Spat ii vectoriale

1. Spat ii vectoriale. Denit ii si proprietat i de baza

In continuare prin corp vom nt elege corp comutativ. Daca nu

se precizeaza altceva, se vor folosi notat iile standard pentru elementele
speciale ale unui corp.
Definitia 1.1. Fie (K, +, ) un corp si (V, +) un grup abelian.
Spunem ca o operat ie externa
: K V V, K V (, x) x
determina o structura de K-spat iu vectorial pe V daca sunt ndeplinite
axiomele:
(SV1) (x + y) = x + y, K, x, y V ;
(SV2) ( + )x = x + x, , K, x V ;
(SV3) (x) = ()x, , K, x V ;
(SV4) 1x = x, x V .
Notam cu
K
V un K-spat iu vectorial.
Observatia 1.2.

In denit ia anterioar a s-au folosit notat iile stan-
dard din teoria spat iilor vectoriale. Atragem atent ia ca + si noteaza
ecare cate doua operat ii. De exemplun (SV2) primul + este operat ia
din corp, iar al doilea este operat ia din grup.
Definitia 1.3.

In situat ia descrisa de denit ia 1.1 se foloseste
urmatoarea terminologie:
elementele lui V s.n. vectori. Elementul neutru din V se
noteaza cu 0 sau 0
V
si s.n. vectorul nul.
elementele lui K s.n. scalari.
operat ia externa s.n. nmult irea cu scalari.
Example 1.4. 1) K
n
1
2 SPAT II VECTORIALE
2) V
2
= R
2
3) K
A
4) K[X], Z
2
[X]
Propozitia 1.5. Fie V un K-s.v.
a) K, t

: V V , t

(x) = x este un morsm de grupuri.

a) x V , t
x
: (K, +) (V, +), t
x
() = x este un morsm de
grupuri.
Demonstratie.

Corolarul 1.6. (reguli de calcul)

2. SUBSPAT II ALE SPAT IILOR VECTORIALE 3
a) K, 0
V
= 0
V
;
b) x V , 0
K
x = 0
V
;
c) K, x V , (x) = x = (x).
d) K, x V ; x = 0
V
= 0
K
sau x = 0
V
.
Demonstratie.

2. Subspat ii ale spat iilor vectoriale

Definitia 2.1. Fie V un K-s.v. si S V . Spunem ca S este
K-subspat iu al lui V (si notam S
K
V ) daca S este stabila fat a de
adunarea vectorilor (i.e. x, y S, x +y S) si fat a de nmult irea cu
scalari (i.e. K x S, x S) si mpreun a cu restrict iile acestor
operat ii S este un K-s.v.
Observatia 2.2. Daca S
K
V , atunci S este subgrup n (V, +),
deci 0
V
S.
Teorema 2.3. (teorema de caracterizare a subspat iilor) Fie
V un K-s.v. si S V . Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) S este un subspat iu al lui V ;
b) (i) 0
V
S (S ,= ),
(ii) x, y S x + y S,
(iii) K, x S, x S.
c) (i) 0
V
S (S ,= ),
(ii) , K, x, y S, x + y S.
Demonstratie.

4 SPAT II VECTORIALE
Definitia 2.4. Fie V un K-s.v.,
1
, . . . ,
n
K si x
1
, . . . , x
n
V .
Vectorul
v =
1
x
1
+ . . .
n
x
n
=
n

i=1

i
x
i
not
= (
1
, . . . ,
n
)[x
1
, . . . , x
n
]
t
s.n. combinat ie liniara a vectorilor x
1
, . . . , x
n
cu scalarii
1
, . . . ,
n
.
Corolarul 2.5. Subspat iile vectoriale sunt nchise la combinat ii
liniare.
Demonstratie. Prin induct ie dupa numarul vectorilor din combinat ia
liniara.
Example 2.6.
Propozitia 2.7. Daca (S
i
)
iI
este o familie de subspat ii vector-
ial ale K-s.v. V , atunci

iI
S
i

K
V . [Intersect ia unei familii de
subspat ii ale unui s.v. este un subspat iu.]
Demonstratie.

Definitia 2.8. Fie V un K-s.v. si X V . Subspat iul

X) =

XS
K
V
S
s.n. subspat iul generat de X.
2. SUBSPAT II ALE SPAT IILOR VECTORIALE 5
Observatia 2.9. X) este cel mai mic subspat iu care cont ine pe
X.
Teorema 2.10. Daca V este un K-s.v. si ,= X V , atunci
X) =
n

i=1

i
x
i
[ n N

,
i
K, x
i
X i I.
[X) este mult imea combinat iilor liniare de elemente din X.]
Demonstratie.

Corolarul 2.11.
a) x) = x [ K;
b) x, y) = x + y [ , K;
c) x
1
, . . . , x
m
) =

m
i=1

i
x
i
[
i
K, i 1, . . . , n.
Observatia 2.12.

In general reuniunea a doua subspat ii nu este
subspat iu.
Example 2.13.
Propozitia 2.14. Fie V un K-s.v.
a) Daca S, T
K
V , atunci
S T) = s + t [ s S, t T
not
= S + T.
6 SPAT II VECTORIALE
b) Daca S
1
, . . . , S
n

K
V , atunci
_
n
_
i=1
Si
_
=
_
n

i=1
s
i
[ i, s
i
S
i
_
not
=
n

i=1
S
i
.
Demonstratie.

3. Aplicat ii liniare
Definitia 3.1. Fie K un corp, V si V

doua spat ii vectoriale.

Spunem ca o funct ie f : V V

este o aplicat ie liniara (sau K-

morsm) daca sunt ndeplinite condit iile:
x, y V , f(x + y) = f(x) + f(y) (f este aditiva),
K, x V , f(x) = f(x) (f este omogena).
Daca, n plus, f este bijectiva, atunci f s.n. izomorsm.

In aceasta
situat ie spunem ca spat iile vectoriale sunt izomorfe si notam V

= V

.
Daca V = V

, atunci f s.n. endomorsm al lui V . Un endomorsm

bijectiv s.n. automorsm.
Teorema 3.2. Fie V si V

doua K-spat ii vectoriale. O funct ie

f : V V

este aplicat ie liniara daca si numai daca , K,

x, y V f(x + y) = f(x) + f(y).
Demonstratie.

3. APLICAT II LINIARE 7
Corolarul 3.3. Orice aplicat ie liniara pastreaza combinat iile liniare:
f((
1
, . . . ,
n
)[x
1
, . . . , x
n
]
t
) = (
1
, . . . ,
n
)[f(x
1
), . . . , f(x
n
)]
t
.
Example 3.4. 1) 1
V
2)
3) s : R
2
R
2
, s(a, b) = (b, a).
4) f : K[X] K, f(P) = P(0).
Observatia 3.5. 1) Orice aplicat ie liniara este un morsm de
grupuri, pentru ca este aditiva, prin urmare, daca f : V V

este
o aplicat ie liniara, atunci
f(0
V
) = 0
V
;
f(x) = f(x) x V .
Propozitia 3.6. a) Compusa a doua (sau mai multe) aplicat ii
liniare este o aplicat ie liniara.
b) Inversa unui izomorsm ntre spat ii vectoiale este un izomorsm
de spat ii vectoriale.
Demonstratie.

Notatia 3.7. Daca V si V

sunt K-s.v., atunci vom nota

Hom
K
(V, V

) = f : V V

[ f este o aplicat ie liniara.

Mult imea Hom
K
(V, V ) se noteaza End
K
(V ).
Propozitia 3.8. Fie V si V

doua K-s.v. Pe mult imea Hom

K
(V, V

)
denim operat ia +, data de:
f, g Hom
K
(V, V

) f + g : V

, (f + g)(x) = f(x) + g(x).

8 SPAT II VECTORIALE
Sunt adevarate armat iile:
a) Operat ia + este bine denita.
b) (Hom
K
(V, V

), +) este un grup abelian.

c) (End
K
(V ), +, ) este un inel (numit inelul endomorsmelor lui
V ).
d) Grupul Hom
K
(V, V

) este un K-s.v. fat a de nmult irea cu

scalari:
: K Hom
K
(V, V

) Hom
K
(V, V

),
f : V V

, (f)(x) = f(x) K, f Hom

K
(V, V

).
Demonstratie. TEM

A
Definitia 3.9. Daca f : V V

este o aplicat ie liniara ntre K-

s.v., atunci
Ker(f) = x V [ f(x) = 0
V

s.n. nucleul lui f.
Teorema 3.10. Fie f : V V

o aplicat ie liniara. Sunt adevarate

armat iile:
a) Ker(f)
K
V ;
b) f este injectiva Ker(f) = 0(= 0
V
).
Demonstratie.

Teorema 3.11. (de corespondent a) Fie f : V V

o aplicat ie
liniara. Sunt adevarate armat iile:
a) S
K
V f(S)
K
V

;
b) S

K
V

f
1
(S

)
K
V ;
c) Daca f este surjectiva, atunci funct ia
: S [ S
K
V, Ker(f) S S

[ S

K
V

este bijectiva.
4. DEPENDENT

A SI INDEPENDENT

A LINIAR

A. BAZE 9
Demonstratie.

4. Dependent a si independent a liniara. Baze

Definitia 4.1. Fie V un K-spat iu vectorial si a = [v
1
, . . . , v
n
] un
sistem de vectori din V . Spunem ca:
a este liniar dependent daca exista un n-uplu = (
1
, . . . ,
n
) ,=
(0, . . . , 0) de scalari din K astfel nc at a
t
=

n
i=1

i
v
i
= 0;
a este liniar independent daca nu este liniar dependent;
a este baza daca este un sistem de generatori liniar indepen-
dent.
Din denit iile de mai sus deducem urmatoarele proprietat i
1) Un sistem format dintr-un singur vector este liniar dependent
daca si numai daca vectorul este nul.
2) Daca exista un indice i astfel ncat v
i
= 0, sistemul a =
[v
1
, . . . , v
n
] este liniar dependent.
3) Sistemul a = [v
1
, . . . , v
n
] este liniar independent daca si numai
daca din

n
i=1

i
v
i
= 0 rezulta
1
= =
n
= 0.
Example 4.2.

In R-spat iul vectorial R
3
avem:
a) Sistemul a = [u
1
, u
2
, u
3
] cu u
1
= (1, 0, 1), u
2
= (2, 1, 0), u
3
=
(0, 1, 2) este liniar dependent pentru ca 2u
1
+u
2
u
3
= 0.
b) Sistemul b = [v
1
, v
2
] cu v
1
= (1, 0, 1), v
2
= (2, 1, 0) este
liniar independent. Acest sistem nu formeaza o baza pentru
ca (0, 1, 1) ,= u
1
, u
2
).
c) Sistemul c = [w
1
, w
2
, w
3
] dat de w
1
= (1, 0, 0), w
2
= (1, 1, 0) si
v
3
= (1, 1, 1) este o baza a R-spat iului vectorial R
3
.
Example 4.3.

In K-spat iul vectorial K
n
, sistemul e = [e
1
, . . . , e
n
]
cu e
1
= (1, 0, 0, . . . , 0), e
2
= (0, 1, 0, . . . , 0), . . . , e
n
= (0, 0, . . . , 0, 1) este
o baza, numita baza canonica.
10 SPAT II VECTORIALE
Propozitia 4.4. Fie V un K-spat iu vectorial si a = [v
1
, . . . , v
n
]
un sistem de vectori din V . Sistemul a este liniar dependent daca si
numai daca exista un indice i astfel ncat v
i
este o combinat ie liniara
de ceilalt i n 1 vectori din a.
Demonstratie.

Notatia 4.5. Daca a = [v

1
, . . . , v
n
] este un sistem de vectori din K-
spatiul vectorial V si F = i
1
, . . . , i
k
1, . . . , n, prin a
\F
= a
\i
1
,...,i
k
vom nota sistemul obt inut din a prin scoaterea vectorilor de pe toate
pozit iile i F.
Corolarul 4.6. Daca a = [v
1
, . . . , v
n
] este un sistem de vectori
din K-spat iul vectorial V si v
i
este o combinat ie liniara de ceilalt i vec-
tori, atunci a) = a
\i
).
Demonstratie.

Definitia 4.7. Spunem ca un spat iu vectorial este de tip nit daca

el admite un sistem de generatori nit.
Teorema 4.8. Orice spatiu vectorial nenul de tip nit admite o
baza.
Demonstratie. Fie V ,= 0 un spat iu vectorial de tip nit si a =
[v
1
, . . . , v
n
] un sistem de generatori pentru V .
4. DEPENDENT

A SI INDEPENDENT

A LINIAR

A. BAZE 11

Propozitia 4.9. Fie V un K-s.v. Un sistem a = [v

1
, . . . , v
n
] de
vectori din V este baza n V daca si numai daca pentru orice v V
exista un singur n-uplu = a = (
1
, . . . ,
n
) K
n
astfel ncat v =
a
t
.
Demonstratie.

Definitia 4.10. Spunem ca sistemul de scalari reprezint a coor-

donatele vectorului v n baza a.
Example 4.11.
Teorema 4.12. (Proprietatea de universalitate)
Fie V un K-s.v. si a = [v
1
, . . . , v
n
] o baza n V . Oricare ar W
un K-s.v. si b = [w
1
, . . . , w
n
] un sistem de vectori din W, exista o
unica aplicat ie liniara f : V W astfel ncat f(v
i
) = w
i
pentru orice
i 1, . . . , n.
Mai mult:
a) f este injectiva b este liniar independent;
b) f este surjectiva b este sistem de generatori;
a) f este bijectiva b este baza;
12 SPAT II VECTORIALE
Demonstratie.

Corolarul 4.13. Daca V este un K-s.v. care are o baza cu n-

elemente, atunci V

= K
n
.
5. Dimensiunea unui spat iu vectorial
Teorema 5.1. (a nlocuirii, Steinitz)
Fie V un K-s.v. Daca a = [a
1
, . . . , a
n
] este un sistem de generatori
pentru V si b = [b
1
, . . . , b
r
] este un sistem liniar independent de vectori
din V , atunci:
a) r n;
b) sistemul b poate completat cu vectori din a pana cand se obt ine
un sistem b

= [b
1
, . . . , b
r
, a
i
1
, . . . , a
i
nr
] care este un sistem de gener-
atori pentru V .
F

AR

A DEMONSTRAT IE.
Teorema 5.2. Orice doua baze ale unui spat iu vectorial de tip nit
V ,= 0 au acelasi numar de elemente.
Demonstratie.
5. DIMENSIUNEA UNUI SPAT IU VECTORIAL 13

Definitia 5.3. Numarul elemetelor unei baze ale unui spat iu vec-
torial s.n. dimensiunea spat iului vectorial.
Notatia 5.4. Vom nota cu dim
K
(V ) dimensiunea K-spat iului vec-
torial V .
Observatia 5.5. Teorema 5.2 are loc pentru toate spat iile vecto-
riale, nu doar pentru cele de tip nit.
Example 5.6. 1) dim
R
R = 1
2) dim
R
R
n
= n, dim
K
K
n
= n.
Din demonstrat iile toeremelor 4.8 si 5.2 deducem si urmatoarele
consecint e:
Corolarul 5.7. Sunt adevarate airmat iile:
1. Din orice sistem de generatori se poate extrage o baza.
2. Orice sistem liniar independent poate completat pana la o baza.
3. dim
K
V =nr. maxim de vectori liniar independent i=nr minim de
vectori dintr-un sistem de generatori.
Teorema 5.8. (a alternativei)
Fie V un K-s.v. cu dim
K
V = n si a = [a
1
, . . . , a
n
] un sistem de
vectori din V . Urmatoarele armat ii sunt echivalente:
a) a este o baza;
b) a este liniar independent;
c) a este sistem de generatori pentru V .
Demonstratie.

14 SPAT II VECTORIALE
6. Formule legate de dimensiune
Propozitia 6.1. Fie f : U V o aplicat ie liniara ntre K-spat ii
vectoriale. Atunci
dim
K
U = dim
K
Ker(f) + dim
K
Im(f).
Demonstratie.

Propozitia 6.2. Fie V un K-s.v. si S, T

K
V . Atunci
dim
K
(S + T) + dim
K
(S T) = dim
K
S + dim
K
T.
Demonstratie.
7. LEMA SUBSTITUT IEI 15

Propozitia 6.3. Fie V un K-s.v. (de tip nit) si S

K
V . Atunci:
a) dim
K
S dim
K
(V );
b) dim
K
S = dim
K
(V ) S = V.
Propozitia 6.4. Daca V este un K-s.v. si m dimV , atunci
exista S
K
V cu dim
K
S = m.
Corolarul 6.5. Fie f : U V o aplicat ie liniara ntre K-spat iile
vectoriale de tip nit U si V cu dim
K
U = dim
K
V . Urmatoarele
armat ii sunt echivalente:
a) f este bijectiva;
b) f este injectiva;
c) f este surjectiva;
7. Lema substitut iei
Observatia 7.1. Coordonatele unui vector se modica daca schimb am
baza.
Example 7.2.
Lema 7.3. (lema substitut iei)
Fie b = [v
1
, . . . , v
n
] o baza a K-spat iului vectorial V si u V
cu u = (
1
, . . . ,
n
)b
t
. Pentru un indice i 1, . . . , n consideram
sistemul de vectori b

= [v
1
, . . . , v
i1
, u, v
i+1
, . . . , v
n
]. Sunt adevarate
armat iile:
a) b

este o baza
i
,= 0;
b) Daca b

este o baza si x V este un vector cu coordonatele

(
1
, . . . ,
n
) n baza b, respectiv (

1
, . . . ,

n
) n baza b

, atunci

i
=
1
i

i

j
=
j

1
i

j

j
, j ,= i.
Demonstratie. a)
16 SPAT II VECTORIALE
7. LEMA SUBSTITUT IEI 17

Observatia 7.4. Lema substitut iei furnizeaza o metoda de calcul

care este folosita des n elaborarea de algoritmi pentru rezolvarea de
probleme de algebra liniara.
Calcul tipic: Se pleaca de la o baza cunosuta (de obicei baza
canonica) si se nlocuieste cate un vector folosind formulele date n
lemasubstitut iei pan a cand se obt in informat iile dorite despre sistemul
de vectori sudiat. Transform arile furnizate de lema substitut iei pot
evident iate n tabele astfel:
Pasii ce trebuie urmat i:
1) Declaram un pivot
i
,= 0.
2)

Inlocuim vectorul de pe linia pivotului cu cel de pe coloana piv-
otului.
3)

Inmult im scalarii de pe linia pivotului cu
1
i
.
4) Elementele de pe coloana pivotului, diferite de pivot se nlocuiesc
cu 0.
5) Pentru celelalte elemente se aplica regula dreptunghiului:

i
. . .
i
.
.
.
.
.
.

j
. . .
j

1 . . .
1
i

i
.
.
.
.
.
.
0 . . .
1
i
(
i

j

j

i
)
Problema 7.5. Fie b = [b
1
, . . . , b
n
] un sistem de vectori din K-
s.v. K
n
si x K
n
. Vericat i daca b este o baza a lui K
n
. Daca da,
atunci determinat i coordonatele lui x n baza b. Daca nu, determinat i
o relat ie de dependent a liniara ntre vectorii din b.
18 SPAT II VECTORIALE
Solutie. Consideram ca baza de plecare baza canonica e = [e
1
, . . . , e
n
].
Contruim primul tabel (cu datele init iae)
Se repeta procedeul pana cand ajungem la una din situat iile:
I)

Inlocuim tot i vectorii din e cu vectorii din b (eventual n alta
ordine). Rezulta ca b este o baza. Coordonatele lui x se citesc de pe
coloana sa.
II) Gasim o coloana (linie) formata numai de 0. Atunci nu e
baza. Pentru determinarea unei relat ii de dependent a liniara, con-
tinua anlocuirea vectorilor de e cu vectori din b pana cand procedeul se
blocheaza si scriem un vector in b pe care nu l-am mutat ca o combinat ie
liniara de vectorii din ultima baza obt inut a.
Example 7.6. a) v
1
= (2, 1, 1), v
2
= (3, 2, 1), v
3
= (1, 1, 2),
x = (1, 1, 2).
7. LEMA SUBSTITUT IEI 19
b) v
1
= (2, 1, 1), v
2
= (3, 2, 1), v
3
= (1, 1, 0).
Definitia 7.7. Fie V un K-s.v. si a = [a
1
, . . . , a
n
] un sistem
de vectori din V . Prin rangul sistemului a nt elegem dimensiunea
subspat iului generat de a:
rang(a) = dim
K
a
1
, . . . , a
n
).
Problema 7.8. Sa se determine rangul unui sistem de vectori.
Solutie. Se aplica algoritmul furnizat de lema substitt iei pan a
cand acesta se blocheaz a. Numarul de vectori mutat i reprezint a rangul
sistemului de vectori. Sistemul format din vectorii mutat i este o baza
a subspat iului generat.
Example 7.9. a) Exemplul 7.6
b) v
1
= (1, 2, 1), v
2
= (2, 4, 2), v
3
= (1, 0, 2), v
4
= (2, 6, 1).