Nervii cranieni

Paraliziile de n oculomotori
Oculomotor comun III Trohlear IV Abducens VI

Nervul oculomotor comun III

 Componenta motorie somatica: controlul musculaturii extrinseci a globului ocular: Ridicatorul pleoapei superioare, Drept intern, Drept superior si inferior, Oblic inferior.

 Componenta motorie viscerala implicata in controlul musculaturii pupilare (reflex fotomotor si de acomodare) Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si muschii ciliari.

Traseu intracranian
Paraseste trunchiul cerebral pe fata anterioara fiind in strins contact cu stanca temporala. Are un traseu de-a lungul sinusului cavernos superior de nervul trohlear si abducens; patrunde in orbita prin partea superioara a fisurii orbitale.

Clinic
Ptoza palpebrala Strabism divergent Limitarea miscarii globului ocular Diplopie Modificari pupilare: midriaza

Trohlear IV

 Inerveaza muschiul oblic superior. Determina rotatia interna si partial abductia globului ocular.

Clinic
Rotatia externa a globului ocular. Diplopie verticala. Dificultate in mentinerea privirii in jos si in interior (frecvent raportata ca dificultate la coboritul scarilor).

Nervul abducens VI

 Inerveaza muschiul drept extern al globului ocular. Strabism convergent. Diplopie in privirea laterala.

Paraliziile supranucleare
Sindroamele Foville:
Leziuni de arie frontala 8; Paralizii ale miscarii conjugate orizontale Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie controlaterala.

Sindromul Parinaud
Leziune mezencefalica paralizia conjugata a miscarii pe verticala

Sindromul Balint:
Leziune occipito-parietala bilaterala Paralixia psihica a privirii

Paralizia internucleara
Paralizia adductiei cu pastrarea reflexului de convergenta; Nistagmus monocular controlateral; Pozitionarea in abductie a globului ocular controlateral.

Poate fi prezenta in scleroza multipla.

Nervul trigemen

 Fibrele senzitive au originea in ganglionul Gasser. Se distribuie sub forma a trei brate:
Oftalmica Maxilara Mandibulara.

 Componenta senzitiva asigura inervatia fetei, mucoasa jugala, limba (termoalgezic), dintii, pielea scalpului si meningele in 2/3 anterioare. Componenta motorie asigura inervatia muschilor masticatori, milohioidieni si burta anterioara a digastricului.

Nevralgia esentiala de trigemen

Ticul dureros al fetei Durere paroxistica, unilaterala, severa, recurenta care intereseaza de obicei un ram, rareori mai multe ramuri ale trigemenului. Debut brusc; intre crize asimptomatic. Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi. Zona trigger care declanseaza durerea la stimuli mecanici, termici, etc.

Nevralgia esentiala de trigemen

Mecanismul inca necunoscut poate fi datorat prezentei unor sinapse anormale (efapse), ce determina un scurt circuit electric, posibil secundar demielinizarii, sau unor modificari la nivelul vasa nervorum. Tratament: antiepileptice.
Interventii chirurgicale

Nevralgia secundara de trigemen

Meningioame, tumori primare sau metastatice care intereseaza baza craniului, leziuni ale sinususului cavernos, schwanoame te nerv trigemen, etc. Prezenta de paroxisme dureroase pe un fond dureros continuu. Modificari ale examenului clinic cu diminuarea reflexului de clipire.

Paralizia de trigemen
Frecvent unilaterala. Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor maseteri si temporali. La inchiderea gurii mandibula deviaza de partea afectata.

Nervul facial

1. Motor 2. Senzitiv 3. parasimpatic

Paralizia faciala periferica

Semne statice:
Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului Comisura bucala mai coborata Sant nazo-genian mai sters Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

Semne dinamice:
Accentuarea asimetriei faciale Imposibilitatea ocluziei palpebrale Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (m, b, p) Absenta contractiei pielosului gatului.

Etiologia paraliziei faciale periferice

Traumatisme Inflamatorie Tumoral Metabolic Vasculite Idiopatic (paralizia Bell)

Complicatiile paraliziei faciale

Sindromul lacrimilor de crocodil Hemispasmul facial

Tratament
Corticoterapie Masaj facial Fizioterapie In anumite conditii poate necesita interventii chirurgicale:
Decompresii neurorafie

Paralizia faciala periferica

Afectarea la nivelul conductului auditiv intern se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare n VIII). Leziunea la nivelul ganglionului geniculat: dureri in teritoriul senzitiv (zona RamsayHunt). Hiperacuzie prin afectarea muschiului stapedius. Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n coarda timpanului).

Migrena

Cefaleele primare
Migrena Cefaleea de tensiune

Cefaleea in ciorchine
Alte tipuri de cefalee

Migrena
Crize repetate de cefalee;

Caracter familiar / ereditar;

Mai frecvent la sexul feminin

Debut frecvent in perioada adolescentei Aspect in general normal la explorarile imagistice

Caracteristicele cefaleei in migrena

In general sub forma de hemicranie Durata (netratata) intre 4 72 ore Caracter pulsatil Intensitate medie / severa

Insotita de fono- / foto- / osmofobie

Frecvent greata sau/si varsaturi Accentuata de efortul fizic Prezenta a 3-5 astfel de episoade in antecedente

Clasificare
1.1 Migrena fr aur 1.2 Migrena cu aur
1.2.1 Migrena cu aur tipic 1.2.2 Aura tipic dar fr cefalee de tip migrenos 1.2.3 Aur tipic dar fr cefalee 1.2.4 Migrena hemiplegic familiala 1.2.5 Migrrena hemiplegic sporadic 1.2.6 Migrena basilar

1.3. Sindroame paroxistice prezente in copilrie care constitue n general precursori ai migrenei
1.3.1 Episoade repetate de voma 1.3.2 Migrena abdominal 1.3.3 Vertijul paroxistic benign al copilului

1.4 Migrena oftalmic 1.5. Complicaii ale migrenei

1.5.1 Migrena cronic 1.5.2 Statusul migrenos 1.5.3 Aur prelungit dar fr infarct 1.5.4 Infarctul migrenos 1.5.5 Crize epileptice declanate de migren

Teoria vasculara
Stadiul de vasoconstricie se pare c nsoete aura migrenoas. Dup faza de vasoconstricie urmeaz o faz de vasodilataie att a vaselor intra- ct i extracraniene. Vasele meningeale prezint o inervaie senzitiva extrem de bogat.

Astfel dilatarea acestor vase activeaz sistemul trigeminal ceea ce declaneaz durerea.

Teoria depresiei corticale

Depresia cortical reprezint o und de depolarizare care difuzeaz la suprafaa creierului dinspre regiunea occipital cu o vitez de 3-5 mm/minut.

Debutul este printr-o und de excitaie urmat de o perioad prelungit de depresie neuronal asociat cu disfuncii ale metabolismului neuronal i reducerea regional a fluxului sanguin.

Teoria neurovascular
Este focalizat pe disfuncia sistemului trigeminovascular.

Activarea terminatiile nervoase ale nervului trigeminal cu eliberarea consecutive de neruopeptide (neurokinina A, substanta P si calcitonin G repated peptide) la nivelul terminatiilor axonale din vecinatatea menigelui sau a vaselor cerebrale.
Neuropeptidele eliberate de terminatiile nervoase, determina vasodilataie care favorizez plasmexodia.

Modificari induse sunt similare inflamaiei motiv pentru care reacia a fost denumita inflamatie perivasculara neurogena sterile.

Teoria modificrilor sistemului serotoninergic

Modificrile nivelului plasmatic i trombocitar al serotoninei n timpul crizei migrenoase au sugerat c aceasta ar putea fi implicat n patologia migrenei. Creterea nivelului plasmatic de serotonin determin vasoconstricie, n timp ce scderea acesteia va genera vasodilataie. Serotonina plachetar scade brusc n timpul crizei migrenoase. Excreia urinar de serotonin i metaboliii acesteia crete n timpul cefaleei ceea ce ara eliberarea de cantiti importante de serotonin n timpul crizei dureroase. Medicamentele care determin eliberarea de reserpin pot precipita o criz migrenoas.

Teoria integrativ
Teoria integrativ ncearc s reuneasc variatele teorii ntr-un mecanism fiziopatologic unitar care s explice apariia crizelor migrenoase.

Astfel factori ca stresul, lumina puternic, zgomotul, dilataia arterei carotide pot active structuri specifice de la nivelul trunchiului cerebral

Tratament - acut
Triptani: s.c., oral, spray nazal Aspirina, paracetamol in doze mari Antiinflamatorii Antiemetice Derivati de ergot Somn

Tratament de fond
Daca exista peste 2 crize pe luna Beta-blocantele Antiepileptice: acidul valproic, topamax Antaganitii de Ca2+, Medicaia antiserotoninergic sau antidepresantele triciclice