You are on page 1of 22

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii”

Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07


Program PHARE etc

Manual privind
Partner: strângerea
Institutul de fonduri pentru
Intercultural unităţi de învăţământ în mediul rural
Timişoara
Teodora Borghoff

Competenţe formative europene

DISCIPLINA
Strângerea de fonduri pentru unităţi de
învăţământ din mediul rural

SUPORT DE CURS:

Teodora Borghoff

2008
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 1
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
CUPRINS
1. Introducere __________________________________________________________________ 3
2. Competenţe generale şi specifice legate de activitatea de strângere de fonduri _____________ 4
3. Stabilirea viziunii şi formarea echipei _____________________________________________ 4
4. Analiza situaţiei actuale ________________________________________________________ 8
4.1 Analiza SWOT ____________________________________________________________________ 8
4.2 Harta relaţiilor____________________________________________________________________ 9
5. Metode de strângere de fonduri _________________________________________________ 10
5.1 Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală _______________________________ 10
5.2 Atragerea de sponsorizări__________________________________________________________ 11
5.3 Cereri de finanţare _______________________________________________________________ 11
5.4 Activităţi ale cadrelor didactice şi asociaţiei părinţilor din şcoală ________________________ 12
5.4.1 Organizarea de evenimente _____________________________________________________________ 12
5.4.2 Campanii de strângere de fonduri ________________________________________________________ 13
5.4.3 Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit_____________________________ 13
5.5 Diversificarea serviciilor şi dezvoltarea veniturilor autofinanţate_________________________ 14
5.5.1 Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi ____________________________________________ 14
5.5.3 Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţă _______________________________________________ 14
5.5.4 Închirierea de spaţii ___________________________________________________________________ 15
6. Planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor _______________________________ 16
7. Alte instrumente _____________________________________________________________ 17
7.1 Cum derulăm întâlniri eficiente?____________________________________________________ 17
7.2 Memoriul / adresa oficială _________________________________________________________ 18
7.3 Scrisori şi invitaţii ________________________________________________________________ 19
7.4 Acorduri de parteneriat ___________________________________________________________ 19
7.5 Comunicarea cu presa_____________________________________________________________ 20
7.5.1 Comunicatul de presă __________________________________________________________________ 20
7.5.2 Conferinţa de presă ___________________________________________________________________ 21
8. BIBLIOGRAFIE ____________________________________________________________________ 22

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 2


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
1. Introducere
Mi se întâmplă adesea, când cunosc oameni noi şi povestesc despre activităţile mele de strângere de
fonduri ca interlocutorii să mă întrebe ”şi cum aş putea eu să fac rost de bani?”. Răspunsul meu
tipic este ”dar pentru ce vrei, de fapt, să faci rost de fonduri?” Unii interlocutori se opresc aici şi
nu ştiu ce să îmi răspundă. Altora li se luminează feţele şi încep să îmi povestească despre pasiunile
lor şi despre cum ar dori să schimbe lumea din jurul lor într-un loc mai frumos/creativ/drept.

Manualul de faţă se adresează acelora care au un vis, cred cu tărie într-un ideal şi speră să îl
transpună în realitate.

Fie că sunteţi managerul unei şcoli, profesor sau membru al consiliului de administraţie al şcolii,
activitatea de strângere de fonduri începe cu o imagine / o dorinţă de a îmbunătăţi lucrurile. Unii
oameni au curajul să demareze de unii singuri acţiuni prin care să îşi pună viziunile în practică.
Odată porniţi pe acest drum, e nevoie de îndrăzneală, energie şi acumularea de noi cunoştinţe

Astfel de oameni se pot descurca pentru o vreme dar la un moment dat, dorind tot mai mult, resimt
oboseală şi/sau dezamăgire. Altora le e teamă şi rămân mereu doar cu regretul de a nu fi reuşit şi le
repetă celor care pornesc singuri că nu are rost. Pentru a evita astfel de situaţii, la modul ideal e bine
să ne formăm o echipă.

La rândul ei, pentru a putea funcţiona, echipa are nevoie de relaţii de încredere între membrii şi în
acelaşi timp de o bună planificare şi coordonare pentru a-şi putea atinge visurile.

Din aceste motive, manualul de faţă vă prezintă nu doar metode concrete pentru strângerea de
fonduri ci în acelaşi timp vă prezintă şi alte informaţii utile cum ar fi formarea unei echipe,
planificare şi alte instrumente generale.

Idealul meu este să ofer nu doar cunoştinţe despre strângerea de fonduri ci şi curaj şi inspiraţie
acelor oameni ai şcolii care îndrăznesc să fie activi. Rezultatele voastre îmi vor spune dacă am
reusit sau nu.

Teodora Borghoff, iunie 2008

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 3


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
2. Competenţe generale şi specifice legate de activitatea de strângere
de fonduri
™ Competenţe generale privind analiza situaţiilor
™ Competenţe generale privind lucrul în echipă
™ Cunoaşterea şi utilizarea a cel puţin 3 metode de strângere de fonduri
™ Competenţe generale de planificare a unui proces / eveniment legat de strângerea de fonduri
(campanii şi evenimente, scrierea unei cereri de finanţare, coordonarea comitetului de părinţi)
™ Competenţe de comunicare scrisă în strângerea de fonduri
- Memoriul / adresa
- Scrisori şi invitaţii
- Redactarea de acorduri de partneriat
- Redactarea de cereri de finanţare
™ Competenţe de evaluare a derulării unui proces / eveniment legat de strângerea de fonduri

3. Stabilirea viziunii şi formarea echipei

Cadrele didactice din Şcoala


cu clasele I-VIII din B***, , şi-
au imaginat o ”Şcoală mai
bună” pentru care intervin 2
tipuri de intervenţii: (1)
îmbunătăţiri în infrasturctură
(încălzire centrală, grup
sanitar în interior, sală de
sport, geamuri termopan) şi
(2) dotări (sală calculatoare,
mobilier modern şi materiale
didactice). Lista poate merge
mai departe.

În spatele oricărei activităţi de strângere de fonduri stă un vis sau o viziune. De exemplu, într-o
şcoală al cărui număr de elevi scade vertiginos prin migrarea la alte şcoli datorită proastei reputaţii
în comunitate, visul sau viziunea ar putea fi ca şcoala să aibă o reputaţie foarte solidă, personal
motivat şi o atmosferă modernă şi centrată pe performanţă. De aici rezultă ”proiecte” intermediare
care au nevoie de fonduri: o infrastructură mai bună a şcolii, o dotare mai bună a laboratoarelor şi
cabinetelor, mai multe activităţi extraşcolare, instrumente de comunicare cu comunitatea cum ar fi
un ziar al şcolii sau ”Ziua Porţilor Deschise”, etc.

Un astfel de deziderat nu poate fi îndeplinit de către o singură persoană, indiferent de capacităţile


sale profesionale. Este nevoie de o echipă de cadre didactice care membrii să aibă încredere unii în
alţii şi să lucreze eficient împreună.

Cum stabilim o viziune comună?


O persoană cu calităţi de lider poate propune o idee la care ceilalţi să adere. Nu este însă sigur ca
ceilalţi vor fi suficient de motivaţi să urmeze aplicarea ideii până la capăt. De aceea, chiar şi în
cazul unei idei propuse de un conducător oficial al şcolii (sau mai ales în acest caz) este important
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 4
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
ca toţi cei implicaţi să aibă şansa să participe cu propriile idei şi în timp motivaţia va fi mult mai
puternică. De aceea recomandăm ca atunci când se discută despre o viziune comună, să nu fie
propusă într-o variantă finală de la început ci mai degrabă să se pornească de la nevoile resimţite şi
să se caute împreună soluţii.

Studii de caz:
(1) Managerul unei şcoli a organizat o şedinţă în care a anunţat cadrele didactice că din acel moment urmează să se
aplice un nou plan de îmbunătăţire a calităţii activităţilor educative şi a înmânat fiecăruia un document detaliat cu tot ce
au de făcut.

(2) Managerul unei şcoli a anunţat în şedinţă că doreşte să formeze un grup de discuţie privind ”Planul de îmbunătăţire a
calităţii” şi îi invită pe cei interesaţi să contribuie cu idei să rămână după şedinţă pentru a discuta pentru încă o oră. După
şedinţă a rămas 70% din colectiv şi pentru că era un grup prea mare şi atmosfera era formală, managerul a propus
împărţirea pe grupuri mai mici de lucru şi fiecare grup trebuia să răspundă la câteva întrebări concrete şi în plus fiecare
urma să propună cum ar dori să se implice şi să îşi asume angajamente ferme.

Întrebare pentru reflecţie: Ce avantaje şi dezavantaje au fiecare dintre metodele propuse?

Ce înseamnă o echipă / grup de lucru?


Echipă / grup de lucru = un grup de mai mulţi oameni care lucrează împreună pentru a atinge un
obiectiv comun, un anumit rezultat. Membrii echipei au un motiv pentru a lucra împreună, au
nevoie de experienţa, abilităţile şi angajarea fiecăruia dintre ei pentru a atinge obiectivul comun.

De ce este util să lucrăm în echipă?


ƒ Pentru a distribui munca (apare posibilitatea de a aduce la un loc un set de abilitati, talente si
responsabilitati foarte diferite carora sa li se atribuie sarcini corespunzatoare).
ƒ Munca poate fi organizata si controlata mai usor.
ƒ Pentru rezolvarea de probleme si luarea de decizii (a pune la un loc o mare varietate de
abilitati, talente inseamna a asigura pentru orice problema solutia optima si capacitatea de a pune in
practica aceasta solutie optima).
ƒ Pentru procesarea informatiei (pentru a transmite informatiile sau o anumita decizie celor ce
trebuie sa le cunoasca).
ƒ Pentru colectarea de informatii si idei.
ƒ Pentru testarea si ratificarea deciziilor.
ƒ Pentru a creste implicarea si dedicarea celor intersati.
ƒ Pentru negociere sau rezolvare de conflicte.

Caracteristicile unei echipe eficiente:


1. Obiective echipei: Acestea sunt clar definite, comunicate clar, planificate participativ; cand
obiectivele sunt revizuite, motivele schimbarii sunt comunicate tuturor.

2. Rolurile in echipa: Rolul fiecaruia este clar si bine stabilit; relatiile dintre membrii sunt clar
stabilite; membrii echipei sunt de obicei pregatiti/specializati pentru rolul pe care il indeplinesc,
sau urmeaza cursuri de instruire.

3. Metodele de lucru ale echipei: Pentru indeplinirea


obiectivelor, echipa trebuie sa indeplineasca o multitudine de
activitati:
- Rezolvarea problemelor;
- Luarea deciziilor;
- Schimbul de informatii/ comunicarea;
- Coordonarea;

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 5


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
- Asigurarea calitatii (monitorizare, evaluare);
- Medierea conflictelor.

4. Relatiile intre membrii echipei: Intr-o echipa eficienta, relatiile dintre membrii echipei se bazeaza
pe incredere; in activitatile interprinse se simte spiritul de echipa; membrii echipei comunica
eficient intre ei.

Paşi în formarea unei echipe/ unui grup de lucru


Îniţiatorul unei idei poate începe prin a răspunde la următoarele întrebări:
- Care este viziunea care o propun? În ce măsură e în interesul comun al şcolii şi al unui număr
cât mai mare de colegi care să se alăture echipei?
- Ce resurse avem în şcoală (dotări, consumabile, mijloace de comunicare, relaţii) ?
- Cine ne poate ajuta din afara colectivului de cadre didactice (părinţi, reprezentanţi ai
autorităţilor locale, alte instituţii sau agenţi privaţi ?
- Ce exemple de succes pot lua de la alte şcoli / unităţi de învăţământ?.

a. Organizarea pentru lucru


Împărtăşirea / exprimarea opiniilor despre ceea ce urmează a fi făcut. Transformarea activităţilor în
sarcini de realizat şi competenţele necesare.
b. Clarificarea sarcinilor
Echipa are o perspectivă comună asupra sarcinilor ce trebuiesc îndeplinite.
c. Stabilirea responsabilităţilor echipei şi a fiecăruia dintre membrii echipei
Sarcinile trebuie transformate în responsabilităţi, prin acordarea încrederii/ compentenţei de a
rezolva o anumită sarcină.
d. Stabilirea şi identificarea clară a resurselor
Formarea unei echipe depinde atât de complexitatea sarcinilor de rezolvat, cât şi de resursele
disponibile (bani, echipamente, spaţiu, timp).
e. Îndeplinirea propriu-zisă a sarcinii
f. Urmărirea atmosferei din cadrul echipei
Nivelul de participare, sentimentele, regulile echipei, modul de lucru trebuie
supravegheate/urmărite astfel încât să fie menţinute la un nivel funcţional/ favorabil unor bune
performanţe ale echipei.

Mai multe despre modul de lucru veţi afla la capitolul dedicat planificării, implementării şi evaluării
unei activităţi.

Formarea încrederii şi dezvoltarea grupului


O teorie1 despre Dezvoltarea Grupului ar fi: pe măsură ce creşte încrederea, se diminuează
comportamentul defensiv şi neproductiv. Cu cât gradul de încredere este mai mare, cu atât este mai
uşor pentru membrii grupului să preia roluri şi să renunţe la atitudini care blochează cursul
informaţiilor importante. Pe măsură ce creşte încrederea, membrii grupului se simt mai liberi să
ofere opinii, critici şi să laude.

În esenţă, grupurile au două vieţi, viaţa grupului în sine şi viaţa fiecărui individ în interiorul său. La
nivelul grupului interesele planează în jurul unor teme precum:
- Luarea deciziilor - Cum se iau deciziile în acest grup?, Cine deţine puterea în acest grup?;
- Calitatea de membru - Cine va face parte din acest grup?, Ce implică faptul de a fi membru?;
- Productivitatea – Ce putem face împreună?
- Organizarea – Cum ne vom structura activitatea pentru a ne atinge obiectivele?

1
Jack Gibb
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 6
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Pentru a dezvolta o echipă eficientă, este bine de ştiut câteva aspecte teoretice cu privire la rolurile
indivizilor într-o echipă şi stadiile de dezvoltare ale echipei.

Intr-un grup (o echipa) fiecare membru poate sa joace unul sau mai multe roluri. Specialiştii în
resurse umane au stabilit următoarele tipuri de roluri:
- Comportamente centrate pe rezolvarea sarcinii;
- Comportamente centrate pe mentinerea echipei;
- Comportamente individuale negative (deranjante).

Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba comportamente diferite, in functie de situatia in care se
afla. Cum recunoastem aceste comportamente?

1. Cind se centreaza pe REZOLVAREA SARCINII, membrii grupului


o Initiaza actiuni, contribuie la aplicarea lor;
o Cauta informatii;
o Ofera informatii;
o Cer opinii, pareri;
o Ofera opinii, pareri;
o Elaboreaza planuri, documente, etc.
o Coordoneaza activitatile echipei;
o Orienteaza;
o Evalueaza rezultatele, progresul actiunilor (critica constructiv , daca este cazul);
o Energizeaza grupul;
o Inregistreaza, noteaza informatiile importante despre munca echipei.

2. Cind se centreaza pe MENTINEREA GRUPULUI, membrii grupului


o Incurajeaza, armonizeaza comunicarea si lucrul membrilor grupului;
o Accepta compromisuri in privinta lucrului membrilor;
o Elaboreaza standarde de lucru;
o Observa si comenteaza comportamentele membrilor grupului;
o Recunoaste meritele celorlalti membrilor grupului;
o Valorizeaza contributiile si prezenta in echipa a celorlalti;
o Asigura suport moral, informational in munca celorlalti membri ai grupului.

3. Comportamentele INDIVIDUALE DERANJANTE sunt atunci cand unul sau mai multi membrii
ai grupului
o Blochează functionarea echipei;
o Caută să fie recunoscuţi ca persoane importante in grup, chiar dacă nu sunt;
o Se pun în rolul “Băiatului de gaşca” (sunt de acord cu toata lumea, cu toate propunerile,
chiar daca se contrazic pe ei înşişi);
o Au tendinţa să-i domine pe ceilalti membrii ai grupului;
o Cauta tot timpul ajutorul celorlalti, obligandu-i sa se opreasca din lucru si sa-i acorde
atentie;
o Ameninţă cu retragerea;
o Pledează pentru un anumit interes;
o Monopolizează discuţia;
o Agresează verbal sau chiar fizic pe ceilalţi membri ai echipei.

De asemenea este bine de ştiut că pot exista patru stadii de dezvoltare a unei echipe:

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 7


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
1. Formarea (echipa imatura) - in acest stadiu este vorba de o serie de persoane adunate. Din punct
de vedere al relatiilor personale, membrii grupului se bazeaza pe relatii clasice, de exemplu
autoritatea liderului. Mult timp este alocat de catre fiecare membru acceptarii sale de catre grup. Se
strang informatii, date, se formeaza subgrupuri, se evita confruntarile.
2. Furtuna (echipa fractionala)- se caracterizeaza prin conflict si competitie. Se avanseaza in
rezolvarea sarcinii, dar apar momente tensionate. Apar atat comportamente de retragere cat si
dorinta de dominare.
3. Normarea (echipa unita) - Se caracterizeaza prin cresterea coeziunii intre membrii grupului.
Apare constiinta apartenentei la grup. Grupul stabileste norme si standarde. Schimbul de informatii
este real si eficient. De remarcat faptul ca in acest moment grupul devine mai inchis, membrii sunt
extrem de atasati de grup si se opun schimbarilor.
4.Functionarea (echipa eficienta)- Este etapa de interdependenta reala intre membrii grupului.
Eficienta maxima, identitatea grupului completa, dispare teama de schimbare. Nu toate grupurile
ajung la acest stadiu.

4. Analiza situaţiei actuale


Indiferent de viziunea pe care o avem, este esenţial să ştim de unde pornim. Analiza situaţiei actuale
este o importantă pentru că generează noi idei şi soluţii şi ne ajută să ne folosim în mod eficient
resursele. Sunt diferite modalităţi de analiză care se pot fi folosite cu succes atât de către o singură
persoană cât şi de echipe de lucru. Acestea sunt:
- Analiza SWOT
- Harta relaţiilor
- Copacul problemelor

4.1 Analiza SWOT


Analiza SWOT (engl. acronim pentru Strengths, Weaknesses, Opportunities und Threats) este o
metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potenţialelor, a
priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt
analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza
mediului intern al unităţii de învăţământ şi a mediului extern general şi specific.

Iată un exemplu realizat de o unitate de învăţământ din judeţul Dolj:


(S) Puncte tari : (W) Puncte slabe :
1. PUNCTE TARI - Existenţa unor elevi cu probleme familiale si de sanatate
- Toate cadrele didactice calificate, titulare, suplinitori psihica in colectivele de elevi;
- Numar mare de cadre didactice cu gradele I si II; - Insuficienta colaborare a parintilor cu scoala;
- Existenta unei biblioteci scolare bine dotata; - Cladire veche care nu a suferit nici o reparatie capitala;
- Preocuparea conducerii scolii pentru dezvoltarea bazei - Mobilier vechi, deteriorat;
materiale si asigurarea conditiilor optime pentru - Insuficienta preocupare a unor cadre didactice pentru
desfasurarea procesului des invatamant (iluminat, caldura, imbogatirea si folosirea materialului didactic din scoala;
curatenie); - Naveta copiilor din satele dispersate catre scoala;
- Existenta in scoala a unor aparate ce tin de tehnica - Conditiile sociale precare ale familiilor afecteaza
moderna (10 calculatoare, un telefon, un televizor color, capacitatea elevilor;
fax, Xerox, imprimante color, centrala termica); - Nivelul de educatie al parintilor, al populatiei din zona;
- Implicarea in actul decizional a unui cat mai mare numar
de cadre didactice;
- Program de pregatire suplimentara a elevilor;
- Existenta unor elevi capabili de performanta;
- Existenta materialelor promotionale pentru oferta
educationala, manuale, excursii, etc;
- Apropierea de orasul Craiova;
- Conectare la internet
(O) Oportunitati : (T) Amenintari :
- O buna colaborare cu Consiliul Local si ISJ Dolj; - Probleme locale: saracie, nivelul scazut de educatie al

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 8


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
- Acordarea de burse sociale pentru elevii care fac naveta; familiilor si al populatiei;
- Existenta programelor de guvernare care prevad dotarea - Comunicarea deficitara cu familia;
cu calculatoare si "bani pentru liceu"; - Lipsa de interes manifestata de familie;
- Deschiderea tinerei generatii catre operarea pe - Lipsa unor prevederi specifice in legislatia scolara care
calculator; sa permita sanctionarea parintilor sau a altor persoane
- Posibilitatea de formare continut a cadrelor didactice la care ii retin pe elevi de la cursuri si ii folosesc la activitatile
nivelul scolii si judetului; din gospodarie;
- Programul de relansare a invatamantului din mediul rural; - Lipsa abilitatii de a lucra in grup si in echipa;
- Cadre didactice cu domiciliul stabil in localitate; - Degradarea spatiilor de invatamant si a mijloacelor de
- Manuale alternative gratuite; invatamant care au o vechime de peste 30 de ani;
- Rechizite gratuite. - Insuficienta fondurilor alocate de Consiliul Local pentru
achizitionare de materiale si mijloace informatice si de
comunicare;
- Slaba motivatie financiara a cadrelor didactice;
- Posibilitatea accentuarii abandonului scolar in conditiile
socio-politice actuale.

Analiza SWOT ca şi metodă se poate folosi atât individual (spre exemplu managerul unei şcolii
realizează singur o astfel de analiză pentru Planul de Dezvoltare Şcolară) dar funcţionează mai ales
pentru lucrul în grup. Mai multe persoane pot completa fără eforturi tabelul printr-un proces de tip
„brainstorming” în care membrii grupului fie analizează împreună fiecare punct, fie completează
ideile pe hârtie de tip post-it care se sortează ulterior în cele patru rubrici.

Rezultatul analizei SWOT poate fi utilizat in scopul identificarii unei strategii pentru dezvoltarea
unităţii de învăţământ iar în multe cazuri nevoile pentru resurse de financiare precum şi
posibilităţile de atragere de fonduri pot să reiasă din diferite puncte tari sau slabe. În exemplul de
mai sus, punctele slabe „Cladire veche care nu a suferit nici o reparatie capitala;” şi „Mobilier vechi,
deteriorat;” conduc imediat la necesitatea găsirii de resurse suplimentare (financiare sau în natură).
Punctele „O buna colaborare cu Consiliul Local si ISJ Dolj” şi „Existenta programelor de guvernare
care prevad dotarea cu calculatoare” oferă puncte de pornire pentru atragerea acestor resurse.

4.2 Harta relaţiilor


„Harta relaţiilor” e o metodă vizuală de analiză a relaţiilor din mediul extern al unităţii de
învăţământ. Pentru aceasta se pot folosi următoarele simboluri:

relaţie slabă / formală

relaţie bună

relaţie foarte bună

relaţie conflictuală

direcţia relaţiei

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 9


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Institutorul şcolii cu clasele I-IV din
P**** (şcoală cu predare simultană din
judeţul Timiş) prezintă relaţiile diverse
pe care le-a stabilit în timp: Astfel, pe
baza de referate insistente şcoala se
poate baza pe fonduri pentru lucrări
mici din partea Primăriei locale, are
relaţii bune cu Liceul de care aparţine,
relaţii bune cu alte şcoli din centrul
administrativ şi din reşeinţa de judeţ.
(în special cu o şcoală cu ajutorul
cărora a reuşit să reînnoiască dotarea
sălilor de clasă). A reuşit chiar şi
atragerea sprijinului unui agent
economic. În comunitate colaborează
cu Biserica ortodoxă sârbă. O relaţie
mai dificilă e cu părinţii care sunt destul
de pasivi şi nu îl sprijină în demersurile
sale.

O astfel de imagine ne ajută să conştientizăm relaţiile slabe sau conflictuale care pot fi îmbunătăţite
precum şi relaţiile bune care pot fi fructificate

5. Metode de strângere de fonduri


Există diverse metode privind strângerea de fonduri. Dar atenţie, nu orice metodă se potriveşte
pentru orice fel de acţiune. În rândurile de mai jos, vom prezenta pe scurt fiecare metodă, precizând
în acelaşi timp pentru ce tip de tip de acţiune se pretează.

5.1 Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală


Surprinzător sau nu, aceasta este cea mai facilă metodă de creştere a fondurilor necesare pentru
îndeplinirea viziunii şcolii dumneavoastră. După 1989 şcolile au cunoscut numeroase schimbări
privind sursele de finanţare dar în ultimii ani este stabilă dependenţa acestora faţă de autorităţile
publice locale (primării şi consilii locale, în unele cazuri consilii judeţene).

Sprijinul administraţiei publice locale poate proveni:


1. din fondurile proprii ale bugetului local
2. din atragerea de finanţări din alte surse.

Din acest motiv managerii şcolii nu trebuie să se complacă în menţinerea unei relaţii superficiale şi
formale (doar schimburi de documente birocratice) ci să facă efortul de a comunica regulat atât
formal cât şi informal. Este important ca şcoala să fie capabilă să îşi exprime cu claritate nevoile
(plângeri verbale de genul ”dotarea noastră este foarte proastă” versus transmiterea în scris a unei
liste cu dotările necesare alături de o coloană de argumente şi o alta cu preţuri estimative)

Însă nu doar managerii pot comunica cu instituţiile locale, şi un simplu cadru didactic ce crede cu
tărie în proiectul său, poate, cu acordul conducerii şcolii, să adreseze cereri către Consiliul Local.

La capitolul 7 ”Alte Instrumentele”, vor fi detaliate mijloace de comunicare cum ar fi memoriul,


scrisorile şi invitaţiile şi acordurile de parteneriat.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 10


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Întărirea parteneriatelor cu administraţia publică locală este utilă în special pentru costurile de
infrastructură şi bază materială.

5.2 Atragerea de sponsorizări


Atragerea de sponsorizări se face conform legislaţiei în vigoare, în baza unui contract. Înainte însă
de a ajunge la acesta, esenţială este formarea unei relaţii cu conducerea firmei care ar putea să
sponsorizeze şcoala. Punctele de pornire sunt:
- Care sunt relaţiile actuale sau potenţiale pe care le are şcoala?
- Ce reputaţie are şcoala în prezent şi cum se poate folosi pentru atragerea sponsorilor?
- Ce avantaje poate oferi şcoală firmei care oferă o sponsorizare?
- În momentul identificării sponsorilor – se potriveşte profilul acestora cu imaginea şcolii? Este
posibil să existe obiecţii la alăturarea numelui unei firme cu instituţia de învăţământ? (spre
exemplu, părinţii ar putea aduce obiecţii în cazul acceptării unei sponsorizări din partea unei
firme care produce ţigări, alcool sau are orice alt profil controversat în comunitate)

În cazul în care activităţile şcolii nu sunt cunoscute, în comunicarea cu sponsorii este utilă realizarea
de materiale scrise cum ar fi:
- o prezentare de o pagină a instituţiei de învăţământ
- o prezentare de o pagină a cauzei pentru care se doreşte sponsorizarea (dacă e o acţiune,
planificarea acesteia, dacă e pentru dotări, necesitatea). Este foarte important să se includă aici
şi beneficiile pe care şcoala le poate oferi firmei în schimbul sponsorizării (de obicei forme de
publicitate).
- existenţa unei pagini web pentru informaţii suplimentare

Metoda atragerii de sponsorizări se pretează în principal pentru:


- acţiuni social-culturale ale şcolii care atrag publicitatea necesară sponsorilor
- dotări, în măsura în care există o legătură cu profilul firme

5.3 Cereri de finanţare


Cererile sau propunerile de finanţare sunt adresate unei organizaţii finanţatoare care poate fi un
organism public (programe europene, ale Guvernului României, ambasade şi ministere ale unor
state dezvoltate), o structură a societăţii civile (fundaţii ale unor persoane private sau firme,
asociaţii, în alte ţări chiar şi sindicate sau culte) sau mixtă (o structură a societăţii civile care re-
distribuie fonduri strânse din alte surse mai mari – e.g. programe europene derulate prin organizaţii
neguvernamentale).
Structura finanţatoare anunţă de obicei care sunt scopurile pe care doreşte să le atingă prin
programul de finanţare, modalităţile de solicitare şi distribuire a fondurilor (cel mai adesea în urma
unui concurs/licitaţii de proiecte dar şi pe tot parcursul anului), condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească solicitanţii şi tipurile de cheltuieli finanţabile. În toate cazurile, în cazul câştigării
concursului de proiecte se încheie un contract de finanţare între cele două părţi, în baza căruia se
face „intrarea” sumei în contabilitatea organizaţiei.

Principalii paşi care trebuie parcurşi în elaborarea unei cereri de finanţare sunt:
- identificarea subiectului / cauzei pentru care se solicită finanţarea
- planificarea activităţilor şi a bugetului

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 11


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
- identificarea surselor de finanţare
- scrierea propunerii de finanţare.

Faza de identificare a surselor de finanţare (respectiv segmentare şi îngustare a pieţei finanţatorilor)


este deosebit de importantă şi determină succesul propunerii într-o proporţie de 20-40%. Un prim
pas îl constituie inventarierea bazelor de date, a publicaţiilor de specialitate şi selectarea unui număr
cât mai mare de finanţatori care prin profilul şi scopurile declarate ar putea accepta viitoarea cerere
de finanţare. Următorul pas este contactarea agenţiei finanţatoare (e-mail, telefonic, la sediu). În
cazul unui răspuns neutru sau favorabil finanţatorul respectiv poate rămâne pe listă. Cu această
ocazie se obţin şi toate amănuntele legate de instrucţiunile de alcătuire, termene limită, mod şi
criterii de evaluare, durata procesului de evaluare. Această etapă este importantă şi datorită faptului
că în momentul în care cererea ajunge la finanţator ideea şi organizaţia vor fi deja cunoscute. Un alt
avantaj al dialogului direct cu finanţatorii este că acele agenţii care oferă un răspuns negativ pot
recomanda uneori alte surse de finanţare.

În continuare se vor selecta pe baza informaţiilor obţinute anterior agenţiile finanţatoare cărora le va
fi trimisă cererea, încercând să estimăm unde ar fi cele mai bune şanse. Spre exemplu se pot lua în
calcul aspecte cum ar fi: cu obiectivele cărui finanţator este proiectul nostru cel mai potrivit; cu câte
alte cereri vom intra în competiţie, etc.

Formularele de cerere de finanţare pot varia de la program la program. În studiul de caz ataşat găsiţi
un proiect realizat de către o unitate de învăţământ din judeţul Timiş ce a fost finanţat prin
Programul de Granturi şcolare în anul 2007.

Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt:


http://www.finantare.ro
http://www.fseromania.ro
http://www.edu.ro http://rural.edu.ro

Cererile de finanţare se pot folosi pentru o varietate foarte mare de activităţi, în funcţie de regulile
finanţatorului care trebuie studiate cu mare atenţie.

5.4 Activităţi ale cadrelor didactice şi asociaţiei părinţilor din şcoală


Activităţile prezentate mai jos presupun crearea unui grup de lucru disponibil pentru activităţi
voluntare, în afara orelor de curs. Pe lângă cadre didactice pot fi atraşi şi părinţii elevilor.
Planificarea şi lucrul în echipă sunt esenţiale pentru succesul unor astfel de activităţi.

5.4.1 Organizarea de evenimente


Evenimentele de gen tombole, concursuri, spectacole, carnavaluri au avantajul că atrag oamenii,
întăresc relaţia şcolii cu comunitatea şi în situaţiile potrivite pot servi ca şi cadru pentru strângerea
de fonduri. Într-o localitate din judeţul Timiş a devenit deja o tradiţie ca înainte de vacanţa de iarnă
şi cu ocazia mărţişorului, copiii să realizeze diverse obiecte decorative care sunt apoi vândute în
cadrul unei expoziţii la care participă membrii Consiliului Local şi reprezentanţii unor firme din
zonă. Fondurile strânse servesc unui scop clar, ce se anunţă publicului chiar din invitaţie (spre
exemplu achiziţia unui echipament anume, necesar în procesul de învăţământ sau organizarea unei
excursii gratuite pentru copii în timpul vacanţei)

Organizarea unui eveniment poate deveni foarte complexă şi necesită bune abilităţi de comunicare,
planificare şi lucru în echipă. (detalii în capitolele 3, 6 şi 7).

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 12


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Etapele generale sunt:
- stabilirea tipului de eveniment
- stabilirea modului de strângere a fondurilor (vânzarea de bilete sau produse, solicitarea de donaţii)
- organizarea logistică a evenimentului (de la invitaţia iniţială până la curăţenia de la sfârşit în
spaţiul folosit)
- folosirea unei metode de comunicare în masă (spre exemplu un ziar local) pentru informarea
publicului cu privire la derularea evenimentului, sumelor atrase şi modului cum au fost folosite.

Organizarea de evenimente poate fi folosită cu dublu scop: întărirea parteneriatului cu comunitatea


şi strângerea de fonduri pentru un scop clar ce necesită fonduri reduse.

5.4.2 Campanii de strângere de fonduri


Întâlnim tot mai des iniţiative de strângere de donaţii directe. Succesul unei campanii este mai mare
atunci când scopul strângerii de fonduri este clar şi are o tentă umanitară. Indiferent însă dacă
organizăm strângerea de donaţii pentru ajutorarea unui caz medical grav al unui elev sau pentru
ajutorarea unei alte instituţii şcolare dintr-un mediu dezavantajat sau afectat de o catastrofă naturală

O campanie de strângere de fonduri necesită abilităţi necesare celor pentru organizarea de


evenimente şi în plus un mod extrem de transparent cu privire la suma strânsă şi modul de folosire.

Este important să ne gândim:


- ce mesaj dorim să transmitem şi cum îl formulăm într-un mod cât mai convingător posibil
- cum transmitem mesajul către potenţialii donatori
- cum colectăm fondurile într-un mod cât mai uşor pentru a atrage donaţiile, transparent şi în
acelaşi timp care evită posibile fraude
- cum informăm donatorii cu privire la rezultate şi cum le mulţumim.

Campaniile de strângere de fonduri se potrivesc cel mai bine pentru activităţile umanitare

5.4.3 Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit


În cazul unei asociaţii a părinţilor foarte activă sau la iniţiativa uni grup de cadre didactice, se poate
înfiinţa o asociaţie formală, conform legislaţiei în vigoare. Costurile de înfiinţare se acoperă de
obicei prin donaţii ale membrilor fondatori dar ulterior, asociaţia va avea la dispoziţie toate
metodele de strângere de fonduri descrise mai sus plus posibilitatea de a primi 2% din impozitul pe
venit al acelora care aleg să facă acest lucru.
Sistemul "2%" permite contribuabililor persoane fizice sa direcţioneze 2% din impozitul lor pe
venit către o entitate nonprofit înfiinţată conform ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi
fundaţii. Prin acest mecanism un cetăţean (care e în acelaşi timp şi cadru didactic al şcolii, părinte,
fost elev sau pur şi simplu doreşte să sprijine şcoala) spune statului modul în care vrea să fie
cheltuită o parte din impozitul său.

Atenţie, aceasta sumă nu reprezintă o sponsorizare sau donaţie ci este în esenţă o parte a bugetului
de stat care este direcţionată de către fiecare cetăţean în parte către sectorul neguvernamental. Legea
este considerata de mulţi ca fiind un sprijin indirect oferit de către stat sectorului non-profit sau un
model de „filantropie de tranziţie” data fiind aplicarea ei numai in ţările Europei de Est.

În practică, este nevoie ca în perioada premergătoare completării declaraţiilor de venituri de către


contribuabili (de obicei jumătatea lunii mai) Asociaţia să transmită către cei interesaţi numele ei
oficial, codul de identificare fiscala (codul fiscal) şi contul bancar în format IBAN. Cei ce doresc să
sprijine şcoala prin intermediul asociaţiei completează declaraţii, în funcţie de sursele de venit şi le
trimit prin poştă către administraţia financiară de care aparţin. Până la 31 decembrie a anului
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 13
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
respectiv administraţia financiară centralizează toate informaţiile şi virează sumele strânse către
organizaţiile beneficiare.

Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt:


www.doilasuta.ro

Obţinerea de fonduri din redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit presupune existenţa unei
organizaţii neguvernamentale înfiinţate de către cadre didactice şi părinţi dar are ca avantaj
flexibilitatea modului de folosire a fondurilor atrase.

5.5 Diversificarea serviciilor şi dezvoltarea veniturilor autofinanţate


5.5.1 Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi
În timpurile noastre educaţia nu se încheie pe băncile şcolii ci tot mai mulţi adulţi sunt nevoiţi să
înveţe lucruri noi pentru a nu fi depăşiţi de vremuri. Nevoile de formare ale adulţilor pot varia de la
programe tip ”a doua şansă” la cursuri de folosire a calculatorului, limbi străine sau chiar activităţi
de timp liber cum ar fi sportul. Metoda are marele avantaj că în afară de fondurile atrase, întăreşte
contactul între cadrele didactice şi membrii comunităţii şi chiar în unele cazuri extreme permite
supravieţuirea instituţiei.
Necesită însă o activitate susţinută şi specializată de organizare pentru a respecta toate cerinţele
formale din domeniu.

Etapele principale includ:


- realizarea unei analize de nevoi în comunitate (sondaj / chestionar / interviuri)
- realizarea unei echipe de cadre didactice şi personal auxiliar care doreşte să se implice în activitate
(iniţial voluntar, ulterior contra cost, din taxele atrase)
- realizarea curriculei şi acreditarea cursului la organismele specializate
- derularea cursurilor
- evaluarea periodică a programului pentru a verifica actualitatea acestuia pe piaţa de formare.

Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt:


www.formare.info www.cnfpa.ro

Acreditarea de servicii educaţionale pentru adulţi necesită abilităţi foarte specializate dar pe termen
lung poate asigura continuitatea instituţiei şcolare, în condiţiile în care scade constant numărul de
elevi.

5.5.3 Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţă


Este o metodă complexă care trebuie să se potrivească cu profilul unităţii de învăţământ şi în acelaşi
timp necesită eforturi mari de organizare. Pe de altă parte, atunci când funcţionează, atelierele
şcoală întăresc încrederea elevilor că şi-au ales o meserie utilă şi constituie publicate pozitivă
gratuită foarte utilă pentru atragerea unui număr mare de candidaţi la admitere.

Pentru informaţii actualizate, resursele de pe Internet de informare sunt: http://www.tvet.ro/

Dezvoltarea de ateliere-şcoală active pe piaţa de bucuri şi servicii este o metodă complexă dar pe
termen lung asigură motivaţia maiştilor-coordonatori şi un număr mare de elevi.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 14


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
5.5.4 Închirierea de spaţii
Legislaţia permite venituri la categoria ”autofinanţate” care provin din închirierea de spaţii. Aceasta
poate fi temporară – spre exemplu închirierea timp de 6 ore pe săptămână a sălii de sport către un
instructor de dans sau un club de aerobic sau închiriere pe termen mai lung – spre exemplu
închirierea unei teren de 4 mp din curte către un chioşc cu produse alimentare. În majoritatea
cazurilor este nevoie de acordul autorităţii locale. Beneficiile rezultate dintr-o astfel de activitate
trebuie calculate cu grijă, în balanţă cu posibile efecte adverse.

Închirierea de spaţii e o metodă ce trebuie folosită cu precauţie, în limitele legislaţiei şi alegând cu


atenţie chiriaşii.

În loc de concluzie pentru capitolul 5…


Experienţa a arătat câteva principii pentru strângerea de fonduri cu succes:
• Pornim de la ideea pe care vrem să o punem în practică şi nu de la premisa că ne
trebuie bani. Există cazuri în care întrebarea “pentru ce ne trebuie, de fapt fonduri” a
condus la scurtarea traseului de la donator la serviciu prin atragerea de bunuri sau servicii în
natură. Evident, banii oferă avantajul flexibilităţii dar aceştia nu sunt un scop în sine;
• Strângerea de fonduri înseamnă planificare, organizare, resurse de timp, oameni şi
financiare, e imposibilă strângerea de fonduri fără o investiţie minimă de timp şi resurse;
• Comunicare clară a nevoilor Persoanele care fac donaţii / finanţatorii doresc să fie
convinse că donaţiile lor vor contribui la satisfacerea unor nevoi importante şi că şcoala /
organizaţia căreia îi este oferită donaţia este eficientă şi sigură (demnă de încredere).
• Îngustaţi piaţa. Refuzurile numeroase sunt de natură să descurajeze pe cei care strâng
fonduri. Trebuie să fim selectivi în legătură cu cei pe care ii abordăm şi să îi studiem înainte
de a vedea care sunt „ţintele” cele mai sigure.
• Perseverenţa. Un singur apel nu este suficient, campania trebuie planificată să acopere o
perioadă de timp semnificativă.
• Mulţumiri. Sunt esenţiale pentru orice sursă şi metodă de strângere de fonduri şi se pot
adresa în diferite forme – scrisori, comunicate de presă, discursuri cu ocazia diverselor
evenimente.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 15


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
6. Planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor
Planificarea este un instrument de management folosit pentru a ajuta o echipă să se descurce mai bine.

Planificarea este procesul prin care răspundem la următoarele întrebări:


(1) ce doreşte echipa noastră să realizeze?
(2) cum vom dirija eforturile şi resursele noastre în următoarele luni şi ani pentru a realiza ceea ce
ne-am propus?

Prin procesul de planificarea facem alegeri fundamentale asupra:


• Care este scopul nostru ca echipa?
• Ce rezultate concrete dorim sa obtinem?
• Cine sunt cei pe care ii servim (beneficarii nostrii)?
• Ce actiuni trebuie sa intreprindem pentru atingerea scopului?
• Resurselor necesare – oameni, bani, experienţe, relaţii

Viitorul
Cum
dorit
Situaţia
prezentă

Dezvoltarea planului de acţiune


Într-o anumită măsura, un plan de acţiune este un act “eroic” pentru că ne ajută să transformăm visele noastre
în realitate. Planul de acţiune este o modalitate prin care ne asigurăm că viziunea echipei noastre este destul
de concretă. Prin planul de acţiune încercăm să găsim o cale prin care organizaţia/ echipa îşi atinge
obiectivele, o succesiune de acţiuni sau schimbări prin care trebuie să trecem pentru a ajunge la finalitate
dorită.

Planul de actiune va trebuie sa cuprinda:


o Responsabilitati si roluri in implementare – echipe si indivizi
o Rezultate asteptate si intermediare
o Pasi de actiune specifici
o Perioada de timp
o Resurse cerute si surse de obtinere

De retinut ca ceea ce puneti la inceput pe hartie este totusi un plan si a ceea ce se va intampla de fapt este o
combinare intre ceea ce este planificat si ceea ce intervine in activitatea de zi cu zi. Din acest motiv un plan
de actiune detaliat nu poate fi facut pe mai mult de un an de zile.
Aveţi grijă pentru că un plan de acţiune prezintă întodeauna o muncă în progres. Nu este un document pe
care să îl redactaţi, să-l puneţi bine într-un dosar şi să uitaţi de el. Afişaţi-l pe măsură ce acţiunile se
realizează, îl veţi modifica periodic pentru a corespunde realităţii.

Mai jos este prezentat un mod de structurare a unui plan de acţiune (pe care îl puteţi complica sau simplifica
după propriul mod de gândire):

Obiectiv Activităţi Timp Responsabil / Resurse Resurse


resurse umane materiale financiare

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 16


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
7. Alte instrumente
7.1 Cum derulăm întâlniri eficiente?
Întrucât strângerea de fonduri este o activitate de echipă şi în plus presupune şi conlucrarea cu alţi
parteneri, este foarte important ca procesul de comunicare în grup să se desfăşoare cât mai eficient
cu putinţă. Indiferent dacă organizaţi o întâlnire internă a echipei, o întţlnire cu comitetul de părinţi
sau o întţlnire cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale, este important să vă gândiţi înainte la
următoarele aspecte:
ƒ De ce? Scopul intalnirii
ƒ Ce? Tematica de discuţie care să fie cât mai concretă.
ƒ Cine? Participantii la intalnire
ƒ Cand ? şi cât timp ? cel mai potrivit timp pentru ca toţi cei invitaţi să poată participa şi în
acelaşi timp să fie suficient timp de discuţie şi să nu dea impresia participanţilor că îşi pierd timpul.
ƒ Unde? (Locul si aranjamentele fizice pot influenta foarte mult calitatea discutiilor si a
rezultatelor)

Derularea întâlnirii are de obicei următorul format:


Deschidere
• Bun venit, clarificarea asteptarilor
• Discutarea rezultatelor asteptate, cadrul de lucru, roluri.
• Prezentarea agendei
• Agreerea scrierii procesului verbal
Derulare
• Facilitarea procesului
• Pastrarea timpului
• Implicare oamenilor
• Acordarea pauzelor
• Sumarizari dupa teme si decizii
Inchidere
• Sumarizarea rezultatelor si concluzionare
• Evaluarea procesului si a rezultatelor
• Discutarea gradului de satisfactie a participantilor
• Intelegerea asupra urmarii intalnirii

La modul ideal, orice întâlnire este moderată – formal sau informal. Moderatorul este acea persoană
care se preocupă de bunul mers al întâlnirii. Iată sarcinile moderatorului în funcţie de tipul de
întâlnire:
Intalniri de schimb de informatii
Grupul nu trebuie sa ia o decizie, scopul intalnirii este de a se informa. Unele persoane vor oferi
informatii altele vor dori sa cunoasca detalii.
Sarcini principale:
• Ofere sanse egale tuturor pentru a schimba informatii avand grija sa se circule informatii
relevante
• Tinerea timpului de desfasurare
• Sa o faca interesanta

Intalniri de schimb de experienta si de idei


In acest caz, grupul poate sa ramana la nivel de discutii sau sa doresca sa ajunga la o concluzie.
Intalniri de oferire de informatii si discutii teoretice
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 17
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Sarcini principale
• Sa ofere sanse egale de a vorbi tutoror
• Tinerea timpului de desfasurare
• Observarea posibilelor neintelegeri
• Crearea unei intelegeri comune

Intalniri de rezolvare a problemelor, sarcinilor sau de luare de decizii


In acest caz grupul va trebui sa defineasca situatia ideala in care problema este rezolvata ca si
procesul prin care se va lua decizia.
Sarcini principale:
• Structurarea timpului
• Clarificarea rolurilor si a responsabilitatilor si drepturilor in luarea deciziilor
• Oferirea de metode de lucru pentru a sprijini grupul in luarea deciziilor
• Sa ajute procesul de la clarificarea sarcinii pana la rezolvarea ei

Intalniri de clarificare a valorilor personale, gestionarea conflictelor


In acest caz moderatorul si grupul trebuie sa defineasca tipul intalniri: de rezolvare de conflict, de
construire a echipei, etc. De multe ori in timpul acestor intalniri situatia se modifica in functie de
nevoile actuale ale grupului, fiind nevoie de o mare flexibilitate in facilitare.
Sarcini principale:
• Structurarea timpului
• Obtinerea acordului grupului asupra metodelor de lucru
• Oferirea unui mediu de lucru sigur pentru membrii grupului
• Asigurarea oportunitatilor egale pentru a vorbi si pentru a fi implicat
• Sa observe schimbari in situatie si sa obtina acordul asupra noii metode de luare a deciziei
• Obtinerea unei solutii care este confortabila pentru toata lumea.

Modalităţi de prevenire a comportamentelor deranjante


Stabiliti regulile de desfasurare a intilnirii. Regulile trebuie sa fie indicate de catre participanti.
Reguli posibile: sa vorbeasca fiecare pe rind; sa nu se intrerupa unul pe celalat, sa vorbeasca
civilizat, etc. Scrieti regulile pe o coala de hirtie si afisati-le la vedere. Dupa ce regulile au fost
stabilite cereti promisiunea grupului ca vor respecta regulile pe care tot ei le-au propus.

7.2 Memoriul / adresa oficială


Adresele oficiale ce pot fi uneori numite şi memorii sau petiţii sunt practic scrisori adresate
autorităţilor locale ce au un format special şi limbaj oficial. Regulile de bază sunt aceleaşi ca şi
pentru orice comunicare scrisă în secolul XXI:
- formule de adresare tip
- conţinutul răspunde întrebărilor ”cine”, ”ce”, ”cum”, ”de ce” şi dacă e posibil şi”cât”
- exprimarea este cât mai clară şi politicoasă

Înainte de a redacta scrisoarea trebuie să formulăm cât mai precis problema/situaţia pe care dorim
să o rezolvăm şi identificăm de cine depinde exact acest lucru. Pentru sublinierea importanţei
subiectului este util să se anexeze liste de semnături de la toţi cei interesaţi de rezolvarea acelui
subiect.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 18


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Studiu de caz:
<ANTET>
Localitatea, data
Stimate Domnule Primar,

Cadrele didactice ale Grădiniţei i colii cu clasele I-IV din localitatea H*****, şi părinţii celor 38 de
copii înscrişi la programul celor două institu ii, prin prezenta solicităm sprijin material şi financiar pentru
amenajarea unui parc de joaca în curtea grădiniţei. De acest parc vor beneficia şi to i ceilal i copii din
localitate.

Pe raza localităţii noastre nu există un loc special amenajat pentru activităţile recreative în aer liber
fapt ce are un efect negativ asupra dezvoltării copiilor. Existen a unui loc de joacă va contribui la crearea unei
atmosfere destinse i la dezvoltarea spiritului comunitar
În acest sens vă rugăm să ne sprijiniţi cu personal specializat pentru proiectarea şi amenajarea
propriu-zisă a parcului cât şi sprijin financiar achiziţionarea materialelor necesare. Dorim ca acest parc să fie
amenajat cu un topogan, huţuluşe individuale şi colective (5+3), groapă de nisip, 2 balansoare. În func ie de
complexitatea amenajării, locul de joacă va necesita sume între 3.000 i 10.000 RON.

În speranţa unei soluţionări favorabile vă mulţumim anticipat.

Educator, Învă ător

Anexă: lista cu semnăturile părin ilor

7.3 Scrisori şi invitaţii


Spre deosebire de adresele oficiale, scrisorile şi invitaţiile au un ton mai cald pentru a atrage
persoana căreia i se adresează. Scrisorile şi invitaţiile pot avea nenumărate forme şi moduri de
adresare, în funcţie de scop şi audienţă.

Elementele unei invitaţii sunt:


ƒ Formule de adresare – cui îi adresăm invitaţia?
ƒ Care este evenimentul?
ƒ Când are loc, unde, cui îi este adresat,
ƒ Care e desfăşurarea evenimentului? Invitaţi speciali?
ƒ Condiţii de participare?
ƒ Persoane contact care reprezintă organizatorii.
ƒ Încheiere

Scrisorile au un conţinut adaptat situaţiei (scrisori de informare, de mulţumire, de prezentare, de


felicitare).

7.4 Acorduri de parteneriat


Parteneriatul este o relaţie specială, ce se poate stabili între două sau mai multe persoane, instituţii
sau organizaţii, în cadrul căreia părţile se angajează să îndeplinească a anumită listă de acţiuni
pentru îndeplinirea unor obiective comune.

Condiţiile parteneriatului pot fi cuprinse într-o serie de documente care alcătuiesc un contract de
colaborare ce atestă angajamentul, drepturile şi obligaţiile fiecăreia dintre părţi.

Instituţiile de învăţământ pot realiza acorduri de parteneriat cu organizaţii neguvernamentale,


instituţii publice şi chiar agenţi economici.
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 19
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
Paşi pentru realizarea unui parteneriat.
(1) Existenţa unei iniţiative, a unui proiect, din partea organizaţiei care presupune anumite
nevoi (de expertiză, de resurse umane, de logistică etc.)
(2) Pe baza iniţiativei sau proiectului existent se poate alcătui o listă a organizaţiilor care ar
putea fi partenere în realizarea proiectului, pentru diferite secţiuni ale lui.
(3) Culegerea datelor despre posibilii parteneri
(4) Selecţia instituţiei/instituţiilor organizaţiei/organizaţiilor partenere, se face în funcţie de
a. aria de competenţă a fiecăreia dintre ele
b. situaţia actuală a organizaţiei (nivelul ei de dezvoltare),
c. istoria şi prezentul relaţiilor inter-organizaţionale, de specificul activităţilor pe care îl
are fiecare dintre ele
(5) Odată selectată lista partenerilor, se realizează un material care să prezinte pe scurt
organizaţia, iniţiativa/proiectul şi invitaţia adresată organizaţiei de a fi partener în proiect
însoţită de o scurtă argumentaţie (motivaţie). Menţiunea, în invitaţie, a solicitării unei
întâlniri (parteneri la acelaşi nivel) sau audienţe (cazul autorităţilor publice). Expedierea
invitaţiei pe cale oficială.
(6) Contactarea telefonică pentru răspuns. (în caz că acesta întârzie, sau nu a parvenit scris) şi
stabilirea telefonică a unei date pentru întâlnire
(7) Întâlnirea propriu-zisă. Organizaţia care a avut iniţiativa trebuie să aibă pregătite pentru
această întâlnire propuneri elaborate despre iniţiativă, argumentaţia, durata parteneriatului,
condiţiile de colaborare, contribuţia organizaţiei partenere.
(8) Discuţie pe marginea propunerilor pentru a fi agreată o listă care să cuprindă drepturi şi
obligaţii pentru fiecare dintre parteneri, termene precise, condiţii de anulare a înţelegerii,
răspunderi
(9) Elaborarea actului de parteneriat pentru proiect care cuprinde documentele de contract.
Semnarea acordului (posibil într-un cadru festiv).
(10) Concretizarea parteneriatului, care are loc odată cu începerea proiectului. Întâlniri
periodice pentru evaluarea situaţiei parteneriatului, a condiţiilor şi clauzelor, a modului cum
fiecare dintre părţi se achită de obligaţii.
(11) Încheierea proiectului. Evaluarea finală a proiectului (poate fi făcută în comun, de
parteneri sau poate fi prezentată partenerilor de către organizaţia care a desfăşurat
proiectul.) Scrisori de mulţumire, album foto, indicii de calitate ai proiect.
(12) Corespondenţă post-parteneriat. Scrisori de felicitare la evenimente ale organizaţiilor
partenere.

Paşii de mai sus pot fi simplificaţi în funcţie de relaţia cu partenerii însă este importantă păstrarea
formlităţii comunicării astfel încât, şi în cazurile în care persoanele care au iniţiat un parteneriat nu
mai sunt în cadrul şcolii, relaţia de parteneriat să poată fi dusă mai departe de către alte persoane.

7.5 Comunicarea cu presa


7.5.1 Comunicatul de presă
Comunicatul de presa are drept scop sa atraga jurnalistii pentru a relata un eveniment ce va urma,
ori care s-a întîmplat recent. Unii jurnalisti primesc sute de comunicate pe zi, ceea ce face ca
competitia sa fie exagerat de interesata. Ceea ce înseamna ca ordinea cuvintelor în primul titlu si
prima propozitie trebuie sa fie atrăgătoare.

Continutul comunicatului
· Titlul comunicatului trebuie să fie scurt şi percutant (de preferat cu verb inclus) şi să
indice, în acelaşi timp, despre ce este vorba în text.
Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 20
Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
· Primul alineat trebuie sa contina raspunsurile la 5 întrebari:
- Ce se întîmpla?
- Cînd se întîmpla?
- Unde se întîmpla?
- Cine este implicat si cine relateaza?
- De ce este important?
· În unul din paragrafele susţinătoare de informaţie se poate insera un citat care să conţină
opinia unuia dintre personajele cheie în activitatea relatată (elev, părinte, repreyentant al autorităţii
publice, partener străin, etc). Citatul adaugă culoare textului şi, în plus, subliniază sursa care emite
mesajul.
· Folositi un fapt ori cifre pentru a arata ca aceasta este important
· Relatati în detalii si exact.
· Ideal comunicatul de presă nu trebuie să depăşească o pagină. În cazul în care sunt şi alte
informaţii de amănunt pe care doriţi să le transmiteţi, anexaţi o foaie separată.

Stilul comunicatului
· Folositi propozitii scurte, nu mai mult de 25 de cuvinte
· Folositi alineate ce contin nu mai mult de doua-trei propozitii
· Sa nu fie mai lung de o foaie ori doua.
· Folositi un limbaj simplu, fara termeni.
· Evitati abundenta de adjective si adverbe.
· Folositi verbe de actiune, ex. „Douasprezece femei ce au fost martore si au supravietuit grozaviilor
traficului au marturisit...”, în loc de „Grozaviile traficului au fost descrise
de douasprezece femei.”

Aranjarea în pagina
· Scrieti data si detaliile comunicatului în partea de sus a foii. Specificati daca informatia este
„PENTRU COMUNICARE IMEDIATA”
· La sfîrsitul comunicatului, scrieti – SFÂRŞIT- si includeti persoane de contact si numere unde
jurnalistii pot primi mai multa informatie

7.5.2 Conferinţa de presă


Conferinţa de presă se organizează atunci când informaţia destinată publicului justifică o întâlnire
cu presa, permiţând astfel dezbaterea publică.
Pentru a avea succes, conferinţă de presă trebuie:
- să fie pregatită cu grijă: alegerea locaţiei, stabilirea persoanelor care vor lua cuvântul, pregătirea
materialelor ce vor fi înmânate participanţilor, asigurarea suportului logistic (echipament necesar:
microfoane, videoproiector/retroproiector etc.; suporturi cu numele persoanelor care vor lua
cuvântul, traducere, dacă este cazul, decorarea încăperii etc.), invitaţii adresate reprezentanţilor
presei; obţinerea de confirmări la invitaţiile transmise etc.
- să fie moderată în mod profesionist, pentru ca intervenţiile vorbitorilor să fie la obiect, pentru a
permite întrebări şi răspunsuri legate de subiectul conferinţei, cât şi declaraţii de presă pe marginea
conferinţei;
- să fie monitorizată: verificarea şi analiza modului în care presa a acoperit evenimentul;
declaraţii de presă şi interviuri urmare a conferinţei de presă, etc.

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 21


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008
8. BIBLIOGRAFIE
• Descentralizarea sistemului de finaţare şi administrare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de
stat: România - Propuneri de politică educaţională - sinteze din Raportul Băncii Mondiale, 2002
http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=1342
• PENROSE, Perran - Descentralizarea finanţării şi managementului preuniversitar
http://www.edu.ro/index.php?module=uploads&func=download&fileId=1341
• Legislatie scolara: Regulament de organizare si functionare a unitatilor de invatamant Preuniversitar –
Capitolul 10 ”Părinţii” Art 151 - 160
• Modele de parteneriate încheiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
http://www.edu.ro/index.php/resurse/c143/
• CHIRU Mihaela - Cu părinţii la şcoală. Ghid pentru profesori, Centrul Educatia 2000+
• RADULESCU Eleonora, TARCA Anca - Şcoală şi Comunitate, Centrul Educatia 2000+
• RADULESCU Eleonora, TARCA Anca - Şcoala prietenoasă - experienţe de proiect, Centrul Educatia
2000+
• GHEORGHITA Madalina, NEGULESCU Raluca – Ghidul de Comunicare Publică, Centrul Educatia
2000+
• Site-ul ”Proiectul pentru Învăţământul Rural” http://rural.edu.ro
• Site-ul ” Programul de granturi pentru dezvoltare şcolară în anul 2007”
http://www.edu.ro/index.php/articles/7477
• Site-ul ” Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”
http://www.fseromania.ro/

Programul de formare continuă „ Valorizarea educaţiei rurale în Era Cunoaşterii” 22


Proiect PHARE 2005 / 017-553.04.01.02.04.02.07
Disciplina: Strângerea de fonduri pentru unităţi de învăţământ din mediul rural - Teodora Borghoff, 2008

You might also like