Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
P. 1
Walter Scott - Ivanhoe

Walter Scott - Ivanhoe

Ratings: (0)|Views: 3 |Likes:

More info:

Published by: Elena Alexandrina Macarie on Jun 05, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/14/2013

pdf

text

original

 
Coperta colec
ţ
iei:
 Anaimtriii Smigelschi
 
WALTER SCOTT
 
A
 
2002
IVANHOE
 
Traducere de PETRE SOLOMON
 
Prefa
ţă
de ALEXANDRA BÂRNA
 
BIBLIOTECA JUDE
Ţ
EAN
Ă
 
— C LU
J
 
FILIALA MÂN
 ĂŞ
TIW
 
BIBLIOTECA JUDE
Ţ
EAN
 Ă
 
„OCTAVIAN GO€A"
 
CLUJ
 
Editura 1001 GRAMAR Bucure
ş
ti, 2000
 
WALTER SCOTT
 
EPOCA, VIA
Ţ
A, OPERA
 
Lector:
 RoselMarie Zid 
ă
roiu
 
Procesare computerizat
ă
:
 Ruxandia MunWanu
 
ISBN 973-59l-l48-5
 
Avânt, evolu
ţ
ie
ş
i expansiune ar fi trei dintre principalele elemente care au caracterizat via
ţ
a politic
ă
, economic
ă
 
ş
i cultural
ă
a insulelor britanice în secolul al XVIII-lea
ş
i prima parte a secolului al XlX-lea. S
ă
amintim, în celece urmeaz
ă
, doar câteva evenimente care au avut un puternic impact asupra evolu
ţ
iei societ
ăţ
ii britanice. în 1707are loc unirea politic
ă
definitiv
ă
a Sco
ţ
iei cu Anglia, fapt ce avea s
ă
duc
ă
- de
ş
i nu imediat
ş
i nu f 
ă
ă
anumiteconvulsii -la o consolidare politic
ă
intern
ă
a Marii Britanii. Institu
ţ
ia monarhic
ă
a fost, timp de mai multe deceniila rând, sl
ă
 bit
ă
, datorit
ă
unei succesiuni de suverani lipsi
ţ
i de vigoare
ş
i viziune politic
ă
 
ş
i având pu
ţ
ine merite înistoria
ţă
rii, dar aceast
ă
situa
ţ
ie a permis o dezvoltare puternic
ă
a activit
ăţ
ii
ş
i, implicit, a democra
ţ
iei parlamentare. în 1716 a intrat în vigoare a
ş
a-numitul
Septennial Act,
o lege care stabilea prelungirea mandatului parjamentar de la trei la
ş
apte ani; în felul acesta, parlamentul - respectiv Camera Comunelor, corpul legislativ
de facto,
compus din 558 de deputa
ţ
i ale
ş
i - avea asigurat timpul necesar ini
ţ
ierii
ş
i punerii în practic
ă
a m
ă
surilor  pe care le considera oportune
ş
i corespunz
ă
toare unei politici coerente. In ciuda influen
ţ
elor exercitate înc
ă
deCoroan
ă
, dar 
ş
i de unii aristocra
ţ
i reprezenta
ţ
i în Camera Lorzilor - despre care unele surse sus
ţ
in c
ă
puteaucontrola la un moment dat pân
ă
la dou
ă
sute de mandate în Camera Comunelor -, majoritatea deputa
ţ
ilor erauindependen
ţ
i, în special nobili de
ţ
ar 
ă
, dar 
ş
i negustori, ale
ş
i în zonele de re
ş
edin
ţă
 
ş
i hot
ă
ţ
i s
ă
reprezinteinteresele aleg
ă
torilor lor. Ace
ş
tia vor ti, c
ă
tre sfâr 
ş
itul veacului al XVIII-lea, cei care vor impune ini
ţ
iereareformelor parlamentare, având ca scop final reducerea pân
ă
la ex-cludere a posibilit
ăţ
ilor de influen
ţ
are a"Comunelor" de c
ă
tre Coroan
ă
.
 
Revenind îns
ă
la prima jum
ă
tate a secolului, trebuie amintit faptul c
ă
în aceast
ă
perioad
ă
ia na
ş
tere sistemul politic bipolar, reprezentat de mi
ş
c
ă
rile "tory"
ş
i "whig". "Tory"-ismul se caracteriza printr-un respect profundfa
ţă
de Coroan
ă
 
ş
i de Biserica Angliei. Adep
ţ
ii s
ă
i doreau o guvernare economic
ă
s
ă
n
ă
toas
ă
, exercitat
ă
de rege,erau intransigen
ţ
i fa
ţă
de celelalte culte prezente
 
I
 
 pe teritoriul britanic
ş
i profund indigna
ţ
i de puterea de
ţ
inut
ă
de marea nobilime, ca
ş
i de uria
ş
ele sume de bani pecare aceasta o punea în joc pentru a-
ş
i asigura avantaje po-litice. Spre deosebire de adep
ţ
ii "tory"-ismului,sus
ţ
in
ă
torii "whig"-is-mului înclinau s
ă
sprijine o guvernare exercitat
ă
de rege
ş
i aristocra
ţ
ie, acceptând totodat
ă
 acordarea de drepturi
ş
i libert
ăţ
i acelor grup
ă
ri religioase care se situau în afara Bisericii Angliei. în secolul alXlX-lea, mi
ş
carea "tory" avea s
ă
se transforme în Partidul Conservator, iar orientarea "whig" s
ă
fondeze PartidulLiberal.
 
Timp de dou
ă
decenii (1722-l742), figura dominant
ă
a vie
ţ
ii politice bri-tantice a fost Sir Robert Walpole. De
ş
irela
ţ
iile sale cu Camera Comunelor nu au fost dintre cele mai bune, deputa
ţ
ii acuzându-l de inactivitate
ş
i de
 
îmbog
ăţ
ire personal
ă
pe seama bugetului public, se pare c
ă
aceste acuza
ţ
ii aveau mai degrab
ă
cauze personaledecât un suport real dovedit. Cert este c
ă
Sir Robert Walpole este considerat ca fiind primul prim-ministru înistoria Marii Britanii, chiar dac
ă
, în accep
ţ
iunea modern
ă
a termenului, denumirea ar p
ă
rea - mai degrab
ă
 improprie, c
ă
ci, pe de o parte, la acea vreme, Coroana mai avea un cuvânt greu de spus în politic
ă
, iar pe de alt
ă
  parte Walpole nu a condus un guvern învestit cu responsabilit
ăţ
i colective. Cu toate acestea, faptul c
ă
treburile deguvernare se aflau, pentru prima dat
ă
în istoria monarhiei britanice, în mâna unui singur om (care nu erasuveranul)
ş
i c
ă
, pentru m
ă
surile de guvernare, el trebuia s
ă
î
ş
i asigure sprijinul deputa
ţ
ilor, îl aduce mult maiaproape de ceea ce, în Concep
ţ
ie modern
ă
, britanicii în
ţ
eleg prin func
ţ
ia de prim-ministru.
 
în plan militar, britanicii erau o mare putere naval
ă
, iar în perioada la care ne
referim
au purtat o serie de
 
ă
zboaie, mai ales cu Spania (1739)
ş
i cu Fran
ţ
a (R 
ă
zboiul de
Ş
apte Ani, 1756-1763), reu
ş
ind s
ă
anexeze, între1755
ş
i 1763, o serie de colonii spaniole
ş
i franceze, între care Canada, precum
ş
i întinse teritorii de pesubcontinentul indian, pentru ca, în deceniul al nou
ă
lea, s
ă
colonizeze
ş
i Australia. în aceea
ş
i perioad
ă
îns
ă
,Imperiul Britanic înregistreaz
ă
 
ş
i o pierdere teritorial
ă
major 
ă
: desprinderea coloniilor americane în urma R 
ă
z- boiului de Independen
ţă
(1766-l783).
 
în plan economico-social, în jurul anului 1760 începe revolu
ţ
ia industrial
ă
din Marea Britanie, ceea ce duce la orapid
ă
dezvoltare
ş
i consolidare a burgheziei industriale, pe de o parte, iar pe de alt
ă
parte la apari
ţ
ia
ş
i cre
ş
tereaclasei de lucr 
ă
tori industriali - proletariatul -, supu
ş
i unei crunte exploat
ă
ri, lipsi
ţ
i de orice fel de drepturi
ş
i totaldependen
ţ
i de cei care le puteau oferi, în aceste condi
ţ
ii, un loc de munc
ă
. în felul acesta, în Marea Britanie se pun bazele societ
ăţ
ii capitaliste, iar peste scurt
ă
vreme aceast
ă
 
ţ
ar 
ă
va deveni prima putere industrial
ă
a lumii.
 
între 1793
ş
i 1815, Imperiul Britanic se situeaz
ă
în fruntea coali
ţ
iei reac
ţ
ionare împotriva Fran
ţ
ei burgheze,cucere
ş
te pe rând Ceylonul, Malta
ş
i alte colonii franceze
ş
i olandeze, precum
ş
i noi teritorii în India (aflate înc
ă
 sub control francez), devenind
ş
i principala putere colonial
ă
a lumii.
 
II
 
Aceasta ar fi, în linii mari, perioada în care a tr 
ă
it
ş
i a creat Sir Walter Scott (177l-l832), perioad
ă
marcat
ă
îndomeniul literar 
ş
i artistic de romantism. Aceast
ă
mi
ş
care, ale c
ă
rei începuturi se situeaz
ă
în ultima parte a seco-lului al XVIII-lea
ş
i care domin
ă
crea
ţ
ia literar 
ă
pân
ă
c
ă
tre sfâr 
ş
itul celui de-al treilea deceniu al veaculuiurm
ă
tor, se caracterizeaz
ă
printr-o distan
ţ
are v
ă
dit
ă
fa
ţă
de atitudinea ra
ţ
ionala, intelectual
ă
, dominant
ă
în epocaclasicismului; arti
ş
tii redescoper 
ă
valorile crea
ţ
iei populare, operele lor sunt p
ă
trunse de pasiuni
ş
i emo
ţ
ii, deumor 
ş
i patos, spiritul imaginativ al romanticilor ia locul spiritului critic al clasicilor. Este perioada în care J.Macpherson, T. Percy
ş
i T. Chatterton întocmesc importante culegeri de folclor, în care Robert Burns (1757-l796) aduce un suflu nou în poezia
ş
i cântecul popular sco
ţ
ian, Wil-liam Blake (1757-l827) scrie "Cânteceleinocen
ţ
ei", str 
ă
 b
ă
tute de un spirit mistic, dar 
ş
i importante texte de proz
ă
revolu
ţ
ionar 
ă
, între care The Maniageof Heaven and Hell" ("C
ă
s
ă
toria Raiului cu Iadul"). Dac
ă
Blake a fost
ş
i a r 
ă
mas un înfocat sus
ţ
in
ă
tor alRevolu
ţ
iei Franceze, "Poe
ţ
ii lacurilor" - S.T. Coleridge (1772-l834), Robert Suthey (1774-l843)
ş
i W.Wordswprth (1770-l850) - s-au distan
ţ
at de idealurile revolu
ţ
ionare, dar operele lor, substan
ţ
iale crea
ţ
ii în versuri
ş
i proz
ă
, marcheaz
ă
puternic via
ţ
a literar 
ă
a epocii. Tot acum se manifest
ă
gruparea marilor poe
ţ
i romanticirevolu
ţ
ionari: Lordul G. G. Byron (1788-l824), P.B. Shelley (1792-l822), J. Keats (1795-l821)
ş
i irlandezulThomas Moore (1799-l852).
 
în acest context artistic, istoria literaturii engleze consemneaz
ă
aportul lui Sir Walter Scott ca întemeietor alromanului istoric realist.
 
Walter Scott s-a n
ă
scut la 15 august 1771, la College Wynd, Edinburgh. Fiu al unui jurist, viitorul scriitor vaurma cursurile
ş
colare
ş
i universitare în ora
ş
ul natal, îmbr 
ăţ
i
ş
ând la rândul s
ă
u cariera juridic
ă
. Dup
ă
un stagiu profesional efectuat în biroul tat
ă
lui s
ă
u, în 1792, la 21 de ani, a intrat în barou. Timp de mai mul
ţ
i ani aîndeplinit diferite func
ţ
ii judec
ă
tore
ş
ti.
 
Datorit
ă
educa
ţ
iei solide
ş
i multilaterale primite în casa p
ă
rinteasc
ă
 
ş
i în
ş
colile frecventate, tân
ă
rul Scott s-asim
ţ
it atras înc
ă
de foarte timpuriu de poezia cult
ă
din spa
ţ
iul insulelor britanice ca
ş
i din
ţă
rile europene, mani-festând totodat
ă
un interes deosebit pentru produc
ţ
iile folclorice
ş
i devenind el însu
ş
i un pasionat cercet
ă
tor 
ş
iculeg
ă
tor de legende
ş
i balade populare sco
ţ
iene, îndeletnicire c
ă
reia, înc
ă
din anii tinere
ţ
ii, i-a dedicat tot timpulneocupat de obliga
ţ
iile profesionale. Din punct de vedere literar, în acea perioad
ă
(din jurul vârstei de 20
ş
i pân
ă
 c
ă
tre 30 de ani), Sqott se afla înc
ă
sub influen
ţ
a poeziei romantice franceze
ş
i italiene, precum
ş
i a poe
ţ
ilor germani contemporani, efectuând, la rândul s
ă
u, mai multe traduceri literare. în 1796 a publicat (anonim)t
ă
lm
ă
ciri ale faimoaselor balade "Lenore"
ş
i "Der wilde J
ă
-ger" ("Vân
ă
torul s
ă
lbatic") de Gottfried AugustBiirger, iar în 1799 o traducere a piesei dramatice "Goetz von Berlichingen" de J.W. Goethe.
 
în 1797 Walter Scott s-a c
ă
s
ă
torit cu Margaret Charlotte Charpentier (sau Carpenter), fiica lui Jean Charpentier din Lyoo, (Fran
ţ
a), iar doi ani mai târziu
 
a fost numit supleant al prim-judec
ă
torului ("sheriff") comitatului Selkirk-shire. în 1802-l803 au ap
ă
rut cele treivolume ale lucr 
ă
rii
 Minstrclsy of thc Scottish
i?otfer ("Cântece de la fruntariile Sco
ţ
iei", o vast
ă
culegere de balade istorice, tradi
ţ
ionale
ş
i romantice, incluzând, într-un capitol aparte,
ş
i o serie de balade proprii, scrise deScott în stilul celor populare), pentru ca, în 1805, s
ă
vad
ă
lumina tiparului prima oper 
ă
literar 
ă
important
ă
a luiWaltef Scott,
The Lay ofthe Last Minstrel 
("Balada ultimului menestrel"), un poem în
ş
ase cânturi, inspirat dintr-
 
o veche legend
ă
sco
ţ
ian
ă
, cu ac
ţ
iunea situat
ă
pe la jum
ă
tatea veacului al XVI-lea. Curând dup
ă
aceea, juristul-scriitor a devenit asociat al editorului James Ballantyne, iar în 1808 a publicat
 Marmioa,
 poem în
ş
ase cânturi,considerat a fi cel mai izbutit dintre poemele sale epice de factur 
ă
gotic
ă
. în acela
ş
i an, a scos o edi
ţ
ie proprie aoperei lui John Dryden (163l-l700), pentru care a scris un capitol despre via
ţ
a poetului. în anii urm
ă
tori a publicat o serie de poeme epice:
The Lady ofthe Lake
("St
ă
 pâna lacului", 1810),
 Rokeby
 ş
i The Bridal of Triermain
("Nuntii din Triermain"), ambele în 1813,
The Lord of the Isles
("St
ă
 pânul insulelor", 1815)
ş
i
 Harold the Dauntless
("Neînfricatul Harold", 1817).
 
în 1809, Scott s-a asociat cu John Ballantyne, fratele editorului s
ă
u, punând bazele unei întreprinderi de difuzare
ş
i vânzare a c
ă
ţ
ii: firma de libr 
ă
rie "John Ballantyne Co.". în 181l-l812 a cump
ă
rat domeniul Abbotsford, pecare,
ş
i-a construit drept re
ş
edin
ţă
un castel în stil medieval, unde a tr 
ă
it înconjurat de c
ă
ţ
i
ş
i de colec
ţ
iile sale deantichit
ăţ
i pân
ă
la sfâr 
ş
itul vie
ţ
ii.
 
Adept al concep
ţ
iilor 
ş
i politicii conservatoare, Scott a fost unul din ini
ţ
iatorii
ş
i colaboratorii de baz
ă
ai publica
ţ
iei "The Quarterly Review", al c
ă
rei prim num
ă
r a ap
ă
rut în luna februarie 1809. Iar cel care a stabilitorientarea deschis
ă
, conciliatoare
ş
i impar 
ţ
ial
ă
a revistei a fost acela
ş
i Walter Scott.
 
în semn de apreciere pentru meritele sale profesionale, morale
ş
i culturale, în 1813 i s-a oferit titlul
ş
i func
ţ
ia descriitor al cur 
ţ
ii regale, onoare pe care, îns
ă
, Scott a declinat-o, recomandând-ul în locul s
ă
u pe poetul
ş
i prozatorul Robeit Southey, un alt important colaborator de la "The Quarterly Review". Un important evenimenteditorial s-a consumat în anul urm
ă
tor (1814): apari
ţ
ia,operei complete a lui Jonathan Swift, editat
ă
de Walter Scott.
 
Eclipsat pe t
ă
râm poetic de mai tân
ă
rul
ş
i talentatul G.G. Byron
ş
i în pofida marii popularit
ăţ
i de care se bucurauîn special baladele sale, Walter Scott a renun
ţ
at la poezie, îndreptându-se c
ă
tre romanul istoric, domeniu în careî
ş
i puteau g
ă
si expresie atât imagina
ţ
ia, umorul
ş
i talentul s
ă
u narativ, cât
ş
i erudi
ţ
ia sa de medievalist
ş
ifolclorist. Astfel au ap
ă
rut, publicate anonim, romanele care aveau s
ă
-l fac
ă
celebru pe autorul lor nu numai îninsulele britanice
ş
i
ţă
rile anglofone, ci practic pe toate continentele.
 
Criticii
ş
i istoricii literari grupeaz
ă
romanele lui Walter Scott în trei cicluri,
ş
i anume: romane sco
ţ
iene, romaneinspirate din istoria Angliei
ş
i romane inspirate din istoria Fran
ţ
ei
ş
i a altor 
ţă
ri. Singurul care se situeaz
ă
în afaraacestor cicluri, dat fiind c
ă
abordeaz
ă
aspecte din via
ţ
a contemporan
ă
autoru-
 
IV
 
lui, este romanul
St.Ronuns
Wc("Izvorul Sfântului Rouan",*1824). Pentru a oferi cititorului dimensiunea opereiromane
ş
ti a lui Walter Scott
ş
i o viziune asupra prolificit
ăţ
ii autorului, am optat în cazul de fa
ţă
pentrumen
ţ
ionarea acestor piese narative în ordinea public
ă
rii lor:
Waverley
(1814);
Guy Man-nering (W15) The Antiqmiry
("Arheologul", 1816);
The Black DwarfViii-
cul negru")
ş
i
Old Mortality
("Puritanii"), editateîmpreun
ă
în 1816 ca prim
ă
parte a seriei Tales of My Landlord;
 Rob Roy
(1817);
The Heail of Midlothian
(Temni
ţ
a din Edinburgh"), partea a doua din "Tales of My Landlord" (1818);
The Bride of Lammermoor 
("Mireasa din Lammermoor")
ş
i
 A Legend of Montrose
("O legend
ă
despre Montrose"), ambele în 1819,reprezentând a treia parte a seriei amintite;
 Ivanhoe
(1819);
The Monasteiy
("M
ă
n
ă
stirea", 1820);
The Abbot 
("Abatele", 1820);
 Kenilworth
(1821);
The Pirate
("Piratul", 1821);
TheFortunes ofNigel 
("Peripe
ţ
iile lui Niger",1822);
 Peveril of the Peak 
("Peveril Peak", 1823);
Quentin Durward 
(1823);
St. Ronans Well; Redgauntlet 
(1824;
The Betrothed 
("Logodnica")
ş
i
The Talis-man
("Talisman"), ap
ă
rute împreun
ă
în 1825, sub titlul comunde Tales of the Crusaders ("Pove
ş
tile crucia
ţ
ilor");
Woodstock 
(1826); Chronicles of the Canongate ("Cronici dinCanongate", titlu generic, reunind romanele
The Highland Widow I 
"V
ă
duva din
Ţ
ara de Sus",
The Two Drovers
"Cei doi geamba
ş
i"
ş
i
The Surgeon s Daughter 
"Fiica doctorului", 1827);
St. Valentine s Day, or The FairMaid ofPerth
("Ziua Sfântului Valentin sau Frumoasa din Perth", contând ca partea a doua a Cronicilor din Conongate,1828);
 Anne ofGeierstein
(1829); partea a patra din Tales of My Landlord, cuprinzând
Count Robert of Paris
("Contele Robert de Paris")
ş
i
Castle Dangerous
("Castelul primejdios", 1831).
 
în 1820, pentru meritele sale, a fost înnobilat de Coroan
ă
cu titlul de baronet, dobândind astfel dreptul de a purta particula de noble
ţ
e "Sir" înaintea numelui.
 
Ca scriitor, Sir Walter Scott a ie
ş
it din anonimat abia în 1827, când a recunoscut paternitatea romanelor sale, careî
ş
i cuceriser 
ă
deja o binemeritat
ă
faim
ă
. Cu un an mai devreme, în 1826, un eveniment petrecut în lumea aface-rilor avea s
ă
marcheze puternic destinul romancierului sco
ţ
ian: firma "James Ballantyne Co." a fost implicat
ă
înfalimentul societ
ăţ
ii "Constable Co.", iar Sir Walter Scott, ca partener de afaceri al lui James Ballantyne, s-av
ă
zut pus în situa
ţ
ia de a acoperi o datorie imens
ă
, de 114 000 de lire sterjine. Romancierul a preluat sarcina de arambursa singur întreaga sum
ă
, astfel încât în ultimii
ş
ase ani ai vie
ţ
ii a muncit din greu, neîntrerupt,sacrificându-
ş
i s
ă
n
ă
tatea, pentru a putea pl
ă
ti aceste datorii, datorii ce au fost, într-adev
ă
r, lichidate dup
ă
moarteaIui Scott, survenit
ă
la 21 septembrie 1832.
 
Crea
ţ
ia de fic
ţ
iune a lui Walter Scott mai cuprinde
ş
i patru lucr 
ă
ri dramatice -
 Halidon Hill 
("Muntele Halidon",1822),
 Macduffs Cross
("Crucea lui Macduff", 1823),
The Doom of Devergoil, A Melo-Drama
("Pr 
ă
 bu
ş
irea luiDevergoil, o melodram
ă
", 1830)
ş
i
 Auchiodrane, or The Ayrshire Tragedy
("Auchindrane sau Tragedia dinAyrshire", 1830 -, dintre care îns
ă
una sin-
 
V
 

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->