Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
A Treia Forta - Proiect de Tara

A Treia Forta - Proiect de Tara

Ratings: (0)|Views: 0 |Likes:
Published by Alex Imreh
www.a3f.ro
www.a3f.ro

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Alex Imreh on Jun 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2013

pdf

text

original

 
Proiectul platformei-program1. INTRODUCERE: TRAGEDIA ROMÂNIEI2. ECONOMIA CIVICĂ 2.1. Ce este economia civică? Termeni.2.2. Principalele diferene dintre economia civică i neoliberalism
ț ș
2.3. Dezvoltarea durabilă şi producţia la scară mică2.4. Principalele obiective ale economiei civice2.5. Câteva linii directoare ale strategiei economice3. HRANA I MEDIUL
Ș
3.1. Pledoarie pentru hrană sănătoasă3.2. Pledoarie pentru agricultura tradiională
ț
3.3. Pledoarie pentru naionalismul verde
ț
4. FAMILIA 5. SOCIETATEA CA O SIMFONIE PLURIPERSONALĂ 6. Manifestul STĂPÂNI LA NOI ACASĂ 
1. TRAGEDIA ROMÂNIEI
La douăzeci de ani de la schimbările din 1989, România este o ţară devastată. Activeleau fost înstrăinate aproape total, industria a fost pusă pe butuci, datoria externă creştepericulos. Cleptocraţia autohtonă şi-a însuşit o bună parte din avuţia naţională.Statul, ros de corupţie, birocraţie, incompetenţă şi neputinţă, cedează ruşinos în faţacapitalului speculativ şi a „rechinilor“ deghizaţi în „investitori strategici“. La niveluladministraţiei locale domnesc haosul, ineficienţa, în timp ce aparatul centralsupradimensionat este din ce în ce mai greu de finanţat. Au fost ignorate in mod flagrant
 
fundamentele sociale şi etice ale dezvoltării durabile. Au fost călcate în picioaretradiiile strămoeti;
ț ș ș
nesimirea consumeristă
ț
a înlocuit discernământul, cumpătareai smerenia.
ș
Domenii cu care altădată ne mândream, de la cercetare şi învăţământ pânăla sport şi cultură înregistrează regrese catastrofale. A fost răvăită
ș
familia traditionalăromânească. Nu s-a investit nimic spre beneficiul generaţiilor viitoare.În loc să fie gospodărită cu chibzuială, România este exploatată cu nesăbuinţă. S-a uitatcă resursele naturale, odată risipite, sunt imposibil de recuperat iar chipul omului,odata desfigurat, îi pierde posibilitatea de a se deschide către aproape în duh de adevăr
ș
 i libertate.
ș
Prea mulţi dintre cetăţenii României şi-au pierdut încrederea în ţara în care trăiesc, înaproapele lor şi chiar în ei înşişi. Asistăm la o profundă criză de identitate şi la o derivăexistenţială, datorate pierderii speranţelor şi a reperelor morale. Pe zi ce trece creştenumărul celor cărora nu le mai pasă de trecutul şi tradiţiile ţării lor, care îşi neagărădăcinile, nu-şi găsesc rostul şi temeiul în România actuală şi se dezinteresează de viitorul ei. Prea mulţi dintre compatrioţii noştri „se descurcă“ alegând soluţii facile,satisfacţii personale imediate. În felul acesta rezolvarea problemelor reale este mereuamânată, ducând la o agravare continuă a situaţiei.
Criza ca oportunitate: schimbarea paradigmei economice şi culturale
Criza actuală nu este o simplă criză de creştere, după a cărei depăşire ne vom putea întoarce, uşuraţi, la vechile obiceiuri. Criza actuală este una de sistem, marcând sfârşitulunui model de economie şi de societate: capitalismul neoliberal bazat pe practicimonopoliste şi financiar-speculative, sprijinit de o cultură a excesului şihiperindividualismului. Nu vom putea, însă, ieşi cu adevărat din criză decât după ce ne va fi clar modelul de economie şi, în plan mai larg, de societate a viitorului. Fără unmodel de dezvoltare sustenabilă si o reîntregire spirituală a neamului nostru nu vomieşi cu adevărat din criză, pentru că vom reveni iar şi iar în mediul toxic care adeclanşat-o.În România, ordinea economică şi politică postcomunistă s-a construit amatoristic, în
 
afara unei arhitecturi morale şi în lipsa unor standarde riguroase de competenţă. Aufost încălcate atât normele tradiţionale ale chibzuinţei româneşti, cât şi fundamenteleeconomiei şi politicii dintr-un stat civilizat, dreptatea şi profesionalismul. Pentru acontracara entropia resurselor economice şi sociale, epuizarea ultimelor rezerve deenergie şi de optimism, pentru a opri distrugerea valorilor şi a tradiţiilor noastresănătoase, pentru a reface solidaritatea natională, se impun măsuri hotărâte. Acum,când un sistem falimentar chiar a dat faliment, avem o şansă istorică să schimbămparadigma.Sintagma „schimbarea paradigmei“ implică:
 
1# schimbarea radicală a termenilor în care au loc dezbaterile privitoare la economie înRomânia;2# adoptarea unor practici economice şi sociale bazate pe dezvoltarea durabilă;3# strategii distributiste de diseminare a proprietăţii productive, cu rădăcini în gândireasocio-economică a lui Virgil Madgearu, Ion Mihalache, G.K. Chesterton şi Hilaire Belloc,dar adaptate noului capitalism sustenabil practicat deja în ţările occidentale avansate(SUA, Marea Britanie, Danemarca, Canada, cu precădere în regiunea Quebec etc.).
„A schimba paradigma” impune coagularea unei a treia fore menită
ț
refaara devastată de actiunea conjugată a „capitalismul cleptocratic“
ț
 autohton şi a „capitalismul dezastrelor” de sorginte neoliberală.
Nu păşim în necunoscut, nici nu o luăm din nou pe drumul utopiei şi al experimentului;păşim pe calea sigură a competenţei şi a omeniei, a întrajutorării şi a reciprocităţii, cuun obiectiv clar în faţă: propăşirea ţării şi împlinirea omului ca persoană în toate laturile vieţii sociale şi economice. Vrem o Românie verde, integră si prosperă.
2. ECONOMIA CIVICĂ, O ECONOMIE A PROPRIETARILOR.
Să ne întoarcem acasă! Să fim stăpâni în casa noastră! Să fim proprietari chibzuii ai
ț
 resurselor naturale i energetice, proprietari
ș
ai pământului i pădurilor noastre,
ș
 proprietari ai întreprinderilor mici, mijlocii si mari.
2.1. Ce este economia civică? Termeni.
„A treia Foră. Ronia profunpromoveaeconomia civi
ț
.
Economie civică,economie distributist-personalistă sau distributism sunt diferite nume pentru un mod,al treilea, diferit şi de „capitalismul dezastrelor” i de socialism, de organizare şi
ș
 dezvoltare a societăţii, cu accent pe binele comun şi nu pe profitul obţinut oricum, pealtruism şi nu pe egoism, pe cooperare şi nu pe competiţia nesănătoasă, pe dreptate şiechitate socială şi nu pe injustiţie şi inegalitate. Numele de distributism nu trimite la„distribuirea bunăstării/bogăţiei“ din modelele socialiste, ci propune o cât mai largădistribuire a proprietăţii productive. Câiva termeni apar frecvent în discuiile privitoare
ț ț
 la economia civică: persoană, binele comun, comunitate, proprietate, mutualizare, piaă
ț
 liberă.
Persoana
.
Economia civică implică un mod de viaţă, o existenţă concretă care acordăprioritate
omului ca persoană
 
şi relaţiei „faţă către faţă“ dintre persoane aflate încomuniune. Termenul „persoană“ îşi are echivalentul îndepărtat în grecul
 prosopon
care înseamnă “sunt în faţă către cineva”, “sunt în faţa cuiva”.
 
Persoana, spre deosebire de„individul atomizat“, are ca fundament intersubiectivitatea. Într-o ordine distributistă,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->