Zona Mrii Caspice este astzi una dintre cele mai importante zone geostrategice de pe glob.

n cadrul unei serii care debuteaz cu acest articol vom ncerca s rspundem la cteva ntrebri eseniale pentru nelegerea dinamicii acestei zone, a mizei i a impactului pe care rezultatul jocurilor energetice caspice l poate avea asupra relaiilor politice i economice internaionale. tirea c Romnia nu va fi ar tranzitar a conductei South Stream a inut prima pagin a ziarelor cteva zilei i problema a fost analizat pe larg de revistele de specialitate. Vestea scumpirii gazelor i ameninrile nchiderii robinetului la gazul rusesc bntuie jurnalele de tiri de la toate orele la fiecare nceput de iarn. Petrolul se tot sfre te de civa ani buni, iar benzina se scumpete n fiecare zi. Mai real sau uor dramatizat, ameninarea crizei energetice plutete deasupra capului nostru al tuturor, iar problema accesului direct sau indirect la zonele de pe glob unde rezervele de petrol i gaze naturale sunt nc ndestultoare ocup un loc de frunte pe agenda guvernelor tuturor statelor lumii. Zona Mrii Caspice: un festin energetic Regiunea Mrii Caspice este considerat a fi cea mai important zon din punctul de vedere al resurselor energetice, dup Golful Persic. Conform prognozelor, n anul 2020, la nivel global se va consuma cu 30% mai mult petrol dect n prezent. Iar n aceste condiii, regiunea Mrii Caspice pare s asigure resursele energetice pentru dezvoltarea economic viitoare. Bazinul Mrii Caspice adpostete al treilea zcmnt de petrol al lumii, dup cele din Golful Persic i Siberia. n raportul Departamentului de Stat al SUA din 1997 prezentat Congresului se remarca faptul c, dispunnd de rezerve poteniale (posibil de extras), care ating 200 miliarde barili de petrol (n jur de 27,5 miliarde tone), regiunea caspic poate deveni juctorul nou cel mai important pe piaa mondial a petrolului n deceniul urmtor. Ct despre rezervele de gaze naturale, sunt identificate n regiune rezerve de 7 trilioane m3 i estimate rezerve de 20-22 trilioane m3. Cifre mari. i cum un adevrat festin atrage mult lume, instinctele de posesiune, dorinele de acaparare, alianele i jocurile strategice nu au ntrziat s apar. Aspecte geografice i istorice Pentru a nelege mai bine dinamica relaiilor din aceast zon este necesar s ne ntoarcem puin n timp. Din punct de vedere geografic, Marea Caspic este localizat la grania dintre Europa i Asia, fiind delimitat de Munii Caucaz la vest, Munii Elburz la sud i de Deertul Ustiurt la est. Aici, n zona Caucazului, exist mai multe focare de conflict simultane, uneori acestea fiind i interdependente, iar tensiunile din zon au implicaii nu numai asupra stabilitii zonei, ci privesc i amenin i securitatea Vestului. De-a lungul timpului, aceast mare a fost cunoscut sub peste 40 de denumiri, acesta fiind un argument n a susine faptul c ea a constituit dintotdeauna un element important n ecuaiile geopolitice, geoeconomice i geostrategice ale lumii. Pn la destrmarea URSS, Marea Caspic a fost domeniul exclusiv a dou state riverane: Iran i URSS. Dup 1991, situaia s-a schimbat profund, iar saltul de la doi la cinci riverani (Rusia, Kazahstan, Turkmenistan, Iran i Azerbaijan) a avut drept consecin multiplicarea intereselor i preteniilor juridice asupra mrii i resurselor sale, mai ales asupra rezervelor de petrol i gaze naturale. Probleme de securitate in bazinul Mrii Caspice Geopolitica Mrii Caspice cuprinde urmtoarele regiuni: vestul Asiei Centrale, sudul Rusiei,sud-estul Caucazului i nordul Iranului. In trecut, ca i in prezent, Marea Caspic atrgea ateniadatorit resurselor naturale de care dispune, precum i din punct de vedere al potenialului uman.Interesele marilor puteri, precum Rusia i SUA, se intalnesc in aceast zon. In Evul Mediu, presrat cu evenimente politico-militare de anvergur eurasiatic, cum au fost Cruciadele, rutelecomerciale care legau Europa de China au fost dominate de puteri adverse. In cazul Drumului Mtsii, acesta a inceput s capete o importan strategic, dar i economic.Regiunea devine un element important in cadrul contactelor eurasiatice. Ocupand teritorii inEuropa, nordul Africii i Asia, Imperiul Otoman deinea controlul asupra centrelor comercialetradiionale din regiunea Mediteranei, care lega vestul de est.

Informat de rui c nu i se va permite s acceseze litoralul caspic, Turcia, la randul ei, a blocat accesul Rusiei la Marea Neagr,cu ajutorul ttarilor din Crimeea i a aliailor din Caucaz. In acest caz, Turcia se baza pe sprijinulunora din statele vest-europene, in special pe Anglia, care, la randul su, era preocupat deexpansiunea ruseasc in regiune. Cu toate acestea, Petru I a ocupat in 1722-1723 rmurile esticei vestice ale Mrii Caspice i i-a inlturat rivalii. Cea de-a doua tentativ a Rusiei de a ocuparmul de vest al Mrii Caspice a avut loc la sfaritul secolului al XVIIIlea.Tentativele Rusiei sovietice de a obine controlul asupra regiunii caspice, in vedereadeschiderii accesului ctre Asia Central au devenit din ce in ce mai evidente. Esenial pentruaceasta era oraul-port la Marea Caspic, Baku, care asigura, la inceputul primei confruntrimondiale, trei ptrimi din necesarul de petrol al Rusiei, respectiv 15% din necesarul de petrol lanivel mondial.Dizolvarea URSS, in 1991, urmat de apariia unor noi state in Caucazul de Sud i in AsiaCentral a dus la revenirea activ a Occidentului in regiune, Marea Caspic fcand obiectul unor situaii fr precendent. Astfel, a aprut problema reglementrii statutului Mrii Caspice,discutat de Rusia, Azerbaidjan, Iran, Turkmenistan i Kazahstan. Anterior dezmembrrii URSS,Marea Caspic fusese considerat lac rusesc, fapt ce i a permis Federaiei Rus s devin unuldintre principalii pretendeni la rezolvarea acestei probleme.In prezent, Marea Caspic face obiectul unei rivaliti intre vechile i noile centregeostrategice aprute in regiune. Regiunea Caspicii este o regiune, unde sunt prezente interesele politice, militare-strategice i economice ale multor ri i nu doare a celor riverane. In afar derezervele uriae de hidrocarburi, Marea Caspic este un coridor de transport trans-continental,care leag, pe de o parte, Asia Mic i Asia Central i Caucazul de Sud de Europa, iar pe de alt parte leag Europa de Asia de Sud-Vest i China.Odat cu descompunerea U.R.S.S.-ului in anul 1991, harta geopolitic a Eurasiei saschimbat mult, i, in mod corespunztor, s-a schimbat i sistemul securitii internaionale inregiune, inclusiv i cel energetic. Apariia a peste zece subieci noi in relaiile internaionale,legturile lor cu comunitatea mondial au determinat realizarea unei evaluari dup noi metode, io abordare diferit a problemele regionale. In condiiile reducerii influenei Rusiei in regiune,SUA urmresc extinderea prezenei lor in Asia Central i bazinul caspic, motivand acest interes prin necesitatea diversificrii surselor energetice.Aprecierile specialitilor privind rezervele de petrol i gaze ale Mrii Caspice sunt diferite.Rusia i companiile internaionale caut s minimalizeze rezervele de hidrocarburi caspice. Uniiconsider c Marea Caspic are cele mai bogate resurse energetice, care pot concura cu rezervelede petrol ale Golfului Persic, iar alii consider c aceste date sunt exagerate i reprezintincercri ale statelor riverane de a obine beneficii economice i politice. rile riverane MriiCaspice au demarat diverse lucrri de prospeciuni i explorare a platformei continentale, prinatragerea companiilor internaionale, dei au existat i mai exist probleme in ceea ce privete delimitarea platoului maritim al Mrii Caspice la nivel interstatal.Conform pronosticurilor privind creterea consumului de hidrocarburi, in viitorul apropiat,gradual, interesul fa de petrolul caspic se va concentra, in primul rand, din partea rilor dinAsia de nordest sud-est i Asia de sud. Punctul de vedere al Azerbaidjanului in legtur cu problema examinateste total opus poziiei Federaiei Ruse. Esena cerinelor Azerbaidjanului const in urmtoarele:Marea Caspic trebuie s fie imprit dup principiul mrii internaionale pe sectoare naionalecare cuprind grosimea apelor i suprafaa. In ceea ce privete Kazahstanul, in prezent se poatemeniona c poziia acestuia in privina statutului de drept al Mrii Caspice in general seaseamn cu poziia azer.Vorbind despre poziia Iranului in chestiunea abordat, menionm solidaritatea acestuia cuRusia: Marea Caspic trebuie s fie in folosin comun, conform principiului de condominium.In mod formal, Turkmenistanul este gata s se menin de statutul vechi al Mrii Caspice, inrealitate, ins, pornete de la existena sectorului su.Transportul petrolului caspic atinge nu numai interesele statelor de pe lang Marea Caspic,ci ial statelor europene. Dinamica economic a dezvoltrii transportului resurselor energetice aleMrii Caspice poate fi imprit in dou etape. Prima etap se poate numi etapa pregtitoare,cand statele de pe coastele Mrii Caspice stteau doar in expectativ, evaluand posibilitile lor in regiune i inc nu aveau obiective i programe stabilite. In regiunea MriiCaspice exist o serie intreag de probleme care inc nu sunt rezolvate, printre acestea trebuieevideniate situaia ecologic i pericolul terorismului energetic. i numai rezolvarea totalitii problemelor poate s duc la asigurarea securitii energetice in regiune.Afganizarea intregii Asii Centrale reprezint un pericol potenial nu numai pentru statele dinAsia Central, ci i pentru Rusia, pentru care aceasta regiune, dup prerea multor analiti rui,reprezint un loc fierbinte. In ceea ce privete evenimentele din Afganistan, poziiaTurkmenistanului este determinat, inainte de toate, de interesele exportului de gaze. Explicaiaoficial a Agabatului consta in faptul c, Turkmenistanul este un stat neutru i c evenimenteledin Afganistan nu reprezint o ameninare pentru el. In timpul rzboiului civil, care s a declanatin anul 1992 in Tadjikistan, zeci de mii de tadjici s-au refugiat in Afganistan, unde s-au dislocatin tabere de refugiai in provinciile de nord Badahshan, Tahar, Balh i Kunduz. Examinandsituaia militar din Afganistan, chiar din anul 2003, nu este oportun s vorbim Inrutireasituaiei interne afgane devine evident in 2003, dup inceperea operaiunii anglo-americane inIrak, care, pe lang toate celelalte, a dus in Afganistan la creterea puternic a spirituluiantiamerican i a spiritului radical religios. In Afganistan, ca i in Irak, americanii nu depunsuficiente eforturi pentru restabilirea in aceste ri a economiilor, infrastructurii, precum iordinii i legitimitii.Pentru rile Asiei Centrale care au condiii prielnice pentru rspandireaideilor radicale, caurmare a neterminrii procesului de reform a economiei, a existenei unui potenial intern protestatar, care adesea are un caracter ascuns, a nivelului

sczut a relaiilor deintegrare, factorul afgan reprezint un potenial de ameninare pentru securitatea naional. Lanivelul oricrui stat din regiune, rezolvarea problemei este ingreunat.In politica extern multisecular a Azerbaidjanului, nu ultimul loc ocup colaborarea custatele din Asia Central. Cu toat reinerea relativ in relaiile reciproce, in timpul anilor deinceput post-sovietici, care s-au caracterizat prin instalarea statelor independente a fostelor republici unionale, in ultimul timp, aceasta colaborare s-a ridicat la un nou nivel, care deschidein faa prilor perspectivele parteneriatului strategic plin de sperane. O ptrundere considerabila avut loc la sfaritul anilor 90 ai secolului trecut. Ea s-a remarcat prin inceperea realizrii unor mari proiecte energetice, al cror motor in Caucaz era Republica Azerbaidjan, iar in Asia Cental Kazahstan. Totodat s-a reuit realizarea unui dialog politic, ce s-a manifestat in mod deosebitin relaiile Azerbaidjanului cu Uzbekistanul i Kazahstanul. Relaiile politice dintre Baku iTakent continu s se dezvolte pe linie ascendent, dei ar trebui s recunoatem c exist incmulte resurse nefolosite pentru consolidarea parteneriatului azerbaidjano-uzbek.In ultimii ani se construiete activ axa parteneriatului strategic intre Baku i Duanbe.Tadjikistanul devine pentru Azerbaidjan un partener atrgtor in Asia Central, iar Azerbaidjanuleste chiar unica ar din Caucazul de Sud cu care Tadjikistanul dezvolt relaii dinamice. PentruAzerbaidjan, care desfoar o activitate intens pentru renaterea Marelui Drum de Mtasii rolul Tadjikistanului este important ca un coridor de tranzit pentru comerul cu rile din Asia desud. Vorbind despre colaborarea Azerbaidjanului cu Kazahstanul i Tadjikistanul, trebuiemenionat, totodat, c Baku a semnat chiar cu aceste state acorduri de colaborare in sferaaprrii, ceea ce deschide in faa vectorului central-asiatic al diplomaiei azerbaidjene perspective militarpolitice serioase. Relaiile Azerbaidjanului cu statele Asiei Centrale sunt incdeparte de a se considera pe deplin dezvoltate, cu toate aspectele alianei strategice. Cu toateacestea, este clar c apropierea viitoare intre Azerbaidjan i rile din Asia Central esteavantajoas fiecreia din ele. inand seama de faptul c marii juctori promoveaz cu forainteresele lor, in scopul instaurrii influenei in Caucaz, in bazinul Mrii Caspice i in AsiaCentral, pentru rile musulmane i turcice din spaiul post-sovietic este importantconsolidarea interaciunii multilaterale.In ceea ce privete calitatea de membru OSCE a celor cinci state central-asiatice din cadrulacestei organizaii Euro-Atlantice, a fost iniial pus sub semnul intrebrii de unele ri (i in primul rand de Rusia). Dar, aplicarea principiului egalitii de anse a tuturor fostelor republicisovietice nu a fost aceptat drept criteriu privind calitatea de membru. OSCE i misiunile dinteren ale acesteia au jucat cel mai important rol in Asia Central in Tadjikistan in acoperireaurmelor lsate de rzboiul civil. Conferina privind Interaciunea i Cooperarea in Asia Central (CICA) o iniiativkazah ce dateaz din 1992, ce urmeaz modelul OSCE in ceea ce privete msurile de cldire aincrederii i de prevenire a conflictelor in Asia Central i in imprejurimi. Agenda CICA seaxeaz pe securitate i pe chestiuni de stabilitate (impotriva separatismului, traficului ilicit), iar in urma evenimentelor din Afganistan, se axeaz i pe lupta impotriva terorismului. Organizaia de Cooperare Central-Asiatic, infiinat sub o denumire diferit in anul1996, fiind format din cele patru state central-asiatice. elul principal a fost acela de a sporicooperarea economic, dar pan in prezent nu s-au inregistrat rezultate satisfctoare in acestsens.Rmane de vzut dac aderarea Rusiei va dezvolta in continuare obiectivele iniiale aleorganizaiei sau nu. In completarea celor dou organizaii central-asiatice prezentate mai sus,trebuie menionat de asemenea faptul c Kazahstanul i Kirgizstanul, Kazahstanul iUzbekistanul, Kirgizstanul iUzbekistanul, Kirgizstanul i Tadjikistanul i Turkmenistanul i Uzbekistanul au semnat intreele, Tratate de prietenie etern. Comunitatea Economic Eurasiatic infiinat sub o alt denumire in 1996 (uniuneavamal), redenumit Comunitatea Economic Eurasiatic in 2000, cuprinzand Belarusul,Kazahstanul, Kirgizstanul, Rusia i Tadjikistanul. Obiectivul principal il reprezint uniuneavamal la scar larg i un spaiu economic comun similare UE. Spaiului Economic Unic creat in 2003, cuprinzand patru mari puteri economice dinteritoriul fostei Uniuni Sovietice i, in acest fel, incercand s sporeasc cooperarea economic informate mai mici, decat cel extins din partea CSI care nu a inregistrat succese remarcabile inniciun domeniu pan in prezent. Prin urmare, Belarus, Kazahstan, Rusia i Ucraina vor constitui baza procesului de integrare a CSI, Kazahstanul fiind singurul membru central-asiatic din aceastorganizaie, un loc pe care il merit cu prisosin, bucurandu-se de cea mai bun economie incurs de dezvoltare din fosta Uniune Sovietic. Cu excepia Turkmenistanului, rile central -asiatice au incheiat de asemeneaAcorduri de Parteneriat Strategic cu Rusia. Organizaia pentru Cooperare Economic (OCE) infiinat in 1985 de Iran, Pakistan siTurcia, in vederea promovrii cooperrii economice, tehnice i culturale, la care s-a alturat iAfganistanul, Azerbaidjanul, Kazahstanul, Kirgizstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul iUzbekistanul, in 1992. Prioritile actuale incurajeaz comerul regional, o baz de date pentrutrafic, un sistem energetic comun, infiinarea unei bnci comerciale proprii, i a unui fondtiinific Cooperarea turc infiinat, in 1992, de Turcia i fiind format din fostele republicisovietice vorbitoare de limbile turcice precum Azerbaidjan, Kazahstan, Kirgizstan, Turkmenistani Uzbekistan. Cooperarea este identificat mai mult la nivelul relaiilor bilaterale ale Turciei curile membre i nu atat de mult intre celelalte ri vorbitoare de limbi turcice, date fiind relaiileuneori tensionate dintre ele.

Cooperarea in Zona Caspic iniiat de ctre Iran in randul statelor ce definesc graniele MriiCaspice (Azerbaidjan, Iran, Kazahstan, Rusia, Turkmenistan) pentru a contrabalansa influenaturceasc prin intermediul Cooperrii Turce i pentru a deine un rol important in delimitareaMrii Caspice in legtura in care Iranul prea s fie in pierdere. Parteneriatul pentru Pace/PpP (Euro-Atlantic Partnership Council (EAPC)):Toate rile dinregiune: Azerbaidjan, Kazahstan i Turkmenistan s-au alturat acestei organizaii in mai 1994,Kirgizstanul in iunie 1994, Uzbekistanul in iunie, i Tadjikistanul abia in februarie 2002.Evenimentele din Afganistan, alturi de atitudinea ulterioar din cadrul Coaliiei Antitero dinKirgizstan, Tadjikistan i Uzbekistan nu numai c au contribuit la o cretere in importanageostrategic a intregii regiuni, dar au sporit, de asemenea, relaiile in cadrul EAPC, aceste relaiiavand i o abordare regional. Uniunea Europeana: UE a semnat Acordurile de Parteneriat i Cooperare cu toate cele cincistate asiatice. i in acest caz, evenimentele din Afganistan au determinat o abordare maicomplex la nivel de regiune, dublarea bugetului TACIS pentru Asia Central, sporirea vizitelor de schimb, elaborarea documentelor referitoare exclusiv la Asia Central. Principalul obiectiv alUE este acela de a coopera cu Asia Central in lupta impotriva terorismului, drogurilor i crimeila nivel internaional, in vederea asigurrii accesului la energie, imbuntirii dialogului politic ia comerului i investiiilor, sprijinirii democraiei i a drepturilor umane i cooperrii regionale,soluionrii problemelor din domeniul apei, energiei i mediului.Cand vorbim despre Asia Central, nu putem ignora in nici un fel influena Chinei. Interesele principale ale Chinei fa de Asia Central sunt in primul rand economice - avand o nevoie acutde energie. Cea mai mare investiie fcut vreodat in sectorul petrolului din Kazahstan este aChinei. China urmrete o anume strategie politic: in primul rand de a stopa orice semne desprijin pentru eventualele tendine de autonomie ale muslulmanilor, ale uigurilor (turci) i, inspecial dup stabilirea Coaliiei Antitero in vederea supravegherii indeaproape a infiltrrii SUAin regiune. Organizaia de Cooperare de la anghai, inspirat de China, cu un coninut puternicantiterorist, incearc s adapteze aceste obiective ale Chinei legate de politica extern.Evenimentele din 11 septembrie 2001 au motivat atenia sporit acordat Asiei Centrale i problemelor ei. Incercarea de a stabiliza situaia in regiune a motivat formarea Organizaiei deCooperare de la anghai , care a fost creat, in special, dup sistemul securitii comune decooperare. Regiunea a ridicat in faa organizaiei de la anghai nu numai problema luptei cu celetrei fore ale rului, ci i problema rspandirii drogurilor, armamentului, criminalitiitransfrontaliere, probleme de protecie a mediului inconjurtor, de dezvoltare social-economic. Structura Antiterorist Regional i-a trasat sarcinile sale de baz: culegerea i analizainformaiei oferite de statelemembre privind problemele luptei cu terorismul, separatismul iextremismul, crearea unei baze de date ale structurii antiteroriste, elaborarea propunerilor irecomandrilor privind dezvoltarea colaborrii in aceast sfer.Se desfoar lupta pentru crearea unei Liste de organizaii teroriste, separatiste iextremiste, a cror activitate este interzis pe teritoriilor statelor-membre ale Organizaiei deCooperare de la anghai. Deosebirile naionale impiedic intocmirea definitiv a listelor unicede organizaii teroriste i extremiste. Din primele zile ale existenei sale, Structura Antiterorist Regional a inceput in mod planificat i eficient s-i exercite obligaiile sale pentru aducerea lavia a principiului Rusia, China i Asia Central zon liber de teroare. Exerciiile comuneau confirmat faptul c rilemembre ale Organizaiei de Cooperare de la anghai sunt gata sduc lupta cu terorismul internaional prin folosirea forei