Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
72Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Numere întregi

Numere întregi

Ratings:

3.0

(1)
|Views: 16,704 |Likes:
Published by Cătălin
câteva chestii metodice
câteva chestii metodice

More info:

Published by: Cătălin on Apr 23, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

 
NUMERE ÎNTREGI 
1. Primii paşi pentru lărgirea noţiunii de număr 2. Terminologie
1. Primii paşi pentru lărgirea noţiunii de număr.
În şcoala generală, noţiunea denumăr se lărgeşte treptat. Pornind de la mulţimea numerelor naturale (inclusiv zero), seintroduc întâi fracţiile, apoi numerele întregi. În linii mari se respectă ordinea în careau apărut aceste numere în decursul dezvoltării matematicii - dar numai în linii mari.Grecii antici, şi-au dat seama de existenţa mărimilor incomensurabile şi au studiatunele iraţionalităţi, dar nu au cunoscut numerele negative - dacă facem abstracţie deDiofante.Dintre cei doi paşi care se fac pentru a lărgi noţiunea de număr, al doilea, estecu mult mai greu, din următoarele motive:Numerele naturale au o semnificaţie concretă directă. Orice număr naturalpoate fi privit ca rezultat al numărării, oricărui număr natural elevul îi poate asociaimaginea, mai mult sau mai puţin clară, a mulţimii corespunzătoare. Numerele naturaleau, într-o anumită măsură, totdeauna un caracter concret. Acelaşi lucru se poate spuneşi despre fracţii. De exemplu, fracţia 5/12 reprezintă 5 părţi dintr-un întreg împărţit în 12 părţi egale. La numerele întregi, însă, lucrurile sunt mai complicate. Pe lângăvaloarea absolută, care exprimă mărimea propriu-zisă, apare şi semnul „+” sau „-”.Aceste numere nu sunt numai rezultatul unei numărări sau măsurări, ele nu răspundnumai la întrebarea: „cât?” ci şi la întrebarea: „ce fel?” Datorită acestui fapt, legăturacu realitatea se face mai greu.Şi mai mare este deosebirea la operaţii. În aritmetică, fiecare din cele patruoperaţii are o semnificaţie concretă: a aduna înseamnă a strânge laolaltă, a mări; a faceo scădere înseamnă a scoate, a micşora ş.a.m.d. (apar unele greutăţi, şi anume: înmul-ţirea unui număr cu o fracţie, care nu mai este o adunare repetată). Chiar după ce eleviişi-au însuşit bine mecanismul de calcul cu numere naturale şi cu fracţii, semnificaţiaconcretă a numerelor şi operaţiilor constituie pentru ei o rezervă ascunsă, care poatefi oricând adusă la suprafaţă. Numerele şi operaţiile păstrează într-o anumită măsurăaderenţe concrete. Acest lucru este asigurat şi prin sensul pe care-l au cuvintele
aduna 
,
a înmulţi 
şi celelalte în limba obişnuită.Lucrurile se schimbă când se trece la numerele întregi. Dacă la adunare şi, într-ooarecare măsură, la scădere se mai poate face apel la vechea semnificaţie concretă,acest lucru este cu totul imposibil la înmulţire şi la împărţire. Efectiv, se trece aici lamatematica formală. Se operează cu simboluri după legi bine determinate, fără calegătura cu lumea materială, concretă, să se poată face în fiecare moment. Problema de„a înţelege” operaţiile nu se mai pune. Cum să „înţelegi” că (-)•(-) = +? Ce înseamnă a înţelege?În aritmetică se deosebesc la fiecare operaţie două laturi: 1) „ce înseamnă” aceaoperaţie şi 2) cum se află rezultatul ei? De exemplu, în cazul împărţirii
a:b 
,
 
unde
şi
sunt numere naturale, se explică întâi că a împărţi
prin
 înseamnă a afla de câte ori
 
„se cuprinde”
 în
şi apoi se învaţă cum se afla câtul. La operaţiile cu numere întregi,prima latură nu există (cu excepţia adunării). În matematică, o operaţie cu numere estedefinită prin faptul că se arată ce număr se obţine compunând două numere date.Datorită acestor greutăţi, numerele întregi se introduc atât de târziu, abia laalgebră. Totuşi, în ultimul timp a apărut tendinţa de a se da unele noţiuni desprenumerele negative începând din clasa a III-a, şi anume să se dea numai noţiunea denumăr întreg (negativ) şi să se trateze numai adunarea, eventual şi scăderea. Aceastătendinţă îşi găseşte justificarea în faptul că numerele negative intervin în viaţa detoate zilele, în special la determinarea temperaturii. Greutăţile semnalate mai sus nuapar dacă se tratează numai primele două operaţii.
2. Terminologie.
Este cazul să lămurim şi o chestiune de terminologie: ce nume trebuiesă dăm numerelor noi care se introduc la începutul cursului de algebră?În cărţile mai vechi, dintre care unele circulă şi astăzi, aceste numere suntnumite
numere algebrice 
.
 
Această denumire nu este în concordanţă cu terminologiaştiinţifică. Un număr algebric este un număr care satisface o ecuaţie algebrică, adică oecuaţie de forma
P(x) 
= 0, unde
P(x) 
este un polinom cu coeficienţi întregi. Numereleraţionale şi radicalii sunt numere algebrice, căci orice număr de forma
=
ba
(
,
 întregi,
0) satisface ecuaţia cu coeficienţii întregi
bx 
= 0, iar orice radical
a
 (
 întreg pozitiv) satisface ecuaţia cu coeficienţi întregi
 
= 0. Noţiunea de număralgebric se opune noţiunii de număr transcendent („care trece dincolo de orice ecuaţiealgebrică”). Cele mai importante numere transcendente sunt
π  
şi
.Apariţia termenului de număr algebric are o explicaţie istorică. El este o formănouă a termenului
număr cosic 
,
 
folosit în special în sec. al XVI-lea în Europa Centrală,unde algebra se numea
Coss 
.
 
Menţinerea lui astăzi nu ar aduce nici un folos.Unii folosesc denumirea de numere raţionale. Socotim că acest termen nu estefericit, căci dă impresia, greşită, că numerele pe care elevii le-au folosit în aritmeticănu ar fi raţionale. De obicei, un termen nou se introduce pentru a marca o opoziţie. Deexemplu, termenul număr algebric a apărut când s-a descoperit că există numere carenu sunt algebrice. În acest sens, termenul de număr raţional ar trebui introdus înşcoală atunci când se introduc numerele iraţionale.Foarte răspândită este denumirea de
numere întregi 
.
 
Împotriva acestui termense poate obiecta că el nu se foloseşte în ştiinţă. În matematică există numere naturale, întregi, raţionale ş.a.m.d. dar nu există numere relative. Totuşi, considerăm că acesttermen este cel mai potrivit. El exprimă cel mai bine elementul nou pe care-l aducaceste numere. Cu ajutorul lor se caracterizează anumite mărimi nu prin proprietăţilelor intrinsece („mărimi absolute”), ci în raport cu un punct de referinţă. De exemplu, unsegment de 3 cm are o lungime de 3 cm oriunde ar fi aşezat, dar punctul
de abscisă+3 sau -3 are această abscisă în raport cu un punct anumit, luat ca origine.Neconcordanţa cu terminologia ştiinţifică este justificată de faptul că în şcoală seurmează în lărgirea noţiunii de număr o altă ordine decât în construcţia sistematică.Un cuvânt despre termenii
pozitiv 
şi
negativ 
. Astăzi, aceşti termeni sunt unanimiacceptaţi. Dacă avem în vedere sensul propriu al acestor cuvinte, ele nu sunt antonime.
2
 
În perioada de formare a terminologiei algebrice se foloseau cuvintele
pozitiv 
şi
privativ 
,
 
care exprimau că este vorba de o mărime care se pune, respectiv se ia, şicuvintele
afirmativ 
şi
negativ 
,
 
care exprimau o afirmaţie, respectiv o negaţie. Estecurios că dintre aceste două perechi de antonime,
pozitiv-privativ 
şi
afirmativ-negativ 
,s-a format perechea mixtă
pozitiv-negativ 
,
 
formată din câte un termen din fiecarepereche.Să observăm cu această ocazie că sensul matematic al cuvintelor
pozitiv 
şi
negativ 
este pe punctul de a suferi o mică schimbare. Există, în special în analiză,tendinţa de a considera numărul zero ca fiind atât pozitiv cât şi negativ.
CORPUL NUMERELOR RAŢIONALE 
1. Apariţia numerelor negative 2. Elementele care au concurat laformarea numerelor negative 3. Apariţia regulilor de calcul cu numerenegative 4. Încercările de a demonstra regulile de calcul cu numerenegative
1.
 
Apariţia numerelor negative.
 
Dintre cei doi paşi prin care se trece de la mulţimeanumerelor naturale la mulţimea numerelor raţionale, primul s-a făcut foarte devreme,iar al doilea foarte târziu. În cele mai vechi documente matematice, începând cu manu-scrisul lui Ahmes (Egipt, sec. XX-XVII î.e.n.), se tratează calculul cu fracţii, pe cândnumerele negative s-au încetăţenit definitiv în matematică abia în sec. al XIX-lea.Explicaţia acestui fapt este foarte simplă. Nevoia de a măsura mărimi continue(lungimi, suprafeţe etc), care a dus la noţiunea de fracţie, a apărut încă din vremurilecând mijloacele de producţie au fost foarte primitive, în timp ce numerele negativecorespund unor condiţii economice mai evoluate.
2. Elementele care au concurat la formarea numerelor negative.
La formareanoţiunii de număr negativ au concurat două elemente. Primul, care ar putea fi numit
elementul concret 
,
 
consîn folosirea numerelor negative pentru a caracterizamărimile ce pot fi socotite în două sensuri (avere şi datorie, spre dreapta şi sprestânga ş.a.m.d.), iar al doilea, care ar putea fi numit
elementul operaţional 
,
 
constă înfaptul că apăreau scăderi în care termenul al doilea este mai mare decât primul.Elementul al doilea a jucat rolul motor. La început nu au existat probleme cu date ne-gative, numerele negative au apărut ca rezultate ale scăderii, ca soluţii ale unorprobleme, dar ele nu s-au impus definitiv decât din momentul în care li s-a putut da ointerpretare concretă.Ideea de număr negativ apare, într-o anumită măsură, la Diofante (sec. III e.n.)El vorbeşte de numere de scăzut (negative), spre deosebire de numerele de adunat(pozitive); el dă chiar regula de înmulţire a două numere negative, dar la el numărulnegativ nu apare independent, ci ca scăzător. Regula lui spune că înmulţirea (
a-b 
)(
-
)dă produsele parţiale
ac 
,
 
-
bc 
, -
ad 
,
+bd 
,
 
dar numerele -
şi -
nu apar la el ca factori de
3

Activity (72)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
aniri_82 liked this
xuedezu liked this
Claudia Ionescu liked this
rn_alina liked this
Mocanu Vlad liked this
apostudaniela liked this
Manu Ela liked this
Andu Stanila added this note
uau dak invat tot ce sc aici nu mai trb sa ma duk la skoala

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->