C~G.

JUNG

. in lun1ea
......

arhetipurilor

fll

-'--' "Jurnalulliterar"

.
i

." . ,<'

-,

caiete de psihanaliza

C. G. Jung i Mircea- Eliade. Ascona 1'J51

;---~r

Lei

190r

C. G. JUNG

IN LUMEA ARHETIPURILOR

Caiete de psihanaliza Nr .. 4

Supliment al saptaminalului
JURNALUL LITERAR

Serie coordonata de Vasile Dem. ZAMFIRESCU

'l'oate drepturile asupra versiuftii de fata rezervate Editurii "Jurnalul literar"

Reda,::tor de carte: Dimitrie STAM-ATIADI Prezentare grafidi ~i coperta ; Ion PODOCEA

ISBN 973-95530-5-2

C.,G. Jung

IN

L U MEA

A R HEll

PUR I LOR J

7'raducere din limb a germana, prefata, comentarii ~i note

de

Vasile Dem. Zamflrescu

Editura "Jurnalul Literar" Bucure~ti. 1994

INTRODUCERE

IN LUMEA ARHETIPURILOR

1. Incon9tientul personal 9i incon9tientul colectiv Dadi incursiunea inincon~tientulpersonal descris de Freud 0 cobOrire in infern, ctlnoal?terca ~i Adler poate fiechivalatacu incon~tientului colectiv. descoperit de Jung corespunde unei caliitorii pe 0 aWi planeta. Incon~tientul personal este repugnant~i .straniu. Dar. mai ales repugnant. Pentrucaaici se acumuleaza, ca intr~unportret al lui Dorian Gray interior,tot ceea ~eestenegativ in om: tendintele incestuoase. ~i paricide (matricide). pe care fiecarc individ Ie traie~te intre 3-6 ani, in cadrul complexului Oedip, ten:dintele partiale sau perverse pe care sexualitate.3 infantila Ie eta=. leaza inca inaintea virstei de 3 ani (voaiorism,. exhibitionism, masochism, sadism), inclinatiilespre inversiune sextlali(homosexualitate), vointa deputere in forme asociale, complexelede in ferioritate, intr-un cuvint egoismul ..funciar . al lieearuia. Tonte aceste continuturi se constitui~pe parcursulvietii individuall;. in special in ontogeneza timpurie, din intilnirea dintre anumite instinde - sexuale, agresive, de. autoafirmare - ,. infhwntelcsociale~i socializatoare pe care le.excrcita inprimuLrind familia. Infinita varietate 3 conditiilor biQIogice ~i culturale in care se produce socializarea individului .explica singularitatea Con~inu.turilor. incon~tientului personal. Fiecare. traie~te complexul Oedip, deexemplu, intr-o formaproprie doar sie~i. Ineon~tientul colectiv este, spre deosebire de ineonl?tientul individual, 0 achizitie filogenetiea. A,ici se eoncentreaza nu experienta individuala,. ci experienta speciei. De aeeca ineon~tientul colectiv este un incon~tient supraindividual; dimerisiunea. ine')ll-

-5-

~tienta universala. Fiind un precipitat al experientelor speciei, ;,nconlltientul colectiv este structurat deelemente care n-au fost niciodata conljltiente,in timp ce incon~tientul personal cuprinde in special continuturi care au fost cindva con~tiente. De aici stranietatea ce definellte inconljltientul colectiv. Obiectivitatea incon~tientului colectiv I-a determinat pe .lung sa-l echivaleze eu spiritu!. Incon~tientul pllrsonal poate fi echivalat, datorita con~inuturiIor sale singulare, eu mfletul. 2. Ce sunt:a~hetipudle ? I Ca elemente .alcatuitoare ale ineonljltientului colectiv, arheti. pUrile sUnt definite de Jung ca patterns of behaviour. "Am numit arhetip baza instinctual!, congenitala, preexistentii, respectiv pattern of behaviour. Aceste imagouri sunt caracterizate de 0 dinamidi pe care nu 0 putem atribui individului" (DieBedeutung des Vaters fUr das Schicksaal des Einzelen, in Werke, vol.'IV, WaIter Verlag, p. 364). Caracterului suprapersonal al arhetipurilor, .lung Ii adauga in aceasta definitie 0 aWi trasatura: caracterul instinctual. Ca experienta a speciei, ca mOljltenirefilogenetica, arheti~. purile sUnt de ordinul instinctelor. Din punct de vedere filosofic, ideea este de prima importanta: dadi arhetipurile sunt spirit ~i in aCl:.la~itimp instincte, aiunci natura' contine spirit Ili nil este opusain intregime culturii . .lung subliniaza continuitatea dintre natura $i'cultura. o alta definitie, continuta in studiul Conceptul de incon~tlent colectiv din' prezentul .volum, accentueazii' o idee asupra carda .lung revine adesea : "Conceptul de arhetip, care constituie Un corelat necesar al ideii de incon~tient colectiv, indica prezen~a anumitor forme in psihic, forme care sunt raspindite peste tot". A~adar, arhetipurile nu sUnt reprezentari innascute, ci forme innascute, cadre care in-formeaza experienta umana. 3. Reprezintaarhetipurile
0 descoperire a lui Jung?

Precursorii teoriei arhetipurilor, indicati chiar, de .lung, pot fi impartlti 'in doua categorii: precursor!pe linie filosofico-religioasa $i' precursori pe linie ~tiintifica. In prima categorie trebuie inclus' Philo Judens, care prin arhetip intelegea imaginea lui Dumnezeu in om, Dionysus Areopagitul, Sf. Augustin, dar mai ales Platon, 'cu' a sa teorie a ideilor. Kant, cu teoria formelor a priori ide<sensibiIitatii ~i intelectului, este marele precursormo~ dern allui,Jung. Ginditorul elvetian insu~i sepune sub semnul kantismului, cind declara ca arhetipurile sunt categorii ale imaginarului .. Pe linie.$tiintifica, Jung Ii indica drept precursori pe LevyBruhl, care vorbea de reprezentari cOledive, pe Hubert ~i MauSs, care, in istoria comparativa a religiilor, insista asupra cateooriilor imaginatiei, in sfir~it, pe Adolf Bastian cu ale sale ider elementare sau originare.

-6-

4. Dadi ideea arhetipurilor nu este noua, care este specificu1 contributiei 1ui Jung ? Ca ~i Freud in raport cu precursorii filosofici ai ideii de incon!ltient, Jung se particularizeaza printre autorii care teoretizeaza arhetipurile prin faptul ca se bazeaza pe 0 practica de clinica. Dintre fondatorii psihanalizei, Jung este primul psihiatru, lucrind mai bine de 10 ani in clinica lui Bleuler din Zurich. Spre deosebire de Freud, care a elaborat teoria incon!jtientuilli personal pe baza tratarii nevrozelor, Jung descrie incon~ticntul colectiv ~i arhetipurile sale in temeiul tratarii ~i cercetarii psihozelor, care pUn in evidenta structurile mai vechi !li mai profunde ale psihicului. Dar daca Jung ar fi fost doar un eminent psihiatru, el nU ar fi ajuns niciodata la 0 teorie a arhetipurilor. Psil]iatrul Jung a fost dublat de un om de vasta ~i diversa cu!tura. Excelent cunoscator al istoriei religiilor ~i, ca atare, apreciat in mod deosebit de Mircea Eliade; Jung; a detinut ca nimeni altul domeniile, marginale, devalorizate de cultura oficiala, cum ar fi alchimia, astrologia, ~tiintele oculte in genere. Teza sa dedoctorat sus1inuta la profesorul Bleuler se intituleaza semnificativ Contributii 1a psiho1ogia a9a-numite1or fenomene oculte.. Teoria arhetipurilor a luat na~tere din punerea in contact a materialului psihiatric cu istoria culturii, Jung fiind una din marile personalitati interdisciplinare ale Europei.Exemplul predilect pentruJung se refera la materialul oferit de schizofrenie. Pc holul spitalului unde lucra, Jung intilne!lte un psihotic care, agezat la geam, privea spre soare ~i-~i mi9ca spre stinga ~i spre dreapta capul. Intrebat de Jung ce vede, pacientul raspunde : .,Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui; dnd imi mi~c capul ineoaee !li-neolo, se .mi!lea 9i el, !li astfel se na~te vintul". De abia peste patru ani Jung va intelege semnifieatia acesteifantasme. In eartea filologului Albrecht Dietrich Jung deseopera Ull text religios - a~a-numita' liturghie a lui Mitra - foarte asemanator eu fantasma pacientului sau. Unul din pasajele aeelui text :o;unii in felul urmator: "Caci vei vedea atarnand din diseul solar Ceva coinciea un tub". Pentru a demonstra -ea nu este yorba de denta intimplatoare, ei de un motiv coleetiv, arhetipal, Jung aduee in discutie ~i aIte produse eulturale eare descriu relatia Dumnezeu, soare, penis, vint. Astlel, in pieturile medieval", Buna-vestire este reprezentata prin intermedinl unul tub em'.) lcaga tronul lui Dumnezeu eu trupul Mariei. Prin intermediul aecstui tub coboara fie porumbeIul, fie Pruncul. Cum cuItura pacientu" lui excludea posibilitatea ca fantasma sa se alimenteze din cuno~tinte prealabile, Jung 0 considera un produs spontan Cll continut arhetipal. Trasarea de paralele cuIturale la un vis, fantasma sau delir individu~le este numita de Jung metoda amplificarii. Dar cum e cu putintii ca schizofrenia sa spuna ceva despre omul sanatos, ba chiar despre cultura sa? Prin metoda amplificarii Jung extindela un domeniu nou unul din principiile funC)

7TE EVlZ!UHEA ROMANI

DOCUMENT A.RE

'damentale enuntate de Freud. Studiind nevrozele, intemeidorul psihanalizei cons'tatase di intresanatatea ~i boala psihica nu exista decit 0 deosebire de _grad, ~i nu una de natura. Jung mentine principiul, inlocllind nevroza cu psihoza. Specificul acesteia ar fi ca incon~tientul colectiv, arhetipurile, existente in fiecare, illvadeaza ~i cople~esceul, substituilldu-se realWitii. 5. Cum se fo1'meaza arhetipu1'ile? Fiind vorba ,despre 0 mo~tenire filogelletica, problema fo1'marii arhetipurilor ne trimite la biologie. In faza in care se p1'cocupa de mo!lul de fo1'ma1'eal a1'hetipurilor, Jung este lamarckist, in sensul acceptarii ideii transmiterii ereditare a caracterelor dobindite. In acest spirit Jung scrie in studiul Ube1' die Psihologie des UnbewuBten (Despre pSihologia incon~tientului), 1912: "De aceea s-ar putea admite ca a1'hetipurile sUnt mai cu1'indintipiirirea repetata a reactiilor subiective" (p. 73, in vol. VII, Werke, Walter Verlag). Tenta lamarckista devine ~i mai evidenta cind Jung vorbe\>te de existenta unor arhetipuri regionale, chiar famifiale: experienta unor indivizi ai familiei se intipare\ite \>1 trans mite la generatiile urmiitoare. Prima sursa a arhetipurilor 0 constituie intiparirea fenomenelor fizice intr-un mod particular, prin intermediul reactiei subiective. Fenomenelegeofizice de exemplu, nu se intiparesc ca atare. Surprins de un cutremur, Jung are impresiadi se afla pe spinarea unuianimal urias, care se scutura. In acelasi mod se formeaza arhetipurilecare' se refera la fenomenele cosmice. Fenomenul universal lji permanent al alternantei zi':noapte se intipare\>tela nivel arhetipal sub forma unui zeu-erou carese naste in fiecare dimineata ~i se urca in carul solar in care stdib~te bolta cereasca.La capatul drumului il asteapta un monstru care-I inghite. Eroul parcurge drumul inve'rs in burta monstrului \ii,.dupa 0 lupta, apriga cu \iarpele noPtii, se na~te din nou.in dimmeata urmatoare. Dupa Jung, intiparirea fantastica a fenomenelo'r fizice ar fi posibilii datorita relatiei speciale,de "participare mistica", pc care omul arhaic 0 are Cll IUmea. Este 0 relatie in care obiectul si subiectul nU'sint clar distinse:' "Ceea ce se petrece in afadi sc petrece \ii in interiorul sau, iar ceea cese petrece in interior se petrece ljiinexterior". (Die Struktur del' Seele, p. 177 in vol. 8 Werke, WaIter Verlag). o il douasursa' a arhetipurilor 0 constituie conditiile biologiceale organismuluiuman, resursele side instinctuale.-S.i acestea se intiparesctot prin intermediul reactiei afective fata de ele. Astfel, sexualitatea apare la nivel arhetipal ca zeu al' fecunditiitii,ca un ~emon feminin, nesatios de placere, ca diavolul insu~i cu Ilic~~arede tap \ii gesturi nectlviincioase. Situatiile umane fundamenta:Ie lasa si ele urme arhetipale salt mitice. "Situatiile particulare, fie ca. e vorba de pericole trupe~ti -

-8

fie ell e vorba de pericole suflete!?titrezesc fantasme colorate ufectiv !?i,deoarece astfel de situatii se repeta, ell' se intiparesc ca arhetipuri", serie Jung in acela~i studiu Stri.1ctura sufletului (Die Struktur ner Seele), p. 179. Balaurii pot fi intilniti in J)reajma cur5urilor de apa, in special in zona vadurilor. Spiritele reie sala!?luiescin pustiurile lipsite de apa sau in {unduri de prapastie ; spiritele moriilor se ascund in desi!?ul periculosal padudlor de bambus; nimfele tradatoare i~i au casa in adincul marilor sau in bulhoanele riurilor. In sfir~it, 0 a patra sursa a arhetipurilor 0 constituie evenimentcle !?ipersoanele esentiale ventru viata omului, care se repeta constant. Barbatul, femeia, mama, tatal, copilul, triunghiul familial produc cell' mai puternice arhetipuri. Astfel, in dogmafica cre!?tina. trinitatea consta din tata, fiu !?i sfintul duh, ultiroul Iii numit in timpul mitic original' "sofia", care era de natura feminina. 6. Citeva dificultati Ipoteza lui Jung referitoare la formarea arhetipurilor ca intipiirii"<;,prin mijlocirea reactiei subiective, a fenomenelor fizicc, a fiziologiei umane, a siiuatiilor fudamentale, in. sfar~it, a persoanelor 5i evenimentelor esentiale rididi intrebari care par a fi' menite 'sanu primeasca un raspims. Mai intii, s-ar parea ca numita ipoteza doar deplaseaza problema, in loc de a 0 rezolva. Ea nu ne spune de ce f~nomenele cosmice se intiparesc intr-un mod !?i nu in altul, de ce alternania zi-noapte, de exemplu se fixeaza in plan mitic sub forma cronlui solar. Nu cumva modul particular de intiparire pre:mpune la rindu-i 0 grila apriorica, grila care singurapoate explica formele mitice determinante pe care Ie imbraca la .nivel arhetipal fenomenele fiuce sau psihice? Daca este a!?a. atunci arhetipurile fiU sunt, un fenoment original', cum sustine Jung o aWl dificultate rezulta din contradictia ce se conturcaza cIar in cuprinsul operei lui Jung intre defin:irea arhetipurilor ca forme innascute !?ianaHzele prilejuite de ipotezele referitoare la formarea arhetipurilor. In aceste analize. arhetipurile apar mai curind ca reprezentari, imagini innascute. 7. Aparitia arhetipurilor nu poate fi explicata In perioada maturitatii, Jung adopta 0 atitudine noua -rata de problema fOrmarii arhetipurilor, renuntind la tentativele anteri{)are de explicare. Nu este vorbade 0 incapacitate subiectiva, ci de 0 imposibilitate principiala. De!?istudiul comparativ alistoriei culturii, pe de 0 parte, ~i al materialului psihiatric, pe de alta parte, atesta existenta arhetipurilor, formarea lor nu poate fi explicata din lipsa de mijloace cognitive. Intr-o nota. de subsol din studiul Despre arhetip ell 0 speciala eonsiderare a eoneeptului. de anima (1936), inclusiv !?iin volumul defata, Jung scrie: "flU se

-9-

poate explica de unde vin arhetipurile, pentru ca nu exista nid un alt punct arhimedic in afara acestor conditii apriorice". Ca fundament ultim al cunoa:;;teriiumane, arhetipurile nU se pot autoexplica. In alt loc, Jung afirma ca daca arhetipurile s-au format cindva, atunci suntem confruntati cu Q problema metafizica insolubila. Aceasta e atitudinea ultima a lui Jung fata de originea arhetipurilor. 8. Principalele arhetipuri a) Persona: In latina persona inseamna masca. La Jung, persona este un fragment din psihicul colectiv, suprapus psihicului individual. Persona se poate referi de exemplu la identitate3 scxuala (caracterele generale care indica apartenenta la Un sex), la un anumit stadiu al dezvoltarii umane (adolescenta, maturitatea cu preferintele caracteristice pentru 0 anumita vestimentatie, muzica etc.), la un anumit statut social sau la trasaturile psihice induse de .0 anumita profesie. Caracterul supraadaugat al . persoanei I-a determinat pe Jung savorbeasca despre lipsa ei de realitate substantiala: persona este 0 simpla fatada. Sensul in care persona este arhetip difera de eel pe care-l dau majoritatea definitiilor jungiene. In citeva rinduri, Jung vorbe\>tede persona ca de un "arhetip social". Este un fenomen pe care-l intilnim in orice societate umana \>icare asigura comunicarea, convietuirea, colaborarea dintre indivizi. Continutul concret al perso~ei poate varia de la 0 cultura la alta' \>ichiar in timp, in cadrul aCeleia\>iculturi, insa functia sa ramine nemodificata. Toateacestea par a nu ne autoriza sa atribuim personei rangul de arhetip in sensul strict al termenului, acela de forma preexistenta la nivelul mo\>teniriifilogenetice. In mod evident, 0 mare parte din ceea ce da continut personei este invatatpe parcursul existentei individuale. Atitudinile, conceptiile, habitudinile care tin de statutul social sau profesiune se dobindesc \>inu se transmit genetic.. Putem gasi in persona un nucleu arhetipal in sens strict daca punem in joc cuno:;;intelede etologie. Ca :;;tiintacare studiaza comportamentul animal ~iuman determinat genetiC, etologia eonfinna existenta unor instincte sodale care fac posibila coerenta agregarilor. animale \>iumane. Astfel de instincte constituie nivelul biologic al generalului. b) Umbra este inesenta partea n~gativa a personalitiitii umane: continuturile incon\>tientului personal, functiile psihice inferioare, ~edezvoltate, trasaturile ascunse, dezavantajoase. Ca \>i persona, umbra pare a fi arhetip mai curind intr-un sens larg, nespecific - fiecare individ uman are 0 dimensiune negativa a psihicului. Incon\>tientul personal, pe care Jung il include aiel, se formeaza, dupa cum se ~tie, pe parcursul ontogenezei timpurii. De' asemenea, functia. psihica nedezvoltata, 'care ramine in incoll\>tielltdifera de la 'individ la illdivid :;;inu e determinatii filogenetic.
-!.

Are totu~i umbra ~i un nUcleu arhetipal in sens st!ict, de mo~tenire filogenetica? Toate arhetipurile au ~i 0 latura negativa, alaturi de cea pozitiva. AsUel arhetipul spiritului, care se manifesta simbolic in basme prin' figura "batrinului inldept" un personaj benefic -, i~i arata dimensiunea negativa in lntruparile deficitare. Batrinul poate fi, In anumite basme, lipsit de un och!, adicii de 0 parte din clarviziunea sa, sau de-a dreptul malefic. Latura negativa a arhetipurilor apare mai cIar in produsele cuIturale mai primitive. Astfel,arhetipul sinelui i~i releva mai 'cIar latura sa negativii in Vechiul Testament, unde Dumnezen, unul din simbolurile sale cele mai importante, este dur ~i cap,rieios. c) Anima ~i animus. Anima, unul din arhetipuriIe des invocate de Jung, trimite la dimensiunea feminina incon~tienta din fiecare biirbat. 0 analiza a textelor lui Jung probeaza eterogenitatea, din punct de vedere al provenientei, a straturilor animei. Doarunul dintre ele corespunde definiliei arhetipului ca mo~teDire filogenetica "Imaginea colectivii a femeii" din incon~tientul fiecarui barbat, cu ajutorul careia percepe esenla femeii, provine in primul rind din intiparirea relatiei cu femeia. AU strat are o sursii diferita. Este chiar feminitatea barbatului. Trasaturile fe- ' minine sunt refulate ~i se acumuleaza in incon~tient. Barbalii i~i vor alege ca partenera femeia care corespunde cel mai biue feminWitii lor incon~tiente, cu aIte cuvinte, femeia "care poate sa preia fiid dificultati pl'oiectia sufletului sau". Aceasta dimensiune a animei, care ti~e tot d~ biologic, pare a fi 0 transfigurare a teoriei freudiene asupra bisexualitalii ~i aminte~te totodata dc_ conceptul adlerian de protest viril - eombaterea trasaturilorfeminine nu numai la femei, ci ~i la barbali. A treia sursa a animei este' mai snf)erficiala, nu are legaturii eu biologicul ~i constii din experienlele individuale curente ale barbatului cu femeia. .Este greu de precizat - ~i niei Jung nu o face - -care este relatia acestei dimensiuni cu ineon~tientul eolectiv. Mai curind s-ar putea vorbi desPre un nivel preconstient al animei.. Manifestarile animei, rezuItate din proiectare, la nivelul ('ulturii majore sunt identifieate de Jung in citeva personaje bine eunoscute : Afrodita, Elena din Troia, Maria, Beatrice. Anim~s, c.aruia Jung i-a acordat mai pulina atcnlie, este pandantul ammel la nivelul psihicului feminin. EI desemneaza di~ensi~nea masc~lina .d!n oriee femeie: tendintele autoritare.-convmgerde de ordm spIrItual etc. A~a cum anima poate fi numita arhetipul vietH,-animus poate fi inleles ~i ea arhetip al sensului. d) Arhetipul infans (Kindarchetypus) In spatele unor manifestari in aparentii fara legatura, cum ar fi reprezentarea mitologica a zeului-copil, personajele de basm ale piticulUi sau elf-ului, motivul lui Mercurius renascut intr-o forma perfecta din alehimie,. transformarea lui Faust in copil ~i admiterea sa incorul copiilor fericit~ din Faust II, hommuncuHi

11-

din delirul pre~edintelui Schreber, Jung vede actiunea unui arhetip - arhetipul infans. Respingind explicatiile de bun simt ale motivului copilului de tipul "este yorba de 0 ramasita a amintirilor legate. de copilaria .individualii", psihanalistul' eivetian considera ca exista suficiente argumente pentru a afirma' dl "motivul copilului reprezinta aspectul preconstient al sufletului colectiv". (Zur Psychologie des KindarchetyiJUs, p. 175 in vol. IX, Werke,Walter Verlag). e) Arhetipul spiritului este excelentpezentat ~i analizat in studiul C~mtributia la fenomenologia spritului in basm, pc care cititorul roman il gase$te in. prezentul voium. f) Sinele (das Selbst) este arhetipul integrator, care a retinut atentia lui Jung in ultima parte a operei. Sinele se refera la totalitatea integrata armonic a.potentiaHtatilorpsihice ale individului, in care sciziunea dintre con~tient ~i incon~tient este suprimata. Fiind mai cuprinziitor dedt con~tiinta, aceasta il percepe ca transcendent. Sinele cste personalitatea totala ~i in aeela~i timp centrul personaHtatii, a~a cumeul estl:1centrul con~tiintei. Intr-un sens mai larg,sinele poate fi inteles ca un impuls arhetipal spre coordonare, relativizare $i reunire a contrariior. Ca orice arhetip, sinele poate fi simbolizat in diferite feluri. Alaturi de divinitate, printre simbolurile sinelui 0 mentiune aparte 5e euvine mandalelor - figuri circularc, de la cerc la sfera ~i e!ipsa, patratul inscris in Cerc sau cercul inscris in patrat - iutiInita atit in cuHurile orientale, cit ~i in produscle individuale ale omului european contemporan. 9, Simboluri arhetipale Fieca este vorba de incon~tientul personal, fieca este yorba de inconstientul colectiv, accedcrea la inconstient. este indirecta. prin inte~mediulsimbolurilor . .(\.~adar,. toate manifestarile arhet!purilor sunt simbolice sau, altfel spus, simbolurile reprezintii .5ingura cale de acces la arhetipuri. Prin .aceasta idee, Jung'se plaseaza ferm in perimetrul gindirii psihanillitice. Dincolo de ea. incep deosebirile dintre reprezentantii orientarilor abisale, in speta cele dintreFreud $i Jung. ' De~i Freud este primttl care a abordat problema simboluriior ahetipale - acele simboluri ouirice care uu produc nici Iln fel deasociatii pacientului aflat in analiza $i pc care Ie regiisim in diferite produse culturale (basme, mituri, chiar in limbajul curent) -,abia Jung este cel care elaboreaza 0 teorie a simboluriIor universale. Principal a deosebirc intre Freud $i Jung in privinta Conceptieiasupra simbolului prive$te functia acestuia. Preocupat aproa- pe exclusiv de incon$tientul personal, Freud vede in simbal un mijloc de a deghiza, ascunde, un continut psihic interzis, jJ(~ntru a-I permite. intr-o forma. de nerecunoscut, accesul in cimpul con$tiintei. Fara. sa conteste. existenta incon$tientului personal $i nid a viselor care deghizeaza continuturile sale, Jung i$i concentrcaza

-12-

atenlia asupra ineon~tientului colectiv ~i simbolurilor arheHpale. Intruciit incon~tientul colectiv nu provine din refulare, nu a fost niciodata con~tient, simbolurile arhetipale trimit Ja ceva ne<Unoscut~i incognoscibil aItfel decitsub forma mijlocita, indirecta. Din naturashnbolului, in viziunea lui JUng, deriva deosebit-ca Sa fala de alegorie ~i semn. In studiul Despre psihologia dementei precoce (tiber die Psychologie der Dementia Praecox, 1907), Jung stabile~te 0 distinclie pe care '0 va menline ~i in restul op~rei : "Alegoria este pentru noi 0 explicitare intenlionataa unei idei prin imagini, in timp ce simbolurile sUnt doar asodatii secun dare, neclare ale unei idei, reprezentari ..." (p. 72 in vol. III, Werke, WaIter Verlag). La rindul sau,semnul este 0 forma de exprimare prescurtata, stabilita conventional, pentru 0 idee, reprezentare sau lucru bine cunoscute. Semnele de circulatie, de exemplu, reprezinta in forme distincte ~i univoce regulile de circu!atie. Simbolul, ca singura modalitate cu putinla de a exprima eeva neeunoseut ~i ineognoscibil pe aIta eale este insuficient determiaeela~i simnat, plurivoe, intotdeauna analiza deeelind in unul ~i. bolmai muIte sensuri. Pe de "aIta parte, unul ~i aeela~i arhctip se exprima prin mai multe simboluri: libido-ul inteles de Jung ea ene!gie generala, nespecifica este simbolizat prin soare, lumina, foe, !jlarpe,falus ; sinele se exprima nu numai prin simbo!uri geometriee (mandale) sau Dumnezeu, Iisus, Buddha, dar !jli prin simbolulandroginului sau simbolurile alchimiee (piatra, opus). Din perspectiva propriei eoneeplii asupra simbolului, Jung ii reprO!jleaZ3 lui Freud ea nu utilizeaza eoreet termenul "simbol". De fapt, Freud nicinu ar vorbi despre simbol, ci despre semn, pentru ea, eeea ee nU11J.e~te simbol trimite la eonlinuturi psihice bine cunoseute, !jlianume la eomplexele primei eopilarii, odinioara continuturi eonstiente. eu aIte cuvinte, Freud ar practiea 0 interpretare semioticA,!jlinu una simbiolicii. Dar obieclia lui Jung are validitate doar din perspeetiva psihanalistului, nU ~i din eea a pacientului, pentru ca aeesta nU-!jlieunoa!jlteeomplexele !jlise supune analizei tocmai pentru a ~i Ie CUnoa!jlte, con!jltientizarea prin r~traire fUnd singura cale. de a dizolv.a simptomele. Si apoi, mutatiS'Lmutandisnu i se poate apliea ~i lui Jung obieelia pe care i-o aduee lui Freud? Devenind eunoseute datorita travaliului psihanalitie in varianta jungiana, nu intra !jliarhetipurile in sfera cunoseutului? Atunci simbolurile arhetipale ar deveni' simple semne. Una din eele mai importante deosebiri intre Freud 17iJung se refera la functia simbolului. Pentru Freud simbolul, fie ea este simptom nevrotic sau simbol oniric, fie cii esteviziunercligioasa sau opera literara, trebuie deconstruit pentu :i descoperice nevoi instinctuale se ascund in spatele sau.. Analiza are funclie eliberatoare, sanogenetica. AsUel, religia este 0 iluziepe care dezvoItarea cunoa~terii umane 0, va destrama' sprefoloslll libertatii de spirit a omului. Atitudinea radical diferita a llli Jung deriva din eonceplia sa asupra arhetipurilor !jlisimbolurilor arhe-

-13-

tipale. Ca elemente ale mOl1teniriifilogenetice a omului, arhetipurile sunt indestructibile. Nici 0 analiza nu Ie poate dizolva. Ele pot i doar integrate in conl1tiinta prin intermediul simbolurilor arhetipale. De. aCeea, religia, ca simbol arhetipal, este un fenomen peren, a carui functie benefica provine tocmai din calitatea de mesager al inconl1tientului colectiv. Recunoscind utilitatea gindirii coceptuale, orientata spre exterior, Care-vizeaza adaptarea la realitatea obiectiva, folosel1teconceptul l1icuvintul, presupuneefort l1i se realizeaza prin I1tiinta l1itehnica, Jung reabiIiteaza gindirea simbolica, del1ie specifica visului, copilului,omului arhaic, mituriIor, religiei, operei de arta. Lucrind fara cfort vizind adaptarea la lumea interioara a omului, gindrea simbolica il1iextri(ge valoarea din faptul ca este vehicolul illcon;;tientului colectiv.

,i .

10.

Functie transcendenta, imaginatie activa, individuatie.

Functia transCendenta, numita ~stfel deoar~.ce_lu<;reaza, pc de 0 parte, cu marimi reale (care tlD de conl1tnnta), Iar pe de aWl parte, cumarimi imaginare (care tin de inconl1tient),desem':' neaza procesul confruntariicu inconl1tientul. Este 0 act~vitate spontana decIanl1atade tensiunea eriergetica pe cae 0 creeaza contrariile l1i constadintr-o succesiune de produse ale imaginatiei. _ vise ;;i viziuni. Principalul ei instrument il constituie simholul care aduCe in conl1tiinta mesajul inconl1tientului colectiv. ProcesuI descris' de Jung sub numele de functie transcendenta se de:clanl1eaza spontan atit in starile psihice llormale, cit l1i in celt' patologice (stadiile de inceput ale unor forme de schizofrenie), Hind provocat deliberat de terapia psihanalitica. Literatura ihregistreaza l1i ea confruntarea cuinconl1tientul; dupa Jung, cele mai semnificative tr:mspuneri literare ale functiei transcendente sunt Faust II de Goethe;;i nuvela autobiografica Aurelia deGerard de Nerval. De asemenea,alchimia reprezinta 0 refIectare specifica amodificarilor ce se produc in cadrul confruntariicu incon;;tientul. "Secretul filosofiei alchimice consta in trallsfortn;irea personalitatii prin amestecul ;;i legarea partilor comp.mente nobile ;;i nenobile, a functiilor diferentiate l1i nedifirentiate, inferioare, a cOll;;tientului l1iinconl1tientului", scrie Jung in amplul studiu Relatiile dintre eu ~i incon~tient (Die Beziehungen zWischen dem Ich dem UnbewufHen), 1920, p. 242, in Werke, vol. VII. Walter Verlag). Cind sursele obil1nuitecare alimenteaza functia transcelldcntii ..... visele, actele ratate, fantasmele spontane - furnizeaza m-'lterial sarac se poate apela la imaginatia activa. Denumh'ea procedeului tehnic introdus in terapia analitica de Jung indica faptul ca individul participa activ la producerea materialului inconstient, in timp ce in cazul viselor, actelor ratate, reveriei subiectul doar inregistreaza produsele inconstientului. Momcntul activ consta in concentrarea deliberata ~supra unei stari !lfective eveniment, imagine care constituie punctul de plecare. Insis~

-14 ~.

tenta zabovire asupra unei stari psihice conduce la l'edal'ca completa a materialului care ii este asociat, inclusiv a celui incon~tient. Producerea deliberata de material incon~tient realizeaza un inceput de colaborare intre constient si inconstient. Faza ultima este apropierea contrariilor, sintetiz~rea lor,' iiltegrarea inconstientului in constiinta. Scopul l~ a carui realiz~re ~ontribuie, in cadrul psihanalizei de tip jungian, functia transcendenta este individuatia. Preillat de la' Schopenhauer, termenulprime~te la Jung 0 acceptie specifica. Fiind corelativa conceptului de sine (Selbst), individuatia se .refera la realizarea totalitatii psihice integrate, caracterizata de' faptul ca 0 parte a incon~tientului a fost integrat in con~tiinta. 0 a doua trasatura a omului individuat consta in capacitatea sa de ase deosebi de psihismul colectiv. rnsfir~it, prin individuatie Jung intelege unicitatea fiecaruia in raport cu semenii sai. Individuatia nu-~i propune sa elibereze indivizii de obliga1iile lor sociale ci sa evite pierderea lor in social. De obicei, individuatia este un proces spontan ~i inaparent, dar poate fi, de asemenea, provocata, ceea' ce se intimplii in cadrul analitic. Ca ~i alte procese psihice, individuatia i~i gase~te reflectarea in plan cultural. Dupa Jung, una din cele mai semnificative expresii culturale ale individuatiei este alchimia. In lucrarea Psihologie i';ialchimie (Psychologie und Alchemie, 19.1), unde realizeaza 0 spectaculara reabilitare filosofica i';i psihilogica a alchimiei, Jung stabile~te corespondente intre limbajul psihanalitic ~i limbajul alchimic. lata cateva exemple: in limbajul alchimiei, conjunctio inseamna combinarea diferitelor elemente in 'vis, ceeace poatefi echivalent in psihanaliza cu : a) co-' laborarea con~tienta intre analist ~i analizat; b) integrarea incon~tientului analizatului in con~tiinta sa; unui alt termen alchimic - fermentatio - Ii corespu~de in psihanaliza dezvoltarea transferului ~i contratransferului; nigredo desemneaza in alchimie stadiul innegririi elementelor care poate fiechivalat in psihanaliza cu confruntareacu umbra; in sfir~t, piatra, care con'Stituie in alchimie scopul intregului travaliu poate fi tradusa in limbaj psihanalitic prin realizarea-individuatiei, .

11. Domeniile de manifestare a arhetipurilor

Nu numai incon~tientul personal este un domeniu dinamic. care i$i face simtita prezenta in orice activitate conljtienta, ci ~i incon~tientul colectiv. Ca !IliFreud, Jung a constatat actiunea incon~tientului (colectiv) mai intii in. domeniul psihopatologiei (psi-. hozele), pentru ca apoi s-o regaseasca pretutindeni, uneori in !ferele cele mai inalte ale culturii. In studiul din 1958, intitulatSchizofrenia (Schizophrenie), Jung marturiseljte ca ,,manifestarea frecventa in schizofrenie a unoI' asociatii !Ilif6rmatiuni arhaice mi-a dat pentru prima data ideea sarna gandesc la un incon~tient care nu consUl doar din continuturi uitate ale conljtiinlei>-ci. dhitr-un strat mai adimc

-15-

avand caracter universal, asemeni motivelor mitice, care caracterizeaza imaginatia umana in genere" (p. 300, in vol. III, \Vcl'ke, Walter Verlag) Una din modalitatile prin care incon~tientul se exprima este proiectia Pe aceasta c.ale un continut psihic este atribuit lumii exterioare ~i considerat ca ceva strain, obiectiv. Pentru a ramine mai aproape depsihologie, domeniul in care proiectia i!lcon~tientului colectiv devine .evidenta este psihoterapia analitica, transferul nefiind altceva dedt proiectia continuturilor. incon~tiente asupra analistului. Dupa 0 perjoada in care, in transfer, apar doar continuturi ale inconljitientului personal, incep .sa se manifeste ~i continuturi arhetipale. Acum terapeutul e perceput de pacient ca vrajitor, raufacator demonic sau ca mintuitor. Nu este exclusa niei posibilitatea ca analistul sa fie fantasmat ca un amestec al celor doua ipostaze. Pentru asUel de proiectii nu exi:sta reminiscente personale, afirma Jung. "Vrajitor" sau "demon" sunt ,figuri mitologice ~i exprima sentimente necunoscute, "nonumane", simbolizari ale incon~tientului colectiv. Visul, dupa Freud, cale regalii de acces la inconlltient, exteriorizeazii nu numai incon~tientul personal, cilli incon~tielltuI colectiv. Visele in care acesta din urma i~i face simtita prezenta sunt numitede Jung "vise mari". In visele produse in timpuI terapiei, pacientul ii atribuie analistului calitati supraumalle: uria~, stravechi, mai mare dedt tatal, asemanator vintului sau lui Dumnezeu. Intr-un caz concret de acest tip, in care analistul e transformat intr-un tata uriall, stravechi, care este totodata vintul care leagana in bratelesale uria~e pacienta, Jung al'gu-menteaza in felul urmator afirmatia cii e yorba de un vis arhetipal: a) in plan con~tient, pacie~ta considera ideea divinWitii ca,inconceptibila ~i nereprezentabila; b) imaginea divinitatii prezente in vis corespunde unei reprezentari arhaice despre un demon al naturii. Formula lui "Dumnezeu este spirit" apare tradusii in forma ei arhaica, in care pneuma inseamna vint. Dumnezeu este vintul, mai puternfc si mai mare dedt Omll!. un 1>uflu invizibil. ' Si in visele din .afara terapiei se manifesta incon~tiental colectiv. InstudiuJ Contributii la fenomenologia spiritului 1n basm din prezentul volum, Jung prezinta ~i analizeaza visul unui student la teologie care nu se ana in terapie ~i care nu avea cuno~tinta de teoria arhetipurilor. Situatia de criza profesionala pe care 0 traversa a activat, a~a cum se intimpla adesea, arhetipul spiritului care-i apare in vis sub forma a doi batrini impunatori - magicianul alb ~imagician-ul negru. Fara a-I da direct solutii,visul ilustreaza nesiguranta judecatii morale, dcru'tanta intrepatrundere a bin~Jui ~i raului, implacabila inl.iintuire a vinei, suferintei ~i mintuirii, ceea ce ar reprezenta to'cmai calea experientei religioase autentice. Unul din domeniile cele mai frecveritate de Jung in cautare Ie motive arhetipale este eel al produselor culturale arhake - mitu-

-16 -

rile, basmele, religiile. Bazindu~se pe ideea, comuna tuturor oricutarilor abisale, ca, astfel de creatii culturale sint rezultatul proiectiei continuturilor inconstientului (arhetipuri), psih:malistul elvetian studiaza de-a lungul intregii vieti atitreligiile occidentale, cit ~i pe cell' orientale. Dintre analizele dedicate primelor retin atentia, in fata articolului programatic Psihologie ~;ireligie (Psychologie und Religion, 1940), studiile despre dogma trinitaIii sau simbolul transformarii in liturghie, precum ~i Raspuns Iui lov, toate continute in sectiunea intH a volumului XI diu cditia Walter. Sectiunea a doua include studiile consacrate religiilor orientale, Jung fiind, alaturi de Mircea Eliade, unul din marii europeni care a refuzat europocentrismul. Jung nu ezita sa abordeze cu acelea~i intentii ~i instrumente ceea ce nume~te "miturimoderne". Un astfel de mit viu cste cel al farfuriilor zburatoare, care, dupa Jung, sint simboluri ale sinelui (Selbst). Interpretarea lui Jung pleaca de la forma obiectelor zburatoare, rotunda sau apropiata de aceasta, similarii in 'esenta cu mandalele culturilor orientale. Mandalele ~int simboluri geometrice ale sinelui care apar in vis, in culturile asiatice unde functiol}eaza ca instrumente de cult, in dansuri, chiar, mituri (cazul farfuriilor zburatoare). Functia lor este protectoare, apotropaica, vizind 0 amenintare externii, dar ~i una internii, cu dezagregarea psihica, a~a cum se intimpla cu desenele lui Eminescn. Cum secolul XX a fost ~i' ramine un secol de criza, f;Jstefiresc ca, la nivel colectiv, sa fie activat arhetipul totalitatii psihice integrate - sinele, Principalele amenintari pentru omenire erau, in 1958 cind Jung scrie lucrarea Un mit modern,impartirea lumii in doua tabere antagoniste (sistemul capitalist ~i sistemul socialist), bomba atomica ~i suprapopularea planetci. Toate aceste dezbinari ~i .amenintari constituie cauza extel'lla care "consteleaza" arhetipul sinelui( Selbst), ce se manifesta prin simboluri de tipul mandalelor. Faptul ca arhetipul totalitaW psihice integrate este simbolizat prin farfuriile zburatoare - 0 exprcsie a tehnicii contemporane - indica adaptarea simbolurilor arhetipale la spiritul vrernii. Omul contemporan accepta fara dificultate tot ceea ce imbraca haina tehnicii: "Ideea nepopulara a unei interventii metafizice devine acceptabili datoriti posibilitatii unei calatorii spatiale" (p; 357, in' vol. X, Werke, Walter Verlag). Filosofia, unde Jung gase~te doi importanti preCUl'wri de calibrul lui Platon sau Kant, ofera teoriei arhetipurilor o;;i:;lte importante puncte de sprijin. Juhg invoca exemplu unui schizofren tinaI' care afirma ca lumea este cartea Iui de imagini in care poate rasfoi in voie, dupa cum vrea ~i unde vrea. Accea~l idee ar sta, dupa Jung, la baza eartii lul Schopenhauer Lumea ca vointa 'Ii reprezentare. Atit schizofrenul, elt ~i filosoful au ideea din fondul arhetipal comun intregii umanitatii la care participa Hecare. Diferentele dintre eei doi provin din diferenta de prelucrare culturala a ideei c?mune. 17 -

//

In sprijinul. afirmatiei ca arhetipurile se manifestalji la nivelulljtiintelor, Jung aduce ca argument descoperirea legii conservaiii energiei. Cel care a formulat-o, Robert Mayer, nu a fostfizician, ci medic, ceea ce ar fi un indiciu in sprijinul ideei canumita lege se alimenteaza din lumea interioara, Iji nu din cea exterioara - cultura de specialitate a secolului XIX:. Apoi, Jung regase~te ideea conservarii energiei in intreaga istorie a spiritului arhaic, in cele mai primitive religii din dif'olrite regiuni ale lumii. Conform acestor religii, ar exista 0 forta magica prezenta pretutindeni, in jurul careia se invirte.;;te totuL Taylor Iji Frazer au interpretat gre~it aceste religii ca 0 forma e animism; de fapt ele nu se refera la sufIet sau .la spirit, ci schiteaza 0 energetica primitiva, oferind 0 imagine a energiei vitale, a libidoului. Aceasta este baza ideii conservarH energiei din care se alimenteaza in egala mAsura religiile arhaice ~i legea conservarH energiei din fizica. 12. Ginduri finale La sfirljitul acestei' grabite incursiuni in strifundurile microco<;mosuluifHntei umane au ramas, desigu],",ca in orice calatorie pe un tarim necunoscut, suficiente puncte neclare, delji competenta ghidului Carl Gustav Jung nu poate fi pusi la indoiali. Intr-o singura privinta s-a conturat 0 certitudine: arhetipurile exista. lj1isint omniprezente in ce facem Iji in ce gandim, chiar daca "nu lj1timexact cum s-au nascut lj1inu puteam spune daca se.mai afIa ceva in spatele lor Iji in Ce consta acel ceva.
v AsrLE DEM. ZAMFlRESCU

iN

LUMEA

ARHEIIPURILHR

"",

CONCEPTUL

DE INCON~TIENT

COLECTIV

Intruclt conceptul de incon~tient colectiv este acela dintre conceptele mele care a dat na~tere la cele mai multe nelntelegeri In cele lee urmeaza voi Ineerca a) sa-l definese, b) sa ofer 0 imagine a importantei sale pentru psihologie,c) sa expun metoda de demonstrare, ~i d) sa dau cUeva exemple .
. a) Definitie

Incon~tientul colectiv este 0 parte a psihieulut care poate fi deosebita negativ de ineon~tientul personal prin faptul ca el m.i-~i diltoreaza existenta experientei personale ~i nU este de aeeea un d~tig personal. In timp ce ineon~tientul personal eonsta esentialmente din cotinuturi care au fost dndva con~tiente dar care- au disparut din eon~tiinta, fiind fie uitate fie refulate, continuturile ineon~tientului colectiv nu au fost niciodata con1?tiente, nefiind deci doblndite individual, ~i-~i datoreaza existenta exclusiv eredWitii. Conceptul de arhetip, inevitabilul corelat al ideiide incon~tient colectiv, indica prezenta In psihic a anumi-

.~ 21-

tor forme universala raspindire. Cercetarea mitologica Ie nume~te "motive"; in psihologia primitivilor ele corespuu.d coriceptului de "representations colectives" creat de Levy-Bruhl iar in domeniul studiului comparativ al religiilor Huber~ ~i Mauss Ie-au definit drept "categorii ale imaginatiei". Mai de mult fldolf Bastian Ie desemnase prin termenul de "idei origin are" sau "elementare". De aici rezulta suficient de clar ca reprezentarea pe care o am despre arhetip - literal 0 forma preexistenta -nu este singulara, ci poate fi intalnita~i in alte discipline, unde imbraca 0 haina terminologica specifica. Prin urmare, teza mea sun a in felul urmator : altaturi de con~tlinta, care are 0 natura pe deplin personali'i ~i pe care 0 consideram - chiar atunci cand Ii anexam Ca pe un apendice incon~tientul personal - ca flind singurul sistem psihic, exista Un a1 doilea sistem psihic, a carui natura este co1ectiva, nonpersonala. Incon~tientul colectiv nu se formeaza pe parcursul vietii individului, ci-este mo~tenit. EI consUi din forme preexiste:lte - arhetipurile - care pot deveni con~tiente doar in mod mijlocit ~i confer a continuturilor con~tiintei ofarma bine determinata.

pia moderna se vede silita sa-1';liasume sarcina de a-i ajuta pe pacienti sa 1';li Ie con1';ltientizeze.In plus, instinctele nu sint, conform) esentei lor; vagi 1';li nedeterminate, ci forte instinctuale specific orientate care, inaintea uricarei con1';ltientizari 1';li indiferent de gradul aeesteia, i~i urmaresc scopurile intrinseci. De aeeea ele C'onstituie analogii exacte ale arhetipurilor, atit de exaete incit se poate admite eu temei ea arhetipurile sint copiile ineon1';ltienteale instinetelor inse1';li ; cu alte cuvinte, ele reprezinta modelele ifundamentale ale comportamentului . instinctiv. ,Ipoteza incon1';ltientului colectiv estede aceea tot aUt de riscata ca admiterea existentei instinctelor. Se poate admite fara dificultate ca, facind abstractie de motiva-' tia rationala a intelectului con1';ltient,activitatea umana este influentata intr-o masura considerabilade catre instincte. Dac~ afirmam ca fantezia, pereeptia 1';li gindil'ca noastra sint influentate in acela1';li mod de principii formale inn ascute 1';li de universala raspindire,o :intelegere care functioneaza normal va descoperi in aeeasta coneeptie tot atlt de II'.JUlt sau tot atH de putin misticism ca in teoria instinctelor. Desi am fost adesea invinuit de misticism 1, trebuie sa subliniez 0 data in plus ca inconstientul colectiv nu eonstituie 0 problema speculativa ~au filosofica, ci una empirica. Intrebarea suna simplu : exista sau nu exista astfel de forme universale ': Dadi exista, atunci exista 1';li un dorrieniu al psihicului care poate fi numit incon1';ltientcolectiv. Diagnoza incon1';ltientului colectiv nu este intotdeauna 0 sarcina u1';loara.Nu este suficient identificam natura arhetipala, alesea evidenta, a produselor incon1';ltiente,caci acestea pot fi tot atlt de bine dobindite prin intermed~ul limbii !Ii al educatiei. Criptomnezia 2 trebuie de asemenea exclusa, ceea in muIte cazuri. este aproape imposibil. In pofida tuturor acestor difj.cultati sint suficiente cazurile individuale :in care rena1';ltereaspontana a motivelor mitologice se afla dincolo de orice dubiu rational. Daca Un asemenea incon1';ltientexista cumva, atunci explicatia psihologica trebuie sa ia cuo1';ltintade el 1';li sa supuna unei critici severe anumite etiologii pretins personale.

- 23-

Pundul meu de vedere poate fi ilustrat printr-un exemplu eoneret. Ati eitit probabil interpretarea pe C'1re o da Freud unui anumit tablou al lui Leonardo da Vinci eare reprezinta peSf. Ana :;;i pe Maria cu Pruncul ':-. Freud explica remarcabilul tablou prin faptul ca Leonardo insusi a avut doua marne. Aceasta cauzalitateeste personala. NU intentionam sa ne oprim asupra~{flptului ca astfel de imagini :nu sint deloc unice :;;i nid Bsupra minorei inexactitati ea Sf. Ana este de fapt buni'ca lui Cristos, cidorim sa subliniem Ca psihologia aparent personala este irtlpregnata de un motiv nonpersonal, bine eunoscut noua din alta parte. Motivul celor doua marne este un arhetip ce poate fi intilnit in diferite var;;mte in domeniul mitologiei :;;ial religiei, constituind baza a numerOase representations collectives. A:;; putea aminjj 'ca exemplu. motivul dublei origini, al orlginii umane ::;;i al cele divine, ca incazul lui Herakles care, adoptat de Hera din ne:;;tiinta, adobindit nemurirea.Ceea ce era mit in Grecia, reprezenta in Egipt un ritual. Faraonul era in acela:;;itimp de natura umana :;;idivina. Pe peretii camerelor de na:;;tere ale templelor egiptene sint infiW~ate cea de a doua eoneepere :;;ina:;;tere divina a faraonulul - el s-a naseut "a doua oara". Aeeasta reprezen tare constitoie'baza tuturor tnlisterelor rena:;;terii, iriclusiv a eelor erestine. Cristos insusi s-a naseut de daua ori: prin bote~area in Iordan a realizat rena:;;terea din Gpa :;;i din spirit. In liturghia romana cristelnita este numita in mod consecvent "uterus eeclesiae" :;;idin Misal1cL roman afEim, cind se vorbe:;;te despre sfintirea apei de botez in sabbatum sanctum, simbata de dinaintea Pa:;;teIUi, ca :;;iastazi ea se nume:;;te astfel3. Oricum ar fi, in gnoza timpurie spiritul, careqparea sub chipul unuiporumbel, era considerat ca sophia, sapientia, intelepciunea ~i ca mama lui Cristos. Pe temeiul aeestui motiv al parintilor dubli, copHi de astazi, in locul zinelor bUne sau relecare realizau 0 "adbptiune magica" cu blestem sau binecuvantare, au na:;;i, adica (in gern1(ana elvetlana)
* Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, IV

24

i
r ,

"Gotti" ~i "Gotte", (in engleza) "godfather" ~i "godmat-

her"

4.

Reprezentarea unei a doua na~teri are 0 largii l'aspindire spatiala ~i temporali'i. La inceputurile medicinei ea aparea ca un mijloc magic de vindecare ; in multe re1igii ea constituie experienta mistica iar in filosofia natul'ii din evul mediu, ideea centrala; last not least multi copii, dal' ~i unii adulti, cred di parintii lor nu Ie sint decit parinti adoptivi cal'ora Ie-au fost incredintati. Benvenuto Cellini, de pilda, avea aceastacredinta despre care aflam din autobiografia sa '~. Insa este cu totul exclus ca toti camenii care cred intr-o dubla origine sa fi avut intotdeauna in realitate doua mame sau invers, ca cei citiva care au imparta~it soarta lui Leonardo sa fi molipsit Clll complexele lor restul umanitatii. Fapt este ca trebuie sa adinitem existen.ta unei nevoi umane universale careia ii corespunde pre-' zenta univel'sala a fantasmei despre dubla na~tere ~i simultan a fantasmei celol' doua mame, nevoie ce se oglindeste in aceasta tema. Chial' daca Leonardo da Vinci ~i-~r fi portretizat intr-adevar cele doua marne in Sf. Ana ~i Maria - ceea ce eu pun sub semnul indoielii --, totu~i el n-al' fi exprimat 'astfel decit 0 credinta pe care milioane de cameni inaintea sa ~i dupa el au avut-o. ~imbolul vulturului, analizat de Freud in eseul amintit, face ~i mai plauzibila opinia mea. Pe buna dreptate el indica drept izvor al simbolului Hierogliphica lui Horacitita in vremea aceea. Din ea polIo **, 0 cartefoarte aflam ca vulturiisint doar de sex feminin si ca simholic desemneaza marna; fecund area lor 0 reaiizeaza vintul (in grece~te, pneuma). Sub influent a Cre~tinismului, acest cuvint a cEipatat sensul de "spirit". In relatarea despre misterul rusaliilor, "pneuma" i~i mai pastreaza inca dubla semnificatie de vint ~i spirit. Consider ca acest fapt se refera Ta Maria care, conform esentei Sale feciara, este fecundata de pneuma,asemeni unui vultur. Totodata vulturul este, dupa Horapollo, simbolul Athe*

** I, 11, p. 32 -

Leben des Benvenuto Cellini, ubersetzt und hg. von Goethe Freud, 1. C., II, p .. 24ff.

- 251

neic;are nascuta din craniul zeului suprem, era 0 fecioara ce euno:;;tea doar maternitatea spirituaIa. Toate acestea trimit la Maria :;;i la motivul rena:;;terii. Nu exista nici 0 dovada ca Leonardo ar fi putut exprima altceva in tabloul sau. Daca este indreptatit sa admitem ca s-a identificat eu Pruncul, atunci el a infatii;at dupa cit se pare, dubla maternitate mitica :;;i nu propria sa istorie. $i ce am putea spune despre toti ceilalti arti:;;ti care au pictat acela:;;i motiv? Sa fi avut :;;i ei doua marne? Cu neputinta sa transpunem acum cazul Iui Leonardo in domeniul nevrozelor si sa admitem ca este vorba de un padent eu un comJPl~xmatern care i:;;iInchipuie ea nevroza Sa provine din faptul de a fi avut doua mame. DE;:;;i rezultatul iriterpretarii personale i-ar fi dat dreptate, acesta at fi in intregime fals. Cad in realitate cauzane\\rozei sale ar consta in 1'eactivarea arhetipului dublei marne, indiferent daca el a avut una sau doua marne; cum am vazut, acest arhetip functLJneaza individual :;;iistoric fara a avea vreo legatura cu situatia relativ 1'ara a dub lei maternitati. De:;;iseducatoare, ipoteza unei cauze personale atit de simple este nu numai inexacta ci in intregime falsa. Psihiatrului cu formatie strict medicala Ii va fi, fara Indoiala, dificH sa inteleaga cum poate motivul mamei dubIe, desprecare el nu are cuno:;;tinta, saaiba 0 fortii atit de mare incit sa actioneze ca 0 situatie traumatica. rnsa daca luam in considerare energiile uria:;;e ascunse in sfera mit;icaa omului, atunci semnificatia etiologica a arhetipurilor pare mai putin fantastica. De fapt exist a numeroaSe nevroze care rezida in tulburari ce trebuie derivate din absenta din viata psihica a pacientului a influentei acestor forte determdnate. Consider de-a dreptul periculoasa incercarea psihologiei pur persoale de a contesta, prin reducerea la cauzele personale, existenta motivelor arhetipale~ psihologice care cauta chiar sadistruga aeeste motive prin analiza personala. Astazi putem aprecia mai bine decitacum douazeci de ani natura forte lor profunde. Doar sintem ma1'torii retrairii de catre 0 mare natiune a unui simbol a1'haic, ba chiar a unoI' forme religioase arhaice :;;ia modului in care aceasta noua emotie actio26 -'-

>"t-.

I
I I l
f

neaza revolutionar asupra individului" transformindu-15. Omul trecutului este prezent in noi intr-o masura pe care nici nu ne-o putem macar imagina inainte de nizboi. $i ce altceva este soarta marilor popoare dedt sumarea modificarilor psfhice ale indivizilor? Intr-o nevroza care este doar 0 chestiune privata, avindu-~i radacinile exclusiv in cauze personale, arhetipurile nu intervin in nici un .fel. Insa dnd nevroza provine -dintr-o incompatibilitate generala sau este yorba de 0 situatie daunatoare intr-altfel , care provoaca nevroza la un numar mare de indivizi,trebuie sa admitem prezenta arhetipurilor. Intruc'it nevrozele sint de celemai mtuIte ori fenomene sociale, ~i nu doar probleme priva~e, trebuie sa admitem interventia arhetipurilor in cele mai muIte cazuri : este retrait acel arhetip care corespuncle situatiei ~i ca urmare intra in actiune fortele instinctuale ascunse in arhetip, pe cit de explozive pe ailt de periculoase, ceea ce duce adesea la rezultate imprevizibile. Mai mult, nu exista rau caruia omul aflat sub dominatia unui arhetip sa nu-i cada victirha. Daea in urma eu treizeci de ani cineva ar fi indraznit sa preziea faptul ca evolutia psihologica va merge in directia reactivarii medievalei persecutii a evreilor, ea Europa va tremura din nou in fata grupurilor de Hctori rom ani sau a maqurilor legiunilor, ca va putea i reintrodus salutul roman de acum doua mii de ani ~i ca arhaica swastiea va inloeui crucea, fiind capabila sa insufle milioanelor de soldati disponibilitatea pentru sacrificiu, aeel om ar fi fost batjocorit ca un nebun mistie. $i astazi? Oricit de uimitor ar putea parea, aceasta intreaga nebunie a devenit oribila realitate. Viata privata, motivele ~i eauzeleprivate au devenit in lumea de a:stazi aproape fictiuni. Omul trecutului, care traia intr-a lume de arhaice representationes collectives a fost chernat din noU la 0 viata foarte vizibila ~i chinuitor de reala, ~i aceastanu doar in cazul citorva indivizi dezechilibra:ti, ci a milioane de oarnenL Existatot atltea arhetipuri cite situatii de viata tipice. Nenumarate repetitii au intiparit aceste experiente in constitutia psihica, nu sub chipul unor continuturi imagistice, ci aproape ca forme fiira~continut, care reprezinta

~ 271

doar posibilitatea unui anumit tip de abordare sau actiune 6. Cind tri'iim ceva care corespunde unui arhetip; acesta este activat ~i ia na~tere 0 compulsivitat~ ce se iropune iill/Potriva ratiunii ~i vointei sau produce un ('onflict care se prelunge~te in patologic, adica prin nevroza.
c) Metoda

de demonstrare

Trebuie sa ne ocupam acum de problema cum poate fi demonstrata existenta arhetipurilor.Intrudt arhetiparile produc anumite forme spirituale, trebuie sa explidim unde ~i cum poate fi gasH materialul care face intuitive aceste forme. Principala sursa 0 reprezinta Visele care au avantajul de a fi produse spontane ale psil1icului incon~tient, independente de vointa ~i de aceea prodnse . pure ale naturii, neinfluentate de vreo. intentie cor:.~tienta. Prin intrebari putem afla care din motivele ce apar in vis sint cunosc1.lte visatorului. Dintre cele care-i sint necunoscute trebuie sa excludem motivele care aT putea sa-i fie cunoscute, cum este in cazul lui Leonardo simbolul vulturului. Nu sintem siguri ca Leonardo a preluat acest simbol de la Horapollo, ceea ce ar fi t')tw;;i pe deplin plauzibil pentru. tin om cultivat al acelei vremi, arW;;tii plastid distingindu-se in special prin bogatecuno~tinte umaniste. lata de ce aparitia motivului pasarii in fantasma lui Leonardo, motiv prin excelenta arhetipal, nu demonstreaza nimic. Motivele cautate de noi sint cele care nu-i puteau fi cunoscute visatorului ~i care totu~i functioneaza in visele sale a~a cum funct~oneaza arhetipurile la nivelul surselor istorice. A~a numita imaginatie activo. constituie 0 aWi sursa pentru materialul necesar. Prin acest termen desemnez seriilede fantasme produse prin conceJ;ltrare intentionata. Experienta mi-a aratat ca intensitatea ~i frecventa viselor sint augrnentate prin prezenta fantasmelor incon~tiente ~i inaccesibile. ~i ca aducerea in con~tiinta a acestor fantasme schimba caracterul viselor, care devin mai rare :;;imai :;;terse. De aid am dedus ca viselecontin adesea fantasme care tind spre con~tientizare, cad la baza viselor se afla adesea instincte refulate a caror ten28

I
I i l I

dinta naturala este de a influenta gindirea con~tienta. In astfel de cazuri cerem pacientului sa examineze orice fragment de fantasma care i se pare important din perspeCtiva contextului sau, adica din prespectiva materialului asociativ in care se aila intricat, pina dnd il intelege. Nu este vorha de un aspect al asociatiei libere 7, recomandata de Freud in scopul interpretarii, ci de prelucrarea fantasmei prin observarea materialului fantasm atic.care Ii esteasociat in mod natural. Nu este locul aid sa dam explieatii tehnice privitoare la metoda .. Vom spune doar ca seria de fantasme adusa la suprafata u~ureaza ineon~tientul ~i reprezinta un material bogat in forme arhetipale. Desigur, aeeasta metoda poate fi utilizata doar in anumite eazuri alese eu grija. Ea nu este eu totul inofensiva deoareee il poate indeparta pe pacient pre a mult de realitate. In oriee eaz, un avertisment impottiva unei aplicari nediseriminatorii nu poate fi dedt bine venit. IIi sfir~it, aar nu in ultimul rind, 0 sursa interesanta pentru material arhetipal. ne-o pun la dispozitie ideile delirante ale psihoticilor, fantasmele din starile de thnsa ~i visele din prima copilarie (intre trei ~i dnci ani). Materialul de acest gen este accesibil in eantitaWe dorite, dar el ramine lipsit de valoare daea nu pot fi .stabilite paralele istorice convingatoare 8. Fire~te, nu este suficientsa punem in lega-tura ~arpele dintr-un vis cu aparitia mitica a ~arpelui; caci cine ar putea garanta ca semnificatia functionala pe care 0 are ~arpele in vis coincide cu cea pe care 0 are incadrul mitic ? De aceea, pentru a stabHi 0 paralela viabila este necesar sa eunoa!?tem semnificatia functionala a unui simbol individual ~i apoi sa aflam daca simbolul miticpresupus paralel rezulta d.in acela!?itip de circumstante ~i are deci aceea~i semnificatie functionala. Satisfacerea acestei cerinte reprezinta un demers de cercetare indelungat ~i anevoiQs da~ ~iunobiect ingrat pentru expunere. Intrucit simbolurilenu pot fi rupte din contextul lor, ar trebui realizate prezentari exhaustive de simboluripersonale ~i mitice, ceea ce este cu neputinta in cadrul unei singure conferinte. Totu~i am facut in mod repetat tentativa eu riscul de a-mi adormi jumatate din auditoriu.

- 291

d) Un exempLu

Ca exemplu aleg un caz practic pe care, de~i deja publicate, Hfolosesc din nou datorita conciziei sale ce 11 recomanda ca foarte potrivit pentru ilustrare. In plus doresc sa adaug citeva consideratii lasate de 0 parte cu ocazia trecutei publicari ::-. In 1906 am luat cun~tinta de fantasma straniea unui paranoic intern at de mai multi ani. PacientuL suferea din tinerete de 0 schizofrenie incurabila. Dupa ce a absolvit ~coala elementara, a activat ca functionar intr-un birou. El nu se distingea prin vreo inzestrare deosebitii f?ila vremea aceea eu insumi nu aveam habar .de mitologie sau arheologie, a1?aincit situatia nu era in nlci Un fel suspect.3 .. Intr-o zi I-am intilni in timp ce se afla la fereastra f?i,mif?cind capul cin stinga.. 9i-n dreapta, clipea privind in soare. M-a rugat sa fac 1?ieu la fel, promitindti-mi ca voi vedea ceva foarte interesant. Clp.d I-am intrebat ce vede, s-a aratat surprins ca eu nu vad nimic: "Nu se poate sa nu vedeti penisul soarelui : dnd imi mi1?ccapul incoace 1?i-ncolo, se rni1?ca1?iel 1?i'lstfel se na1?te vintul".Fireqte, nu am putut intelege ciudata idee, pe Care totu1?i am notat-o. Aproximativ patru ani mai tirziu, in timp ce studiam mitologia, am descoperit o carte a lui Albrecht Dieterich, cunoscutul filolog, care m-a ajutat sa lamuresc fantasm a pacientului meu, Ace~sta opera, publicata in 1910, se ocupa de un papirus grecesc aflat la Biblioteca Nationala di~ Paris. Dieterich credea a fi descoperit intr-o/ parte a textului 0 liturghie deqicata lui Mithra. Textul este fara indoiala un ghid religios pentru realizarea anumitor invocatii in care cste pomenit Mithra. Proveninddin 1?coalamisticilor alexandrini, el are 0 semnificatie identica cu Corpus He7'meticum. In textul lui Dieterich citiIDIurmatoarele indemnuri: "Cu fata la soare inspira de trei ori, cat de adanc poti 9i vei vedea ca te ridici 9i page9ti spre inalt, a9a incit p()ti crede ca te afli in mijlocul oceanului aerian ... drumul zeilor vizibili va fi aratat dezeul soare, tatal meu:
" C. G. Jung,
Strukturder SymboZe SeeZe, 317. der WandZu.ng,

149, 223 ~i

Die

- 30-

tot astfel va deveni vizibil~i a~a numitul tub, originea vintului de serviciu. Caci vei vedea atirnind din discul solar ceva Ca un tub :~i anume, dnd este indreptat'mspre regiUnile de vest apare intotdeauna vintul de st; dnd este produs celi'ilalt vint datorita orientarii spre regiunile din est, vei vedea in mod asemanatordupa regiunea aceluia intoarcerea (mi~carea in continuare) chipu-

lut" "

Textul arata intentia autorului de a-I pune pe cititor in situatia de a trai el insu~i viziunea pe care aavut-o autorul sau in care eel putin crede. Cititorul trebuie introdus in experienta interioara a autorului sau - eeea ce este mai probabil - intr-una din comunitatile mistice existente in aeea vreme, despre care ne vorbe9te Phj}o Iudeus in calitate de contemporan. Cad zeul focului sau al soarelui invoeat aid reprezinta 0 figura pentru care pot fi indiCate paralele istorice, unele in strinsalegatur{i eu Cristos al revelatiei. De aceea avem de a face eu .0 reprezentare cOlectiva, a~a cum sint ~i actiunile rituEiJe descrise, de pida imitarea vocilor de animaleetc ... Viziunea discutata face parte dintr-un context religiQs a carui natura extatica este indiscutabila ~i descrie Un tip de initiere in trairea mistica a divinitatit Padentul nostru era cu aproximativ zece ani mai' in virsta dedt mine ~i suferea de un delir de grandoare, considerind ca este in acela~i timp Dumnezeu ~i Cristos. Atitudinea sa fata de mine era binevoitoare - el';lm agreat ca singura persoana care aratam interes pentru reprezenarile sale abstruse. ldeile sale delirante erau precumpanitor de natura religioasa ~i, atund dnd m-a indemnat saprivesc in soare clipind asemeni lui ~i sa nJi~c capul intr-o parte ~i-ntr-alta, e1 avea intentia evidenta de a ma determina sa particip 1a viziunea sa. Lui Ii xevenea ro1ul de inle1ept mistic iar mie eel de invatacel. .Mai mult, e1 se- credea insu~i zeul soare1ui intrucit producea vintul prin mJi~carea capului. Transformarea ri* Eine Mithrasliturgie, pp6/7 (lung a aflat mai tirziu ca .-egitia din 1910 este de fapt 0 reeditare, prima editie fiind publiC\lta in 1903. Oricum pacientul fusese internat in spit:ll cu dtiv~ am inainte de 1903)

- 31-

tuala 'In zeit ate este atestata de Apuleius In misterele lui Isis, ,~i anume In forma unei apoteze solare. Semnificatia vlntului de serviciu este, foarte probabil, aceea a spiritului procreator (pneuma inseamna vint) care, emanat de soare, patrunde in suflet ~i-l feeundeaza. Asoelerea soarelui eu vintul apare foarte des in simbolistica antica. Trebuie acum sa dovedim eElnu este vorba de 0 s:mpIa coincidenta lntimplatoare a celor doua cazuri. Pentru aeeasta este neeesar sa aratm ea asocierea reprezcntarii _unui tub al vintului eu Dumnezeu sau cu soarele are 0 existenta colectiva independent de cazurile "mintite sau, pentru a ne exprima altiel, ca ea apare 9i in alte timpuri 9i Iocuri. Anumite pieturi medievale reprezinta Buna- Vestire prin intermediul unui fel de tub care une9te tronul lui Dumnezeu cu trupul MarieL Fie porumbelul, fie Pruncul coboara prin launtrul squ. Porurnbelul semnifica fecundatorul, Sfintul Duh-vint. Desigur, este cu totul exc1usa posibilitatea ca pacientul Sa fi avut cuno9tinta de un papirus care a fast publicat patru ani mai tirziu 9i cu totul improbabil ca viziunea sa sa aiba vreo legatura cu ciudata reprezentare medievala a Bunei- Vestiri, chiar, dad printr-o inirriaginabila intimplare 0 astfel de pictura i-ar fi cazut sub oeh1. Pacientul, care a fost declarat bolnav dupa implinirea vlrstei de douazeci de ani, nu a ciHatorit niciodata, In galeriile publice din Zurich, ora9ul sau natal, neexistind un astfel de tablou. Am amintit acest caz nu pentru a va prezenta viziunea unui arhetip, ci forma esentializata a mersului ceraetari1. Daca am lntllni doar astfel de cazuri, sarcina noastra ar fi mult u9urata; de obicei,adunarea rnaterlalului probator este mult mai dificila. Mai lntli trebuie sa izolam suficient de clar anumite simboluri pentru a Ie putea considera fenomene tipice 9inu simple accidente, ceea ce se realizeaza prin cercetarea unei serii de vise, sa z;icem de dteva sute, urmarind figurile tipice 9i dezvoltarea lor in cadrul serie1. Aceasta metoda permite evidentierea anumitor continuitati 9i discontinuitati la una 9i aGeea9i figura. Poate _fi aleasa oricare dintre figurile
32 -

prin care comportamentul in vis sau vise creeaza Impre-, sia ca exprima un arhetip. Atunci c:i'ndmateriaIul disponibil este suficient de bogat ~i a fost bine observat,pot n facute constatari interesante asupra modificarilor pe care Ie sufera un tip. Nu numai tipul, ci ~i variantele sale pot fi Is.murite cu ajutorul paralelelor din domeniul mito~ogiei comparate. Intr-o lucrare din 1935 am prezentat aceasts. metoda ~i cazuistica neCeSaF8.. ':.

COMENTARIILE

$1 NOTELE

TRADUCATORULUI

Jung :;;iFreud Ecoul cultural durabil ~i in continua amplificare al operei lui Jung - sa ne gin dim doar la influenta pe care teoria arhetipurilor a avut-o asupra lui Bachelard - ea insa:')i aUt de impregnata de cultura incH cu greu ar mai putea fi consiclerata 0 opera pur psihologica, dar mai ales existenta unei cri tiCI n~hetip ale, inspirata de aceea:')i teorie a arhetipurilor, a pla,at cultura romana, uncle Jung, in pofida unor laudabile eforturi de curind incununate de succesul publicarii, este putin cunoscut (mai putin chiar decit Freud),intr-o stare de a:;;teptar-:. Sint a:')teptate in primul rind textele jungiene cele mai senmificative, dar :')i exegeze ample care sa ofere nu numai 0 viziune de an~amblu asupra unei opere vaste dar ~i informatii la zi despre comentariile pe care Ie genereaza necontenit. Discriminarea culturala apriorica a teoriei tipurilor psihologice (introvertit/extravertit) in favoarea teoriei arhetipurilor -ambele axe structurante ale creatiei jungiene - poate surprinde pe cel care :')tie ca lucrarea TipuriZe psihologice publicata in 1921 contine aplicatii incitante pentru filosof :')i criticul literal'. Filosoful va gasi in capitolul I, intitulat "Problema tipurilor in istoria spiritului antic ~i medieval" 9i in capitolul VIII ("Pro* Grundsiitzliches zur praktischen Psychotherapie, psycho Logie v.nd Alchemic, partea a doua.

vezi :')i

- 33-

blema tipurilorih filosofia mciderna") 0 vIZlUne inedita asupra istotiei filosofiei, 0 adevarata Psychologie der Weltan3chcwngcn, iar esteticianul !!i criticul literar vor fi retinuti de interpretarea psihologica data de Jung ScrisoriZoT despre educatia estetidi a omenirii de Schiller (cap. III) sau de analiza dedicata manifestarii tipurilor in literatura (cap. V), unde in centrul at'~ntiei se afla Prometeu $i Epimeteu, carte a lui Spitteler - un laureat al premiului Nobel astazi aproape uitat. A!!adar, de ce teoria arhetipurilor este mai rodnica in c1.iltura decit teoria tipurilor psihologice? Raspunsul cautat ar putea fi acela ca in timp ce teoria tipurilor se epuizeaza in psihologic, teoria arhetipurilor - adevanite categorii ale imaginarului - transcende lume(i sufletului, lipsita adesea de semnificatie culturala (supraindividualtc), spre a avansa spre matricile spirituale ale culturii. Cand Jung afirma ea, spre deosebire de con!!tiinta care .,desparte" prin particularul sau singularul continuturilor sale, incon$tientul colectiv "une$te" gratie universalitatii arhetipurilor ce-l structurcaza, el nu face decit sa indice natura sa spirituala. PU$i in fat a alegerii celor mai semnificative texte consacrate de Jung arhetipurilor, am constatat ca ne-am aoiUm3.t 0 sarcina dificila. Masiva opera a cercetatorului elvetian cste alcatuita precumpanitor din studii $i articole provenite din conferinte sau expuneri tinute in fata unui public divers. Existenta catorva carti inchegate in acest ocean nesistematic ~i in buna masura ocazional nu-i poate schimba caracterul. Din lipsa d'2 sistematicitate deriva in mod necesar 0 alta trasatura a operei jungiene: prezenta repetitiilor. Insa reluarea unei idei nu este simpla varatiune pe aceea$i tema, ci presupune dezvoltari in adincime $i suprafata (explicitari, c1arificari), precum $i l'cale elemente de noutate. 0 opera necontenit rescrisa, cum cste ~i cea a lui Jung, nu poate fi considerata incheiata decit odata eu moartea autorului. De aiei deriva, pentru cititorul care urmare$te o adevarata eomprehensiune, ineomoda obligatie a lecturii integrale. Doar parcurgerea textelor fundamentale - acele <tudii, articole sau fragmente unde un concept sau idee s1nt tratate exaustiv, la un nivel de elaborare care ulterior necesitA doar neinsemnate reveniri $i eompletari - seute$te intr-o anumita masura de aeeasta obligatie. Un astfel de text fundamen.tal este fji eel intitulat "Conceptul deinconstient colectiv". Initial 0 expunere tin uta la spitalul Sf. Bartolomeu din Londra, in "nul 1936, artieolul a fost publicat in Anglia in acelasi an. Traducerea romaneasca a fost realizata dupa varianta germani. Despre un text graitor prin el insu$i s1nt putine lueruri de adaugat. Merita totu!!i mentionat accentul surprinzator de epasat, daea avem in vedere restul operei lui Jung, pus asupra aspectului metodologie. De cele mai multe ori psihologul elvEtian prezinta rezultatul demersurilor sale fara sa lumineze decit in mica masura ealea urmata. Cine dore!!te sa afle care ~int conditiile (restrictive) de aplicare a metodei amplifidirii trebuie
34

sa se adreseze studiului despre incon~tientul colectiv unde e~te utilizaUi demonstrativ de chiar eel care a fundamentat o. Sint necesare de asemenea citeva precizari referitoare 1a relatia dintre Jung ~i Freud pentru a risipi impresia de ,)pozitie ireductibih'i pe care 0 poate lasa ~i studiul de fata. Din perspectiva aansamblului operei psihiatrului elvetian s-ar putes ahrma ca relatia -Jung-Freud sta sub semnul a ceea ce Constantin Noica numea "contradictia unilaterala". Este un tip de CODtradictie in care cioar unul din termeni n contesta pe celalalt. In pofida aparentelor, doar Freud fl contesta pe Jung. In ceca ce prive~te problema incon~tientului, Jung nu a negat niciodata importanta descoperirii incon~tientului personal realizat3 de Freud; el a negat doar ideea freudiana ca incon~tientul personal ar epuiza intreaga sfera a incon~tientului. Dincolo de fruntariile incon~tientului personal, arata Jung, incepe tarimul incon$tientulUi colectiv - adevarata regiune a "mumelor" vietH spirituale. Cind Jung pune in discutie interpretarea pe care 0 da Freud tabloului "Sf. Ana cu fecioara $i pruncul" de Leonardo da Vinci, el contest.':i doar consider area acestei picturi drept 0 expresie a inconstientului Dersonal si nu existent a ultimului. In sfirsit, articolul despre incon~tientul colectiv ne Iasa sa intrevedem' una din 'trasaturilEi criticii arhetipaIe: ca orice critica inspirata de psihologie, ea este strict continutistica, neavind posibilitatea sa emita judecati de valoare estetice, 1. j'i'.:;;acum eticheta de pansexualism a insotit $i mai insoteste uneori si astazi gindirea Iui. Freud, eticheta de mistiGism it 'fost ~i mai' este inca asociata operei lui Jung. $i tntr-un caz si in aitul etichetarea se alimenteaza in egala masura din comodi tate ~entala, lecturi incomplete ~i superficiale san rea credinta pura ~i simpla. Este adevaratca Jung, ca ~i Freud de altfel, a aratat, lucru firesc pentru un psiholog al incon:;;tientului, mare interes fenomenelor irationale, printre care ocultismul, alchimia ~i religia. Dar, dupa cum s-a spus de atitea ori, nu abordarea unei anume probleme este decisiva pentru calificarea nnn1 cercetator, ci atitudinea acestuia fata de ea. Astfel, studiul razboiului nu-I transforma automat pe cel care-l practica intr-un abordarea de catre apologet a1 razboiu1ui. Mutatis mutandis, Jung a spiritismului sau preocuparea statornica pentrn religie nu justifica invinuirea de misticism care i s-a adus in wod repetal. Atitudinea psihiatrului eivetian fat a de cele JOWl fenomene. este de fiecare data una de om de stiinta care -cauta ::;8. explice ceea ce pare de neexplicat. In Iucra~ea de doctorat, sus-, tinuta la cunoscutul profesor Eugen Bleuler in 1902, intitulatil. la psihologia $i patologia a$a-numite-, semnificativ Contributii lor fenomene oculte, Jung ofera 0 explicatie psihologidi (bazata pe teoria incon$tientului) fiecareia dintre fatetele cazului anal izat (un mediu spiritist). Manifestarile paranormale- ale acestuia (personalitatea multi pIa) reprezentau expresii ale complexelor

- 35-

sale inconstiente, pe care conditfi favorizante Ie-au facut cu putinta. Pest'e ani, in studiul Relatiile dintre eu $i in"on~ti8nt (care cunoa~te intre 1916 "i 1934 mai multe variante), reia problema spiritelor ~i a credintei in spirite pe care 0 trate~zu la fel de stiintific ca in 1902: spiritele in a carOl' existenta cred primitivii si~t de fapt, a;;a cum arata analiza experientelor :piritiste, complexe incon~tiente autonome aflate in stare de prOlecla empiria procesului individuatzei, catare. Studiul Contributii re prime~te forma definitiva in 1950, este animat de aceea~i atitudine stiintifica. Pentru a ne rezuma la un singur exemplu cxt,em de concludent, din perspectiva psihologiei jungiene diavoIul simbolizeaza sau personifica "umbra" (Schatten), adica incbn~tientul personal. In ceea ce prive~te atitudinea fat a de_ religie, vom spune aici doar ca Jung vede in religie 0 suma de simboluri ale continuturilor arhetipale din incon~tient, Dozitie clar exprimata pentru prima data in studiul Despre energp.tica sufletului (1928, 1948, 1965, 1971). 'Acuzatia de misticism, respinsa de Jung in prezentul studiu, este dintre cele mai benigne, mai ales din perspectiva cititorului contemporan, pentru care iocea de incon~tient colectiv ;;i cea de arhetip constituie bunuri cu1turale de mult asimilate. Existenta inconstientului colectiv TIU ,este 0 "problema speculativa sau' filosoficil", cum 5e exprimu Jung intr-un limbaj inexact pentru ca asta nu inseamn:l inca mistica, ci Una ce tine de domeniul cercetarii empirice. $i intr-adevar, Jung a probat prin studiul comparativ al ps:11;cului sanatos ~i bolnav, mitologiei, religiilor ~i istoriei religii]or prezenta in psihicu] uman a unoI' forme incon~tiente universale pe care le-a numit arhetipuri.
2. In studiul pe care dedica in anul 1905, Jung pune in paralel criptomnezia cu alte doua tipuri de rememorare, Cl'ea ce ne permite sa-I intelegem mai bine specificul. Atit rememorarea nemijlocita, cit ~i rememorarea mijlocita au in comun faptul ca subiectul este pe deplin con;;tient de caracterul de amintire al respectivului continut mental, care nu este confundat cu 0 creatie proprie. Rememorarea nemijlocita se produce atunci cind, reintilnind un obiect sau 0 persoana a vietii trecute, Ie recunoa;;tem direct ca elemente ale acelei vieti: "iata casa in care a locuit prietenul meu!" vom exclama revazind-o intimpliltor. Daca voi trece pe linga casa prietenului meu, fara s-o pprcep con~tient ~i pes~e citva timp printre gindurile mele l$i va face aparitia 0 imagine care ma prezinta angajat intr-o cliscutie ell aeel prieten despre problemele care ma framinta acum, i1tunci traiesc 0 remorare mijlocita, diei far a dificultate pot reface traiectul asociativ pana la cauza imaginii. Caractistica deosebitoare a criptomneziei consta in aceea ca amintirea este Iuata cu un fragment din drept 0 noua creatie. Jungexemplifica Also spraeh Zarathustra unde Nietzsche reproduce fara sa-;;i ,dea seama pasaje din Blatter aus Prevorst de Justin Kerner. 3. Dupa 0 perioada initiala, cind in intreg apusul cre~tin se oficia aceea~i liturghie, Roma s-a singularizat din punct de ve-

36

dere liturgic, adoptind un rit aparte, de ongme obscura, Clrata, Ene Brani~te in cartea sa Liturgica. specialii, i?ucure~ti 1985, p. 215-218. Din aceea~i sursa aflam ca incepind cu secolul V '~e contureaza in Apus doua liturghii: cea de la Roma, care adat na~tere ritului roman ~i cea din sudul Italiei, care a stat la naza ritului galican, oficiat in Italia sudica ~i nordica, Galia, Spaniil ~i chiar Africa. Treptat ritul galican a fost. inlocuitde cel ro;' man, a~a incH astazi se utilizeaza 0 singura liturghie in intreaga cre~tinatate catolica, cea de rit roman, cunoscutasub numele de Missa .. 4. In limba romana nu exista echivalenti deacela~i tip pentru termenii din germana elvetiana sau engleza, cuvintul na~ derivind din "nun": nun-nuna~-nana~-na~, ceea ce sar explica prin preponderenta asociere a na~iei cu casatorla ~i nu cu botezul (Gh. Geana, Forms and Functions of the Romanian Spiritual Kinship, Revue Roumaine des Siences Sociales, 1/1(82). 5. Studiul de fat a nu este singurul in care Jung se refera la fenomenele sociale generate cle national-socialism in Germania anilor '30, conclamnindu-Ie, a~a cum 0 face citeva rinduri mal jos uncle Ie ccalifica drept "nebunie" care s-a tram,form'lt in "oribila realitate". In 1936 aparea studiul Wotan, dedicat de psihologul elvetian arhetipului etnic al germanilor, care da exde presie credintei ca trezirea batrinului Wotan, anticipata Nietzsche, Schuler, $tefan George, Klages, ,,0 insu~ire fund amentala a sufletului german, un factor sufletesc de naturti irationala, un cidon care deconstruie~te presiunea cuHurala", reprezinta elementul p.xplicativ preeminent in raport cu fao:t;orii politici sau economici. Peste zece ani, Jung vaaborda, sub un titlu concludent - Dupii catastrofii - problema culpabilitatii germanilor, desigur tot din perspectiva psihologica. Venirea la putere a lui Hitler, personalitate isterica prin excelenta, a fost cu putinta datorita nevrozei colective a germanilor. Predispozitia isterica a germanilor, derivind dintr-o "mai mare distanta intre contrariile psihice dedt in cazul normalitatii", adica dintr-o pronuntata dizarmonie interioara, 9i-ar fi gasit, dupa Jung, intruchiparea artistica suprema in figura lui Faust, care nu ar fi putut fi creata dedt de un german. Cad Faust exprima desavir ~it sufletul german prin "aspiratia catre nemarginit ce provine din contradictiile 9i sfi~ierea interioara, prin acel eros al departarilor ~i acea a'jteptare eschatologica a marii impliniri ; datorWi lui cunoa~tem acelzbor spiritual inaIt ~i acea didere in vina ~i intuneric, ba, mai rau chiar, caderea in virtejul tri~eriei ~i al violentei crimina Ie, efecte ale pactului Cll raul". (C. G. Jung, Nach der Kathastrophe, in Gesammelte Werke, Band X, Walter Verlag, p 230) 6. Problema originii arhetipurilor, hotaritoare pentru teoria jungiana, ramine deschisii. Intr-o prima etapa a creatiei ~ale, Jung afirma constant, a~a cum se intimpla ~i in acest text, ca arhetipurile sint precipitate ale experientelor tipice ale speciei homo sapiens. A9adar, ele ~i-ar dator"a prezenta in zestrea gene-

- 37-

tica a omului lamarckianei "transmiteri ereditare a CCfact,;relor dobindite". Biologia contemporanii, dominata de teoriile neodarviniste care in esenta explica evolutia prin mutatii intiroplatoare fii seleetie, invalideaza ideile lamarekiene :;;i neolamarckiene, transmiterea ereditara a earaeterelor dobindite neputind fi de altfel demon strata experimental. Dupa 1940, Jung, cvnvins de xistenta arhetipurilor gratie unul material eazuistic coplefiitor de bogat, va renunta la ineerdirile de elueidare a originii arhetlpurilor, 19.sate in seama viitorimii. Situatia nu este singulara in :;;tiintele oroului, unde adesea explicarea unui fenomen .,uccede dupa mult timp intregistrarii fii descrierii sale. 7. In psihoterapia freudiana, asociatia libel'a nu este utilizata doar in interpretarea viseIor; c1nd este lipsita de un punct de pleeare determinat, asociatia libera treee drept regula fundamcntala a tehnicii psihanalitice: pacientul este invitat sa spuna tot ceea ce ii vine in minte ~i tot ceea ce simte, fara sa opereze vreo selectie, chiar daca sentimentele de neplacere, ridicol san ins1gnifianta se opun comunicarii. Cind exista un punct de pIecare (un element al visului, de pilda), asociel'ea poate f1 considerata libera in masura in care nu este ghidata de 0 int2ntle selectiva. Prin eliminarea controlului const1intei, metoda Rsociapei lib ere urmare;;te sa puna in evidenta continuturlle ineonstiente . . 8. In acest pasaj Jung descne, fara a 0 numi, metoda amph'f[carii, iar in rindurile imediat urmatoare indica precautiile necesare aplicarii ei coreete. Doua sint, dUfl8. Jung, cazurile in (;ar~ amplificarea este indispensabila a, cind dorim sa ~tabiUrn natura arhetipala a unui conti nut psihic individual, b) cind incercam sa descifram fragmentele de vis rezistente la interpretare" Amplif.i.carea este 0 metoda analogica a carei legitimitate "e bazeaza pe constatarea repetata a unoI' asemanari esenti2Ie intre produsele psihice individuale Oil pr'odusele culturaL" ale traditiei atestate istorie.

DESPRE

ARHETIPURILE INCONSTIENTUI.UI COLECTIV '

Ipoteza ca exista un incon~tient colectiv este una dm acele idei care la inceput ~ocheaza publicul, pentrll ca apoi sa fie repede acceptata ~i sa patrunda in limbajul curent, a~a cum s-a intlmplat ~i cu notiunea de incon:;;tient in genere. Dupa ce ideea filosofica de incon:;;tient, dezvoltata mai ales de C.G. Carus ~i Evon Hartmann a fost inlaturata aproape fara urme de moda debordanta a materialismului ~i empirismului, ea a reaparut treptat in cadrul psihologiei medicaleorientate ~tiintific. La inceput conceptul de incon~ti.ent s-a marginit la desemnarea continuturilorrefulatesau uitate. Pentru Freud incon~tien:tul, de~i apare deja - cel putin metafork - ca subiect activ, nu este in esenta. nimic altceva dedt sediul acestor continuturi uitate si refulate 8i <ire practic~ .. Ca doar datorita acestui f~pt 0 importanta atare, conform acestei viziuni incon:;;tientul are 0 natul'a exclusiv personala,'c de~i pe ,de alta parte chiar Freud
* In lucrarile ulterioare Freud si-a nuantat VIZlUnea fundamental a prezentata aici :psihismul 'instinctual I-a numit ,;sine"

39

a sesizat ca modul de gindire a1 incon;;tientu1ui este ar~ haico-mito1ogic. ' Fara indoiaEi, un strat oarecum superficial a1 incon~tientu1ui este personaL II numim incon$tientul personaL Acesta se sprijina pe un strat mai adine, care nu mal provine din experienta personala, ci este innascuL 8tratul acesta mai adinc constituie a;;a-numitul incon$tient colectiv. M-am oprit la expresia "co1eetiv" intrueit aeest inconc;;tient nu este individual ci universal, adiea, in ('POzitie cu psihismul individual, cuprinde continuturi ~i moduri de comportament identiee cum grana salis la to~i indivizii, indiferentde loeu1 na~terii. Aeela~i 1a t )ti oamenU, e1 formeaza baza psihica de natura supraperso,nala, prezenta in fiecare. Existenta psihiea este reeunoscuta doar pe baza Continuturilor constientizabile. De aceea nu putem vorbi despre incon;;tie~t decit ilL masura in care sintem capabili sa-I identifieam continuturile. Continuturi1e inCO;l$tientului personal sid in principal a;;a-numitele C01nplexe afective, care constituie intimitatea personala a vietH psihice, In schimb, continuturile incon~tientului colectiv sint a;;a-numitele arheti]Juri. Termenul jjarhetip" il intllnim inca 1a Philo Iudeus ':. eu referire 1a imago Dei in om. De asemenea, 1a 1reneus unde citim: "Mundi fabricator non a serr.etipso fecit haec, sed de alienis 3.rchetypis transtulit". In Corpus Hermeticum***Dunmezeu este numit ,Oa,Jxf;WiCOU lpcoS [La Dionysius Areopagita termenul apare de mai muJte
ori : aUt in De caelesti

hierarchia *~'**UtUl>/.ut upxs":"urdw

cit 91in De divinis no minibus . "''"'"* '" La Augustin de;;i flU apare cuvintul arhetip, ideea este prezenta. Extragem din De diversis questionibus: "idee ... quae ipsae formate
(das Es) iar prin "supraeu" (Uber-ich) a desemnat cOl1'itiinta colectiva interiorizata individului 'Ii in parte refulata. * De opijicio mundi, Index ** Adversus omnes haereses, 2, 6 (p. 126). **1' (Scott, Hermetica I, p; 140; lumina arhtipaliil ima**** II, 4 (Migne, P. G,-L.nr cot 144; arhetipurile teriale) ,'1'**,"" (Migne, l. c., col. 59S, 40

non sunt... que in divina intelligentia eontinentur"" Arhetipul este 0 parafaza explicativa pentru platonicul et8oc; Aeecus!ta idenumire ste potrivita :;;i !foloSiitoare sCQPurilGrnoastre~c8.ci ea spune ca in cazul continuturilor eolective ale incon:;;tientului avem de a face ell tipuri arhaiee sau - mai bine zis - eu tipuri originare, eu alte euvinte eu imagini (Bilder) universale existente din vremurile straveehi. Expresia "representations collectives", utilizata de Levy-Bruhl pentru desemnarea figurilor simboliee din eoneeptia despre lume a primitivilor, poate fi aplicata fara difieultate :;;icotinuturilor in..: con:;;tiente, care inseamna aproape acela:;;ilucru. Caci 1nvataturile primitive vorbesc despre arhetipuri meta morfozate. Totu:;;i ele nu mai sint aici eontinuturi ale incon~tientului, ci is-au inve:;;mintat in formule eOW'itiente, care sint transmise prin traditie, mai ales sub forma invataturii ezoterice - expresie tipica a transmiterii continuturilor colective de provenienta incon:;;tienta. o aWi expresie binecunoscuta a arhetipurilor 0 c')nstitDie miturile :;;i basmele. Dar :;;iin acest eaz 2ste yorba de forme specific fixate, care sint l'ransmise de-a lungul unor mari intervale de timp. De aceea, notiunea de arhetip se potrive:;;te doar mijlocit celei de "representaUons collectives", intrucit prirna se refera dGar la aeele. cantiHuturi psihice care nu au fbst inca supuse unei prelucrari con:;;tiente Oiicare reprezinta deci realitati p~ihice nemijlocite. Intre arhetipul ca atare ~i forma istorica san prelucrata careia i-a dat na:;;tere nu exista 0 diferenta
" De diversis questionibus, LXXXIII, xlvi col. '19 (IdeL. insele neformate ... cantin ute in inteligenta divina). Alchimi~tii utilizeaza "arhetipul" fntr-un mod asemanato~; din Tractatus atireus a1 Iui Hermes Trismegistus (Thetrum chemicum, 1613. Iv. p. 718) aflam: "...ut Deus omnem divinitatis 8uae thesaurum ... in se tanquam archetypo absconditum ... eadem modo Saturnus occulte corporum metallicorum simulachra in se circmnferens ....' (a~a cum Dumnezeu ascunde in sine ca Inh--un ,Thetip toate comorile divinitatii sale ... tot asHe1 Saturn poarta in ';me intr-un mod secret imaginea corpurilor metaIice) .. La Vige nerus (Tractatus de igne et sale in Thetrum chemicum, 1661, VI, p. 3) lumea este "ad archetypi sui similitudinem factus" (creata dupe. chipul unui arhetip) $i de 8ceea este numita "magnus homo" ("homo maximus" 1a Swedenborg).
21.',

41

insuprimabila. Pe treptele mai inalte ale invatatmilor ezoteriee arhetipurile apar intr-o forma care de obieei indica inconfundabil influent a valorizatoare a prelucrarii con~tiente. Manifestarea lor nemijlocita, a~a cum 0 eunoa~tem din vise ~i viziuni, este mult mai individuala, mai greu inteligibila sau mult mai naiva decit in mit, de exemplu. Arhetipul este un continut ineon$tient pe care con~tientizarea ~i pereeperea il modifiea, ~i anume in sensul respectivei con~tiinte individuale in eare apare "'. Ceea ce inteleg prin "arhetip" a devenit pe deplin cIaI' prin expunerea rel1itiei sale eu mitul, invatatura ezoteriea ~i basmul. MuIt mai dificila este ineerearea de a lamuri ee este un arhetip din punet de vedere' psihologic. Cereetatorii miturilor s-au multumit pina aeum eu reprezentari solare, lunare, meteorologice, eu reprezentari ale vegetatiei ~i aIte reprezentari ajutatoare. Faptul ea miturile sint in primul rind manifestari psihiee care exprima esenta psihieului a treeut upronpe neobservat. Pentru primitiv expliearea obiectiva a unoI' lueruri eunoscute prezinta putin interes; in sehimb el, sau mai bine zis incon~tientul sau, simte 0 nevoie irezistibila de a asimila toate experientele senzoriale externe unoI' proeese psihice. Pentru primitiv, inregistrarea rasaritului ~i apusuluisoarelui nu este suficienta; aeestei observatii exterioare trebuie sa-i corespunda ~i un proees psihic, eu alte euvinte drumul soarelui trebuie sa intruehipeze destinul unui zeu sau erou, ('are, in fond, nu sala~luie~te altundeva decit in sufletul omuluL Toate fenomenele naturii mitizate, cum ar fi varai ~i iarnp, fazele lunii, anotimpul ploilor etc., nu sint ale-: gorii ** ale unoI' experienteobiective, ci expresii simbolice ale dramei' intime ~i ineon~tiente a sufletului,
* Pentru a fi exaeti'trebuie sa distingem intre "arhetip" ~i "reprezentare arhetipala".Arhetipul in sine este un model ipotetie, neintuitiv, foarte asemanator eu eeea ee in biologie este eu~ noseut drept "pattern of behaviour". Vezi pentru aeeasta ~ilu~ erarea mea Theoretische VberZegungen zumWesen des Psychisehen (Consicleratii teoretiee asupraesentei psihieului). ** Alegoria ,este 0 parafrazarea unui conti nut con~tient, in 'timp .eje sim.bolul,expresia .cea mai adeevata eu putinta pentru. un contimit abia banuit, dar incanecuno5cut, incon~tient.

~
J

-!2-

care devine aeeesibila eon:;;tiintei umane pe ealea pratectarii, adica oglindita in fenomenele naturii. Proiectarea este aUt de puternica, incH a fost nevoie de citeva milenii de cultura pentru a 0 desprinde intr-o mica masura de obiectul exterior. In cazul astrologiei s-a ajuns ehiar la 0 absoluta compromitere a acestei stravechi jlscientia intuitiva", intrudt caracterologia psihologica nu a putut fi desprinsa de a:;;tri. Jar eel care astcizi mai crede sau crede din noU in astrologie, acela redevine de regula victima vechii presupozitii superstitioase a influen~ei a:;;trilor, de:;;ioricine este capabil sa foloseasca un horoscop ar trebui sa :;;tieca punetul primaverii a fost fixat din vremea lui Hipparehos din Alexandria la 0 Aries, 1 ca deci arice horoscop se bazeaza pe un cere de animale :irbitrar ales tocmai pentru ca de la Hipparehos incoace, datorita precizarii echinoetiului, punctul primaveni a lost impins treptat pina la gradul de inceput al Pe:;;tilar. Subiectivitatea omului primitiv este aUt de impresionanta incH prima incercare de interpretare a mitului ar ii trebuit sa-I raparteze la psihic. Cunaa:;;terea naturii orerita de mit constituie in esen~ limba :;;iinve:;;mintarea exterioara a proceselar psihice incon:;;tiente. Tocmai acest caracter incon:;;tient explica de ce intelegerea mitului a apelat la oriee altceva dedt psihicul. Pur :'Ii simplu nu se :'Itia di psihicul contine toate acele irnagini din care s-au nascut intotdeauna miturile :;;i ea incon:'ltientul nostru este un subiect activ dar :;;i pasiv, a c3.rui drama omul primitiv 0 regasea analogic in tvate procesele naturE *. "In pieptul tau se aWi stelele destinului tau", ii spune Seni lui Wallenstein, ** ceea ce ar putea satisrace arice astrologie, daca s-ar :;;ticite ceva despre acest secret al inimii. Insa pina nu demult ell1.U fusese dezlegat :;;in-a:;; indrazni sa afirm CEl astazi situatia este principial diferitii. Invatatura tribala este sacru-periculoasa. Orice :lnvaVitura ezoterica incearca sa surprinda fata invizibila a
*

Vezi pentru

aceasta

Jung $i Kerenyi, II, 6, p. 118.

EinfilhruTl9

in das

1VeseTl der Mythologie, ** Schiller, Die Picolomini,

- 43-

sufletului ~i fiecare pretinde pentru sine autoritatea suprema. Acelea~i trasaturi Ie regasim amplificate la ree.. ligiile mondiale dominante. Initial ele contin 0 cunoa~tere provenita din revelatia secreta ~i exprima secre':' tele sufletului in imagini minunate. Templele ~i scrierile lor sfinte transmit prin cuvint ~i imagine stravechea invatatura sfinta, accesibila oricarei credinte, oflcarei priviri sensibile, oricarei minti exigente. Cu c1t imaginea transmisa este mai frumoasa, mai mareata, mai CBprinzatoare, cu atit se indeparteaza mai mult de experienta individuala. Experienta originara fiind pierduta, noi putem incerca doar s-o aproximam prin intermediul imaginii pe care a produs-o. De ce este psihologia cea mai tinara dintre ~tiintele experimentale? De ce incon~tientul nu a fost descoperit cu mult timp inainte iar comorile sale nu aufost transpuse in imagini nemuritoare? Motivul este simplu: pentru ca am avut 0 formula religioasa pentru cele suflete~ti, mult mai frumoasa ~imai cuprinzatoare dedt ex:perienta nemijlocita. Cind pentru multi viziunea cref?tina ?supra lumii 9i-a pierdut din forta de atraetie, locul i-a fost luatde comorile simbolice ale orientului, inca pline de farmee, care pot satisface mult timp de aeum inainte dorinta de a privi ~i dorinta de ve~minte noi. Pe deasupra, aceste imagini - fie ca sint cre~tine sau budiste, fie ca sint de aHa natura - apar ca frumoase, pline de mister ~i de promisiuni.Totu~i,cu cit ne devin mai familiare, cu atit mai tocite sint ele de utilizarea frecventa, a~a incH ramine doar exterioritatea lor banala Cll paradoxiaei aproape lipsita de sens. Misterul imaculatei conceptiisau homoousia fiului :;;ia tatalui sau trinitatea care nu este 0 triada nu mai inaripeaza imaginatia filosofica. Ele au devenit simple obiecte de credinta. De aceea nu este de mirare ca nevoia religioasa, simtul credintei ~i speculatia filosofica a europeanului cultivat se simt atrase de simbolurile orientului, de conceptlile grandioase despre divinitate din Italia ~i de dbisurile filosofiei taoiste din China, a~a cum odinioara sufletul 9i sipritul omuluiantic au fost captate de ideile cre~tine. Sint numerol;>iaceiacaremai intH g-au lasat in
44 -

voia influentei simboluril.or cre~tine pina dnd s-au scufund at in nevroza kierkegaardiana gau pin a cind relatia lor cu Dum(Ilezeu s-a transformat, ca urmare a unei pronuntate saraciri a simbolisticii, intr-o insuportabil de tensionata relatie eu-tu, petru ca apoi sa sucombe in fata farmecului' proaspetei exoticitati a simbolurilor 'Orientale. Aceasta cedare nu este neaparat intotdeauna infringere, ci ea poate dovedi vitalitatea ~i deschiderea simtirii religioase. Ceva asemanator poate fi constatat nu de putine ori la oamenii cultivati ai orientului care se simt atra~i de simbolul cre:;;tin sau de :;;tiinta, atlt de inadecvata spiritului oriental, ajungind la 0 surprinzatoare intelegere a lor. Faptul ca fascinatia exercitatii de aceste imagini eterne este irezistibila constituie ill sine ceva normal. Existenta acestor imagini nici nu are alt scop. Ele trebuie sa atraga, convinga, fascineze '$i cople~easca. Doar au fost create din materia originara a revelatiei ~i reproduc respectiva experienta originara a divinitatii. De aceea ele 11fac pe om sa simta adierea divinitatii, ~i in acela~i timp i1 apara impotri'ia trairii nemijlocite a acesteia. Am~ntitele imagini au fost, datorita efortului adesea multisecular al spiritului oman, induse intr-un sistem cuprinzator de idei ordc;matoare, reprezentat de 0 institutie puternica, de larga raspindire, straveche, numita Biserica. Cazul misticului ~i pustnicului elvetianNiklaus von FlUe, * de curind canonizat, imi poate eel mai bine ilustra spusele. Trairea sa cea mai importanta a fast a~anumita viziune a Sfintei Treimi, care I-a preocupat intr-atit incit a pictat-o pe peretele chiliei sale sau a determinat pe altcineva s-o picteze. Viziunea a fost pastrata prin intermediul unei picturi contemporane, existente :;;i astazi in biserica parohiala din Sachseln. Este vorba de 0 mandala 2 impartita in ~ase, in al carei cen~ tru se afla chipul incoronat allui Dumnezeu. $tim ca fratele Klaus a cebcetat, cu ajutorul unei carticele ilustrate apartinind unui mistic german, esenta viziunii sale ~i
* Vezi Jung, Bruder Walter-Verlag, 1971.

Klaus, in Gcsammelte

Werke, Band XI,

- 45-

ca s-a straduit sa traduca viziunea sa originara intr--o forma 'inteligibila. Cu aeestea s-a indeletnicit ani in $ir, indeletnicire care reprezinta ceea ee am numH" prelucrarea" simbolului. Reflexia sa asupra esentei vizil!nii~ influentata de diagram a mistica a ghidu1ui sau, I-a condus in mod necesar 1a concluzia ca a vazut Sflnta Treime insa$i, cu alte cuvinte, "summum bonum", insa~i iubirea ve$niea, ceea ee reprezinta $i pictura din Sachseln. Viziunea originara a fost insa cu totul diferita. In momentu1 extazu1ui, fratele Klaus a vazut 0 priveliste _ atit de infrico$atoare incit ehipul sau $i~a sehimbat expresia, $i anume intr-un asemenea mod incit oamen]] se speriau de el. Viziunea pe care a avut-o a fost de maxima intensitate. Despre aceasta serie Woelflin: "Quotquot autem ad hune advenissent, primo conspeetu nimio stupore sUnt perculsi. Eius ille terroris hanc esse causarll dicebat, quod splendorem vidisset intensissimum, humanam faciem astentantem, euius intuitu cor sibi in minuta dissiliturum frustula pertimesceret : unde et ipse stupefactus, aver so statim vultu, in terram eorruisset atque ob eam rem suum aspectum caeteris videri hardbilem" *. Pe buna dreptate, aeeasta viziune a fost pus a in legatura cu eea din Apocalipsa 1, 13 $i urm. **, adiea eu aeea imagine apoealiptiea a lui Cristos, care este depa$ita in stranietate doar de mie1u1 monstruos eu :;;apte oehi $i $apte coarne (ApocaIipsa 5,6), Relatia dintre aeeasta figura $i Cristos al Evangheliilor este greu 1nteligibila. De aceea, traditia a interpret at inca de timpuriu aeeasta viziune intr-un anumit mod, AsHel, umanistul Karl Bovillus scrie in 1508 unui prieten: "Vreau
* Blanke, Bruder Klaus von FlUe, p. 92 ~i Urm. ("Toti cei care veneau la el se speriau de in data ee-l priveau, Des;Jre cauza aeestei friei obi~nuia el insu~i sa spuna ea a vazut 0 Inminii patrunzatoare care reprezenta un chip uman. Privindu-l S-3 temut ca inima ar putea sa i s- farimiteze. De aceea, plin de spaimiL ~i-a intors de in data fata ~i s-a prabu~it la pamint. ,\cesta C;T fi motivul pentru care chipul sau ii inspaiminta pe eeilalti"j Vezi 91 Stiiekli, Die Visionen des seligen Bruder Klaus, p. 34. ** Blanke, l.e" p, 94.

- 46-

sa-ti vorbesc despre figura ce i s-a aratat pe eel' in timpul unei nopti instelate, pe cind se afla in pUna rugaciune ~i conterr~plare. Atunci a vazut forma uriui chip omenesc cu 0" expresie infrico~atoare, plina de furie ~i amenintari etc." * Aceasta interpretare concorda cu amplificarea moderna prin Apocalipsa 1,13. ** De asemenea, nu trebuie sa uitam celelalte viziuni, ale carol' trassturi se 'indeparteaza considerabil, eel putin in 'parte, de cele dogmatice : Cristos in piele de urs, Domnul ~i Doamna Dumnezeu, fratele Niklaus ca Fiu etc .. Traditia a pus in legatura importanta viziune cu pictura Sfintei Treimi din biserica din Sachseln, precum ~i cu simbolica roW din a~a-numitul Tratat al pelerinu~ lui *** : fratele Niklaus Ii arata pelerinului care-l vizii~~~za imaginea rotii, In mod evident, aceasta l-apreocupat intens. Blanke este de parere ca, contrar traditiei, intre viziune ~i pictura Sfintei. Treimi nu exista nici 0 relatie ****. Mi se pare ca acest scepticism merge prea departe: interesul fratelui Klaus pentru imaginea rotii trebuie sa fi avut un temei. Asemenea viziuni produc adesea confuzie ~i disolutie (inima pe punctul de a se farimita). Experienta ne arata ca "cercul imprejmuitorf', mandala, constituie antidotul stravechi pentru haosul spiritual. Astfel devine pe deplin inteligibila fascinatia ~xercitata de simbolul rotii asupra calugarului. De asemenea, interpretarea viziunii intrico~atoare ca traire a lui Dumnezeu nu este nici ea eronata. De aceea, lega tura dintre marea viziune ~i pictura sfintei treimi din Sacheln, respectiv simbolul rotii mi se pare, in virtu'tea unor temeiuri psihologice, ca fiind foarte plauzibila. Viziunea aceasta neindoielnic inspaimintatoare, care .a pMruns vukanic in lumea de reprezentari religio~lse
* Stockli. l.c. Lavau~. (\lie profonde de Nicolas de Flue) traseaza () paralela tot atit de adecvata cu un text din Horologium sapientie al lui Heinrich Seuse in care Cristos apocalipticul apare ca un razbunator minios, total opus lui Isus din predica de pe munte.

*** Ein nutzlicher und loblicher einem Bilger, Vezi Stockli, p. 95. ****

Tractat

von Bruder

Claus und

L.c., p. 95 ~i urm.

- 47-

a ealugarului, fi'ira introducere dogmatiea ~i fara ex'geze'l, a necesitat desigur 0 indelungata activitate de '~similare, pentru a fi ineorporata in conceptia de o.nsamblu, ceea ce a permis restabilirea echilibrului pe:rturbat. Confruntarea eu neobisnuita traire a avut loc pe terenul. stabil 0.1 dogmei din: vremea respective'l, care ~i-a dovedit puterea de asimilare prin aceea ca a transformat in mod salvator trairea inspaimintatoare in frumosul corespondent sensibil al ideei trinitatii. Dar (:ODfruntarea ar fi putut avea loc ~i pe terenul viziunii, dind curs facticitatii ei stranii, probabil in defavoarea conceptului cre~tin de Dumnezeu ~i spre nefericirea fratelui Klaus, care nu ar mai Ii devenit un sflnt, ci un eretic (daca nu chiar un bolnav), incheindu-~i viata pe rug. Acest exemplu arata utilitatea simbolului dogmatic: el formuleaza intr-o maniera suportabila pentru capacitatea umana de receptare 0 traire pe cit de puternice\ pe aUt de periculoasa ~i decisiva, care datorita jntensitatii ei ie~ite din comun este cu indreptatire numita "experienta divinitatii"; formularea simbolica nu dEiuneazEi in mod esential bogatiei trairii ~i nici nu-i Jeformeaza hotaritor semnificatia deosebita. Chipul mlniei divine, pe care 11 intllnim intr-un anume sens ~i 1a Jakob Bohme, nu concorda cu Dumnezeul Noului Testament, tatal iubitor din ceruri, putlnd deveni de aceea sursa unui conflict interior. Un asemenea conflict germina in spiritul vremii sflr~itului celui de al 15-1ea veac, epoca unui Nicolaus Cusanus, care vroia sa evite soarta amenintatoare prin formula \lcorr~plexio oppositorum"! Nu cu mult dupa aceea, Dumnezeul Vechiului Testament a cunoscut 0 serie de rena~teri in cadrul protestantismului. Jahve este un Dumnezeu ale ,.::arui0rozitii nu au fost inca separate. Fratele Klaus s-a plasat in afara obi~nuintei ~i a traditiei pentru ca ~i-a parasit casa ~i familia, a trait mult timp singur ~i a privit a,dinc in oglinda intunecata, a~a incit a avut acces la minunata ~i infrico~atoarea experienta originara. Intr-o asemenea situatie, imaginea dogmatica a divinitatii dezvoltata de-a lungul
48

multor seeole a funetionat ea un leac salvator, ajutindu-l sa asimileze izbucnirea fatala a unei imagini arhetipale ~i sa evite propria disolutie. Angelus Silezius r.u a fost tot atit de norocos caci in vremea sa biserica, garantul dogmei, i~i pierduse din stabilitate, ceea ce I-a expus conflictului interior. Jacob B6hme cunoa~te un Dumnezeu al ~,focului miniei", un adevarat deus absconditus. Insa el a reu~it ~a depa~easca contradictia profund traita eu ajutorul formulei cre~tine tata-fiu ~is-o integreze in eonceptia sa, e adevarat, gncstica dar totuf?i cre~tina in toate punctele esentiale. Altfel ar fi devenit dualist. Pe de aIta. parte i-a fost de folol:1alchimia care de mult pregatea in taina unirea contrariilor. In orice eaz, mandala sa, anexata eelor ",Patruzeci de intrebari despre suflet, * ~i eare reprezinta esenta divinitatii este inca puternic marcata de contradictie, fiind impartita intr-ojumat8.te intunecoasa f?i int1'-o jumatate luminoasa; de asemenea, cele doua semicercuri corespunzatoare in loc de a 5e imbrati:;;a i~;;i into1'c spatele **. Dogma inlocuie~te ineonf?tientul colectiv, dindu-i 0 formulare cuprinzatoare. Deaceea, forma de vlata eatolica nu cunoaf?te principial 0 problematica psihologidj de acest tip: viata incon~tientului eolectiv este absorbita aproape fara rest de reprezentarile arhetipale dogmatice f?i, asemeni unul riu imblinzit, eurge in albia simbolicii credo-ului ~i ritualulu1. Incon~tientul colectiv traie:;;te in interioritatea sufletului catolie. Doar astazi ineon~tientul colectiv a devenit 0 problema psihologica, biserica ere~tina fiind precedata de misterele :mtice care-:;;i intind radacinile pina in indepartata epoca neolitica. Niciodata omenirea nu a fost lipsita de imaginJ viguroase care sa ofere ajut()r magic impot1'iva perieucloasei vieti a abisurilor sufletef?ti. Intotdeauna fO~'mele incon~tientului au fost exprimate prin imagini protec* Viertzig Fragen van der See len, Vrstand, Essen::, Wessen, Natur und Eigenschaft etc. H Vezi ;;i Jung, Zlir Empirie des Individuatiansprazesses, Ges~ mmelte Werke, Band IX.

- 49-

toare fii tamaduitoare fii astfel alungate in spatiul cosmic, extrasufletesc. Furtuna Reformei a produs literal 0 brefia in zidul protector al imaginilor sfinte care de atunci s-au prabu:;dt una dupa alta. Ele au devenit nesigure prin coliziunea cu ratiunea aflata in ascensiune. In plus, sen'SuI lor cazuse in uitare cu mult tirrw inainte. Dar oare fusese el intr-adevar uitat? Sau oamenii n-au stiut niciodata care este sensul lor fii abia protestantism~l a descoperit ca de fapt nimeni nu fitia ce semnificatie are imaculata conceptie, divinitatea lui Cristos sau complexitatile trinitatii? S-a ereat aproape impresia ca aceste imagini au trait pur fii simplu, ca existenta lor vie a fost aceeptata fara indoiali'i fii far a reflexie, afia cum oamenii impodobesc pomul de eraciun fii inro~esc QUa, tara sa ~tie care este semnificatia aeestor obic2iuri. 1maginile arhetipale sint a priori atH de inearcate de sens, incit niciodata nu ne intrebam care Ie este sensul. Zeii mol' din tirr.(p in timp pentru ca descoperim brusc ca ei nu inseamna nimie altceva decit obieete inutile facute de mina omului din lemn ~i piatra. In realitate descoperim atunci ca nu am gindit deloe asupra imaginil or aeelora. 1ar cind omul incepe sa gindeasca asupra lor, 0 face eu ajutorul a ceea ee el nume~te .,ratiune", dar care de fapt nu este altceva decit sum a prejudecatilor fii limitatiilor sale. 1storia dezvoWirii protestantismului constituie un iconoclasm cronicizat. Zagazurile au cedat rind pe rind. lar demolarea nici nu a fost prea difieila, dupa ce autoritatea bisericii a fost odata zdruncinata. Cunoaf?tem modalitatea in care, in ITIare f?i in mie, in general ~i in particular, s-a produs lenta destructurare, modalitatea in care s-a instalat dominanta ~i inspaimintatoarea ~aracie simbolica de astazi. In acelafii timp a dispi'irut ~i puterea bisericii - 0 cetate eareia is-au rapit bastioanele ~i cazematele, 0 casa cu peretii sfarimati, lasata in voia tuturor vinturilor fii pericolelor lumii. Farimitarea protestantismului in citeva sute de subdiviziuni de fapt 0 prabu~ire regretabila care lezeaza sentlmentul istoric - indica mentinerea nelinifitii.

- 50-

Protestantul se ana 'intr-o stare de neajutorare pe care ar putea-o dispretui ~i omul natural. Constiinta produsa de iluminism nu se sinehise~te de asia', cl~r cauta eu seninatate 'in aIta parte ceea ce s-a pierdut in Europa. 8'int cautate acele forme intuitive, aeele imagini care pot lini~ti ini11'4:1 ~i mintea, descoperindu-se astfel comorile orientului. In sine, demersul nu este reprobabiL Nimeni nu i-a impiedicat pe rom ani sa importe in impunatoare ('antHati cultele asiatice. Daea popoarele germanice nu s-ar fi adaptat profund cre~tinismului a~a-zis strain, ele 1-ar fi putut cu u~urinta repudia in momentul 'in care legiunile romane i~i pierdusera prestigiuL Cre~tinismul E'-B mentinut pentru ca a corespuns modelului arhetipal existent. De-a lungul timpului 'insa, transformarile suferite de cre~tinism I-at i uimiit peintemeitorul sau, daca ar i putut sa Ie cunoasca: specificul cre~tinismu7 lui negrilor sau al indienilor ill: putea preocupa, de asemenea, reflexia istorica. De ce n-ar asimila ~i occidentul formele orientale? Romanii mergeau la Eleusis, Samotrache sau in Egipt pentru a se lasa initiati. S-ar parea ca Egiptul a fost tinta unei adevarate mi~c8.ri turistice de acest gen. Zeii Greciei si ai Romei au murit de aceeasi boat"! ca si simbolurii~ noastre erestine : atunci ca si astazi oam~nii au descoperit vidul di~ spatele zeilor. in: schimb zeii strainilor dispuneau de 0 mana neconsumata, Numele lor era rar ~i ininteligibil iar faptele lor 'inconjurate de 0 obscuritate promitatoare, ceea ce Ie deosebea radical de uzata chronique scandaleuse a Olimpului. Neintelese, simbolurile asiatice nu s-au banalizat a~a cum s-a intimplat cu vechile simboluri autohtone. Fap~ tul ca preluania noului a fost tot aUt de necritica precum abandonarea vechiului nu s-a transformat atunci 'intr-o problema .. Este diferita astazi situatia ? Vom putea oare imbraea asemeni unei haine noi, simboluri gata acute, ~rescute pe un teren exotic, aEiptate cu s'inge strain, VOl' bite intr-o limba strain a ? Un cersetor care se ascunde 'in haine regale, un rege care s~ deghizeaza ca cer~etor? Fa.ra indoiala, este eu putinta. Sau exist a 'in noi 0 porunca

- 51-

,ce ne interzice mascarada si ne indeamna sa "'1etesem . singuri vestmintul ?' Sint convins ca saracirea continua a simbolistieii are un sens. Aeeasta dezvoltare are 0 consecventa interna. S-a pierdut tot ceea ee nu a eonstituit obiectul gindirii ~i nu a avut, in virtutea acestui fapt, 0 relatie semnificativa cu con~tiinta in continua dezvoltare. Dadi incercaml sa ne acoperim goliciunea eu somptuoase vestminte <orientale, a~a cum procedeaza teosofii, atund ne tradam propria istorie. Dupa ce ne-am injosit, transfofmindu-ne in cer~etori, nu mai putem poza apoi ca regi indieni de opereta. Mult mai profitabil mi se p::lre, in loc de a ne crede detinEitorii unor bunuri ai carol' fno~tenitori legali nu sintem in nid un caz, sa recunoa:'?tem deschis sarada spirituala produsa de pierderea simbolurilor. Noi sintem mo~tenitorii legali ai simbolisticii 'Cre~tine, pe care ins a intr-un fel am tradat-o. Am lasat sa se ruineze casa pe care ne-au cladit-o parintii no~tri ~i il1cercam acum sa patrundem prin efractie in palatele orientale necunoseute parintilor no~tri. Cine ~i-a pierdut simbolurile istorice ~i nu se poate multumi eu surogate este astazi intr-o situatie ~i mai dificila: in fata sa 5e casca haul neantului pe eare-l evitam eu teama. Mai rau inca : vidul este umplut cu idei sociale s,i politiee absurde, caracterizate in totalitate de in:>onsistenta spirituala. Cel care nu se multume~te eu acest savantlic pretentios se vede silit sa apeleze cu toata seriozitatea la a~a-numita sa incredere in Dumnezeu, ceea ce arata ca teama este inca mai convingc'i:oare. Ea nu este neintemeiata caci aeolo unde Dumpezeu se aiEi foarte aproape perieolul este foarte mare. eu aite cuvinte, reeunoa~terea saraciei spirituale este periciJloasa 'Cad cine este sarae dore~te iar cinedon~~tei:;;1 asuma un destin. Un proverb elvetian 0 spune categoric: ,,In spatele oricarui bogat se afla un diavol iar in spatele fiecarui sarae, doi". A~a cum in cre~tinism elogiul saraciei lume:;;ti abate mintea de 1a bunurile lumii, tot astfel saracia spi.rltuala 5e lipse~te de falsele bogatii ale spiritului pentru a 5e feri de rama~itele jalnice ale unui mare trecut,care astazi se nume:'?te "biserica" protestant,i, precum :;;i de orice

- 52-

seduetie a exotismului, pentru a se intoaree la sine~ aeolo unde in lumina reee a eon~tiintei golieiunea lumii se intinde pin a la a~tri. ~ Aeeasta saracie am mo~tenit-o de la parirltii nO$tri. 1mi amintese inea bine de invatatura in vederea confirmarii pe eare am primit-o de la propri1.l1meu tata. Ca~ tehismul m-a plietisit ingrozitor. Odata, pe dnd 1'08foiam mieuta earte eatind .ceva interesant, am gasit un pasaj eare se referea 1a trlnitate. Interesindu-ma, am a~~ teptat eu rabdare pina eind instruirea a ajuns la pasajul respectiv. Cind ora mult a~teptata a sosit, tatal meUi mi-a spus : "Pasajul aeesta il sarim pentruea eu insumi nu inteleg nimie din el".Astfel ultima m!ea speranta a fost ingropata. Am admirat sineeritatea tatalui meu. dar asta nu m-a ajutat sa depa$ese plictiseala care ma euprindea ori de dte ori auzeam vorbarie religioasa. 1nteleetul nostru a realizat lueruri extraordinare, in 'timp ee easa noastra spirituala S-a naruit. Sintem irevoeabil eonvin$i ea niei eel mai nou, ~i mai puternic teleseop, eonstruit in America nu va putea descoperi empireul in spatele celor mai indepartate nebuloase; 9tim ca privirea ne va rataci disperata prin de$ertuI incomensurabilelor departari. Situatia nu se va ameli~ ora nici in fata microcosmosului dezvaluit de fizica matematica. I~ eele din urma dezgropam intelepciunea tuturor timpurilor $i popoarelor $i descoperim ca ceea ce este mai de pret a fost de mult spus in cea mai frumoasa limba. Asemeni copiilor intindem miinile spre aceste comari $i ne inchipuim ca am $i intrat in pasesia lor. Dar ceea ce posedi'ii:n nu rn)8.i are valoare iar miinile obasesc sa se tot intinda cad bogatie exista pre~ tutindeni unde ajunge privirea. Intreaga aceasta posesie se liehefiaza $i nu putini au. fost ucenicii vrajitori care s-au inecat in cele din urrria' in apele pe care chiar ei Ie-au invocat, daca nu curriva nu cazusera dinainte prada nebuniei salvato are care ..imparte intelepciunea in buna ~i rea. Dintre ace9tia: din urma se recruteaza acei bolnavi tematori care i~i i,nchjp]li~ ca au a misiune profetica. Cad prin divizarea artificia1a a intelepciunii In adev~rata $i falsa sena9.te In sqflet tensiunea iar diIll

-:53-

aceasta 0 singuratate ;;i 0 dependenta asemanatoare Ctl cele ale morfinomanilor care nu dispera niciodata in '1-;;igasi tovara;;i de viciu. Daca mo;;tenirea noastra fireasca s-a risipit, atunci, pentru a vorbi ca Heraclit, ;;i spiritul a coborit din inaltul de foe. Insa atunci cind spiritul se ingreune .. lza, el se transforma in apa iar intelectul, victima a ingimfarii luciferice, se instapine;;te. asupra locului unde trona spiritul. Acesta i;;i poate asuma "patris potestas" asupra sufletu1ui nu ins8. ;;i te1uricu1 inte1e2t, simpla sabie sau ciocan a1 olTJUlui;;i nu creator de lumi sp;rituale, parintele sufletu1ui. Klages nu a vrut sa SPUil'i altceva iar reabilitarea spiritului de catre Scheler a fost destul de modesta' caci ambii au trait intr-o epoca in care spiritul nu se mai afla sus ci jos, nu mai -era foe ci apa. Drumul sufletului, care-'li cauta tatal pierdut, a:;;& cum Sophia 11 cauta pe Bythos, conduce de aceea ~pe apa, spre acea oglinda intunecata dinlauntru1 !emEiului sau. Cine :;;i-a asumat starea saraciei spirituale -- adevarata mostenire a unul protestantism trait consecvcnt pina 121 ca'pat - se inscl~ie pe drumul sufletului care duce spre apa. Aceasta apcl nu este un mod de a vorbi metaforic,-ci un simbol viu pentru psihismul adine. Un exemplu reprezentativ pentru 0 intreaga serie imi poate ilustra ideea. Un teolog protestant a visat adesea acela~i vis: $edea pe un povtrni$ iar declesubt se deschidea 0 vale adinca pe al carei fund se afla un lac intunecat. EI $tia in vis ca pina in acel moment ceva H impiedica sa. se .apropie de apa. De data aceasta s-a hota.7'it s-o faca. Apropiindu-se de maL S-Q intunecat dintr-o datil, atmosfera a devenit amenintiitoare iar 0 paUL de vint a inere tit suprafata apei. A.tund I-a cuprins panica ~i s-a

trezit. Acest vis este caracterizat printr-o simbolistica naturala. Cel care vlseaza coboara In propriile sale profunzimi iar drumul il conduce spre 0 apa misterioasa. Aid 5e petrece minunea lacului din Bethseda :un Inger cCoboara :;;i atinge apa care capata prin aceasta puteri
54 --"-

mintuitore. !n vis vintul, pneuma, este eel care bate unde ii e voia. Este nevoie ca omul sa coboare la apa pentru ca sa aiba loc insufletirea apei. Suflul :;piritului care trece deasupra apei este insa amenintator ca urice lucru a earui cauza nu este eul uman sau care ramine in afara cunoa~terii. Astfel este indicata 0 prezenta invizibili'i, un numen care nu poate fi insufletit nid de a~teptarea umana nici de arbitrarul umJan. El traieste din sine insu:;:i infiorind pe omul pentru care spintul no este altceva dedt ce ered oamenii despre el sau fac din el, dedt ceea ee scrie in carti sau constituie')biectul discutiilor. Cind insa apare spontan, atunci el devine fantoma iar frica primitiva cuprinde intelectul naiv. Batrinii tribului Elgonyi din Kenia mi-au descris intr-un mod asemanator actiunea zeului noptii pe care:"r numeau "cel care produce frica". "El vine la tine", imi spuneau ei, \lea 0 pala de vint rece care-ti produce flOd sau alearga fluierind in cercuri largi prin iarba inalta" ; un Pan african care in ora fantomatica a amiezii da tircoale cintlnd in flautul trestiei ~i inspaiminta pastorii $i astfel suflul spiritului din vis a speriat din nOli un Pastor, un pastor al turmei care la vremea intunecoasa a noptH a calcat pe malul plin de trestii al apei din valea adinca a sufletului. Cad la natura, capac, stinca :;:iapa a sufletului a coborit acel spirit )dinioara numai foc, asemeni acelui batrin din "Zarathustra" lui Nietzsche, care, obosit de oameni, se retrage in padure pentru a mormai impreuna cu un;>iiintru slava crec:,tomlui. Drumul apei, care merge intotdeauna in jos, trebuie pareurs de eel care vrea sa recupereze comoara, pretioasa mo:;:tenire a tatalui. In imnul gnostic al sufletului, * fiul este trimis decatre parintii sai sa caute perla: pierduta din coroana tatalui-rege. Ea se afla De fundtil unei iintini adinci, pazita de balauri, din tara Egiptului. acea lume avida ~i beata de placerile carnii, 0 lume a bogatiilor de natura fizica ~i spirituala. In eautarile sale,
) .l

*Vezi

Thomasakten

in

Neutestamentliche

Apokryphcn

edit

de Hennecke pp. 277-281.

-55 -

fiul uita de sine ~i de datoria sa f?i se pierde in orgia plikerilor lumii egiptene pin a cind 0 scrisoare a tatalui Ii amintef?te de misiunea sa. Ajuns la apa, e1 se scufunda in adincimea intunecoasa a fintinii, pe al cdrei fund va gasi perla oferita in cele din urma zeitatii supreme. Acest imn atribuit Iui Bardesan provine dintr-o epodi asemaniHoare in mai multe privinte epocH noastre. Omenirea cauta :;;ia:;;tepta,iar pe:;;tele- l,levatus de profunda" * - din izvor a fast acela care a devenit simbol a1 mintuitorului. Pe cind sedam aceste rinduri am primit din Vancouver 0 scrisoare de 1a un necunoscut. Autorul era uimit de visele .sale in care intotdeauna era yorba de apB.: "Almost every time I dream it is about \vater; either 1 am having a bath, or water-closet is overfLowing, or Q pipe is bursting, or my home has drifted down to the
water edge, or I see an acquaintance about to sink into water, or I am trying to get out of water, or I am having aa bath and the tube is about to overfLow" etc. **

Apa este simbolul eel mai cunoscut al incon:;;tientului. Lacul din vale este incon:;;tientul care se aHa intr-un fel sub con~tiinta, motiv pentru care a fast adesea denumit "subcon:;;tient", de multe ori cu sensul peiorativ de con:;;tiinta inferioara. Apa ~ste "spiritu1 vaii", dragonul de apa a1 lui Tao, a carlii naturaeste asemaditoare apei, un Yang pre1uat de un Yin. De nceea apa inseamna din punct de vedere psiho1ogic spirit care a devenit incon:;;tient. De aceea visu1 teo1ogului spune foarte corect ca el a1' putea trai 1a ma1u1 apeiefectul spiritului viu asemanator minunii tamaduirii in lacul din Bethseda. Cobor'i1'ea in adincuri pare sa preceadi'l
* Augustinus, Confessionum libri, XIII, xxi col. 3'15, 29. ** Aproape de fiecare data cind visez este vorba d<::apii: san fae baie sau refuleaza we-ul sau se sparge 0 teavii sau c;asa mea ajunge pe malul unei ape sau vad un eunoscut pe punctul de a 5e ineea sau ineerc sa ies din apa sau in timp ce sint in baie <eada este tocmai pe punctul de a se revarsa.

56 ~

intotdeauna urcarea. AsUel, un alt teolog '" a visat ca privea la un fel de castel al Gralului aj1at pe un munte.
El mergea pe 0 strada care aparent eondueea La poalele muntelui unde incepea ureuul. Cind s-a apropicd de munte a descoperit, spre mare a sa dezamo.gire co. era despartit de munte de 0 pro.pastie - 0 vo.gaunti intuneeato., adinea pe ar carei fund curgea 0 apa subpaminteana. A coborit pe 0 poteea abrupta in adinc $i apot S-Q ciitarat eu tlijicultate pe ceUilalt mal. Dar privelitea nu ;;i-a faeut aparitia iar visatorul s-a trezit. $i in acest
cal': visatorului, care tinde spre inalturi luminoase, i se impune necesitatea coboririi in adincuri intuneeoase co. o conditie indispensabila a aseensiunii. In adincuri pindesc pericole, pe care eel intelept Ie evita, ratlnd insa bunul vizat, aecesibil marii indrazneli necenzurate de intelepciune. Enuntul visatorului se love~te de rezistente puternice din partea eon~tiintei pentru care "spiritul" poate :fl doar ceva aflat in inalt. In aparenta "spiritul" vIne lntotdeauna de sus. Tot ce vine de jos este dubios, condamnabil. Pentru aceasta concePtie spiritul inseamna Ebertatea suprema, 0 plutire peste adineuri, 0 e1iberare din inehisoarea teluricului :,?ide aceea un refugin pentru eei tematori care nu doresc sa "devina". Apa Iflsa cste teiurica, palpabila, singe $i setea de singe, mirosul fli corporalitatea pasionala. Incon~tientul este acea dimensiune a psihicului ce coboara dins pre luminoz1taiea con~tiintei clare spiritual '?i moral pina. in sistemul nervos numit inca de cei vechi simpatic care, spre deosebire de sistemul cerebro-spinal, intretinatorul percep~iei :,?ial activitatii mu:,?chiulare fli prin acestea stapinui spatiului inconjurator, mentine echilibrul vital fara mijloace de simt ~i care, prin intermediul misterioasei intropatii, ne oiera cuno~tin~e despre esenta intima a unei :lIte vieti, putind-o chiar influenta profund, In acest SenS el este

rituale.

Faptul di este din nou visul unui teolog nu trebuie sa mire tocmai pentru ca preotul S2 ocupa din motive profesionale ell problema ascensiunii. El vorbe'ite atlt de des de ea incH nu e cu putintA sa nu S2 intrebe despre natura propriei ascensiuni spi-

- 57-

un sistem coleetiv, baza propriu-zisa a oriearei parzclpaneaza in determinarile separatoare ale eului, :wind aeces prin mijlocirea spatiului doar la eeea ce este superficial ~i exterior. Ultima traie~te totul ca eeva exterior, primul ca pe ceva interior. De obieei incon~tientultrece drept un fel de intimftate inchisa, ceea ce Biblia desemna prin euvintul "inima", coneeputa, printre altele, ca locul de origine al tuturor gindurilor rele. In incaperile inimii locuiesc spiritele cele rele ale singelui, minia cea repede ~islabir:iunea simturilor. A~a arata incon~tientul cind este privit dinspre con~tiinta. Aceasta pare a fi in esenta 0 functie a creieruluimare care separa totul ~i prive'1te partile in izolarea lor, incon~tientul fiind ~i el inteles exclusiv ca incon~tientul meu. De aceea se considera ca ::lcela care coboara in ineon~tient cade in marginirea lmperativa a subiectivitatii egocentrice, fiind expusin Rc:easta infundatura atacului tuturor animalelor rele pe care Ie adaposte~te lumea subterana a sufletului. Cine prive~te in oglinda apei vede mai 'lntii propria-i imagine. Cine se indreapta spre sine insu'1i risca sa se intilneasca eu sine insu~i. Oglinda nu lingu~e~te, ea reflecta cu fidelitate pe cel care se uita in ea, acel chip pe care nu-l aratam niciodata lumii, pentru ea il ascundem cu ajutorul personei 3 - maSCa nClastra de actori. Oglinda insa se afla dincolo de masca ~i arata adevaratul chip .. Aceasta este prima proba' de curaj ceruta de drumul spre interior, 0 proba care-i sperie pe eei mai multi caci intilnireacu sine insu~i face parte dintre acele Iucruri neplafute pe care Ie evitam atita timp. cit I:utem~ proieeta in exterior tot ceea ce este negatlv. Cmd slntem in stare sa ne vedem propria umbra 4 ~i sa suportam cu'noa~terea ei, atunci abia am rezolvat 0 mica parte a sarcinii: am suprimat cel putin incon~tientul personaL Insa umbra este 0 parte vie a personalitatii ~i vrea de aceea Sa participe intr-o forma saualta la viata ~nt~e: gului. Ea nu poate fiindepartata prin. argumente ~l mC.! nu poate fi facuta inofensiva prin soflsme. Ac~as~a problema este extrem de dWcila caci ea nu numrcn ca anga-

tion mystique, in timp ce functia cerebro-spinalil cuImi-

-58 -

jeaza intreaga fiinta a omului dar Ii aminte~te toto data de neputinta ~i de neajutorarea sa. Naturile puternice ~- sau mai curind ar trebui sa Ie numim slabe ? -- nu agreeaza aceasta aIuzie ~i-~i inventeaza un dincolo de bine ~i de rau eroic, taind nodul gordian in loc de a-I desface. 1nsa mai devreme saumai tirziu datoriile trehuie platite. Trebuie sa ne marturisim ca eXlsta probleme pe care nu Ie putem rezolva cu mijloace oroprii. o asemenea marturisire are avantajul sinceriHitii, al adevarului ~i al realismului, punind astfel baza pentru <) reaetie compensatorie din partea incon9tientului colectiv, cu aite euvinte slntem acum dispu~i sa acordam credit unei intuitU sau sa percepem ginduri pe care mai inainte ',nu Ie Hisam sa ajunga la expresie. Vem acorda poate atentie vise10r care apar in astfel de momente saU vom reflecta asupra trairilor pe care Ie avem acum. Numai in conditiile unei asemenea atitudini pot Ii trezite ~i pot interveni acele forte benefice care sala:;;luiesc in intimitatea naturE umane, caci neajutorarea slEibieiunea constituie trihrea ~i problema eterna a G;i.~eniriipentru care exista 0 solutie eterna, in absenta careia omenirea a1' Ii oierit de mult. Cind a fos;; facut tot eeea ee putea fi faLeutmai ramine doar ee ;:;-ar p8tea face daca s-ar cunoa~te aeeasta posibilitate. D:lr in ce masura se eU;loa9te omul pe sine insu~i ?Experienta ne spune ca des~ul de putin. De aceea ramine destul spatiu pentru incon;:;tient. Dupa cum se ~tie, rugaciunea .cere 0 atitudine foarte asemanatoare 9i are din acest motiv un efect eorespunzator. Reactia necesara ;;i ceruta a incon~tientului colectiv se exprima in reprezentari arhetipale. 1ntilnirea eu sine insu~i inseamna mai intii intilnirea eu propria umbra .. ingusta, 0 poarta Umbra este desigur 0 trecatoare strimta, a carei dureroasa ingustime nu poate fievitati:i de eel care coboara in fintina adinca. Trebuie sa facem. cL1no~tinta cu noi in~ine pentru a 9ti cine sintem, cad dincolo de poarta se ana in mod sLlrprinzator a 1ntindere fara margini, de 0 nemaiauzita nedeterminare, unde, dupa cit se pare, nu exista interior ~i exterior, sus ~i jos, aici :;;iaealo, al meu '9i a1 tau, bine :;;i rau. Este lumea apei in care plute~te tot ceea ce este viu, unde
~ 59

=-

incepe domeniul "simpaticului", suiletul a ceea ce este viu, unde eul nu este distinct de acesta ~i acela, unde il traiesc pe celalalt in mine iar celalalt ma traie~te ca eu. Incon~tientul colectiv nu este un sistem personal, inchis, ci obiectivitatea identica cu lumea si deschisn lumii. Spre deosebire de habitudinile con~tii~tei meIe pentru care eu sint mereu subiectul care are obiede, aici eu sint obiectul tuturor subiedelor. Aici sint aUt de strins legat de lume incH uitcu u~urinta cine sint in realitate. "Pierdut in sine insu~i" este 0 expresie foarte potrivita pentru a caracteriza aceasta stare. Acest sine este lumea sau 0 lume, daca ar putea fi vi'izuti'ide 0 conr;;tiinti'i. De aceea trebuie sa ~tim cine sintem. De indata ce incon~tientul atinge pe cineva, acesta. devine incon~tient de sine insu~i. Acesta este pericoluI original' pe care omul primitiv, aUt de aproape inca de aceasta pleroma, I-a cunoscut instinctiv ~i care-l inspaiminta. Con~tienta sa este inca nesigura, sta pe picioare f;)ovaielnice. Inca infantila, ea abia s-a desprins din apele originare. Cu u~urinta poate fi inecata de 'In val al incon~tientului ~i atunci primitivul uita cine este ~i face lucruri in care nu se mai recunoa~te. De aceea primitivii se feresc de afectele necontrolate : sub imperiul lor con~tiinta dispare, omul fiind inlocuit de un posedat. Toate eforturile umanitatii s-au indreptat in directia consolidarii con~tiintei. Acestui scop au fost subnrdonate riturile, reprezentarile colective, dogmele; ele constituiau zagazuri ridicate in fata pericolelor incon~tientului, ale a~a-numitelor "perils of the soul". lata motivul pentru care ritul primitiv consta din alungarea spiritelor, desfacerea vrajii, apararea de piaza rea, propitiatiuni, purificare $i producere analogica, adica magica, a evenimentului favorabil. Aceste ziduri ridicate din vremurile cele mai vecIli au devenit mai tirziu fundamentele bisericii. De aceea at unci dnd simbolurile imbatrinesc, se prabu$esc ~i sidurile pe care ele se sprijina. Atunci apele cresc~i uria$e catastrofe' se abat asupra umanitatii. Conducatorul religios alTaospueblo, a$a-numitul Loco Tenente Gobernador mi-a spus odata: "Americanii a1"trebuisa inceteze de a ne mai tulbura religia,' caci daca aceasta

-'60 -

se prabu~e~te ~i noi nu mai putem ajuta soarele, tatal nostru, sa se ridice pe eel', atunci in zeee ani americ,mii ~i intreaga lume VOl' trece prin momente grele; ntunci soarele nu va mai rasari." 'eu alte cuvinte va fi noapte, lumina con~tiintei se va stinge iar marea intunecata a incon~tientului va navali peste noi. Priilliitiva sau nu, omenirea se aila intotdeauna in fat a problemei acelor lucruri pe care Ie face ea insa~i dar nu Ie stapine~te. Pentru a aminti doar un exemplu : toata lumea dore~te pacea dar toata lumea se 1narmeaza potrivit axiomei "Si vis pacem, para bellum". Omenirea nu poate ,nimie 1mpotriva umanitatii iar zeii, ca 1ntotdeauna, ii eonduc destinele. Astazi zeii sint numiti ~,factori'\ de la facere. Factorii stau in culisele teatrului lumii. In mic lucrurile se prezinta la fel. La nivelul C0n~tiintei 'sintem propriii no~tri stapini, in aparentu sintem factorii in~i~i. Dar daca pa~im pe poarta umbrei ne dam seama cu spaima ca sintem obiectele unor factori. A :;;ti aceasta este desigur neplacut, caei nimic nu dezamage~te mai mult dedt descoperirea propriei noastre neputinte. Exista chiar temei pentru 0 panica primitiXTfl in masura in care suprematia con:;;tiintei in care credem :;;ipe care 0 aparam cu anxietate, in realitate unul din secretele succeselor umane, este in mod periculos pusa sub semnul intrebarii. Dar intrucit ne~tiinta nU garanteaza seeuritatea, ci dimpotrivaspore~te insecuritatea, este preferabil, in pofida tuturor rezistentelor, sa ne cunoa~tem conditia amenintata. 0 problema coreet formulata este pe jumatate rezolvata. In orice caz yom "!ti atunci 'ca pericolul eel mai mare care ne ameninta provine din desconsider area reactiei psihice: De aceea, eei clarvazatori au inteles dintotdeauna ea conditiile istorice exterioare con~tituie intr-un fel doar prilejul pentru pericolele cu adevarat grave, adica pentru coneep1;iile social-politice eronate ce nu pot fi explicate ca urmari necesare ale conditiilor exterioare, ci ca decizii ale incon:;;tientului. Aceasta problematica este noua cad veacurilco anterioare credeau intr-o forma sau alta in zei. Afost nevoie de 0 saracire tara precedent a simbolisticli pentru

- 61-

a redescoperi zeii ca factori psihici, ca arhetEpuri ale incon~tientului. Deocamdata acestei descoperiri nu i se acorda credit. Convingerea nu poate fi adusa dedt de 0 experienta cum este cea schitata in visul teologului ; doar atunci poate fi traita autonomia spiritului deasupra apelor. De dndstelele au cazut din cer iar simbo1urile noastre supreme au palit, in incon9tient se desfa~oara 0 viata secreta. De aceea avem astazi 0 psiho10gie ~ide aceea vorbim despre incon9tient. Toate acestea ar fi cu tOtU1 de prisos intr-o epoca ~i intr-o cultura care au simboluri. Cad e1e constituie spiritu1 de sus ~i atund spiritul se afla intr-adevar sus. Pentru oamenii unei asemenea cu1turi trairea sau cercetarea incon9tientului ar i 0 stradanie inutila, ba chiar absurda cad incon9tientul lor nu este altceva dedt domnia lini9tita, netulburata a naturiL Incon9tientu1 nostru insa ascunde apa insufletitii, adica spirit devenit natura, motiv pentru care el a fost tulburat. Ceru1 a devenit pentru noi spatiu cosmic pur flzic iar empireul divin, 0 amintire frumoasa. lnsa "inima noastra arde" 9i 0 nelini9te secreta macina l'adacinile eKistentei noastre. lmpreuna cu V6luspa ne putem intreba: Ce ma.i 90pte9te Wotan cu allui Mimir cap? Deja izvorul clocote~te-. * lndeletnicirea cu incon9tientul este pentru lloi 0 problema vitala. In joc se afla insa9i existenta noastra spirituala. Toti acei oameni care au facut experienta continuta in visul amintit ~tiu ca trebuie sa caute comoara in adincul apei, comoara pe care vor incerca s-o ridice la suprafata. lntrucit ei nu trebuie sa uite vreodata cine sint, ei nu trebuie in nid un caz sa-9i piarda con~tiinta. Locul lor va fi deci pe pamint; ei vor t.leveni - pentru a ramine consecventi comparatiei '- peseari 9i vor prinde cu pIasa sau eu undita ceea ce inoata in apa. $i chiar daca exista oameni care nu inteleg ceea ce fac pescarii, ace9tia nu se vor ingela niciodata asupra sensului activitatii lor, cad simbolul me9te~ugului lor
in anul 1934.
* Die Edda,

p. 149. Acest pasaj a fost scris -

nota bene -

- 62-

'este cu dteva secole mai vechi dedt nepieritoarea poveste despre sfintul Graal. Dar nu oricine poate fi pescar. Multi ramin la nivelul instinctual al acestei indeletnidri ~i ,atunci ei sint simple vidre, a~a cum ~tim de pilda din basmulvidrei allui Oscar A.H. Schmitz. * Cine prive~te in apa vede intr-adevar propriul sau chip, dar din spatele sau se ivesc adesea fiinte vii; Pe~tii ace~ti locuitori inofensivi ai adincurilor - sint inofensivi, insa pentru multi lacul este populat ~i de vietati de un soi aparte, fantomatice. Uneori in navodul pescarului se prinde 0 ondina, un pe~te de sex femmin, pe jumatate om ** Ondinele sint fiinte fascinante : Pe juffili'itate-ltrage ea Pe jumatate cade el $i niciodata nu mai iu vazut. *** Ondina reprezinta un stadiu mai instinctiv al unei fermecatoare fiinte feminine, denumita de noi anima. De asemenea, sirenele, meluzinele ****, dryadele, gratiile, ielele, lamiile ~isucubele ii pot seduce petineri, sorbindu-le viata. Moralistul va spune ca aceste iiguri sint prolectari ale unor stari suflete~ti caracterizate de dor ~i ale unor fantasme reprobabile. Nu putem sa nu acordam 0 anumiti'i indrepti'itire acestei afirmatii. Dar epuizeaza ea intregul adevar? Sint ordinele intr-adevi'tr doar Un produs al slEibiciunii morale? Dar n-au exist at astfel de fiinte din vremurile cele mai vechi, atunci dnd constiinta umana nasdnda era inca in intregime dependentii de natura? Spiritele padurii, cimpului ~i cursu-rilor de apa au aparut cu mult inaintea con~tiintei morale. Pe deasupra, aceste fiinte erau in egala masura
aus dem Unbewuj3tem, p. 14 lii urm. aceasta vezi Paracelsus, De vita Zanga, editat de Adam von Bodenstein (1562) precum 9i comentariul meu in Pa* Marchen ** Pentru

*** Goethe, Der Fischer. Ballade. **** Vezi pentru aceasta imaginea initiatului in Liber 7nut.us din 1677 (ilustratia 13 din lucrarea lui lung Praxis der Psychop. 344). El pescuie9te 9i prinde 0 ondina. A sa soror therapie, mystica prinde cu navodul ei pasari simboluri pentru animus. Ideea de anima apare frecvent in literatura. secolu1ui XVI 'Ii XVII, 1a Ricl1ardus Vitus, A1drovandus 9i in comentariu1 1a Tractatus aures. Vezi 'Ii artico1u1 meu Das RCitseZ van Bolo)rLQ.

:racelsus

als geistige

Erscheinung.

- 63-

temute, a~a incH ciudata lor alura eroica este cloar partial caracteristica. Pe atunci con~tiinta era mult mal simpla iar domeniul ei ridicol de mic. Foarte mult din ceea ce noi astazi consideram a i parte componenta a psihicului nostru se afla la primitiv in stare de proiectare, populind lumea inconjuratoare. Cuvintul "proiectare" nu este de fapt potrivit, cfici nimie nu a fast aruncat in afara din suflet, ci eomplexitatea sa pe care 0 eunoa~tem astazi se datoreaza unei serii de introiectii. Complexitatea sa a creseut proportional cu dezinsufletirea naturii. Ceea ce .demult trecea drept 0 gratie stranie este numit astazi "fantasma erotica", complidnd in mod dureros viata noastri sufleteasca. 0 intllnim tot aUt de des ca pe 0 ondina; pe deasupra seamana unui spirit rau ; ca 0 vrajitoare, apare sub diferite chipuri ~i da dovada de 0 insuportabila autonomie, care de drept nu poate fi proprie unui eontinut psihic. Uneori provoaca fascinatii care pot coneura CD cea mai puternica vraja sau stari de teama care nu sint depa~ite in intensitate nici de cele create de aparitia diavo1u1ui. Ea esteo fiinta care ne tachineaza, care ne taie drumu1 sub diferitechipuri ~i vestminte, care ne joaca tot fe1ul de farse, aflindu-se 1a originea unor amagiri faste sau nefaste, a unor depresiuni, extaze, aiecte necontrolate etc. Chiar siin stare de introieetie rationala, ondina nu-~i abandoneaza natura sa po~na9a. Vrajitoarea nu a incetat de a-~i prepara murdarele e1 biiuturi de dragoste sau de moarte dar otrava ei magieo. s-s rafinat devenind intriga ~i autoamagire, care, de9iinvizibile, nu sint mai putin periculoase. Pe ce ne bazam atunei cind dam! acestei zine numek de anima? "Anima" inseamna totu9i suflet 9i desemneaza ceva minunat 9i nepieritor. Dar nu intotdeauna a fost astfe!. Nu trebuie sa uitam ea acest fel de Stiflet este 0 reprezentare dogmatica ce urmarea sa Indeparteze si sa fixeze ceva nelinistitor de autonom 8i de viu, Cuvi~tul german See1e (sullet) este prin intermediul furmei gotice saiwa16 inrudit indeaproape cu r.uvintul elin aioAos, care inseamna "mobH", "eu sclipiri multieolore", adica, ceva asemanator unui fluture - in

- 64-

elina qmxi1, care beat zboara din Hoare in fIoare 5i traie~te din miere ~i iubire. In tipologia gnostica, aD&dQmo~ 1)X1K6~ (omrJl psihic) este plasat in urma 1ui ~DSpCO;;;O~. ~rr:ll8DflanK6~ (omul .spiritual) ~i, , in !ond, eXlsta suflete rele care trebuie arse perpetuu in iad. Chiar ~i sufletul cu totul nevinovat al pruncilQr nebotezati este privat cel putin de cunoa~terea lui Dumnezeu. La primitivi, sufletul este suflu vital magic (de aceea "anima") sau flacara. Un cuvint necanonic a1 Domnului spune potrivit: "Cine imi este aproape, Ii este aproape focului" *. La Heraclit, sufletul este, pe <pllXll treapta cea mai inalta, de foc ~i uscat, cad in sine se inrude:;;te strins cu "suflu ri'icoros" q:rOXSlU inseamna a sufla q)t)Xp6~ rece iar cpDXO<; racoros... a fiinta vie este 0 fiinta insufletita. Sufletul 0ste viul din ~m, ceea ce traie~t~ din sine' insu~i ~i produce viata : de aceea Dumnezeu a suflat peste Adam, pentru ca el sa traiasca. Cu viclenie :;;i amagire judiu~il sufletul determina materia cea inerta :;;inedoritoare de viatE! sa traiasca. El convinge de lucruri incredibile pentru ca viata sa fie traita; el intinde tot felul de curse \)nmlui pentru a-I determina sa ajunga pe pamint ~i sa ramina acolo, cU scopul ca viata sa fie traita, a:;;acum in Paradis Eva nu a putut sa nu-l convinga pe Adam de calitaWe fructului oprit. Daci'i n-ar fi existat mobilitatea o;i scli~ pirile sufletului, omul ar fi stagnat din cauza pasiunii ~ sale celei mai mari - inertia * *. Ca avocat foloseste 0 anumita rationalitate iar u~ anum it fel de moraiitate ii da binec~vintarea. A avea suflet reprezinta 0 cutezanta a vietii cad sufletul este un demon distribuitor de ~iata car~-:;;ijoaca jocul dracesc deasupra :;;idedesubtu1 vietii umane, ceea ce face ca in interiorul dogmei sa fie amenintat Cll anumite pedepse :;;ipropiti1t ell anumite binecuvintari care depa:;;esc cu mult posibilul uman al meritului. Raiul si iadul sint destine ale suEletului :;;inu ale omului car~ in slabiciunea :;;iprostia sa nu al" ~ti ce sa faca intr-un Ierusalim ceresco
* **

Hennecke (editor), Neutestamentliche Apokryphen, p. 35. La Rochefoucauld, jHaxime (separime), DCXXX, p. 21.34.

65

Anima nu este un suflet dogmatic, 0 animrl rationalis, concept al filosofiei, ci un arhetip natural care subsumeaza in mod satisfacator toate enunturile inconstientului, ale spiritului primitiv, ale isto~iei limbii ~i religiei. Anima este Un "factor" in sensul cel mai propri~l al cuvintului. Ea nu poate fi facuta, ci este Intotdeauna aprioriul dispozitiilor, reactiilor, impulsurilor ~~ia tot ce este spontaneitate psihica. Viata care se alimenteaza din sine insa~i, anima ne insufla viata. Ea este viata dincolo de con~tiinta ce nu-i poate fi integrata fara re~t acesteia, did viata psihica este in cea mai mare parte a ei ceva inconEitient ~i inconjoara con~tiinta din toate partile. Aceasta idee ni se impune de la sine daca ne dam sean::a 0 singura data 'de pregiHirea incon,~tientil necesara pentru a recunoa~te 0 perceptie . . De~l S-3r parea ca. anima subsumeaza totalitatea vietH sufleteEiti incon~tiente, ea nu este declt un arhetlp printre alteleEii de aceea nu caracterizeaza intreg incon~tientul, fiind doar un aspect al sau. Aceasta reiese din faptul feminitatii sale. Ceea ce nu este eu, adb3- mascu-' lin, este foarte probabil feminin ~i pentru ea Don-eul este resimtit ca neapartinind eu1ui. ca exteriOl', im'lginea animei este proiectata de obicei asupra femei10r. Fiecare sex contine in sine intr-o anu-mita masur1 sC'xul opus. Din punct de vedere biologic, masculinitatea este determinata doar de predominarea gene lor masculine asupra ce10r feminine. Minoritatea genelor femi'Jine pare a forma un caracter feminin care de obicei rilmine incon~tient datorita pozitiei sale inferioare. Cu arhetipul animei pa~im in domeniul zeilor, in acel domeniu pe care ~i I-a rezervat metafizica" Totce este atins de anima devine numinos, adica necondi1;ionat, periculos, tabuat, magic. Ea este ~arpele din paradisul omului nevinovat, plin de bune intentii. A.nima Iurnizeaza cele mai puternice argumente impotriva Indeletnicirii cu incon~tientul care distruge barierele 1110rale ~i descatu~eaza forte care ar fi trebuit sa r.lmina in incon11tient. $i intr-adevar lucrurile aEiastau In n,asura in care viata n1.1este' doar bine ci ~i rau. tntrueit anima vrea viat~, ea vrea atlt binele eit ~i rau1. In do-

- 66-

meniul zinelor, aceste categorii nu exista. AUt viata trupeasca cit ~i cea sufleteasca se descurca mult mai bine fara morala conventionala, fiind mai sanatoase ~l neascunzind aceasta. KUAOU KuyaB6u care este un Anima crede in concept primitiv, anterior opozitiei descoperite mai t'rziu dintreestetica ~i etica. A fost nevoie de 0 indelungata prelucrare cre~tina pentru a arata ca binele nu este intotdeauna frumos iar frumosul in mod necesar bun. Paradoxul acestei perechi conceptuale nu a creat probleme nici primitivilor niei omului antichitatiL Anima este conservatoare ~i ramine in mod ferm ata$ata umanitatii celei vechi. De aceea ea apare adesea in haina istorica, aratind preferinte deosebite pentru Grecia ~i Egipt. A se compara pentru aceasta "clasicii'\ Rider Haggard ~i Pierre Benoit. Visul Rena~terii, "Hyp-. nerotomachia" a lui Poliphilo * ~i "Faust" de Goetne au coborit adinc in antichitate, pentru a gasi "Ie vrai mot de la situation". Primul invoca pe regina Venus, uJtimul pe troiana Elena. Despre anima in lumea Biedermeier $i a romantismului ailam din tabloul viu pe care-l schi~eaza Aniela Jaffe **. Nu dorim sa sporim mai mult numarul exemplelor edificatoare pentru ca cele existente' oiera meditatiei noastre material suficient ~i 0 simbolistica spontana, autentica. Celui care dore~te sa vada ce se intlmpla cind anima i~i face aparitia in societatea. moderna, Ii' recomand cu caldura cartea Private Life of Helen of Troy de Erskine. Ea nu este lipsita de profunzime caci tot ce este cu adevarat viu este insotit de un aer de eternitate. Anima este viata dincolo de orice categorii ~i de aceea ea se poate lipsi de mustrare 1?1 lauda. Regina cereasca ~i gisculita care a cazut in cursa vieW - S-a gindit cineva vreodata ce soarta modesta a fost plasata intre stelele cere~ti in legend a Mariei? Viata fara sens ~i fara regula, care nu se multume;;te eu propria-i bogatie, 11 inspaiminta pe omul civilizat $i-1
* Vezi Linda Fierz-David, Der Liebestraum poliphiio. tru Rider Haggard :;;i Benoit, a se consulta bibliografia) ** BUder und Symbole Goldene Topf"

(pen-

aus E.T.A.

Hoffmanns

Marchen

"Dcr

- 67-

d~t~rn:ina sa s~ apere. Reaqia sa nu este nejustifieata caCl vlata este ae asemenea mama tuturor absurdit;'5,tUor :;;i a oriearui tragism. De aeeea, omul naseut din ta~ina ~u ini3tin~tul sau animal sanatos se afla in lupta 'de la meeputun ell sufletul sau ~i eu demonia aeestuia. Daca sufletul ar fi fost doar intuneric, atunci eazul :11' fi fast simplu. Din pacate lucrurile nu stan astfel caci aceeasi a~ima poate aparea ~i ea Inger al luminii, ea psihoponlJ ~l conduce eatre sensul eel mai inalt, a:)a cum demonstreaza Faust. Daea confruntarea cu umbra reprezinta 0 probJ relativ u~oara,confruntarea eu anima, dimpotriva, 0 probEi extrem de dificila. Ca.ci raportarea la anima eSfe 1a rindul ei 0 proba de curaj ~i 0 incercare decisiva pentru fortele spirituale ~i morale ale barbatului. Nu trebuie sa uitam niciodata ca tocmai in cazul animei este yorba de continuturi psihice care niciodata mai inaime nu au fast in posesia omului, intrucit, in calitate de proiectari, s-au aflat in afara cimpului saU psihic. Pentru fiu, anima se ascunde in spate1e puterii cople:;;itoare a mamei, care adesea ramine pentru restul vietii obiectul unui ata~ament afeetiv, extrem de daunatar sau dimpotriv9. benefic, inspirindu-i euraj pentru faptele cele nui 1ndraznete. Omului antic anima .ii aparea ca zeita gau eEl vrajitgare. Omul medieval. a inlocuit zeita prin regina cereasca ~i prin mama biserica. Lumea desimbolizatil a orotestantilor a dezvoltat mai intH un sentimentalism ~esanat~s' iar apoi oascutire a conflictului moral, care a dus in ,mod logic 1a ,1Dinealo de bine ~i rau" a lui Nietzsche, ~i asta datorita faptului ca conflictul nu a mai putut fi suportat. In eentrele civilizate, aceasta f'tare se exprima prin crescinda nesiguranta a casatoriei. In multe tari din Europa au fast atinse, dad nu depasite cote1e americane ale ratei divorturilor, ceea ce ~rata ca anima se afla eu precadere in 'stare de proiectare asupra celuilalt sex, producind astfel relalii complicate magic. Numita stare a eondus, nu in ultimul rind datorita eonsecintelor salepatologice, 1a ap1rjtia psihologiei moderne, care sub forma ei freudiana sustine ea baza tuturor tulburarilor este sexualitateCl, punet

- 68-

de vedere care nu face dedt sa accentueze C'onflictul existent. * Cauza ~i efectul sint interschimbate. Tulburarea sexuala nu este in nici un caz cauza neplacerilor nevrotice, ci, ca ~i acestea, unul din efectele pat\Jlogice ale unei diminuate adaptari a con~tiintei, care este confruntata cu 0 situatie ~i sarcina carora nu Ie poate face fata. Ea nu poate intelege schimbarile din lUmea ei ~i flU $tie ce atitudine sa adopte pentru a se readapta. Le penple porte le seeau d'un hiver qu'on n'explique pas({ suna. traducerea unei inscriptii coreene. AUt in cazul umbrei cit ~i in cazul animei nu sint suficiente cuno~tintele conceptuale. Nici prin introlJatie sau transpunere nu Ie putem trai continutul. A invata pe dinafara 0 lista de arhetipuri nu folose;;;te la nimic. Arhetipurile sint complexe traite care se manifesta destinal, actiOn111d in viata noastra cea mai intima. Anima nu ne mai apare ca zeita, ci adesea ca slabiciunea 11oastra strict personala sau ca indrazneala noastra cea mai benefica. Cind un savant merituos in virsta de ~aptezeci de ani i~i parase;;;te familia ~i se casatore;;;te cu 0 actrita de douazeci de ani, cu parul ro~u, atunci putem spune ca zeii au cerut 0 noua victima. Asa se manifestii la noi coplesitoarea forta demonica. Pina' nu de mult aceasta tirlar~ persoana ~r fi putut fi cu u;;;urinta lichidata ca vrajitoare. Experienta mi-a aratat ca exista foarte multi oameni de 0 anum ita inteligenta;;;i cultura care inteleg u~or ;;;i nernijlocit ideea de anima ;;;i relativa autonomie a acesteia, precum ~i fenomenul animus l~ femei. In schimb psihologii trebuie sa depa~easca dificultati mai mari tocmai pentru ca ei nu sint constrin;;;i sa se confrunte cu stari de lucruri complexe, caracteristice psihologiei incon~tientului. Daca sint in acela~i timp ~i medici, intelegerea Ie va fi ingreunata de gindirea somatofiziologica, care crede ca poate exprima procesele psihice prin concepte intelectuale, biologice sau fiziologice.
Punctul
Die Psychologie

meu de vedere este expus pe larg in cartea l;.,ea der Vbertragung (Psihologia transferului.) .

.,- 69 -

Insa psihologia nu este niei biologie nid fiziologie nid orice aWl. ~tiinta, ci tocmai ~tiinta despre suflet. Tabloul pe care I-am schitat pina acum despre anima nu este complet. Ea este intr-adevar elan vital haotic, dar in acela~i timp este caracterizata de 0 ciuc1o.ta semnificatie, eeva asemanator unei ~tiinte secrete ~;au unei intelepciuni aseunse, in surprinzatoare contradic, tie cu natura ei irationala, de zina. Ma,voi referi aiei din nOu la autorii citati mai inainte. Rider Haggard i:;;inUmeilte eroina "Wisdom's Daughter" ; regina din i\tlanjs a lui Benoit are eel putin 0 excelenta biblioteca, in ,::are poate fi gasita chiar 0 carte foarte veche a lui Platon. Reincarnarea Elenei din Troia a fost eliberata ,lintI' un bordel din Tyr de catre inteleptul Simon Magus, pe care I-a insotit apoi in calatoriile sale. Intentionat nu am mentionat de la inceput acest aspect caracteristic al animei pentru ca prima intilnire eu- ea nUClBila intelepciune nu te determina sa te ginde:;;ti *. Numai eel care se confrunta eu anima are acces la aceasta chmensiune. Doar un travaliu dificil ne permite 53. intelegem *", cain spatele jocului crud cu destinul uman se ascunde un fel de intentie secreta ce pare a corespunde unei cunoa~teri superioare a legilor vietii. Tocmai neailteptatul, haoticul neliniEititor contine un sens aelinc. $i cu cit acest sens este mai bine cunoscut, cu atlt anima iEli pierde din caracterul constringator. Treptat se nasc zagazuri in calea puhoiului haosului; cad ceea ce are sens se separa de non-sens iar faptul ca sensu 1 Eli nonsensul nu mai sint ielentice slabe$te forta haosului, sensul fiind inarmat eu forta sensului iar nonsensul eu forta nonsensului. Astfel se na~te un nou cosmos. Nu am pretentia ca prin aceasta am exprimat 0 noua descoperire a psihologiei medicale, ci doar intelepciunea stra* Ma refer aici la exemple literare general aceesibi~e ~i nu 1a material clinic, eonsiderindu-le pe primele satisfc1catoare pentru scopul urmarit. ** Am in vedere confruntarea eu eontinuturile in cons dentului in genere. Aceasta este una din marile sareini ale' pro'cesului de integrare.

- 70-

veche ca din multimea experientelor vietH ia nastere .. acea invatatura pe care tatal 0 transmite fiului '~ Intelepciunea ~i lipsaintelepciunii nu numai ca apar la fiintele de felul zinei ca unul ~i acela~i lucru, dar chiar sint unul ~i acela~i lucru atita timp cit sint intruchip ate de anima. Viata este lipsita ~i plina de sens. Si daca lipsa de sens nu devine obiect al risului iar sens~l obiect al speculatiei, atunci viata este banala totul are dimensiuni insig~ifiante. Exist~ atunci doa; un sens mic 9i Un nons ens mic. In fond nimic nu are sens cuci atlta timp cft a lipsit omul ca fiinta ginditoare nimeni mi a explicat fenomenele. De explicatii are nevoie doar acela care nu intelege. Semnificatie are doar ininteligibilul. Omul ~i-a facut aparitia intr-o lume pe care D-O intelegea ~i de aceea a incercat s-o explice .. Astfel anima ~i prin urmare viata sint lipsite de semnificatie pentru ca nu ofera explicatii. Insi'! de sint explicabilecaci in orice haos exista cosmos ~riin orice dezordine, ordine secreta, in orice arbitral', lege sev2ru, cad orice actiune Se bazeaza pe contrarii. Pe:1tru a cunoa~te acest fapt este nevoie de capacitatea discriminatorie a intelectului uman care dizolva totul in judecaF antinomice. Daca el se confrunta cu anima, atunci haasul arbitrarului ii va da prilejul sa intrevada ordinea secreta, adica sa "postuleze" privitor li:tea existenta sensului ~i intentiei. Caci in realitate nu dispunem de la inceput de 0 reflexie rece, 9tiinta 9i filosofia nefiindu-ne de niciun folos iar invatatura religioasa traditionala ajutindu-ne doar intr-o mica masura. Sintem excedati de o traire haotica iar judecata cu toate categoriile sale se dovede~te neputincioasa. Explicarea umana e~ueaza in rata acesteisituatii de viata turbulente, pentru care nu se potrive9te nici una din interpretarile traditionale. Este un moment de prabu~ire. Cadem) in abisurile cele mai adinci, "ad instal' voluntariaemortis", cum foarte bine spune Apuleius. Nu este yorba de 0 artificiaUi renunlui Schmaltz Ostliche Weisheit und WestZiche (Intelepciunea orientului ~i psihoterapie. oC'cidentala) ofera un bun exemplu pentru aceasta.
*

Carticica

Psychotherapie

- 71-

tare voita la propriile capacWiti, ci de una naturala, silita. Nu este vorba de 0 supunere ~i umilire voite, infrumusetate moral, ci de 0 de neinteles infringere totala, incununata de teama panica a demoralizarii. Abia cind toate punetele de sprijin s-au prabu:;;it ~i cind nu mai exista speranta vreunei protectii se creeaza posibilitatea trairii unui arhetip care pina acum a stat'lscuns in lipsa de sens plina de semnificatie a animei. EI e~te arhetipul sensului, a~a cum anima este arhetipul victii pur :;;isimplu. Sensul ne apare ca fEnd ceva de data mai recenta deoarece consideram, nu far a 0 anumitffi.indreptatire, ca noi sintem sursa sa ~i ca lumea poate exista :;;ifara a fi interpretata. Insa cum procedam pentru a conferi sens? De un de-l obtinem in ultima instanta? Formele conferirii de sens' sint categorii istorice 'ale carol' radac1ni coboara pina in antichitatea nebuloasa, fapt de care nu ne dam seama cu suficienta claritate. Conferirea de sens se folose:;;te de anumite matrite lingvistice care la 1'indul lor provin din imagini stravechi. Putem a'Jorda aceasta problema in ce punet dorim, pretutindeni vom ajunge la istoria limbii ~i a motivelor, care intotdeauna trimit direct la fermecata lume primitiva. Sa 1uam ca exemp1u cuvintul idee. EI trimite 1a conceptu1 platonician de d60C; ideile ve~nice fii.nd imagini originare care sala~luiesc tu U)TSpolJp(wiffi t07r<p (intr-un loc supraceresc) ca forme transcendente ve:;;niee. Ochiu1 vizionarului Ie prive:;;te ca "imagines et lares" sau ca imagini ale visului i'iiviziunilor revelatoare. Sau sa luam conceptul de energie utilizat in explicare3 ])rocese10r fiiice. In treeut. aceea~i funetie a indeplinit-o foeul misterios a1 alchimi~tilor, flogistonul,' forta termica inerenta materiei, pre cum ~i caldura originara a 1C 15 P a iSm 0 u (fostoicilor sauheraclitianul cuI ve:;;nic viu), care este foarte aproape de concepti a primitiva despre 0 forta vie de universala rdspindire, forta a cre:;;terii, magica forta tamaduitoare, numita de obicei mana .
<>

Metamorphoseos,

Xl,

23, p. 240 (asemE'mator unei

morti

consimtite)

- 72-

Nu vreau sa sporese in mod inutil numarul exemplelor. Este suficient sa ~tim ea nu exista conceptie sau idee importanta care sa nu aiba antecedente istorice, Tuturor Ie stau Ia baza in ultima instanta forme originare arhetipale al carol' caracter sensibil (AnsehDulichkeit) a Iuat na~tere intr-o epoca in care con9tiinta inca nu gindea ci doar percepea. Gindul era obiect al perceptiei interioare, nefiind gindit ci simtit ca un fe11omen, cu aite cuvinte, vazut sau auzit. Gindul era in mod esential revelatie, nu descoperire, ci ceva impus sau eonvingator prin nemijIocita sa facticitate. Gindirea precede eul con~tient primitiv, iar acesta este mai curind obiectul aceleia dedt subiectul ei. Dar nici noi n-am atins culmile con~tientei ~i de aceea avem 0 gindire preexistenta de care nu ne dam insa seama atita tinm dt De sprijinim pe simboluri traditionale sau, exprim~t in limbajul visuIui, atita timp dt tatal sau regele n-:1 mu1'it.

Voi ilustra printr-un exemplu modul in care "ginde~te" incon~tientul, pre cum ~i illodul in care gase~te solutii. Este vorba de un tinar student 1a teologie pe care nu I-am cunoscut personal. In perioada in care a avut dificultati cu credinta sa religioasa a visat urmatorul vis'" :
Statea in fata u7J,ui frumos Mrbat in virsta, in intregime imbracat in negru. $tia ca este magicic,nur alb. ~'icesta tocmai vorbise indelung dar autorul visului n1L-$i mai amintea despre ceo El retinuse doar propozitia jinalCi: J}$i pentru aceasta avem nevoie de ajutorul mag-icianului negru." In momentul respectiv s-a desc?~is U$a $i a intrat un barbat in virsta, foarte asemanator cu lYrimul, numai ca era imbracat in alb. S-a adrcsat magicianului alb: J}Am nevoie de ajutorul tau((, anmc'ind in acela$i timp 0 privire intrebatoare catre visator. lVIa-

li

Am mai amintit acest vis in studiul Zur Phiinomenologie des Geistes im Miirchen (Contributii la fenomenologia ~piritului in basm) :;;i in Psychologie und Erziehung (Psihologie :;;i eclucatie) ca exemplu de vis "mare", fara un comentariu amanuntit.

- 73-

gicianul alb a raspuns: "Poti vorbi lini$tit, este Un inocent". Apoi magicianul negru _a inceput sa povesteascii : el vine dintr-o tara indepartaUi unde s-a intimplat ceva ciudat. Tara era guvernata de un rege biitrin care a simtit ca se apropie moartea $i care din acest motiv (/,inceput sa-$i caute un mormint. In acea tara exista. un mare numar de morminte din timpuri veehi dintre care regele I-a ales pentru sine pe eel mai frumas. Potrivit legendei, aici fusese inmarmintata 0 fecioara. Regele. a dat dispozitie ca marmintul sa fie deschis $i sa fie pregiitit pentru sine. Insa de indata ce osemintele care se aflau acola au fost scoase La lumina, eLe au prins viat6 $i s-au pref(icut intr-un cal negru care a fugd sprc de $ert unde. a disparut. El, magicianul negru, de indatil ce a auzit aceasta istarie a parnit in cautarea calului. DnpCL muTte zile de mers pe urmele sale a ajuns La de$ert, l-a strabatut pina pe partea unde incepea din no", iarba. Acola a gasit calul pascind $i a descoperit ceva in lego.tura cu care are nevaie de sfatul magicianului alb. ilcolo a dat peste cheia paradisuLui $i nu $tie ce trebui2 sa faca cu ea in continuare. - In acest moment tension at visatorul S-a trezi t. In lumina dezvoltarilor anterioare nu este greu de banuit sensul visului: dominant este simbolul batrinului rege care-~i dore~te odihna eterna, ~i anume in loeul unde au mai fost ingropate astfel de "dominante". 5 EI a ales mormintul animei care-~i doarme somnul de ffi0arte asemeni frumoasei din padurea adormita, atita timp cit via~a este reglata ~i exprimata de un principiu (prinij sau princeps) viabil. Insa cind regele ajunge la sfiqitul vietii *, ea i~i recapata viata ~i se transforma in ca10I eel negru, care, inca in metafora platoniciana, exprima lips a de control a naturii pasion ale. Cine il urmeaza ajunge in de~ert, adica intr-un tarim arid, indepartat de oameni, 0 imagine a insingurarii spirituale ~i morale. Insa acola se afla cheia paradisului.

* Pentru aceasta vezi motivul "batrinului rege" din alchimie (Psychologie und Alchemie, paragr. 491 ~i urm.)

- 74-

Dar ce inseamna paradisul? Desigur, edenul eu povietii ~i al cunoa~terii ~i cu cele patru rluri ale sale. In viziune cre~tina, el este de asemenea ora~ul ceresc _al l,Apocalipsei" care, ca ~i edenul, apare structurat ca mandala. 1nsa mandala reprezinta un simbol al individuatiei 6. Prin urmare, magicianul negru este acela care gase~te solutia pentru apasatoarele dificultati de credinta ale visatorului, cheia care deschide calea individuatiei. Opozitia de~ert-paradis semnifica opozitia Insingur~reindividuatie sau evolutia spre sine 7. Aceasta parte a visului este totodata 0 remarUj bila parafraza a Cuvintului Domnului editat ~i completat de Hunt ~i Grenfell, unde drumul spre imparatia cereasca este aratat de animale ~i unde, in admonitiune, se spune : "De aceea trebuie sa va cunoa~teti pe voi im;iva, ciki voi sinteti ora~ul iar ora~ul este lIT\paratia". '" Ceea ce urmeaza constituie 0 parafraza a ~arpelui din paradis care i-a indemnat pe primii oameni sa pacatuiasca,pacat care a condus in cele din urma la mintuirea orneni1'ii de catre fiul Domnului. Aceasta inlantuire cauzala a prilejuit, dupa cum se ~tie, identificarea ofitica a ~arpelui cu soter-ul (salvatoI', mintuitor). Calul negru ~i magicianul negru sint ~ ceea ce reprezinta continut spiritual modern - elemente cvasinegative, a carol' relativitate in raport cu binele este sugerata de interschimbarea vestmintului. Cei doi magicieni sint douB. aspccte ale barbatului batrin, ale maestrului ~i invatatorului de inalta clasa, ale arhetipului spiritului care reprezinta sensul preexistent ascuns in haosul vietii. El este tatal spfletului, care in mod surprinzator este mama sa fedoara, motiv pentru care el a fost numit de catre alchlmi~ti "stravechiul fiu al mamei". Magicianul negru r;;i calul negru corespund coboririi in adincul intuneC08 din iTfseleamintite anterior .. Ce invatatura insuportabil de grea pentru un tinaI' student la teologie! Din fericire el n-a observat ca in vis i-a vorbit tatal tuturor profetilor ~i i-a oerit spre intelegere un mare secret. Lipsa de finalitate a unor ase111ul
*

Vezi ~i James, Apocryphal

New

Testament,

p. 25 :'Ii urm.

-75-

menea evenimentepoate surprinde. De ee atita risipa ? La aeeasta trebuie totw;:i sa adaug ea nu ~tim cum a actionat visul asupra studentului dupa un timp mai indelungat ~i sa subliniez ca, mie cel putin, visul mia spus foarte multo El nu s-a pierdut, ehiar daca autorul sau nu I-a inteles. In mod evident visul ineearea sa prezinte binele $1 raul in funetia lor comuna, probabil ea raspul1s ('011.flietul moral inca nerezolvat din sufletul ere~tin. Din relativizarea polilor opu~i rezulta 0 anumita 2.propiere de ideile orientului, de "nirdvandva" filosofiei hinduse, de eliberarea de contrarii care este indicata ea 0 posibilitate de solutie a eonflietelor. Cit de periculos de semnificativa este relativizarea binelui ~i a raului practiccita in orient 0 arata 0 interogatie indiana. : "Care drum ~pre eelui eare-l iube~te pe Dumdesavin;:ire este mai lung, eelui eare-l urai;:te?" Raspunsul este urmanezeu sau torul: "Cel eare-l iubei;:te pe Dumnezeu a.re nevoie de desaviqire iar eel eare-l ura:?;;apte reinearnari pina te, doar de trei, did eel eare-l ura;;te se gindei;>temai el decit cel eare-l iube;;te". Eliberarea de eontramult rii presupune 0 nivelare valorica funetionala care con traziee sentimentul nostru erei;:tin. Totu;;i r:ooperDXCd eontrariilor morale este, ai;:a' cum arata visul diseutat, un adevar natural, reeunoseut de Orient ea atare, fapt ilustrat in modul eel mai clar de filosofia taoista. De aUfel exista ;;i in traditia ere;;tina anumite pasaje care se apropie de aeest punet de vedere. Amintese ca exemplu parabola ispravnieului necredincios 8. Visul nostru nu constituie in aeeasta privint8. ceva singular intrucit tendinta relativizarii contrariilor este una din trasaturile specifice ale inconi;:tientului. Trebuie precizat imediat ca aceasta se manifesta doar in eazurile de sensibilitate morala exacerb at a ; in alte eazuri ineon":' $tientul poate insista tot atit de ferm asupra ineompatibilitatii contrariilor. De regula inconi;:tientul se sltueaZ8. pe 0 pozitie eompensatorie in raport eu atitudinea e011i;:tiintei. De aeeea se poate spune ea visul presupune convingerile ;;i dubiile specifice unei eon~tiinte teologlce de
113. 13.1 13.1 113. 113.

- 76-

observanta protestanta. In pofida acestei limitari a \'a1abilitatii sale 1a un domeniu restrins visu1 isi demonstreaza' clar superioritatea. Sensul sa~ apare,' in mod adeevat, exprimat ca opinia ~i voeea unui magician Intelept, mult superior in toate privintele' eon~tijntei visatoru1ui. Magicianul este sinonim eu batrinul inte1ept care are relatii de filiatie directa cu figura 9amanuiLii din societa.tile primitive. El este, ea ~i anima, un demon nemuritor care strapunge intunecimea haotica a simplei vieti ell lumina sensului. El este iluminatul, invatatorul 'Ii maestrul, un psihopomp, a earui personifkare nu a putut fi evitata nid de iconoclastu1 Nietzsche( care I-a incarnat in Zarathustra, un spirit superior al unei epoci aproape homerice, transformat in purtator ~i vestitor a1 propriei iluminari ~i extaz "dionisiace". Este adevarat ea peniru e1 Dumnezeu era mort, dar demonul intelepdunii s-a transformat pentru el intr-un dub1u intrupat, al;>a cum spune : Atunci, dintr-o data, prietena! unul a devenit doi - lar Zarathustra m~-a treeut prin fat a * ... Pentru Nietzsche, Zarathustra este mai mult riecit 0 figura poetica, este 0 marturisire involuntara. Viata sa a fost 0 ra.tacire in intunecimile indepartarii de Dur'.1nezeu, ale deere9tinarii 9i de aceea i-a aparut revelatorul ;;;iiluminatorul ea izvor vorbitor al sufletului sau. De alei provine limba hieratica din A$a gTait-a ZaTathus[;Ta, c:'lei acesta este stUul arhetipului spiritului. Prin trairea acestui arhetip modernul experimenteazEl modalitatea straveche a gindiriica activit ate autonoma al carei ooiect slntem. Hermes Trismegistos sau Thoth din literatura ermetiea, Orfeu, Poimandres ~i 'Inruditul cu aeesta Poimen a1 1ui Hermas ** constituie alte formulari ale aceleia~i experiente. Daea numele de Lud Sils-lVlaria lrl Lieder des Prinzen V ogelfrei, p. 360. In original, versurile lui Nietzsche suna in felul urmator : Da, p16tzlich, Freundin ! wurde Eins zu Zwei _ Und Zarathustra gieng an mir vorbei... H Reitzsenstein considera Pastorul lui Hermas drept 0 scriere cre::;tina concurenta fata de poimandres. 77 -

fer nu ar avea 0 indircatura peiorativa, el ar fi foarte potrivit pentru acest arhetip. De aceea m-am multumit s.3.-ldenumesc arhetipuL batrinului intelept sau arhetipul sensuLui. Asemeni tuturor arhetipurilor, f?iacesta dre un aspect pozitiv f?iunulnegativ. Cititorul poate gasi 0 prezentare amanuntita a dualitatii "batrinului intelept" in eseul meu intitulat FenomenoLogia spiritului 'Tn basm. Cele trei arhetipuri discutate pina acum .- umbra, anima f?ibatrinul intelept - apar personificate in experienta nemijlocita. In dezvoltarile anterioare ami prezentat premisele psihologice generale necesare pentru ca ele sa fie experimentate. N-am putut oferi insa decit simple rationalizari abstracte. Mult mai sugestiva ar fi fost a descriere a pracesului af?a cum se manifesta in cxperienta nemijlocita. In cursul acestui praces arhetipw'ile [ipar ca persoane ce actioneaza in vise f?i fantasme. Procesul insu~i se desfa~aara in cadrul unui alt tip de arhetipuri pe care Ie-am putea denumi in general arhetipuri ale transformarii (Wandlung). Acestea nu mai sint persoane ci situatii, locuri, mijloace, cai tipice etc. care simbolizeaza respectivul fel de transformare. Ca f?i persoanele, aceste arhetipuri sint adevarate simboluri care ~u pot fi interpretate nici ca () 11 !l s a (semne), nici ca ale~ gorii. Caracterul de adevarate simboluri deriva din lll.ultitudinea sensurilor, din profunzimea, din inepuizabilitatea lor. Principiile fundamentale, acele up X 1, ale inconf?tientului sint, datorita bogatiei lor, indescriptibile, de:;;icognoscibile. Judecata intelectuala caut. intotdeauna univocitatea f?i in felul acesta rateaza esentialul, cad ceea ce corespunde eel mai bine naturii lor este plurivocitatea, bogatia aproape de necuprins a relatiilor, care fac cu neputinta formularile univace. In plus, ele sint paradaxale, asemeni spiritualui la alchimi:;;ti.:are trece drept "senex et iuvenis simul". Cine dore:;;te sa-f?i faca 0 idee despre procesul sim balic poate apela la seriile de imagini din alchimie de:;;i simbolurile acesteia sint mai ales traditionale, chiar daca, adesea originea ~i semnificatia Ie este obscura.. Din
1: CL

78

cultura orientului cele mai bUne exemple sint : sistemul ch~kren .t.antric *sau sistemul nervos mistic din uga cIlllieza. "'''' Dupa toate aparentele, seria de imagini a tarotului reprezinta vestigii ale arhetipurilor transformarii, idee ce mi-a fost confirmata de 0 expunere lamuritoare aprofesorului R. Bernoulli. *** Procesul slmbolic este 0 traire in imagini $i a imaginii. Dezvoltarea sa are de regula 0 structura enantiodromica, asemeni textului I Ching, ;;i constituie un ritm 21 negarii ;;i afirmarii, al pierderii ;;i .'11 ci;;tigului, al luminil ;;i intunericului. Ineeputul sau este aproape intotdeauna 0 infundatura sau aIta situatle eritiea. Scopul sau este, in general vorbind, iluminarea sau eon;;tiinta s:lperioara prin care situatia initiala este ridicata pe 0 trenpta mal inalta ~i clepa:;;ita. Din punet de vedere temporal, procesul poate fi foarte concentrat, manifestindu-se 1ntr-un singur vis sau intr-o singura traire, sau foarte diluat, intinzindu-se pe luni sau ani, functie de natura 8ituatiei initiale, a inclividului angajat in proees sau a scopului de atlns. Desigur, bogatia simbolica vanaza considerabil. De:;;iinitial totul este trait la nivelul imaginii, adiea simbolic, nu este totu:;;i vorba de pericole de mucava, ci de riscuri reale, care pot determina un destin. Principalul pericol consta in neputinta de a rezista fascinatiei arhetiDurilor, ceea ce se intimpla mai ales atunci dnd' imaginil~ arhetipale nu sint contientizate, In cazul in care exista 0 predispozitie psihotica se poate intimpla ca figurile arhetipale, carora oricum Ie este proprie, in virtutea numinozitatii lor naturale 0 anumiUi autonomie, sa se elibereze de controlul con:;;tiintei:;;i . sa ajunga la deplina independenta, adica sa produca fenomene de posedare, Bolnavul posed at de anima dore:;;te sa setransforme prin autocastrare intr-o femeienumita Maria sau se teme ca i se va impune a:;;aceva cu lorta. Un exemplu pentru aceasta 11 constituie cunoscutul Schre:>

Avalon (Editor),]he

Serpent POWer.

hlen

*' Rousselle, Seelische Fiihrung im lebenden Taoismus *** Bernoulli, Zur Symbolik geometrischer Figuren "lna Za-

- 79-

ber. * Bolnavii descopera adesea 0 intreaga mitologie a animei cu numeroase motive arhaice. Un caz de acest tip a fost publicat la vremea sa de Nelken. * Un aJt pacient ~i-a descris ~i comentat singur simptomele bfr-o carte. *** Amintesc aceste cazuri pentru ca exist~1 oameni care sustin ca arhetipurile sint propriile mele naluciri. Ceea ce in psihoza se manifesta brutal, in nevroza ramine ascuns intr-un plan secund, influentind nu mai putin viguros con~tiinta. Cind analiza ajunge la iundalul con~tiintei, ea descopera acelea~i figuri arhetipale care anima delirul psihoticilor. Last not least, numeroase documente literar-istorice demonstreaza ca este vorba de forme ale imaginarului care se manifesta practic pretutindeni, ~i nu de produse ale psihozei. Aspectul patologic nu consta in existenta acestor reprezentari, ci in fenomenul de disociere datorita caruia con~tiinta ilU mai poate controla incon~tientul. De aceea in toate r.'3Zurile de disociere este necesara integrarea incon~tientului in con~tiinta. Este vorba de un proces sintetic pe care I-am denumit "procesul individuatiei". Acest proces corespunde de fapt cursului ;latul'al al vietH prin care individul devine ceea ce a fost de la inceput. Intrudt omul are con~tiinta, 0 astfel de dezvoltare nu se petrece linear, ci cunoa~te numeroase variatiuni ~i perturbari generate de abaterea con~tijntei de la baza instinctuala arhetipala. De aici rezultEi n'2cesitatea sintezei celor doua pozitii, sinteza care inseamn8. psihoterapie chiar petreptele cele mai primitive, unde apare sub forma riturilor de reconst~tuire (Wieclerherste-, llungsriten). Ca exemple pot fi date indentificarile retrospective ale australienilor cu stramo~ii perioadei a1cheringa, identificarile cu fii soarelui la populatiile '1aospueblo, apoteoza soarelui din misterul lui Isis la Apuleius etc. Metoda terapeutica a psihologiei complexe consta,
i<

* Denkwiirdigkeiten eines Nervenkranken. ** Analytische Beobachtungen ilber Phantasien

eines

Schi-

zophrenen. *.* Custance, Wisdom, Madness and Folly.

80 .:-

pe de 0 parte, tocmai in con~tientizarea dt mai deplina a continuturilor incOri~tiente constelate ~i, pe de aItEl parte, in sinteza acestora eu con~tiinta prin intermediul actului cognitiv. Dar pentru ca omul civilizat este caracterizat de 0 mare disociabilitate si se foloseste de ea in mod constant cu scopul de a evit~ toate risc~lrile 120sibile, nu este sigur ca actul cunoa~terii va fi urmat de comportamentul eorespunzator. Dimpotriva, trebuie sa anticipam manifesta lipsa de eficienta a cunoa~terii ~i in consecinta sa-i dam 0 utilizare adeevata. De regula, cunoa~terea singura nu ajuta ~i niei nu constituie prin ~ine o forta morala. De abia in astfel de cazuri devine clay In ee masura vindecarea nevrozei este 0 problema morali"l. Deoarece arhetipurile sint relativ autonome, ca orice continut numinos, ele nu pot fi integrate exclusiv rational, ci au nevoie de un proeedeu dialectic, adica de 0 adevarata eonfruntare, care imbraea adesea forma dialogului, realizindu-se astfel nedeliberat definitia alchimidi a meditatiei : ~~colloquiumcum suo angelo bono", dia1.ogul interior eu ingerul sau bun. * De obicei acest proces. are 0 desfa~urare dramatica, cu multe peripetii. El se exprima in simboluri onirice sau este insotit de asHel de simboluri, inrudite eu acele "representations collectives,'1 care sub forma motivelor mitologiee au intruchipat dmtotdeauna transformarile suflete;;ti. * * Limitele unei prelegeri nu-mi permit sa ma refer la mai multe exemple de arhetipuri. Le-am ales pe acelea care joaca rolul principal in analiza unui incon~tient masculin ~i am incercat sa schitez procesul de transform are psihica in cadrul caruia se manifesta. In intervalul care s-a scurs de la prima publicare a acestei expuneri, um,.. bra, anima ~i batrlnul intelept au fost reluate ~i tratate pe larg impreuna cu figurile corespunzatoare ale inccll'l.~tientului feminin in studiile mele referitoare la simbo* ** cUung.

Rulandus, Lexicon alchemie (articolul meditatio) Lamuriri suplimentare in lucrarea mea Symbole der Wan-

- 81-

listica sinellli *, iar procesul individuatiei, in relatia sa cu simbolistica alchimica, a fost supus unei cercetari mai aprofundate. **

COMENTARIILE

$1 NOTELE TRADUCATORULU1

Ub exemplu de analiza arhetipala

colecUl', CUbeI' Studiul Desp1'e Qrhetipu1'ile incon$tientului die Archetypen des kollektiven UnbewuBten), publicat mai intii in 1935 (Eranos-Jahrbuch), apoi, prelucrat, in 1951 (Psychologische Abhandlungen IX) ~i preluat in 1971 in volulnul IX al editiei operelor complete ("Halter Verlag), este important nu Dumai pentru ca prezinta ~i descrie amanuntit cite';;1 drhetipuri de prim ordin, cum ar fi "umbra", "anima" ;;i "arhetipul sensului", dar ;;i pentru di schiteaza ;;i ilustreaza prill. apJica1;ii cclnceptia lui Jung asupra fenomenu1ui religios. Faptu1 (Ie a ,e mi$ca simultan in planul teoriei ~i in p1anul materialului empiric pe temeiul caruia a fost edificati"i sau asupra caruia S2 aplidi aceasta constituie 0 trasatura definitorie a gindirii jungiene. Fiind vorba doar de 0 schita a unei interpretari arh2t:pele a religiei, cititorul va simti desigur nevoia unor completari care sa asigure 0 lJ1telegere deplina. Referiri 1a re1atia dill.tre a1 hetipuri ;;i fenomenul religios, la perspectiva psihologiei compJ.ex2 sau analitice asupra religiei, la functia simbolului religios sau Ja urmarile saracirii simbolisticii religioase in lumea contemjJorana potfi intilnite in toate lucrarile mai importante dIe lui Jung, dar mai ales in studiile: Psihologie $i religie (1942;'1047\ Incercare de interpretare psihologica a dogmei trinitiijii (1942' 1948),Simbolul t1'ansfo1'marii in litu1'ghie (1942/1954), precum ;;i in. celelalte lucrari grupate in volumul XI al editiei Walter 5ub

titlul generic al primului interpretare arhetipala a prezentat cititorului roman numai la asigurarea unei

studiu~ Amplificarea element:;lor de religiilor continute in amplul eseu in volumul de fat a va contribui nu comprehensiuni adecvate a pUl1ctlllui

* Aion Untersuchungen 2U1' Symbolgeschichte. ** Psychologie und Alchemie.--

- 82-

de vedere jungian, dar :;;i la invalidarea etichetarii de "misti~ cism" care, in necuno:;;tinta de cauza, i se aplica perseverent. Desi insuficiente pentru a judeca orientarea activltatii unni cercetator, profesiunile de credinta nu sint, chiar luate in sine, lipsite de semnificatie, reprezentind in orice eaz idealul a carui realizare 0 urmarirn in opera. $i intrucit ele nu figu1'eaza in studiul pe eare-1 prefatam, vom prezenta citeva dintre eele mai eoncludente aflate in alte luerari. In studiul p1'ogramatic psihologie $i reZigie, Jung de clara fiitra eehivoc ca atitudinea sa in fata religiei este una de om de ~tiinta: "Int1'ucit sint medic ~i specialist in neurologie ~i psihiatrie, punetul meu de plecare nu este credinta, ci psihologia Iui homo religiosus, adica a omului care trateaza cu atentia cuvenita aeei factori eare-l influ~nteaza pe el ~i situatia sa' generala". Cum era - de G~teptat, aportul jungian la intelegerea religiei se va a1incenta p1'ecumpanitor din practica psihoterapeutu1ui: "Contribu~ia mea la problema religiei provine exclusiv - afirma medicul E'lvetian subestimind rolu1 uria~ei sale culturi umaniste - din expe-. rienta mea praetica cu bolnavii cit ~i cu a~a-zi~ii oameni normali"(p. 6 in GesammeZte Werke, vol. XI, Editura Walter} Pentru a evita repetarile inutile, vam mai reda un singur pasaj care ilustreaza pregnant deta:;;area lui Jung de 0 pozitie partizana pro sau contra, situarea sa din perspectiva ohiectivitatii stiintifice, In Aion, lucrarea dedicata analizei simDolurilor tinuia dintre cele mai impartante arhetipuri - ilrhetipul sinelui -, Jung i~i va preciza de la inceput atitudinea eu scopul de a-I preveni pe eei care err putea fi dezamagiti de reducerea figurii Iui Cristos la rangul de simbo1 a1 sine1ui: "Ci:titorii mei nu trebuie sa uite nici un moment ca nu urmaresc exprirnarea unei credinte sau elaborarea unoI' sc1'ie1'i en tendinta, ci incerc sa reflectez asupra modului in care con$ti~ inta moderna ar putea inte1ege anumite lueruri." (p. 10, in G.\V., vol. IX, 2). Fata de diversele orientari din cadru1 psihologiei religiilor, concept-ia 1ui Jung se individua1izeaza prin aceea ea vede escnta t1'airii 1'eligioase in raportarea la arhetip. Religia, religiosul, divinul ~i clemonieul etc. trebuie intelese, sust-ine Jung, ]lrin referire la acele forte ale psihismului p1'ofund care sint arhetipurile. AsHel, intr-o cunoscuta luerare de maturitate -- Psiho20gia transferuZui (Psychologie del' Dbertragung, 1946) - .fung define~te suceint religia ca ,,0 atenta luare in considerare a fort-elor incon:;;tientului care-:;;i fac simtita prezenta ~i a carol' desconsi?erare nu este lipsita de perico1". (p. 208 in G.W., vol. ~VI). \'ariatiunile de formulare nu ne VOl' impiedica, sa 1'8'gasim aceea~i idee in majoritatea lucrarilor jungiene carE; abordeaza fenomenul religios. Fortele incon~tiente pe care Ie are in vedere psihologu1 elvetian sint desigur arhetipurile. In repetate rinduri Jung afirma ca zeii sint de fapt simboluri arhetipale, personificari ale fortelor suflete~ti profunde. Chiar in textul studiului de fata intilnim 0 echivalare cxpre,sa a ze;lor cu arhetlpunle (p. 23). In eseul Wotan ideea cste re":'

- 83-

luahi cu simultana vizare polemica a teologiei :;;i iluminismului rudimentar: "Intrucit zeii sint indiscutabil personificari ale fortelor sufletesti, aUt afirmatia ca au 0 existenta in sine meta:hzica, cit :;;i'opinia ca sint simple nascociri contraria,zii intelectul", (D, 209, G.W., vol. X) Jung nu va ezita sa analizeze din aceea~i perspeetiva :;;i ere:;;tinismul. lata un pasaj concludent din prefata scrisa de ginditorul elvetian pentru cartea iui V. \\1hite God and the Unconsciounes (1952) : "Pentru a da un exemplu sa lu8.m termenul de Dumnezeu. Teologul va consideret ca prin acesta este desemnata fiinta absolut metafiziea. CercetaUIl'UL\1j empiric nici nu-i treee prin minte 0 asemenea idee, care i 5e pare inaeceptabila '?i vede in e10 simpla forma. de exprimare :-;i eel muIt motivul arhetipal care predetermina astfel de exprimari. Pentru el, DUD1nezeu poate insemna Jahve, liHah, Zeus, Shiva sau Huizilopochtli. Atributele divine ale atotputerniciei, atotstiintei sau eternitatii etc. Ie considera enunturi care insotesc: ell' mai
mica

san mai mare regularitate,

arl1etlpul

Cd

sin---l-

ptome sau sindromuri" (p. 331 G.W., vol. XI). Arhetipul simbolizat de imaginea lui Dumnezeu este'lrl1etjpul totalita~ii psihice - sine1e (das Selbst). In Ai,m Jung explica de ce sinele este simbolizat prin imaginea divinitiitii: faptul ar proveni din caracterul numinos (fD,scinant, aC8paranl~" al totalltEitii psihice in calitate de arhetip : .,trairi1e, visele ~i '1:ziunile de acest tip [ale totalitatii psihice] sint de fapt fascinante s1 impresionante si resimtite spontanca atare cl2 (~!Jnenil lipsiti de cuno:;;tinte' psihologice. De aceea nu estede mirare ca intelectul naiv nu distinge imaginea traitii de Durn nezeu, Prin urmarE~, acolo un de intUnim simboluri care trimit ]a totalitatea psihica; nu va lipsi nid eredinta naiva CB. "prin acestea este reprezentat Dumnezeu" (p. 209, G.W., vol. IX, 2' In alt loe, pentru a ilustra ideea de mai sus, Jung citc~c1Z.'l 0 veche definitie a Iui Dumnezeu, conform careia "Dumn0zeu este un cere a1 carui centru se afla peste tot :;;i a carui periferie nu este nicaieri", mandala (cercul) fiind unul din ~imbolurile geometrice ale sinelui. Daca Dumnezeu este 0 intrucl1ipare arhetipala, atunci r(>velatia nu poate fi altceva dedt izbucnirea inspre .~on~tiinta a straturilor abisale ale sufletului: "Revelatia este 0 deschidere a profunzimilor sufletului omen ese, 0 manifestare, deci in primul rind 0 moda1itate psihologica, ceea ce, dupa eum se :;;tie, nu spune nimie asupra insinelui sau. Ultimul se. afla dincclo de :-;tiinta." (Psychologie und Religion, p. 71, G.W.) Dogma creS;tina in totalitatea ei poate fi considerata un simbol rezult:u din prelucrarea treptata de catre con:;;tiinta, prin intermediul concepte10r mo:;;tenite de la antichitatea greco-romana, a arhetipsihoZogict'i. a dogpului totalitatii, aflam din studiul Interpretare mei trinitatii. Tot aici este tratata :;;i finalitatea dogmei trinitatii: "din aceasta [necesitatea sufletului incon:;;tient] ~~a nascut cu ajutorul gindirii umane simbolul trinitar care era menit sa .serveasea drept formula mintuitoare a totalitatii pentru ~mfIetul aflat in transform area impusade epoca", (p. -177, G.W.,

- 84-

vol. XI) Cu citeva pagini mai inainte JungariHase di triada siinbolizeaza procesul de desfa~urare al unitatii (Dumnezeu). De asemenea, liturghia este un rit care simbolizeaza pro'~esul psihic denumit de Jung individuatie: "iA~a cum pe treapta arhaica a viziunii lui Zosimos homunculus este transformat in pneuma ~i prin aceasta inaltat, tot astfel misterul eu-::inristiei transforma suflEtul omului empiric, care este doar 0 parte (!in sine' insu~i, in totalitatea sa, exprimata simbolic de Cristos. De aceea, liturghia poate fi denumWi rit al procesului individuatiel" (Vas Wandlungssymbol in der Messe, p. 299, C.W., vol. XI) Cititorului familiarizat cu interpretarile psihanalitice ",~e 1'eligiei nu-i va fi scapat frapanta asemanare intr~ viziunea lui Freud ~i cea a lui Jung asupra religiei. Ca ~i Freud, Jung vede in zeitati proiectari ale continuturilor incon~tientului. Desigur, inrudirea de atitudine dintre Freud si Jung nu implica identitatea, ci presupune, chi aI', diferenta.' In timp ce pentru Freud zeii sint proiectari ale continuturilor jncon~tientului personal, ale situatiilor ~i personajelor copilariei, pentru Jung continuturile incon~tentului colectiv - arhetipurile - sint acelea C2,re apar transfigurate in zeitati. Neinsemnata la prima vedere, dc,osebirea este, cum yom vedea, bogata in consecinte. Sa com:emnam deocamdata ca situarea lui Jung pe pozitii1e unei consecvente psihologii abisa1e a religiei ii va aduce din parteD tC010gilor invinuirea de "psihologism". De~i cercetatoru1 elvetian a respins constant calificarea glrldirii sale drept psiho1ogism, calificare pe care a consicleratcQ pe deplin indreptatita in cazu1 freudismului sau adlerianismuIUi, din punctul de vedere al teologiei diferentierHe subtile avansate de Jung sint lip site de importanta. Este adevarat ca pentru filosofie reducerea reprezentarilor religioase la vointa de putere (Adler) sau la instinctul sexual (Freud) difera de reducerea acelora:;;i reprezentari la arhetip, daca acesta din urma este conceput, a:;;a cum adesea lasa sa se inteleaga texte1e jungiene. ca spirit :;;i nu ca suflet. In acest cadru, interpretarea 8:1'hetipa1a a religiei nu este psihologista, nu reduce 0 manifestare spirituala la ceva de aHa natura (sufleteasca). Insa teologia pllne pe acela:;;i plan toate interpretarile psihologice ale religiei ih masura in care acestea neaga existenta metafizica sau mai bine spus metapsihicii a lui Dumnezeu. Pe dep1in con~tient de inrudirea dintre psihGlogism 9i ateism (considerat ~i el 0 pozitie extrema), Jung a incercat sa demonstreze ca explicarea arhetipalii a religiei nu-i rape~te orice su,port ontic. Cel mai semnificativ in acest sens ni se pare pasajul conex interpretarii liturghiei ca un simbol a1 procc;;ului individuatiei: "Cind ~tiinta critica se men tine pe pozitia ca, 0 opinie, 0 adeziune sau 0 credinta nu presupun un alt fapt real dedt unul psihic, trebuie avut in vedere ca astfel nu se na~te un simp1u nimic, ci este exprimata 0 realitate psihica, :;;i :mume aceea care in mod empiric constatabil se afla la baza credirr~

- 85-

'tei sau ritualului." (Das Wandlungssymbol in der Messe, p. 271, G,W., vol. XI) La intrebarea daca in spatele acestei realitati psihice se mal afla 0 alta realitate, metapsihica, Jung refuza sa dea vreun raspuns, considerind ca acesta ar depa;;i cadrcle stiintei, cad despre credinta stiinta aUt poate afirma - ca cste Un fen omen psihic. Pe aceeasi linie Jung sustine in aIt loc ef, psihologia nu numai ca nu distruge religia, ci ca este ,;ingura cale pentru europeanul unei lumi desacralizate de a intdege div'2r,::;enta intr-un fel religia, Desigur este 0 comprehensiune fata de credinta: "Pentru intel<?gerea religiosului existtl 2st.'l.zi doar calea psihologiei ;iata de ce ma straduiesc sa retopes~ formele fixate istoric si sa Ie convertesc in aspecte ale experil"ntei nemijlocite. A regasi puntea care uneste dogma cu cxperienta nemijlocita a arhetipurilor constituie fara indoiala 0 intreprindere dificila, insa cercetarea simbolurilor naturale ale inconsti'entu1ui ne ofera materia1u1 de constructie necesar penL'u aceasta". (Psychologie und Religion, p, 98, G.\V., vol. XI) Daca prin interpretarea religiei ca una din formele siml:olice de rnanifestare ale inconstientu1ui colectiv Jung se inscrie in orientarea iluminista, prin modul in care trateaza functia religiei e1 se detaseaza de unele excese ale iluminismului, pe care Ie considera inevitabile, Primul consta in contestarea oridirei existente lui Dumnezeu "pentru ca tronul lui Dumnczeu TIU a putut fi descoperit in sistemul galactic" (studiUl citat, p. 93). Celalalt exces il reprezinta psiho1ogismul de nuant,q freudiana sau ad1eriana, care desi recunoaste existenta psibica a lui JJumnezeu vede in ea 0 simpla iluzie in spatele careia se ascunde instinctul sexual sau vointa de putere, iluzie sortita, ca ,mice iluzie, destramarii. Aceste idei exprimate tot in studiul Psihologie ~i religie vizeaza in primul rind cartea lui Freud Vii,torul unci iluzii (Zukunft einer Illusion). Pentru Jung funci,b ,religiei deriva din sorgintea ei arhetipala. Ca expresie sirnbolic5 a, unor structuri psihice perene, religiei nu-i revine doar 0 func-tie tranzitorie, ci una permanenta - aceea de a mijloci cornu0 nicarea dintre inconstientul colectiv si constiinta, ceea cc transforma intr-un adevarat sistem terapeutic. Din punct de vedere psihic, simbolurile arhetipale, printre care si relig;a, fac ,posibila canalizarea energiei inconstientului colectiv spre con~tiinta. Absenta simbolurilor arhetipale mijlocitoare genereaza nevroze sau chiar psihoze, 'precum si alte perturbari ale vietii spirituale si sufletesti. , Unul din cele mai semniflcative pasaje referitoare la functia terapeutica a simbolurilor arhetipale il intilnim in Aion: ,~Dupa cum se stie, aperceptia este imposibila in absenta unor TIotiuni preexistente. Multe tulburari nevrotice se explica prin 'ilceea ca anurnite continuturi inconstiente care au fost conste)ate nu au putut patr'unde in constiinta din cauza lips(~i unor notiuni apereeptive. lata de ce este deosebit de important .sa Ii s'e' povesteasca copillor basme si legende iar adultilor sa li 5e 'tr'ansmita notiuni religioase. Toate acestea sint simboluri instr,umentale cu ajutorul earora eontinuturile inconsti~nte ~int

-86-

prelucrate de con~tiinta pentru a fi interpretate 9i integrate. lri lipsa lor, energia arhetipurilor, adesea considerabila, se indrea'pta spre continuturi con9tiente neinsemnate 9i Ie ridica Intensitatea pina la nivele patologice. Astfel se nasc fobiile 9i obsesiile, in aparenta lip site de temei, precum. 9i ideile tensinnate, idiosincrasiile, reprezentarile hipocondriace sau perversitatile intelectuale, care se pot manifesta social, religios sau politic". (p. 182, G.W" vol. IX, 2). In traducerea la care se refera aceste comentarii utilitatea psihidi a simbolurilor religioase este ilustrata prin cazul lui Niklaus yon FlUe, Datorita lor, tniirea originara a arhetipului totalitatii, care, dupa toate incliciile a fast inspaiminUitoare, a putut fi integrata in con9tiin~ii, in "fru111osu1corespondent sensibil al ideii trinitatii", iar echi:ibrul psi hic al calugarului restabilit .. Daca interpretarea arhetipala a religiei i-a determinat pe teologi sa-l invinuiasca pe Jung de psil1ologism, in fapt un eufemism menit a escamota acuzatia mult mai dura de ateisriJ, aprecierea din aceea9i perspectiva arhetipala a functiei religiei i-a determinat pe reprezentantii unui iluminism extrem, lipsit de capacitatea de a intelege nuantele 9i clisocierea subtila 'a punctelor de vedere, sa-l eticheteze pe ginditor1.1l elvetian dn:pt "mistic", In legat1.1ra cu aceasta acuzatie se impun do1.1aprecizari. J1.1decatile emise de Jung asupra functiei terape'ltice a religiei n1.1 constit1.1ie 0 inconsecventa in raport c1.1interpretarea arhetipala privitoare la esenta religiei, ci 0 prelungin; a eL Tocmai pentru ca religia este un simbol arhetipal, functh pc care a are de indeplinit din punct de vedere psihic - dceea. cie a stabili 9i mentine comunicarea dintre incon9tientul colectiv 9i con9tiinta - este tot atit de perena ca arhetipnrile. Nevoia de simboluri arhetipale il determina pe europeanul a dir1.1l religie s-a yzat sa Ie caute in religiile proaspete 9i exotice ale orient1.1l1.1i. In al doilea rind, consideratiile jungiene as1.1pra func1;iei religiei sint riguros circumscrise perspectivei psihologicc. Psihiatrul 9i psihologul elvetan nU-9i depage9te nici un moment competentele pentru a se pronunta as1.1pra rolul1.1i social, politic 9i ideologic j1.1cat de religie. De-a lungul intregii activitati J1.1ng a treb1.1it sa se explice neincetat pentru a demonstra ca pozitia sa nuantata daratit de incomoda - un adevarat tertium datur intre "psihologism" 9i "misticism" - este cu putinta.

1. Constelatia berbecului 2. Mandala - cere, in sanscrita -- constituie in vzzmnea 1ut Jung unul din principalele simbo1uri geometrice ale sinellli _ arhetipul totalitatii psihice, arhetip integrator $i totaZiz'ator Care inglobeaza atit con$tiinta c1t $i incon$tientul. Formatiune grafted de mare complexitate in culturile traditionale asiatice, unde estc utilizata in praeticile rituale, mandala apare freevent in vise, sau. in 1:iziuni,in cazul anumitor stari conflictuale, al sChizofreniei,

- 87-

pre cum $i pe parcursul procesului psihoterapeutic. Functia psihicii a mandalelor este una de organizare, ordonare a continuturilor psihice. 3. Persona este, dupa cum reiese din studiul Relatiile dintre eu 1)i incon1)tient, 0 dimensiune colectiva a personalWit,ii individuale. P. consta din numele, f01'matia, titlul, functia, 1'olul individului, pre cum $i din opinia celorlalti despre el. In calitate de fo1'matiune de compromis intre individ $i ci1'cumstantele sociale in care traieite, p. este 0 realUate secunda, car:, mai muZt ascundc decit dezvaluie personalitatea individulHi. Ca fatadii socialii, p. reprezinta 0 dimensiune a eului. 4. Din numeroasele referiri la Shatten, nu intotdeauiw pe deplin concordante $i univoce, reiese ca prin acest termen Jung desemneaza latura negativa a personalitatii, nerecunoscutii $i neacceptatCi de con.~tiinta. De aici $i denumirea care $i in traducere romaneasca ramine la fel.de sugestiVii - umbra. De# in prezentul text 1L. este tratata ca arhetip, in ansamblul operei lui Jung relatia u. cu incon$tientul personal ramine insujicient lamurita. Citam in continuare una din definitiile 11., semnificativa atit pentru acceptia pe care i-o confera lung cit -5.i pentru relatia sa cu incon.~tientul personal: "Prin umbra znteleg partea negativa a personalitatii, suma insu$irilor ascunse, dezavantajoase, a functiilor insuficient dezvoztate $I a contimliurilor incon$tientului personal" (Uber die Psychologie des Unbe',vuBten, p. 71, G.W., vol. VII). Or, prin esenta, incon$tientul personal (de sorginte ontogenetica) este diferit de incon$tientlLl ('0lectlu (de sorginte fiZogenetica), sediul arhetipurilor. 0 azta problema ramasii in suspensie este cea a relatiei dintre '11. $i rmima un aZt arhetip tratat in studiul de fata. Ambele au in comun trasiituri importante care fac dificila diferentierea lor Msritrl mention ate aici $i intruchiparile cuZturale ale U.: diaueluZ, l\/lefisto, anti crist. Relatia dintre eu $i u. este smboZizata de relatia dintre Faust $i Mefisto. 5. "Dominatele" reprezinta 0 aZta denumire folostta de Jung pentru a desemna arhetipurile. Frecventa aparifiei acestu s;nonim este 1'elatiu redusa. 6. Indiuiduatia este procesul psihic care de obice: se decZan!5eaza spontan $i se desfii$oara incon$tient. EI po ate Ii insa $i provo cat de psihoterapie. Ca proces teleologic, i. uizca?'a 1'ealizarea personalitatii psihice totale, integrarea con$tientului. si incon$tientului intr-un ansamblu functional, reaZizarea arhetipul'ui sinelui care exista in fiecare ca posibiZtate. 7. In a doua parte a creatiei sale, Jung Cl considered sinele' (das Selbst) drept arhetipul cel mai important. S. este arhetip1l.1 totalitiitii psihice integrate. A se vedea $i nota nr. 2.

8. L1Lca,

16, 11-13.

DESPRE ARHETIP CD 0 SPECIALA CONSIDERARE A CONCEPTULUI DE ANIMA

De~icon~tiinta contemporana pare sa fi uitat deja ca a existat cindva 0 psihologie neempirica, totu~i asUizi atItudinea dominanta este asemanatoare acelei atitlJdini a trecutului care identifica psihologia eu 0 teorie asupra psihicului. Lumea academica a avut nevoie de acea rcvolutie drastica in planul metodei, revolutie initiata de Fechner~' 1?i\Yundt **, pentru a intelege ea psihologla este un' domeniu empiric 1?inu 0 teorie filosofica. MateriaJismul in ascensiune de la sflr;>itul seeolului al XIXlea nu a acordat vreo importanta faptuiui ca 0 existat cindva 0 "psihologie bazata pe expE;rienta" *** d'ireia ii datoram descrieri 'inea utile. Amintesc in acest sens daar cartea doctarului Justinus Kerner Vizio1WTa din prevorst (1846). Orientarea nou aparuta a unei ill'2todologii ~tiin* Elemente der Psychophysik. ** Grundzuge der physiologischen Psychologie. *** De exemplu culegerea Dr. C.H. Schubert, Altes
{!Us

unit Neues

dem Gebiet der innren

Seelenkunde.

-89 -

tifice a anatemizat orice psihologie "romantic" descriptiva. A~teptarile exagerate ale acestei ~tiinte experimentale de laborator se reflecta deja in Psihojizica lui Fechner. Rezultatele ei actuale sint psihotehnica ~i 0 schimbare generala a punctului de 'led ere ~tiintific in favoarea fenomenologiei. .~ Insa deocamdata nu se poate afirma ca pllnctul de 'led ere fenomenologie a fost acceptat de toata lumea. Teoria joaca inca pretutindeni un rol mult prea mare, in loc de a fi, a~a cum s-ar cuveni, inclusa in fenomenologie. Chiar Freud, a carui orientare empirica nu pDate fi pus a la indoiala, a transformat teoria sa, asociata metodei, intr-o conditie sine qua non, ca ~i cind ar i indispensabil ca fenomenele psihice sa fie vazute intr-o emumita lumina pentru a exista. Cu toate acestea, Ji'reud a fost acela care a deschis calea cercetarii fenomenelor complexe in domeniul nevrozelor, Orizontul deschis r'u a .depa~it totu~i limitele impuse de anumite concepte f{ziologice fundamentale, a~a incH s-a putut na~te impresia ca psihologia este un aspect al fiziologiei instinctelor. Aceasta limitare a psihologiei a fost bine venita pentru conceptia materialista de acum cincizeci de ani iarastazi, de~i avem 0 alta imagine asupra lumii, situatia nu s-a schimbat radical. Se creeaza astfel llU nurnal ~vantajul unui "domeniu deliilllitat de lUcru", ci ~i pre,textul dezinteresului fata de ceea ce se petrece intr-un perimetru mai largo Astfel, intreaga psihologie medicala a trecut eu vederea faptul ca 0 psihologie a nevrozelor, cum este de pilda cea freudiana, ramine cu totul in aer in absenta unei fenomenologii generale. De asemenea, nu s-a tinut seama de faptul ca in domeniul nevrozelor Pierre Janet * a inceput, chiar inaintea Iui Freud, sa elaboreze 0 metodologie descriptiva,pe care nu a impovarat-o cu prea multe premise teoretice ~i filosofice. Domeniul strict medical a fost depa~it de descrierea biografica a fenomenului sufletesc reprezntata de opera princlpala a fi L'Automatisme psychologique; ques: Nevroses et idees fixes. 90 -

L Etat mental des HystJri-

losofului Theodore Flournoy, care. prezinta psihologia unei personalitati exceptionale. * Pe aceea~i linie se inscrie, ca prima incercare atotcuprinzatoare, lucrare::t cea mili importanta a lui William James Varieties of Religious Experience (1902). De la ace~ti' doi cercetatori am iDvatat sa inteleg esenta tulburarii psihice in cadrul i11tregului uman. Am practicat ani de zile psihologia experimentala, insa abia indeletnicirea intensiva cu nevrozele ~i psihozele mi-a aratat ca, oricit de dezirabile ar f1 determinarile cantitative, metoda calitativ descriptiva este indispensabila. Psihologia medicala a recunoscut ca faptele decisive sint extrem de complicate ~i ca pot fi surprinse doar printr-o descriere cazuistica. 1n88.aceasta metoda presupune Iibertatea fat a de prejudecatile teoretice. Orice ~tiinta a naturii devine descriptiva acolo uncle DU mai poate fi experimentaIa, fara ca prin aceasta sa inceteze de a fi ~tiintifica. 0 ~tiinta experimentala se autoanuleaza daca isi traseaza domeniul in functiede Conceptele teoretice. ~Sufietul nu se sfir$e~te acolo uncle inceteaza valabilitatea unei premise fiziologice sau de aHa natura. Cu alte cuvinte, in fiecare caz pe care-l abordam ~tiintific trebuie sa tinem in atentie totalitatea fenomenului sufletesc. Toate aceste consideratii sint indispensabile pentru tratarea unui concept empiric, cum este cel de "anima". lrnpotriva prejudecatii adesea exprimate ca ar fi yorba aid de 0 inventie teoretica sau - chiar mai rau - de pur a mitologie, 'trebuie sa subliniez ca "anima" este un concept pur empiric care nu urmare~te altceva dedt sa numeasca 0 grupa de fenomene inrudite sau analoge. Acest concept nu realizeaza ~i nu inseamna mai mult dedt conceptul de .artropode", care reune~te toate vietuitoarele cu un schelet extern chitinos, corpul 1)imembrele fiindu-Ie alcatuite din inele articulate. Astfel, 0 ~ntreaga grupa fenomenologica a primit un nume Prejudecatile mai sus numite provin, oricit de regretabil ar fi acest lucru, din ignoranta. Criticii nu cunosc fenome'nele in discutie, cad ele se afla in cea mai mare parte
Des Indes a la planide Mars 9i Nouvelles 'un cas de somnambulisme avec glosso/a/ie. observations
SIll'

-91-

dincolo de granitele unei cunoa~teri pur medica Ie, in .. tr41n domeniu al experientei general umane. Suiletul cu care are de a face medicul nu tine seama de rnarginirea cuno~tjntelor sale, ci se manifesta ~i reactioneazd la influent a provenind din toate domeniile exnerientei umane. Esenta sa nu se manifesta doar in plai1 r-erwnal, instinctual sau social, ci in fenomenul lumii 1n genere, ceea ce inseamna ca daca vrem sa intelegem "suJ'letul" trebuie sa includem lumea in ecuatia explicativa. Desigur, este nu numai posibil, ci ~i necesar sa delimitam, din motive practice, domenii de studiu. Totodati'i va trebui insa sa Ie insotim de constiinta limWirii. Dar ell dt fenomenele care 'confrunta pr.actica terapeutica slnt mai complexe, cu atit limitele ~i cunoa~terea trebuie sa fie mai largi. Cel care nu cunoa~te raspindirea universala ~i semnificatia motivului diadei (Syzygienmotiv) in psihologia primitivilor. * mitologie, istoria comparata a religiilor :;:1 in istoria literaturii, acela se va descurca cu greu in problematica pe care 0 implica conceptul de anima. Cuno:;:tintele sale referitoare lapsihologia nevrozelor Ii vor u~ura intr-o anumita masura intelegerea, insa abia 0 enomenologie generala ii va putea deschide ochii pentru semnificatia cazului individual ~i a deformarii patologlce. Contrar prejudecatii de generala raspindire ea ~)rincipala sursa a cunoa$terii omene$ti se afla in afara omului, ~i ca "nihil esse in intelectu, quod non antea fuerlt in sensu", cu totul remarcabila teorie a atomului emisa. in antichitate de Leucip $i Democrit nu s-a bazat pe observarea proceselor atomice, ci pe reprezentarea \,mitologica" a unor parti de infima marime, cunoscllte inca de Australia paleolitica drept atomi insufletiti "au pa.rticele infime animate. ** Istoricul vechii $tiinte a ndturii sau a vechii filosofii a naturii ~tie dt din sufletul ornului este proiectat in fenomenele exterioare necunoscute .
Insist iit despre "epouse Spencer stralia, p. 331 urm. special asupra samanismului cu reprezentarea sa celeste" (Eliade, Le Chamanisme, p. 80). and Gillen, The Northern Tribes of Central Auvezi f!i Crawley, The' Ideea of the Soul,. p. 87 'Ii

- 92-

Ponderea proiecUirii este in rapt atit de mare inch nu vom i niciodata in stare sa spun em cum arata 1n-sino1e lumii, cad sintem constrin~i, in procesu1 cunoa~terij, sa transformam procesul izic in- proces psihic. Dar cine ne garanteaza ca din aceasta transpunere se va na~te 0 imagine "obiectiva" a lumii cit de cit satisfacatoare '? AI' _trebui ca procesul fizic sa fie de asemenea un proces psihic. 1nsa de aceasta constatare ne desparte inca 0 distanta considerabila.Deocamdata trebuie sa ne multl1mim de bine de rau cu constatarea ca sufletul furnizeaz~ Clcele imagini ~i forme care fac cu putinta cunoa~terea ob!ectului. Conform consensului general, aceste forme slnt traGSmise pe calea traditiei, ceea ce ar insemna ca asti'izi mai vorbim inca despre atomi pentru ca, direct sau indirect, am luat cunostinta de teoria atomica a Iui Democrit Dar de unde a afiat ~cesta sau eel care a vorbit primul' despre cele mai mid elemente constitutive, despre atomi ? o asUel de idee i9i are originea in a~a numHele reprezentari arhetipale, care nu sint copE ale fel1omenelor fizice, ci produse o1'iginale ale factorului sufletesc. Ipoteza materiallsta, care vede in "suflet" 0 simpla p;isti~a a p1'oeeselor fizice 9i chimice, nu a fast confirmata. Dimpotriva, a multime de fapte demonstreaza ca sufletul traduce procesul fizic int1'-o succesiune de imaginf in care cu g1'eu mai putem recunoa9te procesul abiectlv. Ipoteza materialista este prea indrazneata 9i depi'i:';e9te ceea ce poate i accesibil experientei prin prezumtie ,.metafizica". Singura constatare legitima din punctul de vedere a1 nivelului actual al cunoa9terii noastre este ea nu cunoa9tem inca esenta psihicului. De aceea nu exista temei pentru a eonsidera psihicul ca ceva secundal' sau ca epifenomenal. Dimpotriva, avem motive suficiente de 8 ..1 considera - eel putin ipotetic - drept un factor suigeneris, 9i anume pina cind procesul sufletesc va putea fi reprodus in eprubeta. Incercarea alchimiei de .'1 produce piatra filosofali'i care trebuia sa constea din corpus, anima ~i spiritus, a fost respinsa cu ironie ca tinind de domeniul imposibilului; de aceea trebuie sa ne deb31'aslim 9i de consecinta logica a presupozitiei medieva1e, :;;i

- 93-

anume de prejudecata materialista referitoare 10. ,suflet, caci premisele ei nu sint demonstrate. Intrucit nu se va reu~i curind reducerea unor st0.fi suflete~ti complexe 10. 0 formula chimica, factorul wfIetesc trebuie considerat deocamdata in mod ipotetic co. 0 realitate autonoma cu 0 natura enigmatica. Aceasta in primul rind pentru ca el apare, conform experientei efective, co. esential diferit de procesele fizico-chimice. Nu ~tim in ce consta substantialitatea factorului sufJetesc, dar nu cunoa~tem nici substantialitatea obiectelor fizice, adica a materiei. De aceea, atunci cind considercl111 factorul sufletesc drept un factor de sine statator, de aiel rezulta ca exista un tip de viata psihica sustras:l ::trbitrarului inventiei ~i manipularii con~tiente. InstabiJitatea, superficialitatea, inconsistenta, ba chiar futilitatea anumitor fenomene suflete~ti sint caracteristice in prirflul rind pentru psihismul subiectiv, adica pentru eontinutudied. rile .con~tiintei, ~i nu pentru psihismul obiecti'!, pentru incon~tient, care constituie 0 conditie a priori pentru con~tiinta ~i continuturile ei. Incon~tientul este sursa ace lor influente determinante care. indiferent de mijlocire, produc in fiecare individ experiente :;;iplasmuiri imaginative asemanatoare sau identice. Una din dovezile cele mai puternice in favoarea aceS'tei idei este pa0.1 motivelor mitologice, pc care ralelismul universal Ie-am numit, datorita naturii lor de prototipuri., crhetipurL Am numit anima unul din aceste arhetipuri, care are o deosebita importanta practica pentru psihote:Cdpeut. Denumirea latina desemneaza un aspect care nu pJate Ii gindit in termenii dogmaticii cre~tine ~i nici in conceptele pe care ~i Ie-a facut filosofia des pre suHet. Cine dore~te sa-~i faca 0 reprezentare cit de cit concreta despre esenta a ceea ce desemneaza conceptul nostru, acela trebuie sa se adreseze scriitorului antic Macrobius '" sau filosofiei chineze clasice '""', unde anima (in chineza po
"I

Vas Geheimnis del' GoZdenen Blilte (1929), p. 49 ~i urm., Chantepie de la Saussaye (Ed.), Lehrlncch del' ReZigionsgeschichte I, p. 193 ~i urm.

* In somnium Scipionis. ** Wilhelm und Jung,

- 94-

~i gui) este gindita ca 0 parte feminina si htonid a sufletului. Ins a unui asemenea procedeu r~gresiv fi este asociat intotdeauna pericolul concretismului metafizic, pe care incerc pe cit posibil sa-l evit, dar caruia Ii cade vktima intr-o anumita masura orice incercare de prezentare intuitiva, Anima nu este un concept abstract, ci unul empiric, diruia forma pe care 0 imbraca ii este inerenta, neputind fi prezentat altfel decit prin fenomenologia sa specifica. Indiferent de argumentele pro ~i contra de ordinfilosofic, psihologia ~tiintifica trebuie sa considere viziunile transcendente prod use de spiritul uman i~ toate timpurEe drept proiectii, adica drept continuturi psihice pla* In lSsate ~i hipostaziate intr-un spatiu IT],etafizic. toria culturii, anima poate fi inregistrata in primul rind in diadele divine, in perechile de zei de sexe diferite. Acestea pot fi intllnite, pe de 0 parte in obscura rr,itologie primitiva ,,* iar pe de alta parte in speculatia filosofica a gnosticismului *** ~i a filosofiei chineze clasice, un de perechea cosmogonica este alcatuita din yang (principiul masculin ~i yin (principiul feminin). **H Despre aceste diade se poate afirma cu toata lini~tea ca sint la fel de raspindite ca barbatul ~i femeia. De aiel rezulta in mod firesc concluzia ca motivul amintit este inerent imaginatiei, astfel incH ea este determinata sa proiecteze, in toate locurile ;;i timpurile, acela;;i lucru. ***** Din experienta medicala ~tim_ca proiectarea este un proces automat, incon;;tient prin care un continut incon~tient subiectului este transferat asupra unui obiect, creindu-se impresia ea respectivul continut apartin(~ obiec* Acest punct de vedere se bazeaza pe critica cunoa~;terii realizata de Kant si nu are nimic de-a face cu materialisncu1. H Winthuis, Das Zweigeschlechterwesen bei den Zentralal1stTaliern und anderen Valkern. *** In special in sistemul valentinienilor. Vezi Ireneus, Adversus omnes haereses. **** I Ging. DGs Buch del' Wandlungen. ***'* Un mare numar de exemple instructive ofera a~a-numita filosofie alchimista ermetica din secolele XIV-XVII. 0 imagine relativ satisfacatoare ofera Symbola aureae mensae a lui Michael Maier.

- 95-

tului. Proiectarea dispare in momentul in care devine con~tienta, adica atunci cind continutul este recunoscut ca apartinind subiectului. * De aceea, cerul politeist al antichitatii a suferit 0 diminuare serioasa datoriUt viziunii exprimate pentru prima data de Euhemeros, ** conform careia zeii sint oglindiri ale caracterelor umane. Afirmatia ca diada divina nu este nimic altceva deeit pereche~ idealizata a parinWor sau aHa pereche umana (de indragostiti), care dintr-un motiv sau altul apare In eel', este foarte atragatoare. Aeeasta presupunere ar fi corecta daca proiectarea ar fi un proces coniitient. Putem presupune ca propriii parinti reprezinta pentru subiect persoanele cele mai cunoscute, cu aIte cuvinte persoanele de care subiectul este pe deplin con~tient. Dar toemai din acest motiv parintii nu pot fi proiect(}ti, cad proiectarea se aplica unui conti nut de care subieetul nu este con~tient, adica asupra unui continut care in aparenta nu-i apartine. Prin urmare, imaginea parir~.tilor nu poate aliment a proiectarea, intruclt tine de sfera con;;;tiinteL rnsB. in realitate tocmai imaginea parintilor ?ste ca care pare a fi eel mai frecvent proiectata, fapt 8tit de evident inert de aici s-ar putea conchide ca s1nt prciectate mai ales continuturile con~tiente. Cazurile de transfer in care pacientu1 este pe deplin con~tient C{l proecteaza asupra medicu1ui imaginea tatalui (sau shi21r imaginea mamei), precum ~i fantasmele incestuoase conexe pot ilustra eel mai clar aceasta. $i totu~i pacientul nu se elibereaza de urmarile proiectarii, de efectul transferului, adiea e1 se comporta ca ~i cum nu ar fi con:;;tient de proiectarea sa. De aceea trebuie sa admitern Cft a1<'ituri de fantasmele incestuoase existS. :;;iaIte continuturt
* Exista totu$i eazuri in care in pofida unei eon~tientizi:i.ri aparent multumitoare,aetiunea proiectarii asupra subiectului nu inceteaza, eu alte euvinte a$teptata eliberare nu se instaleaza. In astfel de eazuri intra in joe, dupa eum am (putut constata, $i alte continuturi importante, de$i inco$tiente. asociate purtD.-torului proiectarii. Acestea sfnt cele care intretin eficientCl p1'Oiectarii in aparenta con$tientizate ... ** A trait eu a,proximativ 300 de ani lnainte de Cristos. Vezi Block, Euhemere. Son livre et sa doctrine.

- 96-

intens emotion ale asociate imaginilor parintilor, continuturi care au nevoie de con~tientizare. 1nsa constir::ntizarea lor este mai dificila dedt cea a fantasmel~r incestuoase, despre care se admite ca sint refulate datorita unei rezistente puternice, ceea ce Ie arunca in inconf?tient. Daca aderaill! la aceasta idee, atunci sintem constrin~i sa admitem ca dincolo de fantasmele incestuoase exista continuturi care sint refulate de 0 rezistenta si mai puter~iea. Dar intrucft eu greu ne putem 1m~gin'a ceva mai respingator dedt ineestul, rezolvarea acestei probleme ne pune in difieultate. Daca ne ghidam dupa experienta practica, vom eOl1stata ea imaginile parintilor sint asoeiate nu numni cu fantasm a incestului, ci 9i cu reprezentari religioase. Pentru aceasta nu trebuie aduse dovezi istorice. Ele stnt general cunoseute. Surprinzatoare ramine reticenta de a comunica numitele reprezentari religioase. Cineva observa ca 1ntr-o societate obisnuita este mai penibil sa vorbe9ti, dupa masa, de DUInJ~ezeu decit sa spui 0 gluma deochiata. $i intr-adevar, pentru multi este mai U90r sa marturiseasca fantasmele sexuale decit faptul ca medicul Ie apare ca mintuitor, caci primul caz are justificare biologica, in timp ee al doilea pare definitiv patologic, ceea ce produce cea mai mare jena. ered insa ca se acorda 0 importanta pre a mare "rezistentei':. Acelea~i fenomene pot fi explicate tot aUt de bine prin !ipsa de imaginatie 91 reflexie, care fac aUt de dificil pentru pacient actul con9tientizarii. Poate ca e1 nu are 0 rezistentil deosebita fata de prezentarile religioase, ci pur ~i simplu nu-i trece prin minte ca ar putea Sa-g1 considere medicu1 drept Dumnezeu sau mintuitor. Hatiunea Sa 11apara de asemenea iluzii. 1nsa el ezita mai putin sa presupuna ea medicul i9i imagineaza aga ceva. Cind cineva este dogmatic, ii vine, dupa cum se 9tie, Ugor sa-1 considere pe celalalt profet si intemeietor de religii. Dupa cum demonstreaza istoria, reprezentarile religi" oase au 0 forta emotionala 9i sugestiva deosebiW. Desi.,. gur, aici indud toate "representations collectives": tot eeea ce relateaza istoria religiilor, precum 9i toate ,,-is.,. mele". Acestea reprezinta doar 0 forma degenerata a confesiunilor istorice. Cineva poate fi sincer convin5 ea

- 97-

este libel' de ideile religioase, dai' nimeni nu se paate indeparta aUt de mult de umanitate incH sa nu aiba 0 representation collective dominanta. Tocmai materi.qlismul, ateismul, comunismul, socialismul, liberalismul, intelectualismul, existentialismul sau etc. canstituie dovada. El este intr-un fel sau altul, manifest sau inaparent, dominat de 0 idee supraordonata. Psihologia ~tie ca ideile religioase sint asaciate CD imaginile parintilor. lstoria a conservat dovezi covirsitoal'e pentru aceasta, ca sa nu mai vorbim de descoperirile medicale moderne care au sustinut chiar ideea Cd relatlile cu parintii constituie cauza' propriu-zisa a na~terii i~leilor religioase. Totu~i aceasta ipoteza Se bazeaza pe 0 cunoa~tere insuficienta a faptelor. In primul rind, relc~tiile din lumea primitiva, dnd lucrurile stateau cu totul aItfel, nu pot fi pur ~i simplu traduse in termenii psihologiei moderne a familiei ; in al doilea rind, trebuie sa :-le fel'im de fantasmele necontrolate despre un tata original' i;'i despre hoarda originara iar in al treilea rind trebuie sa cunoaE)tem foarte bine fenomenologia acestJr trairi sui-generis care sint trairile religioase, ceea ce reprezinta aspectul eel mai important. Incercarile psihologice de pina acum nu au indeplinit simultan cele trei conditii. Pe temeiul experientei psihologice cunoa$tem poz~-;.iv daar faptul ca imaginilor parintilor Ie sint asociate 1'eprezentari teiste, cel mai adesea in mod incon~tient (dupa cum reiese din materialul oferit de pacientii nO$tri). lar dnd proiectiile care Ie corespund nu sint dizolvate prin intelegere, atunci sintem indreptatiti 82, ne gindim la prezenta contmuturilor emotionale de natura religioasa, indiferent de rezistenta rationalizatoare a pacientului. Documentele pe care Ie detinem despre om ne arata ca intotdeauna $i pretutindeni el a stat sub influenta unor reprezentari dominante. Pretinsele exceptii de la regula nu inseamna dedt ca 0 forma cunoscuta $i a$teptata de credinta a fost inlocuita cu 0 variant a necunoscuta. Teismul este inlocuit de ateism, mai modernul Mithras este preferat lu1 Dionysos, iar paradisul celest este inlocuit cu paradisul terestru.

- 98-

Un om fara 0 representation collective dominant a ar fi ceva cu totul anormal. Insa un asemenea fenomen poate fi intllnit doar in imaginatia unor indivizi care se in~aL1 asupra lor in$ile. Ace$tia se in$ala nu numai in ce prive$te existenta ideilor religioase, ci $i in ce prive$te inten'sitatea lor. Arhetipul reprezentarii religioase are, ca arice instinct, energia sa specifica pe care D-O pierde, chiar daca con$tiinta 0 ignora. A$a cum putemldmite ara dificultate ca arice oml detine intr-o anumitil masura toate functiile $i calitatile ~mane, tot astfel ne putern a$tepta sa intilnim factorii religio$i norJ:llali, respeCtiv arhetipuri, iar aceasta a$teptare nu va fi in$elata, a$a cum se peate vedea cu u$urinta. Cine reu$e$te sa abandoneze 0 credinta, a poate face doar pentru ca alta credinta ii este mai apropiata - "plus <;a change, plus <;a reste la meme chose!" Nim~ni nu se poate sustrage conditiei umane. Forta dominanta a representations collectives explica intensitatea rezistentei care Ie reprima. Aflate in store de refulare, ele nu devin invizibile, ci se ascund in spatele unor reprezentari $i configuratii problematice din !lIte motive, argumentindu-Ie complexitatea ~i carclctewI problematic. De pilda, imaginea pe care copiii :;;i-ofae despre parintii lor este exagerata pina la limite Ie fantasticului de acest adaos secret. lata de ce ne putem intreba cit din rau famata fantasma a incestului trebuie luat in serios. In spatele parintilor $i a perechii de indragostiti gasim continuturi extrem de tensionate care, intrucit nu sint percepute de con~tiinta, 11?ifac sim.tita prezenta doar datorita proiectarii. Faptul cii asemenea proiectari sint adevarate evenimente, $i nu simple opinii traditionale, poate fi demonstrat prin documente istorice. Acestea arata ca astfel de diade sint, in totalB. opozitie cu atitudinea traditonala a credin1;ei, proiectate intr-o forma vizionara, intens traitii.~'
* Desigur nu poate fi trecut cu vederea faptul ca exista' probabil un numar mult mai mare de viziuni care corespund dogmei. Totwii acestea nu sint proiectari spontane ~i autonome ill sens strict, ci vizualizari a unOT continuturi con$tiente, provocate prin meditatie, autosugestie ~i heterosugestie. In acest sens - actioneaza mai ales exercitiile ~i practicile de meditatie pres-

99

Unul din cele mai instructive cazuri de acest tin este cel al lui Niklaus von FlUe, un mistic elvetian di~ sec:olul al XIV-lea care q fost de curind canonizat r;;i despre ale carui viziuni contemporanii sai ne-au lasc~t marturie. * In viziunile care au drept obiect initierea sa In filiatia divina, divinitatea apare dubla, atlt ca tata regesc cit ~i ca mama regeasca. Intrucit in acel moment biserica eliminase de mai bine de 1000 de ani elementul femd.nin din trinitate ca fiind eretic, aceasta rcprezentare este cu totul neortodoxa. Fratele Klaus era un simpIu taran analfabet, care fusese initiat, cu siguranta, claar in invatatura religioasa oficiala ~i care, in orice caz, nu avea cuno~tinta de interpretarea gnosticii a Sintului Duh ca Sophia ** materna. A~a-numita viziun~ tr'initara a acestui mistic este totodata un exemplu cUl1(iudent pentru intensitatea continutului proiectat. Siwatia psihologica a lui Niklaus era extrem de potrivita pentru o astfel de proiectare, caci reprezentarea con~tienta era atlt de indepartata de continutul inconr;;tient, incH acesta se manifesta sub forma unei trairi stranii. Prin urmare, viziunea nU ne prezinta imaginea traditionala a lui Dumnezeu, ci 0 imagine "eretica", *** de natura <lrhetipala, care revine la viata spontan, nemijlJcit. Este yorba de arhetipul perechii divine, al diadei. Un caz foarte asemi'mator intilnim in viziunile din. Pelerinage de l'Ame de Guillaume de Digulleville. ~","'",: E1 il vede pe Dunmezeu in inaltul cerurilor, stind pe un tron rotund, stralucitor; alaturi de el, pe un tron asecrise in Orient. 0 cercetare mai atenta a unor astfel de. VIZlUni ar trebui sa constate printre alte1e cit reprezinta viziunea propriu-zis2, ;;i cit a contribuit prelucrarea in sens dogmatic 1a configurarea viziunii.
Bruder
* StOckE,

Die Visionen Klaus von der FlUe.

des seligen

Bruder

Kla1Ls, B1cmke,

** Ciudata poveste de iubire a acestui eon recent poate Ii gasJta 1a Ireneus, Adversus omnes haereses, I, 2, 2, ;;i urm. *** Jung, Bruder Klaus. **** Guillaume scrie trei Pe1erinages in maniera Divinei ('0medii, insa independent de Dante, intre 1330 ;;i 1350. EI era prior a1 minastirii cistercieni10r din Chillis in Normandia. Vezi De1ad1t XIF c9tte, Guillaume de DiguZleville ... Trois romans-poem, siede. (De asemenea Psychologie und Alchemie. 315 ;;i llrm).

100 -

manator din cristal maro, sta regina eerurilor. Pentru un ealugar apartinind ordinului eistercienilor, care, dupa cum se ~tie, se earacteriza printr-o deosebita severitate, o asemenea viziune este eu totul eretica. Conditia proiectarii este din nou prezenta. Opera lui Edward Maitland, care prezinta biografia Anei Kingsford, contine 0 impresionanta descriere a trairii provocate de viziunea diadei. Maitland descrie pe larg modul in care a trait divinitatea, traire provo :ata de 0 viziune luminoasa, foarte asemanatoare celei avute de fratele Klaus. El spune textual: "Dumnezeu ca stapin este eel care demonstreaza prin dualitatea sa cii Dumnezeu este aUt substanta cit ~i energie, atH i'.lbire cit ~i vointa, aUt feminin cit ~i masculin, atit mama cit ~i tata." "' Aceste clteva exemple sint suficiente pentru a i1ustra modul in care este traita proiectarea, precum ~i independenta ei in raport cu traditia. Ipoteza ca in incon~tient exista un continut cu 0 puternica incarcatura emotionala, care intr:"un anum it moment este proiectat, devine inevitabila. Continutul consta in motivul diadei, care ne spune ca intotdeauna masculinul ~i femininul apar impreuna .. Larga raspindire ~i incarcatura emotionali'i a motivului demonstreaza ca avem de a face eu un fapt fundamental ~i de aceea extrem de importan'c din punct de vedere practic, indiferent daca psihoterapeutul saU psihologulinteleg unde ~i cum intervine acest factor sufletesc in spatiul dOffil.eniului sau de activitate. Dupa cum s~ ~tie, microbiiau existat ~i inaint(~ de a fi fost descoperiti. A~a cum am ari'itat mai ws,' este foarte la ~ndemini'i sa presupunem ca in spatele diadelor se afla perechea parintilor. Partea feminina, deci mama, corespunde <,nimei. Insi'i intrucit, dupa cum am aflat, proiectarea este
* Maitland, Anna Kingsford: Her Life,? Letters, Diary and Work I, p. 130. Viziunea lui Maitland corespunde ca forma ~i sens viziunii din Poimandres (Scott. Hermetica I, p. 114 ~i .Irm.). unde lumina spirituala mai este numita ~i .,masculin-feminina". Nu ~tiu daca Maitland a cunoscut Poimandres. Dupa cit se pare.

nu.

101 -

imposibila atunei cind obieetul este con~tient, nu ne ramine decit sa admitem ca parintii sint pentru noi oamenii cei mai necunoscu~i, ca ar exista 0 imagine-oglinda incon1?tienta a parintilor, deosebita, ba chiar eu totul straina de ei, incomensurabila, a~a cum este omul fata de Dumnezeu. Ar fi de conceput, ceea ce s-a 9i afirmat, ea imaginea-9glinda incon~tienta sa nu fie altceva dec'it imagine a supravalorizata a mamei ~i tatei, intipE;dta in prima copilarie, imagine ulterior refulata datoriti'i fantasmei incestului, care" ii este asociata. Insa aceast[\ ccncep'~ie presupune ca numita imagine a fost cindva C01'1$tienta, caci altfel nu ar fi putut i "refulata". In plus ar trebui presupus ca insu~i aetul refularii morale a fost incon~tient, caei altfel aetul refularii se conserva in eon~tiinta ~i odata cu el eel putin amintirea reactiei morale refulante, din a carei natura putem deduce eu u:;mrintc{ continutul refulat. Nu intentionez sa ma oprese asupra acestei obiectii, ci doresc sa evidentiez faptul ea, potrivit opiniei generaIe, imaginea parin~ilor nu ;,e contureaza in perioada premergatoare pubertatif sau intr-o alta perioada, cind con~tiinta este mai mult sau mai putin dezvoltata, ci in perioada cuprinsa intre primul i?i eel de al patrulea an de viata, adica intr-o perioada in care coni?tiin~a nu este continua i?i prezinta caracterul unei discontinuitati insulare. Raportarea la eU, carc,,-teristica pentru 0 coni?tiinta continua, este prezenta daar partial i?i de aceea a mare parte a vietii psihice in aeel stadiu poate fi considerata relativ inconi?tienta. Dadl am intllnit 0 asemenea stare la un adult, am spune ca traverseaza 0 stare de somnambulism, onirica sau de obnubilare. Insa observarea copiilor de virste foarte 1'ragede ne arata ca 0 astfel de stare este definita printr-o perceptie impregnata de fantasme a realitatii. Fantasmele precuffijpanesc asupra impresiilor simturilor f;;i Ie modeleaza pe acestea in sensul unei provizorii imagini psihice. Dupa parerea mea este a mare gre~eaLl sa admitem ca sufletul copilului nou-nascut constituie un fel de tabula rasa. In masura in care copilul se na~te eu un creier diferentiat, predeterminat prin ereditate, ~i de aceea individualizat, el opune impresiilor care vin din specifice, ceea ce determina 0 seexteriordisponibilitati
102 -

lec~ie :;;i 0 modelare (individuala) a materialului perceptiv. Aceste disponibilita~i sint instincte :;;i preformCltii. Cele din urma - conditii formale a priori ale perce;J-' ~iei - se bazeaza pe instincte. Prezen~a lor impr'imil lumii copilului :;;i lumii onirice pecetea antropomorfa. Arhetipurile, caci despre ele este vorba, prefignreaza caile de dezvoltare pentru activitatea imagina~iei, producind asHel in visele copiilor, precum :;;i in delirul schizofrenilo1' uimitoare paralele mitologiee, paralele pe care Ie putem regasi estompate in visele oameniior normali :;;inevroza~ilor. Nu este vorba deci de reprezcnti'iri mo:;;tenite, ci de posibilitati mo:;;tenite de 1'eprezentc'irL Acestea nu reprezinta 0 zestre individuala ci una genera1a, a:;;a cum poate fi constatat in temeiul manifestarii universale a arhetipu1'ilor. * Tot a:;;a cum arhetipurile se manifesta ea mituri .in istoria popoarelor, ele i:;;i fac simtita prezenta in ('azul fiecarui individ, prezenta care este cu atit mai puternica, adiea antropomorfizeaza realitatea mai pronuntat, eu cit eon:;;tiin~aeste mai ingusta sau mai slaba, perm itind imagina~iei sa invadeze realitatea. In primii. ani de viata ai eopilului aceasta conditie este far a indoiala implinitiL De aeeea mi se pare mai probabil ea la inceput aeea forma arhetipala a perechii divine aeopera :;;iasimileaza imaginea parin~ilor reali, pin a dnd, in cele dJn urma, datorita intaririi eon:;;tiintei, este perceputa ..- nu rareori spre dezamagirea eopilului - statum reali'i a parintilor. Nimeni nu eunoa:;;te mai bine deci psihoterapeutul fenomenul mitologizarii parintilor, care se prelunge:;;te adesea pina ti1'ziu la virsta adult.3. :;;i de care
Hubert si Mauss (Melanges d'histoire des religions, preface p. XXIX) numesc aceste forme a priori ale intuitiei "categorii", inspirati probabil de Kant: "elles existent d'ordinaire plut6t sous la forme d'habitudes directrices de la consci2nce, el-' les-memes inconscientes." Autorii admit di imaginile origin are sint oferite prin intermediul limbii. ,Aceasta presupozitie este intr-adevar corecta in anumite cazuri; in general insaea cste contrazisa de faptul ca psihologia visului 9i psihopatologia ne Dun in fata 0 suma de imagini 9i conexiuni arhetipale car~ nu PLt fi nici macar comunicate prin intermediul utilizarii istorice a limbii. 103 -

pacientii se desprind cu greu, dupa ce au opus 0 rezistenta inverf?unata. Imi amintesc de un caz care mi s-a prezenbt C'1 victima unui accentuat complex matern f?i de castrare, nedepaf?it inca in pofida unei "psihanalize". Din proprie initiativa pacientul a felcut citeva desene care 0 reprezentau pe mama sa mai intii ca pe 0 fiinta supranaturala, pentru ca apoi s-o infati;;eze ca pe 0 faptura jalnica, cu amputari singerinde. Era loarte evident ca mama suferise 0 castrare, caci in fata regiunii genitdle puteau fi vazute parti din organul l11-!asculincastrat. Desenele prezentau 0 "climax a maiori ad minus'; :" mai la inceput mama aparea ca un hermafrodit divin, care apoi, datorita experimentarii dezamagitoare ;;i de necontestat a realitatii este privata de platonidan2 perfectiune a androginului, fiind transformata intr-o jalnica femeie obif?nuita f?i batrina. Prin urmare, este evident ea mama a fost de la ineeput asimilata ideii ::nhetipale a diadei sau a conunctio masculinului Eliiemininului, motiv pentru care aparea perfecta ~i supraumana. ** Aceste caracteristici insotesc intotdeauna arhetipul ~l-l fac strain ~i inaccesibil con;;tiintei ; in cazul in care subiectul se identificacu el, urmarea este 0 moc1ificlre pustiitoare a personalitatii, cel mai adesea s,-,b forma unui delirant sentiment de superioritate sau inferioritate. Dezamagirea a operat 0 castrare a mamei hermafrodite : af?a-numitul complex de castrare al pacientului. :81 cazuse din Olimpul copilariei Elinu mai era fiul-erou al unei mame divine. "Frica sa de castrare" era frica de viata reala, care, lipsita cum era de sensul mitologic, vag pastrat in am1intire, contrazicea in toate privintele a~teptarea originara a copilariei. Existenta sa fusese "dedivinizata" in sensul cel mai propriu al termenului. 1ar aceasta insemna pentru el, fara a-f?i da seama, 0 pierdere grava in ce privef?te speranta de viata f?i forta de actiune. El se considera "castrat", ceea ce reprezinta
mare 1a mic. p1atonicianu1ui om ongmar, care na bisexuat (P1aton, Symposion, XIV), :;;i hermafroditu1ui originar.
* Coborire de 1a ** Corespunzator

104 -

{) eroare nevrotica pe deplin comprehensibila, atit de comprehensibWi incH poate fi cu u~urinta teoretizata. Fiind generala, temerea de a nu pierde pe parcursul vietH legatura cu premisele instinctive, arhetipale ale constiintei a condus la incetatenirea din vremuri imen1o~iale'a obiceiului de a dubia parintii biologici ai nounascutului prin doi na~i, respectiv printr-un "godfather" <) ngodmather", cum siut numiti in engleza, sau un "Gatti" ~i 0 "Gotte", in germana elvetiana, carora Ie revine in primul rind buna-starea spirituala a [inului. Ei reprezinta perechea divina care apare la na;;tere, indidnd motivul "dublei na~teri." * Imaginea animei, care face ca mama sa apara in oehii fiului drept 0 fiinta supranaturala, se estompeaza
1,>i

* Na~terea dubL'\" reprezinta motivul mitic, confurm caruia eroul are aUt parinti divini, cit ~i parinti umani, motiv (oare joaca un 1'01important in mituri ~i religii ca motiv al botezului sau renasteriL Acest motiv I-a indus in eroare 9i pe Freud atunci des Leonardo da dnd 'a scris studiul Eine Kindheitserinnerung Finci. Fara sa ~tie ca Leonardo nu a fost singurul care a pictat-o pe Sf. Anna cu Fecioara Maria 9i PruncuI, Freud a 1ncercat sa Ie reduca pe Anna 9i Maria, respectiv pe bunica 9i pe mama, Ia mama 9i mama vitrega a Iui Leonardo, Cll alte cuvinte a incercat sa utilizeze tabloul ca ilustrare a teoriei sale. Dar alti pictori au avut ~i ei cu totii marne vitrege? Desigur. fantasma dublei origini, care exista in biografia Iui Leonardo. a alimentat fortarea lui Freud. Imaginatia a trecut cu vederea ca realitatea care contrazicea teoria, :'ii anume ca Sf. Anna era bunica 'Ii I-a impiedicat pe Freud sa cerceteze biografia alto,- ,1'ti9ti care au pictat acela~i motiv. "Inhibarea religioasa a gindirii", amintita la pag. 17 ~i-a manifestat prezenta :'ii in cazu1 autorului insu:'ii. Chiar :'ii teoria incestu1ui. aUt de mult discutata. se bazeaza pe un arhetip, ~i anume pe bine cunoscutu1 11l0tiv a1 incestu1ui, motiv care apare foarte frecvent in mitul croului. Acest motiv deriva logic din mitu1 original' a1 hermafroditului, ale carui radacini par a fi implintate adinc in epoca primitiva. Intotdeauna cind 0 teorie psiho1ogicaforteaza nota, se poate presupune cu temei ca 0 fantasm a arhetipa1a incearca sa cleformeze realitatea, ceea ce corespunde conceptului freudian de "inhibare re1igioasa agindirii". Incercarea de a explica '11:'iterea arhetipurilor prin teoria incestului ar fi tot aUt de eficienta ca incercarea de a turna apa dintr-un vas in a1t vas a1aturat, Iegat insa de primul printr-un tub. Un arhetip nu poate fi explicat prin alt arhetip, cu aIte cuvinte nu se poate exp1ica de unde vin arhetipuri1e pentru CEl nu exista punct arhimedic in afara .acestor conditii a priori.

105 -

treptat in contact cu banalitatea cotidianului ~i cade in incon~tient, fara ca prin aceasta sa-i;>ipiarda temiunea initiala i;>ibogatift instinctuala.Ea este gata de salt S1 folosei;>teorice imprejurare pentru a se proiecta, adica atunci cind 0 femeie face 0 impresie deosebita. In 2.Stfel demomente se petrece ceea ce Goethe a trilit in legatura cu doamna von Stein *, traire transfigurata literar prin intermediul personajelor Mignon i;>iGretchen. In ultimul caz, Goethe ne-a dezvaluit, dupa cum se i;>tie,intreaga "metafizica" subiacenta. In experienta afectiva a barbatului actiunea acestui arhetip se rilanifesta ca fascinatie, supraevaluare i;>i orbire sau sub forma misoginiei de toate tipurile ~i intensitatile, care nu poate fi explicata prin natura reala a respectivului "obiect", ci doar printr-o proiectare a complexului rnatern. Acesta ia nai;>tere, pe de 0 parte, printr-o 'lsimilare normala ~i pretutindeni existenta a mamei cu parte a feminina a arhetipului perechii de contrarii "masculin-feminin" iar pe de alta parte printr-o enorma intirzit:re a desprinderii mamei de imaginea originara. 0 pi'~rdere totala a arhetipului este de fapt insuportabila pentru om. De aici se nai;>teun imens "disconfort in cultura", care' este resimtita ca straina, pentru ca nu exist a un "tata" i;>i0 "mama". Oricine are cunoi;>tinta de modal in care religia s-a ingrijit de aceasta problema. Din pacate sint numero~i cei care, fara sa reflecteze, pun problema adevarului, acolo unde este vorba de 0 rLevoie psihologica. Cu 0 respingere "rationala" nu se realizeaza nimic in aceasta privinta. Sub forma proiectarii, anima are intotdeauna forma feminina caracterizata de anumite insui;>iri. Aceasta constatare empiric a nu presupune ideea ca arhetipul in sine ar fi structurat in acelasi mod. Diada masculin-feminin este doar una din per~chile posibile de contrariij una din cele mai importante din punct de vedere practic ~i de aceea una din cele mai frecvente. Ea are multiple relatii cu alte diade, care nu prezinta trasatllrile deosebitoare caracteristice celor doua sexe ~i care nu
* "De ce ne dai privirile tre doamna von Stein).

piHrunzatoare".

Aprilie

1776

(Ca.-.

106 -

pot fi subsumate dedt fortat opozitiei sexelor. Amintitetele relatE pot fi intilnite sub diferite forme in special in Kundaliniyoga *, in gnosticism If: * f?i mai ales in filosofia alchimica * * *, ca sa nu mai vorbim de produsele spontane ale imaginatiei care apar in nevroze f?i psihoze. Dadi examinam cu atentie toate aceste date, atunci putem emite urmatoarea ipoteza: un arhetip aflat in stare de repaus, care nu este deci proiectat, :::1U are un contur determinabil cu exactitate, ci este 0 formatiune care nu poate fi determinata din punct de vedere formal, dar care are posibilitatea de a se manifesta, datorita proiectarii, in diferite forme. Aceasta constatare pare sa vina in contradictie cu conceptul de "tip". ered ca nu este 0 simpla aparenta, ci 0 contradictie reala. Din punet de vedere empiric averr4 de a face intr-adevar cu "tipuri", deci cu anumitE forme, care pot fi distinse una de aIta f?i carom Ii se poate atribui un nume. 1nsB.de indata ce aceste tipuri sint desprinse de fenomenologia lor cazuistica r;;ise incearcB. cereetarea relatiilor lor eu alte forme arhetipale, vom constata emergenta unor conexiuni atit de extin~e in planul istoriei simbolurilor, incH ni se impune con _ cluzia ca elementele psihice fundamentale sint C-lracteTizate de 0 versatilitate derutanta care depaf?e~te posibilitatea de reprezentare a omului. lata de ce empiria trebuie sa S2 multumeasca cu un ca-~i-cum teoretic, ceea ce nu 0 situeaza intr-o pozitie inferioara fizicii 8.tomice, dei;>imetoda folosita nu este cantitativa ci morfologicdeseriptiva. Anima este un factor de 0 deosebita importanta in psihologia masculina ori de dte ori emotiile f?i afectele sint puse in joc. Ea intaref?te, exagereaza f?i mitologizeaza toate relatiile emotionale cu profesiunea ili ell oamenii, indiferent de sex. Atunci cind anima este puternie constelata, caracterul barbatului if?i pierde din taSarnhara Tantra

Avalon (ed.), The serpent power, de asemenea Shr1-Chakra .. ~i Woodrofe, Shakti and Sh6.kta . Schultz, Dokurnente del' Gnosis, In special listele la Ireneus, 1. cit .
* ** Vezi Psyhologie

und Alchemie.

107 -

rie : el devine susceptibil, iritabil, capricios, gelos, vanitos ~i neadaptat. El se afla in stare de .,disconfort 6; ~i induce pretutindeni disconfortul. Uneori raportarea animei la 0 femeie potrivita explica existenta~ complexului de simptome. Cum am mai spus, scriitorilor nu Ie-a scilpc:t nid figura animei. Ei ne-au dat descrieri remarcabile, oferindu-ne in acela~i timp informatii asupra contextului simbolic in cadrul caruia apare de obicei arhetipu1. Ma refer inainte de toate la She, The return of she ~i la Wisdom's Daughter de Rider-Haggard ~i la L'Atlo.ntide de Benoit. Acesta a fost invinuit ca I-a plagiat pe Rider-Haggard, aUt erau de frapante asemanarile din.tre cele doua opere. Ulterior Benoit a reqit, dupa cit se pare, sa resping a acuza1ia. De asemenea, PromctlwEs de Spitteler contine observatii extrem de subtile, iar n:manul Imago al aceluia~i autor descrie excelent proiectarea. Terapia este 0 problema care nu poate fi trataLi exhaustiv in citeva cuvinte. Nici nu mi-am propus s-o fac aid, insa doresc sa-mi prezint pe scurt punctul de vedere in chestiune : oafnenii tineri care nU au ajuns inca la jumatatea vietii (pe care 0 situez in jurul virstei de 35 de ani) pot suporta mai u~or aparenta pierdere totala a animei. In arice caz un barbat trebuie sa devir:a un barb at. Tinarul care se maturizeaza trebuie sa 32 poata elibera de fascinatia exercitata de .mama, asupril careia este proiectata anima. Exista cazuri exceptiona~e, reprezentate in special de arti~tii plastici, unde problema se afla adesea in cu totul alta parte; apoi homosexualit2.tea, caracterizata de regula prin identificare cu anima. Frecventa acestui fenomen pune in discutie considerarea lui ca perversiune. Din punet de vedere psihologic este yorba mai curind de 0 insuficienta desprindere de arhetipul hermafroditului, asociata cu 0 rezistenta declarilta de a accepta rolul unei fiinte unisexuate. 0 asemenea
mea Die Beziehungen zwischen dem Ich am prezentat problemele esentiale pentru Tn C2 rapi~. La fel in: Die Psyhologie del' Vbertragung. ve~te aspectul mitologic al animei, cititorul poate consulti"i filhnlmg in das Wesen del' Mythologie pe care am scris-() preuna eu Karl Kerenyi.
*

In scrierea

und

dem Unbewu13ten

te priEin

im-

108 -

dispozitie nu trebuie sa fie intotdeauna valorizata nogativ, In masura in care conserva tipul uman originar, negat pina 1a un anumit punct de fiinta unisexuata. !n cea de a daua parte a vietii, a pierdere durabi1a a 3Limei inseamna pierderea vivacitatii, flexibilitatii ~i ome:::iei. De regula ia na~tere 0 rigidizare pretlmpurie, daca nu chlar sclerazare, unilateralizare fanatica, Incapii... tlnare, principialitate dogmatica sau cantrariul: resemnare, oboseaEi, neglijenta, lipsa de respansabilitate ~i in cele din urm"i un "ramolisrr.\ent" infantil eu inclinare spre alcool. De aeeea, in cea de a doua jumatate a vietH trebuie restabilita pe cit e poate 1egatura cu sfera tr3irEar arhetipale. '"

COMENTARIILE

TRADUCATORULUI

Un text reprezentativ 2el ca~e ar dori sa ofere 0 caracterizare general a a studii161' dedicate de Jung arhetipurilor ~i nu ar avea timpul ,?i energia necesare pentru a Ie parcurge in totalitate, ar putea sa'-~i intemeieze demersul fie 9i numai pe articolul Despre arheUp elL o speciala, eonsiderare a eonceptului de anima, publicat de psihologul 9i psihiatrlll elvetian in revista Zentralbaltt fill' PS!Jr.ho~ there.pie und ihre Grenzgebiete, 1936. Prezllmptivul cereetihor va gasi aici ideile esen\.iale emise de Jllng despre arhetipur: 9i metoda investigarii lor. Profesiunea de credinta empirista exprimata raspicat in primele pagini va contraria cu siguranta pe cititorii convin9ica, spre deosebire de Freud, Jung este un adevarat ilosof. Desigur, empirlsmul lui Jung pe care acesta il afirma ori de cate ori are prilejul, nu trebuie inteles ca un refuz al fllosofiei, ci in sensui ca ideea arhetipurilor s-a nascut din studiul aptelor,' in conditii de deplina libertate fata de prejudecatile teoretice. i\stfel, anima, unul din principalele arhetipuri identificate de Jung, nu ~i-a constifllit in cali tate de concept aitiel decat conceptul

109 -

de artropode, de pilda. Revine acum lectorulu.i r~man m.isiunea dificila de a valida sau invalida argumentat1a ]Unglana. o aHa constanta a gandirii jungiene 0 reprezinta contestarea materialismului rudimental', care vede in psihic un proch.l:; epifenomenal, 0 simpla "reflectare" a lumii materiale ~i anrmarea viziunii ca lumea sufleteasca reprezinta un nivel independent al existentei, de acela~i rang cu materia. In planul cunoasterii, dualismul ontologic se traduce in ideea dprionsmului. 'Asemeni lui Kant, care a descris categoriile a priori ale sensibilitatii ~i intelectului uman, Jung vorbe:;;te despre eategl)-riile imaginarului care sint arhetipurile. Iar aeest imaginal' pare a nu fi strain nid de marile deseoperiri :;;tiin~iiice. Dimpotriva. Teoria atomista, emisa de Leueip :;;i Democrit, ar i produsul unei reprezentari arhetipale :;;i nu al observarii proeeselor atomice, eeea ee este pe deplin convingator. Dar atunei, te poti intreba, nu este contrazisa oare pledoaria lui .Jung in favoarea emipirismului? Teoria arhetipurilor, pe care .Jung () vrea dedusa din cercetarea faptelor, nu este :;;i ea produsul unni arhetip, adica al unei idei preconcepute? lata inca 0 tema de reflectie pentru cititorul prezentului studiu. Nu numai unele teorii ~tiintifice provin din reprezentari arhetipale, ci ~i un intreg domeniu important al vietH spirituale cum este religia. Miturile :;;i religiile sunt proiectari, in esen1;a identice in to ate timpurile ~i locurile, ale structurilor rFheti pale unice, definitorii pentru natura umana. In aceasta privini,ii, diferenta fata de Freud se transforma aproape in rasturnare. In timp ce pentru viziunea freudiana diadele divine Semt proiectari ale figurilorparentale, Jung Ie considera proiecUlri ale un or arhetipuri, acelea~i arhetipuri care confera parintilor 0 aureola sacra. Daca la Freud, religia era 0 iluzie menita disparitiei prin dez-iluzionare, la Jung ea este un fenomen spiritual profund :;;i peren, in '(irtutea stabilitatii arhetipurilor care-] genereaza ... Fara a fi expres subliniata, metodologia investigarii arhetipurilor este :;;i ea prezenta. Consideratiile de acest ordm raspund la intrebarea implicata, explicit formulata in aite studii despre arhetipuri, referitoare la criteriile cleidentificare ale a.rhetipurilor. Metoda lui Jung este una comparativa: claca yom constata, de pilda, ca diada divina apare in viziunile unui mistic elvetian din secolul al XIV-lea, cum este Niklaus von Fli.ie, in mitologia primitiva, in speculatia filosofica a gnosticismului, in filosofia chineza clasica (ca Yang ~i Yin), precum 'Ii in viziunile bolnavilor psihici contemporani, atunci putem dfirma cu suficienta certitudine ea avem de a face cu un arhetip. In sf.qit, dezinteresul lui Jung pentru stilul expunerii, care urmare:;;te exclusiv limpiditatea ideE, precum $i anumite asimetrii de constructie (spatiul pre a restri'ms acordat tratarii conceptului de anima), vor impune, spre dezamagirea unora, COI1vingerea ea Jung nu este un calofil, ci un" "ideofil". -

110 -

CONTRIBUTII LA FENOMENOLOGIA SPUiITULUI IN BASM

Cuvint inainte Printre regulile imuabile ale ~tiintei naturii figllreaza ~i aceea ca obiectul poate fi considerat cunoscut doar in masura in care cercetarea poate emite asupra sa enunturi valide din punct de vedere ~tiintific. In acest sens, valid este doar ceea ce poate fi demonstrat prin fapte. Obiectul cercetarii este fenomenul natural. Pentru psihologie, unul din cele mai importante fenomene este enuntul, in special dimensiunea sa formala ~i de continut, ultimului aspect revenindu-i 0 importanta mai mare din perspectiva esentei psihicului. Prima :;<.1!"cina este intotdeauna descrierea ~i ordonarea evenimentelor. dupa care urmeaza cercetarea exacta a legitatii c0mportamentului lor viu. In ~tiinta naturii interogatia referitoare la substanta celor observate este cu putinta doar acolo unde exista un punct arhimedic in afara. Psihologia nu detine un astfel de punct intrucit doar. psihictll poate observa psihicul. De aceea cunoa~terea substan111 -

tei psihicului este imposibila, eel putin pentru mijloa~ cele noastre actuale. Aceasta nu exclude posibili tatea ca fizica atomica a viitorului sa ne ofere punctul arhimedic dorit. Deocamdata, perspicacitatea noastra cea mai ina nu poate 'inregistra mai mult dedt exprima propozitia : a$a se comporta psihicul. Cercetatorul cinstit va trEbui 'insa sa renunte politicos sau respectuos la problema substantei psihicului. Consider ca nu este de pris08 sa-mi 'incuno~tintez cititorii despre necesara ~i voluntara autolimitare a psiholQgiei pentru a putea int~lege punctul de vedere fenomenologic al psihologiei moderne. Aceasta perspectiva nu exclude existen\Cl creclintelor, convingerilor de tot felul sau a sentimentului certitudinii ~i nici nu exclude posibila lor validitClte. Insa oric'it de importante ar fi ele pentru viata individuala sau colectiva, psihologia nu detine nid un mijloc pentru a Ie proba validitatea in sens ~tiintific. Putem deplinge aceasta neputinta a ~tiintei, fara ca 2stfel s-o determinam sa se autodepa~easca. a. Despre cuvintuL :;spirit". Cuvintulgerman "Geist" (spirit) este 'intrebuintat intr-atltea sensuri inc'it inventarierea lor nu este lipsita de dificultate. Prin spirit se desemneaza acel principiu opus materiei, acea substanta sau existenta imaterialil numita pe treapta cea mai inalta ~i mai generala ~IDumnezeu". Aceasta substanta imateriala este reprezentata ~i ca purtator al fenomenului psihic sau chiar '11 vietii. La celc'Haltpol sta conceptia care opune spiritul nat.urii. Aid conceptul de spirit este limitat la supranstural sa'll la antinatural ~i a pierdut relatia substantial a cu sufletul ~i viata. 0 lim4tare asemanatoare implica viziunea lui Spinoza, conform careia spiritul este un atribut al substantei unice. Hilozoismul merge ~i mai departe, 'inteleg'ind spiritul ca proprietate a materiei. De generala raspindire este conceptia care intelege spiritul ca pe un principiu activ superior iar sufletul ca pe Un principiu activ inferior; invers, la anumiti alchi mi~ti spiritul trece drept "ligamentum animae et. cor112 ~

paris" *, ceea ce arata ca era gindit ca spiritus vegetativus( spiritul vietH sau al nervilor, cum a fast numit mai tirziu). Tot atit de raspindita este ~i concep~ia ca spiritul ~i sufletul sint in esenta unul ~i acela~;i l'Jcru, distingerea lor fiind deci arbitrara. La Wundt, spirituI apare ca "fiinta interioara, daca nu luam in considerLlre vreun fel de relatie cu fiinta exterioara" **. Altii limiteaza spiritul la anumite facultati, functii sau ;Jroprietati psihice, cum ar fi gindirea ~i ratiunea, opuse simtam[ntului (Gemut), care tine mai mult de "suflet". /\.ce~tia inteleg prin spirit totalitatea fenomenelor gindirii rationale, respectiv intelectului, incluzind :;;i vointa, memoria, imaginatia ~i nazuinta determinata de motive ideale. 0 aHa acceptie a spiritului ne-o ofera cuvintul "spiritual" prin care se intelege 0 functionare diversa, bogata, stralucitoare, surprinzatoare a inteledului. De asemenea, prin sprit se desemneaza 0 anumita atitudine saU principiul acesteia. Astfel, educatia poate i realizata "in spiritul lui Pesta:lozzi" sau "spiritul 'V/eimar-ului reprezinta mo~tenirea germana nemuritoare". Un caz special il constituie "spiritul vremii" - principiul sau motivul anumitor conceptii, judecati ~i actiuni coh"ctive. De asemenea, exista un siprit obiectiv prin care se intelege totalitatea creatiilor culturale ale umani tatli, in special cele de natura intelectuala ~i reJigioasa. Spiritul inte1es ca atitudine are, a~a cum arata uzul limbii, inclinatii inconfundabile spre personificare : spiritul lui Pestalozzi paate fi in sens concret spiritul sau, adica imago-ul sau stafia sa, a~a cum spiritele de la Weimar pot fi spiritele personale ale lui Goethe ~i Schiller, caci spirit Inseamna ~i stafie, adica sufletul unei persoane moarte. Expresia "suflarea rece a spiritelor" indica, pe de 0 parte, inrudirea originara a lui cp \.l X1'] cu. \.l X P 0 C; ~i cp is X0 C; ambele insemnind rece, iar pe de alta parte, semnificatia originara a cuvantului 'IT u t: u!.l. u, care nu inseamna altceva dedt "aermi~cat", a \.l t: l! 0 C; a~a cum anima ~i animus stau in legatura cu (vint). Cuvintul german Geist trimite 1a ceva spumegind,
<P

Legiitura clintre suflet ,;i wrp

Logik III: Logik del' Geisteswisseunhoften.

113 -

tumultuos, fiind de aeeea inrudit eu Giseht, Gasch~, gheest, precuffil~i cu emotionalul aghast. Din vremuri stravechi emotia a fost conceputa ca posedare ~i de aceea se mai spune ~i astazi despre 0 persoana minioasa ca este posedata sau minata de diavol sau de un spirit rau. '" A~a cum spiritele ~i sufletele mortilor aveau, conform conceptiei vechi 0 aldituire materiala foarte fin a dsemi',natoare unei adieri sau fumului, tot asUel spiritus are la alchimi~ti 0 esenta subtila, volatila, activa ~i :n:JUfletitaare, de tipul alcoolului ~i al arcansubstan~eIor. Pe aceasta treapta, spiritul este alcool, amoniac, alcool formic, etc. Numeroasele sensuri ~i nuante de sens ale cuviniuIui "spirit" ingreuneaza misiunea psihologului care \irea sa-9i delimiteze conceptual obiectui. Pe de aWi p2lrte 1nsa, ii u~ureaza sarcina, daca este yorba de descrierea obiectului, caci diferitele aspecte ofera 0 imagine intuitiva a fenomenului. Este yorba de un complex functional care initial, pe 0 treapta primitiva a fast resimtit ca o.prezenta invizibila de ordinul unei adieri. In lucrarea Varieties of Religious Experience, William James a descris sugestiv acest fenomen originar. Un foarte CLmoscut exemplu il constituie ~i vintul despre care "ste vorba in misterul rusaliilor. Pentru experienta primitiva, personificarea prezentei invizibile, inchipuirea ei ca stafie sau demon este inevitabila. Sufletele sau sDiritele celor morti sint identice cu activitatea psihicd ~ celor vii, continuind-o. Astfel se contureaza concepti a cd psihicul este un spirit. De aceea atunci dnd individul traie~te un eveniment psihic pe care-l resimte Ca apartinindu-i, il considera ca pe prapriul spirit. Cind evenimentul psihic este resimtit ca strain, spiritul este de asemenea strain, putind determina fenomenul de posedare. In primul caz, el corespunde atitudinii subiective, :in ultimul, opiniei publice, spiritului tipmului sau datului Cintropoid, inca neuman, desemnat prin termenul de hCOcl!?tient.
*

:und Leben.

Pentru aceasta vezi dezvoltarile din lucrarea mea Geist

- 114-

Corespunzator originarei sale naturi eoliene, 5'pil"ituI este intotdeauna activ, inaripat, mobil, precum ~i inviorator, stimulator, inspirator, incendiar, chiaro !n termeni moderni, spiritul este dinamic ~i de aceea constituie opusuI traditional al materiei, respectiv al caracterului ei static, inertial, lipsit de viata. !n fond avem de a face eu opozitia dintre viata ~i moarte, Diferentierea u1.terioara a acestei opozitii conduce la ciudata contrapunere a spiritului ~i naturii. De:;;i spiritul trece drept ccea ee este in mod esential viu ~i inviorator, nid natura nu paatefi considerata ea fiind lipsita de spirit sau moarta. Aid trebuie deei sa fie vorba de presupozitia (ere~tinii) a spiritului, care ii atribuie 0 asemenea superioritate fata de natura, incH se poate raporta la ea Ca la ceva mort Aceasta dezvoltare particulara a conceptiei despre spirit se bazeaza pe euno~tinta ca prezenta invizibiEi a f'piritului este un fenamen psihie, adiea propriul spirit, ca el consta nu numai din impulsuri vitale, ci ~i din continuturi prelucrate. Din prima categorie se evidentiaza aeele imagini ~i modele care populeaza cimpul vizual intern; in ce prive~te a doua categorie, mentionam gindirea ~i ratiunea care ordoneaza lumea imaginilor. AsUel, spiritului vital original', natural i s-a suprapus un supraspirit care se opune primului, considerat ca ceva daar natural. Supraspiritul a devenit un principiu ordonator supranatural :;;isupralumesc, actionind la scara cosmiciL J:n aceasta ipostaza a fost denumit "Dumnezeu'; sau cel putin a fost considerat ca un atribut al substan~ei unice (Spinoza). De asemenea, in cre~tinism a fost inteles ca divinitate intrupata. Dezvoltarea conceptiei despre spirit indirect1e opusa, hilozoista, deci a maiori ad minus, a avut lac, sub semnul anticre:;;tinismului, in cadrul materialismului. Premisa acestei dezvoltari a fast certitudinea exclusiva referitoare la identitatea spiritului cu functiile psihice, a carol' dependenta de creier ~i metabolism devenea tot mai clara. Substanta unica a fast rebotezata, numindu-se acum "materie", pentru a genera 0 notiune a spiritului care depinde neconditionat de substratul nutritiv al mediului ~i a carui suprema forma 0 constituie intelectul. AsUel, originara prezenta de ordinul adierii a fost circumscrisa,
115 -

aparent'in totalitate, domeniului fiziologiei umane, a;;a incH un Klages a putut da expresie pllngerii ,>aleimpotriva "spiritului ca adversar al sufletului." Ultimu1ui i-a reve~1it intreaga spontaneitate originara a spiritului, dupa ce acesta fusese coborit la rangul de atribut neliber a1 materiei. lnsa cum undeva trebuia sa se pastreze calitatea specifica spiritului de deus ex machina, eel care a preluat-o a fost sinonimul sau originar, sufletu1, acea fiinta multico1ora '\ asemanatoare unui fluture, de ordinul adierii (anima, cpDZT] ). Chiar daca viziunea materialista nu s-a impus pretutincleni, totu;;i, in afara sferei religioase, spiritu1 a fast inteles ca fiind epuizat de sfera fenomenelor con;;tlente. Spiritul ca "spirit subiectiv" a devenit denumirea pentru fenomenul endopsihic, in timp ce "spiritul obiectiv" desemna nu spiritul universal sau divinitatea, ci totaJitatea produselor culturii, care constituie institutiile noastre umane ~i continutul bibliotecilor noastre. Spiritul ~i-a pierdut in maTe masura natura sa originara, autoncmia ~i spontaneitatea sa, exceptie faclnd doar domeniul re, ligiei, unde, cel putin in principiu, a fost pastrat caracterul sau originar. 5e in acest rezumat a fost deserisa 0 entitatecare prezinta ca fenomen psihie nemijlocit, in opozitie cu alte fehomene psihice a caror existenta este derivata, de Lonceptia naiva, din determinismul fizic. Intrucft 0 relatie a spiritului cu conditiile fizice nu este nemij10cit \'izibila, fenomenu1ui spiritual i s-a atribuit imat.,ha1itate, chiar intr-o masura mai mare dedt s-a intimplat in cazul fenomenului sufletesc luat in sens restrins. UltimuIui se recunoa~te nu numai 0 dependen~a de physis, ci chiar 0 anumita materialitate, a;;a cum, aratn ideea unui subtle body ;;i conceptia chineza despre suiletul qui. a to'ca1a imaterialitate a ce10r suflete;;ti este de neconceput in conditiile unei legaturi intime intre fenomene de. natura psihica~i fenomene fizice paralele. r n opozitie

* Seele (suflet), in germana veche saiwalb, este inruclit, poate, en multicolor, mobil, schimbator. Acesta are ~i sensul de videan, amagitor, ceea ce face ca definitia alchimica a sLifletului ca Mercurius sa dobindeasca 0 anum ita intemeiere.

116 -

cu aceasta, consensus omnium insista asupra imater;.llltatii spiritului, fara ca totu~i sa se admita unanim ca spiritul are 0 substantialitate proprie. Este greu de inteles de ce ipotetica materie, care astazi arata cu totul altfel dedt cu treizeci de ani in urma, trebuie sa epuL.;eze sfera realitatii iar spiritul Sa fie exelus din ea. De~i conceptul de imaterialitate nu-l exclude pe eel de realita.te, totu:;;i mentalitatea profanilor asoeiaza constant .realitatea cu materialitatea. rnsa spiritul ~i materia sint forme ale unei existente (Sein) in sine transcendente. Astfel, adeptii tantrisIT!ului sustin, eu tot atHa indreptatire C3. materia nu este altce~a dedt determinatia ginduI~1i divino Singura realitate nemijloeita este cea psihica a ::?ontinuturilor con~tiintei, etichetate ca fEnd de origme f,pirituala sau materiala. Spiritului Ii este propriu, in primul rind, un principiu de mi:;;care ~i activitate spontana, apoi capacitatea de a produce imagini in mod libel', dincolo de perceptiile senzoriale, iar in al treilea rind, manipularea suverana :;;iautonoma a imaginilor. Pentru omul primitiv, spiritul se aila in afara sa; datorita dezvoltarii, spiritul ajunge sa fie cuprins in domeniul con:;;tiintei umane, fiindui subordonat ca 0 functie a sa, ceea ce duce aparent la pierderea autonomiei sale initiale. Ultima a fost rnentinuta doar in cadrul conceptiilor ce10r mai cons:rvative, acEd in cadrul religiilor. Coborirea spiritului in sfera con:;;tiintei umane este exprimata in mitul despre. <pucrlS-ul divin care ajunge prizonierul voDS -ului. Acest proces care a durat milenii corespunde unei necesitati implacabile; de aceea, religia s-ar situa pe pozitii di:1ainte pierdute daca ~i-ar inchipui ca poate opri dez'Toltarea. Nu intra in atributiile ei, daca este bine sfatuitii, sa im- piedice mersul firesc al lucrurilor, ci de a-I modelCi in a:;;a fe1 incH sa nuproduca vatamari ireparabUe sufletului. lata de ce religiile trebuie sa aminteasca mereu de originea ~i de caracteru1 originar a1 spiritului, pentru ea omul sa nu uite niciodata ce anume a inclus in sf:ra sa :;;i cu ce i~i umple con:;;tiinta. Nu omul a creat spiritul, ci acesta este premisa creativitatii sale, cel care face cu putinta perseverenta, entuziasmul :;;i inspiratia.
117

1nsa spiritul impregneaza am de puternic fiinta umana, incH omul este tentat sa creada ca el este creatorul spiritului 11ica j] controleaza. In realitate, fenomenul original' al spiritului se instapine11te asupra omului, :;;i<inume tot a11acum lumea fizica, in aparenta obiectul dodl al intentiilor umane, limiteaza libertatea umana in mii de chipuri, devenind obsedanta idee-forta. Spiritul il ameninta pe omul naiv cu inflatia, epoca noa"tr~t oferind in acest sens exemplele celemaiinstructi<.re. Peri.colul este cu aUt mai mare, cu cit obiectul exterior capteaza mai puternic interesul 11icu cit se uita mai u~or ca paralel cu diferentierea relatiei noastre cu natura are loc diferentierea relatiei cu spiritul, ceea ce impiedic.i"i realizarea echilibrului necesar. Daca obiectului exterior nU i se opune obiectul interior, atunci ia na11tere 'ill. rnaterialism absolut, asociat cu 0 deliranta supraestirnare sau cu dizolvarea personalitatii autonome, ceea ce reprezinta idealul statului totalitar de masa. Dupa cum se vede, modernul concept general ~ll spiritului nu se acorda cu viziunea cre~tina, care considera sfjiritul ca sumum bonum, ca Dumnezeu. Desigur, \:xistil 9i conceptul unui spirit rau. Dar nici cu acesta nu coincide coneeptul modern al spiritului, intrucit el nu este in mod neeesar rau. Mai eurind el este indiferen t sau neutru din punet de vedere moral. Cind scriptura spune : "Dumnezeu este spirit'" enuntul suna ca 0 definitie sau ca 0 calificare. Insa diavolului Ii revine, dupa cum se pare, aeela11ispecific de a fi 0 substanta spirituala. de~i degradata, negativa. Identitatea originara de substanta se mai exprima inca in ideea ingerului cazut, ca ~i in apropierea dintre Jahve 9i Satan din Vechiul Testament. Un ecou al acestei apropieri primitive rasuna inca in ruga din TaMl nostru unde se spune 1,$i nu ne duce penoi in ispita", ispitirea fiind totu11iindeletnicirea diavolului insu9i. eu aceasta ajungem la 0 problema pe care nu am pus-o inca in cursul dezvoltarilor de pina acum. Pentru a ne face 0 imagine despre manifestarea psihica a fac- torului "spirit" am apelat mai intii la concepriile acreditate de istoria cultur5i 11ide uzul curent, conceptii pro118 -

duse de con~tiin~a 1?ireflexia con1?tienta. Nu am tinut seama de faptul ca spiritul, gratie autonomiei sale o'riginare, incontestabila ~i din punct de vedere psihologic,,'" este capabil sa se reveleze.
b, Automanifestarea

spiritului in vise

Fenomenul psihic al spiritului indica far a dubii natura sa arhetipala; cu alte cuvinte,. fenomenul numit spirit se bazeaza pe existen~a unei imagini 1 originare autonome, prezenta precon~tient in mod universal in zestrea psihica a omului. Ca ~i in toate celelalte cazuri asemanatoare, am intilnit aceasta problema la pacientii mei, ~i anume in visele lor. Mai intii am fost frapat de faptul ca un anum it tip de complex patern are un caractel' "spiritual", adica de la imaginea tatalui emana enunturi, ac~iuni, tendin~e, impulsuri, opinii etc. carora DU li se poate refuza atributul de "spiritual". In cazul barba~ilor, un complex patern pozitiv conduce adesea 1a un anumit cult a1 autoritatii ~i la 0 pronun~ata submisivitate fata de regulile ;;1 valorile spirituale, in timp ce la femei produce puternice aspira~ii ~i interese spirituale. In vise, convingerile hotaritoare, interdictiile ~i sfaturile provin de la 0 figura paterna. Invizibilitatea sursei este adesea subliniata prin aceea ca ea const,i daar dintr-o voce autoritara, care roste~te judecati definitive ;";".Cel mai adesea, factorul "spirit" este simbolizat prin figura barbatului batrin. Uneori, rolul acesta f'ste jucat chiar de un spirit "autentic", adica de spiritul unui decedat. Piticii apar, cel putin conform experientei mele, in special la femei. Deaceea mi s-a parut firesc ca Barlach sa atribuie, in Ziua mor~ilor, mamei figura gI10mica a lui Statu-Palma-Barba-Cot, a~a cum Bes este atribulta zeita~ii materne de la Karnak. La ambele sexe, spiritu1
* Chiar cine considera ca 0 autorevelare a spirltuJ.lli, de pilda aparitia unui spirit, nu este nimic altceva decit 0 halucinatie, aceasta este totu9i un eveniment psihic spontan, (care nu este sup Us vointei noastre). In orice caz, ea reprezinta un complex autonom, ceea ce este suficient pentru scopurile noastre. ** Un caz corespunzator este prezentat in Psychologir: imd Alchemie ( 52 9i urm.)

- 119-

poate aparea sub forma unui copil sau a unui tinaI'. La femei, aceasta figura corespunde unui a~a numit animus 1,pozitiv", care indica posibilitatea unei intreprinderi spirituale con~tiente. La barba~i, aceea~i figura nn este tot atH de univoca. Ea poate avea un sens pozitiv ~i a1:unci simbolizeaza personali tatea "superioara", sinele sau filius regius a1 alchimi~tilor ';'. Ea poate wea ins~'i ;;;i un sens negativ 1)i atunci trimite la umbra infantilii. ** In <;tmbelecazuri copilul intruchipeaza un anumit spirit. *** Batr'mul ~i copilul sintfoarte dsemanatori. In alchimie, cuplul lor joaca un 1'01 important Cd simbal al lui Mercurius. Inttuchiparile spiritului din vise nll sint intotdeauna bune din punct de vedere moral. Nu de pu~ine ori ele sint nu numai ambigue, ci poarta insemnele raului. 'j'rebuie insa sa subliniez ca marele plan care sUi 1a baza vietii noastre psihice incon~tiente se sustrage intr-o asemenea masura inten~iilor, noastre, incit nu putem 1)ti niciodata care rau este necesar pentru ca, prin intermediu 1 enantiodromiei 2, sa se nasca un ~bine ~i care bine va conduce la un rau, Acel "probate spiritus", recomandat de loan, * * *"' nu poate fi adesea, in pofida celar m,ai bune inten~ii, nimic altceva dedt 0 a~teptare, in egala masura prevazatoare ~i rabdi'itoare, a rezultatului final. Figura batrinului intelept poate aparea nu numai in vise ci 1)iin viziunile produse de medita?e (sau de imagina~ia activi'i). In aceste din urma cazuri apari~ia este uneOrj atat de plastica, incat ea preia rolul unui guru, a~a cum se pare ca se intimpla nu de pu~ine ori in India. ***",* "Batrinul in~elept" apare in vise ca magician,
* Viziunea "copilului despuiat" pe care 0 are Meister Eckhart este de acest tip. ** Amintesc de "copiii" din romanul lui Bruno Goetz, Das ***

Reich ohme Raum.

Vezi pentru aceasta ~i "copilul divin".

'*** "Probati daca spiritele vin de la Domnul", 1. loan 4, 1. '**** De aici ~i numeroasele pove~ti fant9.stice cu rishis ~i r:1<1-

hatmas. Intrebat de mine, cine i-a fost guru, un indian cultivat, eu care m-am intretinut despre ceea ce este un guru, mi-a remarc:\t: ri'bpuns: "Sankaracl1arya". esec. 8/9). SUrprins, am

120 -

medic, preot, 'invatator, profesor, bunic sau ca aWi persoana care detine autoritate. Arhetipul spiritului, 'intruchipat de oameni, gnomi sau animale, se manifesta intotdeauna 'in acele situatii care necresWi clarviziune, 1ntelegere, sfatul bun, hotarire, plan de aetiune etc., individul in eauz8. nedispunind ins8. de ele. Arhetipul compenseaza aceasta defieienta spirituala prin continu~ turi care acopera lipsa. 0 excelenta ilustrare ne ofera visul despre magicianul alb ~i magicianul negro, care incerca sa compenseze dificultatile spirituale ale Ul1ui student la teologie. Intrucit nu-l cunase pe eel care a avut visul, influenta mea' este exclusa. EI a visat ca se ([fra in fata unei figuri preote/}ti de-inalta tinuti1, numit magidanul alb, de/}i era investmintat int1'-o lunga haina neagra. Acesta tocmai terminase ~de vorbit prin cuvintele: $i pentnL aceasta am nevoie de ajutorul magicianului negru. Atunci, u/}a s-a deschis brusc /}i in inciipere a patruns . un alt batrin -magicianul negru - imbriicat intr-un vestmint alb. $i acesta era frumos $i, impuniitor. Era evident co. magicianul ne9r11 dorea sii-i vorbeasca celui alb, dar ezita s-o fad in prezenta vis6.torului. Atunci magicianul alb- i-a spus ariitind sp1'e vis6.tor: vorbe$te, este u~ inocent. Magicianul negru incepu so. povesteasca istoria ciudata a mod11lui in care gasise cheia pierduta a paradisului, cn care nu $tia ce sa faca. El venise la magidanul alb pentnl ca acesta sa-i lamureasca secretul cheii. Regele cZintara sa i$i cauta un mormint potrivit. Intimplator, slujito1'ii sai au dezg1'opat un vechi sarcofag, ca1'eadaposiea resturile muritoare ale unei fedoare. Regele a deschi3 S<11'COfagul, a aruncat osemintele $i a poruncit ca sarcofagul sa fie din nou ingropat pentru a putea fi folosit mai tirziu. Insa de indata ce osemintele au ajuns La lumina ziIei, fiinta pe care 0 alcatuiau odinioara - fecioara 's-a prefacut intr-un cal negru care a fugit in pustiu. Magicianul negru I-a urmarit in pustiu $i mai departe,
"Nu este cunoscutul comentator ?'. La care el a replicat: "Da, el, este, insa desigur doar spiritul sau", far a a fi tulburat citu~i de putin de nelini~tea mea tipic occidentala.

121 -

giisind dupa multe peripetii

cheia pierdutii a paradisului.

>"

Astfel s-a incheiat istaria sa ~i, din pacate, ~i visul. Aici campensatia nu se realizeaza desigur in sensul ea visatarului i se spune ee trebuie sa faea, ci el este canfruntat cu a prablema la care m-am referit mai sus ~i pe care viata ne-a pune neineetat in fata, ~i an.ume nesiguranta judecatii morale, derutanta intrepatrundere a binelui ~i a raului, neiertatoarea inlantuire a vinci, suferintei ~i mintuirii. Drumul aeesta eatre experienta :r:eligioasa ariginara esteearect, insa eiti il cunase ? El este asemenea unei vaei :;;aptite eare vine de departe. $o8pta este ambigua, indaielnica ~i abseura ; ea presupune periealul ~i indrazneala - a pateca nesigura pe eare se poate merge, fara certitudine ~i sanctiune, daar de dragul Damnului.
c. Spiritul in basm

A~ putea pune la dispazitia cititarului meu un mult mai bagat material aniric madern. Ma tem insa ea specifieul viselar ar face expunerea faarte dificila ~i ar neeesita un spatiu de care nu dispunem aici. De aceea ne vam adresa falclorului, care ne scute~te de dificultatile ~i canfuzia cazuisticii individuale, putind urmari variatiunile motivului spiritului, fara a mai tine seama de conditii mai mult sau mai putin singulare. In mituri ~;i basme precum ~i in vis, sufletul se exprima pe sine iar arhetipurile se reveleaza in contextul 10.1' natural ca "Formare, transformare, I A noimelor eterne eterna perindare". * * In basm, arhetipul spiritului se manifesta ca batrin tot atat de des ca in vis. *** Batranul apare ori de cite o1'i eroul se afla intr-o situatie far a ie~ire, disperata. Sca.
208

r0maneasca a Iui Stefan Aug. Daina~ .. Basmele pe care Ie utilizez in acest studiu mi-atl fast recamandate de dr. Marie-Louise van Franz, careia ii multumesc pe aceasta cale.

dem Ubenwuj3ten, 287 . Faust, Zweiter Teil, F1nstore Galerie, in traducerea

Vezi ~i C.G. Jung Analytische. Psychologie und Erzihung, ~i urm., pre cum ~i Die Beziehungen zwischen dem Ich u;ld

122 -

parea Ii poate veni doar pe calea unei gindiri temeinice .sau pe cea a inspiratiei, deci de la 0 ~functie spirituala sau de la un automatism endopsihic. Intrucit eroul nu este ins a capabil, din motive interne sau externe, ue 0 aserr:<\nea performanta, cuno~tinta necesara apare, C'ompesind lipsa, sub forma unui gind personificat, wemai sub ehipul Mtrinului aducator de sfat ~i ajutor. lntr-un basm estonian * se poveste~te despre un orfan -perseclltat care, la pascut fiind, a pierdut 0 vaca ~i care, de frica pedepsei, nu s-a mai intors acasa r;;i~i-a lU'!t 1umea in cap. Astfel a ajuns intr-o situatie fara sperdnta, Epuizat, baiatul cade intr-un somn adinc. Cind s-a trezit "i S-a parut ca are in gura un lichid ~i a vazut in fata sa un batfin mic de stat, cu 0 lunga barba sura care tocmai se pregatea sa puna dopul la plosca sa cu lapte. <,Mai da-mi sa beau I~I-a rugat baiatul. "Pentru astazi ajunge a raspuns bi'itrinul. "Daca n-a~ fi trecut din intimplare pe aici, cu siguranta ea ti-ai fi dormit ultimul somn, cad dnd te-am gasH erai pe jumatate mort", Apoi batrinul I-a intrebat pe baiat cine este ~i incotro merge. Acesta i-a povestit toate pataniile de care ~i-a amintit, precuill! ~i de bataia din seara de dinaintea plecaril. Atund batrinul i-a spus: Dragul meu copil! Nu ti-a mers nici mai bine nici mai rau dedt celorlalti copii ai caror parinti se odihnesc sub pamint. De intors, nu te mai poti intoarce. Odata ce ai plecat, trebuie sa-ti cauti noroeul in lume. Pentru ca nu am nici casa nici fcmeie, nu iti pot purta de grija, in schimb iti pot da pe gratis un sfat bun." Pin a in acest punct batrinul spune ceea ce ~i baiatul, ca erou al povestirii, putea sa gindeasca. Cind ~i-a luat lumea in cap, dind curs unui impuls afectiv, putea nl1icar sa-~i dea seama ca va avea nevoie de hrana. De asemenea, ar fi trebuit ca intr-un asemenea m~oment sa re- flecteze asupra situatiei sale. Atunci i-ar fi venit in minte intreaga poveste a vieth sale, inclusiv trecutul cel mai apropiat, ar;;a cum se intimpla in astfel de 3ituatii.. Atari anamneze reprezinta un proces teleologic care vi* Wie

ein

Weisenknabe

1/nerhoff

sein GlUck

fand

(Finnis~

che und Estnische Volksmarchen,

nr. 68)

123 -

zeaza intr-un moment critic mobilizarea tuturo.r fortelor personalitatii, pentru a bate 10. poarta viitorului 'cu forte reunite. El nu poate face calea intoarsa ~i nici nu se poate baza pe ajutorul cuiva. Intelegerea acestui f'lpt va conferi actiunii sale decizia necesara. OrientlLdu-l in aceasta directie, batrinul 11 scute:;;te de efortul propriei gindirl. Mai mult, batrinul este chiar aceastii reflexie adecvata si concentrare - a fortelor fizice si morale. care, acolo unde gindirea eon:;;tient~ nu este in~a SClU n~ mai este posibila, se realizeaza spontan in spatiuJ extrapsihie. Sub un anum it aspect, coneentrarea ~i tenslonarea fortelor psihice se aseamana magiei. Ele dezvoltA 0 energie surprinzator de mare, superioara de dteva o1'i eelei obtinute de incordarea con:;;tienta a vointei. FClptul poate fi demonstrat experimental, in starea de COI:CC:';ltrare artificial a din hipnoza. La cursurile mele obi~GUleSe sa a:;;ez 0 isterica, extrem de firava constitutional dar aflata intr-un profund somn hipnotic, eu ceab pe spatarul unui seaun ~i eu ealciiele pe spatarul altui c,caun :;;i s-o las in aceasta pozitie timp de un minut. Pulsul i se ridica treptat pina 10. 90. Unul din studentii mei, in aeela:;;i timp un excelent gimnast, a incereat zadarnic sa reproduea experimentul prin ineordarea eon:;;tienta a vointel. El s-a prabu:;;it imediat eU un puIs de 120. Cind batrinul eel intelept a reu~it sa mobHlzeze in suficienta masura fortele baiatului, a devenit posLbilA :;;i receptarea sfatului eel bUn. Cu alte euvinte, s:tuatia nu a mai parut fara ie:;;ire. El I-a sfatuit pe baiat sa mearga mereu spre est, unde, peste :;;apte ani, va o.junge 10. muntele cel mare, eeea ee echivaleaza' cu fericirea. Masivitateo. :;;iinaltimea mlUntelui simbolizeaza personalitatea matura *. Fortele reunite pro due sigurantiI, care
* Intrucit muntele reprezinta scopu1 drumetiei rii a1 a;~ensiunii, din punct de vedere psiho1ogic e1 semnifica ~:in21e. I Ching descrie munte1e drept scop: "Rege1e i-a aratat mnntele de vest" (Hexagram nr. 17). La Honorius von Autun (SpeC/Limn de mysteriis ecclesiae in Minge P.L. CLXXII, p. 343) citim: "Montes patriarche et -prophetae sunt" (lVIuntii sunt Ratriarchii ~i profetii). Richard von St. Victor spune "Vis videre -Christ~lm transfiguratum ? A8cede in montem istum, disce cognoscere te ip-

124 -,--

este cea mai buna garantie a succesului *. AsHel, baiatulci nu-i va mai lipsi nimic. "Ia traista mea eu piine ;;i ~losca mea", spuse batrinul, ,,~i vei avea in fiecdre zj atita mincare ~i bautura dta vei vrea". De asemenea, i-a dat foaia sa de brusture care se putea transforma intr-o barca, daca baiatul trebuia sa traverseze 0 ~tpa. Batrinul din basme pune de obicei intrebariIe referitaare la cine, de ce, de unde ~i incotro ** pentru ca astfel sa declan~eze con~tientizarea ~i mobilizarea fartelor morale ~i inca mai des el ofera mijloacele supranaturale necesare ';'* *, adica nea~teptata ~i improbabila apetenta a succesului, care constituie atlt la bine dt ~i la rau, 0 panicularitate a personalitatii unificate. Tot atit de necesara pare ~i interventia batrinului, adica obiectivarea spontana a arhetipului, intrudt vointa con~tienta s~ngur3 nu este capabila sa armonizeze personaiitatea in asa fel incH sa dobindeasca anetenta neobisnuita a s~ccesului. Pentru aceasta este' nev~ie, nu ~umai in basffii ci ~i in viata, de obiectivarea arhetipului care linj'?te~te reactia pur afectiva printr-o serie de procese
sum" (Dad vrei sa-l vezi pe Gristos cel iiuminat, urea muntelE' autocunoa~terii). (Benjamin minor in Minge, P.L. CXCVI

col. 53-56).

* In aceasta privinta trebuie' mentionata in mod special fenornenologia yoga. *' Afirmatia poate fi documentata cu numeroase exemple: Sp2.nische un portugiesiche Volksmarchen (Nr. 34: Del' wei.j3e PapGgei ,'. Nr. 45: Konigin Rose und del' kleine Thoma;,); Russjsel1e Volksmarchen (Nr. 26: Das Marchen ohne Hande),' Milrchen aus dem Balkan (Nr. 15 Del' Hirt und drei .Samovilen),' Marehen aU8 Iran (Da8 Geheimnis des Bades Badgerd),' Nordi:sche Volksmarchen I (Schweden Nr. 11 : Del' Werwolf), p. 231H' Fetei care-~i cauta fratii ii da un ghem care se rostogole9te in directia lor (Finische und Estnische Volksmarcl1en, Nr. 83: Die kampfenden Bruder, p. 280). Printului care cauta imperiul ceresc ii da 0 barca fermecata care merge singura (Deutsche Ma.rchen seit Grimm, Die Eisernen Stiefel, p. 381). Un aIt dar este un flaut care face totul sa danseze (Matchen aus dem Bal1{3Xl, Die zwolf Brocken) sau sfera care arata drumul :;i bagheta fermecata care face invizibil (Nordische Volksmiirchen, j-:r.18 Di:i.nmark: Die Prinzessin mit den zwi.ilf Paar Goldschuhen. p. 97) sau dini fermecati (l.e., p. 287, Nr. 20, Schweden: Die dTei Hlmde) sau 0 carte cu invatatura secreta (Chinesische Volkmarchen, p. 248, Nr. 86 Dschang Liang).

125

de confruntare ~i realizare, prin intermediul carora este evidentiat cu claritate Cinele, Undele, Cumul, PentruceuI. Astfel devine posibila cunoa~terea situatiei de moment ~i a scopului. Iluminarea, indepartarea confuziei destin ale au adesea un aspect de-a dreptul mira cuIos, ceea ce este bine curroscut psihoterapeutului. Tendinta batrinului de a dec1an~a reflexia se exprima si sub forma cerintei ca mai intH eroul sa doarma. Fetei care-1?icauta fr~tii disparuti Ii spune : "Odihne~te-te, ca dimineata este mai inteleapta decit seara."~ De asemenea, el are 0 viziune de ansamblu asupra situ3.tiei neclare a eroului aflat in incurcatura sau cel putin este in stare sa obtina acele informatii de care are nevoie in continuare. In acest scop apeleaza adesea la ajutorul animalelor, in special al pasarilor. Printului care cauta drumul spre imparatia cereasca, pustnicul Ii spune: "Locuiesc aici de trei sute de ani dar nimeni nu m-a intrebat pina acum unde se afla imparatia cereasca ; nu ~tiu unde este, dar deasupra, la celalalt etaj al easei, locuiesc tot felul de pasari, care ti-ar puteCl i de folos." ** Batrinul sUe care drumuri duc la tinta si Ie arata eroului. *** EI avertizeaza asupra pericolel~r viitoare 1?iofera mijIoacele adecvate de a Ie infrunt,l. De pilda, 11invata pe baiatul care vrea sa ia apa vie ea leul care paze~te izvorul are derutanta insu~ire de a dormi cu ochii deschi1?i ~i de a veghea cu ochii inchi1?i; lln:lrului care vrea sa mearga calare la un izvor ferml~at pentru a lua de acolo bautura tamaduitoare pentru rege Ii da sfatul de a se apropia de apa doar in galop, pentru c~ izvorul e pazit de ni1?tevrajitoare care prind cu lasoul pe oricine se apropie. **** Pe printesa care-~i cauti'i iu-

Finische und Estnische Volksmarchen Nr. 83 (Estland: Die Bruder), p. 280 . Deutsche Marchen seit Grimm (Die eisernen Stief'?l;, p. 382. Intr-un basm balcanic (15: Der Hirt und die drei 8amovilen), batrinul este "tarul tuturor pasarilor". Acolo, informatia este detinuta de cotofana. Vezi 9i misteriosul "domn a1 porumbarului" din nuvela lui Meyrink Der weiBe Dominikaner . Marchen aus Iran (Das Geheimnis des Bades Bddgadj, p. 152. **** Spanische Marchen Nr. 34 (Der weif3e Pupugei), p. 158.
kampfenden

126 -

bitul transformat in vircolac 0 sfatuie~te sa faca un foe l?i sa a~eze deasupra un vas cu smoala. Apoi ea trebuie sa arunce in smoala clocotinda iubitul ei enn alb iar dnd vine vireolacul sa-i rastoarne vasul in cap, ceea ce va risipi vraja. * Uneori batrinul se distinge prin judecata sa eritica, a~a cum se intimpla in acel basm caucazian in care printul eel mai tlnar trebuie sa e)nstruiasca pentru tatal sau 0 biserica perfecta, pentru a mo~teni regatul. Dupa ce a fost ridicata ~i nimeni nu a rl~Ul?it sa descopere vreun defect, apare un batrin care spune: "Ah, ce biserica frumoasa ati cladit! Pacdt ca fundatia este putin strimba!" Printul porunee~te ea biserica sa fie darimata si construieste una nou~l .. Dar si de data asta batrinul 'descopera ~ gre~eala ~i a~a s'e intimpla de trei ori. ** Batrinul intruehipeaza deci pe de 0 parte cunoa~tere, refJexie, intelepciune ~i intuitie, iar pe de alta parte calitati morale, cum ar fi bunavointa ~i generozitatp.a, ca.re probeaza indeajuns natura sa "spirituaIa". Intrucit arhetipu1 este un continut autonom al incon~tientului, basmul, care indeob~te coneretizeaza arhetipnrile, figureaz8. apariti'a batrinului in vis a~a cum aeesta, apare in visele moderne, Intr-un basm balcanic, batrinul Ii apare eroului in vis, cind acesta se aHa in incurcatura ::;;i-1 sfatuie~te cum poate face fata problemelor insolubile care-i stau in fata. *** Relatia sa cu incon~tientu1 este pusa in evidenta de numele de "rege alpadurii" pe eare-l poarta intr-un basm rusesc. **** Din bu~teanul pe care se a~ezase taranul sa se odihneasca i~i face aparitia un omulet "plin de zbircituri ~i eu 0 barba verde eare-l at'irna ptna la genunchi". "Cine e~ti tu ?" intrebataranul. "Sint regele padurii, Och", raspunse omuletul. +aranul Ii dadu pe fiul :sau eel dEzordonat drept ucenic. "Iar omuletul pleca cu el ~i-l eonduse in lurr~ea de sub pamint, unde-l gazdui intr-o cpliba verde ... In eoliba totul era
, *

Nordische

Volksmarchen

I, Nr. 11 (Schweden:

Der

Wer-

wolf), p. 231

Kaukasische Marchen, p. 35 9i urm. *** Balkanmarchen (Die Lubi und die Schone der Erde), p.
217. ****

Russische Marchen rOch), p. 30 9i urm. 127 --

verde: peretii erau verzi, ca ~i lavitele; nevasta lu! Och ~i copii sai erau ~i ei verzi, pe scurt - totul, totuI. Naiadele care slujeau .in casa erau verzi ca virn:mtu:." Chiar ~i m.incarea era verde. Regele padurii este 2.ugravit aiei ca 0 zeitate a vegetatiei care, pe de 0 parte, stap.ine~te padurea, iar pe de alta parte are, datorita naiadelor, relatii cu imperiul apelor, ceea ce indicii dal' apartenenta sa 1a incon~tient, simbolizat fl'ecven~ !ltlt prin padure c.it ~i prin apa. Aparitia batr.inului ca pitic indica de asemenea apartenenta la incon~tient. In basmul despre printes:1 care-~i cauta iubitul se spune: "Se innopta. Intunerieul se Usa iar stelele se ridicau pe cer. Printesa ~edea in acela~i loc ~i plingea. Pe c.ind se afla adincita in ginduri. auzi o voce care-i dadu buna seara. De ce stai aid atlt de singura ~i de trista ?" mai auzi. Sari ca arsa, plina de spaima, ~i nu fara motiv. Insa dnd se uita .in jur v~zu doar un omulet batrin care .inclina capul in directia sa, salut.ind-o prietenos." Intr-un basm elvetian, fiul detiJran, care voia sa-i duca fiicei regelui un co;; plin ell mere, intilni "es chUs isigs lVIanndle, das frogtene, "\'as er do e dem Chratte haig?" Intr-un alt loc, "Manndle';; are "es isigs Chlaidle an." * Prin "isig" trebuie sa in~elegem desigur "de fier", ceea ce este mai plauzibil dedt "de ghiata". In ultimul caz, citatul ar fi trebuit sa sune : "es Chlaidli vo Is". Este adevarat ca exist'i omuleti de' gheata, dar exista ~i omuleti de metal. Cunosc un vis modern in care a aparut un omulet de metal negru, momentul ales fiind unul de cotitura, a;;;l cum se .intlmpla ~i in basmul acesta despr~ Hans cel prost, care era pe punctul de a se easatori eu 0 printesa. Intr-o serie de viziuni moderne, batr.inul intelept, care apare de mai multe ori, are 0 data marime normala, dnd se c.ontureaza pe fundul unui crater inconjurat de stind .inaIte, iar aIta data, dimensiuni foarte reduse, cind se afla pe virful unui munte, .in mijloc:ul unei stincarii joase. Acela;;i motiv il .intilnim ;;i la Goe* Este vorba de basmul Der Vogel Greif, Nr. 84 din culcgerea Kinder und Hausmarchen a1catuita de fratE Grimm, II, p. 29 fii urID... Textul abunda in grefieli fonetice.

128 -

the, lnbasmul despre printesa piticilor care poate 10c11i ln~r-o caseta. * Din aceea~i categorie fac parte anth1'opanon, omuletul de plumb din vizunea lui 20sim08, *'" omuletii metalici din mine, dactilii cei iscusiti ai antichitatii, homunculii alchimi~tilor, gnomii, brownies scotieni etc ... M-am convins de "realitatea" unoI' ata1'i reprezentaricu prilejul unui grav accident de mirra, dnd doiparticipanti ajun~i -la suprafata dupa .catast1'ofa au avut viziunea colectiva a unui omulet cu gluga, care, ie~it din crapaturile inaccesibile ale pe1'etelui gheta1'ului, I-a traversat, arundndu-i pe amlndoi lntr-o panica cumplita. Am lntllnit adesea motive care mi-au lasat impresia ca necon~tientul ar reprezenta lumea marimilor infinitezimale. Din perspectiva 1'ationalista, aceasta a1' putea fi derivata din sentimentul obscur ca In cazu] UnoI' astfel de viziuni avem de a face eu ceva endopsihic, conchizlndu-se ca, In fond, lucrul trebuie sa fie foarte mic pentru a-~i gasi loc In cap. Nu lmparta~e.c.c asemenea presupuneri "rationaliste", de~i nu pot sustine ca slnt lntotdeauna alaturi de adevar. Mai plauzibila mi se pare ipoteza ca lnclinatia spre diminutiva.re, pe de 0 parte ~i cea spre marire nemasurata (uria~i!), pe de alta parte slnt asociate surprinzatoarei nesigurante a notiunii de spatiu ~i timp la nivelul incon$tientului. *",* Sentimentul uman al marimii, din care se alimenteaza conceptul nostru rational despre mare ~i mie este subiectiv, fiind lipsit de valabilitate nu numai In domeniul fenomenelo1' fizice, ci ~i In acela al incon~tientului colectiv, care se afla dincolo de cimpul de actiune al specificului uman. Atman este "mai mic decit mic" ~i mal mare dedt mare, el are marimea unui deget, da1' "acope1'a lumea p1'etutindeni intr-un stratgros de doua palme". **** 1ar cabiriile slnt, dupa Goethe, "mici lastat, dar mari Ca putere." ***** ~ot astfel, arl1etipul
Die neue Melusine, Marchen Vezi studiul meu Einige Bemerkungen Z11 den Visionen des Zosimos Intr-un basm siberian (Nr. 13, p. 62, Der in Stdn ver1vandelte Mann) bi:itrinul apare ca 0 faptura alba, de proportii uriase .. Vezi ~i studiul meu Zur psychologie des Kindan"heTypus . * FaUst, 2, Teil, Kabirienszene.

129 -

batrinului intelept este extrem de mic, aproape insesizabil, dar detine 0 forta care poate modifica destine, cum se poate constata daca se merge 10.radacina lucrurilor. Arhetipurile, co. ~i lumea atomului,demonstreaza ca cu dt experimentul cercetatorului patrunde mai adinc in microcosmos, cu atlt energiileinlantuite acolo sint mai distrugatoare. Nu numai cercetarea iizicil a aratat ca infinitezimalul are efecte majore, ci ~$i('ercetarea psihologica. De dte ori, in momentele cdtice ale vietii, nudepinde totul de un aparent nimic! Anumite basme primitive dau expresie naturE iluminatorii a arhetipului nostru, identificindu-l pe bi'ttrln Cll soarele. El duce cu sine 0 fiklie pe care 0 folose$te pentru a coace un dovleac. Cind a terminat de mincat ia din nou focul eu sine, ceea ce Ii determina pe oameni sa i-I fure. * Intr-un basm nord american, batrinul apare ca un vraci care detine focul. ",* Spiritul se ~anitesta ca foc,a~a cum ~tim din Vechiul Testament $idin misterul rusaliilor. Pe linga istetime, intelepciune ~i cunoa$tere, batrinul este caracterizat, 0.$0.cum: am amintit, $i de calitEtti morale; mai mult, el pune 10.incercare taria moral!:: a 00.menilor si conditioneaza darurile sale de rezultatul acestei prob~. Un e:Xemplu deosebit de ciar ne este oferit de basmul estonian despre fiica buna ~i fiica vErega, **,* Ultima este 0 fata orfana, foarte ascultatoare ~i ordonata. La inceputul povestirii, ii scapa furca de tors in tintina, Sare dupa eo., nu se ineaca ~iajunge in tara magica unde intilne~te 0 vaca, un berbec ~i un mar carora Ie indepline~te rugaminWe. Apoi da peste 0 odclie de baie, unde se afla un batrin murdar care 0 roaga sa--l spele, Intre eei doi are loc urmatoarea discutie: batrlnul: "Fata frumoasa, fata frumoasa! Spala-ma,. ca n~ ma mai pot suporta aUt de murdar !" Fata : "eu ce so.
Indianermarchen Indianermarchen aUs Siidamerika, aus Nordamerika, p. 285
(Das Ende dcr

Welt und der Feuer Diebstahl),

p. 74 (Geschichten

von

Manabusch : Der Feuerdiebstahl), Nr, 35: Df!r Lohn der Stieftochter p. 192 ;;i mm,

und der HaustochtcT,

130

incalzesc soba?" Batrinul; "Aduna bU$teni $i gainat de cioara $i fa focul cu ele." Insa ea aduce vreascuri si intreaba : "De unde sa iau apa ?" Batrinul raspunde ; '"Sub lojnita sta 0 iapa alba. Aduna-i urina intr-un dubar!" Insa fata aduce apa curata. "De unde sa iau 0 meturica de baie?" "Taie c()ada iepii celei albe $i f,l. din ea o maturica de baie !" Insa ea face una din ramuri de mesteacan. "De unde sa iau sapun?" "Ia 0 piatra din pardoseala $i freaca-ma cu ea!" Insa ea aduce sapun din sat $i-l spala pe batrin. Ca rasplata batrinul ii cia un sipet pEn cu aur $i cu pietre pretioase. CealaltiJ. fat a este, fire$te, invidioasa, i$i arunca $i ea furca de tors in flntina, dar 0 gase$te imediat. Merge totu$i mai departe $i face totul pe dos. Rasplata este $i ea corespul1zatoare. Motivul este atit de frecvent incH alte ilustrari sint inutile. Superioritatea $i generozitatea batrinului 11 plaseaza in proximitatea divinitatii. In basmul Soldatul $i printesa neagrii * se poveste$te cum in fiecare noapte printesa blestemata iese din sicriul ei de fier si-1 ddeme~e$te pe soldatul care paze$te mormintul $i ~poi il maninca. Unul din soldatii care urma sa faca de garda se hotara$te sa fuga. "Iar cind se insera, soldatul se indeparta pe furi$, strabatu munti $i cimpii $i ajunse la 0 paji$te frumoasa. Dintr-o data in fata sa aparu un omulet cu a lunga ba.rba sura, care era chiar bunul nostru Dumnezeu, pIecat in lume sa stirpeasca raul pe care il facea diavolul in fiecare naapte. lncotro? il intreba omuletul eel sur $i se arata doritar sa-l insoteasca. $i vazind soldatul eel batrinelul este aUt de binevOltor Ii marturisi ca a fugit $i de ce a fugH." Urmeazd, ca de obicei, sfatul cel bun. In aceasta povestire, batrinul este identificat in mod naiv cu Dumnezeu insu$i, H$a cum alchimistul englez Sir George Ripley il nume$te pe "batrinul rege" "antiquus dierum." ** Toate arhetipurile au 0 latura pozitiva, lumino'Jsa, favor abila, care tinde spre inalt $i 0 alta, in parte ne* Deutsche:Marchen seit ** Der AU" der Tage. In

a sa Cantilena.

Grimm, p. 189 ~iurm.

- 131-

gativa $i defavorabila, in poarte doar htonica, ded neu.tra, care tin de in jos. Arhetipul spiritului nu face exceptie de la regula. Chiar infati$area sa de pitic indica o diminutivare limitativi'i, sens pe care il are $i naturali.tate a unei zeitati a vegetatiei venita din lumea sLlbpaminteana. Intr-un basm balcanic, batrinul ClVlre dilninuat, in masura in care $i-a pierdut un 6chi. '" .,Vilele(( - un fel de duhuri rele inaripate - i I-au seas iar eroul trebuie sa se ingrijeasca pentru ca ele sa i-l puna la loc. Prin urmare, batrinul a pierdut 0 part", din lumina vederii, adica 0 parte din iluminarea $i clarviziunea sa, rapita de demonica lume a intunericului. Diminuarea sa prin atingerea lumii intunericului aminte'ite de soarta lui Osiris, care $i-a pierdut unicul ocni privind un porc negru, adica pe Seth sau de cea a lui \Votan care $i-a sacrificat Qchiul la izvorul lui Mimir. In ~nod . semnificativ, batrinul din basmul nostru calare'ite un tap, ceea ce arata ca el insu$i are 0 latura intunecati'L 1ntr-un basm siberian, batrinul apare ca un mo~neag cu un singur picior, cu 0 singura mina $i cu un singur ochi, care treze'ite un mort cu un toiag de fieI'. Pe pcrcursul pove$tii el este omorit din gre$eala de cel de mai multe ori reinviat, care astfel i$i distruge ericirea. iJ3asmul este intitulat BCitr'inul eu 0 singura jumiitate $i, in fapt, ,diminuarea sa provine din aceea ea intr-un fel traie$te doar eu jumatate de t1'up. Cealalta ju:natate este invizibila $i apare in basm ca un uciga$ care vlea sa~l piarda pe erou. In cele din urma, eroul reu~e$te sa-l omoarepe cel care I-a ucis de mai multe ori. Cuprins de furie, el ia $i viatabatrinului cu 0 singura jumatate. ceea ce indica identitatea celor omoriti. Prin urmare, batrinul ar putea fi $i contrariul sau, data tor de vista dsr $i uciga$ - "ad utrumque peritus", ** a$a.cum <;espune despre Hermes. Daca a$a stau lucrurile, atunci din motive euristice, precum $i din aIte motive este recomandabil ea Eleolo un de batrinul apare ca ,,!TI0dest" sau "binevoittJr" S;'1 ne
*

Contra heilende Blume, p. 182.

*' Prudentius,

Balkanmarchen.

Nr. 36: Del' Konig 1Lnd seine drei Sonne. Symmachum, vezi Rahner Dieseelen-

132 -

uitam eu atentie in jur. In legatura cu basmul estonian amintit la inceput despre baiatul care a -pierdut vaca se po ate n.a$te banuiala ea batrinul aparut in momentul oportun ~i dispus sa ajute este eel care mai inainte a iUrat vaea pentru a-I oferi protejatuluisau un rnotiv solid de a fugi in lume. Experienta eotidiana ne arata ca presupunerea noastra este corecta caei adesea cuno;Jsterea superioara dar subliminala pune la cale cele mai ~eplacute ineidente pentru a-I inspaiminta pe August eel prost care este eul con$tient i?i a-I aduce pe drumul adevarat, pe care, datorita prostiei, nu l-ar fi gasit niciodata singur. - Daca orfanul nostru ar fi banuit ca batri nul este cel care i-a furat vaca, l-ar fi privit ca pe un gnom rautaCios sau ca pe un demon. Batrinul este earacterizat deei de 0 latura negativa, ai?a cum $amClnul primitivilor apare, pe de 0 parte, ea vindecator br pe de aWl parte ea un temut otravitor, insu$i cuvintul <papi-WKOU insemnind atit medicament eit ~i otrava. In sfir~it, otrava poate juca in realitate ambele functii. Ambivalenta b."\trinului, care-l apropie de :?:J:ne,este ilustrata de figura extrem de instructiva a lui Merlin. $i daca in anumite cazuri el po ate parea a fi insai?i intruchiparea binelui, in altele imbraca hainele raului. Atunci el devine vrajitorul eel rau care face raul de dragul raului. Intr-un basm siberian, * batrinul este un spirit rau care "ducepe cap doua lacuriin care inoata doua rate!' El se hraneste cu carne de om. Basmul ne spune ca' eroul $1 oamenii sai s-au dus la 0 petre cere in satul vecin S1 si-au lasat dinii acasa .. Insa acestia aU hotD.rlt conform 'proverbului "cind pisica nu-i ~ca~a $oarecii joaca pe masa" - sa faca i?i ei 0 petrecere. In mom entul culmrlnant s-au repezit asupra proviziilor de carne si Ie-au devorat. Cind s-au intors acasa $i au vazut paguba, oarnenii au alungat dinii, care s-au refugiat in padure'ljCreatorul Ii spuse lui Ememqut, eroul ba~;muIui: "Du-te cu nevasta ta i?i cauta dinii !" Pe drum, eroul este surprinsde un viscol infrico$,Hor i?i se e.daposte~te in easa spiritului rau. Urmeaza apol cunoseuta
*

Nr. 36, Die Runde des Schopjers.

133 -

scena a diavolului pacalit.Tatal lili Ememqut se rume:'?te "creatorul." dar tatal celui din urma, "de 'oine 1nsu~i creatul", pentru ca :,?i-afost sie:,?icreator. De?i nicaieri In basm nU se spune ca batrinul cu' doua Iacuri pecap i-ar fi ademenit pe erou :,?ipe nevasta so. 'pentru a avea cu ce sa-:,?ipotoleasca foamea, totu~i puten1 I)resupune ca un spirit a pus stapinire pe dini, i-aneterminat sa petreaca asemeni oamenilor, pentn.i ca ,"poi, contrar obiceiului lor, sa fuga in padure, unde vor trebui cautati de EmeIT..(::jut. Viscolul, care-l sile:'?te pc eJou sa se refugieze in casa spiritului rau, nu pare' nici eI intimplator. Sfatuitorul este in acest basm ;::reatorul, fiul de sine insu:,?i creatului, ceea ce da na~tere unei probleme foarte complicate, a carei rezolvare iJreferam sa"0 Eisam in seama teologilor siberieni. Intr-un basm balcanic, batrinul ii da tarinei fAra copii sa manince un mar, dupa care ea ramine ins~lrcinata, ~i na~te un copil, al carui na:,?este, prin intelegerea initiala, insu:,?i batrinul. Copilul este ins a l)n drac de" baiat care::-i bate pe toti ceilalti copii :,?iomoara vitele pastorilor. Timp de zece ani baiatul n-a fost botezat. Batrinul apare,ii infige un cutit in pieior :,?i-l :1Ume~te "printul cutit". Fiul dore~te apoi sa pIece in lume, ceea ce tatal; dupa 0 lunga ezitare, ii permite. De cutituI infipt in picior depinde viata sa: daca il scoa!e altcineva,moare; daca ~i-I scoate singur traie:'?te. In cele din urma cutitul devine fatal pentru el, 0 batrina vrajitoare smulgindu-i in timpul somnului. Eroul moare dar este readus la viata de cei doi prieteni pe care $i-i facuse. * Aiei batrinul este intr-adevar benefic, dar totodata creatorul unui destin ambiguu, care ar fi putut foarte bine sa evolueze spre rau. Raul se manifestd (lar ~i de timpuriu in caracteru1 violent a1 tinarului. . Tot intr-un basm balcanic intilnim 0 varianta denma de atentie a motivului nostru. Un rege i9i cauta sora rapita de un strain. Pe drum se opre~te la coliba unei femei batrine, care-l avertizeaza ea nu trebuie sa-9i continue c8.utarea.. Un pomincarcat eu fructe, care, se re Balkanmarchen, ner .beiden Gefahrten.

nr.

9, Die Taten des Zarensohnes

'und sei-

134 -

trage mereu din fata sa, il indeparteaza de eolib:1. Cind in eele din urma se opre~te, din coroana Sa coboara un batrin. II gazduie~te .pe rege ~i-l conduce in tirgul unde locuia sora sa, devenita sotia batrinului. Ea Ii spune regelui ca sotul ei este un spirit rau, care-l Va ucide. $i intr-adev,ar, dupa trei zile, regele dispare. Fratele ~au mai tinaI' pleaca la rindu-i sa-l caute i omoara spiritul -eel rElUtransformat in balaur. Prin aceasta este risipita vraja ~i in loeul spiritului apare Un barbat tinaI' ~i frumos care se easatore~te eu sora regelui. Batrinul, care la inceput apare ea .zeitate a vegetatiei, se afld intr-o evidenta relatie eu sora. El este un uciga. !ntr-un episod interealat este invinuit ca a vrajit un ord~ intreg, locuitorii devenind de "fier", adiea imobili, rigizi ~i tacuti. * De asemenea, el 0 tine captiva pesora regelui ~i nu 0 mai lasa sa se intoarca la rudele ei.Astfel ne este sugerat faptul ea sora este posedata de Animus Bcitrinul este eoneeputdeci ea Animus-ul sorel. Felul 111 care regele esteimplieat in pQsedarea de care'sufera sora sa, diutarea acesteia ne arata ea ea reprezinta Anima fratelui. Prin urmare, arhetipul destinal s-a instapinit mai 1nti1 asupra Animei regelui, silindu-l sa pIece in cautarea farmeeului vietH, a "bunului de pret greu de Cltins", ceea ce-l transforma inerou mWe, adica hi personali,... tate superioara __ 0 expresie a sinelui sau.Aiei batrinul actioneaza exclusiv ca raufacator si trebuie inliiturat eu fo;ta, pentru ea apoi sa reapara ca 'sot al,sorei - Anima, de ~aptca mire I'll sufletului, celebrind ineestul s1nt ca simbol ai. unirii contrariilor. Aeeasta frecventa. i indraz,neata enantiodromie inseamna nu numai intinerirea si tran'sformarea batrinulu1; ea sugereaza 0 intimi:i relati'e secreta intre bine ~i rau. In basmul amintit, arhetipul batrinului apare deei sub chipul raufacatorului, angajat in transformarile :;;i peripetiile procesului individuatiei, careevolueaza spre hierosgamos. In basmul rusese despre regele ;Jadurii, evolutia are sensul invers. La inceput, regele pi'idurii se arata binevoitor i generos, dar apoi nu mai vrea s;1-1
*

N. 35. Der Schwiegersohn

aus der Fremde.

135 -

ajute pe sarmanul baiat, a:;;a incH evenimentele prir.cipale ale povestirii se reduc 1a diferitele incerciiri dIe tinarului de a scapa din ghearele vrajitorului. Locul ci:iutarii este lUat de fuga, care pare sa aduca aceleasi beneficii ca aventurile cele mai periculoase cad t~ sflrsit eroul 0 ia de sotie pe flica regelui iar Vrajitorul trebuie sa se multumeasca cu rolul diavolului pacalit.
d) Simboluri teriomorfe ale spiritului In 7xwn

Descrierea arhetipului nostru nu ar fi completa daca nu am lua in considerare 0 modalitate particulare! de manifestare, :;;i anume cea teriomorfa. Aceasta se lncadreazffi.in teriomorfismul zeilor :;;i al demonilor :;;i are aceea:;;i semnificatie psihologica. Intruchiparea animala arata ca functiile :;;icontinuturile respective se af1a inca in domeniul extrauman, cu alte cuvinte dincolo de con:;;tiinta umana. De aceea ele participa la demonicul suprauman, pe de 0 parte :;;ila animalicul subuman, pe de aIta parte. Insa aceasta distinctie este valabila cl:nr in planul con:;;tiintei, unde corespunde unei cerinte a gindirii. Logiea spune: "Tertium non datur", cu alte cuvinte nu putem gindi contrariile in unitatea lor. Prin urmare,suprimarea unei antinomii poate fi pentru noi doar un postulat. Pentru incon:;;tient. lucrurilestau cU totul altfel, continuturile lui fiind in sine paodoxale sau antinomice, inclusiv categoria existentei. Daca cineva care nu detine cuno:;;tinte psihologice vrea sa-:;;i faca 0 imagine despre acest aspecteste recomanda bil sa studieze misticii cre:;;tini sau filosofia indiana. Acolo va gasi inf1uentele cele mai pregnante ale antin();nomicii incon:;;tientului. De:;;iin basmele analizate pina acum batrinul a Rvnt o infati:;;are umana :;;i un comportament uinan, totu:;;i aptitudinile sale vrajitore:;;ti, precum :;;isuperiorHatea sa spirituala indica 0 dimensiune extraumana - supra sau subumana - atit in bine eft :;;iin rau. Aspectul teriomorf nuinseamna nici pentru primitiv, nid pentru incon:;;tient 0 diminuare valorica, cad intr-o anumita privinta animalul este superior omului. El nu s-a incurcat inca in con:;;tiintasa, nu aaptis inca nici uneia din or136 -"-

tele care-l anima un eu indaratnic, ci impline$te uproape fara rest impulsurile interioare. Daca animalul ar -fi con~tient, el ar fi mai smerit decit omul. Legenda despre pacatul original' contine 0 invataturi'i profunda; ea este expresia sentimentului obscur ca emanciparea eului con$tient reprezinta un fapt luciferic. De la inceputurile ei, istoria universala consta in confruntarea dintre sentim2n~ul de inferiorHate $1 supraevaluarea de sine a omului. Intelepciunea cauta linia de mijloe :;d ispa$e~te aeeasta cutezanta prin primejdioasa inrudire cu demonul sau animalul, find adesea interpretata gre$it in plan nlOra!. Adesea intllnim in basme motivul animalelor care ajuta eroulu1. Acestea se comporta 8i vorbesc asemeni oamenilor $i dau dovada de 0 intelepeiune care 0 c1epase$te chiar pe cea a omului. In astfel de eazuri se poate afirma cu indrepUitire ca arhetipul spiritului este e"\pcimat teriomorf. Intr-un basm german * se povesteste cum tinarul care-~i cauta printesa disparuta intilneste un lup care-I vorbel1te : "Nu te teme 8i spune-mi incotro te dud". Tinarul ii poveste8te neeazul sau iar Inpul ii daruie$te un fir din blana sa eu ajutorul earuia :n poate ehema ori de cite ori este nevoie. Aeest epi80d se desfasoara exact la fel cu intilnirea cu batrinul. In aceea~i paves tire se manifesta.$i latura negativa a arhetipului. Pentru ilustrare voi reproduce in continuare in mod rezumativ basmul. Pe cind pazea pard in padure, tinarul descoperea un capac uria$ ale carui ramuri se pierdeau in nori. "Cum 8-0 vedea lumea privita din virful lui ?" se intreaba tinarul. Apoi se urea in capac, fara a ajunge 1a ramuri in prima z1. Pentru ca se intuneca a trebuit sa innopteze pe dotul unei ramuri. A doua zi a continuat Sa se catere 81 spre prinz a ajuns 1a coroana. De abia pe seara ,a aiuns 1a un sat cladit intre ramuri. Locuitarii s.qtului Ii of era gazduire peste noapte. In dimineata urmatoare se catara mai departe. Spre prinz ajunge 1a un castel unde loeuia 0 fecioara. Aid afla eEl.mai sus nu se poate
* Die

Prinzessin

auf

dem Baum

(Deutsche

Marchen

seit

Grimm). 137 -

merge. Fo.ta este fiica unui rege pe care a raplt-o un vrajitor. Tinarul ramine in castel unde i se permite sa intre in toate camerele cu exceptia uneia. Insa curiozitateo.. se dovede~te a fi irezistibila : el intra in camera ~i gase~te acolo un corb, fixat pe perete cu trei ::::uie,cHntre care unul Ii strapunge gitul iar celelalte daua, aripile. Corbul se pllnge de sete iar tinarul, milos Ii da sa bea. La fiecare inghititura cadea cite un cui. La a treia inghititura, corbul este libel' :'Iizboara pe fereastra, Cind printesa aude de cele intimplate, ii spune inspaimintata: "Acesta era diavolul care m-a vrajit ... acum ma va lua :'Iipe mine!" $i intr-adevar, nu dupa muIt Limp, disparu ~i ea. Tinarul incepe s-o caute ~i 'intilne~te pe drum, a~a cum am aratat mai sus, lupul. Apoi va intUni un urs 'ii un leu, care de asemenea ii VOl'da un fir din blana lor. Pe deasupra, leul ii dezvaluie ca printesa este re~indta in apropiere, intr-o cabana de vinatoare. Tinarul ajunge 10. printesa dar afla ca nu 0 poate rapi pentru ca \inatorul are un cal alb cu trei picioare atoate~tiutor care-l va avertiza. Totu,!i, tinarul incearca sa ruga cu printesa. Vinatorul Ii prinde, dar il lasa pe tinaI' sa pIece deoarece ~i acesta Ii salvase viata pe cind era corbo Pe cind vinatorul se afla in padure, tinarul se strecoara din nou in cabana: :'Ii0 convinge pe printesa sa aile cum :'Ii-a 00tinut vinatorul calul eel istet. Printesa il iscode9te pe vinator care-i poveste:'lte, in timpu1 noptE, ca in ilpropiere locuie:'lte 0 vrajitoare care cre~te cai rermecati. eel care reu:'leE)tesa pazeasca minjii timp de trei zile poate sa-~i a1eaga un cal din herghelie. Mod inainte, vrajitoarea nu-i daduse insa nici un miel. Lupii I-au urmarit :'Ii au reu~it, la trecerea granitei, sa-I smulga ba1anului sau un picior. De aceea are el doar trei picioare. Tinarul, care se afla ascuns sub pat, a auzit totul. Chiar a doua zi, tinarul se tocme:'lte la vrajitoare cu conditio. sa-i dea nu numai calul pe care :'Ii-l va alege, ci :'Ii cei doisprezece miei. Vrajitoarea porUne2'ite m5njilor sa fuga iar tinarului Ii da drept bautura rachiu, pentru a-I adormi. Tinaxul il bea, adoarme iat' ruinjii fug in padure. In prima zi, eroul Ii aduna cu ajutorul lupului iar in cea de a doua :'Iia treia, eu ajutorul ursu138 -

lui I?i al leuluL Acum tinarul il?i poate pretinde raspL-lta. Fiica ceo. mica a vrajitoarei ii dezvaluie care este ealul mamei sale,firel?te eel mai bun cal, de asemene:l un cal alb. Tinarul il va pretinde I?i obtine pe aeesta. Insa de indata ee-l scoate din grajd, vrajitoarea Ii gaure:')te copitele I?i-i suge maduva din oase. Apoi pregate"?te din maduva 0 prajitura pe eare i-o da tinarului pe drum. Caluls-a transform at intr-o mirtoaga, insa tInarul Ii da sa maninee prajitura I?i-I?ireeapata imediat :fortele. Calul I?i stapinul sau parasese nevatamati pad urea, dupa ee au fost linil?titi eei doisprezece lupi eu eei doisprezece miei. Tinarul 0 rapel?te din nou pe printesa I?i pl'=dea amindoi pe Lalul fermeeat. Balanul vinatorului il?i :wertizeaza stapinul I?i fugarii sint repede ajum!i pentru ea balanul eu patru picioare refuza sa alerge. Cind vinatorul este aproape, balanul eu patru picioare ii striga eclui eu trei picioare: "Surioara, trintel?te-l!" Vrajitorul este trintit ;;i ealeat in picioare de eei doi eai. Tinclrul o al?eaza pe printesa pe ealul alb eu trei picioare I?i astfel se indreapta ei spre regatul tatalui fetei uncle se VOl' e<'isatori. Calulalb eu patru picioare il roaga pe tinaI' sa reteze eapul sau I?i 0.1 surorii sale, eei doi prefacindu-se intr-un print im/punator I?i intr-o pre a frumoasa printesa, eare dupa un timp au pleeat "in regatul lor'", Ei fusesera cindva prefaeuti in eai de eatre vinator. Nu numai simbolul teriomorf 0.1 spiritului este interesat in aeest basm, ci I?ifaptul ea funetia eunoa9terii $i a intuitiei sint reprezentate printr-un animal de ealarie. Aeesta inseamna ea spiritul poate fi proprietate. Astfe1, balanul eu trei pieioare este proprietatea vini'ttorului demonic iar eel eu patru picioare a vrajitoarei, mal intiL Aiei spiritul este, pe de o parte, funetie, care asemeni unul obieet il?i poate sehimba posesorul iar pe de alta parte subieet autonom (vrajitorul eo. proprietar 0.1 ea1ului). Eliberind ealul alb eu patru picioare din miinile vrajitoarei, tinarul elibereaza un spirit sau un gind de dominatia ineon$tientului. Vrajitoarea inseamna aiei, co. I?i in alte loeuri, mater natura, respeetiv stare a originara, a:')a-zis "matriarhala" a ineonl?tientului, ceea ce indica 0 structura psihica in eare inconl?tientului i se
139

opune doar 0 con~tiinta slaba ~i lipsita de autonomie. Calul albcu patru picioare se dovede~te superior celui eu trei picioare, intrucit Ii poate porunci. Deoarec2 quaternitatea este un simbol al totalitatii iar toblitatea doaca un 1'01 irnportant in lumea de-im~gini a incon:;;tien... tului, * victoria primului asupra ultimului ne. apare ca fireasca. rnsa ce semnificatie are opozitia dintre triada :;;i quaternitate, cu altecuvinte ce inseamna triada fata de totalitate? Problema amintita se numeste in alchimie axioma Ma7Jiiei, insotind aceasta filosofie mai bine de un mileniu,pentru ca in cele din urma sa mai fie reIuata 0 data in Faust (scena cabiri[lor). Forma sa literara cea mai tirr4Purie 0 gasim in cuvintele introductiv~ la Timaios, amintit :;;i de Goethe. ** La alchimi~ti, triadei divine Ii corespunde fara echivoe 0 triada inferioara, htonica (diavolul eu trei capete la Dante). Aceasta consta intr-un prineipiu a carui simboliea tradeaza inrudirea eu raul, de:;;i nu este obligatoriu ca ea sa exprime doar rauI. Mai eurind, totul indica faptul ca raul, re:spectiv simbolul sau familiar, apartine familiei acelor figuri care descriu intunecatul, nocturnul, inferiorul, htonicul. Inferiorul Se raporteaza, in aeeasta simbolica, 1a superior ea 0 corespondenta opusa ***, eu aIte c1JVinte, el este eoneeput, asemeni superiorului, ea triada. Trei Cll numar maseulin este aici in mod logic subordonat vinatorului celui rau, pe care il putem intelege din perspectiva alchimica drept 0 triada inferioara. Patru, ea numar feminin, este insa atribuit batrinei. Ambii eai slnt animale fermecate, care vorbese f?i detin euno:;;tinte :;;i re'Privitor la quaternitate recomand lucrarile mele mai vechi, in special Psychologie und Religion :;;iPsychologie lmd Alchemie. -.* Cea mai veche prezentare a problemei pe care 0 cunosc este cea a celor patru fii ai lui Horus, dintre care trei apar uneori cu capete de animal iar altul cu cap de om. Din punet de vedere cronologic,la aceasta se adauga viziunea lui Ezechiel a celor patnl figuri, care reapar sub forma celor patru atribute ale evangheli~tilor. Dupa cum se ~tie, trei sint cu cap de animal iar unul are cap de om (ingerul). *. In Tabula Smaragdina intilnim propozitia : "Quod est inferi1.ls,est sicut quod est superius", p. 2.

- 140-

prezinta de aceea spiritul incon~tient, subordonat Intr-un caz vrajitorului iar in cel8.lalt vrajitoarei. Relatia dintre triada $i quaternitate este mai intli aceea a opozitiei masculin-feminin; apoi, quaternitatea este un simbol al totalitatii, nu $i triada. Aceasta trimite, conform alchimiei, la 0 opozitie, intruclt 0 triada presupune intotdeauna 0 alta,m;;a cum lumina presupune intunericul, binele raul, superiorul inferiorul. Opozitia implica din punet de vedere energetic un potential, iar unde exista un potential, aeolo exista posibilitatea unei desfa$urari, caci tensiunea creata de opozitii tinde spre descarcare. Daca ne reprezentam quaternitatea ca patrat ~i-l impartim pe acesta printr-o diagonala in doua jumatati, atunci iau nal;;teredoua triunghiuri, alecarm' virfuri sint indreptate in direetii opuse. De aceea s-ar putea spune metaforic: daca ill1!PartiD). totalitatea simbolizata prin quaternitate in doua parti egale, atunci se nasc doua triade orientate in directiiopuse. A~a cum aceasta reflexie simpladeriva triada din quaternitate, tot astfel vinatorul Ii explica printesei ca balanul sau a avut la . inceput patru picioare, un picor fiindu-i smul.s de cei doisprezece lupi. Faptul dea avea lrei picioare se datoreaza ded unui accident petrecut in momentul in care calul era pe punctul de a parasi imperiul mumei celei intunecate. In iimbaj psihologic, aceasta inseamnaea atunci cInd totalitatea incon~tiel1ta a devenit manifesta, patrunzind in sfera con:;;tiintei, unul din ~ele patru elemente ramine in urma, retinut de horror va cui a ineon:;;tientului. Astfel ia fiinta 0 triada careia Ii corespunde, al?a cum ~tim nu din basme ci din istoria simbolurilor, 0 triada opusa *,ceea ce inseamna ca apare un co:rlflIct . .$i aici ne-am putea intreba impreuna cu Socrate: "Dim, doi, trei - irisa' al patrulea, dragul meu TimaicJs, din cei care ieri au fost oaspeti iar astazi gazde, unde d ramas eloare?" ** El a ramas in imperiul mumel celei intunecate, retinut 'de nesatul de lup al incoMtientului,
* Vezi PsychoZogie und tAlchemie; pentru detalii,Der Geist Mercurius. ** Acest pasaj obscur a fost atribuit unei "eiudate toane" a lui Platon.

141 -

care nu abandoneaza nimic daca nu i se ofera in schimb o bfranda corespunzatoare. Vinatorul, respectiv batrinul vrajitor ~i vriijitcarea corespund imaginilor nega~tive ale parintilor din lumeamagica a incon~tientului. In basm, vinatorul ipare mai intii sub forma unui corbo El a rapit-o pe printesa :;;i 0 tine prizoniera. Printesa 11 nUme~te "diavol". Insii el insu~i se afla, in mod surprinzator, inchis intr-o camera interzisa a castelului, unde este tintuit. cu trei cuie de perete, cu alte cuvinte ca ~i crucijicat. El este prizonier, ea ariee paznic de prizonieri ~i blestemat ca oricine blesteama. Inehisoarea ambilor este un castel vrajit aflat in virful unui copac uria~, probabil eopacul lumii. Printesa apartine lumii de sus, din apropierea soarelui. Deoarece este tinuta prizoniera in copacul lumE, ea cste un fel de anima mundi, care a ajuns in puterea intunericului. Acestuia, captura pare sa nu-i priasca, rapitorul fiind el insu~i crucificat, ~i anume cu trei cuie. Crucificarea inseamna evident 0 chinuitoare dependenta ~i suspendare, pedeapsa celor temerari care au indraznit sa se aventureze in sfera principiului opus ca un Prometeu, ceea ce corbul, care este identic cu vinatoTul, a ~i faptuit. Ela furat din luminoasa lume de sus un suflet pretios, fapta care atrage dupa sine ca pedeapsa tintuirea la perete in virful celest al copacului lumii. Instrumentul de proscriere specific basmului este triada cuielor. De~i basmul nu ne spune cine a tintuit corbul, s-ar parea ea a fost vorba de un blestem triadic. Tinarul erou care s-a catarat in copacul lumii ~i a patruns in castelul fermecat, unde 0 va elibera pe prini;esa, are voie sa intre in toate camerele Cll exceptia uneia, cea in care se afla corbul. * A~a cum este inter-. zis de a minca din poxnul paradisac, tot astfel nu se poate intra ~n respectiva camera, ceea ce pin a la urma :se va intimpla, caci nimic nu treze~te interesul ca 0 interdictie, despre care sepoate spune ca este calea cea mai sigura spre nesupunere. In mod evident, intentia :secreta care-l anil11(i'i pe erou. nu este atit cea C~ a 0 eti In basmul lui Grimm (T, Nr. 55: Marienkind), in camera interzisa se -aHa ,,,trinitatea", ceea ce mi se pare semnificativ. 142 -

bera pe printesa,

ci mai curind cea dea-l

elibera pe corbo

De indata ee-l vede pe erou, eorbul ineepe sa tipejalnie :'1isa se plinga de sete * iar tinarul, euprins de mila, n invioreaza nu eu isop ~i otet ci cu apa proaspata, ceea ee duee la imediata desprindere a euielor, permitindu-i eorbului sa zboare pe fereastra. Astfel, spiritul raU este pus in libertate, se transforma in vinator, 0 rape$te pentru a doua oara pe printesa :'ii 0 inchide de data asta pe pamint intr-o cabana de vinatoare. Intentia secreta este partial dezvaluita : printesa trebuie adus,i pe Vamint din lumea de sus, ceea ce nu este cu putinta ara eontributia spirtului rau :'ii a nesupunerii umane. rnsa deoarece :'iiin lumea umana vinatorul de suflete o stapine:'ite pe printesa, eroul t:t'ebuie din nou sa intervina, obtinind prin vicle:'iug, a:'ia cum am aflat, balanul eu patru picioare de la vrajitoare,cu ajutorul carub va infringe balanul eu trei picioare - temeiul puterii vlDatorului. Triada este cea care-l blesteama pe corb :'ii tot triada constituie puterea s.piritului rau. Acestea sint cele doua triade orientate in directii opuse. Din cu totul aU domeniu,:'ii anume eel al experientei psihologice, :'itim ca -trei din cele patru functii psihice se diferentiaza, adica pot deveni eon:'itiente, in timp ce 0 a patra ramine ata:'iata de solul matern, de incon:'itient :'ii este considerata drept functia "inferioara". Ea ~onstituie calciiul lui Achile chiar pentru 0 con:'itiinta de-a dreptul
Inca Aelian (De natura anima/iurn, T, 47) relateaza ca Apollo i-a condamnat pe corbi la sete pe motiv ca un corb in sarcinat cu caratlil apei a intirziat prea mult. In folclorul german S2 spune di in iunie sau august corbul trebuie sa sufere de sete pentru ca doar el nu a fost tulburat. de moartea lui Cristos sau pentru ca, trimis de Noe, nu s-a mai intors. (Panzer, Zeitschrift filr deutsche Mythologie II, p. 171 ~i Kohler, Kleinere Schriften zur Mt'irchenforshung T, 3) 0 prezentare exhaustiva privitoare la corb ca alegorie a raului ne ofera Rahner-in Erdgeist und Himrnelgeistin der patristischen Theologie.

Pe de alii'i

parte corbul se afla intr-o relatie strinsa fata de Apollo, in calitatea pe care 0 are de animal sfint al acestuia : de asemenea, in BibEe corbul apare intr-o lumina pozitivif (Ps. 147, 9 :"El (Dzeu) da hrana vitelor $i puil-or corbului cind striga" ; lov 38, 41 : "Cine pregate$te corbului hrana cind puii lui striga spre DUmnezeu ... ?" La fel in Luca 12, 42. Ca adevarate "spirite utile" ei apar in Regii, 17, 5, unde Ii aduc zilnic mincare lui Elias.

143

erOlca. intr-un punet anume cel puternic este slab, eel 1stet, prost, eel nun, rau; reciproca este de asemenea i1devarata. Conform basmului triada este 0 quaternitate ciuntita. Daca celar trei picioare Ii se poate adaug'l. un a1 paturlea, atunci s-ar constitui unitatea. De' aUfel, a~a ~i suna enigmatica axiomii a Mariei: "Din trei apare Bnul ) "', ceea caY a1 patrulea" (f;K '"taD nphotJ '"to 81) 1S'WpOtJ ce Inseamna ca atunci dnd din al treilea se na~te al patrulea, simultan apare ~i unitatea. Partea care s-a pierdut ~i care se afla In posesia lupilor marif mume reprezinta Intr-adevar doar un sfert, dar alcatuie~te Impreuna e4 celelalte trei acea totalitate care suprima disocierea :;;i conflictul. . Cum se explica Insa faptul ca sfertul respectiv este el insu~i, conform simbolisticii basmului, a triad.8.? Raspunsulnu ni-l poate oferi amintita simbolistidi, a~a ca sintem nevoiti sa apelam la materialul psihologiei. Am afirmat mai inainte ca trei dintre functiile psihice se pot diferentia $i ca daar una ramine prizoniera incon$tientului. Aceasta afirmatie are nevoie de precizari suplimentare. Experienta ne arata ca diferentierea Yeu~e~te, doar aproximativ, In cazul unei singure functii, care de aceea este considerata functia superiaara sau principala $i care, alaturide introversie ~i extraversie, determina tipul atitudinii con$tiente. Ei i se alatura una sau doua functii auxiliare, mai mult sau mai putin dUerentiate, care nu ating niciodata acela~i grad de diferentiere, ceea ce inseamna ca nU pot fi totatit de libel' utilizate. lata de ceele sint caracterizate de 0 mai mare spontEmeitate dedt functia principali3., care se dovede$te Intr-o mai mare IDasura fidela si binevoitoare fata de intentiCl. noastra. Dimpotriva, cea de a patra fu~ctie, cea i~ferioar.:"i 'este inaccesibila pentru vointa noastra. Ea se manifestii dnd ca un spiridu~ care" ne provoaca bizare tulburari, dnd ca deus ex machina .. Din aceasta expunere reiese nid functiile diferentiate nu s-au eliberat total de In-, rada:clnarea in incon$teint, partial fiind inca in puterea acestuia ~i operind sub influentaacestuia. Celol' trei functii diferentiate care stau la dispozitia eului Ie cQres-

'*

Vezi

Psychologie

und

Alchemie,

Index-Maria Prophetissa.

- 144-

pund trei fragmente inconi'?tiente, care nU s-au eliberat * $i ai'?acum eelor trei' functii parinca de 1.ncOni'?tient. tial eoni'?tientei'?i diferentiate Ie corespunde 0 n patra funetie, nedif0rentiata, ca un factor perturbator mai mult sau mai putin penibil, tot astfel functia superioara pare a fi cel mai inveri'?unat dUi'?rhanal inconi'?tientullli. Pentru a nu lasa nementionata osubtilitate deosehita trebuie sa spun em- ca a~a cuin diavolul se deghizeaza eu placere In Inger al luminii, tot asHel functia inferioara il1fluenteaza in secret ~icu rea intentie mai ales functia principala, dupa cum aceasta 0 repr,.ima in special pe prima. ** Aceste dezvoltari, din pacate destul de abstrae:te, sint necesare pentru a lumina intr-o anumita masuri conexiunile rafinate i'?ialuzive ale basmului nostru de 0 "simplitate copilareasca", dupa cum se spune de obicel. Cele doua triade opuse - una care blameaza raul ~i alta care-i face puterea -"'- corespund exact structurii functijnale a psihicului nostru coni'?tient ~i incon~tient. Basnml ea un produs spontan, naiv ~i nereflectat al sufletului nu poate exprima dedt ceea ce este sufletul. De aceea, TIU numai basmul nostru reprezinta aceste relatii structurale ale psihicului, ci ~;ialte nenumarate basm0. *** Basmul analtzat ilustreaza cu 0 rara claritate caraeterul contrdictoriu al arhetipului spiritului, pe deo parte si colaborarea derutanta a antinomiilor in directia. unei superioare con~tientizari. Tinarul porcar care esc~ladeaza uria~ul copac al lumii po'mind de jos, de la nivelul animalitatii ~i-~i aWl in luminoasa lume de sus fecioara Anima -":- printesa de inalta obir~ie - simbolizeaza as'Censiunea conf,itiintei' de la treptele inrudite ~nimalifatii pina la punctul inalt f,iibogatin perspective, care ilus* Intr-un basm nordic ele apar ca trei printese ingropate pin a 1a git in pamint, care trebuie sa1vate (Norwegen, nr. 24:

Die drei Prir,tzessinen im Weij3land)

Pentru teoria functiilof psihice vezi Psychologische Typen. *** Pentru profanu1 in acest domeniu doresc sa adaugca teDria structural a a psihicului nu a fost e1aborata pe baza ba51'l1clor:;;ia miturilor, ci a experiente1or.:;;i observatiilor cercetayIi psiho-medica1e, gasindu-~i abia ulterior confirmarea prin cercetarea comparativa a unoI' domenii care par foarte indepartate de medicina.

- 145-

treaza extrem de sugestiv amplificarea orizontnlui con~tiintei. * De indata ce con~tiinta barbatului a at ins acest nivel, il va intimpina acolo pandantul sau feminin -Anima. ** Aceasta este personificarea incon:;;tientnlni. Intilnirea cu Anima arati'i dt de nepotrivit este sa numim incon~tientul "subcon~tient". El nu numai ca fiu este "sub con~tiinta", ci se afla chiar deasupra, cu mult deasupra, a~a incH eroul ajunge doar eu greu acolo. Acest incon~tient "de sus" nu este in nici un caz 0 "supracon~tiinta" in sensul ca cine ajunge aici, asemeni eroului nostru, se afla fata de "subcon~tient" la aceeai?i inaltime Ca fat a de suprafata pamintului. Dimpotriva. Va face neplacuta descoperire ca Anima, printesa suflet, Anima sa luminoasa din inalt se af1a acolo sus vrajita ~i tot ,(tit / de nelibera ca 0 pasare intr-o colive de aur. Intr--adevar, ace1 cineva se va putea 1auda ca a depa;;it nivelul (Ie jo~ al unei insensibllitati anima1e, insa sufletul sau se afla in puterea unui spirit rau, a unei imagini paterne intunecate, tinind de 1umea subterana, intruchipata de un corb - aceasta cunoscuta figura teriomorfa. a diavolu1ui. La ce-i poate servi altitudinea ~i orizontullarg dnd iubitul sau suflet tinje~te in inchisoare? Mai mult, ,~parent sufletul face jocul 1umii subpamintene ~i incearca sa-1 impiedice pe tinar sa afle secretul intemnitarii sale, interzidndu-i accesu1 intr-o anumita camera. In realitate, interdictia il conduce pe tinar intr-aco1o . .E.:steca ~.~i cum incon~tientul ar avea doua miini, fiecare dintre e1e fadnd intotdeauna contrariul a ceea ce face cealaWL Printesa doreste si nu doreste sa fie eliberata. Ins.!i si spiritul rau a' caz~t intr-o c~rsa : e1 a vrut sa fure uiL suflet frumos din luminoasa lume de ~~s, ceea ce ca fiinta inaripata a ~i reu~it, far a sa se gindeasca c8. prin aceasta va fi e1 insu~i pedepsit in 10mea de sus. De~?i este un spirit intunecat, el nazuie~te spre lumina. Aceastaeste justificarea sa s~creta, a~a cum tintuirea l'epre* Este vorba de 0 enantiodromie tipiea: pe aeest drum nu va urea la nesfir:;;it, ei, intruc1t trebuie sa realizeze :;;i cealalta laturii a fiintei sale, va :;;icobort ' *. Cind zare:;;te eopacul uria$. tinarul se intreaba: "Cum, s~o vedea lumea privita din virful lui 1"

146 -

zinta pedeapsa pentru indrazneala sa. Atita timp dt spirHul rau este tinut prizonier in lumea de sus, nici prin- . tesa nu poate ajunge pe pamint iar eroul ramine in paradis. Insa aici comite pacatul nesupunerii, eeea ce face cu putinta evadarea rapitorului ~i 0 noua rapire a printesei. In pofida acestor urmari. negative, printesa ajunge pe pamint iar eorbul demonic ia ehipul uman al vinJtorului. Astfel, Anima cea luminoasa ~i supralumeasca precum ~i principiul raului sint aduse la dimensiuni umane, devenind tangibile. Atot~tiutorul eal eu trei picioare ql vinatorului intruchipeaza puterea acestuia. EI corespunde partilor incon~tiente ale functiilor diferentiate: * Vina~ torul\ personifica functia inferioara, care se manifesta ~i La erou sLib forma curiozitatii ~i a apetitului pentru aetiune; Intr-o faza ulterioara, eroul se apropie ~i mai mult de vinator : ca ~i acesta i~i ia calul de la vrajitoare. Dar spre deosebire de erou, vinatorul orrtite sa ia impreuna cu calul ~i cei doisprezece miei pentru a hrani eei doisprezece lupi, care apoi Ii vor vaUima calul. Vinatorul a uitat sa plateasca tribut forte lor htonice, pentru ea este un simplu hot. Omisunea sa il ihvata pe erou eaincon~tientul nu-~i lasa din min}l produsele dedt in schimbul unui sacrificiu. ** Cifra doisprezeee este aici un simbol temporal care are ~i conotatia celor douasprezeee munci ( l1BAu ) *** ce trebuie prestate pentruineon~tient inainte de a ne elibera de el. **** Vlnatorul apare
* Atot~tiinta partilor incon~tiente alefunctiilor diferentiate ste desigur 0 exagerare. In realitate acestea dispun de -- sau mai bine spus sint influentate de - perceptiile ~i amintirile subliminale, precum ~i de continuturile instinctuale, arhetipale ale inconstentului. Acestea sint cele care transmit activitatilor incon~tiente informatii de 0 surprinzatoa~e exactitate .. ** Vinatorul a facut 0 socoteala gre;;ita, a~a cum se intimpIa adesea. Ne gindim putin sau chiar deloc la pretul pe eare-l presupune activitatea spiritului. *** Vezi mitul Iui Herakies. **** Alchimi~tii insista asupra marii durate a operei ~i vorbesc de "longissima vita", "diuturnitas immensae meditationis'; etc. Numarul doisprezece trebuie sa fie in relatie _cu anul bisericesc in interiorul caruia se desfa~oa:ra opera de mintuit,)r a Iui Cristos. Probabil ca sacrificarea mielului provine din aceasta sursa.

- 147-

ca 0 prima incercare, ratata, a eroului de a intra in posesia sufletului pe calea furtului~i a violentei. 1nsa dobindirea sufletului este in realitate opera rabdarii, a spirituluide sacrificiu ~i a daruirii. Instapinindu-se1supra. calului cu patru picioare, eroul 11 inlocuie~te complet pe vinator ~i 0 dobinde~te astfel pe printesa. Quaternitatea se dovede~te in basmul nostru a fi mai puternica dedt triada, caci integreaza ~i acea parte care lipse~te celei dinurma pentru a fi intreaga. In acest ba,smdeloc prirnitiv, arhetipul spiritului este exprimat teriomorf, ca unsistem de trei functii, subor,: donat unei unitati - spiritul rau -, a~a cum 0 instanta nenumita a crucificat corbul cu ajutorul unei triade de cuie. In primul caz,unitatea supraordonata corespunde functiei inferioare, care reprezinta adversarul incon~tjent al functiei principale, ded vinatorului; in ultimul caz, functiei principale, deci eroului. In cele dinurma, vinatorul ~i eroul se apropie tot mai mult unul de altul, a~a incit functia vinatorului este preluata de erou. Mai mult, eroul insu~i se ascunde de la inceput in v:i.nator ~~i-ldetermina pe acesta saintre in posesia sufletului prin toate rnijloacele imoralecare-i stau la dispozitie, pentru caapCii sa-l transmita, aparent impotriva vointei sale, eroull!j; La suprafata, relatia dintre eei doi este acut conflictuala, in timp ee in profunzime fiecare il serve~te pe celalalt. Deznodamintul se produce atunci cind erouL reu~e;;te sa cucereasca quaternitatea, ceea ce psihologic inseamna ea functia inferioara a fost preluata in sistemul celor trei functii difereKltiate. Astfel conflictul este rezolvat subit iar figura yinatorului se tope~te in neant. Dupa aceasta. victorie, eroul i:;;ia~eaza printesa pe calul cu trei pi~ cioare, indreptindu-se amindoi spre regatul tatfHui fetei. Ea conduce:;;i personifica acum acea zona a spiritului care mai' inainte 11 servise pe vinatbrul eel rau. Anima este :;;i ramine ded reprezentanta acelei parti a l:1COl1':;;tientului carenu poatefi niciodata preluata intr-o 1.,0:tali tate accesibWi omului.
148 -

e) Nota

Abia dupa ce am incheiatmanuscrisul am luat Cll~ no~tinta de varianta rusa a basmului nostru, care se nu: me~te Maria Morevna *. Eroul povestirii nu este un porcar, ci Ivan Tarevici. Cele trei animale care-l ajuta pe erou sint explicate aici in felul urmator : ele reprezinta coresp"ondentele celor trei surori ale lui Ivan ~i ale sotilar acestora, car~ sint de fapt pasari. Cele trei surori constituie 0 triada inconstienta de functii relatlonata cu domeniul animal, respectiv spiritual.OaiTI'eniipasari sint un fel de ingeri ~i subliniazanatura auxiliara a functiilor incon~tiente. Ele intervin salvator in acel moment 110taritor in care eroul (spre deosebire de variant a germana) ajunge in puterea spiritului rau ~i este ucis ~i dezmembrat de acesta (0 soarta tipica omului-zeu) **. Spiritul rau este un batrin, care apare adesea dezbracat ~i se nume~te Costei Besmertnoi (Costei *** Nemurit'Jrul). Nelipsita vrajitoare este cunoscuta Baba-J aga. Cele trei animale care ajuta eroul din varianta germana sint aici dublate : mai intii oamenii pasari iar apoi leul, pas area straina ~i albinele. Printesaeste aici regina Maria 1\1:0reyna, 0 mare conducatoare deo~ti (in imnul ortodox rus, Maria, regina cerurilor este cinstita cao 'lcondud'ltoare de o~ti"), care tine legat cu douasprezece lanturi spiritul rau intr-o camera interzisa. Cind Ivan potole~te setea batrinului, acesta 0 rape~te pe. regina. Caii magici nu se prefac Ia sfiqit in oameni. Basmul rusesc are un pronuntat caracter primitiv. f) Anexa Intrudt sint precumpanitor tehice, dezvoltarile ('are urmeaza nu se adreseaza tuturor cititorilor. La inceput voiam sa Ie las de 0 parte in aceasta noua edith~, insa in cele din urma m-am hotarlt aItfel ~i Ie-am indus in Fiica marH (Russian Fairy p. 553 ~i urm.) . Batrinul pune cadavrul dezmembrat intr-un vas ~i-l 'lrunca in mare,ceea ce aminte~te de soarta lui Osiris (cap ~i falus !). *. De la costh = os ;;i pacosth, caposth =" mizerabil, murdar.

149 --'-

tr-o anexa. Cititorul care nu are interes pentru psih610gie poate sari fara remu~cari peste acest capitol. Aici tratez problema aparent absurda a celor trei, respectiv patru picioare ale cailor magici, prezent'ind considera~iile mele in a~a fel incH metoda folosita poate fi urmarita. Pe de 0 parte, rationamentul nostru psihologic se bazeaza pe datele irationale ale materialului (basmului, mitului sau visului) iar pe de alta parte, pe con~tientiza:rea relatiilor rationale "latente" dintre respectivele ddte. Ca astfel de relatii exista este mai intii 0 ipoteza, a~a cum tot ipoteza ~ste ~i ideea ca visele au un sens. Adevarul acestei afirmatii nu este aprioric. Fecundita.tea el poate fi probata doar prin aplicare. De aceea, mai intii trebuie sa vedem daca aplicarea amintitei ipoteze la materialul imaginal' asigura obtinerea unei interpretari coerente. Aplicarea consta in prezentarea materialului de a~a maniera incH sa reiasa sensul saU ascuns.Pentru aceasta,~majoritatea elementelor au nevoie de 0 anllmi.tEi amplificare, adica de oanumita clarWcare, generalizare obtinuta prin intermediul apropierii de un concept mal mult sau mai putin general, conform reguJii de interpretare cardanice. Astfel, pentru a deveni inteligibil, faptul de a avea trei picioare trebuie mai inm separat de cal ~i apoi apropiat de principiul sau, adica de 0 triad!'!:. Faptul de a avea patru picioare apare, pe 0 treapta superioara a conceptului general, in relatie cu triada, de unde rezulta enigma din Timaios, adica problema lui trei ~i patru. Triada :;;itetrada reprezinta structuri drhetipale care joaca un 1'01important in simbolica generali1, mnD in egala masura importante pentru cercetarea mi.tului r?i visului. Ridicarea datului irational (a faptului -de a avea trei sau patru picioare) pe treapta unui concept intuitiv general pune in eviqenta semnificatia universala a motivului ~i confera intelectului 'cercetator curajul de a abordacu seriozitate acest argument. Sarcina care ne sta in fata presupune 0 serie de reflexii ~i rationamente de natura tehnica pe care doresc sa Ie comunic cititoruIui interesat de psihologie ~i mai ales specialistu~ui, ell atH mai mult Cll cit acest efort de intelegere este- ca150 -'-

racteristic pentru descifrarea simbolurilor 1?iindispensabil pentru abordarea produselor incon1?tientului. Numai pe aceasta cale poate fi desprins sensul conexiunilor incon~tiente din ele insele, fara a apela Ia 0 teorie preexistenta, ai;)a cum este cea astronomica ~i meteorologicaa mitului sau - last not least - cea freudiana. Calul eu trei ~i patru picioare eonstituie ip fond nudeul unei enigme a carei cercetare atenta prezinta un interes deosebit. Trei ~i patru amintesc nu numai de dilema teoriei psihologice a func~iilor, ci ~i de axioma Mariei Prophetissa, care joaca in alchimie un rol import:omt. Merita de aceea sa zabovim mai mult asupra senmificatiei celor doi cai fermeca~i. Demn de remarcat mi se pare inainte de toate faptul ca, pe de 0 parte calul cu trei picioare revine, ea animal de calarie, prin~esei ~i ca, pe de alta parte, el Insu~i este 0 iapa ~i totodata 0 printesa vrajita. Triada este asociata aid in mod clar eU feminitatea, in timp ce in viziunea religioasa dominanta a con~tiintei ea constituie un insemn prin excelenta masculin, ca sa nu mai vorbim de faptul ca trei ca numar impar este oricum masculin. De aceea, triada ar putea fi tradusa direct ca "masculinitate", care in trinitatea vechiului Egipt constrnd din Dumnezeu - Kamutef * - faraon este ~i mai evidenta. Faptul de a avea trei picioare ca insu~ire a unui animal semnifica masculinitatea care sEi1a~luieiiteincon_:;;tient in fiinta feminina. In cazul femeii reale, ei ii corespunde Animus, care, asemeni calului vrajit, reprezinta "spiritul". Dimpotriva, in cazul Animei triada nu coincide cu reprezentarea cre~tina a trinitatii, ci eu "triunghiul de jOs", eu triada inferioara a functiilor psihice, care alcatuiese a~a-numita "umbra". Jumatatea inferioara a personaliti'itii este in cea mai mare parte incoyqtienta. Ea nu se identifica eu intreg inconlitientul, ci doar eu latura Sa personala. In sehimb Anima, in masura in care
* Kamutef inseamna Die dogmatische Stellung Agypter, pp. 17,35,41.

"taurul mamei sale". Vezi Jacobsohn, des Konigs in der Theologie der alten

151 -

este deosebita de umbra, personifica incon9tientul colec1;iv.Faptul ca li estesubordonata triada ca anLnal de di1arie inseamna ca ea "calare9te" umbra, adica se raporteaza la ea ca 0 furie *. In acest caz, ea poseda umbra. Insa daca ea insa9i este calul, atunci ea 9i-a pierdut pozitia dominanta ca personificare a -incon9tientului colectiv 9i devine animalul de cMarie al printesei A, sotia eroului, adica este posedata de aceasta. Cum foarte bine spunebasmul, ea este, ca printesa B, transformata prin vraja in calcu trei picioare. Aceasta situatie destul de incurcata poate fi limpezita in felul urmator : 1. Printesa A este Anima ** eroului. Ea calare9te, adica poseda calul cu trei pici9are -umbra -, adica triada inferioara a functiilor viitorului ei sot. Intr-o formulare mai simpla se poate spune ca ea a acaparat jumatatea inferioara a personalitatii eroului. A9a cum se intimpla adesea in viata obi9nuita, ea I-a abordat pe erou dins pre partea sa slaba, caci acolo unde exist a 0 slabiciune este nevoie de sprijin 9i completare. De par~ tea slaba a barbatului femeia se afla la locul potrivit. A9-Cl ar sta lucrurile daca eroul 9i. printesa A ar fi doua persoane reale. Insa !ntrucit este yorba de un basm a carui actiune se desfa90ara in cea maimare parte intr'-o lume fermecata, interpretarea printesei A ca Anima eroului este mult mai corecta. In acest din urma-caz. intilnirea cu Anima I-a rapit pe erou lumii profane, a9a cum Merlin a fost rapit de zina sa. eu alte cuvinte, ca om obi9nuit eroul se afla antrenat intr-un vis fceric9i vede lumea ca prin ceata. 2. Situatia se complica 9i mai mult prin faptul nea1?teptat ca balanul Cll trei picioare este la rindul saU feminin, adica un echivalent al printesei A Printesa [B corespunde, in forma ei cabalina, umbrei printesei A (tri* Vezi SymboZe der WandZung (paragr. 370 ~i urm. ~i b58 ~i urm.). ** Faptul ca ea nu este 0 fata obi~nuita. ci 0 persoana regala, mai mult, electa spiritului rau dovede~te natura ei mitologica, neumana. Trebuie sa presupun conceptul de. Anima drept eu:" noscut.

- 152-

adei inferioare a functiilor acesteia).Printesa B se deosebe~te insade printsa A prinaceea ca ea nu calarei?te, asemeni acesteia, un cal, ci este continuta in acesta, adicii este transformata prin vraja in cal ~i asHel ajunge sub dominatia unei triade masculine. Deci ea este posedata de umbra. 3. Problema care se pune este : a cui umbra 0 stapine~te ? Nu poate fi umbra eroului, caci acesta se aHa sub dominatia Animei sale. Raspunsul ni-l da basmu1 care ne spune ca vinatorul, respectiv vrajitorul este cel care a vrajit-o. Dupa cum am vazut, vinatorul sta in anu.mite relatE cu eroul, ultimul substituindu-se treptat primului. De aceea am putea presupune c.ii vina torul nu este in fond nimic altceva decit umbra eroului. Aceasti'i conceptie este contrazisa de faptul ca vinatorul reprezintao' forta importanta care domina nu numai Anima eroului, ci ~i regala relatie frate-sora, de a carei existenta eroul ~i Anima sa n-au habar ~i car~.t~ste ~i .111 basm revelata dintr-o data. Forta care depa~e9te f,fera de actiune a individului are caracter supraindividual $1 nU poate fi din acest motiv identificatB.' cu umbra, conceputa $i definita de noi ca jum~tatea intunecata a personalitatii. Ca factor supraindividual, divinitatea -vinator este acea dominanta a incon~tientului colectiv care datorita insu9irilor sale -'- vinator, vrajitor, corb, ra1 fermecat, crucificare respectiv suspendare in vidul COpdCU1ui lumii * - prive~te in special sufletul germanic. De aceea, reflexul. conceptiei cre$tine in marea incol1'itientului are in mod logic trasaturile lui Wotan **. In figura
in capacul vintos naua nopti vei)nice, de lance, inchinate luiWotan: eu insumi inchinat mie insumi In acel copac care ascunde oricui locul uncle a crescut din rildacini (Wodans Runenkunde - Havamal, Vers 139j in Die Edda. *. A se vedea tr{lirea divinWitii descrise de Nietz~che in Klage der Ariadne: . ,,"- vinatul tau sint necrutator vinator ! prinsa ta' cea maimindra, tu, brigand din spatele norilor ..." Dictungen: Dionysos Dithyramben (Werke VIII, p. 423) Ranite
* ,,$tiu cum anin

153

vinatorului avem de-a face eu 0 imago dei, caci Wotan este de asemenea un zeu al vintului ~i spiritului, ceea ce i-a determinat pe rom ani sa-l asimileze in mod corect lui Mercur. 4. Prin~ul ~i sora sa, prin~esa B sint luati in posesie de zeul pagin ~i transformati in cai, eu alte cuvinte eobofiti in sfera animala. Aceasta corespunde inCOl1.9tientului. Odinioara, sub infa~i9are umana, ei au apartinut domeniului con~tiintei eolective. rnsa cine sint ei ? Pentru a raspunde acestei intrebari trebuie sa po~nim de la faptul ca ambii reprezinta dubluri ale croului :;;iale printesei. Ambii stau in legatura cu ultimii ~i prin aceea ea Ie servesc dreptanimale de calarie, aparin.d deei ea jumatatea lor inferioara, animalica. Anima1111in incon~tienta sa aproape absoluta este dintotdeauna slmboIul acelei zone psihice a omului care ramine in intunericul vietH corporale a instinetului. Eroul ealilre9te pe armasar, caraeterizat prin numi'irul par (feminin) pc;tru iar printesa A pe iapa, care are doar trei (numar mascuEn) picioare. Aeeste numereevidentiaza ca odata eu transformarea in animale a avuf loc ~i 0 anumita modificare a caraeterelor sexuale: armasarul are un atribut ieminin iar iapa unul masculin. Rezultatul 19i gase9te confirmarea in psihologie : in masura in care un barbat este invadat de incon~tient (colectiv), nu numai sIera sa instinctuala se manifesta fara restrictii, ci 9i un anumit aspect feminin, pentru a carui denumire am propus termenul Anima. Dimpotriva, dadi 0 femeie ajunge sub dominatia ineon9tientului, atunci se manifesta partea intuneeata a naturii ei feminine, asociata eu pn)ll.un~ate trasaturi masculine. Aeestea sint grupate de ~onceptul Animus *. 5. Conform basmului, ,forma animal a a pereehii frate-sora este neautentiea~i-~i datoreaza existenta vrajii facute dedivinitatea-vinator pagina. Daea ei n--ar fi dedt animale, ne-am putea multumi eu interpretarea de mai
,des Animus.
*

Vezi pentru aceasta Emma Jung, Ein Beitrag

zum Problem

154 -

sus. Insa asHel am trece cu vederea in mod nejustificat modificarea caracterului sexual. Calul eel alb nu este Un cal obi!?nuit, ci un cal fermecat cu insu!?iri supranaturale. Faptura umana din care, datorita vrajii,s-a nascut animalul poseda de asemenea trasaturi supranaturale. Desigur, basmul nu contine nici 0 remarca. in ace:lsta privinta. Insa daca presupunerea noastra, !?i anume ca forma animala a ambilor corespunde partii infraumane a eroului !?i printesei, este intemeiata, atunci rezuWi ('a forma umana corespunde partii supraumane a celor doL Caracterul suprauman al celui care la inceput este porcar transpare din transformarea sa inerou : el nu ramine la porcii sai, ci se catara in copacul lumB, unde, aproape ca Wotan, devine prizonierul acestuia, caei erouI este un semizeu. De asemenea, el nu ar fi putut s1-1 Inlocuiasca pe vinator daca nu ar fi avut 0 qnumita asemanare cu acesta. Tot asHel, prizonieratul printesei A in virful copacului lumii indica natura aleasa a acesteia, iar in masura in care imparte patul cu vinatorul, ::l!?a cum n~ spune basmul, ea este chiar sotie de zeu. Puterile excePtionale, aproape supranmane ale erouIui !?i faptul de a fi fost ales constituie cei doi factori care angajeaza doua fapturiomene!?ti obi!?nuiteintr-un destin suprauman. In lumea profana, aceasta este calea pe care un porear ajunge rege far 0 printesa dobinde!?te~ un barbat corespunzator. Insa pentru di basmul c:moa!?te nu numai 0 lume profana, ci !?i una magici'i, desti:lUI uman nu epuizeaza totul. De aceea nu sint neglijate nid aluziile la ceea' ce se petrece in lumea magica. $i ac.ola un print !?i 0 printesa au cazut in miinile spiritului rau, care la rindul sau se afla intr-o situatie mai mult dedt neplacuta, de nedepa!?it fara ajutor strain. In felnl acesta soarta umana care revine tinarului !?iprintesei A prime!?te 0 paralela in lumea magica. Insa in masura in care vinatorul ca 0 imaginepagina a divinitatiise rididi deasupra lumdi eroilor !?i a preferatilor zeilor, paralelismul depa!?e!?teuniversul magic !?i patrunde in domeniul divin !?ispiritual, unde spiritul sau, diavolul san eel pn-

155 ~

1inun diavolt -de~ine victim a vrajii acute de un principiu opus cel putin la fel de puternic, daca nu mai puternic, sugerat prin cele trei cuie. Aceasta tensiune extrema intre contrarE, care constituie sursa actiunii, nu este nimic altceva dedt conflictul dintre triada de sus l?i triad a de jos sau, exprimat in termeni religio;;i, dintre Dumnezeul cre;;tin, pe de 0 parte 9i diavol, care a preluat trasaturile lui Wotan *, pe de aIta parte. 6. S-a.r parea ca daca vrem sa intelegem basmul co~ rect trebuie sa pIeearn de la aceasta instanta supcema, did primul temei al actiunii 11 constituie gestul.. fpiritului rau. Urmarea imediata este crudficarea sa. In situatia ehinuitoare in care se afla, elare nevoie de ajutor, care, intrudt nu vine de sus, poate fi solicitat numai de jOs. Un Tinar pastor are aUt curiozitatea cit 9i spiritul de initiativa, in egala masura temerare 9i copil,iref?ti, de a esealada copaeullumii. Daca ar fi cazut 9i 9i-a1' fi rupt oasele, lumea arfi spus : un spirit rau i-a insufbt aceasta nebunie de a se urea toemai intr-un _astfel de copae uriaf?! .$i in realitate oamenii nu ar fi gref?it prea mult, cad spiritul rau tocmai de a9a ceva avea neparat nevoie. Rapirea printesei A a insemnat 0 imixtiune in lumea profana iar vrajirea perechii frate-sora, despre care putern presupune ca apartinea 8emizeilor, 0 imixtiune in lumea magica. Nu este exclus ea nelegiuirea de a 0 vraji '~pe printesa A 8-0 fi precedat pe cealalta. In crice caz, ambele reprezinta imixtuiniale spiritului rau atHin lumea magica cif 9i in cea profana. Nu este intimpEitor, ci profund semnificativ, faptul ca eliberatorul sau mintuitorul este tocmai un rorear, asemeni fiului risipitor. EI vine de jos, ceea ce il apropie de strania reprezentare pe care 0 au alchimi;;tii clespre mintuitor. Prima sa fapta eliberatoare este anularea pedepsei divine impuse spiritului rau, ceea ce constituie, ca 0 prima treapta a lysis-ului, inceputul rezolvarii eonflietului.
* Pentru triad a lui Wotan vezi Nink, Wodan cher SChicksasglaube, p. 142 ;;i urm. und gennanis-

- 156-

7. Morala acestei pove~ti >este de faptfoarte cindat<'L Sflr~itul satisface in masura in care eroul ~i printesa A sa casatoresc ~i devin rege ~i regina. De asemenea, printul ~i printesa B Se casatoresc, ins a in conformitate cu arnaica prerogativa vegala a incestului, ceea ce ar putea trezi 0 anumita repulsie, prerogativa car~ trebuie admisa ca dind continut unui obicei caracteristic lumii semizeilor *. Ce se 'intimpla i11sa cu spiritul rau, cu a carui mintuire de indreptatita pedeapsa incepe actiunea? Vinatorul cel rau este calcat in picioare de calu1 ,oau, ceea ce nu dauneaza in mod durabil spiritului. In apa- renta el dispare ara urme; In realitate, el lasa ca urma atit in lumea profana cit ~i in lumea magicfl 0 ferici;:e eu greu dobindita. Quaternitatea, reprezentata pe de 0 parte de porcar ~i de printesa A ~i de printull?i printesa B, pe de alta parte, s-a Teunit ~i legat trainic eel putin pe jumatate: acum stau fata-n fata doua cup~uri conjugale, care,de~i paralele, sint separate unul de altul, intruclt unul apartine lUmii profane iar celMalflumii magice. In pofida acestei indiscutabile separari, intre ele existi'i, a~a cum am vi'izut, relatii psihologice secrete, care/ ne permit sa-l derivi'im pe unul din celi'ilalt. Exprimindu-ne in spiritul basmului, a caruiact{iune incepe in punctul eel mai inalt, putem spune ('a lumea semizeilor o precede pe cea' profana, iar aeeasta deriva intr~o anum ita masuradin prima, care trebuie gindita ea provenind din lumea zeilor. Daea a~a stau lucrurile, atunci porcarul ~i printesa A nu sint altceva decit cupii ale printului ~i printesei B, care la rindullor slnt pro,..duse ale prototipurilor divine. Sa fiU uitam ca vr<"ljitoarea care cre~te cai este pandantul feminin al vri'ijitorului., amintindj:ntrucltva de Epona, zeita celta a cailor.Din pacate nu ni se spune nimic despre modul in careprintul ~i printesa B sint transformati in cal. Ca vri'ijitl)area cste
* Presupunerea ea .aid este vorba de pereehea frate-sora se bazeaza pe faptul ea armasarul se adreseaza iepii eu "surioar:l~l. Pe de 0 parte, aeesta poate fi un simplw fac;on de parler, pe de aWi parte, "surioara" insemnatoernaisora, fie ea Elste vorba sau nu de o sora buna. In plus, aUt in mitologie cit ~i in aLehimie ineestul joaea un rol important.

157 -

coautoarea acestui act reiese din faptul ca eei doi cai provin dingrajdurile ei, fiind deci intr-o anumit3. masura proelusele ei. Vinatorul ;;1 vrajitoarea alcatuiesc un cuplu care reprezinta reflexul in partea htonic-nocturn;'i a lumii magice a unui cuplu parental divino Cuplul divin poate fi reeunoscut cu u!?urinta in reprezentatea cre!?tina de prima importanta despre sponsus 9i sponsa, despre Cristos !?ibiseriea mireasa. Daca am dori sa interpretam basmul dintr -0 perspeetiva personala, tentativa ar e!?ua datorita faptului ca arhetipurile nu sint nascociri, ei elemente autonom_0 ale psihicului ineon!?tient !?i exista inaintea oricarei activi,tati a imag'inatiei. Arhetipurile reprezinta structura nemodificabila a unei lumi psihice care probeaza prin influentele determinante exercitate asupra con!?tiintei ca este reala. Astfel faptul ca cuplului uman '" Ii corespunde in ineon!?tient un alt cuplu, ultimul fiind doar in aparenta 0 oglindire a primului, reprezinta 0 realitate psihidi importanta. Cuplul regal este de fapt intotdeauna 9i pretutindeni a priori, euplul uman fiind mai curind 0 concretizare individuala, spatio-temporala, a imaginii originare eterne', eel putin in ~tructura Sa spirituala intiparUB.in continuumul biologic. S-ar putea spune ca porcarul 11reprezinta tocmai pe acest am animalicpentru careexista undeva, in lumea de sUs, 0 partenera. Privit din aeest punet de _vedere el intruchipeaza tot ceea ee ar putea deveni omul dad s-ar catara putin mai sus in copaeul lumii **. Caci in masura in care tinarulpa'Stor se instapine!?te asupra jumatatii sale feminine de na!?tere inalta, el se apropie totodata de cuplul semidivin 9i se ridica in sfera regalitatii-, adica a universalei valabilitati. In intermezzo-ul care ::;e ana in Nunta chimicii de Christian Rosenkreutz intilnim ace*

In masura

in care Anima

este inlocuitii

de

0 persoCina

,-umana,
** Copacul_ uria~ are drept corespondent in a1chimie arbor philosophica. Intilnirea dintre omul teluric ~i Anima care _coboari'i din coroani'isub forma meluzinei este prezentata ~i in -pergamentul 11lliRipley. Vezi ilustratia 257 din psycho{ogie und

JUchemie..

158 -

la~i motiv : fitll regelui trebuie mai intH sa-~i plibereze mireasa regala din puterea unui maul', a carui concubina ea .il devenit de bunavoie. Aid maurul reprezinta nigredo-ul alchimi~tilor, In care se ascunde substanta ar-. can. Aceasta idee reprezinta 0 alta paralela a mitologemului nostru, eu alte cuvinte - exprimat psihalogic "o aHa varianta a aceluia~i arhetip" Asemeni alchimiei, basmul descrie acele procese incon~tiente care compenseaza situatia con~tiintei crefitine. El zugrave~te un spirit care ginde~te ideile cre~tine dincola de granitele trasate de conceptia bisericii, pentru a gasi un raspuns la intrebarile care au preocupat nu numai evul mediu ci ~i epoca moderna. Nu este greu de observat ca imaginea celei de. a doua perechi regale reprezinta 0 paralela la imagine a crefitina despre mire ~i mireasa iar imagine a vlnatorului ~i a vrajitoarei constituie 0 deformare a ideii cre~tine in sensul unui 'Notanism Incaprezent, de~i incon~tient. Faptul caeste yorba de un basm german prezinta un deosebit interes intrucit acela~i wotanism a fast din. punet de vedere psihologic na~ul national-socialismlUlui *. Acesta a infati~at ItI": mii cu claritate deform area inspre 20nele infe1'ioare. Pe . de aHa parte, basmul arata ca realizarea totalitatii umane nu este pasibWi fara includerea spiritului Intune cat, mai mult, ca acesta din urmareprezinta causaintrumentalis a individuatiei mlntuitoare. In totala contradictie cu acest scap al dezvoltariispirituale, scop spre care tinde nu numai natura, ci a fost prefigurat ~i de doctrina cre~tina, national-socialismul a distrus autonomia moralil a individului ~i a instituit totalitatea lipsita de sens a statului. Dimpotriva, basmul ne arata cum trebuie procedat daca dorim sa invingem forta spiritului intune'cat: trebuie sa folosim) Impotriva lui propriile sale metode, ceea ce desigur n11 poate fi infaptuit daca acea lume" magica subterana a vlnatorului intunecat r{m1ine incon~tienta iar cei mai buni membri ai natiunii prefera sa predice dogme in loc de a Iua in serios sufletul uman .
cial . Vezi eseurile mele din Aufsatze Wotan ~i Nnach der Katastrophe). -'- 159 zur Zeitgeschichte

(in spe-

g) Incheiere

Dadi examinam spiritul in forma sa arhetipala, a~a <cumapare in basme ~i vise, atunci se eontureaza 0 imagine surprinzator de diferita de ideea con~tienta despre spirit eu multiplele ei ramificatii de sens. In mod original', spiritul este un daimonion care, sub forma umana :sau animala, iese in intimpinarea omului. Insa materiaIvl. de care dispunem prezinta deja urmele extinderii <C()n~tiintei, care incepe sa ocupe acel domeniu initial incon~tient ~i sa transforme partial acea daimoni,'l in acte de vointa. Omul cucere~te nu numai natura ci ~i spiritul, fara a-$i da seama ceea ce face. Pentru intelectul iluminist, descoperirea ca ceea ce trece drept spirit ccte de fapt spiritul omului, proprlul sau spirit, ap:lre ca 0 punere in ordine. Tot ceea ce epocile trecute atribuiau ca suprauman in bine ~i hi raudaimoniei este redus, ca '0 exagerare, la 0 masura rationala. Dar oareconvingerile concordante ale trecutului erau intr-adevar ~i cu ::siguranta doarexagerari ? Daca nuerau exagerari, atund b'tegrarea spiritului um/an nu inseamna altceva decit demonizarea acestuia, intrudt forte spirituale supraumane, care mai inainte se aflau inlantuite in natura, sint preluate in fiinta umana ~i-i confera 0 put ere care, in mod periculos, impinge granitele umanului in indetrminat. Pe rationalistul iluminist doresc sa-l intreb: a condus reduetia sa rationala la 0 stapinire benefica a materiei ~i a spirtului ? El imi va raspunde mentionind progrese1e iizicii ~i ale medicinei, eliberarea spiritului din .letargia medievala ~i, ca uncre~tin bine intention at, mintuirea de frica de demoni. Atunci voi intreba in contiuare : 1a ce au condus toate cele1alte cuceriri ale cu1turii ? 1nfioratorul ra6puns se afla sub ochii no~tri : nu am fost 1i,intuiti de nici 0 spaima, caci un co~mar ingrozit)[ a ('uprins lumea. Pina acum, ratiunea a e~uat jalnic ~i tocmcd ceea. ce toti doreau sa evite se produce in inspaimintaioare progresie. Impresionantele succese in domeniul uti- lului au fost scump platite ~i nimeni nu ~tie daca (,mul va putea evita: prapastia spre care se rostogole~te verti160 -

ginos. Dupa primul razboi mondial S-a sperat in ratiunea umana. Acum, dupa cel de al doilea se spera din nou. Dar deja omul este fascinat de posibilitatile fisiunii uraniului ~i-;;i promdte 0 epoca de aUI' - ceo. mai bun a gara:ltieca grozaviile pustiirii cresc nemasuraL $i cine este autorul tuturor acestor lucruri? Tocmai spiritul uma:l considerat inofensiv, dotat, inventiv, care din pacatE:'nu este con~tient ,de demonia so.. Maimult, acest spirit face totul pentru a nu fi srlit sa se priveasdi in fata, Hecare ajutindu--l dupa puteri in aceasta privinta. Grice numai psihologie nu, caci aceasta necuviinta ar putea conduce 10. autocunoa~tere! Mai bine razboaie, de care este vinovat intotdeauna celalalt ; ~i nimeni nu vede ea toata lumea este posedata de dorinta de a face ceea ee eviti'i ~i-i provoacafriea. Mi se pare - 0 marturisesc deschis - ca epocile trecute l1-an exagerat, ca spiritul nu s-a lepadat de demonia sa,;;i ca oamenii sint mai expu~i, datorita dezvoltarii ~tiintei ~i tehnicii, pericolului de a cadea prada poseda:rii. Arhetipul spiritului poate avea atlt efecte pozitiVE cit ~i efecte negative, optiunea libera, con~tienta a omu~ui fiind aceea care impiedica binele sa se transforme in ceva satanic. eel mai grav pacat al omului este incOD9tienta, pacat de care se fac vinovati ~i eei care 0.1' trebui sa reprezinte invatatorii ~i modelele celorlalti 00.meni. Cind vom ineeta oare sa ne limitamlla presupozitia d'i omul este barbar si vom cauta eu toata seriozitatea inijJoacele ~i caile de a~l exorciza,de a-I smulge posedarE ~i incon~tientei sale, eautare care sa se iraasforme in cea mai importanta sarcina eulturala? Nu se poate Intelege odata ca~nici una din modificarile ~i arnelioI"arile exterioare nu ating natura umana ~i ca in fond totul depinde de faptul daca omul care folose~te ~tii11ta9i tehnica este sau nu responsabil? Desigur, crestinismul ne-a aratat calea, insa el nn a patruns suficient de adinc dincolo de suprafata, a~a cum 0 demonstreaza faptele. De ce r;enorocire mai aveml nevoie, pentru ca cel putin conducatorii responsabili ai umanitatii Sa deschida ochii 9i sa !Ieelibereze de e:roare ? '"

COMENTARIIbE $1 NOTELE TRADUCATORUbUI

Jung, un postmoderri? Amplul studiu dedicat de Jung manifestarilor simbolice ale arhetipului spirituluiin basm, publicat mai intH in Eranos-Jahbuch (1945) ~i reeditat intr-o forma prelucrata :;;iextinsii in 1948, forma care a stat la baza traducerii de fata, are multiple semnificatii. Pentru a incepe cu cea mar superficiala, vom spune ca eititorul dezamagit de surprinzatoarea dar ineontestabila platitudine a. unor aplicatii jungiene, cum ar fi eele eonsaerate romanului Ulysses de James Joyce :;;i unor tablourL_ale lui Picasso, toate eontinute :;;i in volumul XV al editiei tiparite la editura Walter, va afla in Contributii la fenomenologia spiritului in basm prilej de reconfortare. De1li Jung nU-1Iipropune sa realizeze aiei un demers de eritiea arhetipala, el ne convinge pe deplin de virtutile hermeneutice ale teoriei arhetipurilor, reu:;;ind un eseu care prin perspicacitate 1Ii ingeniozitate concureaza cu cele mai bune produse ale psihocriticii, comparabil ea valoare eu Motivul alegerii casetei de Freud, de pilda. Merita remarcat apoi un aspect metodologic : de:;;ise bazeaza in primul rind pe teoria arhetipurilor, interpretarea lui Jung utilizeaza din plin citeva elemente cheie din teoria tipurilor psihologice. Este vorba in primul rind de ideea ca functiei sau functiilor psihice diferentiate Ie corespund cu necesitate in incon:;;tient 0 functie nediferentiata, precum 1Ii rudimentele nediferentiate ale functiilor diferentiate. Putine sint, in caclrul operei lui Jung, luerarile in care teoria arhetipurilor 1Ii cea a tipurilor psihologice sint puse in joc in organiea fuzionare, cum se intimpla in studiul dedicat arhetipului spiritului. In sfir:;;it,prezentul studiu are meritul de a pune in lumina importante aspecte ale viziunii filosofice imparta:;;ite de tntemeietorul psihologiei analitice sau complexe. Constatam acum ca dualismul lui Jung nu este circumscris lumii interioare a omului, ci 0 transcende, aplicindu-se intregii realitati. Pentru Jung, spiritul este orealitate independenta nu numai fata de suflet, ci :;;ifata de materie. Ca :;;imateria, spiritul constituie Uf1adin realitatile originare pe care omul :;;i Ie insu:;;e:;;tetreptat. De aceea, in primele pagini ale studiului sau Jung scrie: "nu omul a creat spiritul, ci acesta este premisa activitatii sale, eel care face eu putinta perseverenta, entuziasmul :;;iinspiratia." . Incheierea eseului, aflata intr-o legatura laxa cu restul, ne prezintao alta fateta a ideatiei filosofice a autorului - deta:;;area de excesele iluminism.ului. Razbate din eombatereacredintei naive in atotputernicia ratiunii 0 atitudine antilogicistii 162 -

'imparta9iUi de prestigio9i filosofi contemporani, atitudine pe care 0 aflam si in Doctrina substantei de Camil Petrescu. Nu toate aspectele realitatii pot fi "rat{onalizate", red use la numitorul comun al ratiunii umane. De acest tip sint arhetiptirile, de pilda, caracterizate de 0 logica insondabila. Dimensiunea negativii a actiunii lor nu poate fi neutralizata prin reductia rationala, demers ineficient ba chiar daunator, ci prin cun9tientizarea situatiei de fapt 9i actiunea in cuno9tinta de ~'luza. In locul violentarii realitatii prin incercarea de a 0 ageza in patul Iui Procust al ratiuniL umane, Jung propune efortul de con,9tientizare, mijlocit de psihologie, in primul rind de psihologia abisala, efort care are ca urmare amplificarea con9tiintei, cunomiterea realitatii umane ca premisa a actiunii adecvate. Este ,aceasta inca 0 particularitate care-l diferehtiaza pe Jung de iluminismul fara rest al lui Freud si-l situeaza in imediata vecinatate ideatica a postmodernismului.

J. Cuvintul "imagine originara" (Urbild) nu trebuie sa ne :induca in eroare, sugerindu-ne ca arhetipul ar fi 0 reprezentare inniiscuta. In repetate rinduri Jung atrage atentia ca arhetipuriIe 'sht forme goale, neintuitive ale psihicului incon$tient, forme pe care le umplu continuturile con$tiintei,in-formate de arhetipuri. Semnificatiu pentru pozitia lui Jung relativa la natura .arhe;;ipului $i a relatiei dintre iricon$tientul colectiv $i con$tiphilosophisehe inta este $i urmatorul pasaj din studiul Der BauIn (Arborele filosofic) 1945, 1954, 1978: "Incon$tient1L!. of era forma arhetipidi, care in sine este goala $i, de aceea, nereprezentabila, Ea este de in data umpluta de <;:atrecon$tiinta eu mateTia~ inrudit sau asemaniitor, ceea ce 0 face perceptibilii. Din acest motiv, reprezentarile arhetipale sint intotdeauna conditionacc local, temporal $i individual." (C.G. Jung, GesammelteWerke, vol. XIII, Walter-Verlag, 1978, p. 373). , 2. In ,sens larg, enantiodromia indica trecerea unui lucru in contrariul sau, sens prezent $i in pasajui din studiul de fnta in care apare'termenul. Sensul restrins, jungian este expus intr~'jna din ..Definitiile" anexate volumului Psychologische Typen, 1921. lZ redam dupa traducerea realizata de Anca Oroveanu in Secolul XX no, 11, 12/1986}: "Utilizez termenul enantiodrdmie pentru. a indica emergenta opusului incon$tient, in decursul timpului. Acest fenomen caracteristic are loc intotdeauna cind 0 tendinta extrema, unilaterala domina viata c'on$tienta; in timp, 0 C011trapozitie egal de puternica se formeaza, care inhiba -initial C'Ctiv-itatea con$tientii $i irupe ulterior, in pofida controiului con$tient." (p. 55).

163 -

3. PasajuZ contine un joc de cuvinte intraduetibil, carCi':terizat insii de 0 importdnta semnificatie teoretiea. Faptul cd arhetipuriZe au "determinierende Wirkungen" (tradus de noi prin "inf1uente determinante") asupra con$tiintei este folosit de lung pentru a demonstra ea e1e sint "wirklieh" (reale). Ideea ca incon$tientuZ are ineontestabilii reaZitate, enuntatii aici in treaciit, constituie unu1 din 1aitmotivele gindirii jungiene. De asemenea, lung pZedeazii in repetate rinduri pentru idee a importantei realitatii psihice in genere, prin intermediu1 careia ne este mijlocit accesuZ 1a to ate celelalte realitiiti.

CUPRINS

Introducere in lumea arhetipurilor

IN LUMEA ARHETIPURILOR

~. u

COl1ceptul de inco119tient coleetiv Comentarii $i note Despre arhetipurile incon~tientului eolectiv39 Comentarii $i note Despre arhetip, eu 0 speciaI.3 eonsiderare a eonceptului de anima Comentarii . Contributii la fenomenologia spir1tului 'in basm Comentarii $i note

21 33 82
109

89

111 162

In colecjia CAIETE DE PSIHANALIZA au mai aparut:

Sigmund Freud, Dincolo de principiul placerii (epuizat) Vladimir Marinov, Figuri ale crimei la Dostoievski Sigmund Freud, Cazul Dora (epuizat)

in curs de aparijie:

Jean Laplanche, Noi fundamente ale psihanalizei Tobie Nathan, Spermadiavolului Vladimir Marinov, Totem ;>itabu in Frajii Karamazov Sigmund Freud, Micul Hans

Sub tipar:

Erotica

mistica
de

Tn

Bengal

eu 0 scrisoare deschisa inedita MIRCEA VULCANESCU

India ~i occidentul 0 Viata neverosimila a Maharajahului de Kass~mbazar Ce e viu ~i ce e mort in Upani~ade Magie ~i erotica Femeia ~i dragostea 81 Umbajul secret al misticii indiene Pseudoindica MemoriaIul diHitoriei la Benares Fals jurnal de bord hr. 3 al co1ectiei FOLIO"

NU

UIT

AT!!

Pentru imbogatirea orizontului Dvs. spiritual, cititi revista de opinie ~i atitudine intelectuam

J URN AL U L LIT ERA R

Abonamentele se pot contracta atit prin oficiile po~tale cit ~i direct la redactie, Bd. Schitu Magureanu nr. 1, etaj II. Tel. - fax: 6159516

TiparuJ.executa<t la S.C. ROMOART S.A. sub Icd. 217