- to?, ..1aguriLsinLcom.j5le.t claQ.iti:
dovada evidentli in aceastA privintA 0 dA inalbirea ell cearA nouA, ell
Cll re albinele 1n timpul cu1esului prelungesc alveolele fagurilor vechi din
cuib, in partea lor de sus.
OdatA ell aceastl\. lucrare de completare a fagurilor noi, aIbineIc con-
BtMl iesc partea supeQioarA a alveolelor un inel oonsolidant de propolis
nn1estecat eu ceara curatA j din '<lceasta albinele VOl' trage alveo-
Iclor pline cu miere. Fagurii clAdi\li se 8,eazA acum la marginea stupului
d lci acolo culegll.toarele due miel"ea spre 'Pre1ucrare, maturare cApAcire.
o altA operatje care .nu vine direct in ajutorul albinelor ci mai
dcgrabA in sprij inul stuparului este introducerea tn stupi a ramei clil-
dltoare. face cind se observA eli albinele au inceput sA In11-
beascli pariea- ae sus a fagurilor cuibulw, ceea ce c! In naturA
este ceva cules, iar albinele tinere- secretA solziliori de cearA,
Rama cladttoare (fig. 15) este 0 ramii clreia ii
'jpetellza superioara, dar mai jos cu 7-8 'em are 0 iixatA In
de spetezeJe laterale. Rama, se sprijinii pe faItul de sus al corpului
stop prin dou! buciiti de balot intoarse In vinc1u fixate pe partea
de sus a spete:ze1oI' lateraIe, Deasupra spatiului gol se 0
,,"obilli sub care se 0 de fagure artificial de 2 em care sA
illdlce aibineIoI' ciaditoare directia de cHidit a f!gur8,i1or. Cum albinele
flU suport! In cuib niei un spatiu gol, ele se VOl' grAbi s!-l completeze.
Ralul acestei rame clAditoare este multiplu. tn primul rind aIbi-
ncle clAdesc acolo pe care stuparul dupA 4-5 zUe ii recolteaza,
ITllirind in felul acesta productia de cearA a stupinei ; in a1 doilea...!Ind,
etnd albinele incep clAdeascli pe !aguri micf'"'-rtReputuri de
botci, este un semn care-avei'tizeazA cA- ,acea colonie se sA
roiascii mal curlnd sau mai Untu, deci trehuie sA se aplice mAsuri
corespunwtoare pentru a preveni frigurUe roitului. Un alt fo10s at
o, csJei r ame clAditoare este cA alhine-Ie nu mat stricA. partea de jos a
tllgurilor artificiali clAdind acolo alveole -de trlntor, rpentru ca, avind la
dlspozl\ie spatiul oferit de rams consti'uctoare, vor cHidi acoto fiiguraliii
cu celule mad de stuparul Ii va recolta periodic.
In sbupinele mm cu sure ' de stupi opera\iia de reco1tare n fagurilor
din ramele construcWare 0 va face un ajutor de stupar care taaU ziua
IIlllnru de aoeastA luc:rare se Cind intr-o coloDie albi nele nu lu-
cl'enzl1 la fagura.5i timpul este MvOraoir,apicut1:.orul va cti tn
occn colonie lipse!;ite matca, fiir!d_ iHe n u c:rAdesc decit dAd!
Il mtclI este pt'CzentA In stup. Decl. rema clAdTtoare
unui flPiIMt sensi biJ indicind s buparu!ui diferite situa\li i pc care Ie
{,Cl lonl'f1 , I(lindu-i de vcs te si'i i1l mAsunIe Ide c lI vii nti'l.
"70
REFACEREA COLONlILO"
AruTATOARE
tn ordinea lucrAruor care urmeazA se impune refacerea coloniilor
a;ut5toare, care in toamana precedenUl 'aU fost unite ell cele de bnza,
tn scopul de a forma unitAti roari, reo cu clt ele intra In irum!i cu
o popuiatie mare, cu multA albina. tlnar1i de la ambele colonii, cu nLH.
iernarea se face in conditii mai bune. Multi stupari insA nu fac aceasU'l
unire, conswnul de hrana. e mai mare proportional, dacA cele doui'l
colonii iecneaz1i separat una de alta.
Cele unite in ,teamn! se reIac, primind inapoi 0 matca. ce a fos t
\inutA in rezerv1i in afar-a ghemului, dup!1 metoda N. FoU deci avem
un stup cu doua matci.
Sint multe metode de lucru cu asemenea colonii, una care mi-a
dat depline satisfactii a fast cea a lui Snellgrove, despre care am amin-
tit in treaciit 1a descrierea stupuhti Dadant dubIu, Oaracteristicn lui
pr,jncipalli este fundul stupului cu opt care fac posibile mane-
vriiri. le necesare la timpul oportun, care vor indruOla intreaga albion
zburli.toare din ambel e un,itAljii sa ia parle la cules !(Ii sa 'realizeze astfcl
marea produc$e.
Mai intti aplicAm fundul Snellgrove, la un corp gol de stup, lOrn.
sa-l fixAm prin cuie -ci daar legat de corp in trei part i cu siI'm1i sub\II'C
in felul urmAtar: se fdxe87A 'cite un in partes de j os ;J ('Qt'
pului in pere\ii din dreapta, stln'ga !(Ii spate; aite trei sc
tixeaz1i pe exteriorul ramei f-undulu1 Snellgrove in directa apropicrc II
celor trei fixa<te la corp. Cu 0 sinnli sub\ire - din ct' H
pe care 0 folosim la tagul"ii artii,icinli - se leag!\ impletind 'f il'Cl\fe
perecbe de holZlluruburi iIlItre ele, fdxind asdel perteet fundul Snell-
grove de corpul in care se va atla viitoarea colonie ajutat.oare, dar vn
!i w.?or de desCacut clnd va trebui sA se scoata fundul, Apoi in oorplli
nccsta. i ntroduceffi faguri , cu aibina lor aooperitoare, eu care for mlhu
deocomdata nucleul care pe parcurs va deveni colonia a;utatoare In let
de put.ernica cu ceo din corpul de jos.
Cum fundul are la mijlocul du 0 taietura. dreptunghiuInr!\ de
6/ 4 prevbuta cu -Q::'.pmzA metalicA, nucieul va ,primi pe neolo cal -
dll rt\ de 1a colonia de bazli din 'Care provine.
Din eei 6-7 faguri cu puiet cit are colonia de baza st' seoclte
j llm!\ t.ul.c di n n umarul lor, pre1erlnd pc cci cu puiet ciipac.i t.; sc n t!1Juj:t[1
:l1 1
LIOI !tl.t.:ur-i ell miere, unul eu pAsturA unul gal de culoare inchisa. ; ei
ae pulvcrizeazA. uljOr ell apa. mierata. Se impacheteazA nueleul intre doua.
dillfl'ngme doua 'Pe:me acopeI'lind suprafata co un podi,r ce are la
IIIljloc un oriCiciu prin care se hriine;;te stimulativ nucleol, in jgheabul
I'lIInei hrii lutor ce corespunde exact ace-lui orifieiu. Tot ocest dispozitiv
lie pune peste 'colonia de jos, dupa. oe m:ai inti in nucleu s-a 'introdus
Inll'c doi Caguri ell albine 0 colivie cu matca scoasd din ceLe
La rezerVd ; aceasta va fi eliberat! de albinele nucleului in mod
huiOmat. dupA 36-48 de ore ciiei atunci se tenninll de consumat
botul ce .a fost pus in cele douA tubulet;.e ale ooliviei, pe unde matca va
mi jlocul populatiei. Peste doua zile S'e deschlde nucleului un ut'j;i.ini!j,
ti c pre!erat unul din cele laterale cAruia pentru a tn\elege Celul cum se
mnllcvreaza, n notAm cu nr, 1. Sub el se fixeazA a micA scinduricA de
ft lcl'izare, viu in contrast cu culoarea stupulul, lata deci cwn
1)I,lL<:m organiza sub acel a!ji un stup cu douA mS,tci in corpuri
ICI>llI'flte deocamdata, unde ele vor depune ouA, dubUnd pe parcurs
IIUrl lli rul albinelor zbul'lHoare ee vor reaUza viitoarea mare recolta.,
Cul esul principal la noi in tarti spare cel mai devreme in prima
huntltate a lunH maL Decl. dacA colonia aj utAtoare sub fonna initialA
1I ncestui nudeu s-a format 18 15 martie, ea va avea un mare sprij in de
In culesuri , cu , oarecaTe tnsemnAtate, ce apare succesiv de la aroorii
pi1dllrii, apoi de la saIde, pApadie, pomi roditori rapi\ll cultivatA, eel
de J3 sa1cim care este considerat eel mai important apare in mod obi.!}nuit
tn Jllrul datei de 15 maL In acest interval de timp, 15 martie - 15 mai ,
Ilucl euL se transformil in col onie ajutdtoare, cli.ci ambele unitati vor
prlml 0 hian!!. stimulent!!., proteic!, ,In plus, din 15 in 15 zile ea mai
pl'i
rne
9
te
din colonia de bazA cite un fagure cu puiet cApllcit ftlrA albina
ucoperitoare, pentru ca pe parcurs sA se niveleze puterea amindorur a.
l.uind periodic acest puiet ciipAdt de la colonia de bazA, inst i nc-
tut r oituZui nu se va mo.nifesta, a!}a cum s-ar fi intImplat in mod sigur
cluctt nu faceam acest nucleu, ini\ial Uirgind cuibul. La apari\ia mare-
lui cules toate -albinele zburatoare ale coloniei ajutAtoare va conlucra cu
colonia de bazA alia cum vom arata mai departe,
Ll1rgirea cuibuluj l1 i sarcina de productie pentru cvitarca roirii
Fa\li de ac\J unea de stimulare continuA !ji de dezvoltare a cuibului
prin lArgirea elipselor puietului pe faguri, cit i?i fat11 de tnmul\irea fagu-
I'Hol' din cuibul ocupat, se impune operatia de llberalizare a spa\iului
I'n cat'e coloniile au stat pin! acum, Trebuie insa s! se tina seamA de
o SCl' je de conditii legate de 0 popula?e numeroosa, i.n spa\iul euibului :
n) de vinta albinelor tinere ce au inlocuit partial pe we bAtrine din
\ OWIlIIi1 $i carora Ie-a ajuns veleatul; b) de aotivitatee matoii mai int.eos1\.
RUlI mui domoala de sarcina sa de creatie de noi vieti; c) de numlirul
d,) ieilo!' in r nport just !ata de puietul ce-I au de hrAni t; d) de hrana
I'l\mllsii in cuiburi al1\.turi de aceastA hranA care nu trebuie sa scadn
nici ncl nUI. s ub 6- 9 kg miere plus polenul 'Proaspat din pMmavariL Dcci
Il ll complex de cooditH care pastre'Ze un just ecruJibl' ll in villlH
col un i c]. Dtld't ('oloniel .5-<:1 cxlins intr-o 1:1!!t'nWllcn mi'l sul' {l inciL 0 pnr tl:
:t7:!
djn I.l lbinc. {Ill (lcupnl. lUl1 bul<.: fl; \C I e dla!ragmei pemo l utcl'ulll , ('9 \"
hnperios nccCS<.lril IWl'I.I St..1 lucnll'c de a cuibului ce se {,ICC f (.' iln' lI ,
In ruport de ti pul de S\lIP I olosi t in prisadL
La sttLpii de tip v ertical - <:'1 multietajatul - HirgirciJ cui bu l\H
('C face in primul rind prin marirea pe vel'ticaUi.; se HltnU)(1I
deci un corp cu faguri gala cUiditi, calzi !ii pulveriza\i cu apti O'I 1(' I'l ,I II,
rngori care sa lie egaJi en numar eu eei din col'pul de jos: dl' d . i tl
corpul al doilea, pe acela$i 'plan vertical se pune 0 dialragma pel' liI '
respeetiva, inci! in cele doua corpuri in loc de 20 faguri sa I'l\mitlil
deocamdatA 16, deci 8 sus 8 jOs, .DacA coloniile au Cost nOrnmk' .';0 1
(lU iernat pe doua corpori rAmine neschimbaUi, dar in seit h,, !!
Ilt rgjrea euibului se face prin inversarea eelor douu corpuri, deci l'l' 1
tie la lund este urcat, iar eel de-al doilea coborit pe !undul Sl'UPlt!u !.
DacA timpul este tnsa. racoros i?i Hirgirea efectuatA ar fi prea mill '\.',
corpul deasupra paate sA fie strimtorat cu douA. perne !ji tlcc!
sli aibA numai 6-7 !aguri; peste ]0-12 zile perni\:a, lateral a va n
rldicatA $i inlocuitA cu faguri gata clAdi\i. Se }asa deocamdatA in
pOzi\ie timp de 7 ziZe cad pdpddia fncepe fnflorituL, ceea ce ins('mull !l
cil vegewtia floralii '8 ineeput; dupA 7 zile -vom putea proceda la
l'ea arAtata, Pe Unga completarea corpului de cuib cu cel t rci- pnt l' u
taguri in locul pernei , se face din nou 0 inversare a cuibului. In
,tare nu rilmin mai mult de 0 sAptAmina., cu atit mai mult cu l'i l III
oceast! perioadA de prim!var.l:i albinele incep sA OOud. In stup nectm' lil
mai ales polen proaspAt, UrmlHoarele inversari se :fac tot la 15 zilc, ft.:
data aceasta pe cele douA corpuri un al treilea, pentru tl pliSll' ,i
lnt.egritatea cUibului, Acesta este deja extins pe cele douA corpuri ex iR-
tente, cu un strat continuu, compact de albine, ce ocupA spa\iul clint.l'(:
c-Ie, iar matea sus ori jos trece peste aceste punti de trupuri, pcntl'u U
phstro intreaga formA sfericA a ouibului, FArli sii-l ex-bi ndA it' S\W II I
corpul adliugat, albinele fac loc mAtcH in direc\ie lateralli urciml lIl ier'ell
din fagurii margin ali in marginea corpului superior. Maten ul'<:fI tlPol
Ineet extinzind cuibul in partea inferioarA. a !aguriIor din corpul
rlor, dupA ce albinele au fAcut i?i acol0, in spatiul dintrc COl"pul'i, all'll W\
mllsiv care ing1iduie mAtcii sa urce l;i i sA rAminA deocamdnt:i !I<. ... llu t'll l\
vl'eme acest spa\iu nu este ocupat dc albine, nu se face nid 0 i nvel'MIII'"
noul!., Stuparul urmare;;te Cormarea acestui sl11'at masiv t'l' III J: thlu lr'
mlitcii urcarea, ridicind u!iOr corpul de sus numai par1ia1 flira n del&('!) ld",
ItupUl. In acest scop el tmpinge cu ci\iva centimetri corpul de h,
.pr e peretele frontal, ridlcA partea din fa\A a corpului cu ajutOl"ul dt\ lIl .
\N prive!jte cu atentie situalia dintre ceJe doua corpuri. Dacli sirutul
albine este format, stuparul are 0 certitudine ca matca se oIla 1n ,'nl'_
pul de sus, ceea ce imRune inversarea corpurilor, Colonia ,'{.mil1 C' in
ilCCtlstci pozi\ie pini'i. apare marele cules, dnd deasupra se adaug;l Inc/\
un corp pentr u strinsura, Acum cuibul este extins pe trci corpuri (' u "
pnpuln\ie mare de albine zbudl.toare care va putea reoliza 0 viilo:II 'l'
,'C' colt3 bogut..'I. , dacA condi1iiJe meteorologice VOl' Ji Invorabil e, 'ro t 11("\1111
r}1I\.e l,impul en Sl.uparul sa determi ne ce drum trebui e :;1 deu c xptnnl l1 !'1t
.111<-, III l'nl)Orl de sarcina de plnn cc 0 urc de j ndepliniL: d llrA IIl'<'fi lu
J'rlvl'I;I\C prvduc\i a de miere, va ml'l ri s pa\iul st.upului eu ('()rpurl de sl.l'Io-
:17:1
sura tn momentul clnd spare marele eules; dad planul este axat pe
producerca de matcl., incep de indatli. lucrArile necesare
1n acest scop, dupA cum vom arAta mai departe; dad are plan de
fJ1'oduccre in mare a poleoului. urma.re;;:te deschiderea progresiva a norii
IXl h:niCere, ducind stupii la culturile de rapilA. coriandru, zmeurA, tei,
t1oflrea-sQarelui !}i tenninind Cll cele de napi ; dad are plan de producere
dc rai pentru comercializare, trebuie facuti pentru ca beneficiarli
1I1I -1 poatA iolosi la reeolta mare, dind roilor mabei de rezervli. In caz
dl Ilu sint matci de rezervA, roii de comercializare se fac dupii culesul
//Iare, cu matci tinere crescute timpuriu, iar l1eneCiciarii Ii folosesc la
culesul din vara, de la tei sau I1oarea-soarellli. completind hrana de
10llmn4 co 0 insemnatii cantitate de sirop din zahlir. La celelalte douA
Upul'i de stupj Dadant R. A, 1001 ce deocamdatA au 0 singura matcA,
Iwfnd rame Cll 7 em mai inaIte de cele ale stupului muitietajat,
1t'LI'gi l'en de cuib se face prin adAugare deasupra a unui magazin
de rccoltA, cu faguri gata in care aibinele rididl mierea din
c:4wpul cuibului !}i lac loc miH.cH sll-!}i ex,tinda ouatul, pe tot.i eei 10-12
fuguri jos o!}i care sint sA se declare in colonii fri-
"tlrlle roitului.
La stupii orizontali problemalllrg.irii cuibului este mult mai s im-
pill : se trage cuibul spre centrol stupului, formind in locul lui un spa\iu
pcoteu 5---6 Iaguri gats 2-3 artificiali in imediata apropiere
n Strinsura adunatA de albine de l a eulesurile mici din
!>I'!ml'i.varA va fi depozitatA aeolo nu va ineurea activitatea matcii, pinA
upnrc marele cules. Cu tipul de stup orizontal flU se poate face lucrerea
I_Ie Inversare pe verticalA. dar se poate totu!}i executa 0 ",inversare" pe
ul'lzontalA. Se mutA !agurii eu miere Unga. fagurii noi in dreptul
III'dlnio!}ului !?i iropingind cuibul spre partea opusA; peste 10-12 zile
ilchirnbarea se face in sens invers, Albinele siut astfel silite sit mute
mJcrea existentA cit mai departe de urdini*, iar matea are in schimb spatiu
111111 extins pentru dezvoltarea cuibului sAu. Pentru a :!acilita a aerisire
mill netivA, se paate desehide eel de-al doilea urdini!} din stinga -51 asUel
tArli sA prezinte fenomenele cunoscute ale frigurilor roitului, coloniile
tHo stupii orizontali ajung eu la culesul cel mare, pe care it of etA
pttdurile de sa1cim.
E strl m! In CQ$d ,i homiJal"sls fl Int plins l
REPRODUCEREA COLONII-: '
Roirea prevenirea roit uJui
Am vorbjt numai de acest important fenomen al repru.
duc\iiei calomei care este roirea, 'a'tunci cind 1>8 lnceputul studiului
urn luat ca subiect acel roi secundar pe care unnarit cum se df' ", _
voltA pinA a intrat in sezonul de iarnA.
Ati vAzut cum apare in prisaca "un nou nascut", cum estc pl'lli ll
introdus in stup sistematic, cum i!?i orin'duieo!}te viata acolo, pinn dl ld
Ie a!}terne neaua .,i toate coloniile intrA in repaosul de iarna.
l ata cA acum este locol timpul sa-l .!?i mai bin(.' com
plettndu-'va cu altel noi deterntinate de deplina mrttlll'itull'
In care colonia a ajuns, pregtAindu-se sa roiascA,
Roirea este actul final de reproductie asexuatA, de imp.:'irlirc, du
dlvizare o!}i rAspindire a speciei albinelor, singura fonnA nalurnlli de
a acestor insecte,
DupA cum albinele au fost la inceput insecte soli tare tl!}n cum
Ie mai alIA incA clteva sute de specii din cele sAlbatice, care au
tn stare primitivA foarte din ele cu vagi de
co 'insecte socia Ie.
Raiul a apArut ca un proces necesar de adaptare in perioadele de
rormare a vietuirli in comun, proces care pe baza sele<$ei naturale 05
i
II sutelor de mii de s-a s-a fixat pe pareursu]
lung al existentei speciei,
Roirea este actul supremului sacrificiu de abandonare totalii. a tu-
t.uror bunurilor adunate cu enorme sacrificii !}i eforturi, pentru f\ fj
Inslite integral urm8o!}ilor, roiul lulnd la pleeare numai aUt cit sa. POfl ti\
!rnl - cu ceea ce albinele au in - pin! cUideasdi a nouli
IlfCUlre. Fenomenul apare ctnd colonia-mama: dCi roiului, grup
l'IImpact de sIbine ce se desparte de comunitate ea un !ruet copt cc eade
1110 pomul-mamA; el pleae! atunci ca sA-.,i Intemeieze in alUi parle 0
lIouA !1i sA largeascl aria de raspindire a speciei. OdaU!. ell ('I
Inatea pleaca co mai mult de jumatate din' progenitura ei, luind din
llccnre grup social atitia indivizi cit it trebuie : slbine culegatoarc pen-
I.t u 6trtngerea in graba a hranei ; aIbine tinere, mutte, care sA zldenscll
elll de ceara taguri - adii post pebtru strinsul'a
IN' f'li n pcntl' u larve oimfe; albine de 11-12 zile care s5 hl'tincllS('rl
01.1 pc mama lor viitorul puiet larval', a popul;\t ie cll re
37&
IndcpUneascli in casa nauli 0 seama de lucrAri. de aerislre. ventilare,
prciucrnre II nectarului !li polenului etc.
ROlu! plead1 in momentul culminant din coloniei : clnd
.tupii sint pUni Cll albine tin ere ; cind cuibul nu mai are decit prea
I)u\ine alveole neocupate ; cind bogAtia de miere polen este asigurata.
pctltl'U cileva generaVii; clod matea este ulloadi rezistentA spre a
put.ell sft. suportc un xbor ci.t mai depaI1:at ; dnd vinturiIe nu sint
I)utenlicc cerceta!;;ele au giisit diferite lacun bune pe care se pare
dl. Le-au tinut tiiinuite. Atunci, ie.'?ind din stup val-virtej, 1'Olu1 umple
Ipu\iul pI'Iid.cii de anumite sunet.e, uitind de primejdii l}i de arma lor
tfC ntac {ii apArare pe care 0-0 folosesc niei chiar impotriva celor ce le-ar
fuoo vreun diu. Am vAzut fotogmf,i, ale unOI' 'Oameni acoperiti de cIte
Un roi gigant, intinzindu-se pe tot corpul gol, fru-a sa ataee,
Dupa un slert de ceas, tumultul se Roiul se aduna
In locul unde s-a a5ezat matea, stringindu-se Intr-un ciorehme la umbra
\lnul porn, Acoto, incep sofatul care alergind pe suprafata
IIl'Cstui ciorchine, emit anurnit.e sunete in fazele de balansare a dansu-
lui ce-l executa la leI ca atunci clnd ele vin in stup cu vestirea ca au
"nait mult rivnita sursa de cules, Dar daca. acolo in stup dansul este
ilc scurta duratii, eel pe care U executa acum pe suprafata ciorchinei
th.ll'eazA ore tn :jIir, Fiecare cerceta*a arata 0 alta direc\ie, CercetAtoru
K , von Frisch M, Lindauer au constatat ca albinele
l)U se opresc din aceste dansuri dOOt atunei clnd toate lac leI
do dans, in direc\ie ded au clizut de acord asupra aJegerii
loouiui indicat ca eel mai potrivit, unde roiul urmeaza sa se indrepte
,I sA-ii f18cA noul cAmm,
n sfir!?it, clod zarvA a incetat; iar ciorchinele pare clI.
luot pu\in timp de odihnl1, deodatA ele se desfac *i zburind grupate,
Inu 0 sigura eu un zbor strins, in care matca es"te prezent:i,
cit mal. depart.e, cAci al}a este legea coloniei pe care 0 p,listreazA
de." milloane de 'Boi, fugind de apropierea rudeniilor care prin consang-
v!nizare ar pone in primejdie v.i.talitatea specieL
Fenomenul de roire este precedat !?i chlar fortat de unele situatii
de constringere care determinA aparitia instinctuiui prin excltatii pe
care stuparii au denumit-o cu 0 notiune earacteristicli. "friguiile roitu-
tutll care atunei dnd apar, au urm!iri negative asupra productiei. Mani
restarea acestui instinct ineepe din vreme, a data cu de
tere n trinlorilor 8 cAror gestatie este mai indelungatii !?i mai cere incA
J 2-14 zile dup! eclozionare, pentru a fl ap? imperecheze
Urmeaz!i apoi clA'di tul acelor perfect rotunde Ia [und, ea
cau!?e sau Albine1e preferii. sa Ie modeleze din cearA
noul1. aJegind marginHe !agurilor centrali ai corpului al doilea, ferindu-se
de inghesuiala !?i forIota miilor de albine care circula in stup,
\ Factorii care precipita aparitia acestor lriguri ale roitului sint:
tXl)'!l,nerea urdini$elor Ia soore, fapt care urcarea peste normal
II lC'mper.aturii din stup, mobilizind multe albine pentru ventilarca !j i
I'llcil'c;) nerului; lipsa de spatiu din stup, care mult nctivi -
tutcu 1Oi\\.<.-ij. um?ori. j sc ocupa euibuJ cu strinsura dl' Ill icl'c
crud!\, pc cure clc cnuk1 s5 0 'PUnli pent I'll mnlu l'{u'e In locul cC' 1 nml

l'ultl tn vede.rCf! ('vllp()1'I\I'iI ii Ui' plusului de aptt; lipsa Spati1illit lmdc
ulbinele tinere CCl'est' ,o;li pnotli. cllIrU Jaguri noi, in stupul in care ,!Hlll
Illi3Cut : in disperal'e de C[l UW, elc 'ingn'imAdesc ceara prod usa pe unrlt'
f\pud1: sus ope superionre ale ramelor; jos pe Lundu! stupul lil
tormind trepte de urcare spre !agllri; dincolo de diairagma pc Cat'l' 0
tlxcnzA de peretele lateral incit eu mari sforl,Ari poate fi desprins5. ;
tugurii intre ei eu punti de in partea de sus etc, Un a!t factol ' ('V
p<lIlte detennina roitul este 0 suprapopulafie de albine tine1', care Ill!
.lttondele faringiene plice cu lApti$Qr, in raport cu numarul larvelm' dl.'
rltlin.it; de asemena, !ipsa unei suficiente ventUatii in concordan\ti. eu
lXlpuiatia. mare aflaU in stup, fapt ce majoritatea albil.lcior
sli iasa afar! pe peretele frontal a1 stupului sau sa se agate ell
un eiorchine sub sctndurn de zbor a In general se eonsidl.' l'i\
ell l'Oirea apare atunci c1nd cele trei instincte: puietulut, clt'i -
dtrea fagurilor cel de cutes sint sttnjenite in desfa.!?urarea deplinA n
nctivitiitii lor, de factori negativi, prezenti in sinul COh"lldcl ,
Intreaga colonie intrli atunei intr-o stare de agitatie, dovecllnc1
(lccasta prin manilesUiri speci!ice : aibinele aleargA pe fagurl in zig-",ag.
lin aripile intinse produc un zumzet eu a tonalitate inalta, In schimb
cele de pe suprafata puietului stau iar 0 parte din culeglHow'c
oduc nectar lj i polen in stupi !lirA sA fie influent'ate de agita\ia eclor curl..'
,e pregatesc de roire, In aceastA situa\ie 'pare cli se uita acea COOpCI'i.tr'l'
IU'lnonioasa intre grupele de functiuni care ar trebui asiguratA in PI.'I'-
JTlonentA, Orice contrarietate tDtre grupele sociele, creeaza 0 stare de
nclini!?te, de care duC. la frigurilor roitului.
$i lipsa_ compZet4 de cules poate determina roirea in masa l1 co-
luniilor unei prisAcl, moo ales cind tn stup nu mai sint rezerve tiC'
hrnnA ; slnt 8!}a-zisele roiTi de foamete, care pot fi remediate prin liju-
LOrllrea lor la timp, cu sirop de "zaMr cu proteine,
Roirea poate sa aparA in situatiL contrarii-: dnd culesul Cfl tc
"lit de incit albineie. sint nevoite sa ocupe ultimele alvcolc
MUlde !?i apai sA $omeze, Situaia se remediazA adaugind corpuri RllU
l'nllgazine de''''t'ecoltA ell taguri artitl'ciali sau gata eUiditi. In !ipsa accs l:ul
mUlerial de etxindere, extrac\ia unei mari eantitiiti de strinsul'i\ -
nwnai strictul .necesar - este 0 solu\ie .buM,
o stare de mizene din interioru! stupului, .pe care aibinele nu mfll
Ilovedesc sA-I curete"' !?i care exaleazA mirosuri respingatoare, poate uctef-
nllnn 0 Toire de salvare, 10 primAvara anului 1949 ohern'at la 0 stupina (\In
Ullpea, 8m observat zeci de roi care ie:;;eau din stupi *i stAteau tn
pomll livelii, tar 0 parte ehiar plecaserli in dUerite directii. Cauza era 0
dtGree infectfuasii. provocatA de un consum mare de miere de manA 16-
.8" din toamnA la dispozitia albinelor. Schimbind imediat coloniHe in
tlupi curati, pe faguri goi din depozit, hrAnindu-le din beh;ug eu sil'op
din ceaiuri de plante medicinale cu ctte_25 g de eeapa la fiecare lilru
(Ju .Irop, am salvat restul stupiDel care pierouse deja 30% din erecti Vld
III, Tn nstIel de situa\ii albinele inceteaza. sa. hrAneasea suLicient
If' lou tn gUili ultimele rezerve de hrana. pleaca. in zbor,
$1 pentru cli am atins problema matcilor, trebuie sli retineti ell in
Iliff)!! uncle cle, in majoritate, sint tin ere de un an, procenlul de I'oire

scade de 18 51/, la 4%. Printr-'o ingrijitA cre!itere de mAtci din colonii
f'ccordiste .,i neroitoare. stupinile pe Ung/i cA smt mal productive, nu mai
duu de lucru stuparului, care este retinut de Ia lucrAri importante,
pcntru a prinde 1-2 roi pe zi. In lumea stuparilor este cunoscuta. expe-
rienw, prelungitl a stuparuhti H. Siebenthal din Franta, care in prisaca
80 de 60 de stupi, nu a avut nici un roi timp de peste 40 de ani; in
fl chlmb. aibineIe, prin se1ectie aveau instinctul de mAtci Doi
pdn schimbarea lini$titii anuaZii sall eel mult la doi ani. De asemenea,
I'evistele strAme au pubUcat in 1966 situatia stupinei Miel Carlota din
Mexic ell 10000 de stupi multietaja\1 ; dJnd spalii suficiente oolon.iilor.
fntre anH 1961-1965 abia au roit 5 calonH din stupil orizontali, iar din
('(' i multietajati a fast numai 0 singura colonie.
Apicultorii trebuie &i. renunte sA_dea cqloniilo.r In schimbul mAtci-
101' bil.trine-botchna1"lfi- ffiIffiOasec J:in stupli care rOiesc, c.1ci aceastA In-
clinare s pre roire este eredItid1.--
MAsurile ee trebuie luate pentru intimpinarea apari\iei fenomenelor
dc J'oire sint in majoritate solutionate prin aeeste l ucrAri de liirgire a
stupuZui , ci t prin larga deschidere a pe toati!. 14-
tlmea, pentru a se intensifiea ventilatia.
Stupii mari, extensibili , eorespund cit mai bine pentru oprirea co-
loniilor de Ia roire, Cuibul ,trebuie sA fie larg de 16 inceput; mal mult
chiar, in perioadele prea cAlduroase se poate crea un curent de aer
prin lasarea deschisil. a orificiului de hranire prevAzut eu piuza metalicA.
Tn cuib sA DU fie faguri prea vech.i. Matca preferli sA ouA in faguri de
2-3 ani, care slot io timp mai putin iutedati.
Umbrirea stupilor Ia 0 umbra nu prea deasA sau in vara a
8tupilor cu urdirr.iele tndreptate spre nord stnt alte mAsuri impotriva
rol rii, clici hataia razelor solare in pe 1ingA faptul ca faeilitea7A
('Oirea. determina l1i 0 productie schuU a colonlilor din cauzA cil. aces tea
stnt nevoit.e sil. mobilizeze pentru ventila\ie un mare numiir de albine,
cure sint retrase de l a activitatea de cuIes,
Controlul periodic al aparitiei botcilor in vederea luarii de ml1suri
ltdecvate pentru prevenirea roitului se paate asigura prin introducerea
In corpul superjar al unci rnme cHiditoare goale de ] em sub care, pen-
Ll'u tnceput, se Q de fagure artificial. Albinele care nu
8UportA Iocuri goale in srup, se sil. clAdeasca Cleolo
CUidind 180010 mici albinele dau un prun semnal ; epai reooltlnd
din 7 in 7 rile sruparul poote da U!}OT seama de situape,
pentlr-u <a lua masurile In afal'a faptului cA se pot in
felul '8cesva 800-900 g de Ia fiecare stup, de 0 calitate
Un nIt mijloc de control f agurHpr arlificiali marl.
A!unci cind alpinele Inceteazil. de aAi luera,. timpul este favorabiJ
pCl1tru 0 asem.enea sarcinA._ este 0 _dovadA ca ele se" pregAtesc de roit,
pI\/itl'tndu-111 rezervele peotru viitoarea W1ezar:e a roitului.
Cu OC<.i zia aeestui control. care s e la stupii multietaja\l,
intrucit este suficient ca corpul al doilea sil. fie tras mai in Ca\iI. ell ci\i vn
(:('Iltimctri , pcnlru a avea sprijin in spate, s;1 fi e ridicat
:l7lJ
II prl Jlnh acolo pe dol 8(' ob8(!rvd dncA colonia a clAdit sou nu botrl,
l'Me penLru moment. stilt d.l slruse. Prczenfa botcHer in josuL rumelor dill.
/JorpuL at doilea este 0 dovoda. sigura di acele colonii se pregAtes<:
l'OluscA.
Distrugerea botcilor nu este sigura solutie, ba din contra, colOnli lc
la !ormarea unui numar Jii mai mare tn locuri mai ascunl(('
dCc1t de lao bazaJagurilor P-i.n corpul al doilea, unde sinb construi t.('
til mod obi!}nuit. botcilor dil. rezultate numai intr-un singur
"liZ an"ume dod lucrarea este ..:lacutA cu 1-2 zile inainte de apar itiu
1T'I00'elui cules, ocazie care face ca instinctu} de reproducere sA tie dcpflA
fit de eel de acumulare de bunun alimentare, clod chiar colonia Ie dis-
Ic' uge pentru ca toate aibinele sA fie mobilizate 1a realizarea strinsuI'ii

Adeseoli, stuparii, in grija de vedea.. botci inaintea culesuill i,
lu stricA chier .!}Latunci clud hotei apil.rlnd in cuib ; stricindu- Ic
pc aces tea ei !ae a stnt botci din cele de fnlocuir e Ii -
botci pe care albin.ele Ie cIMesc atunj:i clod simt cil. matca lor
IIU mai corespunde ca pr.oli:ficltate, tiar In special, nu Ie mai oiera su ri-
rlellta substantil. de matcA, aceasts flind baza de coeziune a coloniei. T"
situatie aibinele construiesc botci putine, dar pornesc
vHtoarelor matci din stadiul de ouii Ie hrAnesc abundent. Botci1!,,!
IIccsten slnt .lungi $i frumos cizelate Este drept rr,
inLtI:cile tinere din laceste hotei apar in preajma, In 'timpul, sau imediut.
dupA marele cules. Colonia lnss nu . ..{lumai nu r_oie!}t-e, ci la citva
Ilmp_@pa ecJ9zionarea .!}i unei _ase!Ilenea matci, in cOlu-
!lIe pot sA apara - cea b!l.trinil. !}i cea tin!'\r:'l.
, 'UI'.tnO iri"sa ceavirstnica: dispare, iar colonJ.a avind de data aceas ta ('
mAId perCeetA, ia un avtnt deosebit, mai ales dacA dupil. marele
urmcaza sa apara alte culesuri, Slnt ani cin'd instinctyl de roi re eSlc.'
.Ut de accentuat incit toate colonil1-e din,tr-o prisacil. sint cuprins(.' el l"
H de excitatie, cu inclinatia pronun\atil. de a roi. am <lV"uL II!
vura anului 1948 un an de mare inclt de 10 ora 9 pina In um
cite 10-12 roimi, iar cu ajutorul a 3-4 persoane abin
printlem, luasem mAsuri de frinere a roitului care IUd
III ,Ir miAau dat rezuitate foarte bune.
Dar de atunci am ales citeva colanH recordiste ca produc\ie ClH'l'
nu roiau : cresclnd rnAtci de la acestea, variind din an in an, Illi
.. m mai avut nici un roC
In mod obi!lDUit, metodele de prevenire a roitului se aplieti in
cu situa\ia climaticA. eu timpul de cules, dar mai ales cu timpul
IlIlIponibiI ce-J are stuparul: acestea se pot face intr-o, stupina mitt __
ulIIlc apicultorul diterentin.zA rnAsurile de l a caz la eaz, ceea ce nu se
,PHIlo aplica intr-o stupina mare. tn acel an pe care I-am enun\at lIlui
4WI, au lost multe plol zilniee, de scurtA. durat!, cit iji un cules Ja inA
""put satis!Aditor; aibinele erau stinjenite. clud de ploaie clnd de ti m pill
'.1111110S; ele in graba de indatii. ce ploaia ineets, dar se adll nau ell
grab3 aglomerindu-se in stup ciod ploaia revenea aceasta dc
:.t - ll or l pe zi. AceaslA hartuialA a ereat starea amintitli. "i (o/ll' lc lHu l l.('
N11nnll Illl I'oit.
3111
PcnLru stupineJe mari di.min valahile trei rna-suri : liirgirea capaci-
j.(il,ji stl,pului, aerisirea interioara bogata inlesnirea miitcii 00 sa aiba
li wr cu cuibul degajat pentru ea sa nu fie stinjenita in opera ei de
p/'ocrcel'c.
Vom mai trece in revista 0 serie de alte masuri pe care stuparii
trQbuie sil. Ie aplice anume :
a) ridicarea periodici! de jaguri cu puiet CQpj!cit ,fArA
pCritoare. din 10 in 10 zile, din co.ihul coI6niilor puternice ce daU semne
ue 1-aire; se pot- Iua chiar -doi faguri, eu care se intAtesc coloniile mai
, lobe. Obi!jDUit, ei se dau coloniei ajutAtoare de deasuprasau eelor Jate-
rule 10 stupii orizontali. In aceastA situB\ie nu se acumuleazA in stupi
prca multe doici, in raport cu larvele ce au de hrAnit deci se
un just echilibru intre puieiUl capacit eel neeApAcit. De ..asemgnea, eu
(ugurii ridicap din colonii puterniee pot Ii intarite alte colonii pehtru
Illvelarea lor in vederea apari\lei marelui cules.
b) schimbarea. miit.cilor vtrstnice mai mari de doi ani este 0 mAsura
bUllA pentru frinarea tendintei de roire, did atunci clnd ele sint tinere,
substantei de matca de pe corpul lor asigur.!i colonia de vitaIita-
'teD sa, iar instinctul de roire face aparitia. De aceea, de
mil.t.ci spre verii, intr-o colonie cunoscuta ea recordlsiA tot-
odaLa neroitoare, cste 0 m.!lsura bioe venita. Conoomltent, stuparul tre-
bule sa se tngrijeascA sA pregAteasdi din timp 0 colonie paterna selectio-
MUi care va da trlntori de ealitate superioarA in vederea imperecherii
mlitcHor.
- MAtcile noi se dau gata imperecheate natural sau artificial, ea sa
nu se opreasca ritmul de cre-5t.ere dezvoltare a caloniei tn primAvarA ;
InLroducerea lor se face uliior, lutndu-se mAsurile de precautie ce Ie yom
cxpliea ceva mai departe.
c) scuturarea albinelor coloniei ce s-a pregatit so. roiascii in lafa
siiu. Operatia se face asUel : pe fundul stupului se un
corp nou eu fagurl artiiiciali , cl\iva eu miere, plus mates; peste aeest
corp se pune 0 gratie Hanemann a.!?-ezindu-se peste ea corpul cu pulet
hranA. Apoi, pe rind, loti fagurii de sus se de albine acoperiloare,
Jos in fat-a stupului pe 0 foaie de carton punindu-l la locul lor in aceea.!?-i
ardine. Albinele tinere clAdesc ene.rgic fagurii.
formind scolo pentru un cuib nou. Cu
ocazia 8Cuturi'irii, botcile se observi'i se
striell toate, ilU' pentJru ca aibinele sA nu cUi.-
deascA din larve Mnere alte botei, operatia de
strioare.a aoestora se repeta dupa 7-8 zite.
Atunc:i, anolo sus, nu se mal ,ana nid 0 larvi'!. po_
trivitli de a vreo matcl.
W
' .. " z
,i;{
'Y.
3
Fig, n. -Slmulacru! de
ro\re:
I - $tupul ce dll .emne
ell vre. IItI rota.el; 2 _
Q I.1l/1nf"UI II. 30 em depAr_
111 "" lie ac.lndunl Oe zbor
III IMlI".,l"l "I ; 3 - I'bl.
""t" ... t lt 1>0 plan,c1.e
II(l " 'rlnll In dVfl; h.J na 10
'11IHwln .. , I Null
:160
d) (fig. 57) este 0 mA-
surA oe se-::tpliCl- tn stupinele mici, cAd (.'ere un
Oat"eOSre timp stllparului se face numai In <..'0_
loniile ciirora. miisurile eplicate pint\; atunci, rlt'
Irinare a instinotului de roire, nu Illl dnt N:!wl -
tate. En va da impresin coloniei '(.:11 tl r oil. dejll.
cit se I)()rne'itc In Ill Cl" U
I'ztwu'e. 111 l\CeSt Sl.' in rata slu pului 18 nivel.ul seindUl' ii de zbul"
un tel de masA rtkutu dinu'-o toaie dubla de carton asfallDt, Iix<)t}\ 1)(.'
1\ rnrntl de 1/1 m
2
. MasH, 18 nivel cu scindul"a de !tbor, se pc
lloun picioare metal ice pliante la 0 distantA de 20-30 em de urdinl l;l .
l'IIre este 'CIesehis tpe toatA 1Atimea lui; colonia se afuma bine penlm {'U
nlbinele umple cu miere. ciocAnjnd in 'acela.5i timp 111
p"t'c\li stupului cu douli. brate. Pe rind, loti fagurji stupului sint 1ll1l -
tIIMti de albinele acoper>itoare, cu 0 perie pe mass de oar\x)n, :inclusiv
JIIOlcu, punindu-'i provizoriu intr-un cor-p gol de stup pinA se termill!\
I(IIIUl operatia de scuturare. Pe I,mna fagurii se iau Ia control, Ii se
lUI1Le botcile sint in stupuI lor io ordine. Penl-ru <.':1
!Ii/OOamdaUi au a-amas fAra oalbioa acoperitoare !ii fa'ra matdl., urdini:;; ul
4" muit 'Ca sA se rp.1istre-ze cuibului. Albinele IlIil -
pe tTl6S6 de carton iau de indata dJrectJa spre urruni.!5u1 .!?- titlt, d:u-
(' un1 masa este la distanta de 30 em pina la SC1ndura de zbor, marl'.1
ItIIlJol'itate a alhinelor se string in ciordhine ,sub mal1ginea mesei CIJ
In l'Oire. Se lasa asti-el ciorohinele 0 orA dupii care se deschide hll"L:
se inloaroe brusc ell dosul in sus masa de carton se
htuxHat de scindura de zbor 'a s!tupului lli.rgind urdini!iul. Ciorchi ncl('
1M! dcslace ul1or, iar alblnele, in'Clusiv rnatoo, ocupA l}ocul int re fagm ii
11(1 cuib, !iecare grup social activitatea. Considerflld c;j
II I(lit !}i nemaievind nici 0 bo'tdi., colon.ia r.enWlVi defenitiv la roirL'.
e) Mai slnt t?i alte metode ca aceea a spargerii de cuib intercallnd
InLre fagurii acestuia un grup de faguri eu miere stricind concomi-
t?i botcile. Operatia dacii colonia veri.ficatA dupii alte S--tJ
110" nu !ii-a clA9it aite hotel. In eaz afinnativ colonia se reconstitui c,
tit' losA sA roiasdi, stupul nou cu roiul se in l ocul coloniei mallli'l
r{llth, iar acesta se ,pune la 0 jumAtate metru lateral cu inversl1t.
Iltllul stringe astfel toate albinele zburiitoare ce mai ramasesera col onicl
1i'Ullt'lli, cUidind fagurii artif-iciali pU-5i la dispozitie. Oml
ftlJlu'e marele cOles, ambele. unitiiti se unesc puntnd deasupra doua corjJl11"
IIU fuguri goi gala in care vor recolta.
1) Preschimbarea stupilor puternici cu cei slabL este 0 metoda ilulI l\
II, rrtnare a rOitului, dad se stricA toate botcile. Co19nia ce s-a prcgtl l lt
If. 1'Olt pierdl'! toatA albina zburAtoare, de aceea trebuie ajutnta
;1I(t eu -apa pentru doieile {:e. 'puietul; ea va distrugc
\1)01(' botcile riimase neobservate va intra in normal, iar la cuiC' slil
""Ire urmeazA sA fie unilieate ambele unitati.
De asemenea, dacA intr-o sAvtamlnli inainte de apar..i\Ja marc-Ill!
flul os formarea coloniei ajutAtoare stolonate, sus peste cn1n
de rbaza., despArtite. eu cite un fund provizoriu, se vor na.!5te m;\ lri
I,t roIoniile nOll formate, ele vor efectua zborul de imperecherc, t'l
'tlll'J, t nlocuind fundul cu 0 gratie, aibinele ambelor unitAti sa se unCflSC,.
Itl munen de cules, adunind miere intr-un COrp intercalat Cll fagu r i
,1(11111
I n stupinele mad unde nu se pot aptica taate masuril e mcnUI)-
lIIilu ptllll acum, care cer multA mund prea mult timp stuparului, Sl!
1\J)U,'n .u!1suro. l?i sigura. de inversare a corpur'itor de f'uib.
Mo O(OO!UCllzil eu anticipa\ie, la inflorirea papAdiei. Corpul de HUS CII
311 1
matca - cAci ea st.! acolo - se coboarA pe lundu! stupului ,
U1'ci ndu-se deasuprs corpul ce fusese pina atunci dedesuht. In felul acesta
Be dA albinelor 0 preocupare de rnutare a rnierii din fsgurii cuibu]ui
fn cei goi de deasupra, iacind lac liber rnatcii penku extinderea cuibului.
AceastA importantA lucrare se repetA, la inceput din 10 in 10 zHe, iar mai
tirziu din 7 tn 7 zile, pinA. apare marele cules. Clnd acest cules are 0
pondere mai scazuUi se inversarea se impune chiar In
timpul culesului. Pentru acumularea lui stuparul a avut grija sA adauge
cOl'puri goBle cu faguri gata din eei artificiali; din
unnA slnt a!;>ezati tn grup, spre a fi mai bine mai repede clArliti de
ulbine. In aceasta situa\ie corpul de pe fund se peste eel nou,
ce ramtne intercalat, Iacindu-se rotirea corpurilor de jos-sus /1i invers,
In tirnp ce corpul intercalat rarnine la locul lui. Albinele se gra.besc sa
urce mierea sus, degaj ind cuibul matcii. Nu este prea bine sa. se extinda
pl-ea mult ctlIbul in preajma marelui cules, cAci se retine scolo un numA'r
prea mare de albine, care slnt mai de folos la cules. Totll!;i, dacA inainte
,de marelui cules fenomenele roitului apar in stup, 0 masurA
buna. de frlnare a lui este_ fiirl:mitarea unitatii cuibului, luind
(uguri cu puiet eApeicit, .feirA aibine acoperitoare ajuttnd Cll ei coloniile
mai sHibute, inlocuind-u-i in stup cu- faguri artificial!. Se pot face chisI'
citeva nuclee proyizorii, care pu\in mai tirziu pot sa. fie unite cu coJo-
nHIe mai slabe, in momentul marelui cules, binetnteles nimi-
cind botcile aflate pe fagurii mutati, pentru a ou tulbura viata coloniei
gazdei. rIn asemenea tn cuib se Issei numai /1apte faguri cu puiet.
eu aeeastA ocazie controlul botcilor se face mai sigur, cAd observlnd
prezen\<l lor, putem sA lu!m mAsuri de InUiturarea roi tului. In mod
nuit ele slnt \ngra.mAdite in corpul al dollea unde - cum am aditat
- ele se pot observa !ji strica mai uJr, fa.ra a mai deschide stupul.
g) Stricarea botcHor nu este 0 solutie prin ea insA{ii impotriva
l'oitului, clici multe botd ,pot fi clAdite mai sus sau pe marginile fagurilor.
Apoi, - pardi tntradins - a doua z.i albinele porn esc airele. pe
aceasta cale se poate frina instiDctul roitu!ui, ci prin. mAsuri mai drastice
j ormind nuclei temporari cu. faguri cu puiet eapacit C1L mateo res-
peetiva, striclnd -apoi _botc.ile. COloma-mamA se muta - a{>a cum am
spus - la 1/ 1 m, cu inversat de 180
0
Toata aibioa zbura.toare
va intr a in nudeul DOU format pe locul unde a stat colonia-mamA unde
este matea. Cind sose!jte marele cules, nucleul se cu colonia
mama primind doua corpuri de strlnsurA.
h) Blocarea cu.ibului este ea 0 masurA de prevenire a roituluf
recomandatA de cuno5Cutul cercetlitor francez A. Caillas G. Taranov.
En consUl. din izolarea matcii eu 15-20 zile inaintea marelui cules in
(.'orpul de la fund acoperit cu 0 grati,e Hanemann, Deci nurnai in masura
tn care ea mai alveole goale in iagurii de acolo, poate sa depuna
{; i ocupA de Indatii pe acelea din care au eclozionat 0 serie de al bine
njunsc la maturitate. Aplicind metoda la timpul indicat, pinA 18 inceperclI
cuJ csuiui , din. fagurii de cuib ce sint in corpul de deasupra gratiei. ccln-
zioneaza majoritatea puietului. Prin aceasta devine disponibi l \1Il spn\iu
pentru depozitaroo strlnsurii, iar pe de o.ltli pnrte Dumel'O(lsclc l,llhirH'
doiel nellvlnd puie1 de hrii nit, vor mATi nll ml\ rul culegtlt llll r elol' pc' r d
3Ul
111 grupului sociol III prcl u(;l'iHoul'I)lor de miere erudcl. Pdn accl.lslA
se urmfl resc d(."C1 t.rci scopuri : 1) sA se redudi 'extinderea Pll iCtli lul
tlw'C - daeA ou avem pel'Spectiva uoui aIt cules urmAtOi', puieLul uj ll rltl
hi muturitate ar consuma mari eantitati din strinsura adunatA, deci \"'<'11-
tl orn isirea unei Insemnat.e cantitA\i de m.iere din rezervele adunatc; ::!)
lie 5uprimli. roitul 3) se numarul culegAtoarelor In
j'Capcctiv. In special acest din urmA tel prezinta importanta deost' bili.
pent.ru cli dintr-o likuta. de autorul citat m.ai sus rczultft d\
in prima zi de blocaj in ooion.ie se aOA 10000 de doici l1 i 0011
rulcgAtoare, dupA opt zile VOr fi numai 1000 de doic.i !;ii 44. 000
wurc; dupa nouA zile - zice el - nu va mat i i nici 0 doica in colonll'
flLr numa.rul euleg.litoarelor va fi de 45000.
Tabloul este numai schematic; el nu reprezintA 0 experienti1 l' cull"
pontI'll di autoI'llI nu tine seama. de mortalitatea zilnic.li; Wnd h'\
ulblnele in timpul culesului se uzeaz! foarte mutt pier ill numttr
Inure, iar mates nu sA completeze cu ouatul ei 111
!'Illdul acestei. populatii din cauzA c! fUnd bolcata jos dispune de PI' C, j
spatiu pentru ouat. CercetAtorul a iacut 0 expericn\1'I (: 11
doult colonU - una cu rnatea. IblocatA fji a doua cu ma'tC'd liberiL C ('I I
dilltii a realizat din prima zi 2 'kg de nectar mai multo Culesul dul'i l HI
trel s.liptAmini, s-a reaUzat pina. la 20 kg strinsur!l. neconsumatA. Auwnrl
'Ultlne cA recolta se dubleazA in acest timp falA de colonia cu mulcll
Dar Caillas ia in considerare numai un anumit tip de cules :
bognt, Ce se poate intimpla in fata unei stagna.ri a culesului, clnd
. Iuparul trebuie sa !ac.lipastoral tn continuare, 8.'?8 cum trebuie sA pro-
oadeze oricine vrea sa. realizeze 0 bunA productie de miere ? Faptul crt
II IBlea blocata a ouat putin, Albina culegAtoare s-a uzat, iar al ta serl e de
Alhlne va apare mult dupA ridicarea blacajului, abia Is un al treilea
trunsport in pastoral, dad va 'avea noroc de un cules bun, stuparul VI.!
sA realizeze 0 produC\ie buna.. Toate aeestea aj ung sa se soldczl'
'U multe eheltuieli foarte mari etorturi in gol ale stuparului. E mult
mill bine ca in loc de blocaj sA se adopte metoda Snellgrove expusA pc
Inl'g mai tnainte, clod aUt in cazul unui cules bogat, cit pentru c8zul
cules mai slab, colonia pastreazii rezervs de culeg.litoarc din
11\i I' Pu] de sus, ipe care 0 i'Olose,;te ell rezultate mai bune 1a un urml'l -
In(, cules.
Rezultate mai bune se obtin cu b10cajul cuibului prin :f.ixarea mAtcH
til corpul de jOs, unde se las! doi faguri eu puiet larvar, iar restul numai
'."uri artificiali. Restul de puiet eu albina acoperitoare se trece tntr-un
(t)rp gol intercalat, cu graUe. 0 serie de albine din corpul de
II .. aeoperA bine puietul iau parte la cules. Colonia aflatA aCllnl
IlIt,r...o stare de roire, matca ou! jos in faguri noi, deasupra eclozioneazl\
pulatul acopent de albinele coloniei ajuUi.toare, iar acumularea de mi ere
... to mult mai mare fa\! de stupii la care nu a fost aplicat4 metoda blo-
H1J uilli aratatA aiel.
t n SllIlit cercetli:torU care se ocupA de problema electronicii nu
Invcntllt un dispozitiv de ascultare special, care .indica coloniil e til cure
rui rull cstc aproope, datoritA unui trU emis de vibrn\i ile uripilol" CU 0
,'10 :1
utlumilii rrecvcn\ii specif ied apropierii roitului. $tiind precis care anume
1'01 urmeazA sA iasA tn ziua respectivA, .f)ot Ii luate mAsuri pentru prio-
r.lel'eo l'oiui ui din zOOr cu ajutorul unor r.oini1e cu miros atragAtor, unde
rol ul se va 6!1eta curind
I Prinderea 'Ii folasirea raiulu;
Folosirea roiului prins in v"ederea realizarii unei a fost
nUns<'\. oal"eOUm in cele !.i
\ pc locul 'COloniei roite CBre va fi mutata in alt loc din 'PrisacA; stupu!
In cilre va ij depus r oiul va Ii um-pTutCu fagur1i3i!tiliciali, dar cu doi
ruguri gata c1Adlti , pentru ca matea sa I1i sA depunA ouA; el va
primi 'toatii al.bina zburAt.oare a coloniei astfel va da a productie 58tiS-
r6d itoare. Colonia roit4 se orga.n..i zead C'U 0 mat.d nouA, j'!j.iUl. din OOtcn
{II CasA de albine cUstrug'indu-se toate cele de prisos. DacA '8vem botei de
putem sA dAm una roloniei l"Oite, pusa in oolivie automatA niml-
rind eventualele botd, Colonia se mai verificli peste cUeva til e, jar dacl.
!!l1sim aIte botci sint distruse arelea,
Prinderea Toiului se face cu 0 romitA dio papura ridicat!
1n mi jlocul valurilor de albi ne aflate in zOOr ;roinita trebuie sA fie
fl'('cala in interior co I.runze de melisa, plant! pe stupar tre-
ouie sa 0 aiM in cuprinsul stupinei. Cind roiul a in"brat in roinitA, aeeasta
$e JasA incet pe sol, se pune un pe margine ca sa fie
mni sus, cu.rind roiul _este turn at intr-un stup nou, eurat:, cu fagur i
ortificirui , m;ezat tn prisaca intr-un loe mai depl1rtat de locul coloni ei-
marne,
Dad!. dis pun em de un pulver izator de capacitat e de eel putin 5
lItt-i, din eel folosit de zugravi, este bine ca roiu} sA fie pulverizat
In aer, determintndu-l prin aceasta sa se aci ueze clt mai repede sub
creanga u nui arOOre - nu prea sus de unde va fi de scuturat tn
rolnita $i apoi introdus intr-un stup gata pregatit.
U!l mijloc practic uPr de roii afla? tnca tn leste
construirea un!:I i dispozitiv alcltui t din 3-4 rame cu faguri pulverizate
cu apli mineral.!!., fixa\i unB de cu ajufurul a douA Iji cule ;
18 mi jlocul lor se f ace 0 bratar.!i din sirma impletita. care intd, bine pe
vidul unei lungi prAjini. Cind roiul zOOar! tn prisaca, stuparul !naltA
fI(:cs t dispozitiv In mijlocul val urilor de albine; ele se prind de !ndatA,
sc aduna in mnd cobortt i ncet co prAjina, roiul este scuturat
pc un cearceaf sau pe un carton mare in fata stupului gata pre-
cu ul"d ilti!j.ul larg deschis plin cu faguri artificiali I1i doi faguri
gata clAditi. Roiul va intra de tndatA, ocupind stupul.
Multi stupal' i, de teamA sA DU se piard! roli ie;i\i dod lipsesc din
pl'isadi, prin preajmA prin pomi, la umbrA - citeva roini\c dc
!)tlpur!I, bine legate freeate in interior co propolis sau cu Ol clist\, cur"
l !Ll"ag roii prj n mil'Osul lor. S-a observ,at di roii ie;i\i, pre/era sfl 111'i u_
i n !ncurj undc S-.:lU mai strins roi i precedenti. Aool0, in :'lIXY' i lll I'll '
l)('c8te roi1lite ('(lpctllle de atractie.
:lit"
DupA cum ijti li ulblnelc l'CI'{'ctU-tlc aleg din vteme }ocuri pcntru il
,-,l! lOnre w,;ezare tI ooiJOI' eolonlcl l or !;I i duca stuparut are grijli sli pu tU'\.
de roinite de at racl.i c, elc di.lduzesc aoolo roii care sta1t In
II. tahla in ciorchine Ii deliberind aleg locul pe care se hotariisc $(; - t
Of'IIp<! ; stuparul are grija ca de doua: ori pe zi sA treacii pc undl' f!
/I1:1tl Zut ca sA tidice eventualii roi $"i sa-i duca in pl'i -
lI!.I t 1l.. acestor roi se face in preajma eoloniei care a J'oit :;;i
fruru poate fj reeunoscutA proeedlnd astfel: se prind intl'-o c\lli l'
I
'Mld de chi'brite 20-30 albine luate deodatA din ciorchine; sc (ill
uc:j)lsc 30 minute; apoi deschizin'd putin cutia se toarna in intcr iOI'
fiHnA albA; se inchide apoi cutia din nou, scuturind-o bine, ( ' / 1
Il lhlnele sa se pudreze; dupA cUeva minute ele se elibereaza, urmari nd
IJln ochi directia lor de zOOr; ele se due direct la stupul din cm'c til l
1l1e<::at, observindu-le cum vin pe rind pe scindura de zbot intra til
.tup,
stupari de teama ca roll sA nu se prea sus sl'l fie
Altrel greu de prins, obiljnuiesc sA scurteze in una din IIripill'
'I,Otcii. Cind roi ul iese mates vrea sA zboare, ea se dezechilibrenzll If!
ithde pe sol in "fa\a stupului, unde albinele 0 mlA I1i acol o se f ace (',I
lin Stuparul aduce un stup curat, Cll larg
, I. plin cu faguri artificiali !ii doi faguri gata cUiditi, it in dil'('c1a
.propier e a alhinelor r oiului. Cu fum Ie indruma spre urdini'i ul
I tupului, pe unde toate intra, simtind mirosul fagurilor.
Metoda tAierii aripii in eunnezilj determinA adeseori albinele stH;;
chhnbe mates. De curi nd fnd S- a gAsit ca taind 0 aripa pe axa ei IOn-
"ltudinal A matea ee iese cu roiul poate zbura 10-15 m departe de StllP,
UI'lllJlndu-se sa se pe vre-un arbust din apropiere. Fiind marcalli,
U!iOr observatA.
Unirea roilor mid care ies deodata in zbor se face astfel : se a$<Jzll
IJ I prisaca un stup curat co faguri artificiali doi faguri gata cltldi\i ;
.A u$terne in fata urdiniljului un cearceat pe care se scutura
" U (itbinele roite, pulveriz.ind albinele in trecerea lor spre stop; !\C
atent trecerea mAtcii, pentru a fi siguri ca. a intrat cu lfOiul.
f'lnd mai sint ultimele albine gata sA treaca 1'n stup: pe ace1al?i loc,
tMtuturi1 roi ul al doilea, pulverizindu-l pe el Cl\ sioop cu 'I,><' lr-
tw"h: matea a doua prinsii in colivie se pAstreaza. Ambele roiuri Be
"'U.'/JC toarte
Despdrtirea Toilor uniti In zbor. Ciod doi rol au deodata, con-
.Utulnd acela.5i ciorchioe, este bine 511 fie lasa\i ast!el, caci cu cit rolul
"111 mai pulemic cu atit va .fi mai productiv. Dadi. totul1i stuparul vrcn
I despartii , rastoarna roinita pe un cearceaf pe care s-au itt
.,tt'uIQbiJ doua roini\e la dist antfi de 2 m una de alta. Stuparul imP.' lrlt'
.,lhd tn dout! par \i Cll a perie eu putin tum, indrumindu-le in
rltrCl'iLC. Un am de ajutor dacA nu cumva siot doua miH<'i
III hCCCIll}i jumlHate, prinzind una in t ubul de sticla tAra a 0 aticge C: lI
1I111\n 1;1 1 (IInd .. o coloniei urmAtoare. Apoi roini\ele sint scuturate de albi.
h)l' , fi ecnre in alt stup.
... 365
Oprirea coloniei din roit
Oprirea. colonid Toite sa mai roiascd inca adam se face astfel:
sluparul roiu! primar prins In apropierea coloniei-mamli, eu urCll-
pu\in oblie. Urmlireliite cu tubul acustie dacli in colonia-
llIumA se aude tnginat al mAtcilor gata sA eclozioneze ; atunci,
tn plina xi de zOOr colonia-'mamA se mut:! Ia dtiva metri row departe
de roiu} primar, in IOcul sAu sLupul cu roi; toatA albina zburli-
tOllre din coloma-mama va intra in fostul 1'Oi pe eare-l populeaza bine,
ujutind aUt la clAditul rapid al tuturar fagurilor cft la eules. Colonia-
mamA plerzinti toatA albina zburAtoare, rAmine cu a matcA nouA; prima
JC.!1itA din ,OOtcile care apa.! sint distruse de aibinele rAmase.
Cum se prezinta 0 colonie roitii? Ea st! lini{ititA, vll.zihdu-'ii mm
departe de activitatea ei, dar vizibil mult mai redusA. De pikUl. daca. se
deschide stupul care are magazin de recol'tA acesta este aproape gol,
ctl.ci cea mai mare parte din culegAtoare au plecat cu roiul.
domneliite acolo ind 7-8 zile cind 0 primA bote.!i eclozioneazA din
en apare 0 matcA ttnlirA, rozind cApAoelul ootcii. Eia este in curind capa-
bUll. de zOOr, cAoi con'brar albinelor luorAtnare care se nese eu aripile
moi abia dup3 2-3 zile JX)t sA zboare, cele ale mAtcH slnt tan chiar
din primul moment al eclozionAnii sale.
Simllnd cli in jurul ei sint alte pre1lendente care scot sunete de
nerAbdare de a -tli ele, prima matcA se asupra
acestor hotel ataclndu-Ie lateral acul cu venin prin
peretele botcilor; prizonierele din interior slnt imediat ucise, lar albi-
ne[e Ie eliminli eadavrele 1'Ozlnd lateral botclle .$i consum!nd cu avidi-
rote de Ia fundul fiecarei boteL Dadi coloni..a-mam<l sa
roiasdi inca 0 data, aIbinele nu lasS. prima matcli sol atace
ccJelalte botci , ci Ie apars, indepJintind-o de ele. AceastA matcA emite
ucele sunete argoase pe care auzit voi, iar ,a dOll'a zi colonia
a dQua oarA, plecind cu ma'tca tinAra cu 1-2 rile mainte.
Slot cazuri rare clnd colonia roiUi nu se raind pentru
Ii treia oara in ziua unnAtoare eu una sau mai muIte mAtci eclozionate
deodatA. In aceastA colonia-mamA rAmine sleita . niei roiul nu
este prea viabil f?i este tAra valoare.
Roii secundari tet1:iari avind mAtel zvelte, zboarA prelung tn
prisIld se al}a7A spre virtul copacilor. Numai clnd sint bine
din wor speriati de aceast! ploaie ce nu au prevAzut.-o,
ei se aciulaza mai jos !ii pot !i recolta\i.
Valorifi carea roilor
Pentru vaLoriftcarea roilor mai ales tnaintea marelui eules, se
ll$azil roiuI totdeaUDa in 'apropierea coloniei-mame, cu in
uughi pu\in inelinat ca de zbor. Pro'cedind astfel, dupa 4-5 zile
stupul eu 'rei se apropie rom mult de stupul"mamA i:ntorcindu-i UIdi-
ni.!juJ in dirce\ie de zbor. Stupul-mamA este depArtat 'In ct\ivl.l
IllCbl'! l nteral; albine!e sale zburlttoare vcr intra in stupu! cu roJ, tlll l\ -
))/1
I'!lldu- l bine. In sLupul-mmn rdmtn nll mui Itinere. nezburdtool'c,
C'rIl' O nu mai 'POt r oi. Mbinele ri!.1ll8Se stricl botcile, las1nd numai 1X'
lOui nrAtoasi1 dintre ele. DacA eulesul mare este incli. depar'tc, cell'
(loud unit:Ati pot fi un.i1Iieate. dupii ce matca a inceput sil depul1ll
uul'i In C'Uibul vechi. Pentru unjrea celor doua colonii stupat'Ul punt' I II
ti CX:l lre cite 'Un tampon de vata imbibat eu un parIum, de preferat L'{']
Itimlit1!.; lntre cele douA colonii, se intinde un ziar cu J1l.uJte perrll.
ambele se var uni fonnind 0 colonie puternjd't pe-nlnl
CU1{'8UI apropiat.
In prima parte a studiului nostru am atins, - tineri apicultori, pm-
1>]011'10 roitului secundar, ca sA vA cu viata .!1i eompol'tal'cn
IIncl colonH. Aici am intr-at in fondul problemei r oihllui analizind aeest
III,blcct tn toate amolnuntele pentru ea sa citA grija mune(.
tel' colonlile seA pate de supraveghere, dupA ce au intrat in frigurile roi-
lulul, impunind 0 sene de lucr.!iri molsuri necesare pentru indreptn-
rrn lor.
Tn prima parte a stuXliului nastru am atins, tineri apieultori, pro-
dyeti! eu metoda a doua mAtci tn acela'ii stup repudiazA roirea naturnl11 ,
eve, pe lin-gA greutA\ile ce Ie impune stuparului detemrina riscuri I)
,onslbilA reducere a produetiei !ii utilizeazA in loeul ei roirea artifieiaUL
Oespre aceasta. nu mai este nevoie sA mai vorbim deoarece apli-
/tnrC(l ei const! in taste masurile ce s-au ara:tat In legl'l-
turtl eu roirea naturalA, interventii care se lae ori de cite ori colonlO
lUnge gradul maxim !ii intrA in frigurile rojtulul.
APICULTURA PASTORALA
Sarcinile de plan pe care Ie aveti de indeplinit _ tined apicultori
- pol rareori sA fie indeplinite lAclnd apkulturA stationariL La noi in
tll'ri\ , agricultura primeaza, in special cea cerealierA, nu se gAsesc loca-
IItli.\i care sA poat! oteri colopiilor culesuri bogate in tot cursu! sezo-
nului '8ctiv. Numai in fermele marl sau in cooperativele de cu
CQllflCter agro-zootehnic, cu intinse culturi de planre furajere se poate
(lUnge scop, a.5B cum am aratat la capitolul .,Baza meZ,ijerli". De
uccea stupinele trebuie deplasate din loe in loc, colo unde spare un nOll
clIies de la 0 sursA de nectar or! polen, pe mil.surA 'ce s-au epuizat
cclc .care pina stunoci au dat s'atis'tactie.
Acum e timpul potrivit, cind coloniUe sint preg.tite pentru viitoruJ
mare cules, s1i. de felul cum acest pastoral trebuie fAcut
In rele mai bune condiii.
Apicultura pastoraUI. este 0 veche fonnA de exploat-are apicolA, tn
special la noi, unde avem documente care aratA 'cl. prin 1645 stuparii din
'I'ranailvania transportau stupii pITimitivi mveliyi in saoi l?i eulcati in
eu faguri stind pe muchie; ei se ridicau din valea
IIPI'e muntn unde bogAtna iinetelor de acolo Ie asigureu rerolte bune.
Dincoace de Carpati, pe atunei, intreaga economie ruralA se baza
pC! 2ootehnie; cimpiile erau pline de miliarde de flori bogate in nectar
polen, cA nu era nevoie sa se mai facA pastoral. PAdurile imense
din Moldova cu 'COdrii Bohotinulul, Tighedului l?i din Bucovina avenu
poieni minunate, unde mii de prid,ei furni2au 0 miere vestitA to toata
lumea Q ceara phltlitA cu bani grei, in special in Austria
Nordul Italiei.
A'gricultura secoIuIui nostr-u a ocupat insa aproape tot ce este teren
urabil !Ii deci caIaniHe, ca sa poatil da 0 producpe insemnata, trebuie
traosportate dupA !ioare, pe masurtl infloririi acestora.
La noi primAvara este obi!jnuit timpurie, iar schimbarea vremii
trt.'CC repede de Ia se20nul de iarnA spre primAvarA, cu resurse mellIel' c
recluse. AdevArntul cules apare in jumatatea lui mai, dod sute de
mil de stupi sint transportati la piidurile de salcim ; cind acest cules ('SIc
nPl'Oupe terminat, apicultorii transporUi stupii 1a salcimul ai (loiiclJ, In
ultltudinc mai marc, De 1a acesta sint doua drumuri de luat : 011 Rf'
Itt CI'gc III munte \mde iocepind din prim[t dC(:odii a lunii iun le ill)t1 rC,>
=IHII
' .mcur'u, OCt se mCl'gc 111 fot't\, In pll duI' lI e de tei sau cele din Pill' t(! O
ronI'll 11 Moldovci, Uf\(..! C Jnml l vul de In Rachitonsu-'l'L'Cuci,
uri eel de la Birnovu- la!;' i pot da 'Un cules preJungit care in un ii ani dll-
rfll tzll chiar 0 lunA, dind produc\ii insemnate. Curind dupa cui cslli dc III
tt11 1nccpc eei de In fioal'ea-soarelui. Un al t drum bun este spre ptltl Ul'i1t:
din regiunea Isaccea Babadag, combinat eu eel din Delta Du nil rii.
'rlI'C se pina Urziu in octombrie. Localnicii de acolo sint ('CVI I
JIIII I : ei au in martie-aprilie un lung bogat cules de polell
l11il'.l'e de In marile de salcie, urmat de 0 !lorA bogata .'? i Vt:il' b ll,1
(I tt ba lle) cu mult polen, ,In regiunile de deal ale Moldovei Munt.cniei
HVCIll un bun cules de In mule de 'hectare de pomi carc 111111
UI t'8 In ultimele decenii ar putea sa constituie recolUi. bogata de micrc
POiNt, CercetAtorul roman N. Foti a r ealizat culesuri bune in pl'imflvtH';t
UO In Iive2iIe de prun din regiunile muscelene, Personal, deplas ind slll -
n)IIJ1c in valea Dunarii Ia pAdurile de salde, am reali2at 0 recoll;j dl'
II kg miere maria de stup, plus ce a ramas in faguri !?i cel pu\:in 2-:1
fllKuri plini cu polen, pe care aJbincle I-au transiormat curind in p;-\Sl Uri l,
Apicultorii hotAriti sA facl\ pastoral trebuie ca sa cunoasCi.'\ dill
Urop posibHitatile bn2ei meJiIere aleasa ca sA nu se limite2e doar In
f) Il ngurA. tiara locaIa, ci sA cunoasca 0 suprafa\! mai intinsa i.lllr-o IJlZ:1
dc 4 km, pe care este bine sa gAseasdi alte resurse, in aiara de SUI'S
()rlncipalA la care face deplassrea.
sint obligatorii, dici este posibil ca in veein5talc s,1\
10 une alte nurneroase stu,'pine, deci 0 aglomerare de stupi pc 0
lupru{uta detC'rminatii, risca sa dudi la 0 recal!! mai slaM, care sti. 1111
lII'opere nid cheltuielile Media acestor chel1ruieli este des tul dl'
mllre, dici reparti2ate pe numa rul de stupi ea se cifreaza In 6 kg dc
rHlore de colonie pentru compensarea arestor .cheltuieli numai C('t'fI "\,.'
pl'laose$te peste arest minim poate reprezenta 0 product-Ie rentahiH'I.
Recuno.'?terea este obJigator ie !ji pentru n aIla dacA in apl'oplct'I' 1\
Ir') cului ales se gAsesc suikiente resurse de apA, drumuri de (Ieee!>, pndul"I
wilde, a..,ezAri omene!jti 'precum !ji posihihtAti de aprovizi onlll'c IX'ol l' u
ullmuntntia personaluhU,
EsLe necesar ca stuparul sa. dad in regiunea respecti vf'I 1-11"11'''''
Ilhl;'lllc de stat, cooperativele de produc\ie sau brigazile sil vicc 11\1 /'U III
1111 un plan de tratamente contra dliunAtori, ci n.ll, Cl.lllJ ,
t1\j CC nnume
mod transportui in primavara se face in pl"cnjlllll pl\ ..
,'"rHor, de preferat cele care au 0 110ra cit mai timpurie OUm ('s Ic Bi ll "
Ji\lll nrinul, cornul, iar, sub acestea, inai'nte de aparitia
a f orl1 IllcliCcI"i'i buna, cu nectar dar mai ales cu polen cum sinL : vio
,,.Itile, ght uccii. dUcrite varietli \i de brlndu!je, pretioasn !nO/li t O,
.'tlfO poL Mig\ll'll un cules bun, premer.gator celui de la salclm. Chi nr dftcfi
IltJ IJ(' oh\ illc 0 rL'Coltu de necLar de la flora timpurie, culesul dc pfl I(' 11
l)rl)hll ]1!H dl' t("inill/'i (, 11);II'C ('x Ll ndcl'(;' a cuiburilor !ji iormarea unl'i 11l1I1'I
H.'l,l'IVl' de ulbill (.' zblll'iHonre, care vor valori!ica culesuriJe bognte
11 Il jl U}1! zl\
t il Urll l 'fl d(' m:cst.c.w, p,i dul"c{I prCzinUi un lldapos t minUrl ut contr/!
111\11\ dnulll'Itll,.t! ul vln t, C(U'C tn pl"i ml'lv("'i lc rcd loc co mullc colottH
:lllfl
pjar-tlil culegAtoarele care rebegesc aCari. 1n pAdure, chiar daca
vfnl-ul peste vir!uri, alhinele zburind pe sub arbori gAsesc cu ce
SOUsraci'i nevoile cuibul ui, aducind in stup polen, elementuJ
('scntial de cre.'}tere dezvoltare a coloniilor in primavara.
Culturi agricole primilva.ratice slnt destul de dar acolo unde
IW aIlA pe supratete mari, cruar dacii sint mai departe merita. sA se
(lldi un transport la ele; este yorba de rapi\a cultivatA {it coriandrul
cm'e dau recolte bune de miere polen.
Pii.durile 'de tc'i of erA un cules bun, mai ales clnd in
IOllmna- precedenta. au di2Ut ploi a'bumiente, e:eea ce detennina 0 acu-
ll1 ulare de mult amidon in arborilor; florile oCerA nu numal
nectar foarte bogat ci polen. !lin in ultimii ani, 0 afec(:iune
de. ordin digestiv to. mare m.sw:ii dupA arest eules.
Om' el este unnat foarte curlnd de culesul de la f)oarea-soarelui, culti-
VIIUl. la noi in tarA pe tntinderi mari de sute de mii de hectare. Este
dl'ept cli acum citiva ani in unna varietatea nou introdusA nu era meli-
rcril, dar situa(:ia s-a schimbat aeum exist! soiuri bune meliIere, care
rue ea pestoralul la floarea-soarelui sll fie rAsplAtit ell prisosint.!i, ajutind
uSHel prin polenizarea lIorHor cu ajutorul albinelor sa se obtinil 0 pro-
duetie sporita de seminte mult mai bogate in grasimi.
DupA acest cules, pastoralul nu mai oierA stupinelor nici 0 ren-
lllbilitate. Daca la noi s-ar lua mAsuri ca in U.R.S.S., sA se eultive
hrl05ca, plnnta foarte siguri1 0 SUrsa. buni1 aIimentari1 pentru oameni
rlur mai cu seamA pentru pAsAri, s-ar putea ca stupinele sA mai realize2e
o nOuA producpe de miere. Un drum de intoarcere spre munti ar da
ric llSemena un cules in luna august de la bradul alb de la molid Cat'e,
dotoritA alidelor, a cArol' viat! IXlate ti prelungftA in unB ani pmA
1I1',du, pot .da 0 'l'ecoltA de miere de mana. uneor,f lo"arU! bogata.
Cine face apkulturli pastoralA trebuie sa seam4 de anumite
reguli stabilite de Mlnisterul Agriculturii, Industriei Alimentare
Apelor de Asoclatia CreseAtorHor de Albine din R. S. Romania. care
1'1I berea2A 8utorizatii de pastoral cu anumite obligatii, ce nu trebuie
tne<'11cate in detrimentul altar stupari vecini, dind Joe la conflicte re-
flretabile.
Stuparii trebuie sa posede un certifieat de sti.nAt-ate a cololliilor,
i:!lnis de medicul veterinar de circ.umscrJptie; loa SOSil', apicultorul este
Ohligat s.!I. se pre2inte autorit.!l.plor locale pentru a indica precis vatra
Ocupat4, ca sA poata: Ii anuntat la limp in C82 de tratamente cu insecti_
cide. tn lua.rii masurilor de aparare. De asemenea, stuparul este
ol;li,gat sa. tinA seam.!!. de dispozitiile legale ale organelor silvice : sa nu
rllcit foc tn pAdure, si1 nu strice plantatiile not, sA nu doboare arboz'i etc.
Dat fiind ca albinele se mult in momentu! cind sin l
Inchise, iar agitatia lor face ca in interior s.'i. se ridice temperatura, se
Impune aplicarea a douA mil.suri imediate: coloniile sA aib.l1 0 acrisil'c
lIC'iivn un spatiu de refugiu. tn fel'lll acesta bioxidul de carbon pflillc>
rl uliminat Uljor prin acel triunghi de aerisire. inovatie proprie, pus In
un llz l1$ suu prin alte dispozitive cu care stupii trebuie sft fie in7.c>stralz
In ncf"!'ll. seop. Pe de altA parte, deasupra r amelor. sub Cfl PI1(,. l .. el,lII i,.
un "pn(lu l[lI'g. lIncle nlbinele se pot, I',rIJ1(ia, fOZ'lnindll -$1) 1)('1)10
:IHU
un clorchine l"1l III rulre; slIb lonna accasla ele stau Iini!}titu rthntnlnd
jos lntre CllgUl'ii culbuiui numai doicile $1 c1oeitoarele, Prin aeesl e. lI1n-
suri sint Inli1turate pagubele care in mod sigur Val' Ii determinate de
IIpsa unei aerisiri active de temperaturii in interiorul .'>tll.
pilor, pina la as:fucierea totalA sau Partiali1 a coloniilor de albine t nui !>
pOrtate 18 intimplare,
Cu stupii de tip vertical - multietajati, R.A. 1001 nu se pleudi til
pastoral fArA suficiente corpuri de rezervA, pe care inbercalindu-Ie, dllpl\
sA poatA. fi asigurat in corespunzAtor tn care colonin iIfI
Ie. poatA. rlisiira, spre a putea sa suporte greutAtile drumului, care
ponte Ii lung :;; i cu intimpl.!l.ri neprevAzute.
In lunga experienta a noastra a altara s-au inttlnit eazuri
noroeite care justinc.!!. luares din timp a mAsurllor menite sa inl fl tu l'('
pngubele care pot fi provocate de oriee neaten\ie sau lipsA de r, rlJII,
ce AT surveni eu ocazia deplasArHor stupinilor la pastoral.
Credem util expunem, pentru ce Ie ponte lill,
urlnatorul caz petrecut tn prlmavara anuJui 1974,
Doi apicultori din judetul Bistrita Nc'!.sAud deplasati eu stupllldc
In pastoral la primul salcim din Oltenia, dupA ce au reali2at LWIl ('
recolte la saucimul I in sudul Oiteniei, au trecut la salcimul .I [ ill ZOII !1
dealurilor subcarpati ce.
Apoi s-au im:lrep1lat ou stupinele spre masive.le de tei din
eu stupii in autocamioane. Unul din stupari avea albinclc . ill
.tupi orizontali, prevbuti cu aerisire aetivA sub toate raporturilc ('u
de refugiu satisfAcAtor pentru colonlile de albine oricit de putcr-
nice, CeUilalt stupar avea albinele in stupi multietajati Dadant dis-
punlnd de sistemul de aerisire pe care U pot realiza deschiderile cu
mctalicli, afIate sub capacul stupilor, tArA sA aibA nid 0 alta amen<ljllro
pentru eliminarea bioxidului de carbon la fundul stupilor.
Pe de alta parte, este de mentionat cli cele doua culesuri boglltc de:
In salcim au dat un av1nt deosebit dezvoltArii colonli1or, incrt relc In,!!
rorpuri cu care au fost deplasate nu mai satis!aceau nevoil o d('
ale populatiei aflata: in fjecare stup. Cu cotomile supl'apopulllllc' .
pontru care era nevoie sA tie interealat incA un numAr de "(H'PIII'I
MOille, pentru a fi asigurat spa\iul tn care sA Be rasfire mal' Ca I\glonw-
ru\le a albinelor din ele, stuparul cu stupi multietajati Da<kIllL !;II -I}
Inctitcat stUpll in carnion, unnind sA parcurg/i un drum lung, de
xlmativ 150 km, pinA tn Dobrogea.
Dintr-o lipsA 'de grija sau din lipsa disponibil in cflmlonu l
ru tore a plecat initial, stuparul nu a luat un numar suficient de corp"ri
,.. rezervi1, astfel cA la sistemul de aerisiTe deficient s-a adaugat !/ I
tlpss de eorpuri, care intercalate ar fi asigurat coloniilor extrelll de
putc('nice un spatiu mai larg pentru adApostire in cursu! transpor tulul
La toate acestea s-a adA"ugat cli transportul s-a efectllHI, ( '11
I'epetate opriri, din cauza deselor reparatil intervent.ii ce trebuilllz In-
:ule In motorul plin de defecte a1 camionului , astiel cA distant.1 e1 e.
'"0 km a tost e!ectuata In peste 20 ore, care au .cuprins toattl d'uJ'Hlu
unfll zile torlde, cu temperatura de peste ,30C.
:tfIl
Opril'i1e l'Cpetate indelungate uneori, pe 0 asemenea caldudi 18
e/1!'! s-a adltugat durata lungii a transportului. au determlnat 0 paguM
cvulU[ltil la 50000 lei, datoritli mortalitAtii de 100% la 46 familii de aI-
blne supra populate i?i a unei mortalitiiti medii de aproximativ 50'10 la
I'cstul de 94 familil de aibille.
La aceastii. paguM s-au adli ugat lucrArile i?i masurile de asanare
cure au trebuit sa. fie luate cu mare iutealA dupA descar.carea stupilor.
Tuuloul acestor lucrl1ri a umplut de jale pe to\! stuparii care au luat cu-
de aceasUi nenorocire; unii din acefitia au parlicipat ell ajutorul
('e I-au putut da la cura\area tutu['()r stupilor, la topirea fagurilor cu
puiet aslixiat. la extrac\ia mieI'll din fagurii topiti i?i cbu\i din rarne
pc {undul stupilor in timpul transportului, la ingroparea a peste 400 kg
ulhine moarte, lucrari care au tinut aproape douA saptam1ni. Norocul In
nccst tirnp au tost florile de tei cu parfumul lor care au prevesUt un in-
t'cput de cules promitAtor, descreti-nd treptat fruntile lngrijorate ale
li tllparilor, picur!nd in inimi sperantele unoI' reeuperAri pe care albi -
nt-Ie cu harnicia lor au rem;;it sa Ie adudi peste aceste pierderi.
l ar acel stupar, ca to\i stuparii care au ajuns vor ajunge sA
cunoasca acest caz, vor trage 1nvi1tam1ntele ce se impun. pe linga
cdo spuse rnai sus, ea stupaI'UI cu stupi orizontali, care Q avul de
, uportat exact conditii de transport, eu durata dHAtoriei
louLe opririle care au avut loc, la sosire nu a inregistrat nici un iel de
pngubA, Spa\iul asigurat coloniilor extinse pinA la 20 rame complet oou-
plJte in cuib, plus cele aflate In caturi, l a care s-a adAugat ae"isirea asi-
elll'ota, nu numai la nivelul capacelor oi !iii la tundul stupilor, au fAcut ea
{IRlomeratia mare a coloniilor oricit de puternice, sa suporte toate incer-
cl1"r ile pe care le-a ocazionat transportul ' descris,
Lucrarile premergAtoare incardirii stupilor impun fixarea ramelor
rlt!cll.rui corp, strtngindu-le solid pe toate oi prinzind in doua cuie sau cu
pene, ramele 'Tn felul acesta se procedeazi1 pentru ea ramele
lift nu maj aibi1 nici un joc lateral, iar HoUman vor pastra
$' lIsigura spatiul nonnal de circulatie a albinelor, In rama
IJ,tupll rul toarna pe ambele fete apli. pentru ca albinele sa nu sufere de
_e te in timput transporbului.
La stupii multietaja\i pe deasupra corpurilor se 8!):sza rama cu
pfnzi\ metalica care stind cu 4 cm mai sus prezint1i Un spatiu de refu-
gl u, dar mai ales asigurA 0 circulat.e activA a aerului de jos In sus, daca
at upii slnt prev.lizuti la fund cu triunghiul de aerislre, Capacul sta in sus-
pCl'Isie deciel colonia de transport de lumina soIarA -"I de even-
t\ll1lele nverse de ploaie,
Fixarea corpurilor intre ele la stupul multietajat se tace cu ajuto-
rul cclor doua vergele de ote1 cu filet la capAtul de sus piulitA in forma
de Iiuture, iar jos, 1a fund, cu ron'dela cu oplint; a.!ja cum am descris 1a
alci\tuirea stupilor, vergelele pAtrund printr-un orificiu vertical ce stra-
butc de sus in jos grosimea sclnduril ; vergelele tHnd mai subtlri fa\a de
dlnmctrul acestor oriiicH, introdueerea $i scoaterea lor se iace cu u!lu-
rin\lL
Stupii de tip Dadant R,A. 1001 cu capace inalte de 20 em !;ii Cll
vl'n\.lllllollt'c IlI l'gi latcI'l11e prevazute cu pinzi:l de oCeri'!. c'olon iilol-
:lu2
lin sprl\iu larg de l'c[ugiu, Legarea cOl'pulul sau chiar a cOl'!)uri!(JI' c'(I
r'undul .!}i cnpacul stupului se face prin diferite dispozitive : zaVO(lI' C'
loterale, or_i vincluri din tier balot aplicate la cele 4 C01\11I'i, tlXl.lt.c C'II
2 piulite incastrat.e in interiorul peretilor corpurilor prinse in !;>ur ulHl I'I
eo cap .!}i eu 0 tAietlura pentru a putea fi iO.!jul' uhaLI'
en oriee Al\i stupari folosesc holz:;;uruburi perechl legate cu sir'olt\
lutre ele, ce \:in corpurile, tundul Iii capacul ea un Ibloc etc,
La toate modelele de stupi verticali stnt scmiriesclw.il' ,
In sensul cl. introducindu-se pe fund acel triunghi de gerisire, so jncilitie
Orlee de.!jire a albinelor marA din stu'p ; in sdhimb aerul cirt:ula din
\
'lC toata latimea 1irontaJa a stupului asigurti un cUrent, oorc
nai!. constant de jos in sus; albinele nu se nelini?tesc deloc, chiar dnc:\
este prins -de lumina zile1. Co aeest dispozitiv coloniile PilI.
:i'iUitori oricrnd, caci au ael' suiicient, iar sus, sub capac, colonia sc !'\ t a-
sub lormi!!. de ciarchine ca un roi natural.
Daca limpul este rece nu trebuie exagerat cu aceasta aeris ire
Wllta, tnchizindu-se 0 parte din triunghiului cu hirtie de ziar, Ill ,
f,lUrent rece printre fagurii astIel expu.!}i, afecteaza procesele de mctabu
lIam, mai ales clod el nu este oumai periferic, ci patruode adine pi n,1 III
eentrul cuibului, Tn cazul acesta, la sosirea tn noua vatra colonia trcbll tt'
Jtllmtii tn totaHi stare de ctreva ore pentru oa sa se rest"lbilc111'wl"i
_turea normal&, 10 schimb, in timpul iernii, coloniile inchise nu su rt' l'
deloc; am transportat de la Birlad pina la Tandarei-lalomi\a, pe C,!", \! "
H'(! i vagoane cu stupi complet lasind deschis numai orifiriul (i
hdlnire a podi.!}orului. Toate coloniile au ajuns in perfectA stare,
Vara insa, mai ales daca coloniile au to faguri miere cruda, chi lli'
tlilcli au ae. suficient lac de refugiu, vor pieri multe albine niicli\ilc dl'
n!Jerea ce sare din alveole. De aceea 0 conditie principal! Ia trnnspOl'1
til ucel sezon este extractia mierii crude mai inainte de a impachctfl
_tupH, chia. daca ea va !i retrocedata sub formA de miere diluatA, imp(II'-
t\lturOr colaniilor in ramele hranitor in urmatoarele 2-3 zile
,j,lIirea la destinatie, In l elul acesta albinele sint mai stimulate penl.ru
I -U105U1 nou, Daca nu s-ar proceda astfel mierea cruda va umple gU!joilc
Itlhlnelor ceea ce va mari mult cantitatea de I8pa din corpul lor m(d
IIh," tn intestinul gros ce va fi suprasaturat; in aceastA situatie, in stup
il' HcumuleazA 0 mare eantitate de vapori de apa, care inunda t.raheclc,
t .. la supraiatli, strlibatin'd chitinos al albinelor, ce sint CU
!ji mOl' prin suIocare; acelBoi 'proces il sufera puietul cap,lcil
din faguri, care moare as:fixiat din cauza
ullctUrii, a vaporilor de spli din stup .!}i a
,1 .. llldrlltarii organioe,
Tl'(lIls)X>rtul poote fi facut in condi\oii
tJ,Jltme CtL tLTuini$Ul deschis, cu condiVia ca
jMl illn plt.'<!nt, oomionul sa nu se nwi opreasca
III hx.'Ui dest:i nat, eAei albinele refu-
1lC! aJe fieeu('ui stup Fi !/, 58, _ ll(>ll1()C'C"i\ 1;" I'Ilupl
111(.1\11) till Z!Jro;II'C ljl se J'<IUicesc, (1-.: 'li n mlolocc\Ob!.1 .
a\j: I
Lucrarea se face astfel : se dil. fum pe pentrll a sili
1I1binele de pe scindura de zbor siI. trundA in interior; apoi, doi lucrA-
10!'i imbraca\i in satopeUi cu fermoare de sus pina. jOs, cu cizme, cu
muscti. pe ridicll. stupul il duce 1a carnion uooe este 1uat
de al\i doi lucr!tori care-I duc in fatA, cu spre cabinA. Dac! mo-
torul camionului este activat la maximum ca si! provoace trepidatii, al-
bjnele inspaimintaie de aoeste tremurlnde s1lau agAlate pe peret
i
,
ou ies din stu pi Bstiel se pot indrca stivuindu-se cite 2-3 rlnduri,
cit incap in vehicul. Penh"U ca in caz de pana de motor sau cauciuc sA
nu iasA slbinele {>i sa. se rAtAceasc!, intreaga incArclituri1 este acoperitA
de ore\ea de capron prin care aerul pAtrunde u i}Or, dar albinele nu
pot Ii eliberate.
La tocul destinat, vehiculul stind pe loc, motorul este ambalat
pentru a provoca trepidatii, in care timp cei patTU lucrAtori descarcA
Atupii din cam ion ; dac! ei se pun tn linie, se la distan\A de 2 m
stup de stup 4 m rind de rind.
eei desciircati sint imed.iat Dulverizati bine cu apa la pentru
fl da albinelor tnsetate apA, cit 0 preocupare ca sA nu ataee.
In S,U,A. operatia de IncArcare !1i desdrcare se f ace mecanic cu
dispozitive de prlndere pe grupe de cite 7 stupi ridioo.\i in
stiva pe platfonna carndonulul cu un -singur manipularut. Tot se
descarcA. Stuparii din Bistrita-Nasaud, Is sugestia srlJuparului I. Pupeza
uu intocm:i t un mijloc de incarcare ingenios anume : aU facut 0 scara
lunga de 6,5 ro, care este sprijinitA pe partea din spate a platformei
camionului ; -scam 'tire daua. metalice :pc care cireulA un clirucior cu
rotile din rubnenti. Pe -acesta se stupul adus la carnian ell un tel
de roaM ridicat co clruciorul sus pe platform!; de aoolo cArucioI'U1
cste impins pinA spre cabina carnianului unde doi lucra1x>ri stivuiesc
Pig, 59. - CArucioruJ de
transpo.rtat stu.pil la 00-
m!onul ce urmeazA 58-1
ducd 1n paS'toral.
stupii pe 3-4 rinduri, co lpozitia ramelor paralele
au direct-ia de mel'S a camionului (fig. 59).
Incarcarea se face astfel ca stupii sa stea
perfect sprijiniti din trei ?hti : spate fji taterale
Stupii pot SM in mono bloc dad in spatele
fiecArui oorp smt iixatJ. doi de 874 em
de 4 em; in telul acesta ei au spa\iu de
circulat-ie 'a aerulu.-i pentru fiecare stup. Cei care
au scindura de zOOr fonnatA din prelungirea
!undului stupului cu 5 em, se sprijina. de cei dio
'finta, avind un mm lung cu 1 em.
Stupii indreati in stive sint apoi bloe legl"l \i
co l ringhia in lung !1i in curmezi!1.
Stupani care au muite bagaje cit cabana, incarcA stupii puninll
ai cabanei rezema\i pe partes interioarA a
Clnnlonului. to t elul acesta cabana este ca 0 cotie intre ai clirei p!"'I'e\1
rnobi li se sLivuiesc stupii pe 2-3 rinduri, cit tncap in camionul \rH, til ,
:l It I l,i i hmg de 3,5 m; perepi lungi ai cabanei sint l>t ptl rtil l'
In-l<'-,""It., inr cei cc au 2 m HI.\;imc - unu{ oab-inn, hu' HI
JI)II C-II t Il flpu'l,c.
:1\1 1
Cine ou w'e stu pi prea multi tn aceastc'i culle nlai cste 10("
aIte bagaje ale stupinei, completeaZ<1 spatiul liber cu aceslc l>u -
: col'puei cu faguri goi gate claditi , magazine de recolta cu t {lgllr!
ROI, sroase de Ia stupi flicuti pachete, gratH Hanemann 111
fal tmpachetate, funduei de rezervli Snellgrove pentru viitorii roi, CXl l'll1'
ttlJ"ul , desclip..citorul, adAplitoruI, toate bidoanele pentru miere
J
pline ( ' II
1\1)/\ pentru a 0 avea la locul de sosire, picioarele pliante ale stupilor elr'.
Trltl'- un lac anumit, se pun pentru a Ie avea 18 indemina : 0 lopatll., I'
jt/lZma, un topor, doua felinare de vint, 0 scindurli mai gl"oa.'; 1'1
Ittnlru a 0 pune sub rOli cin'd acestea derapeazii plus toate bagaje1e I)(>r-
.nll llle ale stuparului, cu vase de bucAtArie, aragaz, l.ulll l'
ttl li1zi. stupii ocup!!. tot spatiul veruculului ei se stivuiesc, se le;lgl1
hlne cu frl nghii , iar cabana se amenajeaz4 pentru bagaje tntr-o remor('A,
lu,l:{oUi trasa dupEi camionul eu stupi. Este recomanda'hil ea anvel opcl r
l'llmionului sA fie 0 presiune ceva mai micA, pentru ca in Celul acestn
"ft Be amortizeze >COrile drumurilor nepavllte ; aItiel multe <li n albinelc
Uncl'e cad pe lundul stupului, nu se mai pot ridica; iar Ia deschidcn.!a
la sosire, multe ies, se tirHe pe jos !1i se rlitacesc, cAci cl e
Inttl. nu pot zbura.
Dupli 10-15 minute de la pornire camionul cu stupi se un
'(ell' t de tn care timp aIbineIe se re!ugiaza io spatiul de sub CUPtlC,
chcmindu-se intr-acolo fj i prinzindu-se in ciorchine. 10 felul acesta diJl\-
Inrln reluata este (asigurata cl1 va ajunge co bine la locul destin at fUr"
"lrrderi de albine. Desclircarea se' face mult mai mai lotH se dc's-
It/ algA fuDiile, se lasS. tn jos oblonul' din spate al caroseriei camionulu i
.. recum $i peretele din spate al cabanei, se descarcA -bagajele taate pc
Iftt' ul ales unde se va monta cabana, ceVa maj tirziu; apai desUicind
"nlll di n peretii laterali ai caroseriei coborin"d unul din pere\ii JOn-
MII,lldinali ai cabanei, stupii se descarcli toart.e de clitre 4 hl l'ril -
\VI'I, l1,ezfndu-i pe f iecare la locu! stabilit tn
In primului rInd, Ia 'loc luminat, se' a,azA CU}\08(' 01
It .. (llblne dupA culoarea lui; el se umple cu apa. adusli in bidoanc d,. III
pltollrea de la fosta Albinele sint avide de apA. De aceea, od(lli\ I'll
d ... prin retragerea triunghiurilor de aerisire, un lu-
"LOr varsli 0 cana cu apa asupra urdinifj ului deschis alta pc so.lul de
'.\&1 unde albinele vor deocamdata. pinA ce stupii vor fi ridic.:'l\.j n
tlaua z.i dimineata, pe picioarele pliante desfl!.cute. Abia atunci perSOIl (l.
lui 4,1 la rligaz de citeva ore de somn de alimentare, dupa se dis-
tribute iiecArui stup piesele ce au fost SCO"ase inainte de inchidel'e : podi_
scindurelele de zbor . gratiUe Hanemann etc. Pentru a nu 1i COIl -
"'"dMe, fiecare are numArul corespunZ<1tor, al stupului iar stuparul no-
"AX'" pe un caiet pozitia stupHor pe noua vatra, 1nscriind in ordine nu-
luAl' ul Iiedirui stup pent ru fiecare rind ocupat ; tn felul acesta 8Ct'CSO-
.lIln . tut repede repartizate. La amiaZ<1, clnd albi nele sint lini., tite. sc
IIlI t'lX! la locul lor, Cum insA la multi stupj al bi-
" ul" IIlou tn capac strinse in ciorchine, se procedeazc'1 III scuturarea lor .
I" IIi!CtlL Sl'OP sc pe sol. in fata a 5-6 slupi, cite 0 Coale de cal'llln
3VG
gllth'onflt de J/I m, prinsii de scindu1'8 de zoor eu doua pioneze. Pe e(1r-
l ('I n se douA lerone in curmezi!j; abia atunci se ridica capacul !j i se
peste corpul deschis, iar albinele din capac sint scuturate
iovi ud brusc capaeul de cele doua bete de pe carton, Toate albinele
gcuturale se trag spre urdini!j sim\ind mirosul specific al coloniilor din
cm" fae parte. Cele care mai dim!n in capac se perie peste cele deja seu-
LurC1t", jar espacul golit de albine se s$azA peste podifjOr 18 locul
Oricit de bine ar fi indeplinite toate regulile transportului in pas-
tol'al, llc?-unea comporta unele riscuri care se r!Sfring in special asupra
puieiuIui, care rAmine in mare parte nehranji. CerceUitorul Orosi PaU a
(;(l iculat ca din puiet ceea ce va negativ evolu-
tiu lui morfologicA. De asemenea, multe larve val' Ii deplasate de pe eul-
lor. iar cele din botd VOl' !i $i mai zdruncinate, datorita pozitiei lor
pe vCl'ticalA. Toate aeestea tnsa se uita, impreunA cu multe alte necazuri,
duel! recolta este buna. stupii se umplu cu miere, "<lin flora local!!.. unde
a-a ! ticut deplasarea.
In pastoral, posibilit!\ile de a stupinei sint mai largi ea spa-
\i u, eu condit,ia sa nu se plaseze in vecinatatea alter prisa.ci, respec-
lindu-se dispozi\iile legale de distantA Jntre stupine. Aitiel .resursele me-
urel'e se epuizeazA eurind ded recoIta se Numai la ma-
Rivele de ptidure de sute de hectare, dist8ntele nu au importan\a,
mod ca un hectar de salctm da 1 500 kg miere sau unul de tei 1 000 kg.
l'otuSi 0 distan\ii. de eel putin 300 m fntre stupini 18 aceste masive, tre-
buie respectatA.
Problema apei in pastoral este primordiaill. ; de aceea stuparul tre-
buie_ aleaga un loe nu pres departe de sursa cu apa; altfel va tre-
hui eu mari eforturi sa 0 aduca eu un butoi , sa 0 depoziteze si sA 0 of ere
nlbinelor in adapatoare. Apa ce curge pe scindura adapatorului nu se re-
cupereaza, cad poote fi inIectatA., E drept cA la un eules bogat in nectar
olbinele consurna. mw putina apA, dar sint zile in care nectarul st..ag-
neaUi, iar cuibul nu suporta lipsa apei pentru consurn.
Stupinele duse tn pastoral la floarea-soarelui se VOl' a$eza in acea
porte a-Ianului unde floarea inc!!.. nu este desehisa, pentru a sili culega-
tourele ea sA cuIeag!!.. la tnceput de pe primele parce:ie insami'ntate
n dror lnnorire porne!jte mw cur:ind. Pe aceeasi vatrA nu se pun mai
mult de 40-50 de stupi, vetrele la distan'te de citeva sute de
1lleiri. Tn felul aeesta polenizarea lanului se va face maj bine recolta
de miere va fi roai mare.
La pastoral pentru polenizarea livezilor, stupina se descompune
se asaza, pe grupe de cite 5 stupi la fiecare ha, distantind grupeIc Iii
120 m una de alta.
Stuparii care vin putin mai tirziu pe 0 vatra apropiata de cea [I
prcdccesorului, Sa-"51 a!}cze stupiDa la eel putin 1 500 m dispunind stu-
pion sn pel'pendicular pe -Ctirectia de zbor a stupinei vecine. Altre1, albi-
I",-"Ic, avind direc\ie de zbor, muite di n cele nou sosile vQr ri
lUIlI !.! in eurentul de zbor al culegatoarelor primei stupine, incit con 11011
II0Sil;'\ va picrde mare parte din albinele sale culegatoare, diUlcindu-sf' ,
l)i l'CI!\iu vintoului dominant are ea 0 inriuen\!'l ncgativli penL.' u s\Iq")lIuI
hOU fl08 ilfi, did in s pecial In prima zi - p'ill:i (' Ie rne 0 111111\ -
aUti
lHUl\lta a impl'l'j urimiior - vlntul aduce dinspre pl'ima zvunul z!.JUJ' U-
dlOL" active de ncoto, ceea ee atrage pe noile sosite.
Apropierea de SUI"$a de cules are de asemenea irnportantA m{li nIl'''
(' lnd este adApostiti1 de vint. CercetAtorul cunoscut Ribbands a rrl(llt
comparativ constatarea cli 0 stupinii adapostit!!.. a dat in medic II kl:
mlcre, iati\. de. cea faril adApost care a dat Dumai 5 kg rCOtta.
Cind stupinele se de-a lungul acelei8!}i perdele de proll'('\ it" ,
distants intre ele sa iie mai mare, clei pe pl aoie Si iurtuDli albine\ ' C'l'
t i)()ar:i la adApostul perdelei se opresc la primele sbupini afJate in (al e- ,
La culesul de mana de la con.ifere stupina se a{lazA acolo untie !'Iinl
Inlll multe de furnici de pAdure, cad in mod sigut"
"rn't mai muite afide, ce au fost protejate de fumid in timpul rcec III
1('I'nii primaverii.
Afidele sint puriei mid de plante care se hri'i.nes'c cu seva IlCl'fll.MU,
Iwtnd nevoie de mid de proteine pe care Ie cuprinde sevn, Til
4Ichimb, CUm seva este inci'i.reat! eu substante zaharoase de care ins('('tclc
ll-ll U nevoie, Ie elimina pe acestea pe 0 cale ocolitA a digcstiei; /1(' ('>1 1
produs elirninat este man!!.., despre care vom vorbi mai
la miere, pe care albinele 0 ej.lIeg trans!onnind-o in mieLc htwl1 (\1 '
consum uman.
Fiecare stupina, fie stationara fie organizaU1 pentru 'Pastornl,
bulc sa posede 0 cabana de 2,5x3,5 m pentru adApostul stuparului , pi'l .'t .
IrJ:\rea utilajelor $i raminerea aoolo peste nospte,
MiBrBO psntru oJ6ins J;nB loc de soars ,i !Jori ;
flO flSte un f e' d9 r i a/d cU"9tItoare ..
(M. Maeterlinck)
PRODUCTIA DE MlERE
tncepe marele cules
La aparipa rnarelui cules, intre -rete dollA corpUri eu oouA mAtci.
despAr\it.e cu fundul Snellgrove, se intercaleazA un corp cu faguri goi
gats clAdi\i !ji 2-3 iaguri artiticiali pu!ji Ia rnijloc. Pentru ca matca
coloniei de bazA sa. nu se uroe acolo, in 'cortPul de stclnsurA. dci acesta
ore destinava de a colecta in el reeoits de miere, se 8!jazA peste colonia
<.Ie baza. 0 gratie Hanernann prin zAbrelele dreia culegAtoarele pot
trece ulJor, dar mates mai voluminoasA tlu sa treacA.
Folosirea Snellgrove in stupul cu douA m.1itci
- Cwn .poate participa la eu1es populatia din eorpul de sus
tmpreunA cu rea de jos ? lntreabA unul din cursan\i I
- cum .,Uti, colonia ajutltoare drcu.J.A la inceput prin urdi-
ol.,ul numAI'ul 1, eu scindurica de zbor viu coloraU1 contrast cu Dea
o corpului de stup. Pentru a in\elege funcponarea fundului Snellgrove,
VOm da fiecArui urdini!j un numar. eel care este deschis are nr. I, sut-
el 18 a distantA de 4 mm se a:fHi dopul nr. 2; tn partea lateralA, opusA
urdinilJului actual, se atIa tldpurile de la 3 !ji 4; in partea
di n spate s1nt dopurile de la 5 S; i 6, iar tn fata, urdi-
ni/iele 7 -!iii 8.
La aparitia marelui rules, dup1i ce s- a intercalat oorpul DOU, cu
I aguri gata in plin cules, laamiaza, se inchide numA-
rul 1 pe -care albinele au circulat pinA atund ; tn schimb se retTage din
locsi?ul sAu dopul numArul 2 coborind imediat ou 4 nun sctndurica de
zbor. Acest nou corespunde fn partea superioara a nouLui corp
de strinsurii C1L jagurii goi. Cind sosesc cu pline, culegAtoarele se
duc In looul 'Cunoscut, 'gbesc 1nchis fostul lor nr. 1. Ele
VOl' intra atunci 'Prin urdinls;ul nr. 2 care este des-chis In imediata apro-
piere de sub el; intrlnd prin acest in noul corp, albinele cule-
gfttoare, pentru moment, sint dezorientate. Aeolo se gasesc deja sosite
culegatonrele de la colonia de ibazA de jOs, <:are, trecind pri n gratie, /Ill
l;i i tnceput sA puna mierea crudA in tagurii centrali, unde tinerel c: prc-
lucrtHonre au luat-o in primire. lrufd\ite in muneli, mai ales cd au
miros cu albinele din colonia de bazA, mi ros ce n tl'ccul BUS
prill Ui i l'tlll'n de 1a mljlocu! tundulul Snellgrove, ele dcpun ru:x.: LIItul
ntlu:! 11\ pl t'tll'i\ I;:l (!ulcs in continuarc.
:tOH
In acesL tholl, pentru cUeva minute, albinele colon lei IljutlltO[ll'C'
. tnt Inchise ou dopul de la nr. 1, iar s!ll1parul scoate din Sti1l.
I/ oput de La urdinirul nr. 3, sub care pune 0 alta scindurid de 7)bol",
vopslta variat de cealalta. Albinele din colonia ajutBtoare vrw.tnd
(.Icolo luminA, ie'S S;i plead grAbite la cules prill aeest nou f(tr;,
All obser:ve schimbarea. La tnapoiere fusA ele se due tot la veehiul loc;
Htisesc ele deschis nr. 2, intrA prin el depun in faguri l
strinsura. In felul acesta toata albin(1 culegtaoore a coloniei (1111.-
t4toare este absorbitiJ in corpul gol intercalat, pe care se vor grlibi
.5-1 umple. In unji ani excepponali. de pildA in vara anului 1957, cind
Avcam stupina Ia Lehliu Unga via gospodAriei, intr-o singura zi cin-
lnrul de control a tnregistrat 12 kg; deci oind el va indica d in stup
I-OU adunat 18-20 kg de strtnsurA toti fagurli sint cel puli n IX'
JurnAtaie plini cu miere se 6!je'32a deasupra acestui corp intercal:at un
Al doilea corp pUn eu faguri gata cladi\i 3-4 arti1iciali tn
la mijloc. tn felul acesta spatiuI de depozitare se mAres;te, albi-
nele nu !?OmeazA stind afarA "in barbcl
u
deci sub fOIVTlAde c.i orchine, ci
l'llieg din plin pina se rIlerminA salclmului, care uneori tine 10 zilc.
Sint tnsA S;i culesuri care durealJ. !ji 0 l unA, CUm a fost eel d in
.oul 1933 de la teiul din padurea Rachi10asa Tecuci eel de la lsaccen
Mlnl1stirea CocoS;, ori la zmeurA, f loarea-soarelui sau izma de baltA carl'
\111 3-4 sAptAmini. In timpul primei silptamini de cules clnd toutll
alblna zburiltoare de la colonia ajuUitoare a fost absor,bitA prin urdl-
nr. 2, serii intregi de albine au din colonia ajuta.toare in
-.bor initial de recunoas;tere prin urdi..n4:ul nr. 3, singurul cunoscut de
. le. Culesul continuind, noile aibine zburAtoare Val' fi absorbite cIa
dupll 7 zile de la prima absorb\ie S;i BOurne : se tnchide nr. 3,
(lUnoscut de ete, se deschide nr, 4 de sub Dr. 3, .,i toaUi albinu
nouA culegAtoare ies;itA l a zbor 1n cele 7 zile intrA prin nr, 4,
d.rpun[nd miere In cele doua sau chiar trei corpuri de strlnsur A de 8Ull
c,'I) lonia ajutatoare. Concomitent elibereazA albina tnchisa s us,
.tJld de data aceasta Dr. 5 din partea opusA.
De ;fiecare data clod 0 serie de albine sint absorbite, colooin
'I\.o(lre ramine sus far! wbine zburAtoare; stuparul tns! 0 st.imul(''tlzli 1)1' .'-
nlll flCnt, chiar de douA ori pe zi cu cite 250- 300 ml hrand (sh'op C' lI
pruleinli) sa'bisfacind tastfel nevoia de epa pentru hrans lal"velor tJ/lltl.
'It Llnerele doici r amase in cuibul lor. Numai ast1'el matea, de ucolo.
'Und hrAni1A de dOici, va ritmul de ouat.
latA, tineri apicultori, cum prin aceasta metodA simplll 1\ Ilil
AII'lIgrove se paate realiza 0 mare recollA de rniere la care particlptf
..... t aLbinele a daM ,matci ce depu.n oua in cuibul lor.
Pentru trecerea de la sistemul veclU de intre?oere a ooloniilor
R\lnlltl cu 0 singurA matcA la slstemul nou cu douA mAtci sub
colonia ajutiitoare trebuie so. fie formata Inca de La
ta.r' trecute. dupa ultimul cules: In acest scop pentru fi ec.1re colonic
If nlllJunizeazli. cite un Ducleu ajutAtor, cu 2-3 faguri cu puiet
,"I "ll)lno lor acoperitoare plus doi fagora cu hranA !ji unul gal. Stiml.l.
"tid (lat colonia de bazii cit # nucLeul, dam fiecArui nucleu cIte 0 boten
tllitn do cc]ozlonare din propria cresditorie de matci sau pl'ocurind ml1t.ci
3\10
selcctlonate de 1a 0 cresciitorie oficiaHi. In felul acesta nuc1eul ajunge
III lui octombne eu -eel 1,200-1,500 kg albinli in majo-
ri\'nle tinli rli. El ierneazli deasupra coloniei de ba:di., bine lmpachetat
p1'imind dldurA de la colonia-mamA prin taietura Snell-
gl'ove. Toamna i se va eompleta hrana necesarli eu jaguri plini eu miere
de Is depozit un fagure eu pAstura, pus ind roai tnspre interior,
111 preajma vHtorului ghem de iernare. Bine impachetat nucleul ier-
nCl.lza deasupra ooloniei de halli. In primavarli, dupa controlul de fond
sltimularea activli, ambele uniUl.ti .se <l.ezvolta; colonia de bazA 'ajutA
puiet pe <:ea ajutlitoare de sus. Cind puterea lor s-a egalat se simte
ncvoia de extindere peotru a nu roL Lucrind izolat fiecare cite
un corp cu faguri gata claditi 2-3 artuiciali; in total slnt patru
corpuri. Atunci se unificA aibinele de 1a ambele jundul
Snellgrove $i fnl ocuindtL-l cu 0 gratie Hanemann, prin care aIblneIe pot
circula in vole de sus In jos invers; miitcile in-ro riim!nind izolate,
dc-pun oua fiecare tn cuiburHe lor. Fiecare unitate ocupl!. scum ctte
lrei corpuri este necesarli actiunea de inversare pentru prevenirea
r(li tului.
Metodele E. KomeU
Pentr.u aoeast!!. operatie de extindere a spatiului cuibului lli pre-
venirea l'oitului eelor dollA uniUiti sint doua metode recomandate de
CCI"CetAtorul E. Korneli : oea mai simplA metodli cere ca noile corpuri
co rame sa se deasupra stupului ; toate albineie din am'bele
vor depozita acolo micrea adunaUi. Cea de-a doua metodA care este mai
complicata cere cn Intre ceie douA unitA\i de cuib sa se intercaleze unuL
sau. douli corpuri, cu core ocazie se face $i inverSOTea corpuriLOT in mod
periodic, din 7 in 7 zile sau chiar din 10 in 10 zile, pinl!. se terminA
lOarele cules. Schema intocmiUi. de cercetator este llimuritoare.
1"IA! .
lIl-il !
1100
fnaInte ck 61'r.sae: ;,..,.".,.
3
0
,
2
0
""""-:<
1
I
2
- /
....
1
0
d

, 1

2

1

-
-- ' - ' ....
- "
"
,
1
2
3
g
--
g
........ .... ........... ........ ",. .......
--......
....... .... .... -
J'.... - ...
- ,
...... ...-
..... ... ...
I... ... ....
... ...........
flO. InvcnKlrea C01"{l\lrilor cu pulet; c: puiet,u1 larvar care cslc r Ol11lui ,\,1
&:I'CU: d : t)u1l'lul etl,p:1cl l, corp mal II : I(r3ti .Q care irn,ploolclt cnll lrlh: ",i
h ... llCd d lntr- o col i"'.'" In ul t.a .
Prin accos lA metodA de inversal'ea cuiburilor se ,pel'mite mCltcl1o:'
/il'l-.<;i extindA ouatul in corpul superior a1 fiecarui corp din eele dOI Ii\
calonji. Schema de mai sus reprez,intA stupul in care fiecare colonie an'
trei corpuri cu puietj clnd se inverseaza earpul 1 Cll 3. In CU7.ul 1'111d
colonia de sus pare sa tie blocatl cu miere, se inverseaza -coloniile inll'l}
ele, A cu B. Gratia 'I'limine la locul s<1u despartind cele doua un it.ti\i
pinl se face recoltarea, iar dod culesul s-a terminat ele se COlltdjX'!I(' .
Se poate folosi inca 0 gratie, dnd deasupra se 1-2 corpul'i supl i-
rnentare peotru strlnsura de miere, spre a o.pri matca sA treacu in n('('s\('
(:Orpuri noC Acolo sus se la-sa 0 hotel selec\-ionsta, iar matca r.c VII
ccloziona va ramine in unitatca ei. Avind in vedere .<;i strinsura, t:o'
ramele slnt totdeauna g.rele, C. L. Farrar pentru coles nUlnaf
magazine de recoWi cu rame de 15,87 em, ce nu au <l.ecit 20 kg g t'CU A
tote fiecare putind deci sa fie minuite cu rata de un co,'p plin
eu miere, de tip R.A.1001 sau Dadant, care 56 kg.
Sint multe metod.e de a organiza lli aplica nO'Ul sistem de ('xpli'lll -
lll.re pentru producerea mierii , a stu;pilor ou douA matci. C. L. F IU" 'l tl',
Harp, Loubet de L'Hoste altH, tiecare au contribuit sf! r:11;-
l
)indeascA aceste metode care doved.it e!icienta in marea pl'odu!'\it,.
n unele tAd CO surse melifere permanente -5i bogate, cu aces! rei
exploatare a albinelor s- au aUns productii de cite 315 kg miel'e, pc d lld
eei siropli cu 0 singurA matcii. ajung sA prod'Ud 160-180 kg la I) UII 'iJi
mell!era bogatA lji ell cules mult prelungit.
Rezumind In citeva rind uri, putem spune cl toate se bazenzi'l IX'
principiul descris mai inainte : primAvara sUmulare activA, colonH
nice, adaugarea deasupra a cite unui corp gal cu faguri gata eHidi\.i
Ilrtificiali, pentrn ca mAteile sA extindli cit mai mult puietu!. Cu dout\
luni' inainte de marele cules colonia puternicti se_divide, izoilnd pe ceo
de sus u un..iund de placaj. Atunci se introduce 0 matca ibuna 8colQ,
masuri de siguraniA ce Ie Yom arAts la mAtcilor\\ ltisinrl
de deschis pentr,u cea de-a doua colonie. ,oupu doud
.OpW,mini fundul de placaj se inlocuiel?te cu 0 gratie Hanemann ; sc
pun deasupra cor:puri cu faguri gata artificiali sau 3--4 mnga-
tine de recoltat. DupB. recoltarea mierii se inlaturli matca mai virsLnk1\
ri1minind numai Wl8, se retrage gratia lli se stimuleaza toamna pe.n lrll
II intra in eu cit mai multa AlbinA Un!!'rA cu multa miere I,> i
1- 2 faguri cu pasturl1.
Opera\ille se pot face co oriCBre stup. _vertical: Dadant dublu,
lOultietajat 1001. Multietajatul se preteaza mai bine, la aceste
nperatii, caci avind rame scunde, este mai se paate utiUza In
produc\ii de miere in sect-june. CercetAtorul E. Kornell - amintit mlli
Innlnte - spune eli intr-un m.ultietajat cu doua matci ll i eu magazin('
tlc recotta, intr-o zi s-au I'ealizat 18 kg de strlnsura .
Si stupul orizontal se preteam la fol osirea metodei cu doul!. mlitci .
t4rA sn poata face acea inversal'e a corpurilor care sli previna l'olt.u1.
'1\hn k>.:1 se bazeazA aci pe vechiul principiu cli f amiliile puternic(',
II vlnd de ere'scut puiet de la doui!. matci, ajung sa realizeze prodll cl,il
U\ult moi mari decit cete cu 0 singurA matd\, atingind normal l;ii chinl'
1101'11\1;11 11(\ dubl ll . Ucrainienii care au 'Un stup orizontaJ cu lG f agurl,
16 \I, OttO
" 0'
tmpftrli nd colonia in cite 8 laguri in doua compartimente, eu 0 dia-
trllgmli. in pozipe verticalc1, fi1cuta din pinza duhli1 metalica, realizeazA
PI'O'duc\ii aproape dubie, Ond apare marele cules ridicii. diafragma,
pes te suprafata ramelor 0 gratie Hanemann in , pozitie or;izontali1, iar
deasu,'Pra un corp de stup Dadant sau 4-5 magazine de recolti1, Supra-
fe\ele latera1e ramase descoperite deocamdatA, se acopera cu sclndurele
sau capace de mArime corespunza.toare,
Metoda de mare produc1ie a lui Loubert de l'H05te
Francezul Loubet de l'Hoste, in lucrarea sa La Biruche deserie pe
Inrg metoda marHor producPi cu doua matci Intr-un stup (rig, 61)
cnlculind co precizie matematica foloasele In tIimp ce 0
mntca bunA depune Intr-o colonie aflaUi in stup Dadant eu 12 ! aguri
cca 200 000 oua in decursul sezoanelor active, ea se epuizeaza aproape
compJet.. trebuie tnlocuitA, in stupul sAu dublu, matcile depun ma j
Lm de s/icJi--
m ...
G& "'f""""' ---&;;;;;
rdi'!r-'_-

Colon;,
F<rd.i &",-
-------______ J .
'--------- __ __ 2

,
: 1

)8bi8
a-JZOntaI8
uniinie'P'"
..t
t.Ij.; .."..,.
Fig, 61 , - Stupul - Biruche-Loubet ell schema de func-
l ionare .pentN productla ma.re'de mlere,
rn ult de 75000 oua fiecare fiin'd active eel putin doi ani, EI atl'i buic
bunele rezultate ce Ie faplului ca in stupul sAu Dadant imbunrl-
tl!. \it 0 temperaturA ce nu oscileaza niciodatA, chiar clnd nfarf\
tcmperatura este mult scazuta, Intr-a'devAr, perePi stupului snu sl lli
acopcrl\1 eu vatli de sticH1 peste care se aJI d 0 dublurti de sci nd ul'f\:
urdl ni!;;cle st nt plllsatc in pAr\i1e iaterCl lc, un ltl s prc cst iar III doll",,,
402
la vest, !ormlnd pe sub faguri un curent de (lCI' mcr('u
proaspat, ..A.sttel, stupul infruntA nu numai !rigul iernii ci {i i ciUUun.
mare a verii ; aerisirea est.e aetivatA vara printr-o tAieturA la lund, 1-11'('-
vA.zutA cu pinzA metalica, lIn i nteriorul stupuluifaguri stau in put rec(',
impartit in doua compartimente a cite 6 !aguri fiecare cu 0 diafz'l.Igmu
din aluminium ce aluneca In douA taieturi !Acute in peretele di n (/lV'
eel din spate. In fiecare' compartiment ouA cite 0 matcii, D Cmlilpl"Il
fngurilor se afl A 0 gratie Hanemann prin zilbrelele careia albi nele p'll
tTece, Ea acoperA tot pedmebrul stupului inchizind golul de deasupl'l'
diairagmei. pentru ca mAtcile sA nu poatA trece de la un comparLirlwnl
la eel vecin, Pas1rarea cal'durii int.erioare este ajutatA de 0 plaC'/\ eli:
aluminiu ee lasA un gol marginal de 6 em de jur imprejurul grali<.>i. 1'(>
acolo albinele ambelor colonH se strecoarA infratindu-se in munC',1 'I'
avind
Peste acest dispozitiv se 1-2 corpuri de stup Dadunl i 'll
faguri gata clAditi, ce au in col"pul al doilea un grup de faguri artHlcilll!
la mijloc, dispozitiv care corespunde perfect. 10 care albln(: h.
in mod obi!inuit clAdesc fagun,
Deasupra col'lpului superior se aila un dintr-o tesi1turti (':Irl'
acopera cu un strat de vata. de sticI., suprafala superioara a ramctor 1;11
nu ingaduie cAldurii toride din verA sa influenteze negativ (.'OJonll le
surori, evitind !lomajul aIbinelor care in felul acesta nu ajung Cll sa atell
"tn barM", ca 18 alti stupi simpli, In timpul marelui cules, tabla de ulu-
miniu ce acopera supratata gratiei este ridicatA. pentru a inlesni c1 rcu-
aerului !Ii apei din miere,
,Productia mieni este constanta mare ea se realizeaza chinr tn
nnH foarte slabi clnd in stupii simpli cu 0 matd. albinele aduna fOlCU:
miere uneori chiar deloc. Statistica pe cinci ani QratA cli pro-
ductia este de 3-4 ori mai mare lata de stupii simpli, aflati in priS[l(':)
.,i intretinu\i cu aee1eal1,i mijloace.
In schimb in regiunile bogst melifere cum este regiunea Lande (li n
Franta in preajma Oceanului Atlantic, producpa 150 kg. Roircil
nu apare, cli.oi corpul superior o1'i magazinele de recol ta. sint sulicient.<' .
Stimularea de primAvarA ineepe la 15 !ebruarie, numai Cll -5C1'bC>L
cnodi, ce se of era in plAci pose deasupra gratiei Hanemann avind llC-
ces la ele aIbinele din marele ghem ee se formeaza tinga diafragma de
nl um'iniu, Peste se un ziar ce acoperli totul. Stimular cn S('
COmpletea:za cu faguri descApaci\i in rame de magazin, aooperite eu cluut.
t oi de tablA din aluminiu, peste care se a:)azA cuvertura de vat! de sticld,
plus capacul. Se un hrlinitor de ; afarn se 0 st,iclll
plinA cu sirop. al cli.rei dop are citeva orWell prin care lichidul se scurge
lutr-o placA eu 4-5 canale ce pa:truude adinc pe sub ramele stupulu i ;
Uecare compariment are hrAnitorul sau, Pentru ea siropul sa nu curgu
nUlturi, stupii stau perfect 'Orizontal, verificat cu 0 cumpam'i de ni vt'.1.
Inainte cu nouA zile de aparitia marelui cules se blocheazA partinl
ountu1 din compartimentu-l mAtcH virstnice, care se orfanizeazA, Opel'u\ io
8e race astIel : se soot fagurii din acel compartiment !Ii se scuLu rrt
IOniA albina inclusiv rnat.ca peste albina din comparimentul vecin.
",Ind provizoriu gratia pentrn ca sa fie sigor cA acolo se -a:fUi nm:t.cu s('uLu-
,1O:j
ralli. Nu se obsetwA niej 0 reae\ie a ele ouA. in timp ee In com par_
Llmentul golit provizoriu sint doar doicile care ingrijesc puietul in timpul
oolor noud tile, clnd sint cApAciti fagurH. Deci albinele daici de acolo rA-
nlln <' lisponibile pentru culesul mare, 18- care ele. Cu timpul
Illol.ca mai virstnieA dispare, dar in schimb, in partea orlanizatA albinele
cilidese botd immoase. Fagurii eu miere se pun sus in corpul pentru
!JLI'insurA. F!"gurele 18 margdne;--izoltifdu-l Cll
rl.1gudi cu miere, pentru ea ce le
de celeilalte mAtei <;till compartimentul vecin. Ca 0 mAsurn de
prcicautie jumatatea- destup odanA este acoperit! cu 0 tablA 0
cuverturel de postav. In anul urmator se procedeazA Ia fel cu cealaltA
rn'utdi.. Astlel, din 2 in 2 ani lieeare compartiment reinnoiellte matea.
Am insistat mai mult cu descrierea acestui stup deoarece unanimi-
Lutea literaturii apicole din Franta, In frunte eu A. Caillas, it considera
ell pe deplin satisfAcc1tor.
Incontestabil ea metoda cu douA mAtci intr-un stup, initiata. de ma-
rcle cercetAtor C. L. Farrar, indUerent eu ce tip de stup este folosita., asi-
Rur:!. in primavara., din vreme, 0 dezvoltare mult mai accentuata, 0 can-
tilute mai mare de care dupa rtoti cercet!torii co 66%
pt'oductia coloniilor simple, in locuLi eu un coles slab cu peste 100%
I.lcol0 unde se dispune de 0 baZa mellier& acceptabila.
Recoltar ca mier ij
Inainte de a face orice operatie de extractie a mierH, stuparul va
r(lce un sondaj .pentru a stabili eu oarecaTe aproximatie _ in aCara
tic datele cintarului - situatia acumulArilor de miere in corpurile de
HIrtnsura daci\ ea a ajuns sau nu incll. ,in stadiul de maturitate.
Odat! ce aceastA situat}e este stabilitA, apicultorul pune la rezervA
un numAr de laguri cApaciti, atitia citi vor. fj necesari coloniilor in
loamna, pentru asigurarea unei bune iernAri cu miere de cea mai buna
cllitate, suCicienta pinA in luna aprilie. Proceruntl astfel apicultorul este
prevAzator l1i viitorul caloniilor sale in rele mai bune coo-
ditii.
Tot ce prisose!?te peste eeea ce lasA colonii/or pina. in toamna estl;'
dcstinat extractiei.
Desigur cli in calculele sale intra la socotealA in primul rind situa-
tin bazei melilere din jurul s.tupinei : dadi pe 0 razii de 3 km mai ore
(l/lre sau nu posibilitAti de cules in continuare; dad stupina va fi dusii
811U nu fn pastoral la 1-2 cru..\esuri urmi1toare ; dadi. a fAeut sau nu eu-
venita a locului respectiv ,pentru a n oareeum sigur cel
ttora respectivA oCerA unei ooi recolte? Bine fac stuparii care au
posibilitatea sa transporte intr-o mica un stup puternic impreunA
eu cintarul de control, care in regiunea vizatA, sa. rAmina pc loc
:!- 3 zile; asUe1 el paate dea seams de posibilitatile meJife.rc 111('
I'CgiUDii respective !}i sa hotara!1CA in deplinA euno!}tintii de Cllllzi'i. tI(I('1I
bine sau nu sa ducli. stupina acolo. E1 nu trebuie sA se mul\lI1llt:113cl\
nUl1lni Cll 0 npreclere vizuaHi. care poate oferi un tablou [rumOS de (1 111' 11,
penLI'u IHH' putel.l nu dea nectar; Sau se bazcze pe infflrnHl \I I1"
HI I
Inten\ionut cr(mutc date de multe ori de sLuparH mai dl nui,ltc ft l
zona respectiva, pentru a stApa de un concurent ee le-ar mic!jora
de a realiza singuI'li 0 reoolUL
Orieare ar Ii situatia stuparul trebuie sA lase in stupi hranh SUr l-
cienta in faguri, 1-:5. lag!Jj."'i. mSI-ginalj .Qlini cu miece !}i po.'stura. 1 \ 11
extFagc deei numai ceea ce rAmine disponibil dupA pusa clL'-U
parte !}i cea- l1lsat1l. ea hranA. Sint cazur; eil1d
uIbmele au adunat in stupf in majorHate miere de mana., care nu est '
buna pentru iernare. El 0 lastl. pc loe pinA in pragul toamnei , cind 0 c,,"
trage in intregime fie di dA oolonillor fagtmi cu miere fI (' la
rezerva, fie cA face () branjre masivA in Cl"teva. zile, asigurJnd hnlHI I !I(,
iarnA pinA in aprilie. In aceealli situatie.. va fi 0 stupina in eare bil1lu it,
nosemoza, cAci este de pre.ferat atunei sA se extragl toatA mier'eu, CI.lI t
desigur c!" este...in!estslA l;ii sa se hrarure masiva, cu sirop de Ztl-
Mr ru adaos de. Fumidil B. In primavaMl coloniile vor Ii ajutalc ell
2-3 faguri cu miere de cal:!tate neioLestatii. de sporii acestei
dioase bali. Dupa ace-ste mllsuri se paate trece Is recoltarea propriu- ziHn
n mierii.
E:rtrilc}ia mierii se face cln'd ea este maturatA l1i ciod inlorcl l1d lItI
ragure cu speteaza in!erioarA in sus, mierea nu urge din alveQlc; in L'UZ
conlrar-tecoltarea se mer 'anl1ria citeva ZiIe. $i sint cazud dlld rc-
colt-area trebuie lAcutii ehiar olnd mierea nti este pc depl.in COupl f"l
nnume clod stuparul s-abO'Hirit sa. pIece in pastoral la salcimul al doile:1
care inflore.!?te in zonele de altitudine mai mari. Este foarte
pentru eXistents coloniei sA se pIece la drum eu miere apoasa. ciici (I ndia
lIcrisire at' fJ organiznta in stup pentru transpo.tt., mierea crudu nl"l('I I\-
IE!"$te albinele colonlilor; aeesteu pie>rd. posibilitatea de a respit'a n Ol"l11111
cfici li se umezesc stigmele respiratorii multe vor muri as!ixi atc. Dr'
nceea, este nevoie de 2-3 zile de intirziere a pleearii. este de prc-
ferat. sa. se extraga mierea insuficient maturizata, care poate fi
,I artificial - W?a eum vorn arAta mai departe. Cine msa poate Ll"HtIS-
porta stupii cu deschise, poale sa. pIece 1a drum Ili cu 0 micl"('
l1lai putin matura, clici atunci 0 mare parte dih albine ies pe peretelt.
frontal al stupului scapa de pericolul asfixier.ii.
Recol'tarea rriierii in stupinele mati. nu se face in prisacA, ci COl1)U-
rile sau mngazinele de recolta. sint ridicale de pc stu pi, fArA albina 11l.'O-
pe.ritoare transportate la 0 (ng. 62). Aici slnt amenajate
(!(Imere speciale cu 0 temperaturA constantA de 40C unde corpurile cu
Inlere pot sta oricit fAd ca rnierea sA cristalizeze sA fie destul dL'
rlui"dA pentru a fi scoasb. Aparatura modernA in asemenCa centndt
Ingfiduie extragel'ea mieni din magaz.inele de recoltA a..'jOa cum au f(l"t
uduse. Desc<lpacirea se face cu dispozitive speciale.
La noi stupinele in'dustniale sint inzestrate cu extractoare Ilwt'i
rtl diale in care incap deadata 48 de rame ce stau pe muche, iill' pt' i n
pllLcrea eentriiugArU, mierea este extrasA deodatA pe ambele uup:t
('(.I rnl"rurii au fost desclpAciti.
Relerindu-ne Ia feluI cum se ridid corpurile ITIilgnz.inelc ri c
l'(\OOllil pline cu ntiere, vechea metoda, a fumului bog.at daL pest.e
IIC\lpcriloare .periatul lor de pe faguri , este inloCllil[i ce metoda Colu-
<lor,
"'Ig, 62. - modern& pentru extractia mlerii la ComblnatuJ. a.pIroI
B4neasa.
Kirti unor repulsive care tndepa:rteaza automat albinele de pe
luguri, iar COrpurue sint ridicate duse 16. extrac\.ia mier:iL Mai
tnainte eu douA decenii se folosea in aeest soop acidul fenic, cu care se
tlll'Opea 0 ramii cu plnzA, care se a$eza deasupra corpului deschis, iar
olbinele se refugiau spre cuib. S-a dovedit cll pe linga cA substanta este
(:Ol'osivA greu de manipulat, uneori mirosul acidului fenic era luat
de miere cat'e devenea invanda'bUii. S-a Ia el, folosind
dehtda, substa
n
t1!. lichida cu miros de migdale smare !}i cu gusr usturlitor,
ce se obtine prin antrenarea eu vapori a turtelor de migdale amare; i
,;e mai ziee in cromie aldehidA benzoicA.
Operatia se face astiel : 0 plac! de scindura negeluit4 de marimea
suprafetei stupului este pulverizatA eu aceasta substantA ; se dA
fum peste sibine pentru a Ie sill sA cobc)are in cUlb; apoi placa se
peste rame $i se lasa cinci minute, timp in care taate albinele para-
sesc !.agunU, refugiindu-se in jos spre cuib.
Un alt mijloc mai practie f'Olosit in str&inAtate este eel al unui
compt'esol' care sufla albillele din etajele de sus in rele de jos. Albinele
Sf,lCl'ifite $i fan'!. sa inceN:.'e a tntepa se aoolo, iar corpurile sint
I'Ic\icnte 'transpor:tate intr-o camera ealda, bine jzolatA, uncle se sti-
vll 'i ese in vederea extmctuei.
Ridicares coborirea corpurilor pline se face co mici elevll-
lO{lre Cll platformA ca cele ee se [olosesc in gad la transpol'tul bngnjelor,
COI'put'He ridieate cu ajutorul acestor elevatoare stnt a'}ezatc pe r;J IHi 'ln
,i du.sc 10 ccntraHi pentl'u extraetie. Corpul'ilr cu ragur ii lie p!l. .. -
400
treaza stivui1c In cli lnerA, iar seara, cind slbinele nu mal zboni'li" ('ie Ill'
retrocedeaza sLup'llor de Ia care au fost ridicate, pentru ea sIbincic M
hnga resturile de mlere. Nu este 'bine sa. fagurii nelif4ti de illiCit',
cld aeeste resturi c rlstru1za n m'p VOl' fonna celllrc tk
cnstali"zare mierea din anul viltor,
Extraetw.. mimi in tim,pul noptii
Dar nu toate stupinele au posibilitatea unor carnere speciale in
vederea extractiei miedi - mai 'ales ctnd stuparul s-a deplasat cu s tu-
pina in pastoral slintl. 'Pon p.!!.<luri sau linga tarlale eu culturi. e.ntomuflh.
In ace.ste situatii extractia mlerll se faee noaptea. In consecin\{I,
eUl'Sul zilei se aleg din prisacl. citiva stupi cu colonii putemice, cnrc rll!
$i 0 stabilitate serioasA pe scaunele lor, calonii drora Ii se ridicl\
a.c;ezindu-se peste corpul de stup 0 ramA cu plazA metal idi.: pc
acesta se stivuiesc 5-6 corpuri pline cu faguri de pe care s-au mtiLuI'lIl
in preala:bU, 1ri stupul lor, toata aibina culegi\toare. Nu este ncvj ,h' IO f,
se caute matca, dict -'li ea va cadea in stupul golit, odam ell ;lihll.,.II'
m.!!.turate. Fagurii stau asttel la caldura degajata. de corpuril c ( ' 11 (' lI lh
ale colonillor puternice gazde, pina seara, eind lucrarea incepc, iill' rdl d
nele s-au adunat in stupii lor. Trebuie Iuate masuri ca, ZiU'8, ol'lcc ri slld
totre aeeste corpuri sa fie bine astllpate cu hirtie sau mai bin!..', '1('
lipesc Is locul lor de imbinare de 'h!rtie eu pap din nUnA dc ,:(1'111
eu apa, care sears, se dez1ipesc se spalA. cu 0 perie de
apa cald.!!..
Extractia se face aUituri de stupinA 18 10-15 m unde se lixCII?ll
cxtractorul pe un postament solid de lemn, flicind in dreptul canelci ti l"
scurgere 0 groap! tn care stcl caldarea pentru miere. Acolo se all:i IlHi-
bidoanele curatepentru depozitat mierea extrasa 0 masa p t'
care sta. tava de deseapacire 0 lamp..!i. de buc4tArie ell petrol, pc c.ure
o oaHi Cll api\ iierbinte indHze!?te cutitele de desc'!!'pAcire. Un lighean c'u
apa se e!la alatun pentru ca apicultorul personalul de ajutor sil 1)('
apele deseori pe miini, caci altfel s-ar murd.!!.ri corpurile eu Umle de
tniere, care a doua zi pot sa indemne In
de desdpa:cire se face cu un cutit desciipiicitor Incal7:H
tn apa !ierbinte sau electric, ca.piicelile !hnd strinse in tava de dcs-
cdpdcit (tig. 63).
Fiecare !agure descApA.cit este pus imedint in extractorul radi al
dndu-l pe muche ; astrel incap 24-48 de rame din care se poate eXll' lIgc
,niecea deodatA. lncarcarea extraatorului trebuie echilibratii alteLnind
1'IIJl1eJe pline cu altele mai PUtin pline. Altfel extractorul s-at' dezcchi -
libra, Viteza de la o insep& este midi, mierea fUnd expulzl.lti\
,J\n alveole-fAciii'd un sunet ca plosia pe un acoperil? Cind sunetuj nu
., mai aude se cindJ.oata mierea din al veole cslc
rxpulzat:l. Ea se las.!!. aoolo pe sa da extractol'lllu i (,
_LnbUitnte mai mare: cind rotorul a inceput sA aUng!" suprafata micl'iI
" 'tJ)e fund, se deschide caneaua scurge intr-<> cAldnre; dnd'i
este destul de adinc'!!' tncit iDcape bidoDul direct sub cnnen, :;c
-107
pune acest...') noolo pinA se umple. Bidoancle trebuie umplute pinii sus 10
dupii care se lusa thnp de 24 de ore, dod orice corp strAin din
\ mtlsa miel'iJ inc1usiv bulele de aer, polenul, cApAcelele de ceara etc. se
ddicu la suprafata; ell 0 lingura acestea sint sboase intr-un vas, iar
mierea ramine perfect llinpede.
Stuparli care au extractoare gen paner, io care tncap 3-4 oome
exb'ag incet mierea de pe una din IeteIe Ingurilor fiirii a 0 scoate total;
npoi oprind rotarul, intoarce fagurele ell parten plinii neextrasA ; 1a ince-
put rotoru\ se invirte mai incet l1i apoi cu viteza mult mAritA pen-tru ca
toom mierea de pe aceasta a douB sA fie expulzata ; avind in vedere
cA prima fa\li mai are in alveole miere, se mai iotarc tnc1l. odata Iagurii
pe prima fatA dind 0 mai mare mierea din acele alveole este
expu\zatA efecUv.



.... an


,
Fig. 63. - Aparatura de ext'ra6 miere In stupinl mlcl :
a - de&cAp4citorUi ; b - cutlt de deacApAcire ; c _ eX\.I'llctoru! ra4iaL
Spre dimineata operatia se se spaHi tot ce este atins de
miere; extractorul se cu un cearceaf legat sus jos, iar la
canea se leagA de jur-Imprejur 0 bucatA de plastic, Persooalul se odih-
nCl1te pina Ia amiaza; apoi rein-cepe lot programul adltat mai sus.
cuiesul este terminat, oici 0 albina nu d.1i. semne de furtil1ag. Cind lucra-
rea s-a termioat definitiv, tot utilajul folosit se spal.1i. bine este pus
In pastrare pin.1i. Ie urmlitoare.
Maturarea mierii necoapta
,
Maturarea mierii extrasii, !nca"'necoapta, se face in camera caldli
de 30 avind deasupra maturatoarelor 0 Ioaie de titon. La cAldur.1i. apa din
miere se evapora, iar mierea se coace in cUeva zile, Cu cit maLuralorul
cslc mai larg la suprafata, cu aUt mierea se coace mai repede maturin-
c1u-se. Procentul de apA. din ea nu trebuie sa 20%, ceca ce
sc constat:i. eu un refractometru. Mierea trebuie feri ta de lwnina solari!.,
en.d pierde enzimele.
PiisL'l'area fagurilor goliti de miere se race prin 8ljezl)l'eU Ill r pe
stcilljc tn enmcl'e sau pod, pu\in distl'ln\uti , a put.co cil'{., "Ui a c llI'(' n\,
'Ion
de ser prinln.' el. Ci l'i seini\a nu poate triii intr-o atmosferA eu
Fagurii cu pt'tslurll. se pun la p.1i.slrare in corpuri gOelie de stu,,!. eu fund
lii capac fund sUvuite cite 5-6 corpuri, intre caI:e - Ii.! Cit'C/lI' l '
(:()rp, se pune 0 bucata de va1;4 udatA cu 100-120 m! ocid ghJ(jll!
sau tehnic; pentru ca vaporii sA nu se risipeasca prinire spatijJc di ntrl'
co-rpuri peste acest:ea se npese unse cu pap. Vapodi at:ild'i flUill l'lI ,
IBrvele lor i}i chiar ouAle, totodatA fac 0 asanare contra spori1(II ' Il l '
nosema care pot Ii prezenti in alveolele fagurilor. 0 condilie {Ie bllll l l
este ins.1i ca atmosfera de-..afarli. sa fie de cel pu\in 18C, {' 5 1"
nitfel Ilcidur acetic atacind pielea, stupflrlil
se va feri sa lucreze farA mal pot dezin!ecta in sp<.'-
cia! contra cu fum de pucioasa, dar clod in unii din CUI!lIl'i
se mat gAsCi}te miElre descapAcitA !?i mai ales nematurata, se produc:e till
praces de moldiIicare a suliului- tn aCid sulfuros, .care este toxic.
Cristalizarea untoas(i $i lichefierea mierii cristalizate
Sint multe tAri unde mierea este cerutA la corisum sub [ Ol ', ,.!!
cristalizata, deoare<:."e sub 6ceasta formA prezihtli. 0 garan\-ie a pHI'1UI \I.
sale $i pentl'u cli. <8,Stfel poate id 'COnsumata pe piine ca untuI, Il VilH1 11 11
nspect gust atrAgAtor .
Procedeul de ob\inere a ei in astfel de &tare este urmatorul : inLI'-IIJI
luborator unde se face aceasta, trebuie -ea temperaturu rll'
de 5_15C. In masa mierii se introduc 5% miere cristalizatA tin. Cli n
spatulA de lemn care trebuie sA ajungA pina lafundul vasulu.i , micI'('tt
Ie nmest:.ecl. de on pe zi, dimineata seara, cite 5 minute. !je Vu
observa -curind ca. mierea incepe sA se l}i sA se formeze in 1n1.(..'1(1
el cristale fine. Atunci se toarnA imediat in bidoone de celuloid, de
LabIA cositoritA sau chiar in saci de polietilena, unde ea i!?i va desav'in,;L
cristalizarea. Ill- principiu 0 miere care granuleazA .r:epede va avea granu le
tIne, Y.B-h:rments: Va Ii apreciatA. MW-ell.cristalizala lre-
bUTe lerHA-de umiditatea relativli. a aerului mai mare de 60%. En Se
\tne ermetic inchisA, de preferat in bidoane pentru -lapte care au capnc
cu garnitura de cU"ciuc, cAci altfel avind oller 41 supraiatli, absoarbe Upll
din ner incepe sA Iermenteze depreciind mierea,
Lichefierea mierii cristalizate este 0 care se face n.UIlWl
IIlunoi d nd este cerutc1 de pia\a de desfacere Ia consum ca mere lichidt!..
In srupinli. sau in gospodiiria stuparuluj, ea se face adeseori in mod
Ill'COrespunzator, depreci'ind componenta acestui desavir$it ali -
IIhmJ, cad lichefiind mi'erea tn b:idoane l111ezate in contact direct. cu SUI'SII
lie cl\ltlurA, masa ei se incll..ze1;t.e neuniJorm, Astle} la fun'd temperat.ura
mtcrli 60-70OC. iar straturile superioare sint debenninalc sl'i
... Uehefieze ele. Cind operatia este temlinata mierea nu numal eil i}i - n
I'J,rdut pl'etioasele sale enzime -eu indlcele diastazic coresponden.t, -
care mor la 0 temperatura d'e peste 3BoC, - dar produsul l:\(>
h .. l4\rd!. cu hidroxi-rnetyl-':!'Urfurol (H.M.F.) - care mArit 'peste
11ft 2"1, devine chiar .toxic; mierea pierde aroma, se inchide lu ClLiOlll'C,
Jnr pl'odu8l11 cstc '(loar 0 glucidU oarecare. De aceea, masa stupariloz' csl<:
hlllu ali nu se OCllpe de problema lichefierii mierii cristalizat.e; ea
wt)
\
,
(oce. tn schimb in laboratoare spedalizat.e cum este eel de la Comhinatul
up\(.'ol din Bucure!?ti-Biineasa al CrescArorilor de Albine care
este ulilat cu 0 aparatilra speciala moderna. Liche!ierea ori cristalizarea
voitA se face in periecte.
t..- Dadl unii producAtori tin neapArat sA lichefieze mierea in
gospodAria pro-prie eu conditia e8 sA of ere consumatorilor 0 miere liche-
rlat..1 care sa nU-l1i piarda bunele sa1e proprietati, 0 POt face astfe! : pun
bidonul de miere fotr-un cazan Cll apA caldA; fundul bidonu-
lui sA slea in cazan pe doua corniere de fier de 3-4 om ea sA nu fie
In contact direct Cll fundul c8zsnullui, iar apa sa drcula agitind-o
mereu Urli ea temperatura ei sA 45C, Folosind un tenno-
metru el verificA mereu temperatura. In ielul acesta mierea se liche-
riazA incet avtnd 0 temperaturA ,de 30-35
u
C. ceea ce se face in 24 de
ore, 10 plus, uu trebuie sa. ra.minA in masa mierii HcheI-iate -nici un cristal ;
mai curinrl sau mai tirziu in jurul lui vor >palariza altele .,i mierea se
rccristalizeaza din nou, dacA nu este pastrati1 intr-o earned. eu tempe-
ratura totdeauna de eel 14C, este dect .,i
de durata, ceea ce nu-i de dodt,
Bine ar fi dadi s-ar rol001 toate mijloacele de publicitate pentru
a statui pe consumatori sa foloseascA mierea cristalizatA, care este J?i
mai pHicu11i clnd se prezinta cu 0 cristelizare untoasa cum am arli-
tat mai ine.inte, dectt s3 consume 0 rniere lichefiata in oonditil neco.res-
punzAtoare ce este departe de ceea ce a fost cindva in alveolele fagurilor.
Pentru di. am vorbit de Combinatul apiool B3neasa, procesul tehno-
logi'c pentl"U prelucrare-a mierii, in:dUerent de el, este in arest
mare complex, destul de simplu; cu aparatura ce 0 oposedA, liclle1iazli
mierea cristalizatA in bidoane 8.18 cum 0 achizitioneaU, prezenttnd un
pr'Odus eXact a.,a cum a fost produs de Hoare transformat de aibine
dIn nectar in miere.
Acolo mierea este verificata din punet de vedere orga-
noleptic J?i chimic .,i daca corespunde stasului este trecutl in procesul
de 'lichefiere, filtrare lmooteliere in cele mai pelifecte conditiuni,
DupA receptie, mierea oorespunzitoare slasului este sorta11i pe cali-
tl1\i,i , .!ii i apoi, bidoanele, spaJate bine, sint in'troduse cu gura in jos
camera de preincAlzire, ell 0 oopacitate de 40-50 bidoane .,i 0
t.emperatura -oonstaruta. de 48-50
o
C. Aici mierea este IichefJarta se
scurge treptat din bidoane.
Tempemwra :int.erioara a rrtierH este de n\lmai 30-35
c
C. Timpul
necesar Uche1ierii unel este 24-48 are, in oamera de preindilzire
aerul cald este vehi:culat in permanentA de douA ventilatoare,
Mierea lichefla11i trece apal intr-o cuva unde este U,$Or omogeni-
:GaU'i, Aiel mierea stagneaza 4-5 ore, timp in care 0 parte din impUI' itiW
*i bulele de ser se ridica la suprafat;l, Restul de impuritati sint aplite
Ja iiltrare. astfel ca mierea rezultatli care ajunge In madlc rezerVOtu'('
(:ste curaUi. Capac.itatea rezervoarelor este de 20-25 tone. I)(! a(.'olo
micrcn .se im\Yul.eliaza in borcane sau butoaie de 150-200 kg. ACl''1 h.'[l
din unnU, doc;'! sin.t din fi cr sau zinc se parafineazi'i in pl":-: IIt:lhil \! LI
I]{I
pal'8ofina topitil 18 70"C, rostogolind butoaie'ie pen.tru. a prinde un sLrnl
Itolator pe pet'e\i lji f'Und, astfe1 ca mierea sA nu vinti in contact dit'ec't
cU peretfi acestora, Butoaiele-3in tabla inoXiidabiiA nu se paraUneaUi,
- Mierea astfel oferitil consumatorilor este un prouu:;
natural care i!?i p!istreazli'"nealterate toate
Producerea mierii in sectiuni
Prod!!cerea_tnierij in secjiu11,i se face numai in colonii putcro i(:(' ,
Este 0 specialitate care daca. cere albiiielor stuparu1ui 0 muncli. d C11-
lIebitA !}i atentA, in schimb este raspli1titA cu un dublu, produsul
fUnd considerat ca 0 delicatesa. Sectiunile sint incnd n1\1
1n cite 0 ramA sub\ire de 2,5 mm fi!cute din fi!?ii tie lemn de tei moak'
$1 maleabile, cu lungimea de 420 nun H1rgimea de 48 III II I.
F'tlj iile puse in apA cAldut;l timp de 20-30 minute se pot indoi inchcl, '.
lu ce1e doua capete, forrriind fie:care cite un dreptuO'ghi ou margin lie tk,
102/129 mm, Fi!?iile au la mijloc, in partea interioarA. 0
tudinala in care, atunci cind extremitatile sint adunate p.'illfl"
In tincuri, se prinde 0 foaie de fagure artificial flicut din ('l'lI rll
de calita'te superioara, din
Inzestrarea ell faguri se face astfel: in pl'iHlul
rind se taie exact iagurii ca sa incapa in perimetrul
poata intra marginile lor in tAietura mediana a liecarei PCIlII'l I
rlxarea se tn primul rind un calapad de lent n II
cArui grosime este exact cit jumatatea unei sect-iuni; pe acest calupud
lie pune se scoate clin apA de sectiune, se indoaic III
dupii forma 'calapoclului in tincurile celor doua exh'e-
care se apropie se string; cind se usucA, tincudle
.0 strtng automat II i deci nu este nevoie sa fie prinse in Pentru
*llJurantl. C\l un cald tinut in apA fierbinte. se apropie laturs lui
lie marginile fAgurru;;ului, care topindu-se ul1Or, ceara se solidificA
lII:Illel sint gata spre a fi date albinelor sA Ie cladeascA ll'i apoi
. !'lle umpl.e cu miere care va fi cApAcitl dupa maturarea ei.
OdatA terminatA inzestrarea eu ele se incn-
tll'CQzA in rame obi.,nuite spre a fi gats eHidite dud apare marele clI les.
ramA de 435x300 mm incap B 'puse pe 2 'I'induri !;ii spri-
jJn.ite jos pe 0 .,ipcA cAci dedesubtul lor mai rAmine un spatiu libel' de
& em pe care albinele U completeazA C\l faguri Rama ell rele
II lX:\iuni se Hngl cuib intre 2 faguri eu miere; albinele unui stup
putcrnic Ie clAdesc tn 2-3 zile cind rama este ridicatA din stup, sec\iu-
nHe cllidite sint scoase 1]i puse la depozlt, iar in locul lor se pune b
dlldit 0 alta ramlt C\l 8 sec\iuni eu faguri ar.tifidali (fig, 64. ).
Cind apare marele cules de 180 salcim, tei sau zmeurA. sec\iunil C'
f>lIldil.c se 8!?azA intr-un magazin special inalt cit sectilmilor.
floc! de ] 3 om, io care incap pinA la 24 sectiuni Bgezate uncle linr,!\
Illl('le : in partea de jos sec?unile se sprijinA pe traverse de L;ihl t1
In fOnnH T (fig, 64, b).
DueL\ Illbinele care au clMit au pus ceWt miel'e in tli}( u-
I'll 'l l I1<'UI1I 1a 8!?e'Zarea lor tn magazin ele se vor pone In. mnrgiO(M
411
lIlogllzinului, iar 'eei complet goi, la centru. Pe rnAsurA ce albinele cApA-
l'(.'SC 0 parte din secFUni ele sin.t scoase, puse la depozit in loeul lor
5(! mutA sec\.iunile din centro spre margine, iar eele noi in locul lor.
Nu lrebuie IAsate prea mult timp dup.!i ce sectJ.unile au fost eApAcite,
d!.ci aIbinele eirculind mult pe lor Ie p.!iteazA au propolis, jar
euloarea cedi se mai
Pentm en matca stupului sa nu urce sus intre sectiuni, peste euib
sc a gratie Hanemann fAcuta din sirmA inoxidabilA. Pentru ea
albineie sa aiba acces IJ.a foile de faguri ar:titiciali 1?i d.-i ciAideascA, mar-
gioBe fiecArei secl-iuni au cite 0 scobitllrA de 5 mm adlncli. lung!
dc 70 nun.
a
b
Fig. 6" - Sec\luni 'OU miere '8nlnjate :
a - in n.me ; b - trI magulne de recoltA apectali ;
I - maga:r.inul; J - IITAtar; , - nrc de Hxare.
!ntre sectiunilor trebuie sA nu raminA oid un gol pentru
11 nu da prilej aIbineJor sA Ie lipeascli. cu propalis sA tadi scoa-
terea lor din magazin clod vor fi plioe c.u miere cApAcitA. De asemenea,
pentru ea albinele sli nu cladeascl!. faguri tn spatUle de eireulatie, se
tntre douA rinduri de un separator fAcut din tabla, ori din
scindurele f owte subtiri din lemn de f'ng fiert, IAsind strict numa'i spa-
\iul necesar de
Daca la una din marginile magazinului s-a crest vreun gol care
nu ar pne fixate intre ele, se introduc acolo ni.c;te arcuri lntre
o margine a magazinu]ui !?i ultimul separator.
Stuparii cu stupi orizoritali care urmaresc obtinerea de miere in
secti uni 0 pot face in doua moduri :
a) construiese rame late de 48 mm. Sec\iunile stau in aceste rame
tn pozitie vel'tiealA, dar trebuie sA fie cu laturiJe perfect egale de lq5 mm
peotru ea sa ineapa pe douA rin'duri suprapuse in lumina interloara
Ii I'tunei STAS de 420X270 nun. Jos mal ramine dupA cum am amintit
deja un spatiu de 50 mm unde se fixeazii. 0 latA pe care se spri-
ji ni!. cele doua rlnduri de sectiuni vecine.
tn momentul aparitiei marelui cules se desparte cuibul Cll fl gt.nt ie
HllnClnflnn, vertical, iar tn partea opusa se a.c;aza 3- 4 rome elf
.'I('cti uni. Albinele n-au alta alternativa. decit sA ocupe aceste dil:lpUi';i tl VI..',
sl\ It.' d:ide.;'ll:lcu. s:i depunA mieren ac1un,'ltlL Distan\a inttC' rll tl wlp (' U
11 :f
sectiuni va Ci numoi de a mm, cAci nitre! a'lbinele prelungesc inC'gal pel'e\i!
ulveblelor .<;i Ie strica. lorma.
b) se lac magazine de recoltA exact cum sint eele deserise pentru
Itupii verticali; deasupra euibuIui strimtorat .!j:i mArginit ell 0 diafrllgll1h
se a.c;azA 0 graLie Hanemann in pozi\ie culeatA, linind magazinul Cn\ii de
cuibul de jos Ia 0 distantA de 8 mm,. Culegatoarele slnt silite sA oeupC'
astfel secliunile, eAci n-au alt loc sA depoziteze miereB.
Neajunsul acestui mod de a obtine miere in consUl in
Captul di stuparul are nevaie de mult mmp mundi.. iar aibinele hlCI'Cl\zil
Cll ezitare in ele uneori roiesc. Pentru a Ie sill sA oeupe sectiunil e I,t
stupu de tip verticali, se face un aranjament special anume : se ,:'\dUtl:)
tn cuibul de jos toti fagurii cu puiet eApAcit, Hisind acolo $i matca ; s('
d'easupl'a eulbului () gratieHanemann peste care se pune maguzinlll
cu sec\iuni ; deasupra lui se eel de aI doilea corp de cuib eu I"csLul
de puiet necApAeit fagurii cu pAsturA. DacA acolo smt .<;i Caguri ine:i
necompletati cu miere, ei se retrag in locul lor se punfaguri (.\1
miere capacitA, sco?i de 18 rezervA. Este absolut necesar sa se organiz{"Z(
tn stup 0 mai activA, cAd altfel co.1onia Dad!. cuJesul
este bogat, peste 'COrpul al doilea eu puietul necApAcit se adauga un II I
d6ilea magazin ell sectiuni. Cind primu} a tost complet ocupat eu f11 i(' \'v
dlpacitA se ridicA, coborind in loeul lui pe eel de-al doilea, iar SIIS ,'W
lI-\islA eel plin. Inte.resul stuparului este ca sec\iunile sa fie pline p ....
loatA suprafata lor cu miere cl.pAcitA. Cum in mod obi.c;nuit ele itH!CP
so. lucreze la sectiunile din mijloc pe care Ie ci'i.pAcese inaintea celor din
lIlargini, stuparul 1e ridica pe cele pline, faee loe ]a mijIoe .c;i Ie pune pc
cele mai pline, jar Ia margini Ie pe cele cli.pacite complel.
In cazul ca. se termina eulesul ?i au ramas 0 serie de neter-
minate, stuparul oiera aIbinelor in hrAnitorul mare tip podi?or miNe
de prima ea1itate diluatA cu 1/ 4 apA, pe care aIbincie se grAbesc sa 0
coboare in sectiunile goale pe eace Ie umpIu, iar dupA matul"arc Ie dl.p:l-
ccsc. La un ewes de duratii. lungA. se paate adAuga coloniilor puternicc
chiar un al treilea magazin eu sec\iuni, dar acesta va fi 8!?ezat
ptirat jos sub cele doul1 deja pline, deci deasupra gratiei Hanemann ,
Piistrurea fagwT'ilor cu miere
tn mod fagurii eu miere se pun Ia plistrare penh'll a fi
dllti coloniilor, 0 parte in toamnA pentru completarea hranei de buna
'lili tate pentru consumuI de iarnA, iar 0 altA parte pentru a !i daO in
prlmlivara urmAtoare. Ei vor Ii opriti din cei de la culesul princip.;'ll.
eu miere de salcim care nu se cristaUzeam. Dad. nu s-au pu tut
"Caguri din se vor pune la pastrare din cei de In fl of\l'cl!-
tlnrweluj care la trig au tendinta de cristalizare. De aeeea ei trebuie 8:1 rte
p/h:ltrfl \i la 0 temperaturA de HOC sUnd In corpuri stivuite d(>
""He'll I gliselnitei. In arest seap se poate folosi past.ile de Ga/cf.'id p<! nlnl
II(lt:ul'c slivA de -corpuri cu faguri. repetindu-se l ratam'.nlU1 de <11101'
II :'
ori. Pentru Cft vaporii de Galeeid sA nu se se lipesc de
hh'Lie peste locul de imbinare a corpurJIor eu faguri. Pe suprafata' cor-
pului superior al stivei cu faguri, ca !]i la fundul acesteia se fixeazA cite
o foaie de carton asialtat prinsli tn de jur-inprejllr.
r E de mare ea fagurii cu miere sa nu .fie atin!;i de ger,
clici S-a constatat cA la v,olumul eerii din faguri se miC!1oreazA
i eu 2,225%, iar volumul mierrii din interiorui alveolelor numai cu 1,362%.
Prio contractarea rnAritA a cerii din faguri fatA de mierea din alveolele
lor, peretti acestora se sfliriml!., iar mierea curge.
trebuie sA _fie_u's..catA._ caci altIel mierea fiind
o substantA hidroscopid absoarbe chiar cApAdtA fiind - 0 parte din
umiditatea mediului inconjurAtor '?i asUel se dilueazA poate fennenta.
DacA s-ar da in felul aeesta albinelor pentru 'Consum s-ar produce
diIerit.e afecpuni de ordin digestiv. Fagurii cu miere fennentaUi. in alveo-
lele lor au pe supraiat! picAturi de apA ea a transpiratie. Sint bule miel
de ser de acid carbonic produs de procesul iennenUirU.
POLENUI.
PRODUqlJ\ LUI
Concomitent cu formarea rezervelor necesare coloniilor in toamnii .... L
1n prima perioadA 's pmmAverii, albinele recolteazA polen care ponte ri
ridieat de apicultor din stup. AceastA opeJatieJnceQ.e dupA 8-10 zil{'
timp in care coloniile sint lasate nevoile de polen

-- PinA aeum douA decenii in urmA singurul obiectiv al reaJizari i !HI 1'-
selor de venituri in stupinli era mierea. In 1945 s-a descoperi t inMlI ('Ii
polenul terapeutica umanA, dA rezultate spectaeulare. In FrllLI\1I
'BeJgIa polenul- se- Vaiorificaprin farmacii, iar lsboratoarele IHl''llL1 L-
ceutice *i cosmetice solicitA folosese zeci zeei de. tone de pol en.
De citlva ani in tara noastrn stnt marl cereri de polen. S-a ridicnL
problema dacA in cazul clnd se ia polenul coloniilor nu se miC!1OI'cllzi:i
posibi1itAtile acestora de dezvo1tare. comp.J!l"ative facute el f'
di-.!ocmaLoolOniile- carara Ii s-au pus nnu-
mite pentru a li se Jua_o.,parte din poienul
il _aqucea in stupi, aveau mai mari de rezerVl!
de JX11en !]i de de stJupii martori, la care albinele au rnsL
IAsafFlloer sa adueA tot -polenul in stup:Coloniile cu colectoere Is
/lctiveazA mai mult pentruaducerea po1enului -lji pentru formarea rezCr -
velor. Chiar dad s-ar Iua udet klg de cpolen pe an, nu con ..
teazl!. pentru ea, cisi s-a calcrulat d ea aduna CO'DSUma 23-25 kg.
In consecinti, stupinele socialiste au primit sarcin1 -ca unele din
sectiile lor sA fie proWate pentru productia mare de .polen, spre valori-
licarea rimcarea lor.
DatoriUi aetiunii hranirii stimulative ell sirop de zahAr l,ii proteinc
.e ajun'ge curind ca odatA cu apari \ia poienului proaspat in natur:J si\
Ie poatA la stupi, tn intlm;pinarea alhinelor ce vin eu
pline, coleetoarele de polen, care Ie silesc sA treacA printr-o eLL
trei rinduri de orificii cu diametrul de 4,9-5 mm. Cum impedimentul
nccsta Ie determinA sA descarce inainte de a intra in stup eel unlit
clln ce1e douA ghemotoace de polen, acesta cade pe 0 pinzA metallcfL
eu ochiuri de 2,5 mm !}i se aduna dedesupt: intr-un sertar sau 0 pungA
din titon.
Dispozitivele se Jlplici!. Ia inee-put numai la coloniile puterni ce CIIL'C
11" un cuib de;yolfat in elipse ce eel putin 60-65 dill! dc
415
plilct Este :;;,tiut di suprafa\a ocupaUi. cu puiet mai ales necipaclt
dctenninli. albinele la 0 activare mai mare de eules polenul. au cit
puletul nedl pAeit este mai intins pe fagurii euibulu.i, cu atir mobilizarea
tl lbinelor eulegt'!.toare de 'polen este mai mare, iar produc\ia de polen
cste mai 'llrcatA,
Coloniile mediocre Ie la putin timp, cind stuparul Ie
ajutA nu numru 'Cu stimulative ci cu 1-2 lagul'i au puiet cApAcit
n\ra, albina aco:peritosre scol?i din colonia ajut4toare de sus sau de al!'lturi.
Aceslea din urma au permanent destinatia de a sprijini coloniile de bazA,
/lluoci dnd stupina este axatA pe produccrea mare de polen.
Dupt'i observa\iile cerceUitorilor ale tuturpr prac;Picieni!os hranirea
eu sirop zah_t'ir determinA 0 mare_ la cwe_sul polenului.
Ounos'cuml cercetAtor eng!ez Free serie: "hranirea al'binelor cu sirop
capacitatea de recoltare a polenuluil.l . Iacute Ctl
acenstl1 stimulare la unele colonii cu oolectoare de polen, de
flirti. aceste dispozitive, au fost conving!'!.toare. "Albinele - sCrie cerreta-
torul - care duc siropul in stup au a'Ceea!1i virstA 'Ca cele care ,primesc J
nectarul de la albinele culegAtoare ce se intorc cu gUlji1e pline.
ocestui activitate - 4eci culegerea siropului -
rnce ca aJbineIe culegAtoare sarcina cwesului de nectar sa
lreacA l a 0 alta cuZisuT polenului.
Desigur cil sbuparul, pentru atingerea propus, va cAuta
locurile cele mai bogate in polen. In aceastA priv.intA pajiljtile lji
de la munte sint foaete bogate pinA Is coasA, dar ele infloresc ceva mai
Urziu, inoeptnd din aprilie-mai. Pin!'!. atunci padurile :;;,i livezile din regiu-
nile deluroase dau mult polen; alunul, arinul alb lji ,negru, cornu} :,;i
loatA flora de sub arbor i, oIera 0 mare bogii\ie de polen. A'Cest cules
cste. in curind urmat de 'un cules lji mal bogat I}i mai valoros pe care it
()terA de salcie, ce slm r!'!.spindite pc toate riurile *i piraiele
Cele mai intinse !}i care tormeaza masive sint inUInite pe tot
cursul Dunarii, dar mai cu seama in DeltA. Sint sule de varietAti -:-
de preferat cele cu fIori mascule foarte bogate in polen I;i nectar. Durata
infloririi lor este lungA, deoarece iiecare varietate are alte termene de
1nflorit: in-oepe mai tntH salda cApreascA - Salix eaprea - sau iovul,
pc care albinele se 1n adevArate roiuri; apoi salda pUngAtoare -
SaUx babylonioa. Salix manda, SaUx f.ro.gillis, Salix pentnrrdina, Salix
vi minalls, Salix 8ucita, Salix cinerea etc. Pe maluri eresc in tufe dese
pur rumarele dune - TamarJx - !oarte dutate de albine, avtnd
un polen bogat in azot.
A,'pOi flora din deltA este nesfiI9itA !oarte variatA terminind in
loonm11 au izma de balta, sulfina galbena. pui'llli\:8, rAscoazele - Chama-
oneria angustifolium care detine primatul. Ferma ap:coll1 de la Tulcea
oreril anuat mutte tone de polen din Delta DunarH.
Dispozitivele de colectare a polenului sint diferite, dar tOBte bflznte
pe acelea-$i principii arAtate mai inainte, deosebindu-se mal muit: pdt)
pozitia pe care Ie ocupA la stupi. Sint coleetoare inaintoo lirdilll _
ca un prid'Vor; aibineIe coborind din zOOr pe sdndura de olcri1.nl"C
,it,u imedint de placa intinsA trecind cu greu pr.in cele trei l"indwr de
ol'Weil tile plli cii active ; ele se cliznesc 5(1 Ie strahatA Ourl'('I\ I' C'
410
tl\til'1.i<:!I'C izbu t('sc sf! ptitl"unda in stup, cele mai multe Ilistnd eel pLI\lil
11ItlilCitt'Uf.a \lnu! din cele doua (ri g. 65, a).
Cu acest coleclor rezultatele ob\inute siot bune, diei in d (!
Nlntitatea ob\inuta de polen, acesta este corat, !;}ra restul'j de iri nlilri
t'l,l mar in stupi, daei\ apicul torul nu face in peretele d in s pate un oriril'iu
I,do .care ei tree cu \l-$uI'inta pe unde se intoI'C in stu-p. In fchd
II!'C"sla ei nu mal stinjenesc cuJegiitoarele in strAdaniile lor de a piitnllltk
In stup cu cit mai mult polen. Acest tip de colector are lji unele mid
In('Qnveniente. Aerisirea este de laptul cli. oriii ciilc sill l
I)(:rmanent de al<binele care ies l?i intrl1. Dadi se lasa orHicii mill
,nllneroase nu se rezuItat"e bune. Cercetli.tol'ii au Incercat plac-i
1'\1 l?ase ori licii; comparativ, cel .mai mult polen s-a ob\inUL
I'Ind placo activA nre nUlTIai 3 oriiicii. ,De aceea se creeazA un CUIC'II!,
lu,tWcial pe Iundul sti.Jpului; se pun doua pene de tier de 2 mm gl'osiJlw
j'ure in alta stupul in partea lui din spate cu 2 nun pe unde se va reall "l.H
1, /lcrisire corespunzatoare.
Apicultorii francezi rolosesc un colector de polen sub ( 1' 1' 111"
(fig, 65, b). in acest caz -polen'lll .ecoltat este !oarte cumt, iar c51durtl
de jos a cuibului deshidl"lat('I11.:'i

,
,
,
, ,{
, , ' I
____ ___ J/'
, ' , ,
I '
b '
Fig. 65 - ColectoaTe de pol en:
n -< \a urdlnLi ; b _ sub capac
polenul chi'ar duca el 110
este recoltat decit la 4-5 "1.111- ,
'Caci este destul <1(' Ill
capAtor. Are neajunsul (,:1\ 11 1-
binele se cu gl't.'1.1 s1\
circule. ,pe sus, mal <ales in pri-
mavaru pina spar generatiilc
noi care nu cunosc decit flccsl
uroini!? pentrn In al
doilea rind ru;;e:zarea mai sus
flavorizooza pierderea unei im-
portante din dildura cui-
bului, care pentru a Ii com-
pensat.a. 'albinele t:rebuie su
1'1,IUlume mai mult din rezervele de hrana din !aguri. Jnainte de mon-
lilt." intregul stup se intoarce C\l 180
0
mascind cu ziare locul unde a
vechiul urdini-$ la care albinele bnt cHeva. ore pina se obu;mu.iesc
i 'l l 114)UO
,tn timpul dod trintorii incep sl1 ias3 la zbor apicultoI'ul f ace un
rotund in spatele stupului pe unde ei ies !;O i intra; albinele nu- I
ele fiind sa circule prin de sus. Francezil
\
,rNlnd c[\ au ob\inut cu acest eoleclor pin!i l a 5 k g de polen de stup.
. , lli.)i nu se inca..
Un alt model de colector este eel construit de colectivul Fermel
",,](loie de III Tulcea. Colectorul este in tim.p $i fundl tL Stlt}nt. hll,
.!Vlml dunr 0 j)rocminen\A a scindurii din Ia\l, care serve!}te pcntru ater:-
.,utI; (undu] tire 0 1aieLura de 35/ 20 em in m.ijlocul c[11"Cifl csl('
In pO"l. i\ie nbli cLl phl()a nct.iva cure inchi de Latal slxlt,.iut din (n\fl $1
11110""1, Im'i! 'll uillC'l(' slut sUi t.e sA l.rcoaca !;ii sil iasn pl'ill uc<.'aMlJ pl rwli .

jl1 7
Sub pluct\ se atlA 0 pinza metalicA zineatA Cll ochiu'I'i de 2,5 mm, iar
sub ell se jnLroduce un sAcuiet de titon fixat pe 0 piacA de lund ce
gllacl.ll.A inuinte sau inspoL Recoltarea se face la 2-3 zile, pentru ca
sflcu le\.ul este indpAtor, dar mai ales pentru ca polenul stind complet
sub fu nd, este ell totul !erit de intemperii. Neajunsul acestui tip est.e
Cn in s6c ulet cad re"li'duuri din ship, dar ele pot :!i eliminate ,prin
vi nLurare sau ",i mai 'bine prin cer nerea lui ell 0 sitA mai rarA.
to lumea Iilpicultorilor strain:i mai ciorcuHI. un colector de polen
CUlllldilin dedesubt, constitu.ind fundul stupului. Acesla este
pro!. G. Townsend da rezultate bune.
Cind stuparul are sarcina de a obtine produe1ii mari de polen, va
proccda la tel oa e picultorH care produc miere fAdnd apicult'urii pas-
Lorala. CAd oridt de bun ar fi locul ales, florile se tree, polenul se
Imputineaza, in ,limp ce in alte par\i la alte altitudini !lora de abia
1ncepe sA inIloreascA. De piJdA flora montana incepe hruse cu doua. plante
l>ogate in polen, zmeurul, !;ii af-iou! urmate de Iinetele bogate in lloare.
DescArcarea coleetoarelor este bioe sa se fad ziloie la colectoarele
de did este foarte higroscopie !}i inceptnd la ora 16
olm.9sfera se CDlectorul de slib copae. se paate IAsa 4-5 zlle
cAci polenul este terit de umezealA !';i ehiar se deshidrateazA parti'iil,
ceca ee faciliteazA apoi uscarea lui mecanidi. De asemenea, polenul
coleetat eu colector de fund, fie cA este de tipul Fennei apicole Tulcea,
lie d este de tip canadian, poate ti recoltat Ia doua zile, did !ji in acest
cnz polenul nu va 1i umezit de intemperii !';i este oarecum aerisit prin
sli.culet.ul de tHon ee stA in suspensie.
Colectorul de polen poate iii lasat in pennaneni,ii la stup in sezonul
activo La inceput dintr-un sentiment. excesiv de grija. ca au cumva s1i
rumina coloniile farA polen in cuib, [ntre orele 12 !ji 16 ridicom pu\in
pUicile active de Is urdin.i!';e; in acest interval de timp temperatura
otmosferidi mare determ'inA exodul albinelor aiarn din stup 9i mai sint
t oarie putlne ,[lori care 'i1?i d'es<1hid corolele intte aceste ore. Am constatat,
iusA en destu) de repede albinele memorizind ore ae oarecare
libcrtate de circula\ie, stAteau pe scindura d.e aterizare a!iteptind dCsehi-
del'en totalA a urdini1?ului. Am rgnuntat apoi la acest procedeu clnd am
observat di '<:Hntre stuparii de la noi care se Ocupau cu produc,la
mndA de polen nu ridicau colectoarele din primavarA 1?i pinA in august.
I::i t"('U1.i zau nu numai 0 cantitate mal mare de ,polen, dar 'Oveau in
stupH cu colectoare pennanente rezerve mai importante de polen deeil
In eel In care nu pusesera deloe colectoarele.
Experien\a a fost. IAcutA !it in U.R.S.s. cu rezultate. I n
I1sUel de imprejurAri .coloniile mo'bilizeazA un numAr mai mare de albin:-
cu\(ogatoure pent.ru culesul de polen !)oi se ajunge la rczultal.
tn concluzie, pHicutele active se lasa perunanent ia urdinil; numn!
ntunei clnd este nevoie sA se !undurile de trintorii mor\i, elc 80
pot l"idica pen1lrU 1-2 are pentrn a inlesni 0 aerisire mtli uct ivlt um
t-idi('ul ( .' \1 pcne de 2 mm oorpul de pe f1und.
PfliP))ul retraS din colecware trebuie pus In U5care penku ('Jiminll-
1'1'11 cC'l nr' 1I.1- 29
1
/e api:\: pc care 0 rontine, care trebuie- su ty(,; .dn plut'! 111
cIrrd deville dc-stul de elastic .o;;i pUllle ri consul'l'Iul f\(' IIlbilll'.
1111
Formarea re1,cr ve)or de polen
Avind in vedere cA am axat intreaga tehnologie pe stupi eu
mlitd, vorn !olosi acest tel de exploatare co atit mai mult la prodUf:CI'C'11
polenului in mare cantitate. tn primul rind, pentl'll di cine fuce polr..'1!
flnilt va realiza 0 oarecare product,ie de miere dupa cum ati
di n cele spuse in privinta ucestei pl'oduc\ii suplimentare, este nevoie nil
nUJnai ca fieeare colonie sl1 aiba 0 populatie mare puiet mult, dar
ilpaOu Jarg pentru depunerea ouillor.
Pentru inreput colonia are nucleul sau ajUlt.Ator care stimuillt ell
Hirop un cutes activ de polen apoi colonia ajutAto81'e- VII
sprijini permanent pe ('ea de baza eu puiet pentru a dubla populH\ liI
cuiegAtoarelor. Ointi ambele unltAF sint egalate ca putere, se inlcre:l-
ICfiZii intre ele primul corp cu Iaguri gata c18.diti din cei de culoat'('
hl<:i!isa, in care ,<'llbinele culcgatoare de polen pun cu preferintli po/e.mil
fa ambele marg.ini ale corpulu.i de stup_ Pentru era. ma\.ca de jo:;
80 nu se 'llr'Ce in 'COI1p, ci sa ram-inA in coriJuJ ei - mal ales dae! eslc:.-
(I(> tip Dadant sau cu doua c<:trpuri ,de cuib dacA este de tip multielajm
- se pune <leasupra cuibului 0 gratie Hanemann. CO.ncomitE"nt se dcs-
Icngil !unduI coloniei ajutAtoare; aiei, pentru ca matca de sus s,)
IIU coboare jOs jn corpul inter calat se pune in locul !undului 0 a doull
Hanemann. Albinele ambelor avind
In'flinte de a face -aceste opl'a\iuni s-a ,pus cite un tampon de vat:1 t'U
parIum, acum se inirAtese in mundi., iar mAtcile rimin in continu,II','
M(1)arate. La nevoie se ,peate pune al -doilea corp eu faguri pc-utl'lI
IlIllen, dar in mijIocul lIar se introduc In grup 3-4 !aguri artHi <'iILIt,
prcferati mult de albinele eulegAtoare de nectar.
Un.ii stu pari ered eli 'UsucA poJenul dacl il intind intI:-O camerA ('.\ 1
aer., dar se cAd dupA tl''i luni polenul
Uscarea polenului este 0 problemli care are foarte mare
Inle am impresia Cel stuparij nu-i dau importanta cuvenitii.
In iU'crarea "Produseie aJbinelor in sprijinul sanata\ii omuiui"
'(!I'isA in colaborare eu dr. M. Ia)()miteanu, sint date 0 serie de indicI'I\il
u",up"a felului cum trebuie sa procedeze apicultorii in aceasta direc\il'.
lJlI polen_ u_mezit de ploaie sau de rouA, \inut inchis citeva ore lntra in
"'t'
ll1er
lta\ie, dezvoltindu-se 0 serie de e-iuperci primejdioase sau translor-
"lI nd unele substan\e pl'e\ioase In toxid. Este cHat cazul unei
Irllfmplari ell consecin\e grave, petrecut int.r-o lamilie de stu pari -fran -
1'''11, producatod !';i consumatori de polen 'Pe care este bine sa-I
111 I)reajma stupinei era muWi sullina - Melilotus albus - bogatil in
\
.. llcn. A survenit insa 0 ploaie, palenu! lin .corectoare s-a umezil, dar u
fillt totuili pus 18 U500t <lupA citeva ore; fAra sA J?tie consecinv,'le, all ('011 -
'UlmH din el <\.'';8 cum faccau in ll1'Od dbiJ?nuil 9i intreaga familie a lre-buit
It flc inler nali.i de urgen\li in spital, de abia reuJ?ind sa - !'ie salvatii. Car' t-
tlJlll CHlIza'! PolcnuI de- sulfina contine cumarina, un produs cristalin
"11 mlr'()s fO<lI'Ic- pl1icUl pc cfll'e- I au unele planbe cum este in spec;illl
1I111rlll/I: dUII)J' iti'i mil'osul ui sAu ,pHicut. este !olosit pentru eSCn\l', ])111'-
rUlnll1'i 1I!'Olllnli:t.:.lI'cu tUlunului; polenu l de sulfinA esle CO<ll'tc bUll
. ! )) 11'1('11 1 Itl gust. DuC'tl ('sic SlI PI.JSti unui pr-oces de rCl'melHal'c, {' wl'lIlI'ino
411)
M.' transCormfi in dku.1ntlTOt, 0 anticoD.gulanta .care in doze
rn/ll'i provoae,ii hemoragii interne grave. Memlbrii familiei stuparului
cll-at , eonsumind polen olterat in urma ploU, s-au intox.icat !?i ou greu
lIU putut ri salvati.
Cum polenul a intrat adinc in terapeutica umana, stuparii care
iI coleeteaz:\. au mari rAspundel'i, riscind viata ollmenilor !?i totodata !?i
n albineiot:, carora Ii s-ar administra polen alterat in hrana de stimulare.
De aeeea polenill ori este uscat; cum YOm arata de indatA, ori
dacii cineva vrea sa-l pastreze proas}Xi.t, trebuie sa-I tina in congelatoare
10 _2
D
C; in !ipsa congelatorui1,li se .poate pAstra in amestec cu doua
par\i zahar tos, in vase ermetic iochise eonsumat integral 1n uIiha-
loarele ore cup!\. desehidere. Unele lucrAri recomandA sa fie amestecat Cll
miere. S-a eonstatat jnsa ca mierea Jiind in mod normal higroscopica
nbsoarbe apa din polen se dilueaza, Chiar dadi este cristaiizata. Ori
- este .!1tiut - di. 0 miere diluatli. este expusa fermentatiei, caci daca
ea are Un procent de apa mai mare de 17%, in masa ei se dezvolta. eJe-
mente fermentative care, incorporate polenului, ;pot dUDe la intoxicatii
sau eel In moditidiri digestive serioase, ce afecteaza .!1i ficntul.
PericoJul mate de l11teni!'e a polenului sau a pasturii dio Iaguri,
opare atunci clnd sint Atunei pe supraIa\a
fllveolelor se iOrmeaza. un mucegai, produs al ciupercii Pericystis alvei .
Agentul patogen al polenului este format dintr-un filament micelian
eare evolueazA pina la starea de spori in timp'lll iernH, pAstora este
ataeata de spori care se dezvolUi. pe supraiata sa ", i In interiorul masei
di n alveole. tn coloniile puterniee unde se men\in-e 0 tempet1atura potri-
vita .!1i nu existi1 umezealA, sporii IlU pot. ac\iona. !mpachetarea colo-
uiilor la iernare se impune.
trsC81'ea polenului se "face cu anumite dispozitive fiind intins in
straturi de 1 em grosime pe rame cu sita deasa, unele deasupra
euibul ui coloniei puternice, ddicind podil}orul s;i acoperi nd suprafa\o
poienului cu un tiron; din capac se ridicli perna pentru ea in timpul
zilei, tabla acopet1itoare a capaculU'i, care se inclnge l-a raz-ele solare, sA
transmitA cAldura asupra tHonului !?i a stratului de polen. Cum iotr-o
ramA incape 1,5 kg polen, deci productia de la 8-10 colectoare, iar
lIscarea dureaza citevs zile, vor trebui alese citeva calomi puternice
pentnl aceastA oper atie; rama Cll polen pus I s uscat deasupra euibului
i ea podi>r, iar polenu! fiind di.u condudtor de clildura, cuibul
de jos este avantajat procedintl asUel; noaptea insA ventilatorul de In
capac trebuie inchis, mai ales dacA timpul este noros baromelrul scade.
Fac. foarte stuparii care usuca. polenul Is lumina soarelui. Pro-
teinele din el, aeci un,a din cele mar impbr tante componente ale pole-
nului suferA degradari importaiJ.te, ca ;;i enzimelre de altre!. Polenul
din orice fel de useator se tntoarce u:,;or ell 0 odatA pc zi
numai in orele calde, c1i.ci altfel el :!Hod higroscopie pina se punc de
acord eu temperatura de aCara absoarbe umiditatea in graunciori I:li usCU-
rea se
Miirimea uscatoruJ ui va f i in raport de numarul stupilor de III
cUl'e sc rccolleaza polenu!. Pentru stupinele mid estc guli ci{'IIi. Uti
ShLP un SCl'kLi' cu fund de tab15 eu nisip inclilzit Oll (l 1, IIIIpfl II!'
'I:':U
petrol ori eu un electri"c. Temperatura de lIscare nu Lre-bui(' S:L
40--45
D
C, did polenul !?i-ar pierde din sale COIll -
ponente. Pen1..ru a controla permanent temperatura, in mljlocu l
euiui se introduce un tennometru care are grada\Hle la vedCJc. Mct Vtill
nu este insa sigurA caci stuparu1, datoriUi multipleJor lucrAl'i in p1"l -
sadi, ponte uits sa supravegheze temperatura in mod regulnt. Ik
arees, un bun usditor l-am injghebat dintr-o dodtoare a1'tiJiciul;"i !k
pui in:ealzita au petrol, dar care are un termoregulator ee nu pcrn,lIt
ridicarea temperaturii interioare mai mult de 40C. In interior mn anw-
najat 0 serie de site pe care sint iotinse de titan pc cure
polenul in strst de 1,5-2 cm grosime; cum sita de sus eslC l'U
polen'll} eel mal useat, pc masura oe sila se retrage, toate eelelaltc
rldieil cu 0 treapta, iar jos se intinde 0 sita cu polenul PI'08Spfl\..; 111
(elul acesta se pot usca zilnio circa 2 kg polen.
Un ,U5'CAtOl' de 'polen bun (fig. 66) pentru 0 stupina mica (' .. 1
01 lui Lalal alcAtuit dintr-o cune de 0,45/0,45 m i nu\t.1i lie
0,54 m, montat.A pe patru picioare de 14 em. UscA.torul
fire douB. sel'bare in partea superioara sub ea-
pacul pI' ins in doua balemale. Fe mal'ginele later ale ale
capacului se raW1 0 serJe de orrif'icii para"lele de ve.nti-
lare, pentru e'V6ouarea umidita1,ii din interior. In partea
de jos se alIA. un reflector ell bee electric avind !ila-
meotul de dirbune de 32 lumini (42 wa\i) la 110 sau 220
volli care radiaza ealduNl de jOs in sus. ReflectO'ruI
are -un cordon de 2 m lungime! eu care se face legatrul"8
}-o priz-a de .eontact. UscatCIrul are numai sertare
Cll ratrui de 3 em inaWi; la fund se ana scrtare mo-
bile cu oite 0 pinzA metatieii. galvanizatA pentru a nu
rugini sub actiunea vaporilor de eUmina\i de polen.
=
=
;::--c
Fig. ti6 - Us'
cdtor de p()J CII
tip I ...al al CU
un bee l'il'( .
tric de 40 wa\i.
Sertarele se sprijinA pe cite doi suportJ. in
laterali. Primu1 sertru' eu polen sta 1a 8 em dea-
tluprn refleotorulul, ,iar al -doilea Ia 10 em. Sbmt\.ll de po-
len pe fjecare sita cu rama est.e numai de 1 em, adidi
SilO g ,pe iiecare din ele. OdatA intins polenul pe aceste
lite, cordonul se leaga.. la prim! de contact unde sUi ore, dup..1. cat'e
lie seoate din prizii, iar dulapul ramine inchis i ncA 0 ora. Apoi se
ric polen prima ramA de jos, realizindu-se din cele 800 g polen llmed
!Hunul 600 g polen us"Cat; de data aceasta rrona de sus se cdbonrfl uea-
lupra re!lectorului, iar sus se pune rama goliUi umplutA. aeum eu poler'
proaspat. in cantitate ; de data aceasta desehiderea useatorului cu
1>oIen se faee dupa 4 ore, di.ci polenul de pe f'8ma coborita era dC' j ..r
In parte useat. Opera\ia se repetA dup<l aIte 4 ore, adieu se sconti.'
f;ordonul din priza, se lasa useatorul inehis 0 ora, se retrage rama de
Jos cu polenul de pe ea, se gole!;ite, se in-carca din nOll , sus.
t't'OCedind astJel in 24 de ore se pot usca 3 kg polen, adicA aUt cit :;t'
r(!colteaza normal pe zi de la cele 50 de eolonii care calecteaza polen.
k"olosul mare 81 acestui tip de uscAoor este ca rel1ectorul ell lampil lu i
llicctl'ica nu ridica niciodaUI. temperatura peste 45C. Cu asemen(': 1
II lIcl\ lom-e t li.ll'll l se usucA intr-un sezQn 600 kg polen.

Polcnui .!IC considel'a uscat atund clnd strins intre degete nu sc
flll'iml\ellza. produclnd un sunet de grAunte useate dud este vinturat
cUn tl'-Q mind pe cealalU1.
Un bun usc!tor la expJoatAri mari - pe cale industrial! - este
unul eu vid 'Care ,usud polenul sub actiunes uoui dis,POzitiv cu IAmpi
dcasupra unei bande ruIante; polenul sUi intins instrat de
10m, harrda est'e actio nata de un mi'C motor electric, ce ,parcurge ineet
dl'umul de la alimentatia bandei .'?i pina Is terminarea uscarii polenu-
lui, in 24 de ore; temperatura de uscal'C nu 45C.
TndiCerent cum ar Ii conceput apal"atul cit 1j:i metoda de lucru
pentru useare, polenul cald nu va fd scos dintr-un aparat inchis declt
dupA ce polenul eoborit temperatura la nivelul celui din camerA,
deci el trebuie sA se rAcoreascA acolo pe loc, oprind cit:cuitul electric
pinA atund ; polenul seas alara cald va absor.bi vaporii din aerul incon-
jur<'itor, iar mai tirziu Uscarea lasoare este interzisa, po_
leo'UJ suferind pier-deri de suJbstan\'e valoroase. -
Dupa uscare polenul se cerne, se pune in saci de material plastic
i se aplicl un tratament contra ddunatorilor. In aoest scop apicultorui
florin Henganu introduce [pinl!. Ie fundu} sacului un tub de cauciuc
' egat In 0 butelie eu bioxid de cal,bon din cel ce se la umplerea
sitoanelor ; se desehi'de robinetul "de trei ori cIte 30 de secunde. P 1'Qba
eli sacul me plin cu gazul respectiv se lace prin aprinderea unui chibrit
!tus la gura ,sacului, Urn .a aprqpia chibritul prea mult, Gaci polenuL
u$cat este in!lamabil. Dadi chibrilul se sNnge este dovada ca sacul este
umplut cu gaz. Atunci se -retrage 'bubul de cauciuc !;ii se leagi!i. sacul eu
polen strins la gudi. Un astfel de tratament este suf.icient sa se faca
ItdiltA in vara se repet.a. in toamnl!..
Polenul useat poate Ii dat in hrana albinelor numai pulveriza't
rOBrte !in eu 0 eleetriea au a turatie de 1 000 ture pc minut :
IMruclt contine grSsimi poate sa fie !rlnata, eu
putbere ; de aceea el se amestecti mai inainte cu 0 cantitate egalA de
zllh8.r t os. Polenul nu se pulvenizeaza declt pentru 2-3 zile de eoosum,
dici ri!i.mioind mai mult timp sub aceastli formA grasimile din polen
rlncezese !;i i polenul este in parte alterat !;ii reiuzat de albine pentru a-I
consuma, pierztodu-l;ii 0 parte din proteine. Poleaul destinat comercia-
lI1.Arii se predli aumai sub forma de grauncioni, W?a cum Ie-au preparat
olbinele, prin prelucrarea polenului proaspat. EI se pastreaza bine in
Vijse metalice, de preferat bidoane mari din cele de lapte, ee se inchid
c.rmetic sau In boreane de sticla incasabilii , de culoare inchisa verde
suu maronie, pentru ea lumina sa O'll inlluen\eze negativ valorile po
cli re Ie con\ine polenul; borcanele sint perfect inchise ell \ipUI..
Polenul n-etratat este atacat, pulverizat .'?i distrus de dOi daunatori
p1"iculo$i : coleopterul Silvanis siri1lamensis, mie de 1,5-2 mm l;ii de
Carpoglyphus lactis. Ei sint prin metoda dcscrisii mai sus cu
carbonic, sau to lipsa, se poate Colosi tetraclor ura de carbon punind
(teU$upl"a polenu:lui din sad sau din boreane, pc 0 CarIurioal'A sau cil pft-
eel de Labi a 0 mica cantitate din acm produs chimic, care in contucl. l'U
neru! se volatilizcaza repede. De aeeca, imediat ce se pun 25- :10 g ill
df pikc!, slIeul sau bidonui se inchlde cnnebic, iar gazu! cc s(, dcglljt\
,I :!:.:
fiind mai grcu dccl'L aeru1, strabate intreaga masA de pol en din amhn-
Inj udde Substan\'a di5truge chiar ouale, UuA sA n1t(' -
reze sau sa. sehimbe eontinu1Ju\ polenului. Dupa 24 de ore polenul 8(-
tntinde pe 0 masA aeoperitB. cu hirtie curat8. pentru a se aer isi, CH apu1
dupa 10- 15 minute sa fie pus din nou in sad sau borcane.
PlistI'{lrea polenului se face in camere ierit de ger, 'care-i daurl C'i l"t. Ii .
Gerul cruar numai de _3-4C aCeateazA valoarea polenului care Wllt1
o[el"'it albinelor Ql. hrana nu est.e digerat bine, iar colonia poole l>1\
prezinte fenomene de W?OBt"A tintoxica1,ie.
Analiw potenului nu tre-buie sA se limiteze numai 18 procedcclc
organoleptice, pentr.u cl.. este posibil ca unii stu pari sA usuce polclHl1
mtr&t deja in fermentare, transforrnidd dueri'i din componen\u
lui in al\ii toxid, .sub actiunea umiditatii . De aceea laboratorul Va t rcbui
s4 analizeze nu numai procen.tul de apa, ci sa facA teste bi'Ologicc
llnume : '18 un numAr de cobai sau larve de g.reier li se servesc zjlrric tlmw
mid de polen, timp de 10-12 zile, din fi ecare cantitate de polen adus III
analiza. Un polen care a fost iermentat urnde aceste animale Inrvc <1 (.'
greier. Deci , partida de polen din aceastil calegorie trebuie nu 011 11111'
reluzati la ci l;ii _ pe l oe - denaturata cu petrol, pent I'll H
nu mai Ii pusa in circula\ie, puUnd constitui pentru consumatol'i 111 1
perkol gra/V.
PASTURA - LOCALIZAIIFA
POLENULUJ I N FAGURI
Stuparii care au sarcina de a realiza mai mari de polen
pl'in aplicarea 'Unei tehnologii anumite, pe linga reez.rva de 'Pcf1en ei
trebuie sa. 0 rezerva de p8.sturA atit de necesara Ia sfirliitul
iernii, dnd in ianuarie cuibul incepe sa se infiripe. Apoi, .pina 1a apari\ia
polenului proaspat. dupA ef-ectuarea controlului de fond, in prima parte
a primaverii cind cui'bul trebwe ajutat sA se dezvolte cit mai mult !ji
mai repede, In stup treb'Uie introdu11i taguri ell pastura, hrana care este
de trei ofi mai valoroasa decit polenul. De asemenea, prezen\a pasturii
In primele douA luni de toamna august l?i septem'brie ajutii enorm cuibul,
tncit coJonHle intra in i arna ell multe albine tinere.
pe care stupaI"Ui trehuie sa 0 aplice oonstA in aceea ca
.. de marelui cU'les, In mod periodic, sa retragA din stup
faguri i plini eu polen punA provizoriu in corpuri goale de stup
stiyuIte, lipite la incheieturi sulfurate pentru a nu Ii atacate de gasel-
ni@.. Opera\ia se repetA Inca odaM dupa 10 zile de la prima sul1urare,
pentru a ucide larvele de gAselni\ii ce ar Ii aparut in acest limp din
ouille depuse de dl1uni1tor,
Retn'i.gindu-i din stupi, dar liisinti aeolo totdeauna 1-2 Iaguri.
,."}Ibinele se intrec a aduna polen mai mult; in al doilea rind, cttioul
nu va Ii blocat; in locul fagurilol" cu polen retra.!;ii, stuparut pune altii
10t de culoare inehisA, prelerati de albine pentru depozitarea polenului.
In momentui dnd apare un cules mai abundent in natura, iar stu-
pului eu douA matei i s-a i ntercalat corpul gratiile Hanemann,
cum am arAtat, in eor pul al doilea de cuib se aduc fagurii cu polen
mai Inainte, -spre peretii 1aterali ai corpulu.i ; atbinele prelucra-
t.oare pun peste polenul ttans(ormal in piisburA un strat de mier-e cruda.
Ceea ce se in,timplii acolo am arAtat ci no am vor:bit des pre pol en pl\ s-
LurA, fara a vA deserie te'tmica de a obtine acest pret ios produs in cl:ln-
mai mari, pe care 0 YOm face in continuare. Dupa ce micl'ea
care este acoperita piistura se coace sub actiunea grupului socilll II I Vl'!"t-
tilatoarelor, albinele 0 capAcesc !?i astlel pastura este i zolata ntit dc stl'll -
tul de micre ce sUi. deasupra, cit 'I,'i de capacelul de ceara. Cind c'ulf'sul
tncctenzli, fagurii ou pastura sint definitiv retrs!ji din eorpul III doilL'll ,
\1I1(1C sint inlocuil i cu goi, gata fi e pentru Ca m<.Ij,C'a sit (I('IHLI HI
oun acoi(l, fie pentru a n <lepozitatri mi('I'l';l cl(.' 1 ..1 lin cull,s lIl' IlHiI"I',
4:.!1
tn slupii Ortzontilli :formarea rezervei de Iagul'i eu pastUI'U S(, fl1" ('
lu fel , puninrl insa iagurii eu ,Polen la cuj'bului, unde
Ctlbinele depo",iieaza mierea; aJ?ezati acol.o, albinele oompleronz1\ &1'111 111
lor eu miere !joi ap(H odatA fagurii 'CU pAstura s int la
pas-il'are,
Pentru orice colonie rezerva de pclshura trebuie lie de pCll1'u
Iaguri. Pc1strarea fagurilor cu pastura cere 0 deosebiti\, rik,
printre ei se mai pot 'afla din cei rama{ii nedipaciti chiar lara stl';)\..1I1
o('operitor au miere. Pe spicultorul ii aeapedi eu zaMr pudrfl ,';0 1
tt depoziteaza feriti de '8.t6cul gaselnitei - a,s cum am arahlt lnnl
toain-te. TotodaUi mai are un inamie care atacii in masii.
dAuni1torui CZycop/tagust domesticus apis care se in Ir\zi le sou
dulapurile eu lagun linuti in camere I\.lmede,
Pro!' E, Zander scrie despre acest daunator, cii intr-o jarn. i-u dI s
tl"llS 250 faguri eu pAstun'i., Pentrucomhaterea lui se Iagll1'ii III
&t.upi verticali in stive de 5-6 stupj inchizind spatiile eventuale (lint I'"
corpuri prin Hpirea de de hirtie cu pap: peste striva cu corpul'i Itl'
pune un magazin gal, iar in interiorul lui, deci pe suprafntfl r:tlnclnl'
aorpuri proin lipirea de de hh1t..ie cu pap: peste sbiV'a eu ('ol'pur' j :11'
concen-trat de 30%, seama eli. form'Olul are un ti t raj mll)(i l1 1 fll '
deci .la 3 litri Lormol se adauga 1 litru apA. Nu ,trebuie mXritl\ I1ld
dOZ.B, nici cli.ci atund piistura se Sc
mult, incit albinele abia 0 pot digera ell mare gl"eutate. Deasupt'll
tlnului se pune un stupului. Opera\ia SC 1' C' pCII\
ociata la trei tuni pina in primavara, dnd loti fagunii cu paSH1l'i1
t1istribuie la stupi, urmtnd a-i foiosi in aeel an,
Camera unde se depoziteaza stivele de faguri cu pastura trebuic s!\
ric 'perfect uscatA, caci mierea ce acopera pastura !lind
II'bsoarbe a parte din umiditatea mediului astCel se alt.ereazil, 'rem-
pt.'l'atura rea rnai 4ndicata.: intre -2 + 16, Fagurii care 1IU c ilCV'l l
IIlveole ataeate. pot fi iolooiti, eliminind pastura de acol0 expun'inrl
rugllrii 1a soare, care este cel mm bun dezin(ectant contra tutural' mi-
(t() zclor. In august, se dau coloniiloc cite doi faguni ell p3stma, Albi-
netle formeazA astfel rorpul gras.
o pAstura care este invadatc1 de mucegai poate fi eliminate. ('omplet,
din ragureie care apoi poate fi foIos'it, dad se scu'funda aeel Jagurc' in\..l'-o
(tvlutie de 2 ,g 'bicarbonat de sodiu 1a litrul de api\, ufllde ramine J 2 orc ;
\.'lIle mai biue dad jnain.te de a !i scufundat se cu nccasli'i
Aijlu\ie supra'Ca\a lui ca sa. patrunda in adincu1 tuturor alveolelor um-
pltndll-1e cu respectiva.
provoaca 0 vie e(ervescen\a a 'pAsturii care
V01Ulrtul lese din alveoie, jar pentru eliminare, fagurii se centrHu-
in extractor. Goli\i de pastura infectaUi. ei se umplu cu ap.1\ CU1'lI li\
Inl f'U un pulverizatm', se spala bine la un robincL apoi uS<:<1\I, pol, rl
rOlllollt.i 1n Cflntin ll are pent!' 11 accluf)i scop.
'1"5
FaguI'lii cu pAst.urli siot loarle sensibHi 18 .1rig umezeaUi.; coi
\'in iIllbr-o oomerA 113 0 t'eJl1p'ratura inwcatii cu 0 umiditate
uLmosferi'CA de 60-80%. 'penfu.'u <a nu inghe\a. cAd a1binele doici nu
pot puiet cu a astfel de pa,sbura ce a lost tinuta in gel', Cind ea
sc ,pune in stupi trebuie fie acoperitli de aibinele ghemului, atit in
iuma, cit in primaverile reci dod uneori termometrul mai roboara
zero grade. De aceea, st.uparii canadieni, pentru a nu aVea surpr.jze
nepUi:cut.e ca pflstura sa fie distrusa deger, scot pastura din depozit
Inbr-o zi rece, dar flU C'U gel' aspru; .eear:a !agurilor devine casanta 13
!' ece. FUnd apoi du!?i in laborator, fagurii sint taiali in H",ii longitudinale
cu un cutit ce t['ece drept prin mijlocul alveo1eior; fi!?ille cu ceara
d\citii se freaca intre palme; ea cade In Iarime, jar pastura ramine
Intacta ea ni ",te prizme exagonale. DupA <Ce se vinturA rbucA\.elele de cearA,
pt\stur a se trece prin ma!?ina de tocat carne, se pune in borcane de sticlA
colorate, fill' se toarnA un strat gros de miere liohida care izo':'
icaza. perIect aceasta IpastUrii tocatiL tn primAvara. ea este scaasA din bor-
canele care au- fest Dine pastrate in camera - a",a cum am arlitat se
umestedi. cu miere semicristalizata facindu-S1e turtife care se afera albi-
HeLOT pe de tiIon puse peste rame deasUipra ghemului deci
sub Cind temperatura de madi este peste 12_14C, se pot pune
Caguri cu p4sturii li:nga cuib. Acesta va lua 0 extindere mnl'e -5i curind
vor apare genera\ii noi de albine ce vor realiza marea de polen.
Rezerve mari de polen de porumb
Observind cli toamna aIbineIe culeg polen de porumb din oulturHe
pentru furaj, doi apieultori romani E. Constanda D. Stoi-
culescu au scuturat paniculii porumbu:}u'i $i I-au oferit albinelar in IAzi
Inalte ; ele I- au consumat eu aviditate.
Luerarea a dat rezultate !}i mai bune adunind panieulii in momen-
luI clnd vinul flarU a inceput deschldc1 sacii polinici. Atunci nume-
rO$i lucratori intrA tn tarla aplecind U$or paniculu} intr-un sac de hlr-
lie pur.tat alAturi, il rupe de sub inflorescent.it Intr-un sac intrA 150-160
puniculL Lega\i la gurA sacii sint transporta,i in gospodarie,
tntr-un pod al ,unei magazii aooperitA cu tabla unde se pun clnci-iase rin-
duri de paniculi cu virful in jos, pe sbelaje fAcute din sirme
fntlnse. Sub stelaj slnt puse mari folii de material plastic, DatoritA tem-
pcraturii delicate din pod, paniculii deschid anterele polenul cade
Ie 0 mica lovitura data sirmelor. Se lasa acolo 4-5 zite in timp ()('
lu-crarea in cimp trebuie grabita, cad toatA tarlaua repedc, iur
unterele panioulilor se desChid pe rind tn inflorescenta, incit in 10 zOe
nu mai rAmine in antere nici urm! de JXllen. Se obtin cantitii.\i impol'-
tnnte de acest pre\.ios polen daca se 101osese lueriitori mai mul\i in z\lek
cit tine in:rlo1'iren p'lOiouHlor. Intr-o zi un lucrator abia nhli.,('
:100 f,!. 1;; 1 l'stc fO(ll'l{' ciici porum'hul flll'C' parle din pillfltdc uOC' IlI!1

iIe a carol' pOlen este pUI'tat de vt nt !ecundeazA clclI)asi'i n
invAluiti io irun2e (fig. 67, 6a, 69).
Cind toti pan'iculii s-au uscat deplin, ci sint de pe sil'ln('l('
stelajelor !?i bAtuti in pod pe Joe. tot pe foUile de plasttic, obtinlndu-sI'
astfel inc! 0 cantitate de polen din pleava rAmasa jos. Polenul din SCtl -
lurare 'pr'Oprie este eel mai valoros de aceea el se stringe inaint.e d,l'
n bate paniculii uscati. S-a observat eli ",i pleava oIeritA in hmna 11111 -
malelor din ourte - piisAri puroei - determinA 0 deosebitA crc.'jh.!I'c
In comparattie cu aUe animale ce nu primesc asUel
de hrana.
Uscarea acestui polen scuturat se face in
l/ivi de tablA lpuse sub capa'cele stupilor; el
clfte intins in strat 'de 1 em grosime deschi zind
ccle doua ventilatoo.re de la oapace se formeaza
neolo un cu.rent de aer caJd care elimlnli uJTridita-
lea din e1. Se poate uSC'a !?i in pod, liisindu-l in ;..--


tlesch:iZIOO geamul podulul. :::=:::
4
IHrat pe foliile pe .eare s-a scuturet 9f:
Cind el nu mai are decit 6- 7 gmde de umi- 5'
tlitnte se pune in borcane oolorate sau din oele
-i ()bi!?nuite pe suprafaWt cArom se hirtie al-
bu&tra, caci pol'enUI surera mOOlLidl.ri imporbante
dacA este expus luminii.
Polenul de porumb se of era in sped-al toamna
IJtJfd albinele nu-I mai gAsesc in natwrA. El se pune
In stNlt de 1- 2 em pe !undul unei lazi mai inslte
l)Cntru ca albinele sa-l ia trecintl prin el. Ridi -
2.
Flg. 67 - P,micu!u! til:
porumb :
I - sec\!une.ll. ; 2 -
oolecloar e : 3 -
4 - panlculul ; , - \lJ ...
C1lndu-se apoi in zbor plana't 0 fTli.ca de la supl'aIat,a stra-
tului, ele il curiiVi '<ie pe pAros al corpului eu periu\ele de
Iii picioarele antenosre mijlocii , indesindu-l in Polenul fHnd
fonrtc fin s-.ar risipi dacA s-ar da al ara in natura. De aceeil
jI(' 1 mai bun loe pentru 'lade cu polen este cabana cu Larg deschis.!i
llndc albinele slnt atr>ase cu 1-2 Iaguri ell miere neclipacitA. Odata cc
1-


1, 1[/

... ---..
fl r/. 68, - Stelaje pentMl usca
'panicUJelor :
I - ; 2 - panlcul1 alcUl t! pe
tI, III II ; - fulle POIIet\len pentru
p<)lenUI UL.
I

.. 4". -t O <101M ... -
Fig, 69 - Magazie custelaj(' .
I , II. ill - stelaje e.aJale : I _
Cl.l10&" tnu-e sielaje: 2 - KIl!I'.' j ul
"" Ill'me: J - fOliC p<lUL'1.II ,'., .,
pc!nlry cQlectarcll 110Iol., ... 1 ... ,
'1:.l7
o pnma serie de ",Ibine au dat de lada 'CU polen, acti-vitatea ",borului
1m att'age ",colo pe celelalte culegatoare din stupii prisacii, care se
inh'eC in a-I culege cit mai mult cit mal repede.
EI mai poate fi oferit albinelor in stup deasupr a ramelor sub
unde Be pune 0 bueata de carton gudronat .pe care se of era
zilnic albinelor 1-2 linguri de polen; in eel mult 2 ore nu mai riimine
niei un grauncior. Sub aceasti'i forma el este dat albinelor in prima-
var a eind timpul este mai rlicoros albinele nu ies din stup. Valoarea
polenul ui, dupii trecer"", celor 6--7 l uni de la recoltare, mai pierde
din pretioasele lui componente; de aceea hranirea eu polen de porumb
dil rezultate mai bune toamna, diei ehiar dacil atull'ci albinele nu- I
consuma integral, prisosul il transformli in ,piistura care e de 3--4 ori
mai valoroasa decit orice lpolen oot sub ;forma degrliuneiori.
De areea, in primavara, pastura din polenul porumbului este oferWi
albinelor sub forma de turtite care se fac dupa urmatoarea formula sta-
bilitii de cercetatorii de la Insfututul agronomic. Re\cla este pentru cinci
coloni i carora Ii se otera turtite de cite 450 g. Se umezesc 180 g polen
cu 100 ml apa diz9lYa 900 Lza:J\ar-ln 450 mLapa- ca1da.
Polenul umezit se lTiianinti'i bine au apa rece cu 0 Iingur a de lemn,
adaugindu-se 540 g faina de s oia impreuna cu siropul de zahar, ames-
tecind totul pina se obline 0 pasta omogena. Pasta se intinde pe 0 plan-
de bucatarie in strat de 1 ern, trund din 'a Cine are polen
mai mult poate mari cal1titatea lui cu 500;. i n care caz se reduce
canti tatea de simp. Tuvta de 400-450 g se of era coloniilor puternice
sus peste ramele cuibulul pe 0 bucata de 1ifon ceva mai mme
ca turt"" pentru ca sa fie acoperita pulin eu marginlle tifonului. Peste
ea vine "'poi capacul. Se controle-aza consumuI ei care tre-
buie facut in 10 zile, dupii care se da 0 <llta dozii daca prima este aproape
gala consumata. Ooloniile mediocre nucleele vor primi turte mai re-
duse, ca sa fie eIe integral consumate; nu este bine sa riiminii prea
mul t timp in stup, caci poate incepe un proces de fermentare nedorit .
Unii apicultor, - cum sint cei din jurul Devei, unde muntele de
sub Cetate acopent primavara de aIun corn, of era 0 incin-
tatoare - We crengute cu fIor; ce au anterele gata sa se deschidii, Ie
du:c in casa Ia caIdura, Ie pun in vase cu apa sub care cite 0 coala
de hirtie. Amentii florlle de corn se deschid, revarsa polenuI pe
hl rtie, de unde este luat pus l a uscat dindu-I apoi albinelor in stup,
cAci in timpul infloririi acestor ar!bori vremea este adeseori rece, iar
albine!e nu ies la eulesul lui. Procedind astle!, coloniile sint mult aj utate
iar cuiburile lor se dezvolta deosebit de bine.

$(J privim jocul combinat in chip
de minunat al plantei. impreunarea
Impletirea matematicd a poliniilor .. .
(M. MaeteTlinckj
POLENUL :?I POLENIZAREJ\
IN SPRIJINUL AGRICULTUJUI ,
POMICULTURII :?I VITICULTURLI
De-a lungul mhlioaneIor de aiti S-'8 fOI'llat Intar it i n natur"
aceastii infratire, intr-ajutorarea lntre floare 'ii albina. Acolo unde el -
po.lenu! - nu este prezent, rodnicia nu poate ft . Ciod primii
englezi au aj uns in Australia eu ctteva secoIe in unna, in livezile plan-
tate ]jnga lor, au sadit int re ilite soiuri de pomi r oditori peri.
care spre rlezamagirea )or fara sa rodeasca, cad acol o al1ll1('
- dnd uatorita fr!>mintarilor piiminbul ui s- a rupt acest continent dill
bl ocul asIatic antarctic - n- a luat cu el IIi .aIbi nele. Abia dnd colo-
au im'Portat cit'va st u pi iar abinele au inceput sa aju!e In pole-
nizarea perilor, abi a atunei a aparut mdul in acel colt de lume, fru-
moasele sucuIentele pere, cum .erau eel'e din fosta lor patrie.
Aceasta opera de completare a naturli acoIo unde procesul nu al'e
loc sau se face insufieient se polenizare dirijata. Luerarea de
transportare a elementu'lui mascul de Ia 0 floare alogama I) la alta, de
preferat pe a It por t dedt aI pomului respectiv, venit din afara corona-
mentului sau, poleni=e care se face de catre albine alte insecte, este
dcnumitii poleni zare entomojila. PoIenizarea se mai face pe aIte cai
In "Ite plante a caror polen este de w;or incit vintul il ia, il inalt1l
.1 II duce ca sa polenizeze flori Ia mari departarJ. Este pol enizare
onemofilil . J\!poi apa piisiirile aj uta ele la fe'CUnaarea a
tiorilor altor plante. Insectele, insa, def;in primul Ioe in aceasta operii,
(Ad 82% din plante sint fecundate cu aju1lorul lor, ia r dintre ele, 3/. si nl
rl' prezenlate de a:lbine, care p<!rtiQipa pdlenizare in mare masura.
Odati'i "CU ilorile rplantelor fanerogame au aparut pe p1imint insec-
"Ie; unele eslelelte i n decursul millioanelor de ani s-au adaptat
811 re rind modificiiri structur ale. De exemplu, la .pl antele dio;ee ') une!'e
flOAr tii flori femele altele flori mascule - cum este saleia. lntre fl ori
, I albine S-'8U creat legaturi strinse de existent1l : floare<l of era nectarul
flcnlru brana aIbinelor polenul pentru brana puietului a i ntregii
iar a:lbinele ii da ajutorul sau tla pdlenizare deci la pro-
,hWcrea seminteior ee asigurii plantei perpetuar ea raspindirea .
. ) tlLogamtc _ polenizarea 1ncruc1$atA in cadrul specli.
't aiQlce - plante unisexate care au florue mascule femeie pe lndlvl:tl dCosebl\l Ai
"'fllI,...,,1
'12\.1
li ltil. {led eli freest polen pe care l-am dleScris ma'i inainte int.er:v:ine
nu n\Jmai in productia sliupinei noastre, dar in agricultura, leguml-
cl.ll t urA, vWcultura etc. etc. In productia vegetala exemplele sint multe,
dnr aiel Vom da cUeva mai caracterlstice: in planta?:ile marl de mAr de
la noi de portocali -din ltalia, acolo und.e se due stupi pentru poleoi-
pl'oductia se au 31,17%. fructele cresc ca volum cu 15,40%,
ilu' z.:1hiiiUI din ele se mAre!jte <:U 15,200/0, In Maroc un man'darin dA:
40 kg Crude ciod Jipse'sc stupH din imprejurlmi, in Urnp ce Un man-
d urin care are in apropiere al-bine dA 100 kg mandarlne. Migdalul dA
fourte abia 1,500 kg de tiecare arbore, dar dud p>omii au albine
I:>cntru polen izare pl'oduc\:ia este de 10,5 ,kg <Ie fiecare porn.
Vit:a de vie se pdleruzeazA cu a.juborul vintll.llflli, dar peJ"SOnal am
Jxwtioipat Is organizarea la podgoria din a unui transport de
stupi lingA parcelel e care aveau varietatea "Crrm'Mieil. , foarte pretioasil
din punet de vedere a '\finwul, cu care intreprinderea cupajeaza
celclalte vinuri pentm a Ie mAri aroma, Din nefericire varietatea dadea
o minima cantilat'e ,de 400 kg struguri 18 ha. Fa,clod dresaj ell flori dE'
Ii I cit,iva butuci, .puse in sirop de zahal' J?i dino cIte 100 mIla liecare
stup, albinele au opolenizat de bine varietatea incit a iozecit pro-
dU'c\ia pini\ la 4000 kg struguri 18 ha. In 1939 la Luciu-Giurgenj am
700 ha de rapitl idin cele doua varietlW : colta J? i naveta.
Am adus acolo in afara de s'tu.pina proprie, doua mari stupine de qa
; 'Prddu'C1;ia de miere 8 fast de 22 kg mal"IA de stup, iar plantele
ilU legat atit de bine incit au dot a proouC\:ie de 1 950 kg la ha, clnd in
fl l \i ani bunj a'1bine, abia atingea 1 000 ,kg 10 ha.
La f1oarea-soareluiaoolo unde nu intervi.n albineIe pentl'>U pole-ni-
llWe rnm1n secl, in. 9(X'Cial eele din mijlocul calat.idiului. A'CE.'ISt
te-nomen se f\aptului ca florile cu stamine cu polen ajung la
muturitate inainte ca cele cu :pistil fie apte pentru fectmrlal'e, Inter-
veninld insa albinele, aproape t oate florile de 'pe calati'diu sint polenizate
1$ 1 protluc oseminte. La noi 'in 'ara ,pe -cele 550000 ha de cuItun de
soarelui ale gospodl1riilor agricole de stat ale coaperativelor agricole de
'protiuc\ie, rprodU'ctia s-a mirit 'CO 200-600 kg, deci cu 0 medie de 422 kg
la ha. Desigur cA in acea.sta opera de polen.i.zare inilra anumiti factori
vnri-abiJi in raporl co rasa de a'lbine, putereoa. odloni ilor ca populatie,
tx-ydltiHe meteoro.Jogioe, secretia de nectar a plantelor, stu pi-
n(!\or pe suprafetelle de polenizat. Dinl:re rase, de pildii, cea oauC8oziana
(,li le mai acti,va decit (''e8 din Care'lia, iar italians Gte rea care in
pole-ni zeaza mai bine cu'lwrile de napi, fata de alte !'BoSe, Tn privlnta
stupine1or, cu cit eIe sint mai ra&piruliJe pe tarlalek l ntinsc
f,.'U nut polenizorea se 'race mai 'bine. Canpatin'a noastra (pOlel'lizeilZrl activ
r I O<ln.-a-ooa rcJul .
Se impune stabilirea mai a normelor de " til pi In
hC'Cll.lr d i ei s-a observat, de ditre cerceUitoarea sovietic."i POII01ll1ll'nVn,
el\ 00010 unde 0 cullura este supr asaturatA cu stupi ipe nnu nli tc
produc\tn realiznta '101 nectar este mai mare eanti tnliv. dill'
fl flU I'odul I) I'lLnHIS mni 401'c. De asemeneu, HlInnovll i l ';l i i'H
d \ 10 III 1111 Jl cclm' (Ic f]()al' en-:';fl w,\':1 II I ull PI'! '1 1 111 111 \1. till '
lI. .... lntlltf'l c> I til n'l 1l11 1!\ mi('L rtlt-ut s ll1dil l'Ornptlt' uliv(: pt' h'-\',U'(I 'I II
I!III
observat 18 0 polenizare numai cu '1 albine la 100 1m
2
1\
losl de 3, 1-4,5 c'hintale la heetar, cu 40-62 aibine pe u s lIpl'ufu\ (,
similar!l. produc\la s-a dublat la 6,3-7,6 chinlaie In hediu' ; (! U HU
nlbine 18 100 m! productia a fost de 19,5-24 chintale la hecl /lr : 10
Ia 1000 :!lori ell 1,5 atbine -pentrou polenizare, pl'o:duc\i u n f (1 lil
de 3--Q kg de )pam; cu 2,3 aibine la 1 000 nod produe\ia a rosl
1)-11 kg de polO eu 4,5-9,7 alb-ine, productia a lost de I S- It; kl',
de porn.
tacuta la un colhoz din Ueraina care a Hisat loL /Illlli
30 oolonii de aLbioe in sera Cll polenizarea s-a Hicut in 1I1j H
mAsura incit pc 1 m2 de eultivata produc\ia a fost de I!) lt g,
In Argentina pepenii verzj tioga care s-au transportat stU'pi p(>!1ll' u
poienizare, au marit producVa cu 44
%
,
La culturile de ceapl de samintA facuta 'Ia unele en Pcl'i q l
lalomita !j,a" in 1959 in tarlalele cu stupi apropia\i, produc\iu de 50mill \1'
v. lost de 609 kg 1a ha, fata de 244 acolo unde .sibinele au Ji psH, A{'" II'
ceapa s-a autopoienizat dind ,28 semin\e la 0 capsula. La celc ll u lll pu
lenizate proba de germina,ie a lost de 5]0/0 seminte bune, tit' '1 11 ,1 ,.
la ce!e polenizate de a'ibine.
In anul 1974 pdn Ordinul dat de Ministeru! Agricultul'ii, JUdl lH
triei Aliment are !ji Apelor 8 fast aprabat programul de a'c\iulll,.' {'Oil
tractul privind polenizarea diri jaUi a culturilor agncole enlOil lofik, I' ll
o.jutorul albinelor. UnitA\ile agricole socialiste beoe!iciare al (,' 11I' \lu II!I
de poleniz8roe cu al'binele slnt obligate sA pUiteascA taxele slllbill ll.' In
Ordin pentr,u polenizarea culturilor respective,
Foloasele ,jndirecte aduse de albine in sprijinul agrieulturl i, hOl'll -
culturii, pomiculturii viticulturii slot de zeoi de ori mai
pentru avu\ia nationaHi, rata <le prqduC\:ia dirijata. de miere lii cell l't!,
Peniru areasta cei .pe care ft'Picultol'U ii ajuta in opera 10 1' de m5.r irl'
tl proouc\iei planurHor de trebuie sa menajeze. albinele, sa Ie
Inlesneasca posibilita\ile de inmulUre l?l s3 nu Ie distruga tl'attnd cui
lUl' i!e conl ra dl1unator ilor clnd plantele slnt in plina inf.lOl'ire,
lratamente se pot lace cu ant.icipa\ie. toamna, iarna cruar primlLvl\ l'"
Inwnte de inIlorire, cunosclnd ce substan\a trebuie data pentru cn
cuo06CUlji, ei sa f ie iar aibinele sa p1)UUl
culege nectarul .!?i polenul iara risc, dar in 1010sul celar ce Ie-fl u reri t
calamitatea insecticidelor.
_ amintit in treadt despre un dresaj al albinelor in O!lCI'1!
tIc polenizfl re _ un tinar apicullor, Ce este cum sc fat'(.' '!
_ Sint unel e plante cultivate care fac parte din
(It!lur entolHoCile slnt mai pu\in fr ecventat e de 'a1bi ne, care n\l un (' ul(>,>
de 'la alte plante care nu intereseaza pe agronom ; ded, trcbui e
dIll in reI, incit intreaga popula\ie a stupilor adu.!? i pentru
'Cllro sC indrcpte rl1Hll a i spre cuitura respectiva, !?i dcci polcniznn"l
111\ ri c !Hni (l 1.' UVn, Are:)!>\,;) s(> paale f ace cu ajutol'ul dresajuhli, ear(' 1\(>
hhZCllzA pI.' l_pllcaI'ell d ircl'itcl or !1lct rKle cc (Tceazi'l. i n maSl ,,1I;i ll('l ul'
UI1 r crl j'x ell' gusl jX" C'li"(.' ulhil\ (>!c Nl- I ':Oi t He dun
1:.1 l
sul'ile cunonscule de mobillzare, spre cultura respectivl1. cultur<1 care
pfJlcnizlltli mai bine d. roade mai bogate.
Operu1ia se face astfel : de cu sear. un sirop in pro-
1>OI"\ie de 2 1 apa la 1 kg zaMr in care se adincesc fieri proaspat culese
rfira frunze, sepale sau codile pin. cin'd' vasul cu sirop are in el 3/4 din
capacitate ocupaUi. cu !Iorile respective. Vasul sUi acoperit, iar dimineata
in zori se pulverizeaz. albinele cu siropul par!umat, ri'dicind
riecal"ui stu'P dind 100-150 m1 de strop peste albinele de pe SUpl'a-
ru\a superioal". a ramelor ; se a$azA de indat. In Ioc - fiirii
sci se den f um - ci lnl'butind albi na cu 0 ,perie sau mi!;'ICare vibra-
a AlJbinele siropul primit cu mirosul
flol'ii tncorpoI'at rerI'exul contli\ionat de miros, toate albi-
nele culega.toare se due la tarlaua respectivA, culeg !}i adue nectarul in
s hJ'p. OdatA obi'inuite, ele ,PArasesc alt cules de pe alte plante din veci-
nutate polenizeaza astfel cultura, ob\ininld 0 pl"oductie de miere
mai mare . .
Reflexul de miros apoi este completat cu unul de vedere l1 i
unume: pe tarlaua ou cultura pentro polenizare se plAci de alu-
miniu care strA'lucesc la soare; lingl\ ele stuparul pune citeva
hr.1'i.nitoare ell sirop ell mirosul plantei cultivate pc tarla. Alhinele it
iuu. observA locul cu nectar este marcat eu aceste pUici slralueitoare
creeazA un reClex vi:rual. DacA de 2-3 'Ori se proceid.eazA astle,J,
tOnte aIbineJe stupinei se obi$nuiesc sa culeaga nectarul de acolo, chiar
dllca ele sint silile sa faca eforWri roai mari pentru a lua dulceata fiorl-
lor, d'Ci siot !?i din ace-stea, cum este de pilda triIoiul incarnat I.sat pen-
tru siimin\.. Nectarul din !IorHe acestei plante, foarte bogat $i dulce,
cste greu de recoltat, cad nectarul din potirul lor sta 1a prea mare
nd\ndme ; ca .sa-l culeagA albineJ.e sint nevoite sA faci mari eforturi !,i i
c,l c aceea ouleg nectar de la alte flori mai sArace, dar cu nectar mai U$or
de absorbit. Fiicind in.sA drcsaj, l1i dina de gustul nectaruIul, continuA
culesul piOA Ia epulzare.
Siropul pentru triroi se face diIninea\-a, c.ci altfel eteruriJe lui
volatile se descompun foarte repede. La litrul de sirop peotru trilo)
lie pun 200-300 flori lAra caliciu, numal cu inflorescenta lui stind aIun
date in sirop numw 2-3 ore.
La iel se procedeazA .'1i in d'resajul de polenizare II vitei de vie, al
C' ''rei miros se volatilizeazA rEU>ede, iar siropul aromatic cu florile respec-
tIve se face numai co 30 minute inainte Ili oumai cu sirop rece. Pentru
riecare stup se {olosesc cite 4 inflorescen\e adincite in 400 g sirop dat
I'e- pede, dici mirosul s.u ar putea determina intre colonii. Can-
lItatea 'de sirop este Cine n-are ipulverizator re-perle
cu sirop albinele aflate ;pc intervalele dintre Jaguri. Durata refle-xeIO!'
pcntl'u culesu1 respec'tiv tine 5 zile, dupl care dresajul se repetii..
Uneori dresajul dA rezultate mai slabe ciod in preajma stupinii Ri n\.
/lIte resurse de cules la care albinele erau obi'in.uite inainte de inrt ori ..... u
cclei cc trebui e polenizata. De data aceasta se procedeaza .in ver ... ; Sl'
l' i'CCIlZii uluinelol' un r erIex conditionat de penku ou! es1I1 lit' !II
rt ow'ell 1;1 "W' e ell! culegeau pinel atunci. Opl"'a\in se rnee as trc t : Sl' 1'11' ....
Ut
porA un sirop de dresaj cu acea noare preferatii, dar in care se
tlluinte de a-I servi albinelor 0 cantitate de 50
%
clorurtl de calciu. Albl-
nele fac de indatA un reflex conditionat de respingere pentru ctllcsul
ftorii preferate pfna atunci.
Dresajul pentru culesul de la 0 plantA coltivata. iolosirca sub-
II tantelor care sA indeplrteze albinele de la 0 plantA nedoritii intr- ull
moment sau altul al sezonului sint metode bune, dar se pot pracl i CIl
numai pentru stupini mid l1i mai ales numai de stuparii care au timplil
necesar.
Mai sigur l1
i
mai simplu este sA se deplaseze stupina la un clll c!t
nlci mai departe !/-i niei mai tirziu decit momentul optim; acestfl cstc
. lubiHt cu precizie de catre cercet.tori pentru unele specii numai dllpt1
anilor. Pentru ca, de bunli seamA, aducind coloniile In lllllll !
de floarea-soarelui dod aceasta nu a in!lo.rit nici 5
%
, albinele se VOl"
orienta ditre sur.se de nectar aflate prin preajrnA sau chiar mai
de la care cu greu pot fi apoi intoarse in momentul infloririi. AI}:1tlnr,
l rebuie retinut ca fiecare fiecare culturA. are 0 particularitotc
.ub acest aspect.
u - r ",
CaliitI/iis miraculoaso 010 IdpU,orului
poniru st.fndiateo omulu; ou introt
,.(Jpede pe la,.go poort4 a clinicilor
II la6orotoarelor.
(A. Caillas)
PRODUqlA
DE LAPTV>OR DE MATCA
Obtinerea de mate! este una din posiblitltile de exploa-
hire I'entabil! a stupinei, care adeseori este .superioar! ftltA de cea de
mlel'c !?i polen. Se !jtie ce insemniitate imensii, are matea
In colonie. Ea reprezintA viitarul coloniei, ducind mai departe tn timp
speciei, ce dureaza de milioane de ani, din urma!?!
In utma!jiA.
"Mates, - cum 0 spune M. Maeterlinck - nu este in realitate
un simbal, care, ca taste simbolurile tntrupeaza. un principiu mai
fnflre .';i i mai nevAzut, !CAei ele nu se .iw;;eaIA !ji nu pierd din vedere din
colo de matca lor cea v!zuU !ji vremelnicA, matea lor cen adevAraUi,
nevtizut! care este ideea lor fixa !
Un singur exem'plu intruchipeaza ocele <Ie mai sus: Upsind numa:
tl-ei zile a colonie de matca <Ili puietul ei, deci orfanizat! !lind total !?i
f/'lr" speranta, de indatA ce-i dAm citeva sute de larve ele nu aleg nwnai
1- 10 din ele ca pina Is numai una, ci cresc La teZ
&"tde de larve ce le glisesc puse de noi in dispozitive adecvate, numai
numai in nadejdea cii in scapa de obsesia cO. nearnul lor ar
putea sa piaril !
Pe aceast! tema. se spdjina. !?i tehniea noua. de producere a lapti-
$orului de mateA care a progresat in sensul cA fArA sA se mai fad orIa-
ulz{ll'ea 1C0ianiilor ca 18 celelalte metode apli'eate de noi ,publicate in
ABC-ul apicol, noua metodA izoleazA doar par\ial matea sa in acela!?i
s lup. In el se oiera albinelor un numar mai mie de larve in botci, elbinele
Ie crese, eli matca este prezenta. In telul acesta din 3 in 3 zile,
po patcursul a 3-4 luni se extrage incep!nd de la 1 mai _
1 septembrie, farA oprjre. Metoda nouA a fost stabiliUi de N.
F1. Hanganu '). Fe parcurs insA metoda s-a mai imbunAt!tit, iar noi 0
pl' c'lcntAm in forma sa actuala.
Produe\ia de la noi a f ost inceputa cu aproape doua. decenii
In lJl'nlii de Butor, care izoUndu-se cu dou! stupine a izbutit sa gAseasca
t(o il nica de a-I produce tn cantHate mare, .intrucit niei 0 pu,blicatie strain<l
Illi volil sa den amanunte, pastrind secret felul cum se poate ob\ine.
Principiile tie baza ale oricarei metode - din multele carP all
In lumeu stuparilor - sint aproape ca in mlitcilor,
1'.1('IOdli IlubUcruA tn .revl$lII Aj)!cullurll n r . Mt?:.
II:joI
1ns11 aeolo cre!?terea se limiteazil in raport de eerintele mrnime ale unCI
stupini, iar prace'sul de cre;;tere este Idus pin!i la sfin;iit au
darea lor. In prdduc\ia de de'C.i pentru rentebilizarc, pro.
cesul de se in a treia zi deci dupa 72 de orc de viu\t\
a larvei transvazate in botci artlliciale !?i se reincepc eu 0 aWl serio de
larve care Ie rindul lor sint sact'if.icate. Atunei stuparul, elimintnd 1/11'-
vele din botcile cu n colecteazA, il depoziteaza provizariu, ::; 1
n pt:'eda bene!ieiarului in condi\ii optime de pastrare.
lata deci - tined apieultori - in linii mari, ce este C'UIl1 sc
realizeazA de
Pentru indeplinirea QcestJuj scop stnt anumite reguli de care
parul trebuie sa tinA seam1i., dadi. vrea sa niba eu adevarat un !olos
material iosemnat.
In primul rind se face un plan de !elul cum unneazA sA se exccut.e
toata. ae\iunea de pl'oducerc a in raport de numllrul de stupi
destinat- acesui scop, impar\indu-i in trei serii egale. De pUda, d:1c!1
sint afecta\i 100 stupi pentru produc\ia de numru-ul de COIQuH
ce se vor recolta in fiecare zi va fi de 33, pentru ca in urmAtoorele dOll rl
zile sa fie l uate pe rind restuJ de 66 calomi. In felul acesta !i ccnr('
colonie este recoltat! la 3 zile dupa insAmin\8rea eu larve a botcilor din
ramele respec'tive; (Ciecare rama portbotci este DtUnerotatii Cl"l nU11 1t ll1I1
care-l are colonia, pentru a nu se face mutAri ce 'POt aduce mari ncplh-
ceri mai ales dadi intr-o colonie a aparut vreo boaU!', care va trebut eli
minatA din grup tratat! serios).
Coloniile trebuie sa fie puternice, siinAtoase, eu matci prolifi cc, t'li
mult lPuiet capacit "i necApacit to cuib. De asemenea ele trebuie )Ii i
posede insemnate rezerve de pastura miere !.Ii stimulate activ In lei
cum am fikut-o la .cele fdlosite 10 'prdduc\ia de miere sau pole-no
Dat dacA acelea au fost astfel pregatite pentru a putea sa se ajungA
la 0 tehnica 'cu douA matci intr-un stup, de data aceasta coloniile sinL
pregl1tite pentru 'CO sa ajunga la mijlocul lui aprilie a!?a de populate
lncit sA fi e aproape Sa treaca prag-ul spre roire, dar flirA. sa
la infaptuirea lui. Starea de preroire favorizeaz:'i a produc\:ie mliriUi
de lapti!;mr, caci biologic, colonme atunci au capacitatea cea mai mare
I sint dispuse sa tngrijeasea un numar lnsemnaL de la,ve, carora sa Ie
reverse din plin secretia glandelor faringiene.
moment propice in mina stuparului daca dupa
cum - in flecare stup se aflA aeea ramO: cliiditoare care este baro-
metrul indicator al preroirii. Cind acoIo, in mici fagurBlji pe care elc ii
sa apara mieile potira!}e, premergaioare ale viitoa;relol'
b.otel' este tlmpul Sa se ineeapa actiunea de (jb\inere a lapul10rului <:on-
tIllUU. Deci lucrarile in aeeastli directie ineep la mijlocu.l lui aprilie
o1:l.ata cu i nflarirea pApadiei a pomilor roditori. 10 ielul acesta culcsul
de l1ectar mai ales de polen proaspat este foarte stimulent pentru dcz-
voltarea glandelor ial'ingiene spre folosul apieultorului, care atunci dnd
de control arata. un cules natural de 0,500 g zilnic, el cs le
!l;cutlt sa. mai faca !ji a 'stimulare artificiala. Asta nu !oseamna insa eli
,\upa .ce a trecut acest prilej, coloniile sa nu mai fie stimulate.
de sttmulare unneaza. atlta "reme cit se face IApW;arul dad'i alara nu
4:1 5
(..'sle un cules, nu se decit spre mijlocul lunii august. Atund
tnsA sLimuIarea va continua cu aIt seap: acela de a determlna noile
mAtci sli creaseli 2-3 genera\:,ii de puiet de toamnli, atit de necesar
pentru continuitatea existen\ei colonillor peste iarnA, pInA apare culesul
bun din anul unnAtor,
Inainte de a tncepe lucrArile pentru producerea api-
cultorul trebuie sA se hotArascA asupra metodel ce urmeazA sa 0 aplice.
Aceea pe care am stabilit-o cu 20 de ani in urmA Cll orfanizarea totalA
11 coloniilor, imbunAtAtitA de apicultorul Fl. HangaDu publicatA in
ABC-ul apicoLl!u mai este actual!, coloniile erau reIAcute du
(j zile cu mAtcile colonHlor ce urmau sA Ie vinA rlndul la producerea
P roduc\ia de era mai mare dar cerea 0 munca
$i mai mare. De a'ceea vom expune 0 noua. metoda, aceea de produce-
rea cu matca in stupuZ ei, ini\iata de N. Fl. Han-
ganu care este folostia. mai ales in stupinile marL
I ndHeren,t de metdda folositA, este necesar ca apicultorul sA-$i pre-
gAteascA materialul, in special botcile artifidale in care viitoarele larve
VOl' ii transvazate.
Pentru confec\ionarea lor se intrebuinteazA 0 cearA de calitate
superioariL Se prefer1i ceara ob\inutA prin topirea cApAceIelor dimase de
la extoogerea mierii. Se pare ell albinele refuzct sA ia tn larvele
din bofcile confectionate din ceara cu urme de propolis :;;i tratata cu
aeizi dupa. topire, Se observA cli albinele, dnd se pregAtese de roit, fac
ineeputuri de botei pe din rama c1Aditoare, care au 0 cearA
alba, maleabilA, pe care 0 pot modela U$or.
Botcile artificiale se iac eu ajutoru1 unoI' $abloane sau modela-
toare de botei , de formA. eilindricA coniectionate din lemn tare, de
(erat paltin sau nue, care nu se umflA la apa. EI are lungimea de 8 em.
Capatlul inferior este rotunjit pentru ca botea sa lie la fund CD un po'tir.
Cel folosit de '8.utori are diametrul mai mie la fund, numai
de 7,8 mm, Ul.rgindu-se Itn partea de sus, astiel indt desehiderea lui
are un diametru de 9,8 mm.
Se folosese cife 6--10 fixate pe aceea:;;i bara de lemn cu
cite un bAtut in capUul opus. Astfel se deoda"tl mw muite
botd l a iiecare afundare [n cearA.
Separat se ceara intr-un vas, care sUi eufundat in altul
eu spA incAlzit.a. pinA Ia 70-80"C pe un rC!;iou cu flaelrA micA.
Ceara topitA nu trebuie sA. fie pres fierbinte caci se pe
:;;i dA stuparului mult de 'lucru la cura\ire. Cete 'mai bunc
bold se executA dnd ceara din vas tncepe YU?n sA se infueasdi pe mar-
giuile vasului. Bara cu $abloane se tine mai inainte un timp in opa
I'cee; apoi l?abloanele se scufundA in ceara topitA ptnA. In 8- 9 mm.
Opera\ia de scufundare a lor in cearA se repetA de 5-6 ori. retrAgtnd
llproape imediat din ceara topitA :;; i de fieeal'e dattt ud1n-
circa se race la 0 mAsurA din ce in ce mai micA; tn felul uccs Lu l>old le
lcs sub\iALC la gudi !;'i mai groase l a fu nd 8$8 cum Ie cons l.l'u k'sc ol bl ..
130
nele pe cele naturale. Botcile se scot de pe :;;abloane printr-o UOOI' l'1
opAsnre pe fund !iii 0 micA r1isucire.
Lipirea botcUor se face pe ramei speciale tn felul urmlttor :
luerind numai cu un singur !lablon el se introduce intr-o botcA gu\.o
IAcutA inmuin:d in ceara topitA fundul ei ; imediat botca se fixcaztf pI!
in ielul acesta se lipese 12 hotci de iiecare ; pentru
IIdnre se ia 0 cu ceara topitA \inlnd :;;ipca cu botoi U$or
cUnaUi., ceara se scurge pe ltngA. botcile deja lipite !}i sleindu-se Ie
eonsolideazA.
Imprimarea -mirosului ealooiei io botcile fixate pe pci din ramO
portbotci este necesarA. In acest scap rama cu botci se introduce $C'
lasA limp de 1-2 ore tn stupul care unneazA sli dea Acc!lsU\.
Interven\ie se face numai 0 singurA datA la inceputul lucrArilor, dei tlpOl
rllma portbotcl rAmine pinli l a terminarea produc\iei de JAI)--
AlbioelecurA\a aceste botei oo_i Ie sclivisesc in interior eu
Iceretii salivate.
Inainte de a incepe lucrArile propriu-zise stJuparul trebuie sa-$i
pregAteasc!1 inventarul necesar $i aourne !
lnventarul mic (;fig, 70) este compus din: un vas pentru topit cl!(lrll.
cum am arAtat mai sus, 0 lantetii pentru mutat larvele din celuJe in
"ile artificiale ; un clItit subtire, din alamA, pentru seurtarea botcil or ; n
.patulii de Ie-mn tare, la un eapat ,peotru a ridica l&r velc din
botciJe cu IApti>r, iar Ia ceUilalt capAt rotunjitA spre '8 indipeo til
botcA, tAra sa. 0 rup! cind se va extrage laptii?Orul. In stupinile murl
'0 un aparat C1L vid care dupA ce a eliminat larvele, absoal'bc
Inpti!jarul. De asemenea sint necesate : un pulverizator fin 'folosit lu
I tropirea eoloniei clnd este amenin\ata de vreo boali1 ; un stanv pentru
Ipl'ljinul ramei eu larve, conCectionat dintr-o ramA goalli, care are in
pnrtea tie jos 0 de 2 em pe care se reazemA fagureJe cu ]arvc,
se sprijina in spate pe 0 prinsA in speteaza lui supcrioarll.
1"\1 0 micA halama. Stati vul se pe masa de 'Iucru dinduj incliM-
rea doriUi., pentru a pAtrunde l umina pint'i
la fundul alvealelor cu larve. Piciorul di n
spate al stativului are in partea de jos
un cui, cu care se !ixeazA. in masA.
'-U=-( :fit;
-r-- 'ifflif- +
" ' 5
rr=='J )--- '
+--"
rill. 1() _ UtUa.je pent N produ
(t-rea de m:lt.cA :
( _ Ibtleul eu dublA dma,a pentru
f
'IJlt cur" : 2 ,. 4 - tabloanele pen-
i IIOnl(lCll onar CIt botcUor .. nlLlclllle:
_ ,.vl\1I en CC' .llMl topltA In care
, ...... u ,nbIOllntle ; S _ , pa.lllIe
'I "'rvbrtl; - , plIlULe de deLar
1.1 1 _ 1'1l.II.tclrUI ptmtru dUe,lle
,,"rArt.
Mai stnt necesare citeva borcAnele,
de. prefera't din bachelita CO capac ce se
in!}urubeaza. 1n ele se depoziteazA provi-
20riu extras pina se umplu
apoi se toarna. in borcane man de 1 kg,
de culoare tnchisA, cArora Ii se parafi nea7.A
dopul $i se pastreaza. l a lrigider la 0 tem-
peraturA. de 2_3C.
lnventarul mare este reprezentnt t n
primul rind de stupi. Pentru produc\i n
de Hi.pt:i:;;ar se pot fol osi orieare din cele
trei tipuri de stupi verticali Sfl, U eel ori
zontaI, C'U a singurA eonditie : spa\iul de
437
dezvoltare a coloniei in sbup sil. nu 8-9 rame, plus 0 dla-
fl'lIgmii l1 i 0 rama port-bobei. Dadi stupul este moo mare, va Ii miC!}orat
in intel'ior ell 0 diafragmil "oanbl1", 'Care inch ide eomplet orlCe treeere,
pc jos, pe sus sau lat-eral.
Stupul va Ci ap.<irat. de sehim:blirile d,e temperatura, izolind
Ia exterior eu plAci spong,ioase groase de 1-1,5 em sau, in lipsa,
cu carton gudronat, prins sus jos eu cite doua de 1/1 em.
In int.erior, stupul se despaDte in douA 'COmpartimente neegale
printr-o dia!ragmA (rig. 71) prevB.zutA sus cu 0 ingustil de
gratie Han:emann cu bare de sinnil care lasii numai 2-3 prin care
eircolil albinele. La partea de sus a diatragroei lantetu1 t rebuie sA fie cu
l'1ii! Ii I II
Fig. 71 - Oiafragma
elall.$A pentru
cele douA comparti-
mente cu gratle m!ea de
treoerea albine'lor de 13
,I !i!Pre mateo coioniei
ce produce
8 mm mai inalt deCJ."'t ramele vecine pentru a w-
dhide perfect de sub Gratia tre-
buie sa aiba eel mult 15 lungime, Diaf.ragma
- dupa cum am spus - imparte stupul in doua
eompart-imente : eel mk de douii rame este COttl-
partimentul rezerva't matcH iar eel din stinga, mai
mare, va avea eel mult 7 rame, plus spapul re-
zervat ramei port-boteL
Pod4orul-hranitor al stupului aeaperA toatA
supra[a\a acestuia; el are r ol de hranitor. Are
urmatoarele dimensiuni : Iungimea 49 em, IAtimea
35,2 em 4 em. El poate cuprinde in
spal,iul anterior pina la (} 1 sirop cind coloniile
sint hriinite pentru complet;area rezervelor de
hranA.
Accesul albinelor in acest se faoe prin partes la-
teraUi unde se ana un ulucel despArtit la mijloc longitudinal, asHel eA
tntr-o jumiitate a lui sa se alimenteze 'aibinele din compartimentul mic,
iar in eealaltil jumiitate de ulucel se alimenteazii albinele din cuib. In
felul acesta albinele colonU nu au contact direct la hrilnitor, ci
numai prin ingust al midi gratil Hanemann din partea de sus a
diafragmei sau pe la ambele ale eelor douA compartimente.
Siropul insa. trece pe sub l1ipca de a ulueelului care este la 1 mm
mm sus fatA de fundul
Alimentarea hrliniterului se face pe Ia unul din oapetele aeestui
; bazlndu-se 'Pe principiul vaselor eomunicante siropul trece pe
Bub bara de separare a celor douA ulucele 'Pl'intr-un foacte ingust
de 1 mm. Deasupra hranitorului se ailli un geam de sticlA de 31,5 em
,prin car.e se poate observa, farA a deschide hr.!i.nitoruI, dadi albinele sc
alimenteazA dadl au sau nu hranA in el. Partea a hranlto-
I'ului este inchisA cu 0 pIaeA din P,F.L. care constitue eapaeul lui. 81 cu-
Iiseazli pe douii Dutun.
Avind in vedere compHeata n -aces Lui
trtl' ('ste bine en stuparul sti proCUI'e until de 10. magazi ne- II.! fillfll cl! ll' 111 -

det-ene ale Asoci atiei CrescAtorilor de Alblne adaptat la tipul :nujt
din prisacA.
Rmna po7't-botci a stupului destinat sil facA este de IlIIi"/"
importanta.; ea are 0 construc\ie originala anume: speteoZ-:.\ dl' :: lI ti
are lungimea lilllmea originalA obifDuitA a ramei STAS, dar
laterale numai slnt iixate la eapetele ei ea orice rama, ei sint
In dou!1 tAieturi fAcute in partea inferioarA a s:petezei 'de sus; co le Silll
distantate la 21 'CITl una de alta rAmine un gol inspre cape ll' dl"
cHe 10 om Spetezele laterale au inAltimea de 30,5 em Irl\inwil
de 2 em; pe partea lor interioadi au cind cresUituri In care inlrJ. ClipI'
tele a 5 port-eotei groase Ide 8 rom, late Ide 5 m:m lungJ de 21 (' )U,
iii'PCi PC: eare se vor lipi'18 timpul oportun cite 12 hotei anUi c!nl('. I I!
felul acesta rarna pof't...1bottci are 0 suprafatA mult red usA ea '/ '
tatA de cea a ramelor vecine; se ereeazA aeolo Ull Rul
unde se vor concentra albinele doici ale coloanei.
Orga.nizarea interioara a fied,rui stup ee va intra in M,)
face astfel :
- se desChi'de stupul eAutindu-se matca coloniei care va li pl'I II ""
eu tu'bul de sticlii pen'tru a nu 0 atJinge cu degetele; tuibul sc iJll'll ldl'
10. 'ambele eapete cu douA dopuri de hirtie in buzunorul holllf'1
la d ldur-a corpului pinA eintl se amenajeazA interiorul stupu lui . Diu
cuibul aeestuia se aleg dOi faguri: '\.Inul ell ,puiet cl.pA'cit !;'i (,I <.I fll l/,tt
goUt de puietul ecluzionat. Ei slot provizoriu in porlllUvrt II I
tinutj. 8'0010 10 tStup a rAmas euibul fsgurii ell hranft , cul h
care este izolat de 0 diafragmA eu 0 mrca gratie Hanemann 111
partea sa superioarA. S-a ereat deri tn stup doua eompartimente ulllill-
Ute mai inainte: unul mic .numai ell doi faguri - care sint dejo In
portativA - al doilea compartimen't mare de cuib in care VOl'
tneape eel mult faguri cu puiet .'1i hranA. Acolo a mai r!1ll1as un
gol unde unneaz!i a se introduce rama cu 'botci. Daeii rAmin tagurl de.
prisos ei slnt dali alter stu pi.
OdatA terminat acest aranjament se scot din ladita portativa eel
doi - unul'CU puiet cApiicit eel de al doilea cu multe alveolc
J:oale - se introduc tn rompartimentul rn:ic, eliberind mates din tubul
de sticlA., in intervalul dititre cei doi faguri. Ambele compartimente sc
Indhid 'CU podll$orul 'COmun !?i capacw stupului , ramtaind deschise jos
ccle douA ce sin't vecine, avind scindurii de zbor; eel
at compartimentului rnic va fi redus la 2-3 em. Albinele deei ,pot intfll
I
)rln orieare din cele douA urdini?e, Se las!i coloniile ,ast-Iel organizfl l.c
n deplinli teei zile, in eare tim(p matea ocupA ell aua fatl'\lrc'Ic'
cu alveolele goale. Pentru stimularea ouatului s.l\u se face 0 hdini re
IInieA cu 2-300 mt 'hr.anii, dad afar.l\ in naturA nu es'te un 'eules C'iL
de mi'c. In cea de a patea m se in'cepe lucrarea propriu-zisa dc ob\inc-
l'*a in flux continuu.
Dat Ciind eli in stupinele mari se lucreazii zilnie co un mare num!!. I'
de stu pi, e absol uta nevoie ea douA persoane sA indeplineasdi tontc 5<11"-
etoile ce IncumbA metoda folosiUi. Una din e1c des:chide stupul
dIn <:omplll'timent\ll mare un fngure 'din care au cclozionat ulbi nc dcd
'I !In
lire olveole goale; el e pus pr ovizoriu in IArlita ,por'tativa. A'poi, scoate din
tOlll partimentul roie fagurele tn care matea '8 ouat tn cele trei zile ; In 10-
cui lui se introduce fag:urele cu alveolele goale din lAdWi. DaeA matea se
IItl/\ rntTe albinele fagurelui cu larve, ea se ,prince cu douli pene apropiate
l;I i sc trece In intervalul dintre faguri tn compartimentul sAu. InlAtur.ind
cu 'peria aibinele ce aeopereau fagurele cu larve, 'acesta lovelit Intr-un
vet c dus in laborator untie este 0 temperatura de 2D-22C, precum un
vns cu s pa Iier-binte un ceareeaf ,ud intins pe 0 sirma spre a men tine 0
umlditate atmosferid potrivitA.
Fagurele cu larve este lpe un stativ inclinat astlel co lumina
din 5patele operatorului sa batA piuA 18 f undul alveolelor, spre a se vedea
IIhnurit Iarvele eel uzionate, Allituri se atHi. 1j i rama cu cele clnd
f lpci .pe care au fast din timp lipit e cite 12 botd artificiale. Pentru ca lar-
vcle ce vor f.i transvazate sA se lipeascli. u1?or de lundul botcHor, e hiDe sa
puna acolo putin amestecat 'Cu ap! distilatA.
Cu a.jutorul lansetei din sirma inoxidabiIa lunga de 10 em .putln tn-
(,lI nIlU\ la vir! in uughi obtuz putin lAtitA de 1 mm se scoate larva de pe
rundllI alveolei prinZin'Ci-o pe dedesuobt se introduce in botea artiii-
ciulii, In felul acesta, toate cele 60 de botci de pe 5 s'int ocupate cu
Im've loart.e tinere. 10 timpul acestei operatii cu larve stau tnvelite
C'U un tifon dU'blu pe masa de lucru. Olod aceastii. operatie este terminaUi.
$lpcile cu botci se pun la loeul lor in rama port-botci, ea este Invelita
tntr-uo prosop uscat, dusA tn prisacA intrddusA in euibul compartimen-
tul'lli mare in locul dimas gol. TotodatA se duce se a('010 fa-
gurele din care s-au scos cele 60 de larve. Lucrarea se re-peta la fiecare
ce intrA in prima serie, la fel se procedeaza in a doua a treia zi ,
cu stupii din urmAtoarele douA serii.
1n ziua a patra se Sn'Cepe recoltarea 'ii reinsamintarea cu
lu!'ve Ia :prima serie, dar de data aceasta se rididi din com,partimentul mlc
rogurele cu larve tinere 1?i se pune in locul lui ait fagure cu aiveole goale
seas din cuib dupA eclooarea puietului din el. Daca matca se stU\. pe fagu-
relc sees ea se ridica cu douA pene, 1?i se elibereazA lntre cei dol faguri al
compartimentului sau. Totodatii se ridjcA din cuib rama porl-bote! eu
h' .. Ambele se peTie de albinele ce Ie aCQpera se due apel tn la-
borator,
De data $.Iceasta botcile cu larve sint scurtate cu un cald,
cu vlr[ul aseutit al spatulei de lemn ce 1a recoltarea
lui sc eliminli din botd larvele, jar cu eapatul opus, ce este lat rotund,
se ext.ragc Hipt.i1jorul din botei. Pe masura ce aeesta este extras, cea de a
donn perso1mi'1 pune in botcile golite alte larve loarte tinere, La termina-
I'en a{'cstci din urma hredlri fagurele cu larve ramase neJolosile, cit
I'nlno port-butci Cll ian'e slnt tri-mise in prisaca pusc in ('ompurLimcntul
IUIlIC de cllib 1.11 stupului din seria respectivA. t n ziua a dout! :;Ii 11 trei(\
Sl' repctl1 open1\ill I n unnutoarcle daul'! sedi de stupi. sc pl'OccdclIzii
ll1lrC::Of,(/l pcriond!l de pl'oduccre rccoJt,nrc 11 lapti.'}Qrulul (Ie ma le1\.,
Oiu :1 111 :1 ..:i11.' 5t.! cOli lrolt'u1,A ('(In1pW' l hll {' ldIl1 li"lUre p"IIII1I " :Ilt\cn
('\'Cu l uul!"1C' 110\('1 nnt tlrnl e pc {' nrc IIlhlml .. !lull' '' f'ft'{oll' din 1111'\'(1\0
41111
t inere. In felul acesLa se evitA surpriza neplAcutA a aparit
iei
unei mAtci
tinere care ar compremite intreaga
Recoltarea se face mal 1?i mai spornic cu un aparat
aspirator ell vid, ac\ionat de 'Un mic electric de la 0 baterie de
4- 5 V, 0 inovatie a ceboslov8'C'Ului Dondiski din Bratislava.
LucrArile care se rac in cazul stupilor muHietaja\i
Descriind produe\ia de de matd de la cele doua tipuri de
stupi Dadant !ii R.A. 1001, clt de la eel orizontal s-ar parea ca tehnica
de cu tipul multietajat ar fi mai mult sau mai pu\in protluctiva.
Iotr-auevAr el solicitii oareeari elorturi, dar modul de obtinere a lApti-,
este asemAnator.
Coloniile din stupi trebuie sa fie mai puternica pentru a
ocupa in intregime doua corpuri in mementul inceperii lucrar ilor. In
corpul superior se ana gr osul popula\iei formiD'd acolo cuibul colonici
unde sta rama port-botd !?i Iaguri cu puiet de toate virstele cit 'ii hrilllt"1
suncienta. COl'lpul interior este rezel'vat mAtcii care este semiizclat1'i. Ol('('olo,
introducindu-,se lotre col'puri 0 gratie Hanemann cu s1rme ce cupdndc Int
perimetruJ superIor al corpului ; cum nu este nevoie de un spU\ ill dc'
exagerat pentru trecerea albinelor de la un corp 1a altul, pestc it' Ill'
0 foaie de carton gudronat, lasino deschisa numai partl!a dins]>!' !'.'
peretele din spate, oumai spatiul a 3-4 sirme de circula\ie II Hlljilwl
f1
r
intl'e corpuri. Matca semiizolata, are jOs la dispozi\ie eel mulL [rei rll ""II I'1.
iar laterale slut m<1.rglnite ell doua. diafragme pcroc bl1lc lndc-
sate in goluri, spre a pastra in acel corp 0 temperatura norml1V\ de c.; ,
Pentru hrfmirea de stimulare unul din eei trei faguri arc lUI jgh
L
'lIh III
care se toarnti zilnic priotr-un orificiu in care intra un tub dc lr l' ill lnr nl
cArui capa't debu1? eazii in jgheab, iar ee1B.I alt sta :Jlil1ll'tl ll'ltlll "e flU'!'
printr-o pilnie ce se introdu'ce in capatul de la cxlC'l'i('I' ; hrtlllit l' lI IIlhllll1
lor din corpul de sus se face normal pri n II dl n !!!)1 111111
11
.1', 11
Avind in vedere ca cOf'pul de sus est! ridk,11 111' 1 (1, 1 1'111 ' HII . "
extrage lapti!;orul din hotei se hwvt'i.I'!.!t 11l1'VI' ". 11 1\., ,11,11
cam grea _ se. folose:}te un dispoziliv dlll 1411 \111 r l 1l "l h l l ,'1\11
alcAtuit din douA. articula\ii : prima - l'eU 1.,' 1'1,0111111111 1 IIplll'" 11\
spatele stupului intro'ductnd int!e cOIT" lri Vh,rUI ' \II' I' ulll l' d,wn l ill I " /II
suportului, iar articula\ia a doua st u tn hll' III\I\\I\ dl l 1111 1'1 11111 \,1\1
cele douA virfuri iniipte in pi'lrnln l. tn rc\ul 0'11' \,'111\ MU)).rlal' ""
se mai ridicli manual ci se tragc pc url inl\;I\\o ,,1'1'111111 1111\, {'11/\ Vl'ulllU III'
lucreaza ,pentru recoltarea rt'pIUlltUI't'lI 1111'0.1,","1', l'11
d fie retras dupa ce corpul este impins illl, lnh.' UC pc,! IHlv{,rlul I"obll til
locul sau peste cor,pul inferior.
Celelal'te lucrAri se i'ac la reI ca cele dcscris<' mni inuinle
Metoda pr oducerii prin orfanizarca totali'i
Avind tn vedere eli la noi in \ara cei mai mul\i stUP"!'1 nu eolo"tt
putine deci metoda ob\inerii de maten in "flux conUIll'"
estc greu de realizHt, di.ci ea rla. rezult ate sutis:Hl.cr,toare numrll ci nd sc
HI
I
luerctl z8 Cll eel putin 30 colonii pe serie, f:vin ,aSUpl'8 meta'dei producerii
hl pliljorului prin orIanizarea, tatalA, Implid un numAr de ]-3-5
Slupi pe zi in raport tie efecbvul stupmel. . .
Mun'Ca esle mai migAloasa, e nevoie iosa. de 0 smgurii persoana, lSI'
l'czultatele obtinute cantitativ destu] de chiar 50 g
de Iiecare stup la zi, dad\ coloni9. este puterrudi Cll multe albtne tlOere
., i pLLiet numeros. .
Cu ott numarul coloniilor din este mai. se ya lu'Cra
cu 1-3 stupi pe Z1 pentru ea rAstimpul dmtTe oI'lfamzAn. sA lie destul
de mare - 10-18 zile - astfel ea fiecare colonie reorgamza,tii {iupA ce
n iel;iit din productie sa se poata re"face ell puiet tinAr, clod Va lntra mtr-o
nalla serie.
Se foloses<:: aceleasi utilaje ea 'Ia metoda deseris! mai sus fosa diferii
rams por't ... booci, care este de marimea STAlS I;>revAzutA eu,
Pe fiecare Jiiipcii se lipeJiite un nUInAr de 25 botCl, La 0 colome or_:lolzata
Sc (olose$'c doua asemenea rame port-botei, d-eci 8 Jiiipci cu hotei arti.!iciale,
Coloniile 'Care intrli in primele trei serii se ol'fanizeazA totat Cu
I'ama pe care se gAse!}te matca, au albioa acoperitoare, plus 0 ramA cu
pu\in !pulet eapa:cit 0 ral!lii-'hrat,litor al?'ine,
un mie nu'Cleu. Nudeele se tm inchlse 5 zlle, av:md aerlSlre pe la fund.
Tn felul acesta albinele nucleului nu se mai intorc da stupuJ de bazA
dnd nucleele se desdhid.
,In acest timp ele sint hranite in uluce!. Restul de 'Puiet se imparte
Is stupii mai slabl din prisaca care var intra in prodU'ctie mat tlrziu
tnsemnind .pe eei 'Care au laIlVe abis eclozionate.
'In stupul de bad rAm'in doua rame, una au miere polen, plus
una ramii..JhrArutor la mijloe; intre eIe, se lasA doua goluri pentru cete
doua rame port"'botci. dispozitiv este ineadrat intre dialragme
dou!1 saltelute.
AsUel orianizate coloniile din ziua respectivA se lasA 2 are
care se scoate fagurele cu larve abia eclozionate din stupul care
I-a gazduit. Ele se duc In l'aborator !?i se procedeazA la tranzvazarea
larvelor in botei in mod ca la metoda preceden'tA. Ramele din
care s-au seas larvele se Inapoiaza coloniHor care Ie-au furnizat. A..!,;a Se
lucreazA -eu roloniile din primele trei serH,
A patra zi incepe recoltarea botcllor
golite cu aIte }arve tiO'ere, 1a prima serie, 'I.lrrmlnd apoi a doua a treia.
t imp de 6 zite fieca.re colonie este recoltata. de doua. ori. In ziua
a 7-a, a 8-a a 9-a, dupA recoltarea se r eoI'lg'aruzeazil colo-
nlile care au fost in prdductie. Lucrarea se face astfel: se scot ramele
port-botci cu se perie albinele farl!. a se scutura,
du-Ie la 1aborator pentru extr'agerea 1ilpti!1orului reinsilmintarea lor cu
l Ite. larve tinere. Se ridicl din stupi laterale !;it dia(.ragmele,
iar eei doi faguri eu hrana sunt la ambele laturi ale stupului; in
'goiul dimas se aduc fagurii cu puiet tArA albina aeoperitoare de In stup'11
cc uJ'me.aza sA fie orlanizat sa in'tre el in pro<iLrctja de i ti l)"t Se
(ormcnzi't astfel cuibul coloniei ee fllSCSC J>inA atunci orruniz(l L," ;
Cll O'1IlI..cIl albino acoperltoare din It'1di \{1 de 111<: 1"u sc In mlJ IOCUl
,,2
acestui cuib, Se pune ca;paoul stupu1ui liisind colonia sil ti e
organizeze in
DupA trei zite, coloniile organizate sint CQntrolate dacA au af-ceptat.
matca se stri"CA eventu'alele botei naturale ce eventual au l ost cHh:li 1. 1".'
de albine pe ramele cu puiet tinAr. Cu no.ile serH de stupi organizu\[ t;I.'
procedeam tn ace1lLli fel ca la primele,
La terminarea perioa'dei de a ulWmii stUPI
se vor organiza cu puietul matcile celor 9 nuclee initiate, dacu s-a
lucrat cu trei colonii pe zi.
Unirea coloniei orfane cu nucleu se .face prin unificarea mirosulu l
ambe10r unitati pU'lverizin'du-1e cu sirop foarte diluat !?i au 0 Su:bstWl \t'I
mirositoare, Pentnl 24 de ore, intre cele doul!. unitAti ce se unesc 51.'
pune cite 0 diakagma pentru ca albinele sa. treaca la maLe ..\
prin ,golul de sub ea.
In tot timpul produ"Cerii dacA nu este cules in naturj
coloniile sunt stimulate en hrana proteid in sirop de zahAr.
recoUat, prin orieare din cele "doua. metooe, se colcctcnzti
In borc.lin8.!1e mici de 50-60 grame de culoare inchisA, se parafineazA. :;>1
se tin la rfrigider. Cinld continutul lor <totalizeaza un kg slnt
intr-un borcan special se pastreazA 1n frigider pina la prednl"Cl.l lu
benebeiar.
FORMAREA REZERVELOR DE PROPOLIS
PENTRU NEVOILE STUPINEI
Propolisul are un tnsemnat rol In vista coloniei prin
lUi bactericide bacteriostatice. Albinele n acumuleaz! in stup oricind
II gAsesc in pun 18 rezervA 8colo un de mici spatH
libere. Ulter ior tl folosesc la: fixares ramelor; Is completare .. spa\iilor
dintre Hoffmann ale r amelor pentru a impiedica producerea
curentilor; la miC!,iorarea in toamnA pentru a reglementa
aerisir ea interioarA in raport de mArirea coloniei fi puterea ei de a:
produce plistra clildura; 18 spoirea peretilor stupului pentro ca izo-
lIndu-i aslfel ei s11 U'll absoarbA umiditatea din interior creatA de res-
piratia zecilor de mii de albine ce formeaza colonia etc. In afaeA de
aceste foloase directe pe care propolisul Ie dA coloniei, el este utilizat
in terapia umanA. Pentru ob\inerea propolisului in mai mari
se folosesc 0 serie de ,procedee, indicate mai jos :
Cunoscuta fiind inc1inatia a'lbinelor de a inch-ide goale din
stu pi, apieultorul cu 3-4 mm dintre scindurile
I' ului la stupii orizontali. La cei verticali, pentru 'eA este format
dintr-o plaea etan!jA, albinele pot sa. depunA ceva propolis doar pe mar-
ginea acesteia. In 'schimb, tn toamna, ramele se 89a:re mai distan\at
cu 3 mm, caci tntr-un spatiu mai marit incape un numAr roai mare de
nl bine din ghemul tn care stau iarna ; al binele completeazA acest spatiu
cu propolis. La controlul de fond in primAvara urmlitoare, interesul
mare penttu pastrarea caldurii coloniei este ea ramele sa fie elt mai
apropiate 91 daca se poate chiar in lac de 11-12 mm sa fie de
9 mm ; apicuitoru'l atunei rade cu dAltit&. mu'chiile de contact ale ramelor,
InHiluri nd propolisul de acolo depus de albine din toamnA. Tot atunci se
rade propolisul !ji de pe fa1tul pe care stau 8!jezate r amele.
Un mijloc practic de a obtine in t ot cUI"Sul verii 0 cantitatc mai
marc de propolis este intre podi!jor !ji suprafata r amelor de cuib
[I ullui iniiitator. Ei este fAcut din patru 9iPCi subtjri, c u l!\\imcn de
4-5 em, inC:heinle in cuie clei. Pc pC'rc\1i aces luiin1il\ti lol' 'Sc rnc
4H
numeroase orificii eu un burghiu de 1 em. La exteriorul IIC'
fixeazA 'cu pioneze de pinza metalica latA cit inla\Atol'ul eu ochlun
de 2 mm, Acest dispozitiv nu se aplicA dedt atunci clnd a!arA timpul M- H
statornicit, tiind caId, iar euibul nu mai ,poate fi influentat ncgativ de
acest creat intre podi90r !?i rame. Albinele care nu suporl1\ III
stup nid un fel de curent ori spatH goale se grAbesc sA complelezc 01'1 -
ficiile cu propolis, acoperind apoi de pIasA metalica.
Recoltarea propolisului se face astfel din acest dispozitiv : sc- SClit
pionezele se dezlipesc pl'asele de plnzA metalie! prin scufundare intr-o
baie de aeeton! care dizolvli propolisul. Acesta se depune pc Iundul
cutiei cu seetona. Propolisul depus in orificiile inaltAtorWui se rml ('\1
lama unui briceag. Odata recoltat, dispozitivul se din nou 1'1
locu1 du ljii albinele continuA l ucrul lor pinl!. tirziu in toamna, <:Ind
inAl1A
toru
l se scoate definitiv 9i coloniile se pregAtesc pentru iel'nlll.
Plistrarea propolisului. Fiind maleabil Is eald, dupa recoltarc p l'U-
polisul se lasA putin la soare se fac c0c01oage ce se invelesc In sl l\nl.,1
iau material plastic, p1l.strindu-se ferit de lumina. Datorita vnl o!'('111or
sAi componenti. propolisul este folosit, pe scarA mare in cm edll' 11'/1..
tamente ale bolilor umane !?i anima1e.
C,ara 6 ca un SUBur tainic seas la
lumind. co 0 amintir6 a origin;; sal6
06 ut6 mi6r60.
(M. Maeterlinck)
PRODUCTIA DE CEARA
OdiliA ell intrareil din plin in primavara aparitia nectarului a
rpolenului proaspAt, dar mai {)U seama eu inflorirea pomilor roditori,
glandele eeriere ale albinelor tinere se dezvoltA, iar secretia lOr_ abun-
dentA ineitA albinele la ciaditul fagurilor.
Ded a primA realizare a producpei mai mare de cearA se indepli-
oferind atunci albinelor numero.,i faguri artificiali in grupe
de 3-4 llngA cu1b - doi in dreapta dOi tn stinga acestuia - mAr-
giniti la e>..-terior de cite un !agure eu . . In mod eel pu-
tin 1/3 din ' numArul !agurilor din iiecare stup trebuie schimbati anual.
lntr-o stupina bine organizatA efeotivul de faguri gata clAditi trebuie sa
rie cu 50% mai mare fatA de numarul fagur ilor pe care il cuprind stupii .
Se cer anumite conditii pentru reaHzarea unor productii mari de
ceara;
- colonia sa fie puterniea 91 eu un mare nwnar de albille tinere
eclozionate in 'primavarA ;
- eAldura in cuib sa fje bine iar acolo unde este nece-
sur se pun perne ca materi-al tennoizolator ; cAldura la exterior trebuie
sA fie de 20C; sporirea productiei de ceara va sporl, dnd intre spatiile
c1intre rame se pun care inchid complet partea superioara a ra-
melor, pastri nd in felul acesta mai bine ciiIdura; urdini9ul se
reaza mult in timpul nop?lor. vreme limpul nu s-a incAlzit;
- culesul natural sau hranirea stimulenta slot factori determi-
nnnti in marirea produetiei de cearA. Taranov a stabilit 0 strinsa core-
i(l\ie' intre cantitatea de puiet aceasta. protduc\ie de ceara. EI a constatat
ell 1 kg albine, in cursul vietii lor, pot da 0,500 g de ceara crescind toto-
data 26000 de Iarve, bine hranlte stimulate. Raportul de productie
fo\lI de hranirea de s1imulare a fost stabilit de acest cerceUitor de
SCfllnu 13 35 g cearA pentru 200 g hrana Cll proteine 9i hidrat[ de carbon;
- spa\iile goale din stup favorizeaza secretia glandelor ceriere.
Albinele de .cum gasesc un spatiu libel' il ocupA cu iie in partea
8uperioarA sub intre rame cl-nd e mai mare de 8 mm, tie inbl'e
peretii interiori ai stupului l1 i diafragm'a mArgina!?a ;
- pl'olificitatea matcH, care depune multe oua, impll n(' C'U p x i 'i tl '
Sll pr'l.'l te(c de faguri in euib, rctr.!igtnd c1C'o('amduta punind In r'{' 'l.CI\l1'I
1' 6
2-3 faguri mai vechi, dar inlocuindu-i cu altH artiIiciali pe CII I't' ,
iiUnd de "impulsuJ natural de cules in zilele primaverii, tlUlllCIOI.l!lt' lt'
albine tinere ii cUidesc. iar matca if OCUp8 farA intirziere ;
_ un ral insemnat il are !?i indicele de selectie urmintI sil tic
relizat in masudi. cit mai mare, caci sint colonii care comparativ C' U u\lpi('
dovedesc ca. au 0 incHnare accentuatA in a clAdi repede 15i binc (' \I
cit mai alveole mari de trintori ;
_ polenul are un rol determinant in productia cel'ii. Ccn:l' iJill ' r' lIl
Fraudenstein hrAnind ell polen t imp de zece zile albine batl'inc e ll ginn
dele ceriere epuizate a readivat aceste glande, intit albinclc resperl i .... t,
au clAdit tot atU de bine ca cele din stu;pul martor Cll multc "Ibitl!'
tinere. K. Slanski 1Acind biosinteza coloniei a stabilit el l'ollli ]l1nr('
care il are polenul consumat in masurA mare in tic ('<:111':) "
o colonie bunA paate da intr-un sezan pinii Ie 1 800 ('rlll'l\ IOtil
ales cind se folosesc in stup rome cliiditoore cel pu\in d clll f\ III fW"1l1"l'
st up. Rama claditoare sau 0 ramA goa'la .pentru reco!lnl ('( ' :11"11 /Ii' 4t , h 'J.n
intre cuib !}i fagurele ell polen, iar nou j' 11( ' p Il I' It"/f\
din 5 in 5 zile sco\ind mobila a ramei cHl.dit o/Uc, ,'('1 t'1.I1 Id rl l j{IU' 1i
cla:diti, dar IAs"ind cam 1 em 0 fi!?ie sub pe titre c'ut'lHd ulhltwll'
o -completeazil.. Modul cum aibinele clAdesc fClgur'ii II rOK\ pt
l
th
1
lllh
r
l Amur it la capitol,u1 "Anatomla coloniei ....
Valorificarea cerii produsa in prisaci csl e 11 -;;01' tI( (n, II I I lUl l 1I111irr
se glise$te un topitor solar in care ,se punc Ol'i('l' rrrdllll'\ clr' ('rlUn \14.111,\
de albine, cit fagurii intregi. Ceara mal pO:III' fI (lh\lnI1IK pllti tit
pires 1agurilor vechi in direrite dispozit.i v{' ('IIIH t ' tfi \IHili 11\ II
ajutorul vaporilor fler:binti (fig, 73) care sc lIhthi III lilt nil tlPltt ,,\,,1 .. II'
un aragaz sau plitA; vaporii strabat m<lSll rll l\lll' t r, nlllhllu\1 ,I 1101\1,,\1
In prealabil, iar el. topesc aceastil I'fHrllllt,c(1 Il l" fumlld VIII IIIIII
reziduuri cu muWi.. cearA. De aeeea [fio lsh'CIi IH'I'1Il11UI' rol l" nUll 1,,,>tIl,UII I
dabitA: fagurru;;ii spalati in 2-3 Hpt: Il L' 1'1111 'It rI, I," : d\o 11' "/1111\11 \ I(
fierlrura ceara topita este pusA i nl,'-un sl\l'if ';llli' rill' . 11111111 IlII' III\ III \\ nl \
lernke. Totu!?i a-cest procedeu Im;i\ in III Ir!HI I'r:r. ldulu \lor /l1ull/\ M)/lr" .
Tn ultimii ani ins1i Combinatul apicol Ui\I\('/iRn II prlmiL fliRllrl vcch l
.pre prelucrare, dind apicultorilor dt, fll..rUI'C vcchl diu un
nrtifici-al eu sirme deja in-gropale in el, ceca L"C cstc mull mui cOllvcllllbii
pentru stupari.
In relul "aeesta cea mai mare cantitate de ceara. se reintoarcc hr
I)CQnomia apicolA sub formA de faguri artificiali. In aCarf! de uceastl'r
tolosinlA. ceara opita t urnata in blocuri de 15-20 kg este distribuilli
In cel'ere In; industria apticA, feroviarA, me-talurgicii. , ele-ctrotehnic5
4'17
tn <,-lectricitate, in partumerie cosmetid, arte grafice, industria de stl-
cUh'le, textile, stomatologie (pentru mulaje dentare), prod use farmaceu-
Lice etc.
In Combinatul apicol Baneasa ceara este achizitionaUi de la api -
cultori prill filialele teritoriale ale Asociatiei Crescatorilor de Albine sub
forma fagurilor vechi.
Acolo, fagurii, inainte de a fi tn topitorul ell aburi, stut
tlhimi\ati bioe, se scot sinnele, apoi sint spalati In apa dedurizata pinA
clnd apa ramine !impede. in topitor cu ahur la 100C ceara se
8terilizeaza de orice agenU patogeni ce s-'ar mai aila in nim-
tale. Ea trece prin diferite dispozitive de purificare .,1 inn'obilare fie prin
metode fizice, fj e prin cele chimice in raport de felul cum va f1 folositA.
De pildA, la confectionar,ea de iaguri artificiali nu se folose!}te nid 0
substantA chimica, ci numai rele fizice de filtrare eu filtre speciale,
,"' IV. 72 -;- ;\gregatul de taguri artificlali de 1<1
COl11blonlUl Hpi<:ol Udneasa : sc obserwi slivclc
eu (ng- url artiti Cia1i .
418
spAlare, decantare etc.
Fagurii artijiciali se
obtin prin douc\ procedee:
primul este eel de turnare
a cerH f:Juide pe dol tamburi.
prin interiorul cArora trece
un curent eu apA rece ce
solidifidi. de pe e1;
prin rotire, imping foaia de
cearA groasa intre slti dOi
tamburi cilindrici de presare
in foaie subtire ce se
in suluri de cite
15-20 kg fiecare Sulurile
tree apai la cilindricA
de imprimare a alveolelor
0 fi.J;ie lungA, care este
apoi sectionatA de' un cutit
automat, ce 0 taie la masura
eerutA dupa ramcle STAS
ale celor trei tipuri de stup.
Fagurii astiel obtinu\i
slnt buni maleabili, dar
pentru montarea lor hi l"nlllC
S cer 0 serie de IUcrtiri mi-
gAloase din pUl'tca Ilplcullo-
ril or core fH'O ncvuie de mull
timp pentru gaurirea ramelor, Intin'derea slrmelor de sustinere a f agu-
relui artificial, sinll'e care de multe ori se intin'<i, iar Iagurele cl &dit iC$1.'
cu ondule unde aibinele cladesc celule de trintori; apoi apicultol'uJ
trebuie sa implinte sinnele in masa fagurelui cu un dispozitiY
pinten.
Toate aceste lu:crAri pot fi evitak! dacA se folosesc f aguri artilici all
'care au deja sirmele tmplintate 10 mass lor, chiar in momentui Ia-
bricArii. Siot faguri arma\'i, pe care Combinatul apical de III
Baneasa ii lucreaz Ii ofera stupar.ilor, in schimbul fagu rilor veehl
reformatL
faguri armap se lucrea?J. la pl'esA l olosind un aIt procedeu.
Ceara carle direct pe tamburii gr avati care prin rotire imprimi\
foil de iagure form'a hexagonalA prinzinrl in maSa lor nouA sirrne on-
dWate ce dau fagurilor 0 deose-bit! triHnicie. Pozitia sirmelor pe fagurelc
gats imprimat este verticaia, iar. e1 nu se mai onduleazA din caUZ;J
greutAtii albinelor ce stau pe suprafata, lor atunei cind clAdcs(' alveolele;
albinele construiesc in ei prea putine alveole mari de tIintot1, iar mon-
tarea lor in rame se fa'cc f'Carte repede sinnele ondulate all
ccwctele de 2 em in pArtite de sus !ji de jos ale fagurelui. Ell'
sint prinse .,i fixate sus cu .,ipc mobilA ce intrA. intr-ur, fal\ suh
speteazA superioara a ramei, iar jos, ele t /1ietura longitudi-
naIl a spetezel inferioare care Ie stringe c!n'd truetura es'te comprimil U't
prin baterea a 2-3 cui!jOare.
Combinatul apicol valorificA in conditii superioare I'd-
masA de la topir ea fagurilor vechi din 'gospodAria aplcultorilor ,amatol'i,
In care se af.lA eel putin 25-30% cearA. Prin prel ucrare in
speciale cu solventi organici 'ii spAIAri repetate se extrage total cearu
rAmasa in fiind IolositA in diverse industrii in combinatie ctl
paraiina, in r aport de cerintele beneficiar:ilor.
TOpirea jagur il.or vechi. explicatiile date recomanuA api'cul-
tarilor sA nu se mai ocupe de topirea fagurilor in propria lor gospodArie
cAci este mal economic sA se schimbe eu faguri artificiali 1/1 -
cum se procedeaza obu,nuit, totu.,i voi da citeva tndrumari petru
oci care fiind departe de Wiala A.C.A. trebuie sa topeascli.
.!oguri iagurii. FAte de re\inut tnsA cli. oriee mijloace 8-ar iolosi in acest
/toop rAmine tn reziduuri 0 insemnatA eantitate de ceadi, care se urdl
uproape la 25-55%.
Topirea fArA cheltuieli .,i ipierderi de timp se face U'i0r ell topitorul
lolar, in care se paate pune oridnd orice fArimA de ceara ar exista in
prisadL
U -,,NP
1\10
"par atul acesta este alcatuit dintr-o cutie de scindud cu fund
Ctl un capac cu balamale, Pozi1ia lui este inclinaUi. pentru ca astfel cap-
ICI.l:t.t\ moi razele salare, care trec prin douA geamuri de sticHl
:cate unul .fs\,a de ahul la 5 em distan\A; in felul acesta in cutie se
concent.reaza a mai mare cantitate de clldura,
Fagurii sp!lati i n prealabil se a.,azA pe 0 tabla mobUA
I'IndulatA din aluminiu, Rind ca acesta retine cea mai mare canti-
tate de cAldurA, Tabla de fier sau de zinc nu se recomandA, cAci acestea
til contact cu acizii din cear.!i, determinli eel schimbarea culorH cerii
prin oxidare.
Cine se aflA cu stupina in apropierea unei retele electrice poate
!June pe fundul cutiei sub tabla de aluminiu, un electric, Cino siut
zile reci !?i .fAra soare,
Ceara odatA topitA sub acllunea solara sau cea a se scurge
de pe tabla InclinatA este coiectatA intr-un jgheab de t ablA in
formA prizmatica. Cind aceasta s-a umplut, ceara se scoate jgheab
unde s-a solldificat, In reziduurile rarnase se aila un mare procent de
cearA de 50-60
G
Ie.
Topitorul C1L aburi este com pus vas cilinciric co diame-
trut de 45 em inal\imea de 65 em. In partea de jos, fundul este dubIu,
o parte fHnd W;or oonicA la 0 in!H\ime de 12 em; spa\iul dintre cele
douA funduri ca depozit de apA care se toarnA printr-un orificiu
me-=H'an eu diametrul de 4,5 em, prevazut cu un tub ce se incheie ell
un capac in lormA de ciupercA, care are sub ea orificii de a vapori-
lor de epA, lntre faguri. Aparatul se pe 0 sursA de clHdurA ca:
aragaz, 'electric sau pUta de buditArie,
care detenninA fie!'1berea apei ce se trans-
formA in vapori (fig. 73) .

,
J

,
,
,
13 - 1'opi1orul de cearA
In stupinele mid :
1-3 ,I - ,urubu.l de cu
Ul illcrul .tu ; S - peretele exte
rlnT III ''IItilnullll ; S _ caMnul
hlLC! ,'IQr en orltl cll pcnlru I CUTj; C-
I't'lI rcHI toplte ,I pru atA; 6 -
," n<'11l ,10 eVClc "are ; 1 - eaul\o!
tlo 1M funCi nl "IN! tkrbln to.
oI :'i O
Fagurii fArimati in por\iuni mki, tArA
sirmele de care ei au lost fixa\i, se introduc
cu 48 de ore tnainte jntr-un vas eu ap! de
ploaie sau de riu, invi:rtindu-i de 2-3 ori
pe zi, schimb1nd. apa dupl1 24 de C' !'e.
Rostul aces-tei spalAri este nu numai
ca ei sa f ie cura\a\i de reziduuri, ci, mai
ales, pentru ca nimla le aderente
pe alveolelor sa se imhib( eu apa.
Daca nu s-ar lace aces te invelilj uri ar
absorbi 0 mare parte din ceara topit5 din
laguri, eauzind 0 picl'Ciere de ('l!d l ' Ct t'tll'l' s('
urcl!. pil1.''i III GO--Ga% tl i n 11 1,IS1.l ('I .
Ciod apa este !impede, !agurii se scot din vasul eu apa se p li ll in
topitorul Cll abud; acolo, jos, se afHi 0 sitA de pinza metaHe5 eu dOI I,'\
toane, Pe ml!.surA ce vBporii de ap1:\ topesc fagurii din aparat, ceara sa
scurge printr-un oriitciu lateral tnchis provizoriu -ell un .'eep. RC"l. iduurllt'
l'amaSe dupa tqpire se adunA pe sita, iar la terminarea si t ...
trage in sus eu doi apucind cele doua toarte later ale, turni nd n,! 'I i -
dUUl'He i ntr-un lighean cu apa re<:e spre solidUicarea lor.
In timpul fierberii apei din aparat a cosumului 'de vapori , nivelll!
sAu in depozit scade. De aceea stuparul are grijA sa realimenteze depn-
zitul cu altA apa clocoti tA Iuata dintr-un vas aparte.
La terminarea topirii tuturor fagurilor in vasul Cll ap?\ se
deschide oeapacuI, se scoate situ cu reziduuri, iar interiorul topitorn.liu i sc
bine de ceara inca fierbinte ramasa pe peretii vasului, f olosi nd
ghemotoace de hlrtie din ziare care abso8flbe 'bine ceara calda vasuJ
ramine curat pentru a f i Iolosit pentru alte viHoare.
La Combinatul apjcal Baneasa sint instalatii speciale (fig. 74) ell
orgaruci (benzina) spAlari repetate, extrngindu-se aproape l ol nl
ceara din Eia este cearA industri ala Iolosita numai in uct'fl ll'
scopuri, in amestec co parwina, in r apert cu benefi cimi! OI.
.
Fig. 74 - Instala\ia de extr.act1e a ceare1 prin solventa rc lo Qombinotul IJ, pk'OJ
Binea.s8.
'Hil
PRODUC'I'IA
VENINULUI DE ALBINE
In mod pentru producerea veninului -sint solicit ate mal
mult colonlile care au destinatia de a Ii desfiintate in ultima parote a
verii dnd resursele de nectar Iii !Polen sint epuizate. nesigur cA in pri-
mAvara ur-mAtoare e!ectivul lor este completat prin nuclee din
vreme ell matcA seoase de la rezervA. lzolarea acestor stu pine se impune
cAei albinele care stnt SllpUse la produqia veninului r eacponeazili. !oarte
llgresiv impotriva oricarei fiinte care se alIa in apr opierea prisAcii res-
pective. De aceea, personalul trebuie inzestrat cu costume de
contra intepAturilor albinelor : combinezoane ell fermoare perfect inchise,
masca, cizme etc. Cu taate riscurile. tn U,R.S.S.
I,>i R.s. Cehos!ov,acii productia de venin se obtJne tn oarecare proporpi,
lolosindu_l in preparate farmaceutice sub forma de injectii subcutante,
administrate sub directa intirumare a me'Ci'icilor de speciaHtate.
Pentru recoltarea veninulUi se folosesc dlferite apa'rate in S.U.A.,
n.s. Cehoslovaca R. D,G. Dup& Bahram intr-o senie de experiente s-a
roooitat veninul Ia in stup eu ajutorul electric.
Recoltarea veninului se foace prin excltarea albinelor la
stupului sau in interiorul lui, cu oajutorul unui aparat electric car.e
din 3 in 3 secuntIe produce cite un {loc; dureaza in total
60 de min'ute.
Aparatul este compus dintr-o pe care slnt intinse sinne de
aramli. sau de atel Ura izolatie la 0 distanta de 3,2 mm intre
cle, tHnd legate de 0 sursa de :energie electrica, cu 0 aparatura necesara
pentru reglarea impulsurilar. Albinele excitate de aceste mai ales
eele tlnere, se napustesc asupra aparatului, iar culegatoarele de pdlen
chiar pierd 0 'parte din ghematoacele Fiind intr-o stare de
cxcitatie, alhinele acul, inteapa 'anumite piese din aparat care
I'elin veninul, fara a rapi aeuI. In acest scop se utilizeaza un anumit
material care captu-,?e-'?te aparatul pentru obtinerea veninului expulzot.
Cercetatorul Palmer a folosit in acest seop agarul I) preocum Un
produs cu mai muIte calWiti silicronu1
2
); albi-nele S'cuturutc in 3/XlL-D. t,
Celre are in interior un strat de silicron se a-,?aza pe el ; cum substHn tu estl.'
') IlUllr - $ubstanl l ge.laUnoa8A extrasA din unele alge murine, .fol()$l\tj In mlo,\I' (I\)I"lol/ l ..
.) $lltcrun - material mal sCnll bU decU "sal'lll din de Ye<l ura ,II "'''' 'u,'.
vnrll eIIUt$\lJew bloluglce ale venlnulW.
452
buna con'ducatoare de electricitate, la unui s'Curt !j: oc clc(:tI'lc
albinele scot acul, elimin3 veninul apoi U retrag. Veninul se udunll sull
stratul de silicron sub forma de nrici, care dupa 20 mi nute lW
cristalizeazli., pierzindu-!j:i partea apoasa. Aceast3 evaporare a Ii chidu lul
este tocmai substanta repulsiva A car e excita albinele prisaeii Ie d('tcl'-
mina sa devina agresive, atacind pe orieine din prisaea sau din i lllpl't: JU -
rimi.
Aparatul de recoltat veninul albinelor este campus dintr-o (;ul ll'
de placaj in care se scutura 'Cite a ramA cu albine!e acoperito8rc, fI1 1'1'
matca respectiva; cutia are 20 de 'urdinii';'e de cite ) 'cm
2
, deci cite !i ii i
fiecare din cei 4 peret,j ai ei. UrdiniJ?ele au cite un culoar; 'fiecnl' e m'l!
o midi trapa 'care ealcata de albinele care vor sA iasa, se inchide in 5Pll tU
un slab cutent electric care produce a zguduitudl.
sile{'te astfel eliminarea unei pieaturi de venin, Pentru a atrIJg(' Idll l
nele oumai dj,tre un perete, pentru ea veninul din celelalte culOMC ""
se usuce, se un dispozitiv rotor de aprindere a un ol " 1) " 1' 111'1,
lumina <.:are atrage albinele din cutie, Veninul se recolteaza pri n SPi\ lurl'll
culoarelor.
Luerarea se face in iO'ch'isa inbun-ecoasii; albillcl(' Ceo I.)"
din cutie se due la geamul camerei unde se lucream, eare se rl cs(lhllll' dltl
dnd in dnd -,?i Ie elibereazA,
Avintl. in vooere ea in componenla veninu1ui proteineiu slll t i!du
mai numeroase, se impuoe ca acele 'Coloni i care sint destinull.' sfl orOru
venin, sa fie bine hranite cad dupa eliberarea lor din aparat unuc /i l-lill
lasat veninul, ele se l'epetd in primul dnd la fagurii cu hrand din :l tlI p,
di,ci pienderea de venin Ie produce 0 mare foame,
lIn S,U.A, se :folo5e!1te un aparat eu 0 de sirma prin CHI'l'
circuHi un eurent eledric eu tensiune joasli.. Aparatul se 10 'lmlill i!;l ,
iar clud albinele sau ies din stup electric Ie determin;\ s;'\ t:!I-
mine veninul, caI:e se aduna pe 0 pinza fina de nylon, sub siJ'mr i('
electrice ; sub pinza se un geam unde se acumuleazii. pi dHudl(.'
fine ale veninului. Cu 0 singura pinzA de nylon se poate exlruge \'C,' JJ in lll
de la stupi. OintI aparatul se opre-'?te se lasa lpe loc 21- :10 !It:
ore in care timp veninuol se cristalizeaza este r azujt depozilfl llntr- ll n
vas pentru ca mnd higroscopic, ar absol"bi apa di n mcd iul ..
rator. Procedin'd. in felul a'resta de la 20 colonli abin se POHtC 1'(:<:1)11..(1 odlll, i'I
1 g de venin. Extractia veninului se mai face I?i rPrin folosirea de suooton\c
chimice excitante ca: eterul, cloroformul Sau alcoolul, care vapot'izt\ \J ,
narcotizeaza albinele, iar ele filnd' scuturate intr-uo bol'Clln scot neul
elimina veninul. Vasul sp..lat .apoi in apli. distilatii coleeteazA vcninlll , Inr
in urma evaporarii apei ramin cristale de venin, Metoda 1)ceasta cste
dar io schimb produsul este impur din cauzii ea narcozar ea ulbi-
nelar produce -,?i fenomene de eliminind odata cu veninul !;ii nCl:-
tarul din lor.
Intepaturile de albine pot da loc la accidente grave de care apicul -
torH pot fi responsabili in fata justiliei, daca nu se iau masul' i imediaLI.'
de aparare a persoanelor straine !?i cu veninul albin(.'IOI\
Clnd ati studiat anatomia albinei laut de aparulul
vul nerant, aratind ca el cuprinde substante toxice Ioarte periculonse pen-
453
tru unele persoane ell 0 anumitA sensibilitate. Desigur ca nu vi 5e paate
pl' Ni nde sli. acorda\i interven\ii medicate, dar apliclnd totu!?i unele masuri
cc vti stau u!?or la dispozi\ie puteti evita neplacerile urmArile mai grave
pl' care Ie pot suferi 'Cei accidenta\i cum este de piIdA ; !?ocul aoa:filactic
foot'l.e periculos.
ea masura de prevenire se impune ea oriee persoana strain! ce viDe
In stupina sA primeasdi 0 mascA, intrucit in\epAtura in oehi
vcdcrea. In astlel de situatii dad un medic oculist chirurg nu intervine
de urgenta ca sa extraga Beul din scleroticl, ochiul este pierout.
Pentru intepAturile obi!?Duite este sulicient sa 5e ret1raga acul cit mai
curind, ridicindu-l cu unghia sau eu lama unui hriceag actionind de j Os
In 8US, ea sa-I scoateti din tesutullezat. La extractia unui oc nu se apuea
de veziea spre a-I retrage, dci delli astfel Bcul este scas repede, in schimb
prill presiunea ce a face\i asupra vezicii, injectati in tesut intreaga canti-
tote de venin existenta in veZicii., Locul intepat se lamponeazA cu tine-
turd de arnicA, ori se l.'reaea cu putirt atet sau amoniac, aceste substan\e
ncutralizind partial efectele veninului. De asemenea, poate Ii utilizat -
dupA cum v-am mal spus - ell bune efeete uleiul de cuil;oare (Eugenia
r.nryophyllata), cartofii tAiati felli stropiti cu o\et, frictiuni cu lrunze
de patrunjel. Pe locuri mai sensibile Ili dureraase se aplica un tampon Cll
novocaina., ori apA de Javel sau perclorura oficinala.
Pentru evitarea tnte'pAturilor l a miini cind se lucreazA Ia stupi sE'
tol;osesc anumite solu\H denumite "aptruge" cu care apicuItoru1 incepatol'
$C unge ope miini inainte de a incepe lucrarile.
Un, bun apilug se gA5e'!?te la farmacie: .ftalat de metyI, pe care
vtno.torii i pescarii il folosesc peniru gorurea tintarilor. 0 reteHi. buna.
pcntru 0 astfel de solu\ie de u-lUrare a durerilor indepArtarea albinelor
C'n all.. nu se ob\ine introducind 1ntr-o stieHl cu alcool de 40
0
0
cantitate de flari de soc pina ce ete ocupa 1/. din volumul sticlei. Ea se
Insl\ la soare 15 zile !li apoi se strecoara. ob\inindu-se 0 esen'tA cu elect
up!tug, demn eficace.
Urmari grave - cu !laC anafilactic - '?Date avea in\epatura limbli,
clnd cineva mW?CA un fagure fArA s1i fi observat cel pe el era 0 albina,
chlnr strivitli.. De indatA survine 0 inflamare a limbii laringelui care
poate duce la sufocare !li doar 0 incizie a unui medic otorinoJaringolog
chlrurg ponte restabili respiratia. Inainte de 0 asemenea interventie bol-
Illlvul este bine sA fael gargarA cu 0 salupa: de amoniac 10-15 picAt uri
III Ull pahar cu apa sau sA amestece 0 linguri\a de sare de buca.tarie neu-
trnl1zind astfel partial efecrul veninului.
SiAtuiti pe eei care nu suportA tntepaturile albinelor - dar
vor sa. fadi apiculturli , ca. trebuie sa. roloseasd mai inai nte un tratament
desensi bilizrare la venin prin injec\ii subcutanate tn progresie cu pre-
pnrotul Forapin. Se in'Cepe co particule foarte mici, pina spare 0 prim:'
I'cll ctie, 0 mi di. sau 0 reacpe a pielei. Nu se dO?Il. du!
flC continua cUeva zile pentru ca organismul sa se obi.!';i llUiascii *i nu mill
upllre nici 0 manilestare Is acea doza. Apoi .doza se pu\in ('ontl -
Ilutllrl Cll en pina ce iar apare reactia. Se continua asHei .';iiL$C' sl\ ptll nli ll l dl'
rloll /\ ori pc sapt<l mina. Este foarte Ibine cind incepiHon d hlec n t
de singe {' U un 1l 1>lcultor ul ci'l rui si nge ('01I\111l' In cl ('1(."-
454
mente indreptate impotriva apitoxinei, cu ajutorul d1reia bolnavul esic
restabilit.
_ Dar ce este !?i cum se manifestA acel !loc anafilactic 8.!'ja de pcri -
culas ? _ Intreab! unul dintre tinerii apicultori.
_ Este denumirea ee se dl'l fenomenului incercat de unele persoanc
care au sensibilitA.\i de naturA alergicl1), 0 hipersensibilitate l a veninul de
albine. Dup! Kirov. fenomenul se mani1estA de cele mai multe ori prill
pe pielea corvului, urmate .de greutate in respirai;.ie, puls nccc-
lerat dar slab ca intensitate, vl'lrsa.turi, fatA pa1idA, transpira\ie rece,
*i uneori chiar moarte. Ele se dat'OreazA unei sensibilitli.\i anormale privind
proteinele din venin intrate in circuitul saoguin, aiacind sisterrul nervOS
*i circulator, oprind sau total procesel
e
biologice naturale.
eelor ce prezintA fenomenele ocului aoafilactic li se spUd:\. do.:
medic ajutorul necessr . pina. arunei ins! ,bolnavul stA culcat pent"u n
solicita cit ma'i putin ioima, i se fac frictiunl puternice pentru acti Vllrc'l
circu1at
iei
. Respiratia artitficiaUi este interzisa. Consumul unei
mici de a1ooo1 este recoma
ndat
.
' ) (lier gle _ crqt.eTeD. patoiOIIct. a BenlibllUIi\U !IllII r e aeUvl.lAt
ll
organlsJt\ullll 13t
A
(10
.,llIlI'Ille I \lbstan\e IU'Mne, Intr'Od\Ule In OI'lanlsm poe cal variate (OSJt\oUce r Cl plrlllorle .
Cl le I.nJecl.abllQ. etc.).
CRE$TEREA MATCILOR
Intram tiner! apicultori - intr-un sector faarte important a1 teh-
nologiei privind mi1 tciJor unde Se reflecti:i permanent
acestui element de baza. pe care se sprijina. colonia !iii care este
mates,
Acurn, tn deplina cuno!1tint,i 'de cauza, puteti Cll U!iiurinta. sa pa.,iti
in acest pasionant domeniu, in care lUcrind cu competintA, veti avea
sstislactia de a va adevilrati creatori.
tmbunAt!pnld metotlele de lucru in ameliorare !iii selectie, veti
vedea cum 0 stupiDa nerentabiUi. devine in 2-3 ani 0 stupina. cu 0 mare
producpe numai datorita de mAtei valoroase. AtUDci veti
axioma enuntata. cu cinci decenii tn urma de DoolitUe tind spunea:
,.datimi 0 mated buna vd dau 0 recoltif bogata",
Urmtnd !iii I:n aceastA directie "noul" nu ne vom m,a! ocupa de ceea
ce au facut Alley. Pratt. Heyrani. Maisonneuve multi a'ltri. arAtate pe
Jorg In lucrarea .. Sflupliritul" apArutA In 1935. ci doar vom aminti de
ej In chip de condescendentA, iar acum sll. vedem Ce este nou in aceasUi
directie. de mll.tci se bazeazA in primul rind pe l ucrArile de
sele'ctie. urmiirind ,penn anent indidi principali ai zQotehniei privitor
In: productivitate mare; rezistentB la boli intemperH; prolWcitate,
hArnicie, blinde\e; 0 Inc1inatie cit mai reclus.. Spre roire; 0 inclinape
eft mai accentual! in clldirea fagurilor, la recoltatul polenului $i 10r-
lIlarea marH rezerve de pAstura; s'tl"1ngerea nectarului din fIOrile
eu potir adinc, deci avind albine cu trompa mai lunga, alblne care se
odapteaza. conditiilor unui al t med.iu fnconjurlitor in albine
care sa aiba a longevitate cit mai indelungat, tn aceasta din UMna
cerintA un mare crescAtor de matci din S,U.A" SchmJtt, a pAstr at 0
matca de selectie opt ani, clnd incA dAdea rezultate satisfAcatoare.
l ata - tineri apicuHori - conditiile de selectie ce trebuie urma-
rlte, formind un prim grup restrins de colonii care se eli -
minfnd pe cele care cedeaza tind sA se reintoarcA ia inl oclli n_
du-Je Cll altele nou aparute care meritll sa li se dea cuven1ta atent ie,
Nu trebuie sa uitati ca noi avem 0 rasA de albine carpatinii ell excep-
tiouale cali ta\i ce trebuie mai mull imbunatAtite, MAtcile nOastre Sill I
din ce in ce mai mult cerute la export. De curind dOi romClll 1
fl U lost soiicitati sa faca 0 mare crescu tnri " de nll'itci in p<mlr u
U tmbun5t ll \i ulbina iocalri care esle rllllr'h! c'Ol l O/lt'C l;i i slnll prutiu('Uvll,
156
prin folosirea rasei noastre Cll calitAti deosebitc, In clirccUe lro ..
buie sA lucreze marea masA. a apicultorilor Un distins stupllr' tJl ll
noastrA care timp de 20 de ani face selcc\ie in propri ll 811 s LlIplntl
a ajuns sA aiba. 0 productie medie de 60 kg de stup, EI a r limn'! 1)(' lor
27 de ani tn regiunea inundabila a Dunarii, bogaUi In fi ord rnclirt I'!\, 111
special in cea de toamnli , In ulti'mul deceniu insa regiuneo u (IJlIt. Ill dl
guit<\ aiectatA exclusiv agrieulturii; totu11i, aria Ilol'aln cs t' ('x ll'('Jr I
de redusa ratA de ceca ce a fost, tar albinele 0 gasesc doar pc d l.(LJ I'1.
canale, rambleuri etc, registrel e cu evidenta anuaHi ar ;J\,i\ nu IllI llI/l l
cA produc\ia stupinei nu a scAzut, ci ea'" s-a mArit numai l;i i rHlIlinl rOdn.!
o stricta selectie, elimin1nd orice colonie care a dat recOIlt, lill \) 111('11 11
11i -crescind mAtci numai din cele recordiste, EI este salaria!. , fl ed 'I t ' tllI (',
la prisaca numai duminica, in singura zi liberA !?i PI' '' t ' t ' (lrHI!
el are satislactia de a vedea 0 creatie de seama, La t el 'mi IHu't'lI l WPiitUl
ca;pitol important, voi arAta cum in acest scurt limp el 1:;;1 pHlj,tI /1101'111/1
lucrArile de seletiie de-a l ungul acestei zile de duminic'l. h I ("! l r"lIl eNIl
nului activ,
Cum trebuie sA fi e 0 matel bunA cum ::; 0 ert), h'
In primul rind lurArile de c;,re!]terL a mii Lci l('1J' JIll "I' hw lilli' I
inceputul sezonului de $i nid spre 1111111111,, 1, 1" " 111111
bun timp este intre douA...2fincil::J:ale culesuri, uulrfl IIIUlIf.1 dill! "Ilillyl
terminat dar row da posibillt./J lt.>, j SllIul 11\1,. '''Ih." III
iar urm8.torul este gata s.. in-cellpl1, IJ\ pli ll I.ul" .,.1111.111
slnt cople'}ite qe !Jl.t1n ctu1 de acumulare a Imilld. ('lild 1"1I1I'lIh, .Id.'
cWar botcile pentru ea 0 parte din doici s-A 11\ p/U' l ,' III ('II I .. , IHI fill
suri in special dupa ce culesul de varA dl: 1/1 11111'1," '''MI,IIII 1"'-1
sa scada. In intensitate dar tot mai da ceva, lI UI\lII) l11t Il lijl 1 .. 1',ldl
sA se indi de mAtci. Atunci se pol 111 11 til 11\_ lit "'IIi'I,1I IiIh
I
matci tinere, abia imperecheate, care tncepll irl (11), 1111,,"., II"I'"" lUll
!lUmeroase din care se va iorma contigentuJ lI u If" .,".ut .. e, ,",",!Iil .. ,t
Is trig intemperii care va 'poeni impetuf'l III Ilill1lbHt.1 tllllltl
Pentru aceasl! ;realizare este nevoie dv .. 1" llItlul .. 11' ",,,,,,,,1111
colonie de selec1jie care da l aI"Ve, denumiU'I "IIImlltl I'. ,I lUI"
tot artt de valoroasii care este colonia t .. hUll! h' l" I'i III
hrana oferitA 11 i iugrijirea larvelor 111.1 .. tltllihldlhl, .-( .. hll lui
l
CoL. Farrar observa\iile lui in aceasta. pri Ylnl" , !Il l V.,'('p\h'lIl1l, I pU
nlnd: "D._matre dintr-un material t lo fllollt) ill'1 l.llAl l14
dars rescut tn conditiuni va Ii inlt" 'lllill' /'t (/IInl I1IMtl
dintr-tyLma,.terial de prAsiUi obh:;,nun:-dar Ct'('tu; ul, In cUl1dl\H bune",
CrescAtorul de mAtci facintl mul\1 1.\111 In lIl'nln, t r c b ll ie Ill)
1nUiture de!ectele unei llnii pe .care 0 ell 0 nlLU noull, (: 1I
Indici superiori, .in special de mare productie rczisten\a la lxlii. Mnl t'-o
rialul bun ereditar va fi Im'buniHA\it mai mult pdn alese iSl e
colonie:i cresciitoare, Ie tran'Smite prin doieile ei larvelor selectutl'
deci viitoarelor miitci.
de mediu din ,jnteriorul stupului au ele imp0l'hwh.
lor; temperatura cuibului nu trebuie sA varieze, cAci botciie cu iarve
157
nlm[e in formatie sint Ioarte sensibile; nu degeaba natura a inva\at albi-
nc!c sa c!iideascA aeeste ginecee cu atita cearA la 0 'botcA cit folosesc
nlbinele la construirea a 40 de alveole, cu reliefuri hexagonale 'Pentru
IrAtnicis rezisteota puiului din interior la schimbari ale
mediului.
De asemenea, tehnlca aplicatA trebuie fiicuta Cll 0 aten\ie 0 gin-
larve P9t fi ranite, ,iar_doicile pe
{I ces tea nu Ie lolosesc. De aceea noua metoda. in aceastA operatie de
tl'ansvazare a larvelor se face acum in doi timpi : 0 pdma trans,vazare
ell larve intimpliitoare care pot 1i t;;i ceva mai marl de 24 de ore, urmatA
(Ie a doua transvazare dupA 16-24 are cind se pun peste IApti!jorui deja
[lcumuJat in botei larve foarte tinere de 12 ore, selectate bine hrAnite,
(uate din colonia 'de prisadl.; ea tntrunellte - duipA cum am spus -
lOllte insu!;)irile deosebite care Ie-a dovedit cu mult inainte. Proeedind
llstfel se inl.liturA "timpul mort" a1 primelor ore dupA transvazare clnd
uoicite mai intirzie pu\in cu cizelarea botcilor, iar hrana nu este absor-
bita. tn continuare de larvA, <Wa cum este normal. tn schimb, larvele noi
/J ute in looul ector eliminate fadnd 0 dubl! transvazare, sint pe
masa de IAptiior acu'lllulati 8col0, iar noile '<$osite tncep din prima clipA,
dupA aceastA dubUi opera tie, sA se hrAneascA din plin.
Colonia crescAtoare nu trebwe sA tie agiOOleratl cu prea multe
botci, cAd atunci doicile sint nevoite sa impart.li dozele de frac-
pentru a Ie hrAni pe t{)ate, La eclozionare aceste matci VOr
U mai pu\in valoroase.
Cine face selec\ie va trebui sii evite IPAstrarea mAtcilor nAscute din
botci de salvare, cAd pc acestea colonia Ie in disperare de cauzA,
lutnd adesea tn larve cu 0 virstA mal mare, care initial au fast
hltinite nu ca matdi, ci ca larve de albine lucrAtoare, ceea ce nu-i totuna.
E;le salveazA pentru moment colonia ca sa treacA impasul. dar slnt schim-
bate curind, aibinele cresdnd alte botei mari, largi, spa\ioase, cu larve
Ingrijite chiar din stadiul embrionar. Stnt mAtei de !k:himbare
Uni$tita, ce dau satis;fac\ie deplinA, ,
Trebuie evit-ate coloniile care in anul precedent aU fost de
nosemoza., cAci aparent ele sint slinAtoase, adeseori boala este io
stare de laten\A: jar mAtcUe crescute sint fArA ,valoare mpr in timpu!
primei iernAri. Deasemenea :
- C re'lterea sa nu se facA in co!oQ.U care au jotrat repede in
gurile roitului, ele revenit dupA linterven\ia stuparului, cAei
mli'tcile--rezultate vor avea imprimat instinctul accentuat spre roire,
cCca ce nu este de dorit.
- sli se facA numai din larve cit mw tinere, niciodatfi
mni mari de 24 de ore; cele mai bune Sint cele de 12 ore de la apn-
t'j\in din oua.
- Cele douA coloniL:_ cea de prl1siHi cea cresc!toare s5 nlbii
multA de calitate mm ales pAstura care car'lLitntCfl
de din glnndcle ale doicilor. E mult mui binc CII
ltngll. hnUla existenta stuparul sa hrAneascli ambele r nl onii r ll till
8uplimcnl sub Cormfi de llll'tite din pi'i slur(t cu ;
OTll cfi l ('(;ul poilt(l fi pU!"l c.hia! Inde!! nl , Til Ill v('(llcle f.(oul c ole 111111 1
'I rlU
lingli cuib. Hr.linirea stirnulentA a ce10r dous. colonii se incepe din VI'C' II l('
tn primAvarA, 'Ii nu se intrerupe; dnd se dau larvele in bold,
traroo hranei se !ace'-chi'8I' de douA ori ve zi.
_ 1n crescAtortile mari tu laboratoare aparaturil. specialD SC
merge cu controlul pina acolo cA se diseca matci t inere !?i se masOlW:'1
organete de !?tiut {lind cl1 0 mate!\. este cu atit mai prolifl c';\
C'U cit numarul tubule\elor ovigene este mai mare. Orosi Pall a seler -
t,ionat matc! care au atins cifra de 300 tubule\e ovigene, In afarli dC'
oval'e mari, mlitcile de selec\ie au vezica spennatidi volumil'OIlSii
pentru a se stratifiea 8colo 7--8 milioane de spermatozoizi cit ar n ("('l'
!lita pentru 4-5 ani. Cu aceasta ocazie se face -11 0 cintArire a lor, I! li uL
[lind c! cele mal grele sint cele mal bune ljl mai acceptate de colo-
niile cArora Ii se scilimbs. mAtcile,
_ Trgbuie e.vitaLe iroperecherite intre rude apropiate, cAd /:l it r('\
mult.e larve nu ajung Ia v1rsta adulUL -Ounoa!lTe\i experienta cercet.ito-
rului american O. Mackensen care imperechind mAtci strins i nrudi\(' ,
dupli cinci coloniile au dispi1rut. 0 consangvinlzare conl rol ntli
se .f\dmite dar numai de ,geneticieni singurii care dau gnrlln-
\ia unui succes cu hibrizi, dar numal din prima genera\ie a matcilor res
pective. De indatA ce se incearca sa se creasc! din e.le 0 a doua ser iL' d!!
matd, rezultatele bune sint anulate.
_ Trebuie evitat! iernarea cu miere de mana a coloniei de
$(" u celei crescAtoare, caci s-a constatat de cercetAtori cli tuburile ovl -
gene se modificA, 'tlOele din ele capAtA 0 colora\ie mal tnchls.<l, ingli.l -
benimiu-se, devenind jar altele ajung aproape negre. In consC' -
cintA productia de ouA. sca'de mult In ,detrimentul bunei dezvoltati "
co\oniei.
_ Apicultorul crescAtor trebuie 88_ 0 evtde.o.\-A strictA privit Cl r
10 productia ob\inuta de arobele t;Olonti - tea de prAsilA cea cresdi -
toare _ care- sa aiba. un ritm de dezvoltare nQr.mala a cuibului, iar
olbine1e sa Il}.I aiM un C!gresiv,
_ Trebuie evitata stricarea integritA\ii biologice a coloni.ilor de
prlisiia 'Ii crescAtoare ...Jie J)r.in orfanizarea lor.. de ... matcA sa\.Lpuiet. Nu se
vor lua din ele faguri cu puiet peatru' a ajuta alte- colonii mai slabe sau
.Ii iaca din ele nuclee. Din contdi, cin'd timpul este potrivnic ele se
dtzvollA prea incet vor Ii sprijinite eu puiet Hin colonii sanAtoase care
{uce parte din grupul de selec\ie.
Inceperea Iucrarilor pregatitoare pentru mAtcilor este bine
,,1\ coincida co perioada in care coloniile prisAcii mani1esta. dorinf.a de
t'I'PJ'odu ... c\i, fad sli se atinga nivelul riscant de a intra in fL"igurHe roi.
lulu!. lArgirea spatiului cuibu!ui 'Ii 0 ventilare interioara mai activit
tr\ncazA astfel de tendin,e, J\pari\ia potiraJ?elor este. _un scmn de alanlla
, I trcbuie luate mAsurile ad\tate 1'8 rolre. -
e u mult in Ul'mA, incA din toamna, trebuie sa va - ti ncl' i
- asupra a 2- 3 t'Oionii din grupeJe de selec\ie ncinrutiit<'
,ujI'I' s:'\ dea masculi f ecundatori cit rnai devreme, cu eel putin 2- 3 s..'\ p.
Ifln,lni inaintc de tncepcrea !ucraril ol' de cre!1tere a matci lor. Ei au ncvoit.!
I h t In"" 11' (li zile pina lil. ccloziontll'e "Ca\a de slbinelc luc6H(l arc apol
. Itl' 20- :N tift zile pinA devin maturi s('xual 'Ii deci virili. In llel'st SCOI)
,eu
introduce in cuibul de iama al coloniilor paterne 1-2 faguri cu
cclule mari care nu mulUi. miere cl1p,!icitii pus,!i la rezerva din recolta de
sn1cim. Cind ea va !i consumata., niatca va incepe s<'i depune. in ei ouli
pu\in mai tirziu, fai-A de pUletul de lucriHoare pentru care ea are pre-
ferlntA.
Ambele colonii vor fi stimulate Cll miere diluatA 1/3 CO apa, ca sa
niba impresia ell. hrana data este nectar proaspli.t, iar inlagurii mArgi-
ai eui bului, albinele gasesc destulA pAstur,!i.
Ouibu l se mentine strimtorat, Uirgindu-I cu prec8utie in m!Lsurn
. slrjcta a cerintelor, iar este redus pentru buna pAstrare a c..l-
durii. Coloniile de de.. PI:A_sila nu :v:o.t..,.prim..i fE!,gUri ...d.e.SlAcli,t
pentruJLQl1 chd.t;J..Li...,a energie..de ca.r:e ele au nevoie.. in direclia pe care
floi 0 urmarlm:. puiet, _pe elipse cit mal mari, goluri, sanalos !}i
rezistent la intemperii.
Amintim ca 0 datorie de onoare pe inainta!}ii care prin munca lor
devotatii au creat etape progresive in acest me,;te!}ug al cre!}terii de
mAtci: DoolitUe, Aley, Pratt, Selmar, Miller, Heyrand, Prid-
ghen mai cu seama franrezul Maisonneuve intr-o mund de emu-
la\ie, au fost desdhizAtori de drumuri noi. Doolittle a Ince:Put
cu ni1?te dispozitive in fonnA de degetare mobile in care erau fixate
botci artificiale in care transvaza Iarve tinere. A urmat metoda dr, Mil-
ler cu botci crescute pe marginile unui fagure tAiat in trei triunghiuri
pc ale carui latluri botci natuI"ale ce erau decuplate altoite,
Apoi Alley a tAiat 1i!}i1 dintr-un fagure cu larve tinere, rlirite .din 3 in 3,
n!}ii lipite sub un fagure sec\.ionat la 1/3 din cuprinsul ramei, iar albi-
nele orlanizate numeroase botci naturale ,folosite tot prin me-
toda altoirii lor in iaguri cu puiet, GreutAtile intimpinate prin aiier-ea
lI(:estor botci care adesea se deiormau, a determinat pe belgianul Hey-
rand sA loloseasdi. alveole cu larve abia eciozionate, alveole seoase dintr-un
fagure co un dispozitiv tAios in formA de rub; in felul acesta alveolele
scurtate erau lipite pe mici bucatele de lemn 1?i infipte pe supnd'a\i8 unui
fagure port-bob:::i; era un progres, dar cre!}terea larvelor in botcile ce
aIbineIe Ie formau prelungind pere\ii alveolelor, se baza tot pe orfani-
zarea de matcll a eoloniei crescAtoare, Maisonneuve me-
toda lui Heyrand prin ni!}te di$Ozitive ce fereau alveola de atacuI albi-
[lelor, cu rezultate mm bune, inovind stupul pepinier cu unele amA-
nunte pretioase. Dar el CTe!}tea matcile in. colonii orfanizate, 10 lumi-
na acestor stradanii meritoase, to\i uidi.m marele principiu in
de mAtci 1?i anume : ca 0 colonie orjanizCltd suJerii un grav dezechilibm
biologic lipsindu-le matca, L'll'crind astrel ei puneau colonia in state de
spuimli similar.!!.. co aceea clad colOnia in disperare de c/luzA cUidea uccll'
botci de salvare cu mAtci nevaloroase, Iulnd in grabfl. !}i larvc mai
de lrci zile numai ca sa fie in stup hotci l}i sa scape de sin,'cn nlnr-
manUt l}i perspectiva bezmeticirii.
Odntlt eu aparitin metodelor noi, toate cete de mui au!; It II l,' C(;1l1
1n !sto!'ie nimeni nu Ie mai folose!}te, caci acum dc mt'l!i
so fllce tn prezenla miitcii coloniei. crcsclitoore) im IMvc\c !lC l,' MIlVH-
uC dOUli ori In t! ccnrc bOlcn: rnloslnd meLodn dublci ll ' UII ... , ' uzfl l'l ,
tI,' u rn Sc ou\lu rnntc.l de 0 mOl'C viih,w'c tn \c(,II\/i1 stU!), ro,'/\ VI'CO f:jJIl
400
trarielate, Ea este ilustratA de cerceUitori de seam A ea Hast.ings, .I ,
Grunmav !}i in special de R. Jordan din Austria RuLLII !.!r dIll
R. F. Germania. 'Ei au sLabilit reguli de planificare a luerlirilor, IIl"tnt\
rindu-se tn acee8l1i masurA !}i trtntorii fecundatori selectiOnt'lti, r('plI
diin'd materia'lul biologic din coloniile sla:be au produc\ii mici , fAri1 r f!7.IS-
tent
li
la bali, inclinate spre roire l1i agresivitate mi1ritA.
"Acest me$
te
1U9 - spune F. Ruttner - de a mfitcilor nll-
1

I poate face oricine; el cere CUD.O!}tin\e temeinice, bazate pe expericlI\11
fndeluogata. care bine apJicata. poate mereu ameliora re7.Ult.uic
L deosebite" .
Formarea stupulu1 pomitor

Cre!}terea de ml1tci selec\ionate are nevoie de pregatirea nHJtel'ltl -
lului bQlogie, jucrare ce se tm::l.epline!}te Cll cele douA colonii : primo {'Ofl'
e colonia de prasiHi, produce larve de virstA egaU\ de cea mni bUll"
calItate, dup! ce1e mai alese criterii de selec\ie; cea de a doua crcscatoMelt
prin hrana QatA de doicile selec\ionate, zestrea ercdit.art\ n
ambelor surse. Hastings, amintindu-!}i de inxlruml!.rlle eruditului
tician dr, Philips care folosea cu 40 de ani in urma un stup porn ltl)!' pc
care I-a adoptat. punea liipcile cu degetare botci ale lui OoolilLlc 1"
el, iar aibinele orfene de acolo vlirsau deasupra Iarvelor etl,)
Se !}tia co mu1t ioainte c1i a larvA IuatA tn st\,.d til
botc8 oedipAcitA !}i ofer,itA. oricArei colonli, albinele 0 cresc pioi'l tI
cl1paeesc. Abla atunci mates coloniei observl cA are acolo 0 viitourC
vala, eru-eia, pInl!. atunci nu-i dMea nid 0 insemnl1tate, Hastings, a ... l,
aeest stup pomitor al lui PhUips simpli1idnd organiz81"ea lu i
anume: intr-un stup.de capacitate redusa ca eel in care noi fOI'el1'
Ducleele de imperecilere, pe al 1
cArui rundfbceaza in cui!}oare un
postav gros, introduce un fagur e
eu miere neca.pacitfi !}i un al doilea
co pasturl . Intre ele lasi'!. un
gol tn care se va introduce rama
cu 3 ri:nduri de a
cUe 15-20 botei cu larve luate In
tntimplare.
lIn acest stup porDitor, Has-
tings perie 1,200-1,600 kg
tInlrA luata de pe cltiva faguri cu
puiet nedipaeit sco!}i din
ItuPi din prisacA, avind grijA ca
nu cumva sa pe'rie acolo !}i vre-o
rn.
atcA
, -care pe linga eli 0 colonie
at rAmine orfanA, s-ar compromite
lucrarea ce se a!}teaptA sA. 0 1D-
deplineflsdi albinele din stupul
porni tor, Pentru a da 0 pre-


Fig. 75 _ SlUpli l 'pornitor Phi !Ips t
I _ cap3<!I1\ portboi.l.; 11 - ... ' : - r .. ,
rod e CIl tnaUl"\.
4tll
Ocupare de -IDorne11t ace:ste fllbine se pulverjzeaza. abundent cu rniere
dil uutil eu apa 50% ; se pune eapaettl se duce "wrnitorul" In
nkoare. de ore stupul pornitor se deschide, se pulveri.
zeflzii fl lbina din nou, mai putin . ca prima data, dar sUficient pentru ca
albina din mnterjor sil nu Inceap:i sa zboare, introduciodu_se rin spatiuI
gol dintre cei doi iaguri cu rama portbotci cu larve pe care albi.
nele - orfane Wn'd - Ie primesc cu viiditii bucltrie: toste bat din
ari pi, se eheama, se aduna., ca:.;l clnd Ie-ar fj venit 0 solvare din greaua
silu8tie .in care s-au anat in timpul acestei perioade de 24 de ore. Dupa.
trecerea altor 24 de ore toatA albina stupului pOInitor este retroeedata
co1oniilor din care au fast periate, jar rama portbobcj este dus4 in
laborator.
Concomitent, din colonia de prilsiHi se scoate fagurele care
pus eu patru zile inainte tn mijlocul cuibului, tagure cal'd, de culoare
brunil-desch'is, .pulverizat insemnat pe lantePll superior ziua cind el
a l ost introdus, fagure e'are B'Cum are larve ce au ie$it din coaja oului de
12 ore. De acesta are acum nevoie stuparul cercetAtor. Mturind albi_
nele aflllte pe el. este lerit de lumina solarA curen't, inveli l; intr-un
prosop dus tn laborator; se elimim'1 larvele ce au stat in botcile din
pornitor, iar in acelea.5
i
botci Se introduc de data aceasta larve selec.
scoase cu grijii din fagurele luat din colonia de priisild, larve
care gAsesc seolo 0 mare cantitate de hrAnintiu_se din prima
clipA clnd au fost tranSV8Zate, tArA nici 0 pierdere de timp. Aceastli lu-
cr are este dubla transvazare. Anticiptnd cu explieaWle privitoare la
[elul cum se lagureJ.e eu larve pentru transvanrea a doua
din colOnia de prAsilA, am ramas In urmA cu explica1ia lUCtArilor ce tre-
bUie Iii:cute cu colonia ereseAtoare, inainte de a veni cu rama portJbotci
cu larvele deja transvazate.
FAr-A sA mai VOl'lbim de pregAtiriJe pentru stimularea din primil-
VerA ce continuil in fiecare zi, de ceielalte de Hirgirea cuibului
etc., de cele privitoare 'la confection'area 'boteilor artificiale .,i lipirea lor
pe .,ipci etc., pe care 'Ie cAd sint la leI ca cele ce le-ati -v:izut
clnd coloniile au produs lilpti-5orul. trecem direct la colonia crescutoare.
Cu douA zile tnainte de a-j da rama portbotci cu larve din
trans'V'azarea ceJei de-'a doua colonn, colonia cresditoare se restructu_
l'eazA in l elul urma.tor: dadi ea un stup multietajat CU doui1 cor-
puri se scoate in primul rind lagurele cu matca .,i se pUne provizoriu
in IAdita de lucru; apoi se amenajeazil. corpul superior unde urmeaza
s<1 se Iecn matcilor urcind in. el fagurii cu puiet necApiicit, eel
pulin patru, care se a!}au la mijlocul corpului; fntre ei, la mijloc se
Ius" un spatiu gol re;;servat pentru rama portbotci cu larve dublu trans_
vElzate, cInld ea 'Va ifi gata tnzestratA cu larve; fagurii CU pUict se inca-
d,'eaz& CU un fagure cu miere necApAcitA intr-o parte .,i unrul cu Pi'istudi
in .partea CIPlls.!i; dadi mai rAmine loe llber, se va compJeta cu fagur'
gata in care albinele culega.toare Vor depune nectar pol en,
t n corpul de jos de pe lund se pune la mijloc fagu,clc CU mate.a
el scos din liidita portativA; ea este incadrat<'1 cu tagt.U.j ell pu lN
f'tlplici t, eei cu miere !}i pAstuta, plus doi faguri gOi guta clclditi In CRr!;'
1l111t.cn urmeazA s continue ouatul.
"62
Deasupra acestui corp cu se in ol'izonlulit /I
gratie Hanemnnn cAreia i s-a lilsat deschis ca loc de trecerc n ulbl ll\'ll lt
dintr-un corp in celalalt un spal:iu de 8 X 15 am, iar rest ul
gratiei va fi acoperit cu 0 foaie de carton gudronat legat cu si nlln
\ire de zAbrelele gratiei. In felul acesta colonia cresdHo<ln.' ' In'
prezentl1 in stuP. iar prin spatiul de 8 X 15 em se face scbimblll <1 (' !;III)
stantl1 de matca I;i deci acolo albine1e nu vor c1adi botd natur:ll e JlI' I I
prii din puietul ne'Ci1pacit ailat sus.
Dad colonia creseAtoare ocupa un stup de tip orizontal, OIlH:IJl l jll
rea coloniei cresclitoare se fa<;e aproape la fel; ea stA in dreptul
din dreapta unde se afla matea cu dispozitiv ca 1<1 Inili tl
etajat - deci cu to\i !agurii cu IPuiet c!\pilcit, brana dOi fagUl'1 i!'11
gata cHi.diti pentru ouatuI mAtcH; apoi se 0 gratie Hanemullll til
pozi1,ie verticalli cu deschidere de 8 X 15 cm in partea ci Sli PI'
rioara, iar restul B('operit cu carton gudronat, separlnd oarecum CQiou lu
in doua pAr1;i pe plan: una cu matca, lar a doau cu eei pab"
faguri eu puiet necApAcit cu spa\iu liber l a mijl oc pentru rama IXI I'i.-
botei Cll larve transvazate.
LuerArile de cre11tere continuil la tel cu cele ce indeplil1 ll ('II
ocazia productiei de lAptil;;or, cu deosebirea eli. de data aceastn PI'i lll"l ..
larve sint eliminate din botci in!ocuite cu larve toarte tinc,c IUlI t!"
din coloO'ia de prAsilil, efectuin'd opera de dubl! transvazare AlIl i" tlt fl
mai tnainte.
Colonia crescA.toare are aeum la dispozitie in botci arLitldlll"
nUJIiai larve de se1ec?e din colonia de prAsil, bine hri\nite did au llip ..
mult rAmas de la [arvele eliminate. Cunoscut fiind cA botciIe
p!cite cu larve luate deja in Ct!j:tere slnt bine primite, iar dolci lC' I"
branesc din bell;ug p1na. la ci1pacire, aibinele din corpul supcri (w (' IJ
puiet cApl1cit - del1i in fagurii afJati acolo sr 1,j putut sa fad botct --
avind acum aeolo in rama portbotci lar;ve eu mult
peretii botcHor hrAnese din plin aproape taate larvele gfuiite o.eol o,
obtinind viitoare mAtci de mare valoare.
"tn felul acesta - spune F. Ruttner - a1binele din campc:'lI'tl-
mentul de cre1iitere sud - UrA sa. se nelinil;teasca - semnele mAtcH ri c
jos dar slab, ca clnd at veni de foarte de:parte\(.
Toate aceste pregAtiri vor fi fiicute pentru obtinerea unui mLUt'
numlir de mlitci. Autorul spune ca. lucrind ,permanent din mai pini1 Iii
15 august, Cll cinci colonU crescltoare a obtinut 1 000 de mAtci. Slu-
nevoie_de _uD, nwnat. r.edus _dELm! tci pot f.ace 0 buni'\. creo\i-
mAtci In_stupii normali, farA _complicate I1l fArn prCIl
mutte pregAtiri. Dadi. stupina este mare 11i are nevoie de un numtu' nwi
mli'tci - dupA 48 de ore - botcile cApiicite se retrag din
nia cresditoare Uicind loc la 0 a doua serie de botci cu larve, ill:>ll CU II l
s-a ariltat.
- Ce tacem cu botcile capilcite retrase dupa fiecare 48 de OI'C?
tntr.eahA un tinAr apicultor.
- Boteile odatA cApacite sint ridicate din colonia crescA.lourc 'it
izolate fiecare in cite 0 de eclozionare, untie se adauga cite cinti
.. 6:1
ulblne It.inere luate de rpe botci care vor avea gr.ijA de tinerele matci. dod
ele vor pArAiii botcile natale; cum in interioru} fiecarei cu:;;ti se atHl.
In1.r-o scobitura pasta de miere cu zaha.r, cele cinci albine se VOl' hrAru
!jl VOl' secreta ell care mAtcile tinere abia nAscute VOl' fi ali-
mcntOile pinA clnd ele VOl' fi trecute in nucleele de fecundare. Botclle
ce se pun In aceste de izolare. se deSpri.nd au aten?e de pe :;;i
introduc pe un ofiliciu destul de l aIlg aflat in partea superioarli a
avind grijii sa nu fie lavite sau turtite. Opera'tia se face in labo-
,'alor unde este cald, cAci in aceastA stare larvele abia cApAcite sint
Cuarte sensihile :;;i riicind, se VOl' ell aripi neformate complet :;;i
nu VOl' putea zbura dod VOl' trehul s1i se imperecheze.
se ala.turate intr-o ramli speciaiA denumitA ram.a 1'Ort-
(fig. 76) ce se sprijinA pe 0 !;iipc! ce b'ascu1eazA ca sA poatA Ii ll!;ior
2
1
Fig, 76 - Rama port-ell$tI
J - t\-pca boascu1anUi; 1 - eolovla de
,pAatnU'e a mlltdlor .
scoase de acolo !;ii folosite untie este
nevoie, dupA ce mMcile din ele au eclo-
zionat. Rama port-<:u!;iti Se introduce in
oricare stup puterni"c din prisaca, a!;ie-
zata lotre doi fag .. ri cu puiet capAcit,
care sA-i pastreze dldul"a necesara.
A'rolo, la cl1ldwA, nimfele din botci
des!viq;esc maturarea, ajutate de cele
clnci aibine din fiecare ce Ie
lngrijesc.
Aceast.A izolare dureazli numai
pinA se considerA eli mlitcile din
s-au maturat !;ii pot I i date nucleel or
de imperechere. In caiul cind acestea
mnl Intirzie sA. lie organizate, cele clnd aIbine din fiecare CU!;icA sint
eliminate !;il inlocuite cu alte cioci a"lbioe noi luate de pe botcile din
colonia crescl:toare.
10 ere'seAtorme mati aceste ulUme lucrirl de pastrare a
"c simplificA, folosind 0 clocitoare mecanica eu regulator electric eu
tcmperaturi normale. unde CU!;itile stot pastrate cit este nevoie pinA la
maturarea sexualli a fieclrei mAtci, avind insA oeaparat cele clod albine
fnso\itoare.
Clnd sint r etrase a doua serie de botci din colonia crescAtoare, se
[uce 0 insemnatA scrumbare acolo, cAci tn compartimentul de jos eu
malea, au eclozionat multe aibine tinere dio faguri cu puiet cApiicit; in
consccinVi, se mutA matea sus unrle fostul puiet nedipAcit este SCUm
cl\pticit, jar coT1Pul de jos este eel in care se lace in continuare
cAci neolo se anA -eel moo mare numar de albine tinere.
Folosinid acea'StA metoda, de cre!)'tere permanentli a mAtcllor tn
prczenta mAtcH in acela!;ii s'tup. este ea acolo sa se ga&easca mai
Il1l111J albinA tim1ra care va 1010si Ia viitorii nuclei de impel"echcrc <l
mfl tcilor tinere ajunse la rnaturitnte sexuall:i.
"Tn11"-0 stupina intre\inuta dupli taate regulile - scric F'. fiutlnc,
- nu vor lipsi niciod'atl1 albine tinere ce sc iflu din oricflrc shIP din pri-
ll/l eA\!, 80 -fnre inir- un s tup got ('u (und eu unliuh"lll
4111
care acum ea 0 roini\8.; el are 0 gratie la 0 l aturA u lui ullill'
se peTie albina tinru-a. de pe fagur i eu puiet necApacit; acesla SI.: s t. re-
coarA prin gratii !;ii se adunA dincolo de ea, in limp ce sibincIc brt tr1I11!
zboarA se inapoici 1a stu,pH l or. Cu aceasta aI
binA
tinArA sc vo
obi!;inui nu numai colonia cresciitoare dar viitorii nuclei de fN'tln
dare ce se var forma euronid, Cu timpul colonia crescatoare, alimenlnt5
Fig. 17 _ de feCund are
tip OrOsi Pall :
1 _ !undul stupulul; 1 - colonie pentru
eclOUOntlrea mllteUor.
Fig. 78
de fecundllrl'
tl.p Zander.
mereu ell hrana !;il cu aIbi ne tinere, af putea da semoe de r oire. Pcn\.rll
a evita plecarea unui anume roi, se scurtealA longitudinal una din /ll"l-
pile mAtcii ; roiul ce se formeaz!, datorita mlitcii, care nu poate ZUlII 'f1,
se la 1-2 in ta\l8 stu.pului creseAtor, fUnd ' astfel u!;ior rC-
coItat; \inut 1-2 ore in aceastA. stare de ciorchine, roiul este rClldu."
in stupul sAu .pentru a-!;ii continua activitatea de a mai dep[l rl.c
serli tntregi de mAtei selectiooate (fig. 77 18).
Formarea nucleelor de imperechere
Formarea nuc!eelor de tmperech.ere se face - tiner!. apicultori -
in r:1port de Devolie de roat.ci ale stupinei sau - in crescAtoriile mad
_ to raport de cerlo'\ele altar beneficiari ce aU com'andat din timp
nuroilrul de matci fecun<1ate pentru care se formeazli nucleele.
Cele roai bune nuclee sint cele mari flicute cu famA care
eer 0 insemnatA cantitate de albine, miere, pAsturil !li doi fagur i cu
puiet dipAclt, in ele se pot fecunda la rind 4-5 matci, pc 10<'
ultima formind astfel citeva colonii ajutAtoare pentru cel c de
bazA, care se vor dezvolta bine pinli la toamn!1. Nuc1eul poate fi [[\Cut
chiar in stupul respectiv la o margine cind este vorba de un stup de lip
Oadant sau orizontal sau iotr-un corp superior gol l a multietajat. Gm'"
poate ada,posti dhiar trei nuclei a cite tTei rame cu SCPiJrUl.c,
Ciecare Cll .pulet hrana preeum spa\iu pentru ouat. Stupul orizonlilt
465
30 - c. )&1
fUlld lung ponte [i translormat in stup pepinier, ad.!i.postind nuclee
f1 cite tre! rame liecare ell in fata, spate lateral, cu scindura
lOr de zbor, variat colorata, pentru orientarea matcilor 18 inapoierea
din zbonll de imperechere. In aceste nuclee eu rame lntregi mAtcile se
slfllt illtr-un mediu natural, bine hranite, maturarea sexual! se face maj
curind, ovulatia la fel, deci existA bologice adecvate. Popular ea
l or nu cere niei un e:f.orl deosebit deeit diutlarea m.!!.tcii coloniei pus;'i
ell fagurele pe care stA provizoriu In de lucru pin.!!. se
aleg eei trei fagur!, cind se introduce diafragma dupA 1-2
ore aibinele orfan pr'imesc ari 0 hote.. gata sA eclozioneze ori
o matdi pentru imper echere, introdus.!i. in prealabil intr-o colivie 8Uto_
nllltA, admlsA de albinele nucleuIul, cum Yom arata de tn'data.
NucZeele de Jecundare mijlocii sin't cele dintr-un mag-stin de re-
coltA RA 101 irnpArtit in douA, Iieeare ell <fie !?ase deroicadre, Cu 15-
20 zile inainte de inceperea lucradlor de asemenea magazin cu
"lIme goale se deasupra unui stup puternic; albinele coloniei pro-
tectoare ocupA faguri w miere pAsturi'!.; clod apare nevoia de a-i
(olosi CIa nuc1ee de imperechere, se intr'Olduce diafoogma etan!?A, se res-
tru:ctureazA continutul impArtind rame1e ell miere pAsturA E,;i la alti
nuclei in Ionnatie, aducintiu-se Bcolo aibine tinere de pe doi fagurl cu
puiet necapclcit; dacel matca coloniei protectoare s-a urcat SUs a
depus puiet in citiva faguri de magazin, ei se impart cite dOl la fieeare
nucleu eu albina lor acoperitoare. DupA douA ore se introduce ori 0
ooten, ori 0 matcA neimpereeheatA; urdini!}eIe sint situate la eei doi
pere\i laterali cu directia de zOOr potitional opusa. Desigur cA hr:ana de
stimulare la orieare fel de nucleu de fecundare trebuie datA de doua
or! pe zi pinA ce ei {li -au terminat misiunea. Stind dessupra stupului
protector, nucleii din magazinul de recoltA folosesc c.aldura acestuia !?i
Se. dezvoltA bine, puUnd sA se fecundeze in 1iecare din ei la rind cite
4-5 m4tci.
Pentru stupinele marl sau crescti.toriile special amenajate pentru
matcilor in numAr insemnat, se folosesc, la fecundare, stu-
pU{lori mici cu trei r ame, fi ecare de madmea a ] /3 din 0 ramA norma 1ft
ST,AS. A'cesta este tipul de stu'pi{lor al Institutului nostrru de cercetAri
pentru apicultura. Ei se 'POpuleazA eu 300-350 g albine tinere, f iil1(l
cite dOi, pereche, intr-o casetA care ii de racealA ori cal-
dura prea mare. Pozitia urdini!}elor este opusA. stupu!}ori au r; i
foloase neajunsuri.
Din primele men\ion!i.m ; folosesc un num!!' r redus de nlbine, con-
sumu pu\in4 hrana, iar matcile sint $i repede 'pr1nse: cn nenjunsud
omintim ca nosemOZ8 face ravagii in ei. De aceea in hruno otc.'riU' sc
pUne i"umidil B.
se taie din fugurii mari gata cladi\i di ndu- i sl hillelt)!,
consolldczc. Se introduc bolci gll.t.n de clcozionare intl'e dol rl\gllr<l$i 11111_
Int(' de a perin olbindc tillere pCSI.c el, folosind 0 pi ln ll' d r,I\I'Ci d('.,('III _
d(' I'(' de jOll CS!,C ett. su.pcrlol.lrl\ u ; ft!hlnl'l l: !-(.1h:(' !H'
hl'lutll 1I11!:! Inll'-un JUIWllb, 1:(' f l'lt:t.' ('OI\P (' j1tnun C'U ull/ le IIlhl_
licit,., /III (i<'t'CH pl'intr"'on udrldu Iu Ullll! rll\ mrll'gl n1\ (! lnj.\UlI lf' Itl (! It(-e. .
inn
twa. Se dA ca hranA simp de eu p.Jot.einc;Jl,u se (uJuscl;>lc llL!tJllfll
1fiiro.slll eLau:age 91bineIe care atadi. distrug mka c'uhHd"
La u.r\iini!} are 0 micA gratie prin care albinel e tree, dar mah'u nil.
gratia stA ridicatA ptnA se :[ecun!deaza matea apoi se lasa in j('!'>, P" '!
tru C<1 altfel in zilele cli.lduro8Se matea eu mica de It(,(,ltl

se face pe 0 mai mare de I.e"i' t"
sprijini\i pe cite un pilon de fier fixat in beton .!ii aga.\ati dc Ul) cltl
are pe dosul eapacului 0 fi$A in care se noteaz4 taaUI cvolu
tia Tl}idi colonH .!ii data fecurui arii l'e:petatA a matcilor.
Schimbar ea anuaUi a 11Ultcitor sezonul de vani IIwl
rare un mic de Se organizeaza nueleul cum &o.u
\
aralat; in cursUI -priffiei- zi1e sili inchis pinA seara tirziu, cind d('sehl-
zindu-l se cu 500 g sirop cu proteine. A doua zi dilltillCtl\1I
albina Mtrina. pleac!!., rAmtnind numai cea tinArA. In aceea.!ji scm'A St'
nucleele mari pentru a vedea dacA rama cu puict are ,'j uri
( cienta slbinA acoperiroare; in caz negaliv sc perie aIbina tinari'l rtf' 1)1'
)
un fagure cu pulet neeApAci t. Atunei ori se del 0 botca selectali"i g,lIin Ih'
ie.!jit pusA lntre doi cu puiet sau se introduce 0 matcti. TwTuilJI'
!
recheata oferita. intr- o colivie automatel de introducere. Pentru
acceptiirii, se observ4 zilnic oglinda stupului din tata urdini:;;ului , clw'lI
nu se ariel acolo mateo moartA; in eaz afirmativ se verilieA nudr ill en."
..o1'i !1re botci proprii ON vreo matcA,
Cind matea tinAra s-a impereeheat !?i a inlceput sii. depunrl ()un, III'
eliminA scara matea veohe a coloniei de baza. rididnd pu\in diarrllgmll III
] em; albinele sim\ind ca dincolo este 0 matcA feeundata tree pc J(I"
se face unirea.
! "La st upii verticali se procedeazli. la fel, deci formlnd nuciclil orCnn
I '" sus; eorpul ell botea se separa de colonia de jos cu un jurnnl dublu
Se lasA deschis de iarna al nucleului , dar opus direc\;ci ill'
zbe1' 7 aalcA in spatele stupului, iar clnd tcitur"decurge in ordine !;ii mall'll
de-stls a inceput sii. depunA .puiet, jur nalul se gelure.!jte cu un CU I HI
7-8 10cur1, albinele trec sus, unindu-se. Cind eele doua matci sc lrnll-
nese, cea virstnidi cade totdeauna victimA, caci aeul ei nu mai <lrc " cn i n.
Jurnalul stA pe loc 15 zile cind se ridicA, iar colonia are matc<i nou/i .
Introducerea matcilor
Desigur, introduce-rea unei mAtci sub formA de boteA comport..'\ u
8erie de riscuri, cAci se poate intrmpla ca albinele coloniei sa 1'001.1,1 .., 1
npol sa elimiDe cadavrul, matea sa piara cu ocazia zhorului de impel'\.'-
chere, sau albinele bAtrtne din colonie sa 0 moiesteze, sA-i roadi'"! aI'1 1>1lc.'
$i astfel sA nu mai poata zbura pentru imperechere etc,
Este mai buna l1i mai sigunl introdueerea mAtcH eu un ...
spccial denumit cotivie unde matea este fcrita de agresivitateu II!binl'liJr
biHrine, pintl dnd ea Inirosul !:>pt'Cific nl coloniei gU7.tk . ::;11.1 -
purul. mal inmnt(', veriIdcA utent l iecllre fngure ulbhielc II- UU clttd \1
CUJUVii bold proprli, pt. cllre Ie !l lr icfl.
407
mai bunA este coUvia automata din care matca se elibereaza
t rtrA interventia stuparului dupa 36-48 de ore. In acest timp
Alblnele eolonie.i gazda consumA l1erbetul ce oeupA 2 tubulel;e pline; din
primu), eel mai mic, {j el1hetul este eonsumat in 12 ore, ingiiduind albine-
IOl' sil pout.a intra in colivie, s! se frece de matca, sa 0 ling&, sA se
nulasell. cu mirosul substantei sale hormonaJe, substaoti!. ee 0 transmit
c;clor de alara. Prin acest tubulet matea nu ponte ie'ji cACi acolo el este
bllrat Cll 0 micA gratie Hanemann. Abia dl.q)! ce albinele consumA dupA
nile 24 de ore $erbetul din tubuletul lung care nu are gratie, matea poate
Fig. 79 - CoHvla
tip Dadant pentru
Introducerea m.1t-
eli tn collvie ptn4
prlnde mlrosul a
cesteia 0 ac-
"",ti.
trece in colonie :fijnd deja cu albine1e
respective, iar ele cu mirosul ei propriu.
Cu st upii verticali se procedeazl Ie fel, 8{ie-
zlnd nudeul deasupra corpului de cuib cu matea
noul1 tnchisl1 In oolivie, despA.rt:ind cele douA uni-
cu un jurnal.
o matcll. fecundata paate fi introdusi!. crusr
in colivia in care a sosit, c1n'd aeeasta este procu-
rat! de la 0 crescAtorie. Cum matea este insotitA
de citeva albine, mai intfi se eliminA aeestea, des-
chizind tAbHta ee acoperA mica gratie de aoolo; albinele trag la luminA
{ii ies alarA, orifidul de ie{iire se um'ple cu !ie!'lbet. iar mst.ca rAmtne
Stupul nu se desch:ide 5-6 2ile, dupa. care matea DOUa. nu se
mal sperie de lumina. zgomotul ridicArii padi::;orului se observa. eli
{l Inceput chiar sA oua. Nu se dA lum niciodaU c1nd se veriticA 0 matcli
cQ'ci se sperie, f'llge pe fagori, albinele bAtrlne 0 urmAresc, 0 prind in
{ii 0 sufod. Friea un fenomen eare-i schimbA pro-
priu1 sau mires, inett atoiileleolltnne, foarte 0 ataeA ca pe
o strAinr.'
Un alt tip bun de colivie este cea care fixeazA matca pe un fagure;
coli via este de 10/6 cm, fAcutA din pin2A metalicA eu
oehiuri de 3 mm; marg.inile sale sint zimtate rlsfrinte to jos in unghi
drcpt. Sub ea matea are un de mi{ieare; eind se fixeaza cu zim-
ti l pe fagure apasind !ii avind matca sub ea, albinele 0 hrAnese prin
znbrelele pinzei metalice. Cum la una din Iatur j se afll1 0 deschidere cu
o micA gratie acoperitA, dupA ce mates a stat acolo 12-16 ore, se inlcl-
turA tAblita acoperitoare de Ia gratie, aibinele pol:' intra la matccl, f ac
_dhimb de su'bstan\A {ii 0 acceptA. Colivia se retrage dupa eel PUtlll
2-3 zile.
Sint zeci de metode de introducere directa. a matcilor Url1 pro-
LCcHc, dar atunci colonia trebuie sa fie pusa in situatii critice, alarmante,
(ltnd nlbinele nu mai sint preocupate dacA iDtre ele se anA sau nu 0
tHole!!. strAinA. In timpul aceste! alerte ea fHnd introdusA, .prinde mi l'O_
sui coloniei {i i a stupului, iar albinele nu mal disting dacJi estc sau nu
mateo lor. De pilda, se orfanizeazl1 0 colonie de matea ei ; pe masurt\. cc
verilicl1 fiecare Iagure dad. nu (:umva se vAd hotci, elc se strid' In
c:uz oCi rmati v ; f ftgurii se pun in douA corpuri goalc; se lnsil w:llte j
(';oloni a 15 minute sA se aeriseaseA, care coli via eu mat(':i se !I'1n1.fl
pc scinrlura de 2bor a stupului perii nd a('olo bl' use tontl\ nlhlnn de Il l'
4GB
faguri ; !!lbipele. speriate, elimina substao\a volatiU\ odor anta fl gl ll Utl.'1
hirNassanof. care se pe colivie 9i pe matca din ea, tncil nll)1
nele 0-0 m'ai disting dad. este sau nu straina ; se elibereaza atund nUlL.'1
deschizind colivia, iar ea it;!t r..! odat,n cu....albinele uItimului f<lgurc j)\'I'IUI
o altA metodA de introducere directA este folosirea IUOl ll luj
se dA abundent prin urdini{i, Inchizindu-l {ii deschizindu-L Dupa 15 IIl l
( nule se mai da 0 reprlzA de 10-12 puiAituri cind se elibereazfi
pe scindura de zOOr de 1a urdini{i, iar ea pAtrunde in stup 9i est.e
\ acceptata.
lndilerent de metoda folositcl pentru.J,ntroducerea unei mAtci, sW-
parul este obligat ea inalo"te ii 0 aplica, sa _$e convingl1 di in slll JJ
albinele Jlu. sA crea:scl botci ,d\.pacit e sau nu, pe oare Ie sLriCll.
On aIt proCeQeu bun constA tn : Inchiderea io coli vie a matcii vi r:;\.-
nice suspendind colivia inchisA in mij locul cuibului cUeva ore; UPOI
matea este suprimat! de in'data. ce iese din colivie 91 imediat in loclil d
se introduce matea nouA; colivia se pune totre faguri in I,ll'
unde a fost mm inainte, dar unglnd-o eu ' miere strJiin!, nu cu cea din
ace! stup; Iucrarea se f ace seara, iar dimlneata. dad se observl'l .g llil
colivie cA albinele au clAdit un mic 11i.gura{i este dovadA c11 aibinclC 0
orifieiul de ie{iire este acoperit ell 0 mid. foi\A de fagure vr ll .
ficial gl1urit cu un cui; albinele rod foita curiOd {ii elibereazi!. mall'lI .
Cea_mai _efieace !ii noua metod!!., s,implA {ii rJ!Plda, de introdu.<.wcu
mAtcH este cea lAcuta. cu ajutorul alcoolului etilic pur denumit etullol.
o inovatie a cercetAtorului ceh V. Zaplata. Caotitatea de alcool
este in raport de volumul stupului !ii de numl1rul fagurilor do
albine; la un stup Dadant co 12 rame se fo1osesc 8 ml alcool chhnlc
pur eu un titraj de 98010. La un nucleu cu 6 faguri se Yor folosi 4 mJ --
deci foarte lnainte de a folos1 al<.'OOlul matea se introduce in coU-
vie a c!i.rei deschidere este Inchis! cu pasta. de zahclr cu mt('r{,
semittistalizatA. Pe 0 sugativl1 mai subtire se toarnti oantitatea de alcool
corespunzatoare pentru volumul stupului respectiv. Sugativa stropi tA
, ell alcoa! se introduce sub ramele cuibuhti cit mai r epede posibH, pentru
\ cA alcoolul se evapoream Ioarte repede. Partea nestropitA a sugativcl
rAmine pulin afarA peotru a 0 putea retrage U{ior dupA 30 minute.
Cantitatea de alcool trebuie ml1suratA eu ajutorul unei pipete de
laborator ce are grada\ii de la 0,1 m1. Imediat dupA introducerea sugn.-
tivei se a{iaza sus pe Ieaturile superioare 8 ramelor colivia cu mates
se inchide stupul; vaporii din sugat iva. sa nu baUi direct in
eolivia cu matre ce stA putin mal spre partea din spate a stupului. Cind
atapul este cu rame a.,ezate in pat cald colivia se a{iazA la a 3-a rama
din spre fund, lar sugativa este sub rarnele din spre
Imediat ce aleoolul tncepe sa se evapore, privind se
observA 0 agitatie un zumzet alarmant. Lini9iea {ii activitatea normalb.
I. coloniei reincepe dupA 15 minute. Sugativa va fi retrssa dupa ce
tea s-a restabUit complet cam 18 30 minute. Colonia uu se veriiicti deci t
dupA 4-6 zile. cind colivia goala este retrasJi, fAcindu-se atunci {ii con-
trolul ; se va constata cu siguran\1 ca mates 8 depus deja oua. din prima
2:1. I)lcoolul etilic se la !annacie, sau poste fi tnlocuit eu voteu,
cu 0 coneentratie de 40 dar atunei doza este de 10 m1 pentru Ull corp
1I0U
de sLu p RA. 1001 sau Dadant de 12 rame: cind stupul are magazin de
doza va Ii de 19 ml. Este interzisa fol osirea a!coolului denaturat
suu nu:. '<Hcinal. Cind se alcoalul etHic sa nu se !umeze, Did sa
ou se npdntia ch'ibrit rprin apropiere cl.ci este f-oarte inflamabil Iii aprin-
z1ndu-se poate sa distru-gA colania.
Marcarea mltcilor
Operatia de marcare a matcilar cu 0 anumi tA culaare aplicata pe
t.orace, inlesne.!1te abservarea ei !oarte repede clnd se desehide stupul .!1 i
!I(' V/"riii di fagurii. Sint 5 eulari fal-osite in aeest seap aprobate de con_
ven\ii1e culari care dUer! de Ia an 11 an. In felul acesta
se va tatdeauna anul in care matca a intrat in serviciul ei. Aeeste
culari slnt : al b, galben, verde albastru. Cularile se r epeta dup,1i
llecare 5 ani in aeeeal;'i ardine.
Miltcile se marcheazA fHnd inca neimpereeheate, in momentul d nd
stau in eU.!1 tile de eu cele 5 albine insatitaare. Atunci matca
se elibereaza pe a pernl1J1 de burete din cauciuc, Intins pe masa ;
eu daua degete de 18 mina stings matca e prinsA 9i fhatA pe burete, in
timp ce eu mina dreapU. se spUd 0 pidturA de .!1erlac pe mraee, care sa
nu se intinrla niei spre eea:f.!i.. niei spre e ripilar. Imed.iat se
o de opaEt oolarata: cu cu10area anului respe'Ctiv .!1i se a.!1aza peste
picatura de adeziv, sufiind 20-30 seeunde penttu co aeeasta sA se intA_
,.eascA. A,poi se pune in fata mAt cH de pAstrare eu ariliciuJ deschis,
iar matea eliberata pAttunde in interior unde sint cele 5 albine inso\i_
tos re.
Cind se mareheaza a mateA deja Ieeundata !Ii acceptata de 0 colo_
nie, proeedeul de mareare este la fel, cu deasebire eli. in lac de eUI?Cll
de pdstrare a matcii se pune lnaintea ei a colivie de introdueere tilra
capaeul de acoperire. DupA ce matca eliberatA intrA In coIl vie, in lacul
8'ee5tuia se aplid. a foita de f agure artificial drept capac, eAr:uia is-au
(l1eut 3-4 orificii CU un cui . COlivia se introduce intre 2 l aguti cu puiet.
Albinele IArgese ori!ieiile. intrA la matea !ii a eli bereazA. Atunei laeuj
adeziv es te camplet uscat, mirosul lui a disparut, iar matea h}i reia mai
depar te acti vitatea sa, fAra a Ii stinjenitA de aibine.
Un bun adeziv este eel Cacut cu acetonA in Ielul urmator : in 20 g
acetonil se pun 2 g celuloid de lilm taiat maroat. SticJuta se inehide l1 i
timp de 24 de are se agitA de cUeva ari . Acetona dizolvA celu loidul, iar
t n solutie se adaugA puti na aruHn! de cul oare dor itA.
Salutia de fierlae se face dizolvind cristalele i n 114 din (;lIp<H:.it:'ltCfI
l'I Licl ei ell re se eompleteaza apoi eu aleool de 40, (voteli.).
Terminind aeest capital (oarte important pasioll tl. l'l t nl eJ'c$tet' ii
nHHcilor scleqionate. v-am !!1gAdui t - ti neri apieultori _ ell urn nCi
desc.ri u metoda de lucru a unui dis ti ns lJii tenaee crcsc,h or, _ Cune_
\IOl Hlr fillld - nu se ponte oClipa de s tuptnu dceit dumlrlicil. T fltll)'1.
d ll pti 2G d(' nni i n mUnI:a de Il sli Ili hn 01 pl-nei lll' tll' 1Il N'lIp
de UO de Sill p , cn:. 'Sdnd IInnnl mil l el rJlII C(' i " (c 1111 11 "lIOI", ( .. 101I;1I Irl
tllHl tli i di n (,(.!t- ll'I'OI'dI8!f'. Til JIl l ml'lt tl l,.. I" G/)&Ie ri l ll
4711
stupii sAj, ded urmarelji te rezultatele lar timp de 2 ani ft ecare; aeeus!ll
aperatie 0 face la luini iulie pentru ea tinerele sA incCllp,'\
aetivi tatea Ia inceputul Iunii august; tn felul aeesta colaniUe eu ml'l.L( t
tinere intra in iarnA eu un mare numAr de albine rezistente.
in duminicUe libere
,
IaU. programul sau de lucru in ee priveljite creljiterea
de mAtei in duminicile libere: simbiitil dupa masa ajuoge 1a stupin1\. in
jurul orei 15 ; scoate batcile arti!iciale di n dulapul in care Ie plistreaz;1
9i se pc .!1 ipci lngus'te de 111 In doua rame portbobci.
La orele 16 organizeazA in 30 minute colonia pornitoore asUe! '
seaate top faguru cu puie!, inc1usiv p! eel cu matea pe el, punindu- I
intr-un corp gol, 8l1ezat deasupra unei ealonli puternice. PeotTu sepJ-
rarea eelor dauA unitA\i pune peste corpul coloniei gazdA 0 gratie HaIlC-
mann acoperitA co doua ziare suprapuse; deschide in carpul de sus
urdini.!1uI de iarna, care are direetia de zbor in spateie stupuluj gazda :
in corpul fArA mateA au rAmas 5--6 faguri cu ntiere polen eu
albina acoperitaare.
La orele 17 transvazeaza in botcile artiliciale larve dintr-a colonie
vecina; ele pot fi .!1i de vinrta variatA. cAd V'Or fi a daua zi.
Duminica (prima pentro cre.!1tere) la ora 9 elimina larvele puse
simblitA .!1i replranteazA in acelealjii botd care au pe fund mult o llipti.!1or,
larve cit mai t inere luate din colonia de prAsila recortiistA.
lntre orele 10-12 formeazii 5-6 colonli crescAtoare ell matea pre-
zentA, rele mai bune din prisaci, recoroi'Ste ca prorlu'ct;ie de miere
care var transmite prin doi'ci bunele lor calitati.
La ora 17 se scot .!1ipci le eu larvele aceeptate din ealonia porn i-
toare, introducind cite a lJipd. -eu larve in iiecare colonie ereseatoarc
flicute anteriar.
Duminica a doUG sose9te la stupinA Ie ora 9 j verificA. de tndaU\
ootcile aoceptate, izoHndu-le in de eclozionare. Fieoare COljie! are
pe SCobitura de la fund pasta de miere au za'hAr putir! plus cincI slbine
tinere luate de pe hoteL
Duminica a treia formeazA nueleele ,i introduce in ele mAtci1e ecla-
zionate in de eclazionare tredndu-Ie 10 colivii de inttoducere
automata, previizute eu 9Crbet la eele douA ori!icii de ie.!1ire sau pune
acolo a fai tA de fagure artificial.
MAteile nefalosite se tree in alte collvii ell hrana alte cinci sIbine
t mere .praaspete.
Dumin1ca a patra foloseljite materialul ramas acoia unde este nevai e
prin suplinirea pierderilar constatate.
Duminica a cincca: face contralul nuc1eeiar, campIeteazA eu matci
colaniile arlane din ceie rAmase din dominiea precedentiL
Duminico a Matcile rAmase nefalosile Ie pune in colivii nai
eu hrana nouA .!1 i alte cloel albine t inere praaspete.
Este de a mare importanla ca matcile lQ; unse La edozionare sci a iM
1n ;lITU.l lor oce/.c cinci albine tinere din grupul ecLor ce ingri jesc nuitcilc.
171
Dup.:l cum vede\i - tineri apicultori - nu trebuie sA crede\i cA
tJ crcl;ite este cu pentru un salariat, care nu se poate
l.Iuce In stupinil dectt duminica. Se pot obtine chiar matci selec\ionate
care unual dou crescinde.
'l'rebllie sA {iti\i cli stupins acest ui crescAtor tenace nu 0 f ast depia-
811 li\ in alt loe timp de 27 de ani. Cu 12 ani in urmA baz.a melilerA era
bogatA, cad terenurile inundate ale Dunarii avesu in special de la 15
fu ll e pina in ' octombrie 0 bogatA sursA meJifez;a de la dilerite varietl1ti
de izmd de baltA.
De ct\iva ani DunArea s-a indiguit" iar !ostele bAlti siot redate cul-
tUl'itor agricole; baza meliferA este !oarte redusa, numru pe diguri,
cunllle, rambieuri {ii debleuri totU!]oi in cluda acestei greie situatii,
fdcfnd cresclnd mAtci numai din colonii recordiste
J
S-a aj uns
Cll recoltele actuale sa fie stlperioo.re celor care se obtineau fnaint e de pe
tllttnsele terenuri inundabile {ii cind nu se faceau asemenea lucrari de
sciectie.
Terminind descrierea acestei pasionante activitati in care cresc.!to-
ru! simte bucuria succeselor sale de creatie, pot sa va spun cA acel tenace
crescator de mAlci este cercetAtorul ing. N, FotL
lnsAmin1area artificiala a mAtcllor
Problema instimlntArii mAtcHor este cunoscuta in lumea apieultori-
lor de peste douA decenii :;.i ea ind nu s' intrat tn uzul tCurent allucrArilor
ce ar putea fi fAcute de simp1i tehnicieni, ci apartine deocamdata gene-
ticienilor, De asemenea nid aparatur a nu e delinitivli !]oi ,universalA, cAci
oproape liecare cu 0 apiculturll mai avansaUi. posedA laboratoare
speciale cu 0 aparatura dileritA.
I n l inii mari se procedeazA astlel : matea anesteziata cu bioxid de
carbon (C02) este a:;.ezatA pe un dispozitiv de tixare; cu douA pense
I ool'te line, se camera acului, apoi cu 0 seringA hipodermica
ultra sublire. ajutat de 0 lupli biocularli, se introduce 0 cantitate de
IipcrmA obtinuta. de la trintori cu citva timp inainte, dar bine plistratA
10 lrigider.
Cantitatea de sperma trebuie sA fie astfe! incit vezica sper-
maticli. sA poatA fi complet umplutA. De aeeea, adeseori, operatia de
mln\are cu spermatozoizi se repetA. peste 2 zile.
Dupli observatiile profesoru!ui Huttner, citat de Windhan, clnd do-
tele de bioxid de csIlbon sint dub!e sau triple matcile insaminlate arti-
ficial fneep sa depunA oua foarte curind dupa operatie. Cu aceasUi me-
todA Butorul citat spune ea a ob\inut mAtci fecundale in de
nO- 900/
0

P3strarea malcilor in afara ghemului
Metoda a aplirut acum aproximativ 20 de ani ,?i dovc.'<iiL cJI-
cicn\n tncit se poate spune lAra 0 modestie exageraUi cli. a
ilpicul ttlra dill \Arile cal'e tree pri n sezonuJ de inroti, cu lOll tc rJ.'1CUI 'lIl'
(!orcspu nUi. loil l'c,
172
eu mlndrie - tineri apicultori - putem spunc eli. ilt l ' -
toda a f ast creat! de un colectiv de eercetAtori romani indruma\i de il1l: ,
N, Foli. Pe par cursul anilor metoda s-a conti nuu, inci t nt ' um
n intrat in u:zul micHor stupari care pot pAstra peste im'nil iu pl"}pdu
lor 10cuintA un numAr necesar de mtAci. Cu ele, in primul rind sc pOL
inlocu.i matdle care din anumite motive au murH in iarna, asHel 1m'lI,
coloniile gbite orfane Ia primul control de prlmavara au fast
pot s8.-.!?i continue activitatea cu mAtcile date de la rezerva..
In al doilea rind, stuparii pot sii.-{ii r econstituie foarte curine!
primavara coloniile unite in toamna, formind nuclee ajutcltoare aslfL'\
incit, in acela{ii stup, sA poata depune oUa doua matd concomitenL Asu-
pra folosului acestei noi metode recomsnds te cu dildura de renumil ul
cercetAtor american C. L . Farrar nu mai insistam; pe ea se bazeUUI
obtinerea. unor rezultate deosebite de bune la diterite produse apicol .. ,
a:;.a cum am amintit mai fnainte.
lnt r-adevar, mlHci tinere nu se puteau obtine la noi curind dupn
ie,?i rea din iarna, iar calomite orIane aflate Is controlul de l ond t rclJUiuu
desfiint.ate, 10 ce organlzarea nucleelor ajutAtoare ele se (t1 c'(' III
tirziu nu puteau ajuta -ia realizarea mal'Iii ,produ(:\:ii clnd a sosit mitrel!!
cules, in masurA eu coloniile care aveau douA mAlci.
10 schimb, avlnd matci Is rezervA pastrate in aIara ghemului loale
aceste delidente slnt inlAturate.
Metoda este simp!a pentru a putea ob\ine rezultatele scontl.l te
este nevoie de un inventar redUs anurne: pentru f iecare matcti :sf '
0 specialA. CU,?tile cu mAtcile aibinele ce 0 intrt\ in
sint puse lntr-un duill.pjor Ia ealdura unei camere iocuite a carei t.enl-
peraturA nu coboad nosptes sub 16C Iii wei nu 23C.
Ca aCNsorii se folosesc urmatoareie piese materiale : drept
al cu:;.tii de .pastrare se 0 micA eprubetA de stic.lA in c" r
ineap 20 g de miere j un tub de s'ticlA deschis la am'bele capete este
necesar pentru a prinde matca rArA 0 0 lua intre degete j !aguri
vechi in care s-au perindat cel putin trei generatii de puiet, din care se
taie care in.eap in de pAstrare. Pentru a fi sterili fagurii
mari slot supu/?i preliminar vaporilor de acid acetic industri al, dupti
care sint in stup ermeti'C timp de 2-3 zile ,,?i apoi sinl
bine aerisi\i. Cu.!,;tile trebuie sA tie spAlate anticipat dezinlectate cu
deter.genti, evitindu-se ast:1'el contaminarea albine10r insotitoare ell ial'
a m3tcilor pastrate. Ca hr<anA de I.ntretinere a acestor micronuclei sc
numat mierea de salcim care nu cristalizeazA care a (ost
amestecata. cu 1 g de Fumildil B la 1 kg de miere, spre a inUitura pericolul
de infectare co Nosema apis Zander.
Pentru preschlmbarea aibinelor insoptoare care se uzeazA mu, IL
datoritA conditiilor ce ies din obi:;.nuinta, lor, este nevoie de 1-2 colonii
puternice care din toamnA au intrat in iarnA cu multa. albina UnlirA,
colonU pastrate intr-un ad3post ferite de rigorile iernii. dar care Ii s-u
Inga'duit sA facA de 2-3 ori zboruri active de coratire intestinala ; ,?i
ele au primit in toamnA 0 hranA cu Fumidil 8 deci nu s-au pUl1.lt
dezvolta parazi\ii de nosema.

Ca explicatii oomplimentare amlntim !
- cU$tiI e de pastr are trebuie [Acute din material plastic, cAci cele
din tabla, chiar oosi toritii., sub actiunea acidlUitii mierii lonneazA pe
!pCl'el i un skat de periculos pentru sanAtatea albinelor insoti-
toare. Cele din material plastic stnt din polisteron-$oc, ce pAstreazl 0
temperaturA normaHI. micii colectivit4ti din interior.
Capacitatea cUl1 tilor este calculatA pentru 50--60 aibine are di-
mensiunile de 70 mm inaltime, 50 mm latime 43 mm adincime, Ele
au un capac mobil glisant prevAzut 1n ,partea superioara cu 0 serie de
orifi cii pentru ventilare; asemenea orificii se gAsesc pe partea de j os
a fn soop,
In in teriorul se fixeazli un de 40/ 60 mm decupat cu
un tAioo dintr-un fagure sterU sau Wat mai fntti In Iongi-
tudinale cu un cutit cald, decupind din ffi?ia talalA un numAr de fAgura-$ i
mjci dupa miisura i ndicatA mai sus. Ii se taie alveole de pe
una din suprafete plna la baza lor medianii, Ca scl fie apoi fixati In inte-
rior. se toarncl putina ceara topita pe pere'tele din spate a1 CU-l?"tii.
fHnd eulcata pe masa co desdhiderea in sus, ceari pe care se aplid
taiat se solik:fificl. prinde aoolo el se mm reazimi
eu partea lui infenoaril pe un prag la 15 mm de la funldul un'de
ra mine jos un spatiu de aenske.
Albinele din interior sfnt alimentate de 18 exterIor cu miere de
cea mai buna cnlitat e, (de salclm) in micile eprubete hriinitor amintite.
.(i'iecare stii intr-o duUe fix-atA Ia exterIor pe platonu1 ; pe plaion se
un orificiu de 2 mm diametru prin care albine1e introdue trompa
sug mierea din eprubeta intoarsA cu gurs in jos; 0 parte din mierea
datA albinelor este depozitaUi in alveolele fagureIul, jar alta 0 tin In
gU$! 0 consumA fncet_ Sub actiunea acestei hdniri glande1e farin_
giene ale tinerelor albine insoptoare produc lApti!}or, co care ele hrAnesc
matea.
Popularea CU$tiLor cu albine tinere se face Intr-o zi ea1<iii tnso_
rltii Spre toamnei. Prima serie Ide aibine care atunci sint tn-
tr-adevAr'l1umai din cele tinere, se obtine astfel : se alege 0 colonie puter-
nidi care are cel mai mult pulet foel neclipAcit ; se cauU mai inUi matea
odat A aflata pe unul din fagurjj s'tu.pului, ea se ridicA cu fagure cu
tot se treee 'ntt-un stup gol, avfnd. toatA albina acoperitoare; stupu.l
gol ia locol coloniei orfanizalA Provizoriu; stupul se trage inapoi la
2 m. ToatA albina tbur4toare af'latA la cimp, la inapoiere intrA in stupul
gol cu matca -$ i dot faguri Timp de douA ore din colonia de
bnzA les la zbor de cules albinele mai virstnice care la fnapoiere se duc
tot In stupul cu malcA; in felul acesta in stupul r etras ramine peste
pui etul necapacit numai Albina tinar!, eu care se populeazti multe CII /i ti ,
ell cite 40-50 albine ce unneazA sA primeascli curt nd mAtei tinerC'". Odnt!l
lcr-minatA acti unea de populare a colonia ce a dat alb i nn li nliri1
sc reconstituie, stupul se aduce In Iocul <.'e 1-8 ocupat totdei!llIln, I 8e
IrHr'oduce Jagurele cu mntca la locu! lui, cit eel dni rUUllrl 1lI1l .-g\ lI /t$1
fnei l IJ colo totul Intrh ' n nonnal.
:lll;l tiI c 111 1-.in(' sl ll t din:" ill r{II) If'!"!\ (-I t ,,:'1 11 <;(> d(>" :nf\id J(> r' C8_
!ll,,.li vr. "f ilL ,wi tllu ,'(.lfl nHl c l'(II'\' IIlI r' )Sl plnn ut Utl l.' t IIJUII\ I01;II '''' ., 1
'17"
care acurn s-au unit cu cea de bazA formind colonii foarte putcrnice Slit!
mAtcile se scot di n de Imperechere gata imperecheate $i cm-c
au avut la urdinill, dupti fecundare, un mic grAtA:I'a!} Hanemann, ca maOCa
nu piece eumva co micul nucleol. MAtci tinere fecundate pot fi _':' 1
din lCele care au stat in teJlmDstat ,pinA atu.rooi in oolivii cu un mie numil r
de alblne tinere, !?j acum scoase pentru a fi introduse in
iernare.
Pentru controlul lor acum, - $i oricinid pe viitor - 3e folose;;t.c
un geam mobil de 8/ 10 em Cll care se impinge de sus i n jos obIonn$u l
cu!}tii care euliseazA !}i se paate vedea cum se comportA albinele in inte-
r ior ; dam s-au luat prea mutte odaUi cu operatia de populare a
se lasA putin geamul in jos iar albinele zbom 18 stupullor. Albinele di n
eu!}li sint pina Ii se dA 0 matcli tinAra, Ea se prinde mai inti i
in tubul de stic1A, ce se inchide provizoriu cu douA dopuri ; apoi , coho--
r1nd obioDuI ce gliseazA tn jos se introduce capiitul tubului de stieHi cu
matca, se sufla tn tub prin capatul opus iar matca respectivA cade ill
grupul albinelor care se de indat4.
Cind opera\ia de introducere a matcilor in este tenninatA,
in fiecare dulie a CW?tii s:e introduce eprubeta-hraniwr ,pUnA eu 20 g
miere de saldm, miere sterilA, cad mai inainte tn ea s-a pus 1 g de
Fumi'dil B la 1 kg miere pentru a ,preveni tmboln.1vi.rea de nosemozA_
zarea eprubetei se face asUel: cul10a r asturnatA eu duBa in j os
tubul-eprubetA plin care stA la inceput perfect ver:tical; apoi se
aduce in politia norniala, aerul din eprubeta-hrlnitor iese pe sus; peste
mierea din el se formeaza un vid, care nu ingAduie mierii sA curgl1 pr ill
orificiul de la plaion deeit In in care albmele 0 sug cu trompa
0 consuma sau 0 depoziteaza. in Iagurru;;ul din interior . Realimentarea
tubului hrAnitor se face la intervale regulate - In mod obi!}nuit din 7
in 7 zile. Daeii insa se observA cA din este plin eu miere,
r ealimentarea se mai aminA 2-3 zile.
Pentru siguranta apicultorului t-iecare eu.!}CA cu albine !}i matca
respectivA este verificatA cu geamul de sticlA al cArui rost I-am arAtat
mai tnainte. Numai in in care se observA cA matea este tnghe-
muitA se scoate din dulie tubul-hrAnitor cu miere, se deschide obionul
cUl1tii -}i se 6CUtura toate albinele tntr-o farrurie co apA; se inch ide
imediat, matea este despresuraUi. cAci albinele spe-riate de inee, nu se
mai ocupA. de matcA; aceasta se prinde ell tubul de stieHi est.e
timp de 0 orA la cAldura buzunarului de Ie piept, lin acest timp
albinele sint inlocuite cu altele cArera Ii se dA aceea!ii matcA dupil 15- 20
minute, care va f-i sigur acceptatA.
VA amint esc co aceastB. ocazie - tined apicu1tori - sA si'i
miltcile cu degetele, clci dac! din este prins! de abdo-
men ea suferA un nervos intra intr-o stare de le!}in unnatA uneor i
de moartea ei, totdeauna tubu! de sticla pent ru prins matca
fara sa 0 prindeti intre degete, Daca totu-$i 0 prindeti, 0 tineti numai de
torace ; aitfel miitcile s'int atacate de albine1e fn-conjuratoare av1nd pe e1<.'
mioosul degetelor stupatului. crnd totu!}i el este nevoit sa l ael ace[lstt'l
operatie, est.e bine ca inamte de a introduce mates in cu.$ea de pastrare.
sa. fie unsli eu miere; albinele 0 vor linge, vor lua contact eu mieren :;i
115
ccvo dIn subs llan\a de mateii de pe capul ei, astfel mate!! respectiva
elite occeptaUi. l ara excep\ie.
de mAtci sint apoi B.$ezate in dulApior care are difer ite
t.l lmcll sl uni in raport. eu numarul de 20-1.20 cu matci.
Dula pul de pentru 20 matei - spune autorul metodei,
Ing. N. Fot i - se conIee\ioneaz! din scindura geluiUi. de brad sau i.ei
de 10- 20 mm grosime, avi nd in interior 330 mm Hitime ojIi 250 nun
(ldloCime. La 50 mm inaltime pe laterali este fixata cite 0 pe
COIC se sprijinA un dest inat amplasilrii de pAstrare.
consla dintr-() r<;lma oon1ectionata din de 28/8 mm
Iwlnd in partea de jos un grilaj realizat din cu sectiuni de 8 X 10 mm.
Lu 35 mm de la tavanul dulapuIui, pe pArt:ile larerale se flixeaza citl;o
douCt ,:>i pci pe care se spriji na 0 rama prevlrzuta cu pinza de sac. Pe
unul din peretii laterali at1t in parte'a in.ferioarA, corespunzind spatiului
dc sub sertare, cit in partea superioara, deasupra ramei cu pinz! de
Inc, se aiM. cite un orificiu de ventilatie de 100 X 15 mm, reglabil, cu
tnchizAtor metalic. .
Dulapul se inchide cu 0 de lemn fixatA in balamale sau gU-
8anta pe nuturi, mnd previizut eu pere\i laterali vertieali.
Dulapul cu capacitatea de 120 are aceea.!}i cons'brue\ie cu
dcoscbirea este oompart.imenat, UecaTe avind dimensiunile arAtate
Illni s us.
Cercetatorul a oalculat di pentru fiecare matre iernatA se
200 g miere ,:>i 24-30 g aibine, deci 240-300 albine lucratoare.
Perioada optima pentru trecerea mAtcilor din Ducleul de impere-
dlcre sau din familii nonnale corespunde decadei a II-a a lunii octom-
1Ji'lc. I n anumite situa\ii trecerea poate fi tacutii mai timpuriu (septem-
br le) sau chiar mai tirziu in lunile de iarnA, avind in vedere eA aceastA
IICriC de wbine din CWitile de lernare sintem siguri ca ele, in ma joritate,
stnt tinere, ele POt fi lasate tarA schimbare 40-60 zile,> eind trebuie
n<,upArot inloouite. DecA ele dau semne de uzurA se pot schimba .!}i mai
curt nd.
J n aceast! si tuatie se deschide de pAstrare, se prinde matca
.$1 lie pune f.iecare provi:zm-iu in'tr-o colivie, n'UmerotatA dusi1 la
clUdurl'i.
Nu este nevoie sa se sehimbe ei ele sA f ie bine eurAtate de
pct.el e de diaree, iar patati se inlocuiesc cu altH gata pregatiti
cure se upek In interiorul cw;;tii in locul celor
Albina uzatA din se scutura intr-() de lucru apoi
8C sncriCica. In locul lor se pun in 0 alta serie de aibine neuzate
luotc din coloniile IAsate anume pentru aceasta lucrare. In acest scop
unul din stupi este trecut Intr-o camerA rece pentru cA la deschidere
II lbi ncle. se string nu se Opera\ia poate fi IAcutA afatA
In prisacn. Ea se face astIel : se tnlAtura cu pernele marginute
$1 2-3 fagun de aoolo; dnd se '8junge 18 gbem ramele se trl.lg
lutern\ rididndu-le !neet, oblic, pentru co sli se dcsprindli olblnc l('
l. ..... stall Icgute cu ghill relc de In pi oiOl.ll'c. rii r A sri ci,dli pc rlinorllll stu pulUt
dc pc ghcn'I. Se CtllI t..'\ tnlli l moteu col onic! C{l 1'C !SC dcoschc1;Itc fIIrHI
mrll'enl1\ IX" 1.0,.11('(' I' U 0 cu lo nr c dllllllw\1\ : cen ol bh ('8\A' e(' n 11'1111 lII;ol'
<76
vizibilii, fol ositA speeial pentru aceastA colonie lurn:izoare de nlbinC
OdatA aflata, rama cu matea ei albina acoperitoo.re se pune inLr' - n
lAi:iita de luttu, dupa .care este dusA in camera caldli lnohisli cu cup!.w.
$tiut CHnd eA aIbineIe tinere din ghem stall in mijloc, de acolo VOl" rr
luate cele cu care se populeazA cuojltile cum am arlitat. Apoi colonl cl
i se restituie rama cu matca, totul tn oroine. Avind In
vedere di gbemul s-a deranjat lucrind astfeI, stupul este dus can)c,':,
caId! 3-4 ore, cind ghemul se reorganizeazA apoi stupul este dus I: ,
locul de iernare.
Asemenea operatii de sc'himbare a albinelor uzate se in lunne
octom'brie-januarie la 3-4 sAptAmlni sau mai C\lfind dad se obscl' vil
cA albinel e sint prea uzate; in luna februarie-martie se face 10 dou;",
sAptAmini. Ou.!}tile cu albineIe noi sint aduse in camer a calda, iar dupr,
15-20 minute se intr09uc matcile in cu.jltile lor proprii numerotate iO'i \i 31,
dici mAtcile au acoIo fiecare mirosul lor earacieri'Stic. Daca 0 f'Ost \11SI\
nevoie sA se schimbe vreo ew}cli cu aita nouli, matea se otera albinclor
unsa ecu miere.
Ciod se ierneaz.!i un numar mare de mAtci, temperatura din carner:'!
trebuie strict urmArit! to limite1e aratate mai Inainte; dulapurilc ('u
mc'1lci sint depi1rtate de la percte la 30 am .!}i puse pe postamente hi ('(' .
70 em de la podea. Primul control se face dupA 24 de ore, iar ceIl\lnll
ad'ata pe sA'ptAminA eu aeel geam mobil de sticiA care se <t':Hl
eum s-a arAtat mm Inainte.
In concluzie, autorol terminA cu recomandlirile u rmlitoare:
- inlocuirea albinelor uzate sa se fadi numai eu albine proven ile
din familii puternke, dispunlnd de rezerve bagate de pAsturA, de mAtci
tinere de albine in majoritatea lor crescute tn sewnul de toamnA ;
_ in eazul nostru la mliteile provenite din nuc1ee de imperechere
10arte slabe (100- 200 albine) sA se foloseasca chiar l'8 prima populare
,numai sibine din familii puternice, intruclt albinele din nucIeu sint In
general farA valoare deseori infectate cu nosema sau aite bali :
_ in spatiile uode se desIa. $oarA iernarea temperatura sA nu seada
sub 16C, conditli optime realizindu-se intre 20-23C ;
- sa se foloseasca numai mierea de rea mai bunA calitate cu 1 g
Fumidil B Is 1 kg miere pentru prevenirea nosemozei ;
_ s-a dovedit de-a lungul anilor la noi .,i in strainAtate, ca sub
raportul proliCicit!\ii calitatea mAtcilor longevitatea lor nu se deose
be.,re fatA de matci1e iernate tn familii normale.
INDUSTRlALIZAREA
PRODUSELOR PRISACU
AceastA problemA este importantli pentru ea produsele apicole in
afara de con:sumul lor in tara la export su'b forma. de materii prime.
mai sint folosite 'ii Ia producerea unOI' preparate apicoli, fo'arle
mult aprecia\i pentru ealiUitilor lor deosebit de valoroase. De pilda, mierea
- ell matecie prima - se consumli ca atare in toata lumea - dar
ramine 0 parte din produC\:ie nev1nduta, care este folositA Ia pre-
pararea vinului de miere - hid.,'omel - aUt de_ apreciat. De exemplu.
in Franta, - care este una din cu cele mai mari podgoni un
consum ridicat de vin, hidromelul este mult apreciat pe pialfl. El este
,i mai bun cind este lAsat sA se fnvooheasca eel putin doi ani; este mult
mai ieItin decit vinul Podgoria cere 0 investitie Ioarte mare
mai iotH a planta\iei, iotretinerli doiani tara rod; apoi rJscurilor
meteorologiei, cheltuieliie culesului 'ii a preparatiilor multiple ptna ajunge
un vin de calitate, In prepararea hidl'Omelului se cere doar materia
prima mierea eu micile adaugil'li de t ennenti sele<:\ionati, eitleva stiruri
nutri tive, iar restul constituie probleme minore de faeton fizici : tempe-
ratura, aer, apA, lumina etc. factorl chimic procura\i cu 0 cllelruialA
roarte
Hidromelul
Hidromelul, bautura cum 0 denumeau strA.mOii nof1;ri romanI,
este vinul fA'cut cu miere apa plus citiva fermenti saruri nutritive.
E1 are ace1a!ji PrOces de Iermentare e8 vinul din struguri, cu deosebi-
rea ea. fennentll vinului anati pe bobit.e1e lor nu exist! in miere. Totu$i,
introdu{i i in mustu1 de miere {ii 8pa, tacu't initial ea 0 maia, denumil1i
.,murs!", preparata cu fennenti selectionati din vin, se obtine 0 bauturii
plaeutli. la gust, cu un buchet rninunat provenit din aroma mierii
parfumul florilor, cu 0 culoare ambrie frumoasli {ii a tarie alooolica ioscm-
nata.
o buna preparatie eere insA neapArat sa. se ia cele mai st.ricte
ea in masa amestecului sA nu pAtrundA bacterii noeive, in carc s<.'OP
t.oula aparatura inventarul folosit Ia fabricarea vinului din mlcl'c trc-
buie sA fie sterilizate, eu mijloace simple dar aplieate eu :ji ncU\
III a parte amiinuntcle, cAei ooes('()li " lmil/rugCl micll,
C(lrtI L 1wlre" ,
""
LocaL1tl unrle urmeazA sa se prepare hirlromelul, va Ii dczililcetut
prin pulverizare de fonnol, eu 'ii ferestrele incruse limp de ZL'(,'C..'
zile inainte. PeretH trebuie proaspAt.
Butoaiele _ fara miros - dupA spalarea eu apA c!ocotiUi. , razuln:' 11
unnelor de drojdie a altar elemente n<>cive, sint dezinfectate eu (l
solu\ie de 10/0 clarura de calciu seu bisulfat - 10 g la 10 li1ri apra. Cn
sigurant9. , pentru a nu fi ramas prin tncheietura dosgelor diferite bac
terii, butoaiele se trateaza ell sulf: un filil de 12 em este suf,icient Ju
un butoi de 450 litri. Fii'tilul sA fie din eel cu 0 tlivitl sub el , pentru en
sulfrul aprins sa nu cada in butoi i altfel sub aC\:iunea fennentilor suHul
se transform.!\. in hidrogen sulf,urat !ji hidromelului un mires de ou:l
dacite.
Damigenele in care se preparii mursa de miere sA rie perle'Cl
curate i aparatul de 'amalgamare a mUTSei dezinfectat, dopucile de !cr-
mentate de la vrana butoaielor sau damingenelor oparite in prealabil,
'ii tot ce se iolose'ite ca inventar opArite dezinfectate.
Apa folositA la prepararea hidromeh.ilui sa nu fie varoasli, sAlcie,
feruginoaslL Pentru siguranta,. ea se clocote!jte 30 minute, se vasui
acoperit tot atit timp; toate sarurlle mineoole $i impuriHi\i.le se sedimen-
teazA pc fun'd apa este trasA ell furtunul deziO'fectat in ait vas perlect
curat. Apa de ploaie nu este bun!.
Mierea sa fie din cea cu 0 savoare deosebilA, guatul pHicut 'ii euloa-
rea frumoasa, elementele care sint transmise viitorului vin din miere.
Ea este in vase care nu ooclesc, de preierat in bidoane inox, inla-
turind complet pc cele de tablA de tier sau de zinc neparaiin'ate.
Fennenpi sint baza pe care se sprijinA lntregul proces de fennen-
tare a hidromelului. Ei stot selectionati in laboratoarele marUor podgorii
de 1a Cotnari, Valea CAlugAreasca, Murlatlar etc. fiecare cu specificul
lor de Feteasc!, Otonel, M'tlscat, Cri:mpo'iie, Riesling etc,
Fennentatia - dupA Vouloir, ale clrui staturi Ie unnlirim - ire-
buie sA He apropiata. de IelulJ. hidromeIulu'i IPreferat "Femnentul lucre<l zft
aup! originea sa este cu atit mai activ viguros cu cit masa lichidu-
lui pc care 0 are de transfonnat se aseamAnA mai mult prin constitu\ia
sa eu vinul din care el se trage".
Daca hidromelul se t ace intr-un sezon rece, se vor cere de la labo-
l'atorul respectiv fermenti care provoaca. fennentatia la temperaturi
exterioare sciizute. FermentH trebuie sa fie proaspe\i comandati ell eel
mult doua saptam1ni inainte de prepararea hidromeluIui. Stiela cu 'rer-
menti se tine la lac eurat, sa. nu se deschidA declt in momen.tul
folosirii lor, Fel'lTlentii trebuie introdu'ii inainte de a fi inceput oricc
fe1 de fermentatie in masa llchidul'tli :des'tinat sa. fie un viiOOr hidramel.
DrojdiUe de vin pot ii folosite dac! nu se gasesc fermenti selec-
\iona\i, dar numai dintr-o podgonie renumitA eare nu numai cA are soiuri
de vinuri alese, dar personalul este fonnat dirt vinilieatori buni. Estc
de mare ca drojdiile sa fje luate din vinuri sanatoase care
au ferment:at in vase care nu au avut mirosuri au sjuns la matul'itate
dupa. wate regulile unei bune Vinificatii. Aeeste drojdii sint puse in
sticle perfect curate, bine lnchise cu dopuri !?i ceara, plistratc in dulapurl
in pivnitA la dcoare, lntunerie, eu 0 temperatura. constanta.
470
Factorul alcool-acid tire cea mai mare insemnatate. La alegerea
f('rmentului trebuie tinut searna de sensihilitatea lui la la acid
la totalitatea gradelor acestui alcool-acjrl , la care trebuie sa tinda
vhtol'ul hidromel.
Pentru buna a procesuiui de formal'e a hauturH, tre-
bUle sa se tina Seama de agentH fiziei chimici in care are loe fer-
mentatia.
Agentii Jizici slnt: lUmi1UJ. care dadi depa.!?ese anu-
mite limite opresc $i ehiar distrug viata ferrnentilor. Temperatura cea
mai potrivita pentru buna dezvoltare a fermentil or este cuprinsa intre
18 25C; lumina este un agent fizilc ac'tiv care distruge majoritatea
microorganismele.
Agentii chimici sint : alcoolul .!?i acizii, elemente care intr-o anumiUl
masura favorizeaza dezvoltarea fennentilor buni; a1ja este de pilda
acidu! tartrie care de!?i pentru moment mare!?te aciditatea n'aturala, ajuta
hidromelul; alocol ul este eel care miqioreaza Ia weeput actiunea de
dezvolbare a fennentilor. Tow:;;i sint speciali pregatiti care
urca taria alC'OOUcl a hildromenului pina la ]8 alcooIice.
ZaharuriLe au un rol oovil'ljlitor in lermentatia alcoolica, Fermentii
actioneaz! asupra gluc:ozei, a fruclozei !?i galactozei din miere, pe
clnd zaharoza fermenteaza abia dupa ce se dublea2ii. se invert.e?te In
prealabil. dedublare se face cu ajutorul invertazei care ea
este un ferment. 0 diastaza. 0 miere eu un procent mare de
abia dupa ce se inveche.!?te poate Ii folosita la hidromel.
AeruL cu COrnponentii lui ohimioi are un rdl indirect in fermentarea
vinului din miere; la inceput fermentH au nevoie de oxigenul din aer
pentru inmu
1
tirea lor. Clnd fermentatia este in plin; fermentii hnpru-
muta oxigenul Jor zaharuriJor din must, pentru a Ie descompune a Ie
transforma in alcool. Din aerob - cind are nevoie de oxigen, lermentul
se schim:ba in anaerob, dcci imprumuta oxigenul sau me<iiului ineon-
jurator.
Siirurile nutritive care se in masa liehidului au un rol deo-
sebit in prepararea hidromelulUi bun dici hranesc fermentii sau droj-
diile ell elemente ce ronstituie componenta lor, deci Ie prelun_
viata {li Ie stimuleaza activitatea pentru continu'a opera de
transformare a zaMr.ului in alcoa!.
o formula care se utilizeaza la CQmbinatul viticoI Toharu este
urmatoarea ;
1UO
Bitartrat de potasiu
Tartrat neutru de amon,iu
Acid tartric
Fosfat baz-ic de amoniu
Fosfat de calciu
ClOrIJl'a de sodiu
Clorllrli de magneziu
.----- .
--.. _- -..
----.. _---.-
--_._-... _--.. _-
-. __ ._-_._ .... _ ...... -._-
---._._-------.. _--_._----
500 g
350 g
250 g
100 g
50 g
8 g
] 40 g
l.:mn kg
Aceasta formula este ioloslt8. la prepara-rea maielii 'Cermcn\l! or
seleetionati. Se adauga cite 5 g din ea la fiecare 1itru de must.
Prepararea rosnicii
De.!?i in aeest capitol noi tratam problema industrialiwrii prod usc lor
stupinei, ered potrivit ca sa posibHi1late mici'lor stupul'i Cil re
VOl" prepare singuri pentru uz ,propriu un hidromel bun, dup1\ ()
metoda a prepararii casnice a acestu-i yin din miere.
Metoda es.te foarte simpHi, obtininrlu...se un hi'dromel tn doua
tamini, dar trebuie sa fie oonsumat repede elid pastreaza calita\i! ('.
Deci se VOl' prepara eantitati mici de 50-100 1 care se pot COnSlllll (l
in doua luni.
Pentru 100 I hidromel - dupa Layens - se pre.para fermenlu l
eu citeva' zile mai inainte. Tn arest scop se dizolva 20 g drojdie presll tn
de here 20 g a'ci'Ci tartric intr-un litru de must de miere (apa miel'i).
Se 1a dIdum de 30C pinA se obsez,va ca a fermentnr'CII.
Atund se adoauga f,enne.ntul in butoiul eu 100 litri must /A-cut pl"oasp;H
cu pu\in mai in-ain'te cu 25 1 miere deci 37 kg - turnind peste en
74 litri apa. Vasul trebuie sa fie de 0 capacitate eu 1-2 litri mai mmc
pentru ca prin fermentare lichidul volumul. Se adauga upoi
in butQi 50 g 'acid rtartrie pentru activarea fennentilor 10 g de subni-
trat de bismut pentru a impie!iica iermentatiile secundare, ceea ee estc
!'Oarte (im.portant.
Dintr-un stup se ia un fagure cu ,polen din aceI an, din care fie
scot 50 g, avind grija sa se amestece polenul cu pu\in lichid din V(lS
(se poate 10I'Osi l1i polen din eolectoare). Pdlenul ea sa se den
fermentatiei un element azotat nutritiv. Cu ajutorul unui bat deziniectal
introdus prin vrana butoiului, se amesteca bine liehiduL La vranA se punt!
o cirpa imbibata eu apa pe deasupra nisip ud bine tn'desat.
Cind ferment:atia a ineetat, ceea ce" se punind urechea
pe doaga butoiului, se inlocuieJ?te nisipul eu un dop ce inchide vrana.
Fermentatia e5te mai mult sau mai putin lenta. in raport de temperatura
came-rei, este. mai ureata su nu. Hidromelul .preparat in acest fel
trebuie intr-un interval mai scurt felra a mai deschide Vl !:'ln U
pentru a nu se infecta eu diierite bacterii. El se seoate numai pc jus
prin cep sau oanea, evitJindu-se to'bdeauDIa extragerea lUi eu furtunu l.
o metoda buna de folosire a hidromelului cu fermenti de pe
guri este cea a lui Godon anume : se fievb impreunli 30 kg miere t: 1I
100 litri apA sterilizata; aceastl apa se ob!ine printr-o prelungitA elO'OOlirc
30 minute lasata sa se sedimenteze sarurile ee Ie cuprinde. Fierberea
31 - c. u,
181
mustului de miere cu apA timp de 15 minute se face intr- un cazan mare
dn BrBmc'i cositorit, spumuind mereu amestecul. Capacitatea butoiului
lrcbuie sa fie cu lIt mai mare decit continutul hidromelului ce s.e preparA.
Din mursa fierbinte se oPrelite cam II" litri tntr-o cratit;A In care
80 djzolvA sArurile nutritive pentru fireare litru deamestec, apa: ell
miere, aflat in butoi. Dadi se preparll. 200 litri hidromel dupi\ aceasti\
lllotodA, se Vor folosi 1 kg de saruri nutritive care odata dizolvate in
cra1.itd se toarnA peste mUtSa cea iierbinte din butoi. Vasul se astupa
uLunc.i cu un dop curat model Noiet Totul se lasA in pinA cin'd
Lemperatura mursei din butoi aj unge la 20C.
Atunci se aleg din vie cite 7 kg de struguri proaspeti, biDe coPti
1;1 1 partumati pentru fiecare 100 litri de mursA de miere Cll epA. Ei se
zdrobesc intr-un vas fara sa f i e spiilati cAci altrel s- ar inde-
pilrta de pe bobitA terment'ii naturali. Must ul acestor struguri se stre-
coarA printr-un tilon dublu, oparit mai inainte, ca sA nu aibA microbi
dli unAtori lIi apoi se toarnA in butoi. Pilnia prin care se rourn!!. mustul
de struguri, sa tie de asemenea desinfectatA.
In eel mult ]5 zile fermentarea se tenninA in care timp vasul are
In vrana un fierMtor. Dupa cUeva zile de Ia oprirea ferrnentarii, intrucit
fn masa lichidului a mai rAmas zahi!.r care incA nu este tr ans!onnat in
aicool, iar fermentH s-au depus pe !undul butoiului, trebuie :facuta a
Mrsre - deei 0 pritocire - a amestecuJui. In acest scop ink-un vas
dezinfectat oJ)!rit se scoate ]/3 din cantitatea lichidului din butoi,
Hl.slndu-1 sA curgA pe cep spre a se aera; apai se toarnA din nou in vas
pentru ca intreaga masa a lichidului sA primeascA oXigenul atit de nece-
sur . Alti stuparl f olosesc pentru amestecarea lichidului din butoi un agi-
tator, Iant de tipul cel{)r intrebuintate la fennen"barea vinului.
Hidromelul se trage duJ)! ce s-a limpezit complet intr-un alt vas
nbsol ut curst putin mai roic deci t eel in -care s-s fAcut !errnentarea.
Noul butoi va fj sproape pHn, Hisindu-i pu\in Joe pentru 0 fer-
men tare lenta. Dopul NoiEH Va sta permanent pe vrama; dnd gustul
dulceag al hidrornelului a dispi1rut vasul se paate umple turnind pe
vranA vin curat. Pentru a-I tine in perrnanenta pUn, se dopul
Noicl, plmind la vrana paharul de control, care trebuie sA stea totdeauns
plin, f<'!.ra a ingAdui aerului sA intre in butoi.
Prepararea industriald
eu 10-]5 zile inainte de a incepe lucrarile de preparare, tl'ehuie
CAcuttl analiza chimidi a mierii, dici in raport de proportiile lInor com-
poncnLe ale ei, in special Ll ztl hllrnri!ur ron t inule, se vor 1ncc snu nu
i nt(' rvenl,.ii de cnrct:lul"c.

Mustul de miere se obtine prin amestecarea mierii propri u-zise ell
apa la care se adaugA celelalte substante chimice eu care se amclio(c(lzll
mustul in vederea obtinerii prin fermentat ie a unui hidromel de cull-
tate.
Apa foiositA pentru dil utie trebuie sA Ue potabilA, de preieral chiur
dis\J:ilata. Cu rezultat poate fi folositA spa fiartA !?i apai rAcorilii
la 20-22C dupB. care se filtreazA pdn placi de azbest celulozll. slcr l-
lizate. Fierberea apei se face cu scopul de a-i densitaten tempo
rara a-i distruge microorganismele.
Pentru p.repararea mustului, dupA inrlicatiile date de Ing. 1. Zamri r
V. Safer, concentratia de miere se stabilee to f UDctie de procentul
de alcool dor,it, de de zahAr nefermentat ce trebuie sa aib.'!
hidromelul de cantitatea de 2"aharuri fennentabile din miere.
Se formula cA ]7 g zahAr .prin fennentatie alcoolidl produc('
]% vol. alcool pur, deci 13% vol. alcool X 17 - 221 g zahAr. 0 canti tat.e
de 1 kg miere are un continut de 740 g zahAr fermentegcibil. Pentru 1 000
litri must de miere eu cootinut de 221 g zahAr la litm de must slnt
Decesare 221 kg zahAr (1000 1 must X 221 g zahAr per litru ". 221 000 g
- 221 kg zahAr).
Cantitatea de miere DecesarA este de 297,4 kg (221 kg X 0,740 kg
- 297,4 kg).
Aceasta cantitate de miere - adicA 0,297 g miere/litru de apA -
se introduce lntr-un vas de capacitate corespunzatoare la care se adaugii
spA pina la completarea amtitAtii de must ce vrem s!i 0 obtinem. Omoge--
nizarea amestecului se face eu a pomp!!. puternicA chiar in vasul de cupa-
jare. DupA omogenizare timp de 30-40 minute se introdue in amestec
substantele de corectie :
tanin
acid tartric
sAruri de azot ____ _
bioxid de sulf ___ _
15-20 gil 000 1
6-6,5 "
4,5--6,5
40-60
"
"
Pentru mustul destinat maielii de fermenti selectionati , se adaugA
la fiecare litru de must 5 g din urmAtorul amestec :
Bitartrat de K
Tartrat neutru de N:Ht
Acid atartie
Fosfat de Ca
}'osfat bazic de NH4
Clorura. de sodiu
ClorurA de Mg
600 g
350 g
250 g
50 g
100 g
a g
40 g
483
oc(."St ameslec de saruri la hrana !ermen\ilor stimulind proce-
l uI de fermentare al'COoli dl !?i creind un mediu prielnie inmultirii {li actt-
vH3\ii fermenWor.
Se con.tinua omogenizarea timp de 30 minute dupA care se adauga
mUl'>tu'lui de miere 40-60 mg S02 (bisulfit de sodiu) la litru de must,
ell 1-01 de antioxitlant !}i totodata pentru a impiediea fermenta\iile slabe
H(.'C und-are.
Dupa pregUirea mustlilui, se trece la (ermentarea propriu-zisa care
!ole (ace in vase de 250-500 litri capacitate. lnainte de a trece la !ermer,t-
l UI'C, amesteoul se adu'ce la temperatura de 18-22 clnd se jnsaminteazil;
cu maiaua de fer;nen\i selectionati ce s-au inmultit 'pe ruediul zaharat
ob\inut din miere, !ermenti ce s-au adaptat compozitiei chimice a mus-
tului de miere. Maiaua se 'Pregate!}te Cll 10- 15 zile inainte in felul
urmator: cultura de drojdie se progresiv in 3-4 etape pina
In cantitatea corespunmtoare necesara.
Prima datA cultura se introduce in 5 Utd de must. Numai dupA
ce tennentatia se desfa90aril norm.a:l, cantitatea se pina la 20 liti!
de must. In etapa a treia cei 20 litri de must in iennentare se irunu1tesc
hi 100 litri. Se vor aidauga cite 5 litri mai'U pentru tiecare 100 I de must
- ooiccl miere di1uata in coQocenb'atie 5
11
/11. Deci pen.'tru 10000 litri
flint n'ecesari 500 litri maia pentu ea fel"lnenta\ia sa se desta,aare in con-
tli\H normale. Maiaua astfel pregUita se introduce in mustul de miere
tn momentul cind a ajuns in timpul iennenta\iei zgomotoase. DupA adAu-
garea maielii cu fennen,\i selectionati, se omogenizeaz! bine, se lasA spa-
\iul de !ermentare gtll cam 20-300/11 din oapacitatea vasului, se pune
ptlnia de iennentare amestecul se lasa
In timp de 1-2 zile drojdiile incep sa se inmulteascA 9i are asUe}
loc fennenta1ia alcoolica. In timpul acestei iennenta\ii se
Jndcaproape temperatura 'care nu t rebuie sA 10-20C. S-a
constatat d. cea mai buna temperatura la care fermenla\ia alcooli cA are
IOc cu maximum de rezultate este de 18C, caz in care iel'mentarea este
lenta, nu se distrug substantele aromatice, iar calitatea hidromelului este
net supenioara. De retinut ca 0 !ennentare la 0 temperatura de peste
18_ 20C degradeazii. aromele iavorizeazA dezvoltarea fennentilor dflU-
nti lori.
Dupa terminarea -(ennenta\iei zgomot'Oase continua rerment<l\ia
lentil.
Dupa 6- 9 zile, dup<1 ce nu se mai observa degajarea de CO=. (bio-
x !d de carbon) din mass hidl'omelului, se procede/.lza la l nlgerca de pc
(kojdic, a.':Hl ' llilnit l)ritQc lJremat-ur pcntl'll U sc inrlcpi\l' til drojtl1u ill care
ti l' put e; 1 ttl{' reI' IIIL'Jl IJ I\i i 1I('r1t1ril<' (!H'(, tlildan' ). t ri (Ii 'oll u: I,11 Nt;'

de pc drojdie in vase, unde se lasa piua se .c,;i apoi sc Lrn{(c
din nou pe drojdie.
DupA lirnpezirea compleUi hidromelul poate !i jmbuteliat in nl.idC'
sterilizate de diIerite mArimi !orme.
O(etul de miere
Un aU produs care mierea disponibila in bune
de, rentabilitate esle otetul de miere 10arte silnAtos, igienic, bun 11 guat
l}i apreciat de consumatori.
EI are 0 aroma deosebitA, este mai bogat in vitamine decit o\ctul
din vin, avind un gust dulceag.
Se prepara numai din hidromel care are sub 14 alcoal. Cele cu
gradat-ie superioara trebuie diluate 18 proporpa indicati aici pentru n
pulea 1i transIonnale in o\:et. Peste limita de 14 trans!ormarea in o\et
a hidromelului nu poate aves loc, dci elementul principal care njut.J\
la aceastii transfonnare, adicA MicodeT1'1Ul aceti nu suporta un grad
alcooHc mai mare. Micoderma este un microorgnisrn, 0 eiupercA asem1'i-
natoare 'Cu alga, care cu ajutorul oxigenului din aero Ba se
dezvolta in mediu lichid {ii se pe supra:f'ata celor mai sarocc
in alcool. Micoderma se intinde pe toatA supratata lichiduluidin vas ul
in care se face fermenta\ia, ca 0 pinzA Ili foarte Iragila Is incepllt.
Cu timpul aceast! ,,'Cfuna.!}A" se ajunge ca 0 pie1i\A compacill..
Micoderma zaharul din hidromel cit !}i substan\ele nzo-
toase, sarurile bazice "i substantele aromati'ce allate in proport;ii ml -
Iigramice.
Ea tra.ie}te co oxigenul pe eare-l fi:x:eaza pe alcoolul etHic din
hidromel, transformindu-l printr-un proces de oxjdare cu ajutorul unci
enzime - , oxidaza, Ia intr-o aIde-hida 9i apoi in acid aceUo
apa.
Micoderma are nevoie de un mediu propice de dezvoltare - Ji-
chidUI sa 0 concentra\ie alcoolicA potrivitA, 89a cum am arAtat (14) ;
de asemenea 'are nevoie de 0 temperatura de 20--30
o
C dar in nici un
caz sa nu 35
c
C. La inceput localul se incAlze9te, dar odatli.
inceput procesul de o)Oi"dare, temperatura lichidului se urca autom"lt.
Oxigenul trebuie s3 fie prezent, necesar micodennei pentru !cr-
mentarea acetic8, fiind Consumat in mare mbura; otrebuie sA nu lip-
seasca niciodata caci aItfel sa frineaza !ermentatia, ceea ce ponte cauzn
distrugerea culturii cu bacili acetici.
Incaperea unde are Ioc i ermentarea trebuie sa fie bine aeris itll .

Lumina solarA dAuncazli , ca folos irea diIerirelor antiseptice cum
l'stc de piidA bisulIitul. Micoqerma trebuie feritli de un surplus de aci-
dilute; peste limita de 125 g acid acetic la litru, fermentul este distrus
t rr-pt;ut.
Micoderma se ia vas untie s-a mai tlieut t)\et sau se
PI'OcUrA fermenti selectionati de la intreprinderi mari unde se fabrid
o\cl.
In cazut cind nu se gAsesc fermenti selcc\iona\i penlru un o\et
rnbI'1ioat in casA se un mAr strivit, storcindu-se sucul din el care
sc ilmestecA cu 0 egalli cantitate de otet de calitate superioarA de 5-6
0

AmesLecul se lasli la aer sA fermenteze 2-3 zile, dupA care poate fi

l olosi t. Se insAmin\eazA hidromelul din vasul respectiv a clirui titrare
ulcooUc! nu trebuie sa dept\!;eascA limita arAtata mai innainte. Ca ingri-
j ire, pentru otetul de miere, se cere ca 0 data pe lunA fermentii acetici
pU.!ii sA fie reinnoi\i, pentru a tnlAtura 0 eventualA oont:aminare a lor
cu bacterii contraindicate.
El trebuie ferit sa nu apara in masa lui paraziti care sA-i dliuneze
cum sint Micodenna vini , adiccl floarea vinului; de asemenea musculita
o\etului viennii otetului ce apar din ouAle musculitei Celeris.
Micoderma vini apare in o\etul \inut la peste 35C dar care 18
aceasta temperaturA nu mai transformA alcoolul in apA acid acetic
cum 0 face Mieoderma .aceti, ci prescrumbA alcoolul in apA acid
carbonic, ceea ce atacA otetul. Trebuie deci ev:itat.a. aparitia acestei ciu-
perci care trAie!jte numai pe otetul care are 1'/0 acid acetic.
Musca Celeris depune oua pe microdermicA. Larvele ei
absorb 0 parte din aerul necesar bacteriiilor !ji mio;;oreaza mult actdita-
tea !?i randamentul iermentatiei acetice. Cind larvele .!ii musculitele
tl dulte mor, ele putrezesc dau un miros neplacut otetul uL Vrana buto-
iului trebuie acoperita cu 0 pinza metalica deasa.
Butoaiele de otet sA nu fie din lemn de stejar Intruclt acesta contine
tanin care in contact ou aerul otetul. Se va evita contactul
ou metale ca fier sau m'ai ales aramA, cAci in o\et sc formeaza
acetat de fier sau de cupru, otravitoare,
Alte produse ale prisucii, pot Ii valorificate mai rentabil prin dUc-
rite preparatii. De pHdA mierea serve!jte foarte bine la prepararea turtei
dulci pe care 0 tine proaspatA !ji fragedii sAptAmini i nt regi. CombinaLlil
upiool de 18 Bl1noosa are difcrite sorLimente de dulchllj prcPtll'(lLC eu
Iourt.e mutt de (:OnSUmrllorl.
41'<;
De asemenea, de mateO: in a[ara Iolosidi l ui til LnlWH-e tl
multor afectiuni umane, se intrebuinteaza i n de 00'/, 1n fW.'
parate cosmetice de mare e!icacitate in laboratoarele Combinatul ul upk "l
Biineasa.
Polenul . propolisul in alarA de folosirea lor in nevoile pl1Jsrirll,
sint industrializate prin preparate medicale !ji cosmetic<! sub dlrc['itc
forme, folosite de marele public in sprijinul sAnAtAtii lui.
Veninul de albine pina in prezent nu a intrat la noi in pre!,>a!"t!C!U
s'ecundare.
INCIlEIEHE
Incheiem aci, tineri apicultori, prelegerile noastre, prin care - 5Pl"('
deosebire de cele din lucrarea mea "Stuparitul" editata acum 40 de nni
- m-am strilduit sa va prezint nouUitile atit din viat;a coloniei de albin('
cit !li pe cele din tehnologia apioolli.
Desigur eli in anii vii tori vor apare aIte *i multe alte noutAti, cl't(' ;
a luat in zilele noastre un avint deosebit de mare important in
viata polX'areJor lumii.
Dupli anii ce se tot adunli !ji cu care puterea mea de
mundi, voi sinteti in primul rJnd cei care prin observatiile voastre de
pe teren, din prisaca sau laboratoare Va trebui sa imbunatli\i'i viitoarclc
editH ale acestei dirti, fiecare eu numele lui, pentru dezvoltarea continuH
a apiculturii in patria noastra.
TABLA DE MA1'F.HII
Pasi une .!; I experlentl apicoll implrtl1jlte cu generozitate tuturor
Planul lucrlrU
Intl'Oducerea in aplcultl1l'l
Alblnele in lumea iosedelor himenoptere
Istorla oaturaJiIi a albinelor melifere
Rasele de slblne
Roiul cu cele trel caste ate colonie!
Orgsnlzare8 stuputui de obsecvs(le
Cele trei feluri de botel
Matea. Casta (emele! (ecund.te
SolUe mAtcii
Moartea mAtcH
Trintol'li. Casta maseuJilor feeundatorl
MAcelul trintorilor
Alblnele luerilitoare. casta femelelor nefecundate
Stadiile de dezvoltare .o.le wbinei lucra.toore
De la ou hl eJ.bina moturA
Anatomia exterioarA a alblnei luerAtoare
Alllltomia interna a alblnei
Aparatul digestiv
Aparotul circulator
Aparatul respirator
Aparatul de excre\ie
Aparatul reproducator
Sistemul de '8utoaplirare a sanAtAtii albinei
Sistemul nervoo al a l b i ~ i
Creierul
~
3
1
,
"
19
:!J
21
31
3J
"
'" 41
"
"
51
58
G2
65
10
10
16
79
82
""
,,'
."
"
19 1
l.an\ul ganglionat'
Hcflcx , inst.incte, hornumi
Memorie :!Ii instruire
Si&t('mul glandular
Glandele ceriere :!Ii ceara
Aparatul vulnerant glanda cu venin
Ap<lNlLul musculAr
t 'Olli ll ill de albine
l lnltntc biofiziolog:iCl'i complexil
,'I ll' ll"lilnircstAri de caracter ale coIoniei
llt"\'cl'Su] fuI'Lil;ag\B
( 'icl ul ' biologic 'at coloniei
1\lIutolliia coloniei cu slstemele organeJe saJe luncUonale
protector al coloniei - StupuJ
Il rupul social al c)lidiloarelor
de sus\inere at coloniei - fagurii
( : ru/lul soci al al pazei coloni ci
proacator al colonici : mat ca cuibul sAu
(" uibul mcdiul sau ambiant
SIj\ lcmul respirator aJ colonie!
(:, upul ventiJatoarelor
SI"h:l11ul digestiv, circulator !ti excretor al coloni ei
(:,'II.I[)u l social al albinelor doici
Hol ul 1n villj.a coloniei
l ' hiouislIlul coloniei castrarea nutrlUvA a )arvelor de lucrAtoare
I\ lImCll la\ia metabolismul colonid
!ti metabollsmuJ
Slslemul nervos cA).!i uzitor al coloni ei : memoric, dcprinderi, invli1are
f:rulllli social al
Ul tm caden1A
Pofti1i la hal in 5.1la de dans!
('ulesul nedarului . Grupu) social al culcglitoar elor
N('(' t'lI"ul dinamlca lui
(;rullul socia l al albinclor prelucrltoare a nedarulu! in micre
II njulurul cn:dmclor
l'IIicrcn
('/\ pClcln.'; 1 mj('t'i;
4(12

87
00
96
98
102
104
106
l OS
108
III
))6
119
123
124
127
127
134
136
140
149
149
153
];;3
156
161
J6\
161
17!)
179
183
1"
IOH
107
I !11
Iflol

Micrea de manA
Mierca cristalizalA
Mierea fl't'l1lentata
Polenul - Piinea cea de toat c zilcle a colonl el
PAs(ura
BAutoarele de rouA burdurele cu apa
Propolis ul
Dolil e coloniei dliunlHarH ei
Boli bacterienc
Loca european/!.
Looa americana
Paratifoza
Boli virotice
Paralizia virotica
Boaia neagrA de p1idure
Puietul in sac
Micozele
AspergiJoza (puietul pietrificat)
Ascophaera apis (puietuJ v1iros)
BoHle parazil.8l'c
Noscmoza
Boala de mai
AmeobJoza
V.aroatl'oza
Acarioza
Senotoinioza
Boli accidcnlale n('COntagioase
Pllietu] radl
albinelor
Intoxicatiilc
PasO!'i insectivore. insecte plante dAuniltoare
DezinfE."C'uhea fagurilor
PreglUirile de toamnA ale coloniei ill \'ederea iernlirii
HrAnil'ile masive de con\pletare
Limit.area spatiului
HrAnil'ca de stimulal''C
Analiza hranei pcntru iernarea coloniei
Unirea colonHlor slabe
l ernarea coloniilor
8Atrinele coloniei
Tehnologie apico)A

.'(1,
!llUt
:n-I
:11 .\
2:: I
::
!IS:':
;I:tH
:HII
211\


:'."
:': 11
1
2 111
2 11 \
2H
:UU
:!.IU
.\(1
2.H
2.iI
:,:".1
2;,6
2,,(\

2.17
2;;7
2;:;7
25!l
26::
2li3
26;)
207
271
27::
27:,
271i
210


J' lll/ lIreD !j:i crganil:arca unel stupine
SI IlVITlD IJDy lUcnarA mobilA sau staUonarA
I.I! (l uilJlll IlIbinclor : stupii sistematici
ClIrflcte.nstioiie unul stup bun
Hulul urdlnl$ului in viata coloniei
I)lferite. t[puri de stupi Iji folosirea lor
Stupul vertical muitiete.jat
S1upul verblcal R.A. 1001
Stupul OrTIzontal STAS 4170/ 1953
Slupul de observatie
UU/II meHferA a st upinel
('Omport area stuparului eu albinele
I ,uulld in prisacil
Controi ul auditiv
Controlul v.izual
Port-area zboruIul de curatire
Asigurarea coIonillor cu apa caldli.
Unl.rea C'dlonHlor slAbite
Schlmbarca fundului stupilor
tnlOturorea fagul1ilor mucegAiti
Pt!.strarea cAldurii cuibului
1l1iroduceroo pAsturei
Controlul de. fond
Ro.stu..l cortului prote-ctor
J\Jutorarca asistcnla colonillor
lIJ'lInire:l stimula10rie primilVara in stup
I tdmirca stimulativA eu proteine afarl1, tn naturl1
ilrllnirc.1 medicament0a..s4
(;(j lllpi ctarea echipamcntului de faguri $i folosil"ea rame! cUidltoare
I"Idaccrea coioniilor ajutiHoare
L,.'1rglrea cuibului !ii sarcina de productie pentru cvHarea roirii
ItelU"(Jducerca colonld
Holrt'D .!j i prevcniren roilului
l'rlndcl"('o I?i /0105iI'&1 roiului
OprlrCo,'\ colonic! din roil
VnIOtif1cul'(>f\ 1"0\101" plinl1i
1\1111""111111'" II n"lnrlllfl
.1
1
1.1
Pail.
286
295
296
299
305
308
308
316
316
318
320
325
331
332
333
334
335
336
338
340
340
342
3<4
347
351
351
360
:165
3G1l
:171
:m
37i'J
:!7!i
36 1

:UIH
;IHII
de miere
Incepe marele cules
Folosirea Snellgrove in stupul cu douA mAtei
Metodele E. Korneli
Metoda de mare produc\ie 'a lui Loubet de I'Hoste
Recollarea mieril
Extractia mierli 10 limpuJ
Maturarea mien! necoaptA
Cris1a1izarea untoasii Iji lIche.fierea mierii eristalizale
Producerea mierii in sec\iuni
Pastraroa fagurilor eu miere
Polenu!. Product\a lui
Formarea rezervelor de polen
Plistura _ Localizarea polenulul in fagori
Rezervc mar.i de polen de porumb
Pol cnul polenh.a rca in spriJinul agrlculturli, pomieulturii -$1 yjUeulturii
Produelia de de mated
LUcrarile care se fac in cazul stupilor multiet.ajati
Metoda producerii liipti!iO'rului prin orfanizarea totalii
Formarea rezer velor de propoUs pentru Devoile slupinei
Produelia de cear A
Produclia veninului de albine
mAtellor
Cum trebuie sA fie 0 mateii bunA -$1 cum se Crejte
Formarea .stupului pornitor
Formarea nucleelor de imperechere
lntroducerea mutcilor
Marcarea miitcilor
CI"C.!jtcrea miitcilor in dumlnicile libere
tnsAmintaree. artificial! a mAtcilor
PAstrarea miitcilor In afara ghemului
Industrializarea produseior prisAcli
Hidromel ul
Prepararca casnicii
Preparorea !ndustrialA
0ietul de miere
Inchei ere
Tabla de malcrii

:I!IH
;11'11
:I! .t!


4tH
401

,11)11
.11
,I L;I
'I Hl
UIJ
.1:;:"
4211
4:U
43-1
'HI
411
'Hoi
H i)


437
46 1
4(l5
'167
<70
<71
<12
'
- 0
'"
476
'" 481
46'.!
,165
<IS!)
4!H
,1"1"
TlpAr1t in at.eUereJe poUemllce ale
EDlTURIl INS'!lITUTULUI
INTERNATIONAL DE TEHNOLOG(f;
ECONOMIE APICOLA
AL APIMONDIA
lJucul'Cljll I, PIWlI' Ilr, 20
\
DE AUTOR
STlJl' l1 SISTEMATICI,
rC!:lti, 1933 (epuizat).
Biblioteca agricola "Univcl'sl1l
u
11(. II. 111 11 ' 11
CI( E$'1'EREA REGINELOR, Biblioteca agricola " Uni VCI'MJI", 1),It'lI'11 I '/ 1
a II-a, nr. 6 .<;;i 39, Bucure.<;;ti, J934 (epuizat).
CRFl>TEREA ALBINELOR, Biblioteca agricolA "Univcrslil " U/" Jl I ';01 H:!.
Bucure.<;;ti, 1935 (epui zot),
S'fliPARITUL. Btrlad, 1936; (lucrare premiatA de Academia ll omflllh,
Bucure.<;;ti. 1937 .<;;i distinsa cu medalia de aUI', 19:111)
reeditaUi de "Cartea Romaneasc.!'i(\ Bucure.<;;li , 1942 !:l i 1947 (eplll z(rl) .
INDRUMATOR APICOL P ENTRU STUPINELE G.A.S., Edilu nl ("'II
trala feITllelor alimenlare, Bucure!ili, 1949 (epuizat).
CRE,5TEREA ALBINELOR (in colaborare) Editura agrosilvicii, BUCUI'l':;.ti,
1955 (epuizat); reeditata. Bucure.'1ti, 1957 (epuizat),
i\1A.!'l VALUL APICULTORULUI. (I n colaborare). Editura Asociatiei Crl' s-
catori:or de albine, Bucure!iti, 1957; reeditaUi. 1975.
PRODUSELE ALBINELOR IN SPRIJINUL SANATATII OMULUI, (ill
colaborare) Editura Asociatiei Cresditorilor de Albine din n, S
Rcmania, Bucuf'!iti , 1966, reedilata in 1968 !ii 1971.
A.B.C.-UL APICOL (2 volume) - in colaborare - Edilura agrosilvin'l,
Bucure!i ti, 1967,
BOALA IN PRISACA. Editura Asociatiei CrescatoriJor de Albinc dill
R. S, Romania, Bucure!iti, 1971.

intepaturile de insecte pot fi foarte periculoase <,
InSlaJarea tald
aparitia a 101 SOiul de
insecte care, de obicd, folosesc ca
mijloc de apirare impotriva OOlulul,
F nu numal, in\etura ell venin,
lntruclt nu este pcrsoa.m care
nu fj fost eel PUlin 0
de a insecU, lendinta esle
ca aceste inlep1turi slI. Be U2t:l.le cu
supcrflcialir3tt'!. Nimic mal grqit,
dad tInem cont de IttornancUrile
medidlor, care spun d 0 simpR
poate docc, in anumite
wuri, ehiar Ia decesul vicdmei.ln
mod normal, 0 de
insect! provood 0 durere de
durau $I de micl fntensitale. Dar
aceast! regula Ole va.lalil1 doar in
cttuI oameniIor saJdto, in schimb,
pemcu persoaneJe aJergice, in]epa.
tura peate provoca a2-numitu!
anafllactic. Aces! se rccul103jte
dupa. urmatoarele simptome: 0
ap1sare in piepI:, urticarle, gretuti,
rirslituri, respirape greoak, arne
{eli, sau tap umfbtJ, Iqin,
ragtqeaI1. to actstc oonditll, pre-
wuarea de ursenl11a medic esle
absolut obIigaWrie, mal ales dad.
simptome se manifestl ime
dial dup;1 inletuli. Este de ase
menea fcarte important ca slI. puteti
indica cu exactitate ce rei de insecta
v-a inlcpat astfe! ind! medicul sa
poatJ presaie lratamerllul ado:val
Metode de acordare
a primului ajutor
de albine viespi
sunt cele mal [rmente, de aceta
este bine de d. aceste inSec!e
eliberem in tlmpuJ intep.lurii un
venin care provoad Ia Jtivdul pieIii
duren, inrorea umf1area zonei
afeoate. Mal mult exIsd posl
bilitatea ca xul lnsectel sa
in piele.ln situalle, primul
ajutor, pe care vi1 puteli acorda
singuri, cow in extt2gerea acuJui
din piele acoperirea rinil cu 0
pung! cu ghea\i". In fclul acesu
miqorap umfU[Uf2 prevenip
lispindirea veniJlului. Medicii mal

ca pest.e rana umezita
se apllce 0 tabletA de
care are drept $Cop neutraJizarea
3genli inflamatorl din
venin. Pentru dirnlnuarea durerii
provocate de intepltud se poote
pres1t2 amoniac peste sau
-
locul poole Ii uns cu 0 pastl din
bicarbonat de s(Xliu Trebuie
menlionat faptul dI loote aceste
melode de prim-ajutor nu va vor
sdlpa de 0 Ia medic, asta
cit mal repede ce ali fost
intepap. -
PagiIU reolizatl de Alina Dimo!le