• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 

ranul Român
aprilie 2009
 
 
Legisla
Ń
ia agricol
ă
româneasca, comparativcu cea italian
ă
(2)
2.Întreprindere agricol
ă
individual
ă
 
ş
i societate simpl
ă
 
Din examinarea normelor din Textul Unic apare evident faptul c
ă
 pentru legiuitorul italian, haina natural
ă
sub care se exercit
ă
acti-vitatea agricol
ă
este întreprinderea individual
ă
ori pentru asocia
Ń
ii,societatea simpl
ă
; numai acestor subiec
Ń
i le este permis, cu respec-tarea anumitor limite particulare, de a stabili baza de impozitarepe baza profitului mediu obi
ş
nuit(ordinar).Obs. Ce prev
ă
d legile române
ş
ti?Pentru alte societ
ăŃ
i, activitatea agricol
ă
eventual desf 
ăş
urat
ă
, chi-ar
ş
i în limitele prev
ă
zute de art.32, r
ă
mâne totu
ş
i subordonat
ă
 sistemului de taxare a profitului de întreprindere.Legiuitorul fiscal spre deosebire de cel civil, vorbe
ş
te de între-prindere referindu-se doar la întreprinderea comercial
ă
,în timp cedefine
ş
te exerci
Ń
iu pur de „activitate agricol
ă
” acele activit
ăŃ
i carecalific
ă
subiectul ca întreprinz
ă
tor agricol, ex. art. 2135 c.c.!(18)(18)Pentru subiec
Ń
ii în discu
Ń
ie sunt prev
ă
zute formalit
ăŃ
i particu-lare pentru exercitarea activit
ăŃ
ii.Art.2214c.c. într-adev
ă
r, prevedeobliga
Ń
ia
Ń
inerii jurnalului zilnic
ş
i a registrului de inventar pentruto
Ń
i subiec
Ń
ii care exercit
ă
activitate comercial
ă
;în consecin
Ńă
, pen-tru întreprinz
ă
torii individuali care exercit
ă
activitate agricol
ă
 
ş
isocietatea simpl
ă
c
ă
rora normativa le interzice explicit exercitareade activit
ăŃ
i comerciale(ex. art.2249c.c.), obliga
Ń
ia de mai sus nuexist
ă
. Contribuabilul are, în general, obliga
Ń
ia de a
Ń
ine doar evi-den
Ń
a contabil
ă
cu finalitatea: impozit pe valoarea ad
ă
ugat
ă
. Suntscuti
Ń
i chiar
ş
i de
Ń
inerea registrelor obligatorii cu scopTVA agricultorii cu un volum de afaceri sub 2582,28 euro(ex. art.34 DPR,n. 633 din oct.1972).A
ş
a cum s-a ar
ă
tat în paragraful precedent, no
Ń
iunea fiscal
ă
deactivitate agricol
ă
, con
Ń
inut
ă
în art.32 din T.u.i.r., nu coincide per-fect cu cea din codul civil, în modul(
ş
i de aceea) acolo unde acti-vitatea exercitat
ă
, chiar dac
ă
ne duce din nou la figura de între-prinz
ă
tor agricol, nu este examinat
ă
împreun
ă
cu cele considerateagricole cu finalitate de impozitare, regulile la care face referirepentru determinarea profitului vor fi numai cele proprii întreprin-derilor comerciale.(19)(19) Cu scopul de a analiza tratamentul fiscal a impozitelor înagricultur
ă
, aceste subiecte vor trebui s
ă
fac
ă
referire la regulileordinare de determinare a profitului de întreprindere. Se reamin-te
ş
te printre altele, sub profilul care ne preocup
ă
, c
ă
sistemul deimpozitare a activit
ăŃ
ii agricole a fost modificat ultima dat
ă
de art.2 din Legea 24 din dec. 2003,n. 350 (bugetul pe 2004)
ş
i dealin.423 a art.1 din Legea n. 266/23 dec.2005, modificat
ă
de art. 2quater din D.L. n.2/10 ian.2006,conv. În Legea n. 81/11 martie2006, în rela
Ń
ie cu c.d. activitate conex
ă
.În orice caz, din art.32 T.u.i.r., activitatea agricol
ă
exercitat
ă
varezulta produc
ă
toare de profit agricol numai în m
ă
sura în carerespect
ă
condi
Ń
iile prev
ă
zute aici. Legislatorul fiscal, într-adev
ă
r,pune în primul alineat din art. 32.tuir, limita generic
ă
a poten
Ń
iali-
Au început exporturile
Agen
Ń
ia de Pl
ăŃ
i
ş
i Interven
Ń
ie pentruAgricultur
ă
(APIA) a început s
ă
acordelicen
Ń
e de export pentru grâu, lista desti-na
Ń
iilor incluzând Irak, Pakistan, Etiopia
ş
i Republica Moldova. Licen
Ń
ele de ex-port c
ă
tre state din fara UE acordate vi-zeaz
ă
pia
Ń
a irakian
ă
, Pakistan, Etiopia,
 
Republica Moldova
ş
i Muntenegru. Pen-tru exportul de porumb, APIA a acordatpân
ă
la 5 martie licen
Ń
e pentru livrarea
 
c
ă
tre Siria, Turcia, Israel, Egipt
ş
i Coreeade Sud.
Ş
i Japonia a importat, în lunaianuarie 2009, circa 5.000 de tone deporumb din România. Pre
Ń
urile importu-rilor de porumb de la sfâr
ş
itul anului tre-cut ale Japoniei din zona M
ă
rii Negre aufost cu 10% sub cele ale Statelor Uniteale Americii, din cauza ofertei ridicate
ş
ia diminu
ă
rii tarifelor de transport mari-tim. În aceste condi
Ń
ii, se preconizeaz
ă
c
ă
 
 
Japonia va importa din ce în ce mai pu
Ń
in
 
porumb din Statele Unite, în principal dincauza cre
ş
terii importurilor de carne.
Agricultura î 
ş
i face sim
Ń
it
ă
 
 
prezenta in PIB
Datele Institutului Na
Ń
ional de Statistic
ă
 au ar
ă
tat c
ă
cre
ş
terile înregistrate de agri-cultur
ă
 
ş
i construc
Ń
ii au compensat sc
ă
de-rile din celelalte sectoare ale economieiromâne
ş
ti
ş
i au generat un avans al pro-dusului intern brut în ultimul trimestru alanului trecut. Valoarea PIB a fost de159,43 miliarde lei (41,8 miliarde euro) în ultimul trimestru din 2008
ş
i de503,959 miliarde lei (136,8 miliarde eu-ro) în întregul an. Activitatea din agricul-tur
ă
a crescut în trimestrul al patrulea cu18,2% fa
Ńă
de aceea
ş
i perioad
ă
din 2007.
Se dau subven
Ń
iile pentru zooteh-
 
nie
APIA a început s
ă
fac
ă
pl
ăŃ
ile c
ă
tre bene-
 
ficiari începând cu 05.03.2009. Ministe-rul de Finan
Ń
e Publice a alocat Ministeru-
 
lui Agriculturii, P
ă
durilor si Dezvolt
ă
riiRurale pentru aceasta subven
Ń
ionare su-
 
ma de 102.310.312 lei reprezentând ulti-ma tran
şă
pentru pl
ăŃ
ile na
Ń
ionale directecomplementare la speciile ovin
ă
 /caprin
ă
.Ca form
ă
de sprijin financiar pentru cres-c
ă
torii de ovine/caprine, suma este de43,9 lei/cap de animal.
 
 
APIA, UE
ş
i bugetul (mai mic) al Ro-mâniei
La cât suntem de am
ă
râ
Ń
i, mai trebuie s
ă
 
 
pl
ă
tim
ş
i penaliz
ă
ri de 8,4 milioane europentru întârzierea pl
ăŃ
ilor c
ă
tre fermieri,pl
ăŃ
i pe care ar fi trebuit s
ă
le fac
ă
APIA
 Pentru c
ă
pl
ăŃ
ile directe c
ă
tre fermieri pentru
 
anul 2007 nu s-au f 
ă
cut pân
ă
la data de 30iunie 2008, Comisia European
ă
a calculat,penaliz
ă
ri de 8.409.938 euro. Într-un comu-nicat de pres
ă
APIA a men
Ń
ionat c
ă
CE a
 
anun
Ń
at mai multe state membre c
ă
trebuie
 
s
ă
returneze suma de 410 milioane de euro,fonduri cheltuite necorespunz
ă
tor prin acor-darea pl
ăŃ
ilor la hectar. Aceast
ă
sum
ă
(8,4milioane euro n.r.) este doar o mic
ă
parte pecare România trebuie s
ă
o returneze Comisi-ei Europene. Ilie Sârbu a precizat recent capenalizarea pentru întârzierile înregistrate deAPIA s-ar putea ridica la suma de 60 demilioane de euro. Penaliz
ă
rile vor fi pl
ă
titede la bugetul statului, a
ş
a c
ă
speciali
ş
tiiAPIA nu trebuie s
ă
-
ş
i fac
ă
nici un fel degriji; pentru incompeten
Ń
a lor vor pl
ă
ti al
Ń
ii.
 
Manole Silviu
România
ş
i fondurile UE
Ministrul Finan
Ń
elor a anun
Ń
at c
ă
proiectelefinan
Ń
ate din fonduri comunitare pentru careau fost încheiate procedurile de contractaresunt în valoare de 7,07 miliarde lei, sumatotal
ă
a proiectelor depuse pân
ă
la 25 febru-arie fiind de 53,5 miliarde lei. Data de 25februarie, reprezint
ă
termenul final, conformsolicit
ă
rii premierului Emil Boc, pân
ă
lacare mini
ş
trii implica
Ń
i în atragerea fonduri-
 
lor comunitare au finalizat procedurile deaudit pentru sistemele de management
ş
icontrol al Programelor Opera
Ń
ionale Secto-riale, condi
Ń
ie pentru contractarea baniloraloca
Ń
i de UE.
Doar 15% din suprafa
Ń
a agricol
ă
din
 
România era asigurat
ă
anul trecut
 
Deoarece societ
ăŃ
ile de asigur
ă
ri nu acoper
ă
 
 
riscuri precum seceta, înghe
Ń
ul de iarn
ă
sau
 
inunda
Ń
iile iar micii agricultori nu au banii
 
necesari, doar 15% din suprafa
Ń
a agricol
ă
a
 
fost asigurat
ă
în 2008. Cea mai mare parte acelor asigura
Ń
i de
Ń
in peste 100 hectare, adeclarat Valeriu Tab
ă
r
ă
, pre
ş
edintele Comi-siei pentru agricultur
ă
, silvicultur
ă
, industriealimentar
ă
 
ş
i servicii specifice din CameraDeputa
Ń
ilor.t
ăŃ
ii terenului pentru a prevedea apoi, în alineatul succesiv, lalit. b)
ş
i c), limite particulare pentru activitatea indicat
ă
aici(inacest articol, n. t.).Doctrina pare s
ă
concorde în a re
Ń
ine c
ă
grani
Ń
ele dictate delegiuitorul fiscal sunt expresie a co-leg
ă
rii necesare între activi-tatea agricol
ă
cu terenul în a
ş
a mod, încât, atunci când factoriiremunera
Ń
i de profitul agricol, adic
ă
de capitalul de exerci
Ń
iu
ş
imunca de organizare, asum
ă
relevan
Ńă
pân
ă
a reduce fondulfunciar la „PUR REZIDUU” al întreprinderii, activitatea numai produce profit agricol, ci de întreprindere.Înc
ă
de la început au fost individualiza
Ń
i pentru profiturile de-rivate din teren cinci factori productivi:1)
 
terenul - în condi
Ń
ii naturale;2)
 
capitalul de îmbun
ă
t
ăŃ
ire;3)
 
capitalul de exerci
Ń
iu;4)
 
munca de organizare;5)
 
munca manual
ă
.Primii doi factori constituie capitalul funciar, remunerat la rân-dul s
ă
u din profitul dreptului de proprietate, în timp ce capita-lul de exerci
Ń
iu
ş
i munca de organizare sunt remunerate de pro-fitul agricol. În fine, munca manual
ă
este singurul factor pro-ductiv exclus de la profiturile funciare fiind remunerat subform
ă
de stipendii(remunera
Ń
ii)
ş
i salarii.„Dac
ă
cultivarea
ş
i silvicultura pot fi
ş
i mai profitabile printr-omai mare
ş
i mai bun
ă
implicare a capitalurilor
ş
i organiz
ă
rii, înseamn
ă
c
ă
aceasta este limita poten
Ń
ialit
ăŃ
ii terenului.”Clarificat aspectul limitelor poten
Ń
ialit
ăŃ
ii terenului pentru acti-vit
ăŃ
ile de cultivare
ş
i silvicultur
ă
, acestea fiind activit
ăŃ
i ce potfi definite ontologic agricole, trebuie s
ă
ne oprim la limitelepuse de legiuitor pentru alte activit
ăŃ
i:-
 
pentru cre
ş
terea animalelor limita este egal
ă
cu „ furajele carepot fi ob
Ń
inute pe cel pu
Ń
in un sfert din teren” ; (de stabilit uni-t
ăŃ
ile furajere pe ha pentru fiecare categorie de calitate a tere-nului, n.t.)-
 
pentru produc
Ń
ia de vegetale cu structuri fixe sau mobile estenecesar în schimb ca suprafa
Ń
a destinat
ă
produc
Ń
iei s
ă
nu dep
ă
-
ş
easc
ă
dublul celei a terenului pe care persist
ă
produc
Ń
ia;-
 
pentru activit
ăŃ
ile de manipulare, conservare, prelucrare, co-mercializare
ş
i valorificare trebuie ca acestea s
ă
aib
ă
ca obiectproduse „ob
Ń
inute prevalent” din exerci
Ń
iul activit
ăŃ
ilor agrico-le.Deci atunci când asemenea activit
ăŃ
i se desf 
ăş
oar
ă
in limitelecitate, acestea vor produce profit agricol; invers, acolo undeaceste limitele sunt dep
ăş
ite, activitatea desf 
ăş
urat
ă
„exceden-tar” va produce profit de întreprindere. (criterii forfetare pt.stabilirea impozitului, n.t.) Sub acest aspect trebuie s
ă
se fac
ă
oprecizare sub profil definitoriu: chiar dac
ă
legiuitorul define
ş
te„agricole” chiar
ş
i activit
ăŃ
ile excedentare (art.55,alin.2,lit.c)
ş
irubrica art.56-bis), numai cele cuprinse în limite consimt apli-carea sistemului de taxare bazat pe profitul mediu ordinar.
Ş
i înconfruntarea cu acestea din urm
ă
,deci, se asum
ă
în principalrelevan
Ń
a calific
ă
rii de „agricole”. Pentru cele excedentare,
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...