apicole din CorneSti-Dimbovifa, a de~coperit intre peretii dubli a; unei magazii de cereale, un roiu uriay, din care a fscut

3 colonii avezate in trei stupi Dadant-Blatt. Din acest roiu uriag, s'au scos 800 decimetri patrati de faguri foarte bine clzditi ~i pistrati, precum si 80 de kilograme de miere. Fagurii acestei colonii desvoltate 4 n stare natural% erilu de asemenea ma; mult lungi declit lati.

Eig. Nr. 154 A b a l r l ~ Drlaignrs, ling5 un roirl u r i a ~d e 1.70 melri, dcscoperil in cadrul unei fereslre.

I.5 bine, Cgline, din aceasta, poti vedea cfi tofi fagurii clirdifi de albine sunt rnai rnult lungi deccii lafi, iar elipsa puietului 3 urnlat aceeagi form& i n aceasta situatie, de sigur cS ori$ice Forrnii de ram6 cart! impiedicii desvoltarea normala a acestei elipse silind regina sb oufi in sens orizontal, aduce o piedicii E n buna desvoltare a cuibului. 2) Intr'adevgr, in rama ingust5 Langstroth, regina e

'aqan[alemalS

.a

'1-p ap l ! i a d o 3 s a p 'ke!in [n!oH SSF 'JN '6!d

nevoitii s l se Pntoarcii deseori din mersul normal a1 ouatului ei, fntbmpindnd prea curdnd leti~oarelemgrginage ale ramei. 3) Urmiirind acelaqi mers normal a1 desvoltirii unei colonii primitive, vom ggsi cii totdeauna elipsa e Pnconjuratii, cel putin In partea ei de sus, de o oarecare cantitate de miere, pe care albinele o tin anume ca s'o aibg la fndembn5 pentru hrana acestui puiet. Aceasfii situatie nu o vom gisi niciodatii fntr'un cuib ce se desvoltl fntr'o ram5 fngustg, ceea ce dovedeste fncg odatii c5 aceastii form5 (Ingusti) e nepotriviti unei bune desvolt8ri. 4) fn ceea ce priveqte iernarea coloniei, rama fngustii Langstroth, e opusii oriciirui principiu stuplresc; fntrPadev8r, colonia e silitii sii-~i lliteasci ghemul, pentmcii pe o ramg care are o fiivie de 7-8 centimetri deasupra, locul go1 &mas sub aceastg fiigie e prea fngust ca sii poatg adgposti un numiir mai mare de rame; aceasta aduce de sigur o pierdere a temperaturii ghemului, care e prea reviirsat ; cdnd guvita cu miere de deasupra e prea fngusti, albinele sunt silite s& se alimenteze dela mierea ce se giseqte pe pdrGle laterale ale ramelor; aceastg miere Pnsii, fiind tocmai In locul pe unde ventilatia e mai activii $i ciildura ghemului n'o poate fnrburi, adeseaori ea se zahariseqte, ddnd de lucru albinelor ce vor umbla fn ciiutarea apei, ca s'o poat5 disolva $i consuma mai ugor. 5) Tocmai pentrucii rama e prea fngusti $i provizia de hrand pentru iarnii e prea micii, colonia e nevoitg s5 se mute spre ramele vecine, atunci cbnd mierea a fost terminati din ramele unde pbn5 atunci a iernat ghemul; ti-am spus care sunt primejdiile ce, amenintii coloniile Pntr'o astfel de situatie, cdnd frigul vine pe neagteptate. Se schimbii de sigur socotelile acestea prin noile metode pe care le-au adoptat fn ultima vreme apicultonii americani, ldsbnd pentru iernat fncg un corp de stup plin cu miere, deasupra celui fn care ghemul ierneazi de obiceiu. Cdnd Qi voiu vorbi de felul cum se conduc acevti stupi, vei putea vedea mai bine neajunsurile $i foloasele ramei fnguste.

' . .

3. Rama Dadant.
Din lupta aceasta pentru sustinerea uneia din cele doua rame,-cea ingustg, a lui Langstroth $i cea halt5 a lui Layens, a i e ~ i victorioas$ t ca totdeauna, cea de a treia : rama Dadant.

Intr'adevii~; aceasta a luat foloasele uneia cbt $i ale celeilalte, Pnliiturbnd pe cbt i-a fost cu putintii, neajunsurile amlndorura. Aceste foloase sunt urmiitoarele : I ) Iernarea pe rama Dadant se face foarte bine, ciici, avlnd o fniil~me de 27 de centimetri, ghemul poate sii aibii loc P n deajuns pentru a se strbnge cbt de mult, piistrbnd f b ~ i a reglementarii (de cel putin 7 centimetri) cu miere, pentru o iernare fn care el nu ve avea nevoie sii se migte spre raniele vecine; aceastd f h i e de miere, fiind foarte aproape de ghem nu se poate zaharisi.' 2) Cbnd lucriim cu ea, aceast5 rams prezintii rnai multii garantie declt cea Layens, primejduind un numiir mult rnai mic de albine ce-ar putea fi strivite fntre 1et;qoarele ei .$i perefi stupului, fgrii a fnliitura fnsi cu totul aceastd primejdie. s) Regina are o suprafag rnai mare pentru desvoltarea elipsei ouatului sdu, suprafata ramei fiind- mult rnai fntinsg decbt cea a ramei Langstroth, cici fn aceastii privintd, rama Dadant se apropie mult de rama Layens. Elipsa ouatului 2nsH va lua o formii orizontalg, rama fiind rnai mult latii decbt inaltd $i deci, acesta a r fi unul din neaiunsurile ei f a t i -_ de rama fnaltii. 4) fn cuib, ramele fiind calculate atbt cbt are nevoie o regini bung ca s b - ~ i desvolte normal cuibul, stuparul va pune deasupra acestui cuib doui sau trei magazii de recolti, unde albinele vor aduna mierea. Deci, sub acest raport, rama Dadant desleagi minunat de bine problema selectioniirii recoltei, ciici mierea e despiirtitii cu totul de cuib $i extras& aparte. 5) Deoarece rama e mai putin Pnaltii decbt latl, ea poate fi ,extras5 .$i cu extractoarele radiale, care lucreazii mult rnai repede ~i sunt foarte economicoase; P n acelagi timp, fagurele nu rnai e P n primejdie de a fi rupt, aga cum se fntlmplii deseori cu fagurii din ramele fnalte (Layens). 6) fn sflrvit, aerisirea se face mult mai bine decbt la ~ramahalt& ciici ea se face fn deajuns pe toatii suprafata de sus a ramei. Din cele de rnai sus, Cgline, putem deci trage o concluzie hoarit3 gi anume cii rama Dadant e cea mai bunti, deoarece fntrunegte. cea rnai mare parte din calitiifle celor dous surori ale ei: Layens $i Langstroth. fn sarcina acestei minunate rame, au rnai riimas numai
/ -

doui punct& negre : i) ouatul reginei, care ia forma unei &pse cu totul alta decbt cea natural5 gi a) problema strivirii albinelor Pntre peretii stupului gi lefigoarele ramei, In feluritele opera6i ale stupului.

4. Rama trapezoidalc?.

fn ultima vreme fnsi, gi aceste doui neajunsuri au fost pe deplin gi minunat fnlituqite, prin aparitia ramei trapezoidale, n de-aproape timp 6e opt ani p l n i pe care am urmirit-o P acum, fiicbnd experiente cu ea atbt htr'un numir mic de stupi cbt $i Intr'o exploatare mai mare (cinci zeci de stupi trapezoidali); aceasti rams mi-a dat cele mai bune rezultate atbt P n ceea ce privegte desvoltarea coloniei $i sinitatea ei, cbt gi fn productia de miere. D a c i stupul n'ar avea Pnsi unele neajunsuri, despre care P$i voiu vorbi mai departe,- $i-s destul de fnsemnate, I-a$ recqmanda cu foarte multi cilduri tuturor stuparilor; rdmsne Pnsi ca fiecare, d u p i cele ce va citi yi experimenta, s i se hotirascd intr'un fel sau altul. &trJadevir, rama trapezoidal& - cireia dupii un h d e lungat studiu i-am modificat putin misurile originale, pentru motivele pe care le vei vedea mai departe, rispunde absoiut tuturor cerintelor unei desvoltdri desivlrgite a cdoniei. Prin forma sa, care e mai lati sus decbt jos, ea face ca mbnuirea ei s i fie din cele mai ugoare $i f i r i nici o primejdie pentru albine ; de Pndatd ce ea e ridicati tn sus de pe scaunul ei, rama se aflii cu totul liberati gi de ramele vecine gi de peretii lateral; ai stupului, spatiul dintre ramj: ~i pereti devenind din ce l"n ce mai larg, pe misuri ce Fig. Nr. 157 R a m l trapezoidall s c o a s l rama e scoasi afari; la indinlr'un slup. troducerea ei, abia cbnd se ngeazj: pe scaunul siu, P g i ia distanta reglementari de 8 milimetri dintre letiSoarele laterale ale ramei gi peret;i stupului. fni1t;mea acestei rame fiind iln interior de 35 de centimetri, o apropie mult de rama halt5 a stupului Layens,

4 v

care o Pntrece numai cu 5 centimetri. fn aceastd situatie, de sigur cd toate foloasele pe care le-am ardtat rnai sus in ceea ce privegte desvoltarea normald a unei elipse longituilinale, cat gi hrana ce st% la indembna doicilor pentru puietul din ramd, o face sd fie cu mult supenoard chiar ramei Dadant, care nu putea deslega prin ea aceastd conditie esenfiald pentru desvoltarea cuibului, in cele rnai norrnale y ;. desdvbrgite conditiuni. fn ceea ce privegte iernarea coloniei, ai vdzut, Ciiline, din disA cu~a de mai sus, cd rama fnaltd e cea care ' rdspunde tuturor ce7 t aamk dd$yfi(~t'. G-mie~ Q L *ntelor unei coloni; : cR cant# rati n cw ; G C V (0P ~ C& U > \ + c ~ ~ F M Rt f)&mci., deci, rama trapezoidalg, avlnd o fndlljme cu 8 centimetri rnai mare declt cea Dadant, fngiiduieghemului sii se strAngd 6 pe un numiir cat mai mic' de rame gi, ceea ce-i rnai fnsemnat, e c5 forma acestui ghem ufmeaz$pe ceca no,.Fig. Nr. 158 mak, adicii a unui
Desvoltarea schematic6 a elipsei oualului intr'o con cu varful fntors reme dreptunghiulari ( A ) $i una trapezoidal6 (B).

.
%

fn jos. fn aceastii pozifie, nici o calorie a lui nu se pierde, ciici ciildura fieciirei albine din partea de jos a ghemului, urcAndu-se fn sus, Pnciilzeste cea rnai mare parte din albinele ce alcdtuiesc ghemul gi care stau f n partea lui de sus; studiind ghemul fn stare natural5 prin scorburile copacilor sau P n stupii primitivi, totdeauna f1 vei giisi sub aceastd .formd, pe care, din fericire, rama trapezoidal&i-o fnlesne te cu prisos. D e miere zafiarisitii S. fn partea de sus a ramelor nici nu rnai poate fi vorba, csci ciildura ghemului o fine vegnic f n stare lichidi. . Rama trapezoidali, devi-i fnaltd, silegte albinele s& dedeasupra, Pntru cat poziteze mierea fn caturile de recolt?i a ~ e e a t e
-

>z

numsrul acestora Pn stup e redus la zece. Deci $i in aceastg privintg, avlnd o miere selectionat5 $i de bun2 calitate, rama trapezoidalg inlbturii neajunsurile ramei fnalte Layens, algturlndu-se de foloasele ramei Dadant. fn ceea ce privegte extractia ramelor trapezoidale cu maSinile extractoare centrifuge, primejdia ruperii fagurelui e cu totul Pnlbturatg, cgci forrna ramei e a$a de desdvArgit5, cg orice margine e un punct serios de sprijin pentru intreaga suprafat5 a fagurelui, care poate fi extras chiar cu extractorul radial. Rama trapezoidali deci intrune~te cele mai desiivlrSite conditiuni gi rgspunde celor mai mari cerinte, fapt pentru care, f2rb nici o gregealb, o putem socoti rama ideali. Pdcat Pnsg cg unele neajunsuri ce le prezintb construirea stupului propriu zis, precum $i Iipsa de stabilitate, fac ca, fn anumite frn~rejurgri,multi stupari sd nu-1 adopte cu atAta u~urintii.

*
5. Rama tip Hoffmann.
Sistemul acesta de rame (Hoffmann) e foarte bun, mai ales pentru cei ce fac apiculturb pastoral5, adicd 19i duc, ca ~i piistorii, stupii din loc in loc, dupB regiuni cu flord meliferd bogat5, cdci ramele acestea nu suferd de .loc din cauza sdruncinbturilor sau drumurilor rele, adicii nu pot aluneca din locul lor, cdci n'au Fig. Nr. 159 cum. Rame lip Hoffmann. Un alt mare folos a) ram6 rezemat6 pe balotul d e l d n g l fallul acestui de rame

e apoi faptul cb stau lipite una de alta pbnl la jumbtatea 1et;gorului lateral, formdnd un fel de perete dublu a1 cuibului, pdstrdnd as tfel mai bine csldura acestuia,

stupului; b) rame dislantale aulomal ; c) dislanfarpa aulomal6 a ramelor in parlea lor d e jos.

Cldditul fagurilor se face P n cea mai desgvbr$itg ordine, drept $i pdst&indu-se totdeauna o distant2 precisg; acest sistem inlgturl orice nesigurantg cdnd trebuie sg-punem rama la locul ei, cgci, distanta fiind de rnai fnainte regulatg, suntem siguri cg nu greqim. Aceastl dispozitie ne fnggduie sg ridicdm rnai multe rame deodatii qi s l le putem miqca fn stup f s r i s i le scoatem, cgci, dacg avem loc liber, printr'o miqcare de aplsare, le facem sg alunece u$or rnai multe deodaG pe muchea balotului de care se reazemg umeraqele ramelor. . Aceastg ram5 este introdusd pretutindeni ~i azi, in striiindtate, nici nu se rnai fac alt fel de rame. C+itica pe care i-a adus-o la fnceput Dadant,care totuqi la urmd a introdus aceastd ram5 la toti stupii s&, era doar cii rama cere o muncd $i o atent;e deosebitg fn construcfia ei, dar in acela+ timp, recunoqtea marile foloase ale unei desgvbr~itedistantgri a fagurilor, lucru foarte greu de statornicit rnai ales de A g . Nr. 160 . cdtre hce~gtOri* Trei rame lip Hoffmann ridicale deodal6. Pentru a uqura fnsg construcf;a lor. $i deci pentru a se blltura ~i ultima critic2 ce i s'ar putea aduce sistemului, eu am gasit cu cale sb modific la stupii mei, constructia acestor rame. La rama original5 Hoffmann, leti$orul lateral avea f n partea lui de sus o scobiturd unde intra umerqul letiqorului port-fagure a1 ramei, fngreuind astfel construirea prin aceastg miggloasg tgieturl care cere o deosebitii precizie. Eu am inldturat aceastd fdieturd de sus a lefi~oruluilateral, care vine prins in cuie chiar sub umerasul port~fagurelui.De asemenea, distantatoare fn partea de jos a ramelor nu rnai au nici un rost, ciici rama e destul de trainic fixat5 prin faptul cb lefigoarele laterale se unesc fntre ele pAn5 la jumgtatea ramelor. Pentru a impiedeca propolizarea marginilor ramelor fntre ele, casa Fabre din Franfa face niqfe rame de tip Hoffmann cu le#i~oarel@ bizofate (cu muchiile ascufiie), datoritii cdrora purictul lor de atingere, chiar dacg e lipit cu propolis de ciitre albine, se poate desface uqor.

Folosind tipul de rame Hoffmann, fnliituriim toate distantatoarele automate fiicute din cuie, sbrme, danteliere de tablii, etc, care complicau gi Pngreuiau mbnuirea ramelor Pntre ele. fncheiem deci, Ciiline, aceastii discut;e a conditiunilor gi principiilor generale ge care trebuie sii le fndeplineascii o ram2 pentru a riispunde cerintelor unui stup desiivb~git, cu aceleagi cuvinte 'cu care am fnceput-o : un' stup bun trebuie sd aiba' o ram2 astfel studiata', inccit puietul qi'hrana, aerisirea ccit ~i cdldura, recolta imbelqugata' cdt ~i desvoltarea nestingheritd a cuibultri, sd fie totdeauna indeplinite in chipul cel rnai fericit, in orice PrnprejurZri, oriccit de felurite ~i oriccit de neprevdzut; a r fi ele. b) Cum se construieqte o rama'. Dupd aceastii discutie de ordin general P n ce priveqte ramele feluritilor stupi, e timpul sii trecem la studiul piirt.ii tehnice, adicb la construirea unei rame. I. Rama trebuie sa' fie construita' din lemn uscbt, pentru ca sii nu mai scads, cdci altminteri v a avea rnai tbrziu, un joc In Pncheieturi, ceea ce i-ar micgora mult triiinicia. Lemnul de teiu e cel rnai bun, fntru cat acesta este $i destul de moale ca sb primeascii cuiele in el fdrii sb se crape, gi destul de dens, ca sb nu Pngbduie sbrmelor sb-gi fac5 loc gi deci sii rdmbnii lnereu Pntinse. Dupb teiu, vine moliftul roqu qi fagul gi apoi, cel mai prost, bradul alb, care are multe neajunsuri ; astfel, cu acesta din urm5, umeragele ramelor se rup adesea sub greutatea proviziilor on a puietului, se crapii la fncheierea lor fn cuie, iar la fntinsul sbrmelor, celulele lemnului, avdnd mult 1oc liber Pntre ele ~i deci, nefiind aga dense, se schimbb uqor din loc, sllrmele iqi slbbesc Pntinsoarea, i'ar fagurii cedeazd lesne in operatiunile rnai violente, cum e de pildii extractia lor cu extractorul centrifug. 2. Umerapele ramelor sa' fie ccit rnai sdravene; dacd ele se taie t n leatul de sus a1 ramei, trebuie sb tinem seama ca acesta sd aibii o grosime rnai mare, pentru ca sb poatii asigura greutatea ranlei fncbrcatd cu miere. Dacg umeragele se 1e:~gA printr'un leaf aparte, ceva mai lung decdt speteaza de ce rbmAne fn acest caz speteazi purtiitoare sus a ramei, de Fagure,-atunci letigorul ce formeazd umeraqele sii fie prins fn c~iiehritute pe liturile lui, pentrucd speteaza de jos,

0.

Care este purtLtoare he fagure, avdnd pe mijlocul $i de-a-1ungul ei un ~dntulet fn care se pune ceara presatd, ar putea stingheri aceasti operatie, dacg cuiele ce prind cele doui letigoare a r fi bitute prin mijloc. Cbnd aceste umerase se fac din cuie care sprijind greutatea ramei pe ele, acestea s i fie lungi $i destul de groase, ca s i poatd tine toatd greutatea fagurelui. 3. Dimensiunile materialului din care se fac ramele, de orice sistem a r f i ele, sunt urmdtoarele : gmsirnea lefi~orului de sus e de 2 '12 centirnetri. Dacd din el se taie umerasele cu care se sprijini rama, grosimea sa va fi de 3 centimetri. Ldtimea fnsd n u trebuie sd d e p i ~ e a s c i2'12 centimetri. Prin miilocul $i de-a-lungul acestui lefjvor, deci acolo unde vine 1;pit fagurele pe el, va fi sdpat un jgheab de 3 rnilirnetri, fn care intrd foaia de cearl presatd. Grosirnea lefi~oarelorlaterale va fi eel rnult 'de 1 centirnetru. Ldfirnea acestor lefi~oare va fi de z1/2 centirnetri. CBnd se folose~te rama tip Hoffmann, ldfjmea acestor lefiqoare laterale va fi cu 13 milimetri rnai latd, astfel fncbt Idtimea totali a letigorului sd fie de 38 de milimetri; aceastd 1dt;me fnsd n'o are letivorul decbt in jumitatea sa de sus, urmbnd ca dela jumdtate f n jos, le6$orul s d - ~ iia din nou litimea sa normald de 2l/2 centimetri. Lefi~omlde jos va avea o grosirne de 7 - 8 rnilirnetri qi o ldfirne de cel rnulf 2 cenfirnefri,iar pozitia ce-o va ocupa fn rams, va 1 ; pe muchea sa, adicd cu partea latd P n picioare, pentru ca s i fnlesneascd intr'o rnai mare mdsurd, aerisirea stupului. 4 . Rarna sd fie incheiata' in cuie subfiri, din cele de $indrill gi lungi de cel putin 4 centimetri. 5. Si fie foafe dupd tipul Hoffmann, adicl cu letiqoarele laterale mai late decat letigorul de deasupra a1 ramei; f n acest fel, ramele stau fn stup lipite unele de altele prin letiqoarele lor laterale, care le distanteazi P n mod automat, pdstrbnd fntre faguri un spa+ de 12 milimetri. 6. Rarna trebuie sd aibd in leji~orulde sus-port-fagure-, pe toatd lungimea sa interioarii, un qdnfulef adhnc de ce1 mult 4 rnilirnetri gi cam tot at& de lat, unde s i intre bine foaia de ceari presatd, pe care o fixdm apoi turnbnd P n gintulet ceard topitd. a1 rarnei s6 fie agezat pe rnuchea lui, nu pe latul sdu, &&i astfel fnlesnegte aerisirea care se face mult mai bine,

__
w.

I r

'
I

,?I

-I

Ramele s6 nu aiba' prin mijlocul lor, fie de-a- lungul, fie de-a-curme~i~ul, nici un lefi~or despiir#itor,-precum au unele sisteme, prin care se crede c i se d i astfel ramelor o trginicie mai mare. Acest leti$or are marele neajuns c i Gnpiedicb pe reginb dela ouatul ei normal; Pntr'adevir, regina, de fndatb ce db de acest lef;$or, crede cb acolo e ma?ginea de sus a ramei $i se fntoarce din mersul normal a1 ouatului sgu, pierzbndu-$i timp $i un numir Pnsemnat de oui, ce cad mereu din ea, daci nu are loc unde s i le depunb. Elipsa, de unde h rama Pnaltb ar lua o formd verticali, de-a-lungul ramei f$i schimbb aceasti5 formi. devenind orizontalg, iar albinele profit3 de acest r5u dispozitiv gi umplu cu miere tot locul de deasupra le(5$orului, a$a precum se vede fn fotografia alituratg.
8.

*
'

'

\ +

Fig. Nr. I 6 1 Ram6 tip Voirnol. Le(i$orul desp6rlilor a ~ e z a lla a lreia ,parle din iniillimea ramei, a schimbal elipsa oualului in s e n s orizonlal.

Acestea a r fi, Ciiline, aminuntele tehnice 'in construirea ramelor, de orice tip ar fi ele $i cu aceasta, am fncheiat orice discu$ie asupra lor.

41. DLAFRAGMA

In ordinea hsemn3tBfii accesoriilor trebuincioase unui stup, dupii rame, vine de Pndatg diafrclgma.

a
. .

Aceasta, Cdline, e o scandurd care infrd bine intre peretii sfupqlui ~i sfa' paralel cu ramele formcind un fel de perefe miqciitor, cu ajutorul ciiruia, la nevoie, putem micgora capacitatea cuibului, pentru ca acesta sii-$i poatii piistra ciildura normal&, fn raport cu miirimea coloniei. Pe miisGrii ce populatia prinde a se desvolta, depiirtiim diafragma fncetul cu fncetul, iar in locul gol, punem un numiir mic de rame gata cliidite, sau cu faguri presati. Diafragma face deci o migcare de arrnonicg a capacitiitii stupului, micq~rlndu-1 sau miirindu-1 dupii nevoile cuibului gi ale recoltei. Clnd ramele adgugate nu mai au loc de ea, scoatem diafragma gi fn locu-i punem o ram2 ; diafragma va fi introdusii din nou fn toamnii, atunci cand va trebui sii micgorh iariivi capacitatea cuibului, de sigur dacii puterea coloniei e mai micii decgt puterea pe care o are stupul normal fiiri diafragms. Diafragma va fi construitii din scdnduri groase de 1-ll/e centimetri gi va fi miirginiG de jur fm rejur de o ram3 cu nut, fn care scdndura se fmbucii bine. n partea sa de sus, va avea un letigor cu umerqe, ca gi la rame, care s'o sprijine, ca gi pe acestea pe scaunul lor. Pentru a nu liisa nici un loc go1 fntre marginile diafragmei gi peret;i stupului,-ciici spar face un curent diiunstor cuibului,-se cgptugesc margnile dia dslii. Diafragma comandata a + . mo e ,are un gnur gros cam de 3 milimetri, fmbibat bine cu uleiu de in gi prins pe marginile diafragmei cu nigte agrafe. fn constructia diafragmei gi agezarea ei, trebuie sii avem fn vedere ca i ism nu au w u i ; triTLie sii-i ldsiim o distant2 de 8-10 milimetri, pentru ca circulafia aerului sii se poatii face gi pe sub Fig. Nr. 162 ea, iar albinele care, intrdnd pe Diafragmi. urdinig, din greqealii as da fn spatiul go1 de dincolo de diafragmii,. s&-gi poatii giisi uqor- tovargvele, treclnd pe sub diafragmii. -D e asemenea, letigorul ei de sus, care servegte gi de sprijin diafragiei pe scaunu~ r a m f i cu 7 milimetri , ; - mai fnalt decbt letigorul ramelor vecjne, cieoarece fntreaga ' ~.. --

f'

, . , ,
,

..

..*'

.
.

.. ,. -

... .

-.

.,s .
.,

. ..-.

-,-v___

i %* . .
.
,

.
.

.>.

.-

, . .

..

.
,

..

...

suprafati a- stupului trebuie sii fie acoperiti cu o plangetii de scdnduri ce st5 deasupra ramelor, cu 7 milimetri rnai sus de ele qi astfel 1kt;gorul de sus a1 diafragmei s i ajungi 'exact sub aceastii planqetii $i s i fnchidi de tot golul de sub ea; daci nu spar lua aceastl misuri de prevedere In constructia diafragmei, s'ar face un curent de aer din urdinig pe sub plangetl gi peste diafragmii, curent ce ar lua toati ciildura cuibului gi a r fi foarte diiunitor atdt unei bune ierniri, c i t rnai cu seam5 unei bune desvoltiri a puietului.

111. PLANSETA D E D E A S U P R A RAMELOR

Flan~eta,Ciiline, e o pie e folosegte nu prea de multL vreme P n apicultura cii. fnainte, se puneau Pntre rame, n i ~ t e betigoare ce distantate exact unele de altele, Pnchizdnd astfel go ele; totuqi, oricAt de er destul de puternici exacte ,erau ele, se ficeau c fntre urdiniq gi cripiturile au fntre betigoare qi rame, mai ales cdnd se um oamna tdrziu gi albinele nu mai gilseau propol lipeasci bine la loc. Marele neajuns a1 acestor tocmai c l luau albinelor putinta de a trece d a alta, pe deasupra lor, deci pe unde e mai c ndu-le s i Pnconjure Pntreg fagurele $i s i se d le lui, Pntre 1et;gor $i peretele stupului. Ades veau putinti s i t se migte mai ales atunci c l a friguroasii gi ele erau amoftite, ceea ce oloniei, prin foame gi frig. Dadant a ocolit a , IiturAnd cu -totul aceste betigoare dintre uibul cu o pcinzci ceruitii sub care avea -curmezi$ul rameai ridicati, pentru lor, doui, trei betiqoare e pline cu miere, i ca albinele sii. ~ o a t tr pe deasupra 1et;goarel i p h z i ceruitii nu e f n s i de loc economicii, qiici d u p i cbtva timp, trebuie Pnlocuitb, deoarece albinele o Neajunsul s i u cel rnai m a t e e h s i cii fiind impermiabilii, aerul din stup se stricii re ede qi nu .se primeneqte filtrbndu-se ugor afari, aga precuh se face prin scAnduri. Sub pAnzi, vaporii de apii se condehseazi drept 'deasupra ghemului ~i cad sub formii de picituri peste albinele de jos,

dad.

-2

pnJBm 'sns a~ezabe a.xeoleelua~ alauiqp P S a A inssn3 q sae PP pIazaJ o e3 a solamp' e ~ d n s e a pad oqsa3e p l o g . .!uposd n3 a 7 e 3 . 1 ~ ~ -UJ anp pa^ alames q .a%nlo e n ~ ) u a d '!nlnq!n;, e ~ s e o ~ n p l ~ : , Tern ea3 a a ~ e : ,aped pea3e n p d 'E)p el RmeJ o e[ap sns ad a k a I a3ag ~ o d !6 !a lnlqnsapap ad ~ o 6 n q q m n qod a1an;rqIe
!aurglang ysaa3e ne a ~ e r !-A , ~rn!no3q o a:, .ro~!u$3seur, guolep

'

' ~ o l a m eesdnseap ~ wqaurg!ur L ap anr;r)[png o el y s e 3

'aJ!UeJq ap ern - 8 6 a p a ~a s .dnls un ad esnd 'a01 -301 u!p plQqW!q3S u!(nd s l a b u e ~ dnb s!qssap d n l s C a -aWQJ sidnseap a p elakue[d Cy .al?urw a ~ a d o 3 8a:, yabueld BJeJ !k n3 l u e p e a !dnls

c9r 'JN -6!i1

301 pupplan 16 au!q a)Jeoj a[-npupadoae ' ~ o ~ a u e r~ ed ~n s e a p ad yzeaka as a3 p n p u p s ap p~a4uvld z?sea:,e my$u!nqaalug ~3 - ~ ajeJnj?Iug p g ~od ~ ) v ~ ? [ ~!fi w ![anqaq:, oD alsane ajooj, .yndnqs e)ee7 -a~dns yleo) s o ~ o jy ~ y j !6 ~?jvpo ~)n!p !.rado~sap .IT'S ap ap~a!d Je,s a:, '!nlnq!nD e ~ n p l y 3 y e o j fajlsv a s - n p u p ~ s g d' a ) ! ~ a d o x up my^ a p l a ~ a :PUT:, , ad ad aIaw qo a[ as, a!oaau a a ~ e 3 - e ? ~ p a p urpado:,sap s apry~sapas pug:, pnnje 'y3 solo*^ a~a.rem ~ J P 'ut J?:, g ! n ~ a : ~ , zupd '!-Any0~1~ *JOJ!S!JSO:, we:, a a:, eaa:, '[en a d e o ~ d e' e q e nr, n a ~ a m urrn:, - O I X I ~ 0,s lajjss au-npng!s Ssa~ngBo a . 1 ~ 3'an!q~e ap pseos aa !S !6nlol g oznpd e3 sun!ean $ s a x

ugor aeivl fnciircat cu vaporii de apg proveniti din evaporatia nectarului, fnlocuindu-1 prin altul proaspiit $i slniitos. Fiindcl planqeta este fscutii din scbndurii de 1 1'12 centimetri, ciildura se piistreaza foarte bine sub . -, .. -,* ea, deoarece lemnu1 este riiu condu-&tor de' ciildurii, qi totugi, prin porii lui lasl sii se filtreze aerul stricat a1 stupului. Vaporii din stup, d ~ n d peste suprafata scbndurii care-e hcllzitl de ciildura ce-i vine dela ghem, nu se condenseazii, ci se PmprAqtie uvor qi, fie c& se strecoarii spre pereti, fie cii striibcut hcet porii scbndurii, ei nu prezintg primejdia pe care am argtat-o rnai sus pentru stupii, la care sebIntrebuinteazii pbnza ceruitg. La st u p w e - + g . . g e & u m a i partea de stup unde e cuibul; pentru-re@*stu wl&,se yor

>

pune,'~~k~e~~~~,~t~;$d~<~~~te hnhm+tn. I C j e m 8 7 ~. 9 9 .
Aceastg plansetg de deasupra ramelor are, spre o margine a ei, .o _ g a u r ? r . , c p x ~ , d i ~ ~ & ~ & 8 ~ prin ~ ~ rcare i, la nevoie, colonla se X G e q t e cu siropul unui hriinitor, fie pentru a-i complecta proviziile, fie pentru a hdemna regina * la ouat. Unii constructori au tiiiat gaura de hrgnit drept fn mijlocul plan~etei; $i eu am filcut la fnceput aceastl grevalii, pe care viid cfi fncl 6 rnai fac ~i azi casele constructoare de stupi din ~triiiniitate. fntr'adeviir, atunii cbnd se hriineite stupu1,-cum de ode a depozita aceastii . hrang, cautg biceiu albinele, fn graba s'o Weze in rama cea rnai apropiatg- de hrlnitor, dacl . gaura de hriinit e la mijlocul plangetei, albinele vor ocupa cu mierea ori siropul dat, chiar ramele din mijloc, ce servesc de cuib reginei, stingherind desvoltarea normal4 a coloniei. Dacl ea e tliatii putin rnai spre laturi, albinele vor depozita mierea in ramele care miirginesc cuibul, deci chiar . acolo unde si trebuie. f n tirniul iernii, cbnd deasupra planqetei st5 salteaua de paie de oviiz, secarii sau papur5,gaura aceasta bzestratl cu 0 poate riimbne descoperitii, pentru ca vapo p sb poatg fi uqor absorbif; de paiele saltelei, care de sigur n u lass sii se strecoare pe sub ea nici cel rnai mic curent de aer. Aceastl gaurii fn planvets rnai are un alt rost Pnsemnat fn timpul marelui cules : cdnd ageziim magaziile de recoltii
2 #Tf

rP

---

J&f-

peste cuib, scoatem plangeta ~i o age'ziim pe deasupra magaziei; cand voim fnsii sg facem recolta lui fiirii .sii turburgm albinele, ridiclm cu o sears mai fnainte, putin fn sus, caturile cu miere, gonim albinele cu fum gi introducem fntre corpul stupului $i.magazia de miere, aceastg planvet5 ce acoperil ramele; fn gaura fnsii care servea altiidatii de hriinitor,-vom a$eza de data aceasta un isgonitor de albine.
-

Fig. Nr. 164 Planvela d e deasupra ramelor, inzeslraiii c u un isgonilor. Magazia d e recolt8 se ageazii deasupra.

) .

m :
..,... . .. ..). . ;*: 4, .-.. .Y:, , .. . . . .. , .. . . .3 . .. ., .. . a
b
''

Peste noapte, albinele din magaziile cu miere, simtindu-se despartite de cele de jos, cautii loc de trecere i se strecoard toate prin isgonitor, care se $fie cii e astfel alciituit, fncbt dbinele pot trece fn cuib prin el, dar nu mai pot sd se urce sus fn magazie; dis-de-dimineatii, luiim caturile de miere, ciici acum, h t r e rqmele magaziei nu mai e nici o albinii vi astfel recolta se face cu o mare uvwinfii. Plangeta se miirginevte la capete cu doug gtorturi sdravene gi groase de 3 centimetri, care nu-i fngiiduie s i se scorojeascii din pricina umezelii din stup, fn timpul iernii. Nutul sau scobitura gtortului, care nu db avoie plangetei sg se scorojeascii, sii fie astfel scobit f n ramii, h c b t s2 nu fin5 planveta decbt la o distantii de cel mult 7 milimetri deasupra ramelor din stup, ciici altfel, albmele vorTiidi mici fnceputuri de faguri fntre rame $i plangeti, ceea ce face anevoioasii ridicarea acesteia $i turburii mult albhele. fn sfbqit, plangeta e fixatii cu sjutorul a doug foraibere (guruburi fntoarse), care nu-i fnggduie sii se ridice, fnliiturbndu-se astfd formarea udui curent Pntre m d i n i ~ gi marginea ei,. gi dandu-i i n acelagi timp, gi o t r i l i ~ c i e deosebitg.

'

'

.'.:::.. .

I.

IV. SALTEAUA

Salteaua e o pies& de foarte mare trebuinp in timpul iernii ~i a primiiverilor reci. 0 folosim ins5 .$i vara, punbnd-o n felul acesta tine rgcoare. Ea se deasupra plan~etei,cgci P face din paie sau paparc; miinunchiurile sunt legate cu sfoarii ceruitii sau cu sdrmg galvanizatii Nr. 5; sfoara de Manilla e cea rnai bung, ciici este mult rnai trainicb, rnai ales cdnd e muiatg sau unsb cu cearg. Grosimea acestor saltele poate fi dela 6 t d . Tot un fel de saltea se rnai face dintr'o ram3 de scandurg patratg, nu ins& rnai groasg de 1 centimetru. f d l t lmea ' acestei -rame va fi de cel m u 1 t . .tri; ea are Pntinsa, pe toat3 suprafata sa interioarl, o plnzg de sac, peste care puFig. Nr. 165 nem apoi paie de oCum s e face o saltea din paie. (Dadant) vgz, secarg sau tala$ . de lemn, pe care le indesgm bine, acoperind apoi totul cu o altii pdnzb de sac pe partea de sus a ramei, forrndnd fn chipul acesta un fel de pernii sau saltea ce acopere bine suprafata stupului. Neajunsul acestei saltele st& insg fn faptul cg albinele rod adeseori pdnza de sac, paiele cad atunci in lguntrul stupului, iar salteaua, ne rnai fiind bung, trebde f i - , cutii din nou, ceea ce cere o noug cheltuialg. ~ e rnai a economicii y a fi cea fiicutg din papurg sau paie cusute cu slrmg subtire. . Fie cii va fi fiicutb dintr'un material sau din altul, salte-aurii ro tundg *yu d % t . x n F corespunziitoare gburii planmeU';feaesuGt, p face, cdnd e nevoie, hriinirea stupului. Aceastg gaurg va sta lgereu acoperitg cu un dop de . hartie sau sac ; .cbnd Pnsg v~~~iiLI(hr_iiallun>upul, scoatem
, -r-

--. _

dopul saltelei, ridicgm cgpgcelul ce acopere gaura plangetei gi punem hrgnitorul cu sirop.

*
V . MAGAZIX DE RECOLT/\
Magazia de recolt6 e folosita', Cglipe, numai la stuiii ver.tcali. Unii apicultori care fac hcercgri, au pus-o gi la stupii orizontali; rezultatul n'a fost ins5 prea stragnic, decbt doar In anii prea buni, cdnd productia a fost foarte mare; in anii slabi ins;, folosind-o la stupii orizontali, mai mult stricd decbt ajutd, cgci capacitatea stupului mgrindu-se foarte mult, are o fnrburire rea asupra desvoltgrii cuibului gi cu atbt mai mult, cu cAt uneori vremea se ~chimbfi,rgcindu-se pe neag-. teptate, chiar pe timpul marelui cules; apoi, cele zece sau dougsprezece rame de rezervg la stupii orizontali, tn afar5 de cele z6ce trebuincioase cuibului, sunt deajuns pentru s t r k gerea unei recolte bogate. La stupii verticali fnsg, magazia e cu totul trebuincioasg, cgci acegti stupi, avlnd o capacitate niult mai micii, au nevoie, pe vremea recoltei mari, de loc mai mult pentru depozitarea nectarului; dacd ar fi lips$ de ace&% magazie de recoltg, albinele ar sili pe reging sb le lase o parte din celulele cuibului gi, dup& cum +am spus, aceasta ar aduce c u sigurantg pofta de roit a coloniei. CAnd culesul e bogat, se vor pune, din timp fn timpi gi alte magazii de recoltg sub cea de mai 'nainte, astfel ca albinele sg nu f i e stingherite din lips% de loc, fn desvoltarea cuibului sau fn depozitarea nectarului. Magazia de recoltb se face din scbndurii de 1 - 1 ' 1 2 centimetti ;perefii din fa#Z ~i spate Pnsd,-adicd cei care au un falf pe care se reazemg umerele ramelor, trebuie sg fie ceva mai grogi, deci cam de 2-21/e centimetri, cici falful acesta scobit i n grosimea scAndurii, dacd a r fi subfire, s'w rupe lesne la o loviturg cAt de micb. fnaltimea magaziei de recola va fi cbt jumgtate din iniltimes corpului de stup de dedesubt, iar suprafa@ va fi htocmai cat suprafafa de sus a-stupdui. E a e mirginitg, la unele sisteme, de cAte un leaf de 3 centimetri lgfime, ce se v a z H fnsii numai la cele douii margini laterale; leafurile au rostvl de a fixa bine mkga~ia de recgltii de co~-pul stupului,

ca sii nu mai poatit fi migcatg din 1oc. D e ~ foloasele i acestei gipci miirginage sunt tiigiiduite de unii, ele sunt totugi de mare ajutor, atunci cbnd facem apiculturit pastoralii, iar felul ' cum se folosesc fn acest scop, il vei vedea, Cgline, mai departe, atunci cbnd vei face o astfel de exploatare. Marginile din f a g $i din spate ale magaziei nu vor avea &ci, ciici atunci cdnd aceasta va fi agezatii, de va fi miirgiaitg de j'ur hnprejur cu gipci, va trebui sit fie pusit dintr'odatii deasupra corpului de stup, gi atunci va strivi multe albine fntre marginea .sa gi cea de sus a stupului, pe cbnd, Inzestrat2 numai cu gipci rngrgin-e laterale, magazia se ageazii mai Pntdi pe marginea din spatele stupului gi apoi, impinsit ugor, ea alunecg incet din spate spre fat&, ca un sertar, fnlitturhd din calea ei toate albinele, fitrit s% ucidii vreuna.
\

-a

'-

Fig. Nr 166 Stuoi c u 'mai multe caturi de recoltii. Un colt din prisaca autoruloi.

-ip

Pentru o aerisire rnai bun5 in stup, in timpul verilor ca'l'duroase, e bine ca magazia de recolfci sa' a i b ~ in peretele din fafci un mic .urdini~, nu- rnai lung de 5 centimetri gi de o ind1t i m n 3 - o mlhmetri ; ei tolose$te m a z l e s in timpul recoltei, can din magazii fl intrebuinteazi fiirii a mai fi nevoite sii coboare sau sii urce prin tot corpul stupului de jos, ci, intrlnd de-a-dreptul in magazii, depun provizia de nectar $i pleaci de indatii fn ciiutarea altei comori, putAnd face in acest fel rnai multe sboruri intio zi buns. Urdini~ulinsa' trebuie sa' fie ta'iat pieziq, de jos in s u s ~i dinla'unfru in afarci, pentru ,ca nici apa ploii sii nu piitrundi Pniiuntru gi nici razele n el. soarelui sii nu batii drept P

*
VI. GRATIA H A N E M A N N

Gratia Hanemann e folositii, Ciline, foarte mult in st&initate, ca unul din cele rnai de seam2 accesorii ale stupului; cine folosegte .stupii Langstroth, nici nu poate sii se lipseascii de aceastii gratie, dupd cum vei vedea cbnd vei conduce astfel de stupi. E a e trebuincioasi rnai ales la stupii verticali, a ciiror rost e sii producii o miere de calitate deosebiti, care s'ar strica mult, dacii in ramele unde au adunat-o albinele, regina a r oua gi a r depune untll sau rnai multe rbnduri de pui ;chiar culoarea mierei extras2 dintr'un fagure care a folosit odati gi pentru puiet, e mult schimbatii. D e aceea, gratia Hanemann e trebuincibasi stupilor verticali, cdci, deoarece este agezati deasupra corpului de stup $i deci sub magazia de recolti, regina nu poate trece printre zibrelile ei In etajul de sus, care riimlne astfel numai pentru productia de nectar. 0 .putem folosi ins2 $i la stupii orizontali, punlnd-o dupi cele zece rame ale cuibului propriu zis, astfel ca regina sii nu poatii trece la restul de rame ce sunt hdrizite recoltei; adeseori fnsi aceastii agezare inlesne~teroitul, intru cat albinele sunt inclinate sz-depuni nectarul rnai curlnd in ramele cuibului, declt sii rnai treacii prin gratie la ramele goale de dincolo de ea. Cbnd vom face exploatarea acestei categorii de stupi, vei vedea, Csline, cum putem Pnliitura acest npajuns. S'a observat ins5 cii cel puGn la Pnceput, pAnii clnd albinele se obignuiesc, ocupi cam greu atbt magaziile de recolt5 cAt $i ramele goale ale stupilor orizontali de dincolo de

gratii; de aceea, apicultorii s'au gdndit la alte mijloace pentru ca sd Pnldture neajunsurile acestea $,' fdrii sd mai foloseascd gratia, sd aibd totugi miere de calitate bung, adunatg fn fagurii in care regina n'a putut oua niciodatii. Rezultate bune putem avea dela faguri a cdror celule sunt aqa de prelungite, fncdt regina nu mai depune oud fn ele; fn acest scop, se fac rame cu leljpoarele. laterale .mult mai late, iar albinele -----constru~esc, dupd ele, faguri cu celule lung,. fn care regina 1.' nu poate oua, faguri ce rdmdn astfel numai pentru adunatul recoltei. E nevoie fnsb ca distanta dintre ramele magaziilor de recoltd sd fie mult mdritd, de la 44 de milimetri pdnd la 48 de milimetri, din centrul uneia, la centrul celei vecine. Cine nu are rame cu letiyoarele laterale late $i totuvi vrea neapdrat sii aibd miere d e calitate bund, provenitd numai din faguri ce au servit numai pentru recoltb, trebuie sd se foloseasci neapdrat de gratia Hanemann. Ea e fa'cufc? din tabla' de zinc cu gduri longitudinale. S'a observat fnsd cd albinele, in trecerea lor printr'o astfel de gratie, fgi rod,. sau mai bine zis, fgi sdrentuiesc aripile $i puful de pe corp, ceea ce le stricd foarte mult la culesul polenului precum gi la sborul activ gi fndelungat; de asemenea, datoriti cdldurii din stup, gdurile gratiei de zinc se pot dilata $i atunci, o reginl mai putin voluminoasd poate trece prin ele, $i astfel toatd grija gi munca apicult~rului rdmdn zadarnice. D e aceea, dupd indemnul gi planurile lui Maisonneuve, ~a~~~_Mont-{ din . Franfa, a fa'cut o gratie Hanernann din celuloid, care nu se mai dilatd $i nu face nici cel rnai mic rdu albinelor, P n trecerea lor printre gratii. Dadant folosegte o gratie fdcuta din niste lefigoare late ce vin fn dreptul ramelor $i fntre ele sunt puse n i ~ t e sdrme ce nu se oxideazd gi care Fig. Nr. 167 Gralia Hanemann fZicul5 din celuloid. sunt foarte bune, czci albinele nu suferd de loc trecdnd prin ele. 'rotu~i,prin faptul cb le(igoare1e ocupi aproape jumdtate

din suprafata gratiei, aerisirea mierei din magaziile de recoltd este fmpiedecatii foarte mult $i astfel mierea f$i evaporeazg mai greu prisosul ei de apg. Acum fn urmi, $coal~ de meseni din ~~n=;+L>~re se ocupii mult cu cons !r-T5a.s p . tp l 7 matici $i a feluritelor . - ---.-. r., . * . unelte de apiculturi, pe c a g K *fa:; ''&$ t~l-dG"Y6Eiie $i !oar,te tralmce, ci76cu?,*la cererea mea, n i ~ t e gratii Hanemann din befi~oare rotunde pi bine netezite, care ocupci Fig. Nr. 168 intreaga suprafafa' a Gralia Hanemann folosif6 de Dadanl. stupu[ui, nu aga cum se fgceau mai fnainte, fn portiuni mici ~i avezate sub diafragmg. Rezultatele obtinute cu aceastg gratie sunt foarte bune ~i sfgtuiesc cu toatl cbldura, pe tofi stuparii nogtri, s'o fntrebuinfeze. Tot fn felul acesta, am viizut o gratie adusii din G& mania, care se fntinde pe toat2 suprafafa stupului, fiind %onstruitg Pnsg ntlmai din s&rmA ce nu se poate oxida. A r fi foarte bung $i a$ recomanda-o tuturor, dacb diferenta de valutii ne-ar fnggdui s'o aducem, sau $i mai bine, dacg a r fi bonstruitg la noi fn fa&.

. 3

<

--=->-*4A .

Fig. Nr. 169 Gralie Hanemann ficul6 numai din s8rmB ce nu s e oxidgqzii,

..

i,

fn sfArgit, Ciiline, rnai sunt Pnc5 trei mici accesorii de o rnai micii fnsemniitate $i pe care nu le folosim decbt fn anumite fmprejuriiri. Ele sunt : inchizdtorul urdini~ului, oblonul de iamfi ~i rama cu pbnza' de scirmii pentru transport.

*
VII.

INCH~ZXTORUL

URDINl$ULUI

fnchizciforul pentru urdiniq este o pies5 despre care +am rnai vorbit ceva rnai fnaiqte, dar numai fn treaciit. Stii cii atunci cbnd GrdiniSul e tiiiat in corpul stupului, trebuie sii fie cel putin de 20 de 'centimetri lungime $i de cel mult 8 milimetri fniiltime. Pentru astfel de urdiniguri, se Pntrebuinteazii un fnqhidtor care le poate micvora intrarea sau, la nevoie, chiar s'o fnchidii de .tot.

Fig. Nr. 170 D o u l rnodele de inchizltor p?nlru urdinigurile tliate in corpul slupului.

CAnd avem hsii stupi la care fundurile sunt dupii modelul casei Rooth $i deci urdinigul se jlntinde pe toatii suprafata acestuia, el e prea mare pentru vremea rece $i schimbiicioasii a primiverii $i a toamnd. D e aceea, acestor stupi li se pune un Pnchizbtor fiicut dintr'un leat, numit inchizdfor bloc, care fnchide golul urdini~ului;fn acest bloc, e tiiiatii o deschiziiturii lungii de vreo 15-20 de centtdktri $i nu mai Pnaltii de 7 milimetri; pe toatii fntinderea acestei deschiziituri, vor fi biitute cuie mici din centimetru fn centimetru, pentru ca voarecii sb nu poatii piitrunde Pnbuntru. Aceastii deschiziiturii e tocmai potrivitii pentru stupii bine populafi. Cbnd fnsii colonia e micii, acest urdini? e prea mare $i de aceea, in partea de sus a blocului, e tbiat un alt urdini~rnai mic,
3

rC

de 7-8 centimetn ce are gi el cuie bdtute din loc fn loc. Cbnd colonia, fie cb e micii, fie cii e f n primejdie de a fi furatii, fntoarcem fnchiziitorul bloc cu urdinigul mic P n jos. CAnd vremea se fnciilzeSte ~i albinele devin mai harnice, Intoarcern iariigi blocul cu urdiniSul cel mare, bloc care se ridicii cu totul atunci cAnd a fnceput marele cules, sau cbnd populatia e mare $i aerisirea in stup trebuie sii fie netncetatl. In acest caz, nu numai cii scoatem cu totul blocul, dar chiar ~i fundu1,-clnd e din cele ce se pot Pntoarce ~i pe o parte pe alta-; 11 vom htoarce h s l cu deschiziitura cea largii f n sus, ca sii poatii piitrunde i n stup o cbt mai mare cantitate de aer.

Fig.

Nr. 171

Slup Dadanl cu inchiztilor bloc.

VIIL OBLONUL DE

IARNX
.
\

Un alt accesoriu de oarecare fnsemniitate este : ObIonul de iarnci, care e o sclnduricd de lungimea

b-

Pig. Nr. 172 Oblonul de irrnii.

,

;
\
. * . I

., . , , . : ,. . . , ,
'.
, ,

.< t:.

. .
>.

. f

.I"
"!, ?

, , . ';;~ ............
. L :

: .... . ,

, . . .::I.. ......
, ,

. . .. ... .

. . . . . .

.\
>

-...

urdinGului, s urd~m~ulu pentru ~, ca l u el se a ~ e a z 5 mina soarelui s i nu bats de-a-dreptul fn urdiniq. Sunt zile clnd soarele strii1uce~t.e atbt de tare peste &pada alb$ cii fnliiuntrul stupului se face mare luminii; albinele, biinuind cii e primgvarii gi voind sii-$i facd sborul de curiitire, piirgsesc ghemul, ies In prag, de unde -amiigi torul soare cu dinti nefiind ?n stare sii le Pnc5lzeascii,-nu rnai pot s l se fntoarci P n cgsuta cea cald$ la suratele care, mai cuminti, nu s'au hcumetat s5 se avlnte afarii. S'au v5zut multi stupi ce $i-au pierdut populatia din aceastii cauzii $i sfiituiesc pe orice stupar care lasii iarna stupii afar& sii se foloseascii de acest oblon, care ascunde deschiderea urdini~ului.
.

kw$&-*.~~.Le

IX. RAMELE CU P ~ N Z A DE ~ R M A P E N T R " . TRANSPORT

Un alt accesoriu, care ins%nu e folosit decbt fn cazul clnd stuparul face apiculturii pastoralii, e o ramti a ' clrei dimensiuni sunt tocmai cbt suprafata superioarii a stupului $i peste care e fixatii o pbnzci de scirmci cu ochiurile de 2-3 milimetri, prin care albinele nu pot sb tread. Rama aceasta se fixeazii deasupra unei magazii goale de recoltii, care se pune peste corpul propriu zis a1 stupului. Albinele, h timpul transportului, se urcii sus h magazia goal5 unde e aer destul, fnlsturlndu-se astfel fnniibu~ireaalbinelor ~i alte nepliiceri ce se ivesc f n timpul transportului, atunci cAnd aceastii magazie previizutii cu plnzii de sbrmii nu s'ar pune. cu totul trebuincioase oriAcestea sunt, Ciiline, piesele cgrui stup, ' pentru ca el sii riispundii tuturor cerintelor vremii.
DISTANTELE

***

Cred Pnsii ~ 5 fnainte , de a ispriivi cu ele, e nevoie sit statornicim hpreunii care sunt distantele dintre feluritele piese ale stupului, distante de foarte mare hsemn5tater $i -care trebuiesc deci respectate. IatS-le : a) Distanta dintre rame gipereG stupului s& n u fie mai mica de 6 milimetri, ciici atunci albinele vor propoliza ramele, dar nici mai mare de 8 milimetri, cAci h acest caz, ele vor cliidi faguri mici.
,

b) Distanta dintre leti~orul. de jos a1 ramelor de euib si fundul stupului, s i nu depigeasc5 12 milimetri. c) Distanta ce desparte ram&de rams i n corpul stupului, s& nu fie rnai mare de 11 milimetri, atunci cbnd fagurii sunt cbpiciti, gi de 13-14 milimetri, atunci cbnd fagurii nu sunt cbp8citi ; distanv a n i r e rame se ia rnai sigur din mijlocul uneia pan& la mijlocul celei vecine ; aceasti distant& s i fie de 38 de milimetri pentru ramele de cuib, iar pentru cele din i $ e miere poate s i fie d e l a J . $ - d e milimetri, pentru ca albinele s i poati pr? ungl cdt ma1 mult peretii celulelor, astfel Pncbt regina s i nu poati depune o u i In ele. d) Distanta ce desparte ramele cuibului de cele din magazia de recolti, s i nu fie mai mare de 8 milimetri. e) Distanta dintre planveta de deasupra ramelor $i suprafafa acestor rame, adici locul pe unde umblg albinele pe deasupra, s i nu fie mai mic de 6 milimetri $i nici rnai mare de 8 milimetri, cici fn cazul din urmg, albinele vor clicli inceputuri mici de faguri, fixand planveta vi tngreuind cercetarea. f) Distanta dintre marginea de jos a diafragmei gi fundul stupului s& fie de 8pAni la 10milimetri ; fntre diafragmg ins& gi perefii stupului, s i nu fie nici un got iar letigorul de sus a1 diafragmei s& fie rnai h a l t ca ramele, inctlt s i poatg atinge $i s i Pnchidii bine de tot golul pe care fl are sub ea, planqeta de deasupra ramelor. $i cu acestea, Cgline, am terminat cu totul discutia privitoare la principiile generale $i de aminunt ce se cer In construirea unui stup, urmbnd s i trecem la descrierea sistemelor rnai bine cunoscute, care Pntrunesc un cat rnai mare numgr din conditiunile de rnai sus gi din care I$ vei alege apoi sistemul pe care f1 vei crede rnai nimerit pentru viitoarea ta exploatare.

C A P I T O L U L IV
FELURITE CATEGORll DE STUPl SlSTEMATlCl Acum, Ciiline, d u p i ce-am v i z u t care sunt conditiile generale gi d e aminunt, p e care trebuie s i le fndeplineasci un stup sistematic, due% ce ti-am ariitat a$a dar, p e rbnd, cele trei p i r f i principale ale s t u ~ u l u i(fundul, corpul propriu zis $i capacul) gi dupd ce ti-am descris toate accesoriile, sii trecem acum mai departe $i s i cercetiim, r i n d p e rlnd, feluritele categorii gi modele d e stupi, pentru ca, la urmii, tu singur si-mi spui pe care-1 crezi mai bun pentru viitoarea t a exploatatie. Stupii. sisternatici s e impart in d o u i mar; categorii : a) stupi verficali ~i b) stupi orirontali. Ceea ce. ne ingdduie si-i categorisim i n una din aceste PmpIrtiri sunt urmktoarele : un stup, ajuns la deplina s a desvoltare, a r e nevoie ca spatiul pe care-1 o c u p i colonia sii fie mirit, pe d e o parte, pentru puietul ce se fnmulfegte din ce in ce, pe d e altti parte, pentru recolta ce este adusit neincetat din camp. CAnd nectarul mai e fncb $i apos, apoi atunci, suprafata pe care albinele depun acest nectar pentru evaporare fiind foarte mare, ele au nevoie de loc fntins $i deci de celule multe, pentru c a mersul normal a1 ouatului sd nu fie stdnjenit de Ioc. Dacd npicultorul nu ia mbsuri la timp, pentru a da loc destul albinelor sale, de sigur c i acestea vor i.0;. Pentru preintimpinarea acestui rtiu, fntr'o stuptirie unde se u r m i r e ~ t eccigtigul din exploatntia produsului cle miere, dxcli a p i c ~ ~ l t va o~~ adauga ~l rame pentru recoltd deasupra cuibului, deci marind stupul vertical, vom zice cb ace1 stup face pnrte din cafegoria sfupilor verficali, iar csind el va atlsug;~ r i ~ i ~ ~c:e r l eservesc tle reco1i.i ala'furi de ramele cuibu-

lui, mHrind deci capacitatea stupului fn sens orizonfal, vom zice cii acel stup face parte din cafegoria stupilor orizontali. fn ultimul timp, unii au cgutat sg schimbe aceastg fmpiirt;x-e pe categorii, voind sg statorniceascg cg vertical e orice stup fn care ramele intr5 pe deasupra $i c& orizonfal a r fi orice stup fn care ramele se introduc printr'o uqd laferali, cum sunt stupii germani de pildg. Cred c s e zadarnic sii mai vorbim despre aceasta, cgci eu piistrez aici tot ceea ce fnaintagii au luat de bun, adicg rrmdn la vechea clasificatie. A t l t stupii verticali, c l t gi ~ e orizontali, i se fmpart, la rgndul lor, fn alte doug subcategorii: stupi cu paful cald ~i stupi cu paful rece. Se zice c5 un sfup e cu patul cald, atunci cdnd ramele sunt astfel agezate fn lsuntrul sAu, fnclt acestea sunt paralele cu peretele Pri care e ficut urdini~ul. Aerul ce vine prin urdini? se love~te de prima ram2 ce st& de-a-lungul acestuia, $i deci fxi directa lui apropiere ;ciildura, fn astfel de stupi, e drept, se pgstreazg mult mai bine, dar fn schimb, aerisirea se face mult mai greu. Acest din urmi neajuns se rgsfrlnge de-a-dreptul asupra coloniei, care ierneazg astfel In conditiuni mai proaste, vtiut fiind cg albinele au nevoie P n acel timp de o aerisire nelncetatg, a t l t pentru propria lor vieati, adicg pentru prirnenirea aerului stricat prin respiratia atdtor suflete, c l t rnai ales pentru evaporarea vaporilor de apg ce se fac fn stup. Desvoltarea puietului, dkyi acesta stti la cgldurs, se face anevoie, tocmai din lipsa de aer; intr'adevgr, aerul nu pgtrunde decgt la cei dint% faguri, unde puietul se desvoltg normal, dar f&r$ s i poatg fnainta prea repede spre cei dinguntru. La recolt5 de asemenea, albinele sunt stgnjenit:, cici pentru a ajunge la fagurele din fund, unde de obiceiu albinele depoziteazg mierea, . ele trebuie sg strLbat5 lgtirnea Pntregului stup. fn . tihpul" verilor prea cglduroase, tot din cauza unei rele ventilatii, fagurii se moaie, mierea curge, $i mulie albine ~i puiet pier fn astfel de Imprejurgri, aduclnd prin aceasta nefndoios iscarea furtivagului. Stupul cu patul rece, care e de altfel gi cel m& rispdndit, Cdine, e cel ale cgrui rame, la agezarea lor h stup, cad perpendicular pe urdinig, deci stau de-a-curmezigul l u i Astfel fntocmit, stupul cu pat rece ~ a l ~ t u toate r k wajunsurile pe

care le are stupul cu patul cald, cgci. la stupul cu patul rece, ramele fiind agezate toate cu capetele spre urdinig, ventila$a se face dintr'odatii i regulat i n toate locurile goale dintre faguri; datoritai acestei Intocmiri, aerul se Pmprospgteazai nefncetat. Puietul se desvoltai foarte mult, tocmai pentrucii h stup se face o bunai aerisire. De asemenea, fagurii nu se rnai pot muia P n timpul caildurilor mari de peste vari $i astfel se fnlaiturai multe neajunsuri, mai ales dacg ~i stupul se ridicii din spre fund, cu douai pene de lemn, pentru ca aerisirea s l se f a d P n condi$i cbt rnai bune, iar in timpul recoltei, albinele intrbnd pe urdini~,sai se indrepte de-a-dreptul $i repede spre rama unde igi depoziteazii de obiceiu nectarul. Pe timp friguros, cdnd curentul de aer ar putea raici prea mult interiorul stupului, urdini~ul,la acest fel de stupi, se va micgora, lbsgndu-1 deschis numai atdt cbt cere nevoia, pe cdnd vara, el poate riimdne deschis pe toatii intinderea sa, pentru ca astfel ventilatia sai se poati face cdt rnai bine. Stupii pe care ti-i voiu descrie, Cgline, sunt toti sfupi cu paful rece ~icu bung dreptate i-am ales pe acegtia, pentrucii s'a statornicit, pentru motivele argtate rnai sus, cg ei sunt cei rnai buni.

L
4

*) Un grup d e elevi d e scoli primare vizileazii ferma a p i c o l i din Cornesli-Dlmbovila ; ferma e condusi5 de d-1. D. Stsmelelache, direclorul revistei ,Rom&nia Apirolil'.

-u

CAPITOLUL V
FELURITE MODELE DE STUPI SlSTEMATlCl

La vreo ciiteva zile dupb terminarea prelegerii de rnai sus, Cblin veni din nou la mine in birou $i mP rug%sb continui lecbile mele pentru a-$i Intregi cuno$tintele. Bine, Cbline,-ii spusei eu $i, dupb ce ii fbcui un examen amhuntit a1 tuturor 1ect;ilor predate mai inainte, Pnce$ui sb-i vorbesc despre feluritele modele de stupi sisternatici. D e sigur, Cgline, cb in descrierea lor, trebuie sb ne conducem dupb aceeagi Impbrtire pe categorii, pe care am fbcut-o la inceput, adicb d e : stupi orizontali ~i stupi verticali. Fiecnre din aceste categorii e alcbtuitb din rnai multe modele de stupi, modele pe care, in limbagiul stupbresc, le rnai nurnim gi sisteme sau tipuri, cuvinte ce au deci aceeagi noGune. Pentrucb numbrul acestor modele e foarte mare gi multe din ele nu meritb o atentie deosebitb, vom lua din fiecare pe cei rnai bsemnati: astfel, dintre stupii orizontali, vom desscrie ambuntit stupul Layens, care corespunde tuturor cerintelor unui stup desbvargit, iar dintre verticali, voiu vorbi rnai mult despre patru sisteme, cbci fiecare din ele i$i are partizanii sbi iin lumea stupbreascb.

A. S T U P l O R l Z O N T A L l

I. STUPUL LAYENS

Acesta a fost fburit de marele apicultor francez Layens, care i-a dat gi numele sbu, $i el a apbrut in lume cu putin dupb ce Langstroth din merica a dat la ivealb rarna mobilg gi stupul sgu.

-.

a) Istoricul sa'u.

Urmiirind cu mult inainte vieata albinelor ^In stupii s % , .

..

400 primitivi, Layens, atunci and s'a hotgrit s i construiasci i un stup sistematic, a vizut c i stupii de capacitate mare, P cereau mai'pufini griji. $i su~raveghere, dlndu-i fn acela~i timp gi recolt5 rnai mare. E l gtia cii fn stupii mari, regina dqpune mai muk puiet, gi deci ~i populafia e rnai mare. Q e asemenea, el b ~ a s e de seam& cg un roiu, deyi avea o greutate Pndoiti fatii de un altul mijlociu, diidea totusi o recoltii de trei ori rnai mare decbt acesta din urmii; gi tat astfel, daci greutatea roiului puternic ar f i fost de patru ori rnai mare ca a unuia slab, recolta ce ar fi dat-o a r fi fost de noui ori rnai mare decgt a celui din urrni. Temeinica observatiilor lui Layens, fiicute asupra stupilor primitivi, s'a adeverit ceva rnai tbrziu, cbnd coloniile au fost puse P n stupi sistematici: astfel, s'a statornicit c i un stup cu o popula$ie de 60.000 de albine adunii d e trei ori rnai mult decat cel cu un numiir de 30.000, in timp ce un altul cu 120.000 de albine, a d u n i de nouii ori rnai mult ca eel ce are numai un sfert din acest numir. Privind apoi fagurii unui stup primitiv, el a bggat de seamii c i puietul e cu atgt rnai Pntins $i rnai bine desvoltat In primiivar$ cu c l t bo3itia de hraniee inconjura elipsa acestui puiet era rnai mare. M$surbnd liitimea elipsei cu puiet, a g i sit iarivi cii niciodatg ea n'a trecut de 30 de centimetri, chiar atunci clnd stupii a r fi avut o liirgime rnai mare ca aceasta. Aceste constatiri 1-au hotgrit pe Layens sb se glndeascg la, un stup de capacitate mare, P n care sii intre cel putin 20 de rame Pnalte de 37 de centimetri, pentru ca albinele s i aibi sus destule rezerve de hrang, $i late de 31 de centimetri, atbt cat a gisit-el cea mai latii elips5 cu puiet. Stupul Layens deci dintr'odatg a avut un plan minunat. Faptul cii la Pnceput apicultura sistematici era doar un mic adaos la treburile unei gospodiirii, gi deci pliicerea gi folosul pe care le triigea cineva din cei c+va stupi, nu ripeau stuparului bcepbtor prea mult timp din ocupatia lui principali,-a fiicut ca foarte multi lume sii se dedea acestei plgcute Pndeletniciri, gi rnai ales fn tara de origins a acestui stup. Micul funcfionar de birou, liberul profesionist a1 orqelor, Pn orele lor de odihn$ giiseau f n stupiiritul sistematic un isvor nesecat de noi descoperiri ~i observatii, de lucruri minunate care-i uimeau, necunoscute pbni atunci sau fnvtltate gregit. De aceea, stupul Layens $i azi e stupul ideal, pentru - ,cei ce iubesc albinele, dar care n'au decat rigazul cltorva ore,

$i acelea numai din cdnd in cbnd, dar- pe care le fnching cu drag acestei plicute indeletniciri. b ) Dimensiunile stupului. Stupul Layens, Cg_.-.. ______. line, .- . are o capacifate de I 1 14 '12 litri, cu o suprafafa' de 240 decin cele metn patrafi P 20 de rame cu [aguri, fiecare de cdte 12 decimetri patraf;; f n el, colonia se desvoltg f i r 2 prea multe fngripsi din partea apiculFig. Nr. 173 torului. Ramele fiind Slup Layens conslruil d e $coals d e Pnalte, a l b w r Meserii din Turnul-Severin. neazi bine, caci - -au d e t a s Jar - de sus. De asemenea, ele nu roiesc decdt foarte rar, cbci au loc de desvoltare fn deajuns, dac i apicultorul a avut griji s i le pun5 la indernhb rame gata clbdite, sau cel p u ~ n din cele cu ceari presati, agezate astfel, dupi cum vei vedea mai d'eparte. Recolta se face spre toamni gi o singuri datb, cbci nimeni nu se fnduri sb tragi la extractorul centrifug rame cu provizii in care se gisevte gi puiet. Pentru preintdmpinarea unei recolte imbelgugafe $i deci a unei lipse de loc in stup, tipul cel mai obignuit e cel cu 22-24 de rame. Iatg deci, cdte foloase peatru stuparul care are prea putin timp pentru albinele lui $i care le fine, nu atilt pentru cdvtig, cdt rnai mult pentru multurnirea lui sufleteasck $i pentru folosul unei gospodgrii indestulate cu miere gi cearg. Toate calititile acestui model de stup, 1-au fgcut sii fie foarte rispdndit in Franta $i In pSr@le de rgsirit ale Europei, mai cu seami in Rusia, unde iernile aspre cer stupi mari gi colonii. puternice. Ba chiar, fn Rusia, marele apicultor Domof a construit acest stup cu cdte 30-36 de rame, iar rezultatele au fost destul de bune. c) Rameh stupului. L a 1891, s'a tinut, dupg cum fi-am rnai spus, un congres
^ , -

>-

U _ _ _ . . -

c
\

<

26 .
.,
'

@i
'3

, . . ' J
"

i.
1 . ; . #y.,?..?,,, .. : ...
"1 .:v.

..'
74
,

..

: . t? -:'
I,.

C;

,:<

. , ;

. ; -

....,,.\

.;i

'&. .,.w-, ~~,~~.~~~~~.~~ ,$

? . .

.,

.. .

.*,,

I :

,,

~ k . ., " 2 , : A ,.

: : , , ?;

'.'

;I,.
, ,

%.i
,., 1

,.
; ~

-:
z ~

'

A i ~ u ~ $ ~ i : ~, 2; . .& , . ,'. . & . . . .~

~ ~ ~ , ~
-,

...

.;,.,

'

.,

-,;A3 i.,~'

international, care id unifice feluritele mgrimi de rame $i sii statorniceascg care e cea mai bung; s'a hotgrit atunci ca miirimea ramei Layens s l nu mai fie de 31 pe 37 centimetri, cat o avea la fnceput cea originalg, ci de 30pe 40 centimetri, cbt o are gi azi. Sunt Ens2 stupari care rnai pgstreazg h c g vechea mgsur$ din cauza cgrfilor vechi de apiculturg ce le mai ggsesc pe ici pe colo gi in care dimensiunile ramei stupului Layens sunt cele originale, dela inceput, adi& de 31 pe 37 de centimetri. Stupul este alcgtuit din cele trei pgx+ principale : fundul, corpul propriu zis a1 stupului, fn care intrg 22 de rame,, precum ~i capacul. Modelul d d a inceput nu prea finea socoteald de mobilitatea pieselor, marele principiu apicol, care cer ca toate piesele ce alcgtuiesc stupul sg fie neatbmate unele de altele, ci el avea capacul prim de corp cu balamale, gregeall care in ultimul timp a fost inlgturatd prin faptul cL aceste doug pdrfi (capacul $i corpul stupului) au fost despgI$te una de alta.

Is

d j Fundul stupului. Fundul stupului e astfel fgcut, fncbt peretii laterali gi cei din fund ai corpului de stup Ildepggesc prelungindu-se fn jos, aga fel ca apa de ploaie sii nu poatg p6trunde fnbuntru; scbndurile Pncheiate in nut $i feder, agezate de-a-lungul, au dedesubt doug chingi trainice, ce servesc stupului gi de picioare, chingi care se prelungesc mai mult decbt lltimea lui, astfel incbt s i poatd fi aqezatg pe ele sccindura de sbor; aceasta e putin inclinat.5,-pentru ca apa de ploaie sg se scurgg de-a-dreptu1,-$i se fntinde pe toatd lungimea fundului, pentru ca albinele ce vin din sbor incdrcate cu nectar $i polen, sd poatg gPsi un loc bun de hoding. e) Corpul stupului. Corpul stupului este alcgtuit dintr'o lad5 dreptunghiulari de sciinduri, a cgrei dimensiuni interioare sunt: lungimea de 77 centimetri,- cbnd stupul se face cu 20 de rame,-gi de 84 centimetri,--cbnd se construiegte cu 22 de rame,-iar l~fimea de 35 cenfirnetri $i indfimea de 47 centimetri. Peretele din fat5 gi cel din spate, fn marginea lor interioarg de sus, au siipat un falt, adicd scaunul pentru rame, adbnc de 1 centimetru ~i lat de l l / z centimetri, miirginit cu un balot de fier; care ridicii ramele

i
I

. .,

%
'

de pe scaunul lor cu 3-4 milimetri mai sus gi astfel ramele se reazemb, de-a-dreptul pe balot, inlbturbndu-se propolizarea de scaunul lor. Cine vrea sb construiascb stupul cu un numbr mai mare de rame, va adbuga la lungime, clte 38 de .milimetri fn plus, pentru fiecare rams pe care o adaugb. El se construiegte din scanduri agezate orizontal ; acestea vor fi din cele intrebuintate la dugumele gi vor fi hcheiate cu riut gi feder, late de 1I1/z centimetri, gi groase de 2 l 1 e centimetri, scbnduri care se fmbucb c l t se poate de bine fntre ele. Trebuie sb avem grijb ca ganturile sb fie agezate fn sus, pentru ca apa ce s'ar scurge de pe perefi, sb nu riimdnb fn scobitura scbndurii $i s'o putrezeascb. Capetele vor fi prinse fn fincuri sau cepuri ; tincurile vor trebui sb fie hcheiate la capete a$a fel, fncbt scdndurile peretilor din fat5 $i din spate sb cuprindg, intre cepurile lor, cepurile a doub scbnduri din cele ce formeazb peretii laterali din dreapta ~i din stbnga. Atbt Gncurile cbt gi bcheietura sciindurilor Pntre ele, vor fi unse fntbi cu uleiu gi apoi bine hcheiate cu cleiu gi cuie. Stupul e fnconjurat sus de o ramci latci de 10 centimetri, care depbgeSte marginea de sus a lbzii cu 3 centimetri. fn interiorul acestei rame, st5 atdt plangeta ce acopere ramele, c l t gi salteaua de papur6 sau paie, ce vine deasupra plangetei. Pe aceastb ram2 ce inconjurg corpul, se reazemb gi capacul stupului, care nu trebuie prins cu balamale. E bine ca stupii Layens sg fie construi6 cu perefi dubli, pentru a-i putea ierna afar5 in condifiuni bune. Stupul original avea agezat, in loc de perete dublu, o rogojinii fmpletitb; f n primul rdnd, aceasta nu e practics, deoarece, degi e vopsitii, dupg doi ani ea putrezeqte gi trebuievte fnlocuitb, deci o cheltuialg b plus; apoi goarecii, in timpul iernii, o rod mai totdeauna. Peretele dublu fnsb are multe foloase, fntru cdt, pe liingii cbldura ce-o pgstreaz2 cuibului f n timpul iernii, golul dintre cei doi perefi, bfundat cu felurite materiale izolante, nu fngsduie temperaturii de afar& s l brbureascii mult pe cea dinguntru.

r'

: ; ,

,..-

..

t-.

f ) Urdinigul.
Urdinigul modelului original era t S a t f n partea de jos a corpului de stup gi drept in mijlocul sgu. ~ u o~ b s eb rva~ fAcute h s i i mai tPrziu chiar 'de.Layens, s'a ggsit cii. .aceAstb
t i

~7~ .
I

* I,' .,> ..
'
;I

, .
/

.,. ,
I '

. . . , .,...,. <'.q .,!

,..iz.~ > ..,

.,

404
a9ezare a urdinivului nu prea e bunk pentrucg, h primul r h d , o colonie slabii a r fi avut nevoie de douii diafragrne pentru ca sZ fie fncadrati, vi apoi,- desvoltarea cuibului cat n dreapta $i depozitul ramelor de recoltii s ' a ~ fi fiicut atdt f cbt $i fn stAnga acestui urdiniv dela mijloc. De aceea, sistemului Layens i s'au pus douii urdiniguri la cele douii capete ale stupului cbt gi fn partea lui din fa+ Cuibul $ t i in dreptul unuia din ele $i restrangerea unei colohii slabe se face numai cu o diafragmii, iar desvoltarea cuibului se face dela o margine spre mijlocul stupului. Recolta fnicazul acesta .e fngriimiiditii fn capitul opus iar culegitoarele pot s i intre de-a-dreptul la ramele de recoltii, prin urdinigul a1 doilea, care se deschide numai In timpul marelui cules. Urdinivurile trebuie sii aibii cel putin 20 de centimetri lungime, iar ca fniiltime 7 milimetri, avbnd un mecanism cu ajutorul ciituia urdinigurile sii se poats micqora $i chiar fnchide. Pentru iarnii fnsi, se ageazl f n dreptul lui o gratie de tab& prin care albinele pot trece, dar prin care roziitoarele nu se pot strecura fniiuntru. fn liuntrul corpului de stup, se vor gisi cele 22 de rame cu o fniiltime interioarii de 40 de centimetri .$i o liifime de 30 de centimetri. Construirea lor va urma principiile statornicite mai fnainte. Pentru acest stup, ajunge o singurii diafragmi. Plan~etade deasupra ramelor gi salteaua vor htregi accesoriile trebuincioase. Cei care vor sii aibi miere de calitate foarte bung, recoltatii din rame in care regina n'a ouat, vor avea nevoie vi de o gratie Hanemann, care se va aveza dupi cele 10 rame ale cuibului.
'

c .

g) Capacul.

Capacul va fi mobil; el seflva rezema de rama ce inconjurii partea de sds a stupului, miirginit fiind de douii leaturi late de $Ate 3 centimetri, astfel fncbt capacul sii se poatii ageza printr'o alunecare din spate peste corpul de stup.Torma capacului e bine sii fie cea dreaptii $i acoperitii cu tablii, pentru ca stupii sii se poatii aveza unul peste altul, fie fn timpul ierniirii, fie Pn timpul transporturilor, iar pentru o bung aerisire, se vor face sub el, fn p i i ~ l e laterale, douii giiuri de ventilatie cu un diametru de 3-4 centimetri, previizute fn interior cu pdnzii de sarmii., cu impletitura mai rari.

'

hj Falaasele.

Foloasele stupului Layens, argtate la fnceputul acestui capitol, sunt aqa de insemnate, incbt el merit5 toatg atentia. Pentru tgrile unde mierea nu se cere pe calitd$ deosebite, el e cel mai bun stup, iar pentru up hceput de sisternatizare a prisgcilor fgrgne~ti,el e stupul ideal, cgci cere siteanului prea pu6n timp din munca pe care vara el vi-o imparte Pntre ogor, casg ,gi prisacg. Cum pbnb astgzi, la no;, publicul consumator de miere n'a ajuns la o rafinare a gustului, $i ran sunt cei care cer o miere special5 ~i de calitate superioarg, stupul Layens rgspunde foarte bine tuturor cerintelor. Totu$i, cum suntem un popor la care rafinamentele ~i gusturile se desvoltii de multe ori rnai repede decbt ne fnggduie mijloacele materiale, se bgnuie~tecb in scurtg vreme piata noastrii nu va ma.i primi decbt miere pe calitgti. Cumo stupgrie se face nu numai pentru o vieat5 de om, ci poate trece la doug-trei generatii, cei care se gbndesc la o industrializare fn apiculturg, vor trebui sg (in5 seamg de cerintele de mbine ale acestei pie$, la care stupul Layens nu va putea rlspunde. fntr'adevgr, Layens-ul, avbnd o ram%foarte mare, fn el se adunii nectarul dela mai multe serii $i feluri de flori, fgrg sg le mai putem deosebi. Ai V ~ Z U de ~ asemenea, Ciline, cum calitatea mierei se stricg $i ca gust ~i fn ce prive~te culoarea, atunci cbnd ea este extras2 dintr'un fagure fn care regina a scos una sau mai multe serii de puiet. De se va folosi gratia Hanemann pentru Pnlgturarea acestui deajuh's, stuparul va avea mult de fur& cu roitul ; chiar dacg neajunsul acesta n'ar fi atbt de fnsemnat, totu~i,cu un stup Layens, nu se va putea extrage mierea pe calit*, cum de pildg am putea-o avea din stupii verticali, in care fiecare magazie de recoltg poate avea mierea corespunzgtoareflorilor dintr'un anumit timp. Stupul Layens deci, minunat ca plan $i lesne de condus, economicos .$ uqor de construit, rgmbne stupul apicultorului neprofesionist, care nu se gbnde~te prea mult la cbvtigul ce-1 va avea din vbnzarea produselor prisgcii sale, ci in pufinele ore libere ce le are, el se poate ocupa de albinele sale, pentru multumirea lui sufleteascg, pentru indestularea gospodgriei sale, precum .$i pentru un oarecare cilgtig. Dintre ceilal(i stupi orizontali, Cgline, nici unul nu me-

ria o atentie mai deosebitg, afar&de stupul Wells. Totugi, fe

voiu arninti cb$va din cei mai ccunoscu$.
1

Fig. Nr. 174 Sfup Layens viizuf in secliune. I] tabla ; L. m. I] leaf miirginas al lablei ; 1 . i. p] leal dinlre lavane ; p. 2. c] tavanul d e al doilea a1 capacului ; g . v. c ] gaura penlru venlilafie a capacului ; g. h] gaura de hriinit din plan$+ll ; p. rJ plangeta d e deasupra ramelor ; s. pi r] $tort a1 plangetei ; l. o. c] leaf inconjurllor pentru sprijinul capacului; R] ram6 ; P. 11 peretele interior al slupului; P. Ex] peretele exterior a1 sltlpului ; I N. FJ incheietura in nut $i feder a sciindurilor corpului d e slup; UJ urdinigul ; S S] scdndura d e sbor ; P. F] picioarele fundului.
I

*
IL
STUPUI. SAGOT
,

Sfupul Sagot, numai cu 12 same,-$ acelea cu o suprafat5 .de 9 decimetri patrati,-$egi h tratatele franceze de a-

piculturg e trecut fn rbndul stupilor orizontali, eu 1 1 socotesc mai mult un stup vertical, Pntru cat s t r b s u r a se aduns P n ni~te rame triunghiulare puse sub capac.

*
111. STUPUL HERMES

Sfupul Hermes, ce fusese primit la noi cu atbta u p rint5,-gi aceasta din lipsa unui studiu serios, nici nu meritd atenfie, deoa e are o ram5 prea micd, ce abia cuprinde o suprafag de? !t decimetn patrafi. Ti 1-am amintit numai pentrucg acest stup a fnsemnat un 'capitol P n primele fnceputuri ale stup5ritului sistematic rombnesc.

*
IV. STUPUL DEROSNE
'

Stupul Derosne, degi are aceeavi capacitate ca Layens-ul, are fnsd o constructie foarte complicatg $i e greu de condus, deoarece ramele sale se Pntorc ca o carte.
/-, -

Fig. Nr. 175

Slupnl Derosne.

Poate fi fnsii foarte bine folosit ca stup de observat;e, deoarece are atbt peretele din fats, cbt ~i pe ;el . din spate, f5cut cu geam de sticli .$i cu oblon, pentru ca s5 putem urrngri albinele f n feluritele lor lucrgri.

*
V. STUPUL WELLS

Stupul Wells, apropiindu-se h s g de cel plssmuit de Layens, merit2 oarecum rnai mult$ atentie. El are 16 rame de 30 pe 40 de centimetri ~ ifiind , f5cut pentru doug colonii, are folosul cg albinele ierneaz5 mult mai biie, fmprumutdndu-gi

I
I

una alteia ciildura ghemurilor. In peretele despSrt;tor, e o gaurii patratii, acoperitii cu pdnzii de sbrmii, pe unde trece mirosul unei colonii la cealaltii ; cele douii colonii hsii lucreazii apart6 fiecare fn despiirtitura sa ; stupul are doub urdini$uri,-cAte unul pentru fiecare colonic,-unul fn fat5 $i a1 doilea in spate; urdinivul din spate fnsii st3 totdeauna Pnchis. Cbnd una din cele douii colonii vecine e slabii, Pntoarcem stupul cu spatele Pn fat;, deschidem urdiniqul ce fusese fnchis, $i Inchidem pe cel care fusese deschis ~i care acum vine en spate ; albinele coloniei puternice populeazii fn acest chip colonia cea slab5 $i Bstfel puterea celor dous colonii se egaleazii; albinele nu se riizboiixsc fntre ele, ciici au acelavi miros. E interesant faptul c$ atunci cbnd vine epoca marelui cules, punem deasupra celor douii colonii o singurb magazie de recoltii, care se fntinde pe toatii suprafata stupului dublu, avbnd fnsb grijii sb despbrtim cuiburile de aceastii magazie, cu cdte o gratie ~ a n e r n a n n : A ~ c e l o r douii colonii, n etaj, lucreazii Kpreunii fn cea ne mai find despii+te sus P mai bung fntelegere; cum numbul culegiitoarelor e mare, recolta va fi $i ea imbel$ugatii,Dupii ce s'a sfbrsit perioada marelui cules gi stuparul, a fiicut recolta maga'ziei, albinele f ~ i iau din sou fiecare locul de mai hainte fri colonia lor, iar . magazia o scoatem cu totul. Stupul Wells e un stup bun, care ne dg cantitsti mari de recoltii. Am citit intr'o revistii str&nb, cii un stup Wells, presentat la o expozitie apicolii, avea 120 kilograme de miere. Acestea ar fi, Ciiline, cele mai Pnsemnate modele p d e stupi orizontali ; acum, dupii ce i-am studiati pe rand, ddnd fieciiruia atentia cuvenitii, sii trecem mai departe, la studiul stupilor din cea de a doua categorie, adicii la stupii verticali. Vom studia pe rdnd, pe fiecare sistem In parte, dupii tara lor de origin2 : divizibilul englez, stupul german Berlepsch, Langstroth-ul '$i Dadant-ul american, precum $i trapezoidalul francez, ce a apbrut de curdnd.

?rJ

Stupul vertical are cea mai mare- vechime fn istoria stupilor sistematici. Primitivul stup a1 lui Christ din 1750, nu e decbt piirin-

I
F
I

409

tele ptupului vertical sistematic de azi. Revista ,,Stuparulfrancez" din 1924, ii db o descriere amgnuntitb, dupg un manuscript vechiu de pe vremea aceea. Christ era un modest preot german, care a adus multe schimbgri apiculturii de pe vremea lui. Stupul sgu era format din mai multe cutii de. o oarecare mgsurg, care n'aveau nici fund, nici acoperi? ~i care se adiugau pe mdsura nevoilor coloniei, sau se reduceau clnd puterea ei era slgbitg ?i vremea se rgcea. Stupul stltea pe un fund care avea o gaurd patraG la mijloc; sub acest fund, era un s e r g r a ~ toate ; murdgriile cideau' aoolol$i apicultorul, venind mai des sg le curete, i ~ putea i da seama de mersul coloniei. Capacul era fn doub ape gi desemnul algturat, luat dupg ace1 manuscript, aratg progresul vddit a1 stupului primitiv ~i marele fnceput ce anunta zorile stupului sistematic vertical. ,
I. STUPUL DlViZlBIL

IIC

Fig. Nr. 176 1) Slupul c u elaje a1 lui Christ. 11) una din magaziile d e recoltl viizut6 din fat;. 111) magazie d e recolt6 ~ 6 z u l idintr'o latur6. IV) magazie d e recoltti vBzu16 din spate.

I . I

Rama mi~cgtoarengscocitd de Langstroth a putut fi Pntrebuintatg de-a-dreptul P n vechiul stup a1 lui Christ ?i astfel s'a format sfupul divizibil cu care azi se ocupg ceamai mare parte dintre stuparii englezi. Preotul Pincot e cel dintdiu care a pus rame stupului primitiv divizibil, form&ndu-1astfel din trei etaje cu cdte 12 rame fiecare, rame a cgror dimensiuni interioare sunt de 10 centimetri lungime ?i de 30 de centimetri 15(ime; fiecare etaj are dimensiunile interioare de 45 de centimetri lungime ~i 34 de centimetri lgfime; doul din aceste etaje servesc pentru recoltg. fn raport cu puterea colacuib, iar cel de sus

410
niei 8i bogiifia de nectar, acest stup se mgregte priq adgugiri de etaje fn partea lui de sus ; pentru iernat ins&, stupul se rnic~oreazgr & d n b n d din nou cu trei etaje. Pentruci multi apicultori i-au adus unele schimbsri, mai mult sau mai putin hsemnate, stupul divizibil a luat c k d un nume, cand un altul. Astfel, stupul preotului Pincot a luat numele lui Bingham, precum gi pe a1 lui Handf, dupg modificirile la care a fost supus de fiecare. Handt a mgrit Pnlltimea ramei P n interior la 13 centimetri. El a fnlgturat gipcile ce mgrgineau etajele fn partea de ~jos,pentruca striveau prea multe albine, iar peatru a da etajelor o cat mai mare stabilitate, a montat, fn p i i d h e r a l e ale fiecgrui etaj, cate un excentric, care led@ strbns etajele fntre ele. La avezarea etajelor unele peste altele, pentru a se fnlltura' strivirea albinelor, etajul suprapus va fi lu"necat sau impins peste cel de,jos ca .un sertar, Pnldturhd din calea sa albinele ce Pntdmpldtor ar sta pe margine. Fundul stupului divizibil e fgcut dupz modelul american a1 Casei Fig. Nr. 177 Rooth, pe care 6 1-am descris Excentric ~ e n l r ufixarea e m fnainte, atunci cbnd am vorbit tajelor stupilor divizibili. P n principiu de felul cum se construieqte fundul. Vara, .cbnd e cald, fundu1,-putbnd f i fntors $i pe o parte $i pe ah,-se jntoarce pe partea opusg ; astfel, stupul are un urdiniv cu o deschidere Iargg, pe unde se poate. face o cbt mai bung aerisire. Capacul stupului e la fel cu cel descris, adicg cu favanu1 dublu, nbcocit tot de casa Rooth. Stupul divizibil e un stup regional, adicd e specific tgrilor unde populatia consum5 miere aleasg $i de-a-dreptul din faguri. Englezii $i o mare parte din populatia mericang, cerand $i consumand miere numai in felul acesta, numgrul stupilor divizibili s'a fnrnultit numai acolo, pe cand fn tirile celelalte, e fntrebuintat numai pe ici pe colo. fntr'adevgr, din cauzii cg ramele sale sunt foarte +ci,-o ramg are de abia 3 decimetri patra6,-albinelele umplu repede $i le cgpicesc de ' fndatg ce s'a trecut un soiu de floare.

4i i
Un apicultor care se ocupg numai cu exploatarea stupilor divizibili, va putea oferi cea rnai aleas2 miere, pentru cele rnai rafinate gusturi. Prin faptui cii rarnele se vbnd $i se consumg de-a-dreptul cu de sigur cb pretul de vbnzare pe kilogram va fi mult urcat, cgci, fn afarg de pretul mierei, trebuie adiugatg ceara presatg, cdt $i cea fabricat5 de albine. Pentru cei care fac exploatare pentru vbnzarea de miere P n sectiuni, stupul divizibil e cel rnai bun, cgci albinele urcg $i lucreazg mult mai frumos, rnai curat $i rnai repede sectiunele P n acest sistem, Fig. Nr. 178 S l u p divizibil. decbt P n oncare altul. Din nefericire, el nu rgspunde conditiunilor clasice pentru buna desvoltare a puietului, cgci regina, Rind mereu silit.5 sg treacg de pe un fagure pe altul, pierde mult gi din timp gi din oug. Din cele de rnai sus, Cgline, poti trage concluzia cg acest sistem de stupi, cerbnd o atentie deosebitg, o muncii de ceas cu ceas $i un timp fndelungat, atbt pentru cercetare cbt $i pentru recoltg, nu e un stup pentru apicultorul profesionist, decbt numai acolo unde consumatorul cere numai produsul sub formg de faguri $i sectiuni. Felul cum se conduce acest stup, f l vei vedea cbnd vei face practica ylui.

'~

w,

?
\ S

l\>

1
I ,

*,

' I

'

',
Y

11. S T U P U L B E R L E P S C H

Stupul Berlepsch e stupul german. Acest sistem, prin

greutatea ce-o htbmpini cbnd lucrezi cu el, a r trebui sg dispar2 cu totul $i eu nu-1 pomenesc aici decbt fn treacgt. Tot u ~ i ,pentrucg la noi fn sunt mulG stupari care fncg 91 mai au,-$i fi deplbng-fl amintesc, sfgtuind pe cat Pmi este mai mult cu putintg, ca oricine, -amator ori profesionist, -sJar @ndi sg facg apiculturg, s i fugg de acest nenorocit sistem, care nu rgspunde hici umei cerinti comerciale, deoarece nu

,.

.'

, .

A,

.ai$

4 < L

produce o miere pe calitiiti,- gi nici economic nu-i,- pentruc i r i p e ~ t e un timp Pnsemnat fn feluritele sale operatii, gi nici colonia nu se desvolti bine. Ramele sale mici, agezate pe trei rbnduri, scotAndu-le pe o u& laterals, iau un timp prefjos stuparului $i inlesnesc furtigagul, prin prea fndelungata cercetare ce o cer. Stupul este alciituit dintr'o ladii fnchisg $i fixatii, -care deci nici nu corespunde principiului mobiritgti; p%rt;lor'ce alciituiesc un stup,-avbnd geamuri d~ prisos de privit fniiuntru prin fund, pe unde n'u se peak vedea rnai nimic, ~i multe alte neajunsuri care vor fi arltate atunci cbnd voin mbnui acest sistem.

IIl. STUPUL BURKL-JECKER

..

Stupul Burki-Jecker elvetian, asemiingtor ,stupului Berlepsch, are acelea$ cusururi mari ca ale acestuia din urmii, cu singurul bun, cii e construit astfel fncbt adgpostegte fn el douL colonii, iar rama acestuia e rnai mare ca a celui german.

fn Transilvania $i Basarabia, se gzsesc o sumedenie de -modele de stupi sistematici, cum sunt: stupul regnicolor unguresc, stupul Levifchi, Gerstung, etc. Toate aceste modele au rnai multe sau rnai putine neajunsuri, ceea ce m5 face sii nu le rnai amintesc aici, clci lucrarea mea este fiicuti tocmai pentru a fndepiirta o rea stare de lucruri fn apicultura romdneascii. Sfiituiesc pe toti stuparii car? au stupi din cei amidtiti rnai sus, sii caute s% se descotoroseascii cbt rnai degrabii de aceste modele fnvechite, neeconomice $i nepractice, care Xac ca stupiiritul s% nu rnai fie o fndeletnicire pldcutii $i aduciitoare de cb~tig.Sfiituiesc pe oricine sii-gi construiascii stupi model ad ant sau Layens, fn care sii-$i schimbe coloniile cu albine'gi faguri, fnliiturbnd din prisicile lor acele l%zi fiirii nici o form5 $i deci neestetice, greoaie $i foarte anevoioase de condus. '
-

*
V. STUPUL VOIRNOT

fnainte de a trece la descrierea celor rnai fnsemnate sisteme de stupi ce umplu azi cea rnai mare parte din prisiicile

din lume, e bine, Ciiline, sii-i-fi amintesc gi de un stup care a fiicut odatii mare vblvii, dar azi nu se mai giisegte decbt f n stupsriile vechi. Acesta este sfupul cubic a1 pa'rintelui V o i r not; el are o ram5 cu dimensiunea de 33 de centimetri pentru fiecare laturii gi o capacitate totals de 50 de litri. Experimentat timp fndelungat de marele Dadant in 50 de colonii, rezultatele au\ fost fndoielnice ~i Dadant a trebuit sii renunte la acest sistem, prin care, pe cbt se pare, a voit sii fmpace discutiile aga de aprinse, fiicute pe vremuri fntre partizanii stupului orizontal gi ai celui verticQ, de sigur fsrii sg reugeascii fn ceea ce gi-a propus. Dupb toate aparentele, cred cii acest stup raspunde multora din\ cerinfele ariitate mai sus, cerinfe pe care trebuie s& le hdeplineascs atat in ce privegte rama. cbt $i capacitatea cuibului. El este alcstuit fntocmai ca gi ceilalti stupi : din fund, corp gi capac, care, fn modelul original, acopere sub el gi rnagazia de ~ecoltg. Pliinuindu-1 in felul aoesta, de sigur cii abatele Voirnot spa gbndit -cii in cursul iernii, ar putea sii lase pe loc magada de recoltii cu proviziile ei in' vederea unei mai bune ierngri cbt $i a desvoltiirii cuibului, sau cii fn aceastii magazie ar putea sii aseze salteaua sau orice alt fel de fnvelitoafe ce se peste rame fn vederea unui culcug cbt mai cald pentru iarnii. Colonia urmbnd a - ~ depoi zita prisosul de .recolt& sus in maFig. Nr. 179 gazii, de sigur cii acestea trebuie Stup Voirnol. SB fie fn numsr de cel putin p] fundul; ~1 corpul lui ; V] urdini~ul ; C] rama mare pentru a putea corespunde unui a cuibului ; 0 1 rama sprijinitoare hbehugat nectar. Forma a capacului ; H C,']rama micii capacului hs5, dupZ psrerea mea, a mngaziei d e recoltil; Nj plande deasupra ramelor; TI e cu totul nepractics, ciici hafarii cere un material prea bogat, capac ce prinde s u b e l gi ma- ~ i i gazia d e recoltii. stingheregte mult feluritele operafiuni ale recoltei, cercetarea stupilor ~i multe alte lucriiri.

*
VI. STUPUL LANGSTROTH
. . , . . ; + . :,; , . , : - . . ..;* .: . , . . , .:, .? !2 :?:..: :, .<-< ys:> ,*,ti; ':::i. ,: a -

, :

. mai practici ~i cu mai mult spirit comercial, .<,-. AmeriCitnii,

.

'5
.'

,'

l,r. ...-. 2. * !, .< . , ,' '.'.<:>,. . .,. ,,

: . 3:, . ,,.
,..
,

. .'A,. . ,.. , ~, . ,' .

.b

' . ,.,

,'.

..;.

;~,. .:,;

:!-:> .

.,,,

: :

,7

-- . *><,

.,

- . , I
& ,

.;

.-;.

, , & ~ $

..>,, & . !" $ .,:.. :...y,.,... ./,-, &+ .;>

A

..Lu

au doug sisteme de stupi verticali foarte buni ~i'mult riispgnd$ pe toatii suprafata globului. Cu drept cuvht, ei au aceasa fntgietate, ciici rama mobilii a fost introdusg de americanul Langstroth, degi se afirmii cii Pncerciiri timide se fiicuserii gi h Franta cu mult mai fnainte. Stupul Langstroth e niiscocit, Ciiline, de cel ce-i poartg numele gi care cu adeviirat poate fi numit pgrintele apiculturii sistematice. E primul stup sistematic cu ram5 mobilii gi care se deschide pe deasupra, avbnd de jur fmprejurul ramelor, un spa$u liber pe unde albinele pot sii umble f n voie. Cu timpul i s'au adus mici modificiiri; azi e definitiv fixat ca formii gi dimensiuni, gi ocupg fn America !1510 din marele numiir de stupi ce se ggsesc fn acest continent; el. e rgspttndit mult gi P n extremul Orient, Australia gi Africa ,de Sud. Americanii i-au dat numele 4e stup ,,standard1', adicii .stup tipu. F o m a lui e patratii. Construit din pereti simpli acolo unde regiunea e caldii, el are pereG dubli acolo unde schimbiirile de temperaturii a r putea fnrburi cuibul. Corpul stupului are dimensiunile interioare de 46 de centimetri pe 36'/e 15time, avttnd fniil$imea de 24 de centimetri. fn el, fncap tocmai opt rame care mtoarii fn in2 l 1 e de centimetri teriorul lor 4 lungime si 21 de centimetri Fig. Nr. 180 fng&ime, 'deci cu o suprafa@ Slup Langslrolh. de 9,13 decimetri patra$i. Cei care ar voi sg-l'construias& cu 10 rame gi nu cu 8, ar trebui s& mgreascg Iiifimea s'tupului cu 7,s centimetri. Atbt fundul cbt gi acoperigul lui, sunt dupii modelul Casei Rooth. Stupul Langstroth, luat ca unitate, are o capacitate mi& gi deci ar fi nepotrivit unei industrializgri apicole, dac$dupii cum ne sfiituiegte doctorul Philips, unul dintre cei mai de seams apicultori ai lumii,-fn prirngvarii, atunci cAnd regina Pncepe sii-gi mgreascg ouatul, nu s'ar a v z a deasupra lui fncg un alt corp dk stup, fntocmai la fel cu cel de jos, avlnd

faguri gata clgditi, $i fn care regina, urc%ndu-se, sg aibA loc destul pentru desvoltarea coloniei. Dupg pgrerea lui Dadant hs3, acest stup dublu, cu 16 rame, ar fi prea mare pentru primgvarg, cgci se pierde cgldura cuibului, mai ales fn nopf;le friguroase ale acestui anotimp. Chestiunea e mult discutatz fncg gi azi, iar doctorul Philips, ludnd apgrarea standardului, sustine contrariul; mai mult chiar, el cere ca stupul acesta sg r b b n i i tot timpul cu doug cat&,-colonia i e r n h d mult mai bine astfe1,-iar atunci cdnd se apropie recolta cea mare, se .despart cele doug corpuri, pundndu-se fntre ele alte douti caturi c u rame gata clgdite, despg+d regina printr'o gratie Hanemann, atja c5 ea r&mAnejos cu o jumstate din puiet, pe

a
1 I f

.
,

7%

.,
1

Fig. Nr. 181 Slup Lanaslroth v6zul in secfiune. T. C 1 labla capacului ; L. m. t] leat m8;rginilor a1 fablei; P. I. c j lavanu1 tnt8i a1 capacului ; g. p. v] go1 pentru venfilarea capacului ; p. 2. c] tavanul a1 doilea a1 capacului ; g. v. c ] gaura ven%latoare ; P. L. r] plangeta de deasupra ramelor; g. h] gauia d e hrlnil'din planset6; S. pl. rj ~ t o r f u mirginag l a1 planaelei de d ~ a s u p r a ramelor ; r] ram5 ; P. I] perelele interior a1 sfupului; P. ex] peretele exterior; u] urdinivut ; F] fundul; P. F] plangeta fundului.

T!
\,

.
,y

, I
I

cbnd cealaltil jumgtate e urcatg tocmai P n etajul a1 patrdea de sus. Vei vedea operatiile acestui sistem la timpul potrivit, $i nu e nevoie s& vorbim mai hainte. Pe mssurg ce recolta se mgregte, se ageazii mereu stupi de acevtia deasupra cui-

bului; se ajunge cbteodati f n exploatiri mari $i regiuni bo, gate, ca stupii sii a i b i 7-8 corpuri aeezate unele deasupra altora, pe care' Americanii cu mbndrie fi numesc ,,sgPrie-noriu. Neajunsul pe care se pgrea G-1 are la fnceput stupul .Langstroth, e cu totul h l l t w a t astfel, prezentbnd marele folos c l fn toat6 exploatarea nu este decbt un singur tip de stup $i magazie de recoltii, precum $i un singur tip de ram$ atbt pentru cuib cbt $i pentru recolti. Se pot face astfel multe combinatii foarte miiiestre, ca s i putem trage cele mai mari foloase dela acest sistem, dar despre acestea If;voiu vorbi \ ceva mai tbrziu. Stuparul care se va hotiirf deci s i Pnceapi o exploatare cu stupul Langstroth, va avea fn vedere cii, la construirea lui, sl-$i f a c t dela fnceput, pentru fiecare colonie E n parte, doui corpuri de stup $i sb mai aibb fnci o rezervl de, doui corpuri pentru un prisos de /produc6e. Desi cheltuiala ce-o cere construirea a patru corpdri de stup pentru o singurii colonie e foarte mare, mai ales cbnd stupii sunt fi%cuti cu peref; dubli,-totugi productia pe care o poti obfine cu acest sistem e mare, si foloasele $i cbgtigul de asemenea. Astfel se explici cum de-$ a j u n ~ p i fie .aga de rispAndit P n lumea h t r e a g i gi Americanii atribuie succesul ce-1 "au, calititilbr ce le prezintA s b u u l f n sine. De sigur c i astfel condus,,- cum se face de cbtva timp, neajunsurik d e 'care suferea s'au fnd?eptat mult ; qmericanii trebuie s i recunoascL totugi, cii acolo se cbgtigi aga de mult cu stupiiritul, dat6riti gi acelor fntinse regiuni klifkre, silbatice- gi f n mare parte fnci neexploatate, care i n . Ecuropa nu se rnai giisesc. De asemenea, mijloacele minunate de circulaf;e, repezi ~i ugoare, pe gosele foarte bune, ce fnglduie s i se facd o apiculturb p'astorali plinii de c$$tig, d u c h d stupii cbnd la ges, cbnd la munte, dupi aparif;a florei din timpul qnului, contribuie de asemenea hmare parte la realizarea de cA~tiguri mari, ~i deci gi la succesul acestui sistem. Phnfru #ura noastni h s i , unde isvoarde melifere nu sunt a$a de bogate, unde iernile' sunt luhgi $i re&, avem nevoie de un stup cu rama mai mare, care sii adune in caturi mierea de prisos, pe care apicultorul s'o poatc7 extrage, ~i colonia sii rc7mhna' puternicii qi asiguratli cu prouizii multe in cuib, pentru anul viifor. Apicultura ,la noi n'a intrat Pnc8 pe drumul unei industrializiiri. Micii functionan, liberii profesionigti, fnvitiitorii ~i

<1

preofii au cel mai mare numiir de stupi, dar a c e ~ t i a nu pot sii-si fnchine toat& munca $i atentia lor numai albinelor, mai ales cu stupii care cer o supraveghere strict& y , i nefntreruptii. Stupul Langstroth, prin micimea lui, are nevoie de prea dese intervenfii, adiiugiri de caturi pentru cuib si recolt$ 4 cere prea mult timp apicultorului neprofesionist, care abia poate s& se ocupe de albinele sale, fn putinul timp ce-1 are pentru recreatie. De aceea, pentru fara noastr6, sunt de recomandat cele dou& tipuri de stupi bine cunoscute : ,,Layensu-ul pentru apicultorii neproFesionigti, gi ,,Dadantu-ul pentru cei ce oor sa' fac6 industrie gi sd aibd ciiqtig.

V11. STUPUL DADANT

Stupul Dadant e ngscocit, CiiGne, de b l t r h u l Ch. JJadant, unul dintre Pnaintavii apiculturii moderne, un foatre bun cunosciitor a1 vietii albinelor, un cercetiitor ~i un bun scriitor apicol. Minunata sa carte ,,Stupul $i albina" e cunoscutl Entregii lumi apicole gi e mereu cerutd de amatori.

I
I)-

Fig. Nr. 182 Slup Dadanl cu accesoriile sale: rame, diafragme, magazii de recolli, satiele si capac. .

': . -"
I.

.-

T +

Stupul Dadant, foarte rispandit in America de Nord,unde Langstroth-ul ce are o capacitate micg nu poate ierna
0

' *3

2 .

27
,
i ' .

f n condit;uni bune coloniile,-l$i face un loc din ce P n ce mai larg, dovedindu-se ca cel mai bun stup P n ce privevte desvoltarea cuibului, recolt2 mare #miere aleasg. P-entru toate aceste calitiiti deosebite, Dadant-ul vi-a Acut drum spre tgrile de Sud, a trecut apoi h Europa, unde ocupg cea mai mare parte din stupgriile Frantei, Elvetiei, Rusiei, Poloniei, Italiei $i Rombniei, impungndu-se ca un stup standard pentru chiar, Polonia i Italia au standard

$\ care a scris una din cele mai practice ci$

Eduard Bertrand, cel mai des5vlr~it apicultor a1 Elvetiei de stupgrit: .~ducena unei prisiiciu,spune ca numai rama mare e singura Fare merit&sg i se dea atentia cuvenitg $i, vorbind de rama Dahnt-Blatt, o recornand5 cu cgldurg tuturor apicultorilor.

Fig. Nr. 183 Tiieturii de-a-lungul slupului Dadanl. g. h.] ganra de hr8nire ; P. 1. c ] primul tavan a1 capaculul ; P. r] plangeta d e deasupra ramelor ; 4 . m. I.] leal m6rginav a1 teblei ; P. 2 cl tavanul a1 doilea a1 capacului ; S. P. r.] gtorful plangelei d e deasupra ramelor ; R] ram8; P. i.] peretele interior ; P. ex] peretele exterior ; ul urdinigul; P. f] plangela fundului ; PI fundul,
r

Stupul Dadant nu se deosebkgte prea mult de stupul Langstroth; are fnsg unele schimbgri h ceea ce privegte capacitatea, mgrimea ramelor gi numgrul lor P n stup.

Corpul stupului se poate alcgtui din sccinduri de parchete, late de 11'1~centimetri, fntocmai ca gi Layens-ul; cum fnsai fnilfimea perefilor sgi nu depb~egte mdsura de 31,5 centimetri, se poate face din sclnduri de aceastg lgfime, simplificAnd astfel $i rnai mult constructia. El se construiegte cu perefi simpli, fncheiafi la capete in tincuri sau cepuri gi bgtufi apoi cu cuie subfiri, dar lungi de 5-6 centimetri. E fnsi mult rnai bine sg fie fgcut cu perefi dubli, care sunt, e drept, rnai scumpi, deoarece cer rnai mult material ~i lucru, dar f n schimb asigurg coloniei o rnai bung ciildurg f n timpul iernii, apiirgnd-o de -schimbdrile q a de primejdioase ale primgverii . $ ale toamnei. Masura interioad a stupu%?'va fi de 46 de centimetri pentru perefii din fafii gi spafb, pe care se reazemg capetele ramelor, gi de 45 de centimetri penfru cei laterali, iar iniilfimea de 31'12 centimetri. .Pentru simplificarea ' dimensiunilor, multi au adoptat o singurg dimensiune a perefilor, -gtatornicind-o la 45 de centimetri. & felul acesta, corpul stupului poate fi agezat cu ramele, cbnd in pat rece, cbnd fn pat caid, phtrAndu-i ins& ingltimea de 31,5 centimetri. Eu fnsumi, hrburit de Eduard Bertrand, care e pgrtagul acestei dimensiuni, am recomandat-o fn brovura .Stupii sistematici", ap5ruG h biblioteca ziarului .Universul"; aceastii dimensiune hsd de 45 pe 45 decentime-i tri, face ca s5 nu poat5 Pncapea P n interior toate cele Id ra-' me cu diafragma lor; cei care vor sai aibii ins& gi numgrul de 11 rame gi dimensiunea de 45 de centirnetri, vor fi ,nevoifi s& micgoreze spatiul dintre peretele stupului gi lefigoarele laterale ale ramelor ; fn afar5 de aceasta, ramele trebuiesc micgorate cu o jumgtate de\ centimetru din dimensiunea lor normal3 de 42l/s centimetri, lblndu-le numai de 42 centimetri, aga cum e modelul francez. Deci, dimensiunile potrivite corpului de stup, dup& Dadant, sunt cele ariitate rnai us, adicii de 46 pe 45 de centimetri, ~i fngliltimea de 31,5 c ntimetri, rama . r h A n l n d astfel la &ura sa intenoar5 de 42,5 ceatirnetri l+me gi 27

b'

1
I

y\
I

i
.

F L
I

de centimetri fnbltime. Avdnd fn vedere cii, in unele fmprejuriiri, stupul poate fi suprapus, d u p l cum vei vedea In feluritele operatiuni ce le vom face,-peretii exteriori ai stupului nu mai depiigesc fundul, cum era la vechiul model, ci el se reazemb de-a-dreptul pe fund, fgrb sb-1 m a i acopere nici fn spate nici pe de lbturi.

b) Fundul.

.
\

!;f.

,!

'

: 16 ;!,
,

1 !? i R

r!
1,

, !I

!?

I1
..I

:J. ...
'

,
:
. '

I . , . ,:,.. ,
i

~i.
:1

:I-

.i
, :
t

Fundul stupului va fi dupii acelagi model riispdndit ,pretutindeni de casa Rooth gi care, datoritb faptului cii se poate r i i s t u r n a ~ i pe o parte gi pe alta; are marele folos cl, in timpul verii, fnlesnegte o nehcetatb aerisire fnlbuntru. . Deki, dimensiunea fundului pentru un stup Dadant cu pereGi simpli, a r fi: lungimea de 60 de centimetri, adic& 46 de centi'metri care e interiorul stupului, plus 5 centimetri gi-osimea celor doi pereG, plus 9 centimetri scandura de sbor, ceea ce ftice. i n total tocmai . cei 60 de centimetri. La'flmea fundului va fi de 50 de centimetri, adicb 45 de centimetri interiorul stupului .fn l b ~ m e , plus 5 centimetri grosimea peiretilor de p= Iiituri, care dau in total tocmai 50 de centimetri. Dacb stgpul se va face cu pereti dubli, lungimea gi lltimea fundului vor fi miirite cu adaosul-in grosime a1 perktilor dubli gi a1 golului ce riimbne fntre ei. CAnd e vorba . de apicdturb pastoral, atunci de sigur cii scdndura de sbor va trebui sb fie mobila gi prinsb de fund cu ~ $ ~ g ~ f - d ~ " c ~ ~ n 'fi ~ scosb. Fundul stupului sb fie de asemenea bine fntbrit la colturi cu nigte coltare de balot, iar in arb kbwbt, va fi agezatb de-a-curmezigul, o foaie,gebalotdefrer, care sii nu dea voie celor douii leaturi laterale ale fundului & se desfacii cymva fn timpul transportului gi sb ?nlesneascb iegirea albinelo~, care astfel a r fxttepa oamenii .$i animalele.
'
'

'

,q'.:. ,
. ) 8 (

it
. a

'

. .
, . ! ?F

'i.:

,
., .
,

i~.;

.A;

.. . ...
. A . .

.* . . ':'.
" .

;.1
:.

! ,
..

Capacul stupului Dadant v a . fi htocmai aga cum 1-am descris .la locul iotrivit,, adi& cu favan dublu acopdrii 'cu tabl6, aga cum .I-a construit casa Rooth. E . b i n e ca totdeauna capacul stupului sb fntreaci cucdte o jdmbtate-de0centimetru . corpul de stup, de jur fmprejur ; fntrebuintbnd b scdndurg . ceva mai groasl; po$ ajunge ugor la .acest rezultatt; p e q r ,+'ginea . de jos, capacul.'are un falf de 2 centimetri, care il fi.
.

. I. , ,

14
1.r

, '

xeazg bine pe corpul stupului, depggindu-1 ca grosime cu cbte 1 centimetru de jur hprejur, pentru ca apa de ploaie sii nu se scurgg de-a-lungul peretilor, ci sg cadg de-a-dreptul jos pe psmbnt. fn ceea ce privevte accesoriile stupului, de sigur cii ramele sunt cele mai fnsemnate dintre toate; vine apoi diafragma, gratia Hanemann $i cel putin d o u l magazii pentru recoltg.
C

d) Rama. Rama stupului Dadant, dupii congresul international dela Paris din 1891, rgmgsese cu o fngltime de 30 de centimetri $i o 15t;me de 40 de centimetri in interior, adicg la fel cu dimensiunile interioare ale ramei Layens, cu sinpra deosebire cg rama acestuia avea P n g l b e a de 40 de centimetri $i ldtimea de 30 de centimetri, stupul desvoltlndu-se orizontal, pe cbnd rama Dadant de dupg congres, are i'niiltirnea de 30 de centimetri $i lgfimea de 40 de centimetri, stupul desvoltbndu-se fn sens vertical. Dupg un studiu amgnuntit, Dadant ~ i - a luat libertatea de actiune i i nu s'a mai finut fn totul de hotgdrea congresului. a @sit cg, pentru buna desvoltare a puietului, e mai bine ca rama sii fie oeva mai scurtg decbt 30 de centi'metri $i f n schimb, mai lung2 decbt 40 de centimetri; hpreung cu Quimbi, a statornicit-o la 46 de centimetri lungime inferioara' .yi 27 de cenfimetri inalfime. fn ultimele decenii -fnsg, urrnbrindu-se fnde aproape Inrburirea ramei asupra desvoltiirii normale a unei colonii, dupg studii fgcute cu migalg ~i rgbdare de toti marii apicultori, fn frunte cu Ed. Bertrand, s'a ajuns la convingerea c&rama, f n forma $i mgrirnea ei, are un rol coviirgitor fn aceastg pi+ vin*. Atunci, Dadant, dupii sfatul lui Blatt, $-a schimbat din nou rama sa, ramkinand pentru totdeauna la ideea cii eea mai bung a r fi acea ramg care are !gjimea de 42l/e centimetri $i / fngltimea de 27 de centimetri, mgsurate fn minteri-orul lor ; a$a dar, Dadant a adoptat lungimea ramei Langstmth gi a pgs.trat fngltimea vechei sale rame, care a primit de data aceasta numele de rama Dadant-Blatf. , ~ceast& ram2 are o suprafafa' de 11,47 decimefri patrafi, cuptinzbnd in ea 9.950 de celule gi d e m e l e 11 rame ale

. . r

_.

rrr

///.J~$

p. 942

i-

422
cuibului, peste 100.000 de celule, adicl at& cAt spasocotit cii-i trebuie unei bune regine ca sg oug nestingheritg, gi s I fie loc destul pentru polenul gi mierea trebuincioasg desvaltgrii puietului gi a coloniei. Ltr'adeviir, da ajuns fn acest chip, aproape la rama idealii, cIci rama Dadant a fmpkat astfel rnai toate cerintele: cuibul se desvolfii foarte bine, nu atbt de bine ca la rama halt2 Layens, care are deasupra mai mula provizie,totugi mult rnai bine ca la rama Langstroth, care e prea fngusti; fn ce privegte recolta, mierea e pe calitiifi gi deci e superioarii fn aceastii privintii celei.produsii fn rama Layens. fn ce privegte constructia ei, trebuie sii urmgm principiile pe care le-am statornicit rnai fnainte, atunci c h d amariitat cum se construiegte o raml; tin sii stiirui asupra folosului ce-1 va avea rama, dacii va fi construia dupg tipul ' Hoffmann, adicg cn jumltatea de sus a letigoarelor laterale mai latii cu 6 milimetri fntr'o parte gi fn alta a ramei, astfel fncbt distanta dintre rame s i rlmbnl totdeauna la 12 milimetri. fn ce privegte diafragma, plan~efa de deasupra ramelor cbt $i grafia Hanemann, am dat destule amgnunte atunci cdnd am vorbit anume de fiecare in parte. Magaziile de recolfci vor trebui ins5 sii fie cel putin doul la numgr, dacii nu chiar trei, cgci sunt ani fmbelguga~.c&nd ~i acest din urmii numir nu e deajuns, rnai ales dacii nectarul e apos gi trebuie Pntins pe o suprafats de fagurii mult rnai mare, pentru evaporaGa apei.

.b

VIII. STUPUL TRAPEZOIDAL

Sfupul trapezoidal, Ciiline, a apgrut de curand in c h p u l apiculturii sistematice $i merit2 cu atbt rnai multg atentie, cu cat, f n scurtii vreme, o serie de fncercgri fncununate de succes, n Franta, tara sa de i-au dat o aga de mare fnsemnitate, fncat f origin%, stupgrii fntregi se schimbii, adoptandu-1. fnrlurit f n alegerea acestui tip de un stup italian,-sistem Tonelli, francezul Apostolly I-a plgnuit gi 1-a desl-. vbrgit, iar marele apicultor Maisonneuve, fiicandu-i ultimile retu~gri,a isbutit sii facii din el intr'adevlr un stup minunat. CreaGa lui, Ciiline, nu se datoregte unei fantezii de ngscocitor. fn cgutarea unui stup ideal, care sii fmpace gregelile orizontalului cu foloasele verticalului, lubnd tot ce e bun dela cel dintiiiu gi fnllturbnd plr$le slabe ale celui din urmg, s'a ajuns fn felul acesta, la forma de stup trapezoidal, care, da-

m .

cg n'ar avea unele greutgt; in ce prive~teconstructia $i alie mici neajunsuri pe care le vei vedea la urmg, a r fi intr'adevgr stupul desgvAr$it, pAn5 azi cel putin. C a $i stupul Dadant, el e format din cele trei pgr$ .principale : fundul, corpul propriu zis a1 stupului ~i capacul, la care se vor adduga de sigur $i accesoriile de neapgratd trebuintd, adicg diafragma, gratia Hanemann, planveta de deasupra ramelor $i cel putin doug magazii de recoltb.
C

Fig. Nr. 184 Slup Tonelli. (Arnold)

Fig. Nr. 185 Acelagi slup-Tonelli-vgzut i n sectiune.

Deoarece constructia lui, cbt $i forma, sunt cu totul particulare gi deosebite fat2 de ceilalti .stupi sistematici obi$nuiti, voiu f i silit sg mg opresc $i sg dau amgnunte mult mai bogate asupra lui, pentru cei care a r voi sg-1 construiascg $i s5 populeze priskile lor cu acest model de stup. Trebuie spus fnsg de mai fnainte, cd, pentr u construirea lui, se cere un material ales $i o mind de lucru mult incercati gi bine preggtitd. f n ~ h e i e t u ~ conic5 a fn 6ncuri a corpului de stup, chiar me~teri buni n'o pot face In conditiuni desgvbrgite, iar-feluritele planuri fnclinate ale fundului cer o deosebitg atenfie de mdsurii $i o bung tehnicii. Toate acestea fac ca acest stup sg fie greu de construit, ceea, ce fnseamng o oheltuialg fn plus, cgci va trebui construit 'de un mevter priceput $i cu o atentie deosebitg. Am fnceput dgscrierea acestui stup cu o critic& ~i voiu

ca urdinigul s i fie deschis pe toat5 suprafata lui, ceea ce e primejdios pentru o bung iernare; atunci stratul de albine moarte se tot fngroa$%,p%ng ce ajunge sg fnchidg de tot urdinigul, dacg stuparul nu le trage afarg cu o s % m gfndoia. Marele folos a1 acestei evacugri automate a stupului n celelalte anotimpuri, trapezoidal ins2 se vgdevte $i rnai bine i clci prin ea nu numai cii stuparul e scutit de curgtirea fundurilor $i se fdgturi primejdia ggselnitelor ce se cuibgresc fn murdgriile de pe fund, dar acest fund e $i o oglindg fidelb a celor ce se petrec fn lguntrul stupului, f i r i s i f i i silit s b l rnai deschizi. Cine are pu$ni practicg, f$i poate da bine seama cg acesta e poate cel rnai mare folos pe care-1 are stupul automat, cAci, ca s i luim numai un caz: cbnd larvele sunt eliminate automat din stup, ele fngtiinteazi fndatg pe stupar de neregula ce este fniuntru, cerdndu-i s i ia in grab5 misuri. Acest lucru nu se fntdmpli cu ceilalfi stupi fn care albinele, sau car5 afari fn sbor aceste rimigite gi stuparul prinde rnai tdrziu de veste de neregula ce domneqte fn colonie, sau, ceea ce-i $i rnai grav, cadavrele rimdn acolo, pe fund, aducdnd alte nenorociri i rnai man. 0 boali infectioasi se poate rgspiindi ugor astfel E n toatg prisaca, hprggtiati de albinele hoate ce ataci de obiceiu stupii slabi gi bolnavi, care, fiind descurajati, nu-$ rnai pun straji la urdini$. Atdt forma acestui fund, cdt $i cea a corpului de stup cu peretii fnclinati, ajuti mult la scurgerea grabnicb a apei gi la evacuarea ei automat5 prin fund, ceea ce face s i disparb orice umezeali dinliuntru, care, pe ldngi c i $ne rece, dar a r mucegii gi fagurii, $i-ar putrezi gi fundul. Acestea ar fi, Cdine, toate foloasele pe care le prezintg stupul propriu zis prin construcfia lui. Asupra ramelor am discutat fn deajuns atunci cdnd am fAcut comparatia dintre foloasele gi neajunsurile tuturor sistemelor, gi cred c i nu rnai e nevoie sb mai stirui. Vreau sb-t; a r i t numai ce m'a hotgrit sb fac unele modificiri ramei originale, P n ceea ce privegte dimensiunile ei.

d) Rama.
Rama original2 a stupului trapezoidal Apostolly, are, in interior, baza mare de 42 de centimetri, baza mici de 13l/2 centimetri, iar inbltimea de 35 de centimetri, $i deci o suprafatii

numai de 9,71 decirnetri patrati. Ca suprafat$, aceastri rams se apropie mai mult de aceea a stupului Langstroth. Am viizut fnsb, Ciiline, neajunsul ce-1 are micimea acestei rame, neajuns care poate fi fnlbturat numai dacii mdrim cuibul adbugbnd incii un corp de stup egal cu cel de jos; numai astfel putem fnliitura neajunsurile ce-ar isvori din lipsa de spatiu trebuincios reginei, atunci cbnd f$i desvoltii ouatul. La stupul trapezoidal, acest riiu n'ar putea fi Pnlsturat, dac" a rama ar riimbne cu miisurile de mai sus, cdci pe deasupra cuibului nu se mai poate adbuga incd un corp de stup, prin faptul cii forma trapezoidalului nu ingiiduie o astfel de avezare. Deci, in ce privevte suprafata ramei $i prin urmare capacitatea stupului, cu drept cuvbnt s'ar putea aduce o critics temeinicii acestui nou sistem de stup. fn afarii de aceasta, ?ti aduci de sigur aminte de discutia ce-am avut-o cbnd am vorbit de forma elipsei ouatului reginei: dacii rama ar riimdne cu baza micii atbt de fngustii ca cea statornicitii de Apostolly, regina ar fntblni curbnd marginea lefi~oarelor laterale in partea de jos a ramei $i va fi astfel stingheritii 2 n mersul normal a1 ouatului ei. 0 altii grega15 a niiscocitorului ei, e cii a dat ramei miisura interioarii numai de 42 de centimetri, pe cdnd cea original5-Dadant-Blatt -are 42'12 centimetri. A r urma de aci ca magaziile de recoltd dela stupii Dadant, sb nu se mai potrivescii exact la cei trapezoidali, ceea ce ar aduce oarecare greutbti in feluritele operatiuni din prisacl, atunci cbnd stuparul a r avea douii feluri de stupi. fn afarii de acestea, ai mai viizut, Cgline, din socoteala pe care au fiicut-o Dadant $i Bedrand,-cbnd au statornicit n u m ~ r u lde celule trebuincioase bunei desvolGri a unei colonii, n u m k pe care ei 1-au statornicit la 100.000 de celule pentru puiet, polen .$i proGzii,-cii, dacg rama Apostolly a r rlmlne cu suprafata sa de 9'71 decimetri patrati gi numai cu cele zece rame ale ' tipului original, a t u n ~ desvoltarea i cuibului, atbt de trebuincioasg, n'ar mai putea fi fndeplinitg. D e aceea, m'am gbndit c5 voiu face un mare bine aneajunsurile acestei rame, pe cestui stup, dacg voiu f n d r e ~ t a care am modificat-o astfel, Pncbt dimensiunile ei s5 corespundg, i n decimetri patrati, unei rarne Dad&, ramii care a fost atlt de bine studiatii, Modificarea pe care am adus-o

acestei rame in ce privegte dimensiunile, este urmiitoarea: baza mare, de sus, de 42'12 cenfirnefri, baza rnicii, de jos de 23 centirnefri, iar fn5lt;mea r5mAne de 35 de centimetri, ceea ce ne dii o suprafats de 11,46 decirnetri patrati, deci aproape cbt $i la rama Dadant, care are 11,47 decimetri patra$ Am socotit cii e nevoie ca numiirul ramelor f n stup s s r h b n i i tot la zece, cgci, degi capacitatea stupului e rnai mics cu 4 litri decAt cea a unui Dadant-Blatt,-prin faptul c5 rama lui e destul de fnaltii,-mi-a fost team5 cii albinele vor urca cu oarecare greutate fn magaziiele de recoltii prisosul de provizii, $Gut fiind cii fn acest fel de rame, albinele obi$nuiesc sii fmprii~tienectarul pentru evaporare fn ramele corpului de stup. Micul urdiniq cu care am fnzestrat magaziile de recoltii, serveate de minune stupului trapezoidal, deoarece albinele nu rnai sunt nevoite sii rnai striibatg o distant.3 de 40 de centimetri, urcAnd tot suiqul ramelor de cuib, pAn5 ce ajung sus la cele ale magaziei, Cred cii nu rnai e nevoie s s adaug, cii aceste modificiri nu le-am fiicut cu gAndul de a-mi lega numele de ele. Am-ar5tat totdeauna $i hm sustinut cu tiirie, cii unul dintre cele rnai mari rele ~i deci piedici fn progresul stupiiritului, a fost faptul cii fiecare stupar s'a crezut fndrituit s s aducs fel de fel de modificiiri acestor sisteme de stupi bine cunoscuti gi am2nunt;t studiati; totugi, de data aceasta, m'am abiitut dela piirerile mele de principiu, convins fiind cg aduc acestui stup minunat de bine alciituit, un folos real, ~i n'am fiicut-o decdt dup5 ce opt ani de zile am studiat fiirg hcetare feluritele evoluGi%ale coloniilor puse h fel de fel de situatii, ceea ce m'a hotgrit la urmii sii-1 construiesc fn acest fel, i'ntr'un numiir de 50 de buciiti, care au rsspuns minunat tuturor a$teptgrilor mele. N'am nici un merit, pentm c i eu de fapt n'am aplicat in aceste modificsri decAt m a d e principii ciiliiuzitoare, bine statornicite in aceastii privintii de marii fnaintqi apicultori Ch. Dadant i Ed. Bertrand. !ntru cAt stupul nu e fncii fixat definitiv nici fn tara lui de origins, cred cii, cu timpul, vor fi adoptate aceste dimensiuni fiicute dupii modifickile mele, c5ci ele fmpacl astfel toate teoriile formulate pan5 acum 51 aceastii directie. Am dat, Ciiline, toate aceste amiinunte $ i h t;mt sii . le desvolt rnai pe larg de cum am fiicut-o pentru ceilalfi stupi,

P -

U. -

fiindcd acesta e mai putin cunoscut de lumea noastrd stupdreasci; fntr'adevdr; acest stup intereseazd pe foarte mulb stupari, care mi-au cerut sute de sfaturi $i limuriri la putinul ce I-am scris asupra lui, fntr'o brogurd din biblioteca agricoli a ziarului ,,Universul", despre ,,Stupii sistematici". N'a? voi prin aceasta s i se creadi c'ag avea gdndul sd-1 propun ca stup .standardu pentru tara noastri ; de altfel, criticile ce-i voiu aduce, fi vor mic~oramult putinta de a fi ales ca atare, $i-1 voiu recomanda, nu stuparilor industriagi,. cdt mai mult celor neprofesionigti, dar care vor sd aibd cdfiva stupi estetici P n prisaca lor. Nu-1 recomand stuparului industria9 pentru cb: .l. E un stup care cere o consfrucfie anurnitti ~ifoarte cornplicata', ce nu poate fi ficutb decdt de un bun maistru specialist; deci, nu rispunde la una din cele mai fnsemnate calit56 ce se cere unui stup ~i anume, ca sti fie sirnplu ~i uvor de construit. 2. Cere un material din cea mai bung calitate .$i deci costul stiu e foarte mare. 3. Extragerea ramelor sale lungi gi late, cere un extrac tor special; se gtie c i toate extractoarele n'au decdt sau dimensiunile ramei Layens, pusi drept i n picioare fn extractor, sau ale ramei Dadant, pus5 cu latul siu f n sus. Rama trapzoidalului nu poate fi extras2 decdt in picioare, iar cu~tile maginilor de extras sau panerul cu trei sau patru laturi, sunt prea mici pentru o asernenea rarni. fa extractorul radial de asemenea, rama pus5 pe muche nu merge, cici raza acestor maqini nu-i atdt de lungi cbt hsltirnea ramei de 35 de centimetri, fiindcb toate aceste sisteme de extractoare sunt cel mult pentru rama de cuib Dadant. Trebuie +a dar comandat un extractor special, ceea ce costd prea scurnp pentru o exploatare cu un num& mic din acegti stupi. 4: NU-1 recomand nici stuparilor care fac apiculturd pastorals $i deci umbli dupd- floare pe toate drumurile, rele sau bune. fntr'adeviir, fniltimea lui mare,-prin faptul C$ are o ram% fnalti gi pentrucd planurile fundului fl halt2 mult, -fl faae s l fie foarte greu de transportat; apoi, fundul, oricrilt de prelungite ar fi piirtile laterale, nu prezinfa' desfulti stadilifute b aceste transporturi. 5. Stupul trapezoidal nu poate tine deasupra lui greu- 28

434
/

tii$ prea ma& cum ar fi de pildii douktrei etaje de stupi, n camere hchise, clci perefii aga cum se pun stupii la iernat i fundului, de~i-spreviizuti cu scbnduri groase ce stau pe muchia lor,, se pot rupe sub o greutate prea mare. Cine trece totugi cu vederea toate aceste neajunsuri,care se reduc mai. mult la un plus de cheltuialk-~i nici nu se gbndegte ca h exploatafia sa sii facii apiculturi pastorall, , va fi foai.te mul+mit folosindu-L Pentru $ara noastr$ hoarft fnsii c l cel rnai potrivit, simplu, ieftin, destul de uaor de condus, foarte ugor de transportat .$ care riispunde celor mai multe condi$ii pentru o bung iernare, o desgvbqia desvoltare a coloniei gi o bogatg recoltl pe specialitiifi, nu e decbt stupul Dadant, pe care, fn modesta mea alegere, 91 cer s l fie declarat ca stup .standard1' a1 Tiirii Rombnegti, aga prewm fl au cele mai hsemnate @ri ' apicole din continentul nostru.
'

fn ce privegte fnsii alegerea unui tip anumit de stup,trebuie sii gtii, Cdine, d i acest lucru a t b r d de felul exploatlrii la care vrei sii te hotiiriiati. Mai toate sisfemele s i n t bune, cel putin cele pe care ti le-am descris, fiecare fnsii pentru o anumitii specialitate. Cine vrea sii aibl producfie f&-5 prea multii biitaie de cap gi nu cere ca mierea sii fie pe calitiifi deosebite sau anumite specialitiiti, va alege stupul orizontal; cine are .$i timpul Pndestulltor ~i vrea producfie pe calitiifi, va alege stupul Dadant sau trapezoidal ; cine-vrea miere prezentatii frumos fn faguri mici sau sect;uni, va alege stupul divizibil; cine vrea s l se ocupe cu desfacere de roiuri va alege un stup de can sfbrgit, se va ocupa de exploatapacitate micii, iar cine, I rea pentru desfacerea reginelor de soiu, VB alege stupi gi mai mici, ~i-giva construi gi fndruma exploatarea altfel decilt la ceilalti stupi, dupl cum vei vedea mai tbrziu. De sigur c l toate acestea se vor raporta la ceea ce urm8regte stuparul, gi mai ales la ceea ce urmlregte f&cAnd stupiirit ; dacl e unul din cei ce vor s&-gitreacii timpul htr'un chip pllcut gi cu folos, ocupbndu-se, din dragoste pentru albine, cu studiul acestei, -viefi minunate din mica republic& a harnicelor locuitoare, vieatg plinii de atbtea gilde frumoase vi bune de urmat, ace1 stupar va putea sii-~i aleagg orice

sistem din cele cunoscute; pentru un studiu comparativ, ace1 stupar ar putea avea, f n mica lui prisacii, mai multe sisteme de -stupi chiar, ciici. astfel va putea sii-$i dea seama mai bine de foloasele sad neajunsurile unui sistem sau a1 altuia. Se schimbii Pnsii socoteala cbnd e vorba de un stupar care, pe lbngz ocupatia-i obignuit& vrea totuqi sii mai aibd vi un alt cAgtig, din stupiirit; acesta va trebui sii-gi ateagd sistemul cel mai potrivit cu timpul liber, pe care-1 aI;e ~i cu dorinp de cGtig. Agricultorul de pilds, va trebui neapiirat sd-$i aleags stupul orizoptal Layens, care-i cere putin2 supraveghere gi fn schimb 2i dii un cbvtig bun. Cel ce vrea sii facii ins5 din stuplirit meseria de ciipetenie, acela trebuie sH-$i statorniceascii mai PntAi principiile dupii care fntelege sii-$i. conducii exploatarea sa $i apoi sii-gi aleagii sistemql cel rnai potrivit pentru atingerea scopului siiu, care, fn acest caz, n.u poate fi decbt renfabilitatea, $n&nd seamk fn acelagi fmp gi de cerinfele pietei.
-

*'

'.

*) Intr'un coll din prisaca se, autoru1,grinlre ;Dadant'-ii in plini producfie,

P A R T E A IV-A
CAPITOLUL I
FORMAREA $I ORANDUREA UNEl PRISACI SISTEMATICE
I

I-am dat rggaz lui Cllin cbt5va vreme. sii se gbndeascii, despre.stupii sistematici, care a r fi cel mai bun model pe care sii-1 aleagai pentru preschimbarea stupilor s5i primitivi, P n sistematici. fl vedeam mereu fiicbnd la planuri .$i soeoteli, pLn5 ce... fntrfo zi, veni la mine foarte fncurcat sii-mi Spuie9cii, pentru cspatruzeci de stupi ai siii, ar voi sai fncerce mai toate modelele pe care i le-am descris, pentru ca, prin practicl, sai-$i poatl da singur seama de calitiitile .$i cusururile feluritelor sisteme.

- dupii toate cele spuse

Ai uitat, Caline, un lucru de mare fnsemniitate l j-am zis eu.-fntrJo prisacii serioasii, aqa cum trebuie sii fie a ta, nu e Pngiiduit s5 ai modele felurite de stupi, c5ci munca fti va fi cu atbt rnai mare, cu cLt vei avea Pn prisacii mai multe modele de stupi, iar rezultatele de sigur nu vor putea fi pe deplin multumitoare. fnchipuiegte-ti CA ai voi sai dai o ram2 cu puiet dela un trapezoidal bun, unui Langstroth, pentru a-1 ajuta. Cum vei face-o? $i cbte operatii de acestea nu sunt l De aceea, trebuie sai stii c5 : f.om a s i.-. , rnci.: ---.. . .. rirnea stupului, precurn pi a ramei, trebuie ~~~i~~a_c_~a~ii.a,.t?fi ,,.-..-.--. -sfupii-di*t?l; pii&i%.r'gTfa .--. ceva a c o K d e numlrul mare a1 L'. stupfor f~ ting5dGe , s l .ai prislci Pntregi, fiecare cu cbte un numiir mare de stupi, fmpgrtite fn mai multe locuri, aqa precum vezi c5 fac eu fn exploatarea mea apicolai. Dacii vrei s& ajungi un bun kunoscitor, trebuie sii faci o compa-

rat;e serioasl Pntre feluritele sisteme de stupi, studiind fiecare tip aparte, P n prisaca lui. - Atunci, pentrucii viid cii pri~lcile noastre, In cea rnai mare parte, sunt formate din stupi de modelul Dadant-Blatt, m l hotiirlsc deci gi- eu pentru acest model! - h i spuse multumit bliatul ~i chiar de a doua z i , ne-am dus la un meqter lemnar.

.
*

A. CE MATERIAL NE TREBUIE PENTRU CONSTRUIREA UNUI STUP

Am tocmit me~terulla lucru cu bucata, cu materialul

cumplrat P n Pntregime $e noi, anume ca s l alegem gi sii folosim tot ce este rnai bun. & construcfia stupilor, nu trebuie sii te g.AndeSti la economie de material. Dimpotrivl, trebuie sii folosegti tot ce e rnai bun, ciici materialul unei exploatlri riimdne bun zeci de ani, dacl e bine pgstrat. Stupii bgtrlnului Ch. Dadant au ajuns P n bung stare, $i-i folosesc $i azi nepofii lui, cgci e n cLnd, sg le 4 - A - p i i t u r i l ? vi destul ca, din clnd i sii le dai clte o vopsea, ca sii rnai dureze fScEum'i;reme.

9 21I

<

-.I

*I

Am ales sclnduri din cele rnai bune gi netede, fiirii cioturi sau crlplturi gi de sigur uscate; e bun rnai ales moliftul rogu, ciici acesta e cel mai des P n celule. Pentru cutia interioarii z stupului,-cgci eu P i fac numai cu peretii dubli, am luat sclnduri groase de 2 centimetri pentru peretii laterali, iar pentru cei P n care se face fal(x1 pe care se reazemii ramele, am luat sedndurii groasii de 2,s centimetri, clci, dacii folosesti tot sclndud din cea de 2 centimetri, adeseori matginea exterioarii a falwlui se rupe, cgci riimbne prea subtire, abia numai de 1 centimetru. Lgfimea acestor sclnduri e de 30 de centimetri, cgci dimensiuni de 31,5 centimetri, atgt c l t are stupul ca Pniilfime,-nu se giisesc In comert; pentru a htregi fniililtimea, vom adiiuga un leat. de 2,5 centimetri, ce unegte pe dedesubt cele douii cutii (pe cea dinlauntru cu cea dinafara stupului cu perefii dubli). Pentru cutia exterioarii, grosimea scLndurii este, pentru tofi cei patru pereti, de 2 centimetri iar lg$imea tot de' 30 de centimetri. I. FiicAnd socoteala, am @sit cii pentru corpul propriu zis a1 stupului Dadant, trebuiesc : o sccindu~ latii de 30 de centimetn, gmsii CEO 2 cmti-

I
-

. I

. + : II
'

:i
I

I
l

-2

,+

.
1

1
I .

mefri #,lungs de 1 mefru, pentru peretii' late'rali ai cutiei interioare.

o sccindurd latii de 30 de centimetri, groasii de 2,s centimefribgi lung& de i- mefru, pentru ,peretii din fat5 gi din spate
ai a t i e i interioare.

o sccindurii lafii,.de 30,de'cenfimetri, gmasii de 2 cenfimefri gi lung6 de 2 mekri, pentru fntreaga cutie exterioarb. un lea# de 614 centimetri gi lung de 2 mefri, ce leagb cu-

tiile f n partea lor de sus. un ha# de 314 cenfimetri gi lung de 2 mefri, ce lea@ cutide fn partea lor de jos.

X I . Penfru ciparolstupului:

o sccindnrii latli de 20 de centimefri,groasii de 2cenfimefrigi lungii de 1,20 mefri, pentru marginile laterale ale~capacului. o sciindurti latii 'de 25 de centimefri, gtoasii de 2 cenfimefri qi lungii de 1,20 mefri, pentru marginea din fat5 gi din spate
capacului.

douii sccinduri late de 25 de centimefri,groase de 2 cenfimefri gi lungi de 1,80 metri, pentru cele doub tavane ale capacului. . un leaf de 213 cenfimetri gi lung de 2 metri, pe care se
reazemb tabla capacului.

1 1 1 . Penfru fundul stupului :

o sccindurii lafii de 20 de centimefri, groasii de 2' cenfimefri gi lungd de 1,80 meiri, care alcbtuie~tedugumeaua fundului: un lea# de 6/,4 centimetri gi de 2 mefri lungime, care mbrginegte pe trei p3rt-i fundul stupului.
'

-L

IV. Penfru douii magazii de recolfii :

'

o schdurti lata' de 15 centimefri, groasii de 2 cenfimeiri qi lunga' de 1,80 rnefri, pentru patru plrfi laterale A1 celor douL
magazii.

o sccindurii lafa' de 15 centimetri, groasii de 2,s centimefri gi lungti de,1,80 mefri, pentru cele patru pbrfi din fats gi
din spate, unde e fbcut faltul pentru rame.

V. La accesonile stupului am socotif cti infrii :

o sccindurd lafii de 25 de cenfimefri, gmasci de 2,s centimefri gi lunge de I metru, pentru ramele mari de- cuib. o sccindurii lafa' de 25 de centimetn, groasii de 2,s centime ,

.
439

.8

, .

. L

fri gi lungci de 1.20 met*, pentru ramela dela doua magazii de recoltii. o scbndurii lafa' de' 30 de centimetri, ghasa' de 2 cenGmefri gi lungii de 50 tie centimefri, pentru diafragmi. o sccindura' latii de 25 de .centimefri,gmasii de-1 centiinefru gi lung6 de 1 mefru, pentru planeeta ce st5 deasupra ramelor. un leaf de 314 cenfimetri gi lung de 1 metru, pentru $torturile de la capetele scbndurilor ce formeazi planeeta de deasupra ramelor. Adundnd tot acest. material, fnseamng c5 pentry un stup Dadant, ne trebuiesc: 3,$ mefri de sccindurii groasii de 2 cmtimefri 8i lafii de 30 de centimefri. 1 meiru de sciindura' groasii de 5 5 . .centirnefri gi lafa'- de 30 de cenfimefri. 2,20 mefri de sccindura' groasii de 2,5 centimefri @ lafii de 25 de cenfimetri. . . 1 metru de sccindurii groasa' de 2 centimefri+ lata' de 25 de centimefri. 4,80 metri de scCindura' groasii de 2 centimetri gi lafii de 20 .de cenfimefri. 1,80 metri de sccindurii groasci de 2,5 centirnetri gi laf6 de 15 cenfimefri. 3 metri de sccindura' gmasii de 2 centimetri i laf6 de 15 centimetri. . 4 mefri de leaf de 614 centirnefri. 3 mefri de leaf de 314 centimetri. , 2 mefri de leaf.de 213 centimefri. Pe ldngii acest material, mai avem inca'nevoie de cuie de 6-7 cenfimefrilungime, pentru fndheiat pirtile ce alcltuiesc stupul, precum Si cuie subfiri, lungi . de 4 centimefri, pentru rame; de asemenea, mai trebuie cAte o jurna'tate de foaie de' tab16 neagrii pentru acoperi~,cleiu, vopwa, pensule pehtru vopsit gi un balot de fier. Pentru rame, am cumpgrat scdndurs, ~i fncg din cea mai bung, -nu leatun cum se obienuiegte, -ciici ramele din scilnduri sunt mult-mai trainice, mai ales .clnd sunt ficute din lemn de teiu sau fag. fndat& ce-am pregiitit tot acest, material, am a d t a t megterului cum s i construiasci stupul,
'
'

.. .. . ' .*
~,

~..

. ,.

:\,

~.
,
\ .
I

. .
.

-'

.$
- .

-:

. .

.
'. . .
*

..,

+ :

.
.

' '

~.

. .> . .-. ,

, ...
..
. .

. . ,. .. %

.
.'

-.. -, .
.~ . ?.

$-'I .':: ..:

-.,
.

. .

. .
t q

:C. i
\.

+3
/

. . -. .. ..
'

..',,

.-

+
. .'

440
B. CUM S E CONSTRUIESTE U N STUP SISTEMATIC

Stupul va fi f6cut cu perefi dubli, gi atdt cutia interioarg, cat $i cea exterioarii, sg-fie Pncheiate fn t i n ~ u r i P n form5 de coada rdndunelei, cgci astfel sunt mult mai trainice. Fiecare $in va fi dat bine h t d i cu uleiu $i apoi, dupg ce s'a uscat, cuie. va fi fncheiat cu cleiu Cutia din l6untrul corpului de stup sb fie astfel avezatii, Pncdt sd stea cu 1 centirnetru rnai sus deccit cea din afar6 ; aceast5 diferentg de nivel va fi intregitd cu leatul din partea de jos, leat care lea@ cele doul cutii $i fnchide astfel golul dintre ele, go1 fn care se pune rumegug de fierdstru sau alte materiale izolante. Acest material izolant s l fie bine bgtut, curat $i f5ri mirosuri urdte $i respingdtoare. Nu sfgtuiesc pe nimeni sii puns cenuvd, cdci aceasta fngreuiazg prea mult stupul $i, dacg printr'o crdpdturg oarecare a r pgtrunde vreodatd apa de ploaie, cenuga s'ar uda $i-ar face se putrezeascg scdndura mult mai ugor decdt orice alt material folosit P n acest scop. Bun e rumegugul de fierdstrdu, cdci e uSor $i se usuci repede. Paiele tocate mdrunt gi bine Indesate, $i mai ales cele de oviiz, sunt foarte bune. De asemenea, pleava e foarte bung atunci cdnd e presatd puternic, cLci are folosul cg-i foarte ugoard $i pgstreazd minunat de bine ciildura in cuib, . P n acela~i timp $i un izolant a1 cgldurii prea mari din fiind timpul verii. Leatul de sus, ce acoperg acest material izolant $i care lea& cele doui cutii intre ele, va depdvi, cu ldtimea lui, cel putin cu 1 centimetru, peretii exteriori ai stupului. Pe aceastg margine, se va rezema muchia capacului, ai cdrui pereti exteriori vor depiiqi la rdndu-le, cu cel putin 1 centimetru, marginea acestui leat, pentru ca apa de ploaie de pe capac sii se scurgd de-a-dreptul pe pdmdnt ~i nicidecum de-a-lungul peretilor stupului. fn peret;i laterali ai magaziilor de recolti, vor i i scobite doud adcincituri care ne servesc sd Gnem in mdnd magaziile, fn multe din lucrdrile ce avem de fdcut. Magaziile de recoltg vor f i $i ele incheiate tot in (incuri. Atdt falturile corpului de stup pe care se reazemg ramele, cdt $i cele ale magaziilor de recoltg, vor trebui mdrginite astfel de balotul defier, pentru ca ramele sg nu fie in atingere de-a-dreptul cu scaunul lor, cdci albinele le propolizeazii. Aceste magazii vor avea,-dar

IC

CE

numai pe p&x$le laterale,-doub gipci, care le ajutii la fixarea lor pe corpul de stup. At& diafragma cdt gi plan~etade deasupra ramelor, vor fi mgrginite cu gtorturi, pentru ca sg nu se scorojeasc5; $ t o r furile s B i aibg o grosime de cel puijn 3 centimetri. f n ce privegte construc$a ramelor, a fundului gi a capacului, am dat destule amiinunte atunci clnd am vorbit de principiile lor tehnice $i deci d a m sg rnai stgrui mult asupra lor. Toate acestea la un loc: fund, corp de stup, capac, doua' magazii de recolta', trebuiesc bine vopsite cu uleiu, atdt pe dinguntru cdt gi pe dinafarg. fntdi diim cu un uleiu simplu, f g d vopsea, pentru ca scdndurile sii se h b i b e bine cu el; dupg ce uleiul acesta s'a uscat, dam un grund ugor, adicg cu puijng vopsea fn uleiu, rnai mult pentru ca sg fie absorbit uleiul decdt pentru a da stupului o culoare. Abia dupg 3-4 zile, clnd totul e bine uscat, vom rnai da pe dinafara stupului un a1 treilea rand de vopsea, cu zinkweiss (alb de zinc) sau cu altii culoare, ce intrii aproape kilogram la kilogram, vopsea gi ulei, gi la care se rnai adaugii 300 de grame de esentg de terebenting gi 50 de grame sicatif, de fiecare kilogram de vopsea. Vopseaua apgrii stupul de ploi gi-i dg o culoare frumoasg ; ea trebuie fnsg fntinsg foarte bine, uscatii fnainte de a fi dat stratul urmgtor, cgci altfel ea se crapg, se cojegte, cade, gi e pdcat de muncii gi cheltuialg. Cine n'ar voi sb-$i vopseascii stupii pe amPndoug piidle, adicii $i pe dinduntru e mai bine sg nu-i vopseascg de lot fn primii doi ani, ci numai sg-i dea cu put;n uleiu de in fiert de douI ori, cgci dacg i-ar vopsi, sigur cii vopseaua a r cgdea, de nu spar$he socotealg de cele spuse rnai sus. fn timpul iernii, sclndura absoarbe umezeala din stup, iar cdnd vine primgvara, razele soarelui o pompeazg in afarg, pentru a o evapora; apa aceasta umflii vopseaua gi-o face sH se cojeascii; dupg doi ani ins& albinele au propolizat suprafa+ interioarii a stupului, fntru cdt scdndurile nu rnai pot absorbi umezeala dinlguntru. Atunci putem vopsi fgrii team2 s d n d u d e bine o singurii d a a , $i numai pe dinafarz, cgci albinele au fndrkptat lipsa $i economia fgrg rost a stuparulai, inchizAnd cu propolis porii dinspre interior.

C. PREGATIREA UNEI CAMERE SPECIALE PENTRU LA'BORATOR

Inainte Ins$ Cgline, de a porni vreo .muncil ,oarecare pentru organizarea pridcii tale, trebuie s5 ai cunogtinf5 de tot materialul trebuincios unei exp1oatat;i apicolk. E u 9 6 voiu vorbi aici de ceea ce trebuie unei stupiirii mari. De sigur ca pentru cine are cdtiva stupi, va fi nevoie numai de uneltele principale, din toate cele ce le vei vedea. Fiecare deci va alege din tot, ceea ce va crede cg este neapgrat trebuincios. fn primul +And, fti trebuie o camerd speciakd, nurnitg laborator; nu fi-am vorbit despre aceasta _decbt odatg gi numai fn treacgt, dar acum e timpul dau toatc deslugirile P n privinta aceasta; Laboratorul e o camerg nu prea mare, ci atbt cAt s5 fncapg tot ce e trebuincios exp1oatat;ei tale, astfel* PncAt P n ea s5 putem face toate operafiudle*care cer o grijg deosebita. Cum vei putea oare sb cercetezi o colonie slab& fntrJun timp d n d un stup, din cauza frigului, nu poate fi deschis afar&? Unde vei preggti gingqele ~i migiiloasele operatii pentru crevterea de regine, operatii ce na pot fi fgcute decbt fntr'o camera luminoasg -gi cu cel putin+-30 de grade Celsius? -Unde vei putea face extractia mierei, care cere o grija $i o atentie deosebitl, pentru ca s l nu se stbrneascg furtigagul ? Unde vei ageza atfrtea accesorii qi instrumente trebuincioase exploatafiei ? rat& deci, atAtea situag care cer unui apicultpr serios sa aiba o camerl special5 de lucru. Sculele yi tot materialul, de orice fel, trebuiesd s t r h s e la un loc, bine a~ezate,pentru ca atunci. cbnd ai nevoie, s5 te duci de-a-dreptul la ele $i sa le iei fgrg sl-t; pierzi timpul. De asemenea, cbnd productiea e mare, e nevoie de un loc special, unde mierea sii stea mai multii vreme pentru ca sii se coacg pe deplin. Unde vei lucra ceara sau fagurii presari? Unde vei pune ramele de rezervii, ca s i fie la adapost de atacul goarecilor $i a1 glseln$elor? Pentru toate acestea, e nevoie de aceastg camera speciall, -pe care am numit-o laborator. LaboratoAl trebuie s5 aib5 mai fntbi de toate multd lumin6; feresfrele hsii sii fie din cele basculante, pentru ca albinele ce PntAmplator ar intra hguntru, sg poata fi scoase afar5 ugor, repede ~i automat, numai printr'o rlsfrbngere a geamului; vara, fn loc de stick, se poate pune pbnzl de sArm9. Upa sg fie dubla' ~i cu un mic vestibul; -a de afarii

4
%

I;:;,;. ;-' .-

- . .

are ~i ea ferestre ce se pot fntoarce, pentru a putea da afar& albinele ce-ar intra fn acest mic vestibul. Camera s c i fie podifci, fie cu ciment, fie cu scgnduri bine fncheiate. Cimentul e mai bun, cici astfel ~oarecii nu pot pitrunde' fn laborator; Pn acest scop, dacg clidirea unde e laboratorul e &cut5 din alt material decgt cirgmidi, peretii acestuia s i fie neapiirat cel putin pbni la un metru zidiij din cirbmidii, tot pentru ca roziitoarele s i nu pitrundg fniuntru. 0 pliti de bucitiirie gi o s o b : de zid on teracotii sii fie Pntr'un colt a1 camerei; la pliti pregitim toate cele trebuincioase feluritelor operati;: sirop, cearci fopifci, ap6 fierbinfe, etc, fn timp ce soba fncglze~temereu interiorul camerei, cgci, sunt opera6uni, ca de pildi cele dela crevterea reginelor, cbnd, dupi cum vei vedea, temperatura trebuie sii fie foarte' urcatii P n cameri. Soba sg aibii un sistem de fnchidere a hornului, pentru ca albinele s i nu pogti pitrun& fnguntru h tirnpul cgnd, lipsite de nectar, ele cautg mierea pretutindeni $i se strecoarii fniuntru pe oriunde a r gisi cea mai micii deschidere.

Fig. Nr. 192 Parlea de laborator unde s e v6d maturatoarele $j exlraclorul. (Iacob)

Tavanul camerei s i fie c l t se poate de bine ghipsat, astel ca s& nu treaci P n pod nici cildura nici vaporii de sulf
0

(pucioasg), atunci cbnd am voi s5 sulfuriim ramele de rezervs chiar fn camerg. fn acest s c o tavanul ~ are n i ~ t eleatux5 bine fixate de el prin ~uruburice strgbat pang In pod $i p&care atlrngm ramele de rezervd, la o distant& de 1-2 centimetri una de alta, atat c l t aerul sg poatg trece printre ele, ~ t i u t fiind c A fluturele d e ggselni@ nu se prea aciuiazg declt acolo unde ram-elLe.wja~e~~r~ateuU;;EI<._ d e e e a l i i bcul e i n c n d , lings perete, fnviriim rnaiuratoarele*) fn care se depoziteazs mierea $i st2 astfel catgva Geme pang ce se coace pe deplin. Algturi de maturatoare sau in mijlocul camerei, pe un cadru trainic de lemn, e a ~ e z a t extmcfoml de rniere, a v h d algturi desoperculatorul f n care cad cgpgcelele de cearg, fnainte ca ramele sii fie puse la extras.

'

Fig. Nr. 19'3

0 all; parle de laborator. (Iacob)

E neaplratg nevoie de asemenea de o mas& care k

bine sii

- -') Malurelorul esle un vas de f o r d cilindricii, in -care se pune

mierea ca si-$i desivlrgeasci coacerea.

I C

scursii pe la un cap&t a1 ei. De jur fmprejurul celorlal6 trei perefi, se fac rafturi fn form5 de etaje, fn care stau ramele de rezervii, cat gi uneltele trebuincioase exploatafiei. Astfel, acolo vom ageza : gratiile Hanemann, care se folosesc numai fn timpul recoltei, pentru a opri pe reginii sii treacii In magaziile de recolt2 ; sfupii mici pentru fecundafia reginelor, stupi de care nu ne servim decbt f n timpul verii ; presa de faguri cu valfuri cu toate accesoriik ei, sau presa model Ritsche in doua' pdrfi; cazanele mai mari sau mai mici pefitru topit ceara ; cerificatorul solar gi farmele pentru calupurile de cearii; o de care avem nea trebuincioase la fixatul foilor de ceari presafi in rame, cum sunt : pintenul Voiblet, creioanule pentru lipit cearg, ibricul cu bain-marie pentru topit cearii $ altele de o mai micA fnsemniitate. E nevoie de asemenea-s3 avem cAteva scuh de tcimplarie, dintge -cele mai folositoare : cleqte, ciocan, fesli, 2-3 da'lfi, fiera'sttaie, etc. fntr'o lad6 ag&atii Pn colt, vom pune materialul sau combustibilul pentru afuiditoare, de pildii: bureti de .paure, bucdfi de sdlcii pufrede, uscdfur& de ra'da'cind putred6, care sunt foarte bune, c h i fac fum mult gi de loc fierbinte. Aliituri, va fi o r " ' tru transportul magaziilor de recoltii din prisac5 * ni fntr'un cuier st5 de l u c ~ f n t r ' u alt % colt e presa pentru sfors " & & a ~i aliitlifi, %~apui^in care stuparul fgi tine toate aparatele delicate pentru cre~terea reginelor, ~i care servegte gi de dulap farmaceutic, din .care nu trebuie s A lipseascii niciodatii: sticlele cu acid formic, a ~ d de Javel, formol, esenta' de eu. . .-A-calipt, tetebenq z ~ i t e ' F h s C U ~ ~ ~ % ~o i ~ - g i cantitate --mk - -e-.. car:'- 311rCP%Opite Ka'r"t'e tramnclpase in combaterea multor boli ale albinelm, .yi e nevoie sii le avem la Pndembni oricbnd, pentru ca sii putem fnlgtura cu totul gi de cum s'a ivit, orice hceput de boal& P n acest scop, e nevoie gi de o ma+ina' cu benzinci, dine cele cu care vopsitorii ard vepseaua, fiind foarte trebuincioasii pentru desinfectarea stupilor gi a ramelor, mai ales cbnd avem de aface cu acea boalii primejdioad gi molipsitoare, care e pesta albmelor sau putrezirea puietuui. fn shvit, mai sunt o serie fntreagii deaparate mici dar tot at% de trehuincioase : vaporizatorul, atAt de folositor la

d&jf1910qr_e-tig~~0,apci,

,
\'

,-

-$

&

unirea roinrilor fntre ele, doui-trei ,mhnere speciale pentru ridicat sau de m'gcat r'amele depe scaunul lor {atunci cbnd cercetdm stupii, pompa sau proaaca de apd, cu care oprini .rorarnele 1 fn aeelagi scop, perii de rndturat albinele de pe rarne, precum ~i o alti perie ,mai asprd din siirmti, pentru . f r a t fuidurile ln sf&it, lurite modele, unele man pentru hriinirea' altele 'mai mici pentru cea stimulentii, precom $ie , a f u m @ & ~ e , atbt de trebuitoare tot timpul P n prisacd. Pe toate acestea, Ciline, le' vei vedea rand pe rbnd, folosite fn fel de -fel de operatii din cursul anului, gi atunci ffi voiu ldmuri rostul gi tot ce-i P n legdturd cu fiecare.

&

D u p i ce-am dat toate aceste fndrumdri, am controlat zilnic, fmpreund cu Ciilin, pe megterulaostru, ca' sd vedem dacd lucreazii dupd sfaturile ~i planurile date de noi, $i, cbnd totul a fost gata, p r i ~ d v a r a era fnci departe. Ne-am adus stupii acas5, qezati pe cirute cu platforme de scbnduri deasupra, bine legati gi cu paie fhtre ei,-ca sd nu se road5 unul de altu1,-i-am pus apoi sub un sopron gi ne-am apucat sd pregiitim tot ceea ce ne trebuia pentru primele lucriiri de primdvarg gi pentru mutbtia coloniilor din stupii primitivi in stupi sislematici.

C A P I T O L U L I1
PREaATIRI PENTRU MUTATlA COLONllLOR DIN STUPll PRlMlTlVl ?NSTUPl SlSTEMATlCl

D e sigur, Cgline, cg aceastd operatie a mutatiei n'o s'o facem acum; dar fn stupgrit, e o mare Pntelepciune sd $tii sg-ti fmparti timpul $i sg faci, cbnd ai timp liber, tot ceea ce pofi, pentru vremea cbnd ai f i prea ocupat, $i n'ai mai ggsi atunci timp destul sg faci totul bine $i ordonat. Acum, pentrucg e iarng $i nu prea avem de lucru, vom preggti tot ceea ce e trebuincios pentru o lucrare, pe care vom face-o abia pe la mijlocul lui Aprilie.

*
A. P R E G A T I R E A RAMELOR

Primul lucru, Cgline,-atunci cAnd ai de schimbat stupi primitivi fn sistematici, e sg-ti preggtegti ramele fn care va H pui fagurii celor primitivi. Apoi, sd te- gdndegti la trebui s ceara presatl pe care trebuie sg le-o dai atunci, ca sd clgdeascg mai repede .$i regulat, atbt fagurii de cuib cbt $i pe cei din magazia de recoltg.

,
'

Dintr'o scbndurs de brad despicatg drept gi.fgrii agchii, am tgiat vreo trei sute de gipci subfiri gi fine, cum era gindrila din care, fn copilgrie, fmi fgceam smei. Le-am fgcut lungi de cbte 30 de centimetri fiecare $i fnguste atbt cat iegeau din muchia cutitului, silindu-mg sg le fac cbt mai subtiri cu putin@. Am preggtit astfel gipci cam pentru cinci rame de fiecare stup, soc~tindc l avem nevoie,la fiecare ram& de cAte opt vipculite de acestea. Deocamdatg, am prim nurnai primele patru gipci pe o singurZi fat2 a ramei, fn sens vertical] biithdu-le cu cuie mici, d i n cele ce se bat la geamuri,

- Aceste rame, Ciiline, sunt pregiitite ca s5 p ~ n e mfh

I .

'

ele fagurii cu miere gi puiet, pe care-i vom scoate la prirniivarii din stupii primitivi, atunci cbnd 3.i vom muta i n sistematici. Sipcile trebuiesc puse PntAi numai pe o parte a ramei, dar clnd vom scoate fagurii din stupii primitivi,-dupii ce-i prinde vom potrivi cu un cutit pe fiecare fn rama lui,-vom in partea opus5 a ramei $i celelalte patru gipci, astfel ca sii +ii fagurele cbt mai drept. Nu pregiitim mai mult de cinci ba rame de fiecare stup, ciici cei primitivi au faguri p u ~ n i ; chiar din cei pe care-i scoatem, trebuie sii mai diim de o parte cdtiva gi anume, pe aceia care sunt riiu cliiditi sau au prea multe celule de trbntor. Alti stupari pregiitesc ramele acestea fnzestrbndu-le pe o parte cu slrme fixate fncrucigat, urmlnd ca pe partea opus5,-dupii ce-au potrivit fagurii i n ram%-sii incrucigeze altii sene de sbrme. Ca s i intregim ins5 corpul stupului, dupg ce-am fiicut transvazarea fagurilor gi a coloniei in stupul sislematic, e nevoie ca in restul de rame, sii punem faguri presati, pe care-i vom ageza la timpul potrivit, la marginea sau intre fagurii primitivului, astfel fncbt albineFig. Nr. 194 le s5-gi poatii cliidi casa cea Ram6 cu faguri din slupul primi- noul fn bung rbnduiarg. liv, sprijinili c u gipci de lemn. a m , ,+i fgcut : jumgtate din ramele de cuib le-am inzestrat cu aceste Gpci, iar restul de jumgtate au riirnas pentru viitorii faguri Ipresati.

b) Inzestrarea ramelor cu srirrnci.

Clnd totul a fost gata, am inceput s& pregiitesc .$i celelalte rame, ciirora trzbuia sii le pun sbrmii, raine de care vor fi lipite foile de cearii presatii. fn acest scop, am cumpiirat shrrnii galvanizatii Nr. 5. Trebuie sii dai, Ciiline, o deosebitii atenfie acestui fel de sbrmii $i s5 nu faci nici o econornie in alegerea ei, fiindcii o astfel de economie iti va fi pbgubitoare, ci sii folosegti numai slrm; specialb, ce se gbse~te la magazinele de unelte apicok, ciici, dacii ai intrebuinta sbrmg din cea care

449

w.
4 -

se giseqte de obiceiu P n comerf, sbrmg ce are doar un strat de spoiali pe ea, aceasta va rugini, se va rupe $i multe nepldceri Pt; va aduce, rnai ales atunci cbnd vei pune ramele f n magina extractoare. De aceea, e bine s5 comanzi shrma' galvanizatii specials', care vine din strginstate bobinat5 . pe n i ~ t e mosoare gi care prezintg Pntr'adevgr toat5 garantia cti nu va rugini cu timpul. Iatii acum, Cgline, cum se pregitesc ramele cu sbrmii, de care vor fi lipite foile de cearg presatz. Mai Pntli, trebuie sg-ti spun cg sunt multe teorii P n ceea ce privegte felul de a ageza acestesdrGe: unii spun cii e bine n rame; al$ii cred contraca sbrma sii fie fntinsg vertical P riul. Eu am Pntins sbrmele orizontal, pundnd cbte 5 sbrme pentru o ram5 Dadant, 7 pentru o ram5 Layens gT 6 pentru cea trapezoidalg; pentru ramele din magaziile de recoltii Ins& sunt deajuns cbte trei sdrme pentru fiecare ram& Sbrma cea rnai de sus sii fie 4cbt mai aproape .de leti~orul superior, cici astfel d i o rnai mare trginicie foii"de cearii presatg, atunci cbnd albinele se apucs de clidit. AltfeI, foaia, sub greutatea albinelor, se rnai htinde, forma celulelok intipgrite se mirevte ~i albinele cliidesq cgsute de trbntor. I. Ga'urirea ramelor. Am fiicut un $ablon,-adici un model, din carton, dupg Iunffimea ~i 1it;mea extenoars a 1eijgoruG lateral a1 ramei, ~ i , pe acest gablon,. am fiicut cinci gguri la distante egale n n i " a - ; pe cea rnai de sus, ani fscut-o ceva rnai apropiat5 de ktigorul superior. A9ezbnd apoi ' gablonul pe leatul mgrgirlag a1 ramei, am fnsemnat cu creionul locul unde vor veni ggurile prin care vom trece sbrma. Cu acela$ gablon, am fnsemnat gi le$i$orul lateral vecin. Gdurile kehuie Fig. Nr. 195 & * M w g i J atat fntr 0 Cum s e g i u r e s c lefigoarele laterale $ al cet5 a l e ramei, c u un burghiu d h Irnforaj. -parte c ~ i ~ $ i ~ h ' c e a l a . lor douii le$$oare,. q a fel (C. L. Hristea)

Pncbt skmele s2 stea perfect orizontal, ciici, dacg o gaurli e datii rnai la stbnga sau rnai la dreapta, rnai sus sau rnai jos, atunci cdnd sdrma va f i fntinsg, rama s e va str*.b~ si nu va mai sta drept pe 'scaunul ei, ;i- nici la o distant5 egak . d e peretii stupului. Cu un burghiu subtire,-din cele ce se folosesc la traforaj,-am g5urit pe coltul unei mese, let;$oarele ramelor, dupii semnele fAcute cu creionul. II. Fixarea cuielor.
Q

Apoi am bsrut lateral, fieciirei giiuri, cbte un cuiu mic, din cele de cbte 2l1e centimetri lungime.

III. Cum se intind scirrnele.

Prin gaura din mijl6cul le,$~orului,am vbrft sdrma al cHrei capi t I-am dus spre leFig. Nr. 196 tivorul din partea opusii, vdC u m s e bal c u i e l e e m u c e a !e i Qi aici tot ~ r n ~ : : Jrdndu-l * gaura $oarelor, i n dreplul fiecarel g a u i i din mijloc, fixand apoi ca(C. L. Hrislea) pgtul ei d e cGul lateral, pe care 1-am biitut bine c u ciocanul; cu un mic ciiluq de <-. lemn, am tras apol sarma incolscind-o de - clteva ori pe cuiul ce-i algturi de gaurii, biifdndu-l ei pe acesta cu ciocanul ; cu un cleStiSo;' mic, am tiiiat apoi sbrma. Coarda sbdmiia, aea era de bine Pntinsii. Tot astfel am Fig. Nr, 197 intinderea s i r m e l o r in rame. urmat cu celelalte &me ve(C. L . Hrislea) cine, gi, fn cbteva minute, rama era Pnzestratii cu toate cele cinci d r m e ale ei, gata s5 primeascii numai foaia de cearii presatii. e Cei care' fnsii voiesc sii htindii sdrmele fn rame vertical, vor proceda ca rnai sus, giiurind hsii letigoarele de sus $i de jos, drept prin mijlocul lor; cbnd vor fntinde &ma, ei vor fncepe totdeauna cu aceea care striibate .jumiitatea ramei.
'

Altii fncep dela un capiit $i trec sbrma ca $i cdnd ar coase din gaurg E n gaurii, prinzbnd numai fn douii cuie toate cele patru &me ce striibat c b p u l ramei. Acevtia din urmii procedeazg greqit, ciici, fn primul rbnd, sdrma taie cu timpul celulele lemnului,-deci lucrarea nu va fi des&vbr$itii,-$i apoi, nici sbrmele nu sunt prea bine fntinse dintr'odatii, ceea ce fnseamng, fn acelavi timp, $i o risipii zadarnicii. a Cei care vor fntinde sbrme in rame Layens, vor porni -- --1 $i vor fntinde bine aceasta d r ioarele au jocul cel mai elastic. L-am lgsat apoi pe Cglin sii intindii singur $i el a fAcut totul dupii povetele primite.

B. FABRlCAREA FAGURILOR PRESATI

a

%.

Cbnd toate ramele au fost fnzestrate cu sdrm,e,atdt cele pentru cuib a t $i cele pentru magaziile de miere, a trebuit sii ne ggndim fndatii la foile de cearii presatg. E drept cg de acestea nu vom avea nevoie decbt pe la mijlocul lui Aprilie sau pe la fnceputul lui Mai, atunci dbnd ceresele vor giisi timp prielnic ca s& fntregeascg foile de cearii $i sii c l t ' deascg acele Ainunate chiliute hexagonale, fn care regina sii-9i depunii ouiile, iar culegiitoarele sL adune provizia de miere. Chestiunea fagurilor presati ar fi fost lesne descurcatii, . dacii a$ fi scris unui fabricant de faguri sii ne trimit5 cdteva kilograme; acegti faguri vor fi fost poate mult mai buni $i mai frumos fcicuti, decdt cei pe care noi dorim sii-i facem sirlguri. Comanda aceasta fnsi cerea a cheltuialii fn plus $i chiar zadarnicg, cu atbt mai mult, cu &t avem l a fndembnii o mavin2 Ritsche de presat fagurii $i apoi, eu voiam ca b k iatul sri facii o adeviirat5 gcoalg gi sg-1 indrumez fn toate, atbt pentru cumpiirarea cerei, cdt ~i pentru fabricarea fagurilor presati.
-

,cl

I/

--i5
r.
_

4, $ 1

31

. , .c:.l ,;

. ~,

il i :1

:J
I

a) Alegerea cerei pentru fabricafie.

5
I

Ne-am hotiirft deci s A cumpiirgm cearii gi sii lucriim noi singuri fagurii. Pentru aceasta, ne-am dus la stuparii vecini, pe care-i cunovteam ca oameni cinstiti 6 buni prisecari. Cinstifi, Ciiline, trebuie sg fie 2n primul r h d acevti . stupari, pentrucl sunt $i din cei care fal$ificii ceara, ciici aceasta,-trebuie sii gtii,-se poate ameskca cu fel de fe1 de

:
1

% .

"' - . . i .it,&G?y '

& _

; -$ ;&'

'

substante, care, puse h ceara hgrgzitg fabricgrii fagurilor presati, le stricg foarte mult din calitatea lor; trebuie sg rnai gtii cg foile se hmoaie cbnd temperatura din stup este putin rnai urcatg, $i atunci cliidirea htreagg a minunatului palat de cearii se diirbmii gi multg pagubg aduce un lucru de nimic -prisecarului fncepgtor $i care nu cunoagte toate acestea. Albinele de altfel, cunosc 4ndatg cAnd ceara e falvificatg gi ele nu numai cg lucreazg cu fncetinealii, dar adesea chiar nu vor sg clldeascg deloc pe foile acestea. , Buni prisecari trebuie de asemenea sg fie, caci dacg cumva n'ar cunoa~temeseria gi-ar avea stupi bolnavi de pesta albinelor,-microbul acestei grozave boli se piis treazi nevk tgmat la temperatura de topire a cerei-de C.), atunci &nd vom transforma aceastg ce$rnn 'faguri presati, pe care-i vom da stupilor nogt'ri, le vom aduce fn noua lor casg gi o moarte sigus. Pdng acum fncg nu s'a ggsit mijlocul sigur, ca ceara provenitii din stupii bdntuiti de aceastg boalg sg poatg fi cu desgvbrgire desinfectatg, ca s i nu rnai fie nici o primejdie c h d o dgm albinelor sub formg de faguri presati. De aceea, trebuie sg cumpgriim cearg numai dela stuparii buni $i cinsti6, care cunosc primejdia 'acestei boli $i care dau altg htrebuintare cerei provenitg din stupii atingi de aceastg boalg.
t

'

b) Mijloaceh practice de

6cunoaate

ceara falaificata'.

- Dar cum se poate falgifica ceara ?-mg htreb8 Ciilin. - Nenumgrate chipuri, CBline, a rnai ggsit gi h aceastd
pnvintd giretenia oamenilor . Unii, rnai p u fndembnatici ~ $i necunosciitori fn ale chimiei, folosesc mijloace primitive, repede descoperite de un bun cunoscgtor. Altii, rnai tnvgtat;, pun felurite substante, hcbt numai cu analize amgnuntite poate fi descoperitg falgificarea. Cei dintbi pun pietricple, cuie, buca'fele de fier, &c, ce stau 4 n mijlocul calupului de cearii cbt5 vreme ea nu e bine hchegatg $i astfel calupul trage mult rnai greu\la cbntar. Acegtia sunt hog lacomi der ei nu strici de loc calitatea cerei; fntr'ideviir, cbnd topim un calup de cearg de aceasta, materiile strline cad la fund, iar deasupra lor rsmbne ceara curatd. Ugor Pi prinzi pe acegtia, cerdndu-le voie sg sfgrbmi un calup f n fata lor, descoperind astfel hotia.

rn

I *

rr

Al$i pun i n topituri fel de fel de substante ca: fa'ina', riiginci, parafinli, slipun, cearit uegetakli, cearii mineral& etc. fn ce privegte descoperirea falgifi&rii cerei cu aceste substante, e mai greu. Trebuiesc fgcute o serie de Incercgri, care cer gi oarecare preggtire, 'precum gi unele instrumente, de altfel destul de simple. Astfel, vom avea nevoie de un .pentru ca, topinko micg parte din ceara pe care vonn s o t - gi analizgm, sg observgm g . care, fie cg e depg~it, fi to. pit&-adi&i' sub s a u peste 64 de grade,-va f i dovadd cg .ceara e falgificati. Astfel, dacg ceara analizatg s'a topit la 47 de grade, Pnseamnd c5 e amestecatii cu ava zisa mirica, un produs a1 unui arbust din America de Nard.# CAndamestecul k fgcut cu seu de oaie sau de bou, ceara se va topi la +40-50 de grade ; cea. ameskcatii cu parafirki se va topi 1a-l-50 de grade ; amestecatd cu steanna' sau raging, ceara se topegte la+?O de grade. fn lipsa unui termomettu gi neavAnd putinta de a t ~ p i ceara la cumpgrgtor acasg, mai avem gi alte mijloace 'de analizg. fnvg@tii au cgutat mereu mijloace practice pentru a face cat mai ugor aceste analize, Itisand in grija laboratoahlor ,ggsirea dozajelor gi stabilirea precis%a materiilor adgugate de falgificatori. Layens -a popularizat 'nigte Pncercs practice gi destul de simple, ghite de doctorul Gaille, qi dare de. aproipe 40 de ani au r-as fn lumea stupgreasc5. cele ,&ai bune mijloace de control a cerei. fnainte Pnsg, Cgline, de a face aceste fncercgri, te vei . cglguzi h cercetarea ta, de urmgtoarele hdrumbri : o bucatg din sloiul de cearti gi vei privi cu atentie dacg e netedg gi fgrg sgrunjuri, ceara e bung. Vei lua Pntre dinti agoi gi vei esteca o bucgticg de cearii; dacg se des0 face fn bucg6 micl, nu se lipegte gi nici nu s i a i un miros oarecare, ceara nu-i falgificati. Dimpotrivg, dacg simti pe nas un miros d e a iar ceara mestecatg se f a c d - sigur cg ea are un amestec, ori de parafin$, ori de cerezinii. Ceara curat3 nu se lipegte gi nici nu lasg urme atunci cAnd o frgdeci iatg un alt mijloc destul de sim1 ceara bung de cea falgificaa, care dimpotrivl, se lipegte atunci clnd o frecgm Pntre degete.

-1

. ' .

, ,

'.

, .

'

<:

'1

v
,

-. -.
-

, . -,\. ,.-1
P

- ,

+1

; ?-';

.kr -+.w&%v I~

7 -

8,

: ; , & : * * x a & 6 7 F 1

--

". 7$ , .
c$

. :--*-g&k:j*:J:-d
L ,

L - -

< ;

. : . *

+.?

-I

. = -

,J '%xr7&2>.<t y\, + : &

<.&+*d"-+

.- -:

Cele trei fncerciiri recomandate de Layens sunt urmltoa- ' rele : 1. Iei un pahar mare in care pui o part 0 pdri!i de ap6. Arunci fn acest amestec o bobitii cbt un griiunte de mazgre ; dupii putin timp, o scot;, o friimbnfi fntre degete de mai multe on, aruncbnd-o din nou Pn lichid. Adaugi apoi, putin cAte putin, apii, amestecbnd-o nehcetat p h i i cAnd buciitica de cearii plutegte in pahar, 'aga el ca nici la fund sii nu cadi%,dar nici sii nu se ridice la suprafa@ lichidului, decbt pe fndelete. Din ceara pe care voim s'o d z g m , luiim o buciiticii, pe care, la fel ca pe cea dint%, o f r b h t h n fntre degete, aruncbnd-o fn pahar. Dacii aceasta cade la fund cu oarecare iufealii, sau se ridicii repede la suprafa*, ceara e fal~ificatii;dacii fnsii bobi@ plutegte in lichid la fel cu bobi@ de mai hainte,-fiicutii din cearii curat&,-vei avea dovada cii este curatii. Amestecul de spirt cu apii, cbt gi bobita de cearii curati cu care se face comparat;a, le po6 pregiiti de acasii, fntr'o sticlii gi, cAnd te duci la vbnziitorul de cearL faci numai fncercarea de comparaGe. 2. A1 doilea mijloc practic, dar ceva mai greu, e analiza cerei lntr'o solu#ie de Pui fntr'o eprubetl o bucatii de cearii de miirimea unei alune, pe care o acoperi hrn$nd deasuprii-i terebentinii; fnciihSti apoi ugor eprubeta la o flaciirii de spirt. Cbnd toati ceara s'a topit bine, dacii pe fundul eprubetei se adunii o grgmejioarii grunzuroak gi de altii culoare, vei avea do%ada cii ceara e falgificatii. E bine ca eprubeta sii fie Pncglzitii fnainte de a o pune la foc, pentru ca sii nu plesneascii ; dupg ce spa to& ceara, vei ridica f n d a ~ eprubeta din dreptul flgciirii, pentru ca lichidul sg nu dea afarii, deoarece amestecul acesta se aprinde ugor Si deci este primejdios. 3. fn sfbrgit, Layens ne - mai sfiituiegte a& facem o ultirnii fncercare chiinicii, pe care, degi cere oarecare cunogtinte gi hdembnare,--o poate face oricine : iei o eprubetii pe care o umpli pe jumiitate cu r a t , aruncbnd apoi fniiuntru o bucgt;cii micii de cearii, cam cdt un bob de grbu; fndlzegti continutul la flaciira unei magini de spirt, p h i i ce dii i n -fiert; lagi apoi lichidul timp de o jumiitate de orii sii se rgceascii gi apoi PI filtrezi printr'o pblnie, fn fundul cgreia ai pus, sau putinii vatg, sau o buciiticii de sugativii de filtrat. fn lichidul filtrat, ciiruia i se adaugii o cantitate egalii de apk introdu-

cem o bucati de pe care, cu putin fnainte, 0 am albgstrit-o fnt oniac, uscbnd-o apoi bine Pntre dou5 foi de sugativii; cliitiniim apoi bine eprubeta gi dacg, dupi 15 minute, lichidul r i m h e aproape limpede gi hbrtia de turnesol nu gi-a cipgtat culoarea ei rogie ce-o avusese fnainte de a o albistri, ceara e curatg. Dacii fnsg hbrtia P g i va schimba foarte putin culoarea sau lichidul nu va fi chiar limpede de tot, nu e cazul sg credem cg ceara e falgficatg. Numai cAnd lichidul se tulburg tare gi hbrtia de turnesol se Pnrogegte aga cum a iost la fnceput, vom gti sigur atunci cg fn amestec se gisesc corpuri strgine gi ciicea- . ra e aga dar falgificatii. & America, spune Dadant, se mai obignuiegte o altg Sncercare chimicg pentru ceara falgificatg cu compugi minerali : se ia o cantitate micii de potas6 caustic6 gi tot atbta cearii,-- din cea pe care voim s'o analiziim,-$i se topesc fmpreung fntr'o eprubeti. Dacg ceara e curatti, ea se va topi h "Itregime, ficbndu-se o pastii ornogens ; dacg fnsg ceara miperalii sG f n suspensie,-potasa neputbnd s'o atace pe aceasta,-vom avea dovada cii ceara e falgificatii. Astfel, Ciline, cunoscbnd aceste mijloace de a analiza ceara,- ca sa gtim daci e curati sau nu, ne va fi usor s'o cumpgrgm dela stuparii vecini gi s i facem singuri foile de cearg presaG. I Bine e ca fiecare stupar sg poatg avea ceara trebuincioasg din propria lui prisacg ; acest lucru fnsi este cu neputin@ htr'o stupirie sistematicii, la hceputul ei. Mai tbrziu fnbg, dupg 4-5 ani, vei putka avea cearg dela stupii tgi, scotbnd fn fiecare an cbte 2-3 rame cu cearg mai neagri sau care are celule multe de trbntor; aceastg ceard fti va fi deajuns pentru nevoile stu~ilor Gi, aducbndu-ti astfel ~i un prisos de ci+ tig, Pntru cat s'a dovedit d albi~~~J-*--de . , . t ~ sst,u,~!, ele au s a u ~ ~ L s a ~ - a u "~ o tot-Kbricg solzigorii de c e ~ q i i k + q a ~ e _ a ~ L Z , T a r n F ~ &,, - .-*-~ ~ ~ ~ u cg-afar&. l u i & " - T ? V b u l e insa sg ne Pntrebim, Cgline, inainte de a pleca s i .cump&r&m cearg: cum putem sg gtim dacg ceapa cumpgratg nu are fn ea sporii boalei numitii pesta albinelor? Aici g t i i n ~se opre$te,-cel putin pbng acum,-deoarece, nici o temperaturg prea urcatii a cerei nu putem s5 fncercgm, cici

--

456

se stricK compozi$ia ei naturalb, $i nici vreun amestec desinfectant nu poate folosi la nimic.-Un Pncercat apicultor francez, acum in urmb, scrie cb, dacb ceara topitb se tine cdteva ore la o temperaturii cbt de joa&i, astfel fncbt sb fie mereu lichidii, coaja sporului de boalb s'ar fmbiba cu substantele din cearii, gi astfel sporul n'ar mai putea s i germineze. fntru cdt dovada sigurb $i o experimentare mai fndelungatb lipsesc, ea 6-0 dau aici drept o incercare reuvitii, pe care, o vei putea experiments gi tu. Deocamdatb, numai buna credinti a vbnzbtorului $i atentia cumpbrbtorului pot fi de folos fh alegerea cerei. Vei cerceta pe departe pe produciifor, daci nu cumva i 2 a htbmplat s& fi avut2-pct gi mirositos gi, dacb ti se ingbduie o cbt de scurtb inspectie a catorva stupi bbnuiti,-ceruti C a din motive de curiozitate,dupb o oarecare practicb, de sigur cb acestea te vor pune pe drurnul adevgrului, dacii el ti se ascunde cu rea credintbi Mdine, CaGne, vom me';.ge sb cbutbm la stuparii vecini; ceara de care avem nevoie. Sb te pregbtegti deci cu tot ce vei crede c i e trebuincios, dupb sfaturile pe care ti le-ani dst.
c) Cantitatea de cearii trebuinciohsa' unui stup.

cdtb ceari ;ledtrebuie-? - mii intreabs bbiatul. - Vei socoti totdeauna, Cbline, astfel : dintr'un kilogram

- Dar

de cearb presati, ies 10 foi fntregi pentru ramele de cuib Dadant, sau 20 de foi pentru ramele a 2 magazii de recoltb. pentru acelagi stup. Cum stupilor tbi nu le dai decbt 5 raAe cu cearb presatb,-cici celorlalte rame le vei da fagurii prirnitivului,-ai nevoie la fnceput, pentru cuib, de o jumbtate de kilogram de cearb presati $i de o altb jumbtate, pentru cele. zece rame ale unei magazii de recoltb, de care sii 'G multumit dacb albinele o vor urnple 2n primul an. Deci, pentru cei 40 de stupi ai tii, vei avea nevoie de 40 de kilogrime de cearb, la care trebuie sb mai adaugi cam 7-8'10, ce riimdne de obiceiu drept drojdie, atunci cdnd distilim ceara din care urmeazii sb facem faguri presati. fntreaga cantitate am gbsit-o la preotul satului vecin, care are o prisacb primitivb foarte bine condusb..De boalb nici vorbb, iar de falgificarea cerei nici atdt. Tottqi, pentru fnvbtbtura lui Cilin, $i mai ales pentrucb pbrintele m'a rugat sii-i arbt cum se poate cunoagte ceara falgificatb de cea cu>-

457
rat& 1-am pus pe CSlin de-a experimentat singur, toate nGjloacele argtate mai sus.

d ) Limpezirea cerei pentru faguri presafi.

C,

& 'a pregght p ~ ? ~ - l i m p e l i r ecerei a cumpgrati 'pentru lucrarea: fagurilor presaf;. fntr'un vas de sim &, - vas- ce tr fierbinte,am pus toate cele 45 de kilograme de ceari cumpgratg, dupg ce astfel Pncdt ceara s cdnd, un termometru muiat in ceara topiti, ne aGta c~ ea nu depivevte 57-58 de rude C., caci ceara, dacii' se fnfierbbntg prea mult, 191 pier e In valoarea sa, decolorbnde-se qi f h b n du-se sfiirAmicioasi. CAnd topirea a fost cu totul- gata, am turnat fn' vasul cu ceari topitti,-dar dat de o parte de foc, o
,

-5:a'-

= 7 h x I

litri de zeamci de petale de gofran, bine fiartg $i strecuratg. Tot amestecul de cearg $i apg cu vitriol I-am fnvbrtit bine de tot timp de zece minute, dupg care, cu saci grovi gi pgturi, am hvelit cu grijg vasul cu cearg, Igsbndu-1 fntr'un loc ferit de ricealg $i de orice mi~care. Dupg 24 de ore de repaos, ceara e pe deplin solidificatg 6 curgtitg de orice murdgrii, clci vitriolul $i apa sgrati au proprietatea de a indepgrta mai bine necurgfeniile ce se ggsesc fn ea $i care se depun la fundul calupului, sub form5 de drojdie, de unde le radem ugor cu un cutit. Dupii trecerea acestui timp, am topit din nou ceara, fnsg de data aceasta fn apb curatb, pentru ca astfel s I disparg din ea orice urmi de vitriol; in acest fel, cgpitgm cea mai - curatg $i mai bung cearii din care putem lucrafagurii presati. e) Cum se fac fagurii presafi cu presd de rnhnii Rifsche.
Dupg ce-am termiriat $i aceasti operatie, am trecut la b presarea cerei, cu presa de mbnL Ritsche. Ceara am topit-o din nou in felul obignuit, adicg intr'un vas pus Pntr'un altul cu a p i fierbinte. Vasul cu ceari este
a
I

'

de o capacitate mai mici, ca sg-1 putem m%nui rnai uvor. El e inzestrat cu o toarts de apucat, precum gi cu u'n burluiu L de turnat. Pe masa dk lucru, ststea presa de mbns, o sficlii cu un amestec de jumbtate vin sau spirt,-cu care ungem presa la fiecare foaie,-un lighian cu apb nu prea rece $i fn sfbrgit un cufif cu trcirr. Iatb, Ciiline, toatii fabrica noastrb. Dupb cum-vezi, sunt lucruri simple gi destul de uooare. Piesa de cea mai mare Pnsemag$ate e de sigur aceasts presii de mcinii. Aceastb presb este alcbtuitd din dous pbrG: jos, un vas dreptunghiular cu marginile Pnclinate $i putin ridicate, vas pe a1 cbrui fund sunt intipsrite bazele hexagonale ale celulelor ; la coltutile de sus ale uneia din laturile cele lungi, - sunt doub scobituri. f~ care intrb bine. ca Fig. Nr. 198 fntr'o balama, doub scoabe cu ~ r e s aRilsche pentru fabricarea capetele rotunde gi bombate, fagurilor presali. prinse ins% de capacul presei. Acesta aTe, la r%ndu-i, fntipbrite pe suprafa@ sa, fundurile celulelor. Presa e astfel agezatii, b c b t atunci c%nd ea se inchide, fundurile celulelor vasului d r e p t ~ n ~ h i u l a de r jos sunt acoperite de fundurile celulelor ce vin E n partea opus& fntipgrite pe capac, astfel hcbt unei celule de jos fi corespunde fundul a trei celule de pe partea opusii, deci fntocmai a$a cum f$i construiesc $i albinele fagurii. Capaml nu poate face nici o miqcare de deviatie, ciici scoabele B tin foarte bine fixat fn gburile fn care ele se mi$c$ fntocmai ca fntr'o balama. Deasupra capacului $i de-a-curmezi$ul sbu, este un mbner de lemn, pe care se face presarea, atunci cbnd presa are fn ea ceara topits, precum $i un belciug de care tragem capacul fn sus, dupb ce foaia de cearb s'a solidificat fn presb. Presa de mbnb poartg numele lui Rifsche, cbci acesta a fost fabricantul care a construit-o gi a popularizat-o. E a ins5 e nlscocitii de Iohan Mehring fn 1857. Cu multb migalb, tbmplarul Mehring din Frankenhalt (Germania) a sculptat fn lemn prima sa presii, urmbnd modelul unui fagure cgruia fi

lgsase numai peretele din mijloc, fnlgturlnd peretii celulelor. . Rezultatul a fost neagteptat: albinele au inceput de fndatZ lucrul pe foile astfel fabricate. Din -acen, clipg, apicultura sistematicg a luat un nou avbnt. Rlnd pe rAnd, ngscocitorii i-au adus modificgri fnsemnate, iar prin 1876, Rooth, marele industriag american, a construit o presa' cilindricii, care scoate faguri desgvAr$iti. Pentru un fncepdtor ca tine, Cgline, ca $i pentru un stupar cu un numhr nu tocmai mare de stupi, presa de mlng e cat se poate de bung. Ea nu-i nici prea scurnpg gi lucreazg ugor, nu cere prea .multe materiale, unelte, "etc., ci numai cele pe care le vezi aici. NeajunsuI pe care fl pun f n seama acestei prese de man5 unii stupari, e cg face foile de cearg ceva cam groase. Cine are ins5 indemlnaiea,-pe care de altfel o capeti u$or,-le poate face destul de subtiri $i apoi, chiar dacg ele sunt putin mai-groase, albinele Mind ceara pe unde e mai mula, folosind-o la Cngltarea peret;lor hexagonali ai celulelor. $i acum s5 Pncepem opefafia. Am tnciilzit la aburi piesa de manti, ca sii nu fie rece cAnd vom t m v 6 r s a f in e?o parte din lichidul din stick,-lichid fgcut jumgtate cu miere, jumgtate, cu vin sau -<.-.. -.--__ -."---.. __--spirt, gi care a acoperit fntreaga suprafat2 a celulelor; deaG r a am pus capacul, ca sii se ude $i fundul celulelor ce vin fntipgrite pe acesta, pentru ca ceara sg nu se lipeascg de presg. Dacii ar rgmlne loc unde n'ar pgtrunde acest lichid, ceara s'ar lipi de presg gi atunci cu greu am putea-o scoate. f_4a-c_$1st caz, e nevoie de pufing benzin$ pe care o t u ~ ~ & = ~ ~ < ~ cu @ will scoate . _ din adAnciturile-fundurilor de o pe~e-mgalel_e cGle. Sg nu umbri,' ClXnle, niciodatg cu cutit, cuie, ace, HC. pentru a scoate ceara din aceste adZncitun x e ea s'a lipit, cgci presa e fgcutg dintrbn metal moale, care se s g b rie uvor clnd o ating corpurile tari $i se stricg P n felul acesta Pnfiifi~areafagurilor. Am scum apoi din presg prisosul de solutie, htr'o farfurie ~ i cu , o perie moale, am fntins bine lichidul rgmas, astfel ca nici o celulii sg nu rgmAn5 neudatg. Am luat apoi vasul cu cearii topitg $nAndu-1 de t o a d ,

I r

__

.r.r.-r.-

- -__

460

'.
gi, prin burluiu,-presa fiind deschisi,-am turnat fn. ea atbta ceari, fncbt toat& suprafata vasului de jos s i fie bine acoperitii. Am rplecat capacul hcet peste ceara turnqtii, hcep&nd s i presez din ceqh ce mai tare, apisbnd pe mbnerul de lemn a1 capacului. Prisosul de ceari care era ?n vasul de jos, a iegit pe margini. Am lisat aga timp cam de o jumitate de minut, dupii care, lubnd presa ~i tinbnd-o strbns de margini, ani scurs prisosul de ceari in vasul siu, gi-am cufundat,-deodaG gi drept,- in apa rece dih lighiarr, fntreaga presii, tinbnd-o astfel timp cam de un minut. Am tras apoi de inelul capacului drept fn sus, ridichdu-1 ~i atunci, pe fundul vasului, i n interior, a apirut foaia de ceari bine presatg, fir2 lipsuri, frumos cizelatii, ca ~i cc%ndatunci ar fi fost cliditii de ceresele muncitoare $i inteleptele inginerite ale stupului. Am scos ugor apoi foaia ridicbndu-i marginile cu un cutit gi am agezat-o pe mas2 cu bigare de seami, ca sii nu se strice fundurile fnci moi ale . celulelor de abia fntipiirite. Udbnd apoi din nou presa cn solu$ie, am continuat astfel, pbni ce toatii ceara a fost gata. Am tiiat apoi foile dupi misura voiti, atbt pentru ramele de cuib cbt .$i pentru cele ale magaziei de recoltii; bucitile de ceari ce prisoseau, le puneam din no; la topit, pentru ca astfel s2 fie fntrebuintati toati ceara. Am lisat foile astfel ficute Pntr'o camerg caldi, timp de doui zile, .pentru ca si-$i poatii prinde o tine hdestulitoare, ca apoi, pgturindu-le una peste alta, punbnd h t r e ele cbte o foaie de hbrtie albi gi subtire, din cea cu care se fmpacheteaz&la hicinie, le-am agezat bine ca sii fie ferite de frig prea (tare, cici riceala le face sfirbmicioase.

f ) Cum se fac fagurii presafi cu presa cilindrick

Dupi pu$in timp, o comandii fnsemnatii pentru o prisaci mare ce tocmai se fnfiinta, mi-a adus o cantitate de 150 de kilograme ceari, s'o transform fn faguri presati, la presa mea cu valturi. Ciilin era foarte bucuros cii poate s5 vadz cum se lucreazi fagurii-gi cu presa cilindrici, iar eu, giisind c i aceastii lucrare avea s& fie ca o urmare a lectiei de mai fnainte, 1-am chemat s i fie de fat2 .yi s2-mi dea ajutor. Am ficut analiza fiecirui bloc de cearii h parte, ca s i vedem daci nu cumva are h el materii striiine. Ltbi am f5cut hcerciirile simple dupi gust, miros, culoare, dupii felul

cum se sparg sloiurile, c l t $i prin frimlntarea cerei Pntre degete, pentru ca apoi, sg trec la cele trei felu4 de analize descrise mai sus. Dup& .toate aceste analize, am V ~ Z U cii ~ unul din sloiuri avea un amestec de sdpun $i de aceea 1-am Pnlgiturat dela fabricat;e. fntbi am topit ceara gi am tratat-o cu vitriol, lgsbnd-o s8 se rgceascg. Apoi am topit-o din nou cu mai multd apti, pentru a-i spdla ultimile urme de vitriol $i am cudtit-o bine, cdci h i era team& ca nu iar pentru rnai multii sigurantg, cumva sZ aib& P n ea sporii boalei numitg pesta albinelor,-am lgsat cazanele cu cear& topiG timp de 6 ore la un foc moale, n nici un caz peste 60 astfel ca tempepatura s& nu se urce P de grade. Abia dup& trecerea acestui timp gi dupigceste operatii, am fnceput 'lucrarea foilor netede de cears. CAnd lucrezi,,Cdline, la presa cu valbri, lucrul nu rnai e aqa de uqor ca la presa de mbng Ritsche. fnt&i, trebuie sg facem' niqte foi netede de ceari, cu ajutorul unor planiete lungi ;ii drepte, pe care le Pnmuiem fn ceara topitti? .yi numai dup& ce acestea s'au fntirit in deajuns, le punem la presa cu valturi, care htipgresc fundurile de celule pe aceste foi. D e aceea, azi vom face intbi foile netede ~i abia dupi 2-3 zile le vom presa.

I. Fdbricarea foilor netede de cearti.

m
Pentru aceastd operatie, e nevoie de unelte speciale ; ceara se topegte fntr'un vas *?~*b~..ilQa-'?w*w smdlfuit sau de aram8 --,; , in altd cu ap8 fierbinte, pentru ca t'&ra 'sii nu se P ~ - G & X " p ~ r " p ~ ~lucru, T ~ ~Cgline, e s t fsg-ti fie penttu totdeauna $i bine Pntipgrit $IS minte ; ceata, nici cbnd vei topi-o, nici cdnd vei lucra-0, sau clhd va f i nevoie S'O cure$, niciodatd a nu trhbuie . s8 $tea.de-a-dreptul pe -foe, c i vasul fn=e se topegte, totdeauna irebuie sti stea in a&l cu apd fierbinte. Alitun de'vasul dintli'u, niai e un altul, drbnduit Pntocmai ca cel dint&, in- care turndm ceara. topiti din primul vas. Msrimea scestuh de al- doilea trebuie sg fie c9t lgfimea .$i lungimda plangetelor netede care s6 ~nmoaiei Pn ceara to-. pit& din vas. Pentru- a pdstra ceara la' o temperaturg- anu. mitd, vasul acesta'nu ma; stA'pe, fod, 'ci qre sub - e l o mu9in8 ce arde inr petrol sau benzinci, a cirei flacgirii se @bate,
\
- ,
. .

1
I

.i , I 1

'"1 j
:1
>-

.= -. < I
.$
\

.'.
.

l,: i
i
i

.,

.- ..i .. . .
, I

mlri sau micgora dupl voie, ca s i putem tine ceara la temperaturk de care are ce nu trebuie sii fie depigitk grite gi sfiirbmicioase. Pentru a controla nehcetat aceasti

I
I

Plan~eteleacestea, despre care ti-am vorbit, vor fi ficute din h m n de nuc, teiu, sau pin row, foarte bine curdfate, fdrd ciotun' ~i cu marginile teqite. La ambndoul capetele, aceste plan~ete au cbte un miher mic, de care le tinern cbnd le muiem h cearii. Dimensiunea acestor plangete va fi ceva mai mare declt' cea a ramelor din stupi. Capetele 'plangetelor vor fi mgrginite cu ~ t o e u r trainice, i ca sii nu se scorojeascii clnd sunt puse b apa gi ceara fierbinte. P n sfArgit, algturi de aceste cazane, mai trebuie si. fie gi o puh'nd cu. apd rgce (cu o temperaturii de 20 de grade). Plangetele se t;n 3-4 ceasuri muiate fntr'un lighian cu a p i siirats, ca sb se imbibe bine fnainte de htrebuinfare; fn felul acesta, ceara devine mai putin lipicioasi.
,

I
I

I
1.

,
; I,
I

Am umplut vasul a1 doilea cu tears topitii, pe care am luat-o cu o cans cu burluiu din vasul vecin; am regulat magina cu petrol pentru a piistra temperatura apei gi a cerei la c e gi, cbnd totul a fost gata, am hceput din nou si-i dau lui C a n , liimuriri. fnainte de a fncepe fabricarea foilor de ceari, Ciiline, trebuie sg-ti spun clteva lucruri de care s i G i seama totdeauna, dacii vrei ca foile sii-ti iasii desiivbr~ite. 1. Niciodati temperatura c grade, cici altfel foile fvi sP nu fie fnsii n&!i&c vor iegi sbbrcite. 2. De fiecar; data cbnd scot; o plangeti din apii pentru ca s'o fnmoi P n vasul cu ceari, sd treci peste toatci suprafafa ei cu o perie moale, pentru a bdepirta cu totul apa de pe dbnsa. Altfel, foile, in locul unde au prins sub ele cbteva picituri de apb, se umflii 5i nu mai au peste tot aceeagi netezime, trebuincioasi atunci cAnd le punem la press.

3. ln sfar~it,trebuie sa' ai la indemcina' $i plan$efe de iniiltimi mai mici, cgci dacg ceara din primul cazan se terming ~i nu mai ai de unde sb alimentezi cazanul a1 doilea, nivelul cerei din cazanul din urmb scade ~i atunci ne trebuiesc plangete din ce fn ce mai mici, pentru a le putea muia f n fntregime in lichidul care tot scade mereu, pe mlsurg ce tot fabricgm foile.

i care Am scos o plangetd din lighianul cu apg s&ratgh stgtuse pang atunci, am trecut cu pena peste ea pentru a o Iimpezi de ultimile picgturi de a p l gi, tinand-o de manerul de sus, am muiat-o in ceara vasului nostru, a c&rui temperaturg, dupg cum argta termometrul, nu trecea peste 70 de grade. Am ridicat-o apoi repede fn sus, tinand-o deasupra vasului. Ceara spa scurs mai repede gi apoi, din ce P n ce mai fncet, pang s'a solidificat Intr'o pojghitg subtire, pe planget& Cand suprafata ei a Iuat o culoare mat& am Pntors-o cu capgtul opus fn sus .$-am coborit-o dill nou fn vasul cu cearg. Apoi, cu aceea~i mi~carevioaie, am scos-o afar&.

-Fig. Nr. 199 Cum s e inmoeie plangeta in cazanul a1 doilea cu cearti. in fotografie s e vede primul cazan plin c u cear8. precum gi budana c u ap&rece. (C. L. Hrislea)

- . E nevoie, Cgline, $5 lucrezi cu oarecare repeziciune aici, c&ci dacg ~i plan~etaprea mult fn vasul cu cearg, temperatura acesteia kpegte prima pojghifg .$i atunci n'ai &cut nici o treabii,

Prisosul de cearb s'a scurs din nou solidificbndu-se fnsb cu Pncti nn strat peste cel. dintbiu. Operafia aceasta am repetat-o de patru ori, dupg care am fnmuiat re$ede planveta Pri bbuana cu apg rece de laliituri. Foile de cearit ce erau prinse .pAnb atunci de planvetti, s'au desfAcut tndatb $i atunci le-ah scos din apti $i le-am agezat pe.masb. Gmsimea lor era potrivitti. Cbnd vrei, Ctiline, sg faci foi de cearti rnai subtiri, de pildd pentru sec~lmi,vei Pnmuia plan~etanumai de dous ori fn cazanul cu cearg. Pentru cuib, e nevoie. ca foile sb fie ceva rnai groase, d c i le putem subfia cbt voim, atunci cbnd le punem la presa cu yalturi. Cele hbrbzite ramelor magaziei de recoltb, vor fi ceva rnai subfiri decbt cele de cuib. BBiatul alimenta mereu cazanul Pn care Pnmuiam planvetele, pbnti cbnd toatii ceara din primul vas s'a terminat. Atunci am fnceput a fnmuia planvete din ce fn ce rnai scurte, pbnti cbnd nivelul cerei ajunsese atbt de scbzut, cii foile n'ar , rnai fi folosit nici la ramele 'pentru magazie. . Restul de cearb topitg I-am pus in calupuri, pentru ca sb le avem bune de fntrebuintat alttidatg; ?n acest timp, Cblin ~tergeacu vervete de cbnepii, apa ce rnai sttitea pe foile de . cear5, pe care le ageza frumos una peste alta, in camera unde ele trebuie sti stea 3-4 zile, ca sti prindb o oarecare tiirie, Tnainte de a le trece prin presa cu valturi. Camera trebuie sti aibti o temperatur3 urcat& de cel putin+18-20 de grade, ctici altfel foile se pot- sparge. Unii fabricanti, Cbline; trec aceste foi, fnainte de a se fi fnttirit, prin n i ~ t e valturi netede, care le fac sb aibg aceeagi

--

Fig. Nr. 200 Magina de laminat foile netede de cear6.

grosime peste tot. Mavina aceasta se chiamii laminor, iar aceastii lucrare se numeyte laminarea foilor. Cine insi prinde obivnuin* $i d i foilor o grosime statornicii, se poate Jipsi de aceastii mavin5 costisitoare, care e fntr'adeviir de folos numai industriavilor care se ocupii special eu fabricarea fagurilor artificid, pe care-i prezintii in suluri de foi lungi de metri fntregi. Ei au nevoie de acest laminor, ciici atunci cbnd introduc foile prin suluxile lui, le pun cap la cap, iar f h i a o deapiinii apoi pe un sul ce se aflb alituri de ma~inii.

II.'fntipcirirea fundurilor de celule pe foile netede de cearci, la presa cu valfuri.

Dupii 5 zile, am inceput adeviirata operatie a fagurilor presati. Foile f$i prinseseri in acest timp tiiria trebuincioasii. Le-am tiiiat marginile drept vi le-am pus fntr'un vas cu apii, la o temperaturii de 3.43-44 grade Celsius. 0 mavin2 cu petrol, cu un regulator de flaciiri, piistra o temperaturii statornicii, deoarece, dupa" cum $-am mai spus, a a u trebuie sii depiSeascii aceasti ternperaturii de 5 44 e grade Celsius. Pentru ca foile de cearii sii nu se lipeascii, ungem valturile sau cu o solufie de miere cu vin sau spirt, ca ~i cea dela ma~inaRitsche, sau, dup5 cum fac unii industriqi, fnmuiem foile fntbi htr'o budanii cu a p i caldii gi foarte siiratii ; apa trebuie sg acopere in intregime foile de cear3 $i chiar sii le Intreacii cu 5-6 centimetri. Din experienta mea fnst vtiu ca albinele primbsc $i lucreazii cu mai multii pliicere foile de faguri press$, fiicute suluri gi unse cu miere $spirt sau vin. fhca8ge,&,,,&wgeratura era d u s = ' tru ca foile de cearb scoase & a c Z i vi pentru ca valturile presei sb fie. la o temperaturii potrivitii mediului. Cbnd vom crede cii valturile nu 8unt destul de calde, le vom hciilzi tkrndnd peste ele apii fierbinte ~i sgratg.' Presa era fixat2 la capiitul unei mgse lungi ~i fnguste,. acoperiti cu o foaie EdetablZi. Aliituri de press, era o pensci sau clegte de lemn, lat cbt foaia de cearii; cu acest clegte, prindem foaia de cedrii atunci cbnd iese din pr&a cilindricii, o hem v i o tragem drept afarii din pre'sii. De-am prinde cu degetele foile ce ies dintre valturile mqinii, s'ar strica atbt i marginea dreaptii a foilor. celulele cat g

d.M

,I
j/

1
\ .C

- -***

. .
L-

=+
I

j <

.,

-,

5-

Fig. Nr. 201 Cum s e lucreazl fagurii presafi la fabrica englezl Weed.

, )

Cbline, nu mai folosesc acest clegte, cgci ei, trecbnd foile prin laminor gi deci formbnd suluri de cearg, pun sulul 4n vasul cu apg sgratb gi fl deapgnii astfel pe un alt sul, de fndatz ce foaia iese din presa ce-i intipgregte celulele. Pentru noi ins;, acest clegte e de neapgratg trebuinti. Am potrivit apoi cele doul guruburi ale presei care u r ~ c& sau coboarii valturile,pentru a le apropia sau depgrta, astfel fncdt sl ne dea o foaie mai subtire sau mai groasg, dup5 cum voim. Cbnd totul a fost gata, am scos din apa sbratg o foaie de ceari gi-am vbrft-o intre cilindrii maginii; Intorcdnd : apoi ugor manivela, capgtul foii a apBrut dincolo de Fig. Nr. 202 valturi, iar eu I-am Presl cilindricl cu valturi. prins cu clegtele

- FabricanGi mari,

lat de lemn. Pe mdsurd ce Cdlin fnvdrtea manivela yi foaia de ceard ieyea dintre sulurile presei, eu trdgeam uyor foaia presatb, tindnd-o bine cu clegtele, pdnd ce ieyea cu totul. Foaia era presatd, celulele fntipdrite foarte bine, uniforme gi fdrd nici o stricdciune, iar cbnd am pus-o fn lumin5, era aya de strdvezit, cd puteai vedea prin ea cdt de regulate gi desivdrgite sunt celulele. Ca sd vedem dacd fagurii nogtri au grosimea cerutd, am cbntbrit zece foi tdiate tocmai cbt rama de cuib Dadant. Ele au tras, toate la un loc, tocmai un kilogram. D a c i foile, Cdline, a r fi trak ceva mai mult, trebuiau strbnse putin $uruburile, pentru a apropia mai mult unul de altul, cele doui valturi; foile s'ar fi subtiat gi-ar fi intrat la kilogram numirul cerut. fn caz contrariu, adicd dacd cele zece foi a r fi tras mai putin de un kilogram, a r fi trebuit sd depdrtdm putin valturile unul de altul gi foile a r fi iegit atunci ceva mai groase. fn amdndoul cazurile, trebuie insl sb faci o noui'probd cu cbntdrirea foilor, ca sd gtii de te afli pe drumul cel bun. Rdnd pe rdnd, foile au fost scoase din apd yi trecute prin presd. Cbnd se intdmpla ca vreo foaie s l se lipeascd pe valturile presei, o desfdceam repede turndnd deasuprs-i o - .-.--*-so1ut;e fierbinte - de carbonat -.--- .de calciu. "C.d tot stocul s'a terminat, am ayezat foile teanc, una peste alta, pundnd h t r e ele hbrtie albi de bdcdnie; dupd toate acestea, le-am putut trimite apicultorului ce ne ddduse sd-i fabricim fagurii de ceard. Presa, dupd ce-a fost curdtits $i unsd, am hchis-o fntr'o cutie, ca sd fie feritl de lovituri, care de sigur, a r strica metalul moale a1 valtului, yi fagurii ar iegi neregulati gi deci urdti. Instrumentele, Cgline, trebuiesc bine curdtite dupd fiecare folosintl; cbci altfel se stricd. Solutia de miere cu vin sau spirt, ce-a mai r k a s E n sticll, trebuie astupatl bine cu ceard, cdci altfel intrii P n fermentatie. Plangetele se vor usca cu hcetul, ca sii nu crape; e bine ca, dupd uscare, sii fie unse cu putin untdelemn curat. Cazanele fn care s'a topit ceadeasu ra ra; trebuiesc curdtite foarte bine, punindu-le . . . .,. unei fllcdri de ..ww:. ,v%ew.curi; cbnd pere6i lor s'au incd zlt, uim m . ., r yi frecdm bine locul PncHlzit pang ce r5n:Ana

"_

__-

--C

L-?.

''

. = * \

. a & . . .

..

.*-ws"*w?*--.~+*.;:.b+

*-<.?

*** ..
.

,a* ..%,4C

curat de cearg; hbrtia absoarbe ceara topitg $i cazanul e astfel curiifit foarte bine.
C. FIXAREA FOlLOR DE GEARA P R E S A T i~ ~ RAME

Dupii terminarea acestei migiiloase operat;i, ne-am fnceput din nou munca in vederea organiziirii prisgcii sistematice a lui Cglin, muncii fntreruptii cbteva zile pentru fabricarea Mgurilor presat; ce ne fuseserg comandafi. Trebuie sii ne preggtim, Cgline, pentru hzestrarea ramelor noastre cu foile .de faguri presati, pe care le-am construit. De obiceiu, aceastii operatie se face fn ajunul recoltei,rnai ales de cei care au stupi putini gi timp liber rnai mult,sau atunci cbnd florile au apiirut fntr'un numir rnai mare pe pajigti gi livezi, adicii tocmai cbnd ceresele cele clgditoare Pncep sg pun5 in funcfiune organele lor cerifere, fntr'un mediu potrivit. Totugi, sunt mult; cei ce socotesc cii-i rnai bine sii-gi pregiiteascg din vrerne ramele cu cearg presatg, $i a$a vom face gi noi. E nevoie fnsii sb ai grij5 rnai fntbi ca rarnele sii fie agezate intr'o camerii in care nu prea umbli; apoi, camera sg nu fie prea friguroasg, c h i la rgcealb,, foile se pot sparge lesne de tot, la cea mai. micii sguduiturii, sau, fn cel rnai bun caz, se deslipesc de pe sbrme. Ramele inzestrate cu foi de cearii presatii, se piistreazg foarte bine in stupii goi, gata construit;, precum gi fn magaziile lor de pcoltii. CAnd vine timpul mutatiei coloniilor din stupii pn'mitivi In sistematici, scoatem, pentru un timp oarecare, cele cinci rame cu cearii presatd ~ i dupii , ce-am terminat aceastg operatie, punem foile de cearg presatii la loc in stup, fie aliituri de fagurii scogi din stupul primitiv, fie dincolo de diafragm$ dacii timpul e Pncii rece $i cuibul nu trebuie miirit.

-P

Cs

a) Ce unelte sau instrumente ne trebuiesc ?

Pentru aceastg lucrare fnsii, avem nevoie de unelte. Mai fntbi ne trebuie :

Un ~ablon de sccindura', fntocmai de mlrimea interiorului

ramei de cuib, precum gi un altul, cbt cel a1 ramei din magazia de recoltg. Grosimea gablonului trebuie sii fie calculatii astfel
b

fncbt, punbnd pe el foaia de cearg presatd, aceasta si5 stea drept pe mijlocul ramelor gi deci, 1Angi skmele galvanizate, intinse de mai fnainte. $tiind c i lltimea obignuits a letigorului de sus a1 ramelor de cuib e de 2,5 centimetri, urmeazg cb cea a gablonului s& fie jumgtate din aceastl lgtime, mai pufin cu 1-1,5 milimetri, -cbt e grosimea foii de fagure presat,-ceea ce, Pmpreunii c u grosimea gablonului, face intocmai cbt jumiitatea lefiorului lateral a1 ramei. . "Pentru, ramele magiiiei de &ere, gablonul i r e o grosime mult ~ n a i mare, cbci, potrivit lgmuririlor date maistrului lemnar, aceste rame au fost constuite cu o l+me de 44 de milimetri la lefigoarele laterale, pSnFig. Nr. 203 tru ca albinele s5 vrelun~teascgmult sclu ~ ~ pznlru ~ peretii l latekali ~ ai celulelor, ~ ~ astfel ' ca fixal foile de cearii in rame. regina sii nu mai poatl depune oug fn acegti fag&, care rgmAn numai pentru' recolti; deci gi acest gablon va fi ca grosime cbt jumltatea lgtimii acestor lefigoare, mai pufin cu 1'1s milimetri, cbt e grosimea foii de cearg presatg.

2. Ibricul.

kr
,

Ibricul de topit ceara e o pie& de mare Pnsemngtate, Cgline, pentru lucrarea ce urmeazg s'o facem acum. Acest ibric este alciituit din douii cgni sau ibrice, puse unul i n altul, avbnd b t r e ele loc go1 pentru api, astfel ca ceara din ibricul interior sii nu fie P n atingere de-a-dreptul cu flacsra unei magini d -care va trebui deci sg fnciilzeascg iar ceara sg se topeascg datoritii cbldurii apei din ibricul exterior. & ibricul cu cearg, stf un creion de faFig. Nr. 204 blct; i se zice aga, csci are atbt- mirimea Ibricul de topil ceara pentru lipicbt gi forma unui creion, fn pa=tea de tul foilor de cearii sus a acestuia, e un cipgcel cu o gaurg in rame,avdnd cremicg ; cbnd creionul stii f n ceara topitg, ionul de lab16 in el. aceasta pgtrunde prin vArful ascutit g i ' ggurit, urcandu-se la nivelul pe care f l are ceara din vas; cbnd voim sg ne servim de el, fl scoatem din cgnita cu cearg, tinbnd

r ,

astupatg cu degetul argtgtor, gaura de sus a creionului. Ceara nu va curge decdt atunci cdnd vom ridica degetul d e pe acea g5uricg de sus si numai atdt timp cdt o Gnem descoperitb; de .Pndatb ce-o acoperim din nou cu degetul, ceara care a mai rbmas Pncb P n creion, nu mai curge. Deci, acest creion functioneazg bazat pe principiul presiunii aerului asupra lichidului din interior. fn cornett, se rnai.ggse$te incb un ibric tot de felul acesta, numit buret^ ~i care e format tot din doub vase puse unul P n altul; f n cel rnai mare, se toarng apg, iar P n interiorul acestuia, stb un a1 doilea ibric cu cearb Fig. Nr. 205 BurelB. topitb, din care pe un burluiu foarte fin, se scurge ceara care lipegte foaia de ramb, acolo unde e nevoie. E un instrument cam scuap $i prea delicat, care are neajunsul cb, de multe ori,-dacb stupariul fl uitb fbrb apb, -cbldura flgcbrii P i topevte fundul ; apoi, micile necurgtenii, ce s'ar rnai gdsi cumva in ceara ce se pune la topit h b untru, astupd gguricea fin5 a burluiului, care ne db mult de lucru pdng o curbtim..

1II

..I

't

3. Pintenul Voiblet.

Voiblet este un instrument, Cgline, de o fnsemnbtate deosebitb. E format dintr'o rotitb dintatb $i un
mbner; prin mijlocul muchii acestei rotite, e sbpat un $intulet atdt de adbnc, cbt Pncape sdrma galvanizatb Putins5 pe rams. Se yoate face cu uqurintb dintr'o Fig. Nr. 206 piesb de un leu, dinPinten Voiblel incBlzil la m a ~ i n ade spirt. tatg pe marg,ni $; cu un ?ant pe muche. fncblzirn bine pintenu1 la o masing de spirt 9;) tindndu-1 de Fig. Nr. 207 mdner, P 1 purtbm astPinten Voiblel c u un bloc de metal in jurul rolilei dinlate, pentru a-i pislra cildura mai fel d e a s u ~ r a mutt8 vreme. hcbt aceasta se fnsdrmeij

Pintenul

I
1

" ; ,

groapd fn foaia & cearg presatd, unde pintenul cel cald a ldsat- o dbrd de cearg topitd gi care se sleiegte repede. Pentru ca opera$ia sd reugeascg bine, pintenul trebuie sd fie bine fncdlzit; deoarece el i$i pierde repede cbldura,cdci il rdcegte ceara pe care o topegte fn calea lui, e bine sd avem totdeauna la fndembnd incd un pinten care, In timpul cbt functioneazd primul, sg ste unei fldcdri ca sZ se hcdlzeascd; lucrarea merge astfel mult rnai repede gi iese rnai bine. fn comert, se ggsesc felurite modele de pinteni Voiblet; vei cduta totdeauna sg te folosegti de cei care sunt astfel construiti, fncdt rotita dintatd se invbrte intr'un bloc de metal, rnai mare ori rnai mic, $i care, odatd ce s'a incdlzit bine, fgi pdstreazg cdldura pe care o transmite gi rotitei dintate.

b) Cum se fixeazti foile de cearti presafti in rarnele de cuib, ciit ~i in cele ale magaziei de recoltti.' Am pus ceara sfdrlmatg h mici bucdtele, fn cdnita interioard a ibricului, dupg ce rnai fntdi umplusem cu apd ibricul sub care ardea magina de spirt. Cdnd ceara fu gata topit$, am vbdt creionul care, fnzestrat la o margin5 cu un mic cklig, nu putea merge chiar pdnd la furidul cdnitei cu cears, tocmai pentru ca nu cumva necurgteniile ce s'ar rnai ggsi P n cears, sg astupe gsurica pe unde pgtrunde ceara iln creion. Am luat o foaie de ceard prepatd gi am tgiat-o aproape cbt rama de cuib. E nevoie, Cdline, ca foaia sd fie ceva rnai mid,-cu cel mult un centimetru,-decbt rama, de jur Pmprejurul ei, cgci fn timpul cbnd albinele o lucreazg, din cauza cdldurii, foaia se rnai dilatii gi ea trebuie sd ggseascii loc liber pentru aceastg migcare de dilatare, cdci altfel foaia s'ar fndoi. Aceastii distan+ dintre foaie gi leijgoarele laterale $i letigorul de jos, sg nu fie h s g prea mare, cdci atunci albinele vor construi in golurile acestea, celule de tr Antor.. Foaia trebuie agezatd apoi fn rams, aga fel h c b t exago1,;a~Zeci nu1 celulelor sg stea cu ? = A c e m u r l p a. r a E r i l e celulelor sb fie perpen&c';lare . pe ,,le$$S&ls3e 10s ar"r"aiZei.'SJa adoptat seest fel de k ageza c . . .. foaia de ceard, cdcl $1 am, ca in toate, s'a urmgrit felul natural in care clddesc albinele. Albinele, fn fntelepciunea lor, -gi-au dat seama cd celula pus2 in aceastg poziije, prezintg o

r X I Q u

-P

-.

..

1
'-1

,
I

..

mult rnai mare garantie de rezistentg la apgsarea pe care o exercit5 proviziile gi puietul, rnai ales asupra celulelor de jos. Totugi, fiicbnd Pncercarea gi qezAnd foile. sens contrariu,-adicii ch cek doug laturi drepte $ paralele ale celulelor agezate orizontal,-am bigat de seam&cii albinele au lucrat fiirii se hcii vreo modificaxe gi nici nu s'au sim$it stingherite. Ele au Pnteles cii, deoarece rama are o suprafag cu care mult rnai micii declt fagurii naturali ai primitidor, clteodatii ating o fniiltime de 1 metru $i rnai h e , nu-i rtici o p&ejdie de 'diklmare a zidului cu mY. de chilioare, fiindcii amm'faghrii su'nt sprijiniti' ei de .cele 5-6 slrme bine cred &-i rnai bine ca foaia sii fie agezatii Intinse. Eu totu~i fn poziGa normaki a celulelor gi numai cdnd, prin aceastg agezare, s'ar pierde prea mult material din foile presate, numai atunci se pot pune foile in sensul invers a1 celulelor. Am introdus apoi marginea de sus-a foii de cearii presat& fn vantul fiicut In letigorul de sus a1 ramei, mi$cAnd-o putin la dreapta gi la stbnga pe $ant, ca sblatingii bine funn acelagi timp dul acestuia pe toat5 suprafata lui, potrivind P ca foaia sii aibii un spatiu egal' h t r e hlarginea ei gi IeGgoarele laterale, atbt fntr'o parte cAt gi fn cealaltii. Am h a t apoi creionul cu ceara t ~ p i t gfn el gi, *And gaura de deasupra lui astupatd cu degetul, am jnclinat uvor rama cu foaia putin pe spate $i oblic, astfel fncAt ceara sb se scurg; de-a-lungul ei gi in ~ a n t u l ramk, de la un capgt ping la celiilalt; creionul ? Gneam I In partea putin iniiltats. Am ridicat degetul de pe giiuricea creionului gi ceara a hceput sb curgd de-a-lungul foii. CAnd ea n partea opusii, a ajuns P am inchis gaura cu degetul, pentru ca ceara din creion sii nu rnai curgii, hclinbnd repede rama i n sens invers, astfel hcbt guvita de cearii topitii sg Fig. Nr. 208 Cum se fixeazi cu ceari, inlr'o rarni, pentru a lipi gi mai foaia presatl $ i care trebuie s i fie pozilia bine foii P n creionului $i a rarnei. (C. I.. Hrislea) gantul ramei; aceastii mig-

fd

--

care de inclinare a ramei, cbnd htr'o parte cbnd fn alta, am fiicut-o pbnii cbnd s'a sleit bine toatii ceara topitg. Am agezat apoi rama culcati, astfel incbt foaia sii se razerne pe sarmele htinse. fn acest chip, am procedat pbng ce-am terminat toate ramele de cuib. Foaia am fixat-o ins5 definitiv de sbrmele Pntinse fn ramg, in felul urmiitor : am agezat vablonul de scbndurg sub foaia de cearii, astfel ca sbrmele sii riimbnd de data aceasta deasupra. Am pus rama orizontal pe o masii gi, cu ajutorul pintenului,-pe care 1-am Pncglzit mai-fntbi la magna de spirt,am potrivit gantul din mijloc 'de pe muchia rotitei, pe capgtul unei sbrme Pntinse. Cu o apdsare ugoard, am inceput a-1 a h neca deasupra sbrmei, care intra qi se fixa de foaie in dbra de cearii topitd pe care o fgcea pintenul cald, gi care se sleia repede in urma lui,

Fig. Nr. 209

Cum s e fiveazi foaia d e cear5 d e s l r m e l e inlinse c u ajutorul pintenului.

Am trecut pe rbnd cu pintenul cald, peste toate sbrmele ramei gi, cbnd am terminat, foaia era lipitii gi inGritii cu des5vbrg&-e.& felul acesta, am procedat apoi cu toate' ramele, atbt cu cele de cuib cat gi cu cele din magazia de recolt&; dupii aceea, le-am agezat pe fiecare la locul lor, i n stupii go;. -Cb~d un-stupar d a r avea prea muke foi de cearii presatii ~ i - a r voi sii facg economie hzestrbnd ramele, in partea lor de sus, numai cu rnici fnceputuri de fpi, el le v a tiiia atbt de late, incat cel putin sg poatg fi prinse de prima sbrmii, care e aproapc de lefigorul de sus. Albinele,- ariitbndu-li-se astfel ' directia ce trebuie urmatii fn conskire& fagurilor lor, vor prelungi aceste Pnceputuri de faguri gi vor fntregi restul ramei pbnii jos. Cum hsii in aceastii -situatie, albiqle obig-

nuiesc sg clgdeascg un prea mare numgr de celule de trdntor, acest sistem nu poate fi folosit decbt la ramele magaziei de recolti, unde ne este tot una dacg albinele clldesc celule mari sau mici. Pentru ramele de cuib fns$ foile trebuie s l fie totdeauna intregi pe toatti suprafata ramei, pentru ca albinele sii clddeascii numai celule mici de albine lucrgtoare, cgci, P n cliiditul lor, ele se vor ciilguzi dupg bazele intipiirite h foile de cearii, care vor fi de sigur totdeauna, celule mici. Totugi, la roiurile secundare, putem da cbteodatg, chiar pentru cuib, cdteva rame numai cu Inceputuri de faguri, gtiut fiind cii aceste roiuri au un numgr foarte mare de albine tinere, c a r e . 8 ~ fac economie de material, ci clgdesc mai. totdeauna rame Pntregi numai cu celule mici de albine lucrgtoare.

b .

I . Fixarea

cu aparatg electric.

Dupg cum ai vgzut, Cgline, fixarea sArmelor de foile de cearg este o operat;e destnl de miglloasg gi de aceea, mult; stupari industriagi, care au de fnzestrat P n fiece an un numiir mare de rame, fie de cuib, fie pentru magaziile de recolt%, intrebuinteazg cu mult folos un aparat ngscocit de Dadant, gi care fixeazg sbrmele in foile de cearg cu ajutorul curentului electric.

Fig. Nr. 210 Aparal eleclric penlru fixarea stirmelor in foaia de cear2i. (Dadanl)

Aparatul e alcgtuit dintr'o bard de lemn, de-a-lungul ciireia trece o scirmd, ce vine In contact cu patm cuie de alamd ;

sbrma e legatg de doua' baferii uscafe, ca cele de telefon; se ageazg toate cele patru cuie pe sbrma galvanizatd gi, cdnd ultimul cuiu face contactul cu ea, curentul se descarcg hcglzind sdrma gi aceasta, fiind apgsatg de cele patru cuie, se adbncegte, fn ceara topit.5, care se sleiegte lipindu-se de ea.

II. Fixarea
w

cu ajutorul unui acumulator.

Cine nu are un aparat special ca-acesta,-care costi destul de mult gi ale clrui baterii se trec dupg un timp oarecare, se poate folosi de un aparat simplu, aga dupg cum am fiicut eu, cdnd am Pnfiinfat prima prisacii de 300 de stupi bine f*sistematici: a d 'luat un acumulaf& dela automobil, cgrcat, gi ded u o m a n d sbrme izoiate cu cauciuc, care, in vlrfsile lor, aveau d o u e v m g a 4 m --___. a h 1a doud betigoare, o persoan2 finea sirma"ZTilsat& pe cearg. Cdnd atingeam amdndoi polii de capetele sdrmei,-gi deci se forma P n ea curentul care o Pncglzea,-ceara se topea gi skma rimdnea definitiv fixatg I n ceara sleitii; fn felul acesta, am putut lucra sute de foi pe zi.

Terminbnd gi aceastg ultimg lucrare premergAtoax-e viitoarei mutatii a coloniilor din stupii' primitivi in cei sistematici, nu mai aveam de fiicut nimic pentru organizarea prisgcii sistematice a lui Cslin, pdng in primgvara, care era fncd departe.

***

$i timpul a'trecut pe nes$ntite. 0 singurii datg numai, fn timpul iernii, a fost frumos vreo doug zile gi albinele, simtind chemarea caldg a soarelui, eu iegit afarg de gi-au fiicut un sbor de curittire. Ce mai zurbavg a fost P n prisacg P n ziua aceea 1 Albinele, ca scdpate dintr'o fnchisoare, iegeau nebune pe urdinig; se agezau fntdi pe scdndura de sbor ca gi &nd, orbite de lumina tare de afar& aveau nevoie sg se deprindii PntAi cu e a ~ a p o i , cu afipele fntinse gi cu sacii din pdntece plini cu aer, se avdntau fn sbor ca de sdgeatg. fntr'un dus gi un intors pripit, ca gi cbnd le-ar fi fost fric3 de o'ameteali a betiei de aer luat a$a pe neagteptate, ele P g i degertau pe rbnd intestinele fncgrcate cu rezidurile consumului din timpul iernii. Petele galbene-ruginii cgdeau de sus pe toate lucrurile

XI.

: ?
._I I

., a, . . .~ -:.

.":
%

'

fmprejmuitoare'; o - pfoaie rogiaticii a acoperit albul stupilor, paiele .$ ciiciulile de secarii ale primitivilor. DupA cdteva tdrcoale prin prejurul casei, in care timp incelpu sii se simti de sigur riicoreala ce nu era pe deplin biruiti de razsle soa. relui, sbomrile au fnC6put sg se tot riireascg. ergbite, albinele intraii pCur&niS l a ciildii~aghemului gi spre hambarele pline de aurul gi dulceata florilor adiinate d e cu varii, a$a fncdt, atunci c&ndua nor. fugar a acoperit prisaca, lini~tedeplinii a pus din nou stgpdnire pe Gnutul ei, in care, cu putin Pnainte, era aqa de. mulfii vietrfi. ' ,, A 'doua ei; -;&a ~ i ; iscGturat a1 nu $titi cbtelea cojoc alb. Strat gros s'a a ~ t e r n u t peste stupi ~i cetatea albinelor a intrat din nou fn eomnul s&u iernatic. Din u~diniiurileacoperite cu totul, iegea o 'cgldurii cetopia putin -marginea zgpezii qiliisa astfel aerul sb piitrundg Ppguntru. Nici un l$z&it nu mai striibiitea prin pereGi grovi. D e sigur e i albinele s'au folosit de acea zi bung $i s'au avezat pe fagurii cu pr~viziinefncepute Pncg, iar acum, f&rggrijti, fgi duc vieata fn tihnl $i huzur. Regina, atstat2 de aceastg vbnzolealL grgbitii $i crezbnd cii a sosit timpul prielnic ouatului, a inceput sii bdepuni c&te put;ne ouii f n partea cea mai dlduroasg a ghemului, ciici vieata P$i urmeazg.vechea gi vepica ei chemare, $i albinele nu pot trece peste aceastg -1ege sfAntii, lege pe care o urmeazg $i ele, ca tot ce e viu $ lasat de Dumnezeu astfel in-lume.
.

-eoas rdks p u q o d ?em [a:, ~ n d u qr . j JV ' p s r q ~ uy.1ame3 ~ o qonJaF el fbnd ndnqs mnae vane me !on p e p 'uaa 'FqeI

ri

'

*mnDeyuvd oo?n3y3! e mnaa~d e4e %lam apnws !emDoqng emJn raa ?B aguaqe !8eaaae n3 eqln3se ?an p e p l ~ n e s a a *unzaleq a3?nleagn e3 a s ~ ~ I-a3.[qukne d p !uvdys ?$-npnyqnd !em a n 'la asnds-j~ednqs na 9 Dsamnn pm ~s qod Inna el f$ *eaJepqFJau fS e ~ n 3 n q 'p~!ouaj e)ne.rads pnwnl* !mnqe !n?n ' u s 3 ?nt ~ q a o 7 *!nlnqpydn?s e 7?$u98 Bsn?qng %sea3 -I? mp-'aqlnm aqJooJ R D U ~ ,quns rS-'snng~d ap ?emFJ ?em ne-f) a3 au!eq p . x n u;rp slab Inlo)- n3 favdgqs god es 'eqsa~e lnl -a3 q 'ea n~quad 'ne a1 a m ad a~apouralaqunlaj n:, a~yemaq -s!s a[am a l p p y d aqeol 'ynna~duq dm9 !6ela3e nl pug3npno:, 'p3yeura$s!s q t p t p x u d n?p e q e m s u d emJo3sney mon, :aq -enmasng u e ~ 3 n lp o p a3e3 moh 'augp=) 'eqsaae l n u y *~oq$?zme a n o s ?nun a[azeJ n3 "ea1asnn3se-gep-e-ap as-npupn! '.l~l?~~a.I:, lnbfsap u u d fl! as e s u u d e ynuxo:, p y n e - ' a ~ n p ~ d *Jo~unmeaalunjJFh 0103 !6 p ) ~ s e a m q l @ -q !$-ys q f u ~ o d e a p p s !4 ?pob&?mewfqe 1% Intmw *unIeap ad ap aseoqomo8s a s - n p u g ~ h p ~ ! 'FA d u p d n e p a aladv * F u p n l el Fseo? -OA pi! aq e asnpd l n ~ e m er, q apian pa3 eqse! ca~$uqsana d .a3 q a:, np. ea%alb 'qoq as ' p n ~ 2 ~ nh u d aqe?aJgqnj ~ o l u a d ~ z. e a ~ r d g ,pug;> ~ s ad ' a p y pn!z1png e a p p alanos 'pqn~a;, I n q e q u r a .ayndmy y ~ e ~ e m p od~ s o e j auenJqad m1 1n$?b~.t2js

478

\
I

A . CUM S E S C O T S T U P l l DELA IERNAT $I ASEZAREA LOR

IN PRISACA

pe care i-au iernat fntio Cei care au de scos stupii camerii Pnchisii, vor proceda fn felul urmiitor : -Cu cdteva nopti fnaintea acestei lucriiri, oor deschide
US

ae o mai u~oariitrecere dela ciildura h care au stat pdnii acum la temperatura putin mai sciizut$ din acest anotimp. Stupii pot- fi scogi afarii din adgposturile lor, nurnai atunci cbnd timpul cald a tinut astfel cdteva zile In sir, iar ia umand de ii sborul de curatire, sii nu amorteascH de f*g. ~ r e b u i e aga dar 96 Gi seam& de faptul di prirniivara, vremea e schimbiicioasii gi adesea, dupii o zi caldg, poate veai o zi-friguroasii, iar albinele pe 6are le-a prins afar% o astfel de vreme, pier cu miile. De fndatii ce stuparul s'a hotiirlt la acest lucru, va trebui sii se ingrijeasdi s l aibii oameni de ajutor in deajuns, ca sci: poatci: scout cei scogi peste 1-2 rbnduiascii sborurile gi garda dela urdinig, vor fi atacati de mai hainte gi care au trecut prin perioada astupii s c o ~ i ceasta de desmortire. , Stupii trebuiesc ferifi de lovifuri ~i sdruncinciri fn timpul transportului lor pdnii la locul hiiriizit fn prisacii; altminteli, albinele se vor turbura gi vor ziidiimici operatia. De asemenea,.fiecare stup sii ocupe acelagi loc pet care 1-a avut i n toamni gi s H nu fi? pugi unul h locul altuia, aga la Pntbmplare, ciici o parte din albine,-degi au stat atbtea luni inchise, fgi vor aminti locul cel vechiu gi vor incepe lupte fntre ele, ceea ce ar aduce pierderi fnsemnate, dacii nu s'ar isca poate chiar gi furtigagul. De sigur cii dacii schimbiim locul prisiicii, acest riiu nu s'ar mai putea h t h p l a , ciici fiecare colonie fgi va htipiiri bine h minte noua sa agezare. Locul din fafa stupului sci fie curat ~ i ,dacii se poate, e bine sii punem nisip sau chiar o mdng de p i e uscate, pentrucii, piimhtul fiind rece, albinele ce vor ciidea din sbor jos pe piimdnt h fata stupului, vor amorti gi greu se

vor mai putea urca pdni la scdndura de sbor. E practic sg pui, f n acest scop, o cdnduricg inclinatg, ca o punte, care sg facg leggtura e a a r m < c w " ;

"rrcLp~v

Fig. Nr. 212 Slupi a cftror s68ndur6 d e s b o r e inzeslralft c u o ~ u n l e a ~ l e c a -, ti. c&e face, primftva~a,legftlura intre pftmiint ~i scdndura d e sbor.
- -

<.

fn tot cazul, d a d albinele, f n loci11 unde ierneazg, nu dau semne de neliniqte prea mare $i temperatura de afar5 nu e potriviG pentru a-i scoate, e mult mai bine ca stupii sli fie la'safi inchigi, p6na' ce vremea se inca'lzegte bine. Nu e nici o primejdie sg tii stupii Inchigi mai multg vrerne, dacg coloniile sunt bine adipostite, stau linigtite, au hrang bung gi in deajuns, iar noaptea se aerisegte regulat camera; deschizdnd vreo fereastrg, atunci can$ temperatura de afar%nu e prea scgzutg. S'au v5zut colonii care au iernat timp de 6 luni hchise astfel, fgrg ca sb fi suferit ceva, cgci p r i p e l e unei ierna'ri fndelungate nu sunt decM: umezeala locuxi, c a r e f n x m u colo~le, le stdrneste, lipsa de aer, precum gi o alimentafie de proasfa' cilitate gi neindesfula'foarc. Dacg unul din aceste neajunsuri va fi prea mare gi colonia va suferi din pricina lui, .sg nu se mire stuparii care vor vedea h primgvarii, cg albinele Pgi plrgsesc,-cdteodatb chiar pentru totdeauna,-locuinta gi se duc in lume aga ca nguce. C h d stuparul va observa cg vreunul din aceste neajunsuri ii primejduiegte albinele pe care le are inchise, el P g i va Bcoate hdatg dela iernat, coloniile,-chiar dacg timpul nu va f i prielnic acestei operafii,-va ageza fiecare stup la locul sgu f . 1 1 prisac& g; va cduta sii fndrepte rgul cdt mai repede cu put&$& .=-,;puVa trebui sg fin5 ins5 socotealg totdeauna de regulele. . .- L # , ;
< & L C -

...- *<=, ,

-,--I-

< .

cz.;.i< ,t , . .
-

+ ; < .,

. .. . . . . .j . . ; ; ~

..

, .

'
,

,
.

I"j)Lr3:-: .*,,

. :

- ..
.

<.< +-.::; . ; . ... . .. .,?. .......,-*..I.. ; ; :..-':!..

.. . , .

.%k. .4 , . ,' I

.._

. "
;

.
'

'

.-

if'

* ' '. ."&,.ad.

'

480
8

statornicite atunci cbnd am vorbit de agezarea stupilor P n prisacg; grija cea mai mare a stuparului e sg-i fereascg de vhturile reci gi puternice, care nu trebuie sb bat2 niciodatg drept in urdinigr Trebuie sg cerceteze stupii care au iernat rgu gi, dacd timpul nu va fi prielnic pentru o astfel de operat;e . iar c&i9i& cer @rah&& mgsuri de indreptare, el va duce stupii, rbnd pe rbnd, Pntr'o camerg bine incglzitA, unde, deschizbndu-i6cu multg .b&garede seamii, v2 c h t a sg fndrepte situatia proastL h care se ggsesc. Cei ce-gi iemeazg stupii afar& suat scutifi de toate aceste griji qi mudci, caci albinele gtiu ele singure cbnd gi cum s5 iasg. Chiar din prima zi de activitate, vom ;leg= un stup mijlociu ca greutate gi putere, gi-L vom ageza pe 'un cbntar de

confrol.
Acest lncru este de neapiiratd trebuintii pentru buna orientare a ~tuparului, care studiazg astfel zilnic mersul crescbnd sau descrescbnd a1 proviziei. gi desvoltgrii coloniilor sale din prisacb. Aceste observatii sunt trecute hfr'un caiet, care ne va hggdui s g cufioagtem i n orice clipg, situafia mersului prisgcii din ace1 an. Stupul trebuie cerit he ploaie cu un acoperig mdbil, penn scbndurg yi deci greutatea pe tru ca apa s& nu se imbibe P care neco aratg cbntarul s l nu fie cea adevgratii. - C&ndtermometrul fncepe s I atingii+lO-12 grade C., albinele h c e p sg se migte; chiar dis-de-dimineat& cbnd soarele Pncg nu-gi PmblAnzise fata, vreo sacagitii mai indrgsneatg se avbntii spre adiipiitorul din care picur& apa c51dicicg, incglzitl nePncetat
Fig. Nr. 212 Stup pus pe c6ntarul d e control. . ( C . L. Hrislea)

. 1

rg ce razele soarelui Pnvioreazg d z d u h u l amortit, scbndura in zig-zag a ad2piitorulu; se innegregte de albine $i, pe portifa stramti5 a urdinivului, Pncep sii se strecoare griibite rarele cnleggtoare de polen, ce-1 glsesc pe ici pe colo, cercetbnd umbra tufigurilor unde &oceii gi brhdugele au prim s& seivea$cri.

s.

'trr

3.

. d a

.-.

..$

-r;.
4

..

.-.'
%
. '

,.. . '5
:
,

.. -

*./

Hriinitorul de polen e plin ca un stup fn fierbere'; albinele vin griibite, se ageazg pe ~ipculitele fundului, vi, sciildlndu-se f n praful rogu a1 gofranului ca nigte vrgbiute vara fn colbul drumului, sboarii grgbite spre locuintg, s& ducg hrana puietului. Iegeau din baia aceea rogie de par'ci erau Pnslngerate; cu piciorutele de dinainte, igi gtergeau ochi~orii vi antenele, apoi, biitbnd din aripi, a ciiror migcgri gi le ordonau dupg acelea ale picioarelor, gtergeau cu periile dela cele de dinapoi, praful rogu pe care-1 vArau adbnc h coguletele tarselor. Abia cbnd ggteala era fgcutii pe deplin, ca gi cbnd n'ar fi voit sg iasg de acolo declt sclivisite ~i cu tolul curate, plecau fn sbor. Altele preferau sii ia din fgina cea galbeng de mazgre sau de secar5, ce stiitea fn cgmgrute despiirtite. fn o t e acum svon de muncii. Toatii ziua am stat cu Ciilin acolo gi nu ne mai situram par'& privind. Iat$ vezi, Csline ? e dovadg &t reginele au depus puiet chiar multigor, cad ele car2 din plin apa ~i polenul in stup. Sii le facem viiita de primgvarii !-mg fndemna . .bgiatul griibit, viizbnd atbta activitate. . . Nu, Cgline, nu rP.c_A...tinzpulpea,tm.aceasta, - clci o vizitg fgcutl prea de vreme poate aduce multe neplgceri. E birae ca singur. shpul sg-gi aleagi timpul cbnd s2 se degtepte .fntreg la vieak cea noug, pe cbnd, dacii noi B vom .vizita.acum, vom strica linigtea coloniei, riicind htbi. putin.interioru1, iar albinele, ca sii.urce din nou cildura. fn stup, vor consuma: mult din p~~ovizii, hrsnind fn acelagi timp Si pe regid, ''care va 'incepe ouatul 2ntr'o mgsurii . preamare fa@ de t-hpul rece.. . 0 schimbare b&~scg gi foarte n i t . ~ r a .de..&fel l ,f.ntdo.= astfkl de primgvarg timpurie, se poate 'ivi ..oric&td ; .puietul .prea ' desvoltat n'ar mai putea fi acoperit cu-{tdtul, ghrnul-.albinglor, ar rdci ~ i - a r muri, fg'r2nd stupul .prielnic;pen~u..n~miloasa boa13 a pestei albinelor sau putredrda puietului, ce papiidegte cbteodatg prisgci htregi. . , . _ , . Se mai poate fn.tbmpla, ca regina sii se neliniqteascii. a- . -. . ,?tlta de aceasa vizitd grsbitii gi neagteptat4,-ea kfiind P n c H P n toiul ouatului, cbnd nu se prea pcupg de ce. se htb&plg in.jurul ei,-fncbt, fncepiind sg fugii repede de pe un..fagure pe altul ca sii se aseundk a r fndbrji albinele stu&lui, care, . luAnd-d'drept o striiinii, ar ucide-o. Vizitkd odaG stupiiria .: .-

".

.4
-

Y
.~

.>
-4 -<

d e b

.. .

...
,,

3 '

.
,

,.

,. < .-:d

.
.I,

, ,' ,: .

. g:i
,.,:.<
'

... i
.
,

-.:
.-:.

. L . ,

..

,
I'

..
' ,:

I . .

.:

* & . , ; I
*i '

1
?,\>. .

,...
.

\-,, -..,
\L

*:> -<. ,. * A & .

.

.<7 ; > .:.+;* ; : ? , , . , : , :,e a" . . ? c & & ,* , ; , , . t .~~~-3c~~?,*.f&i~~$$3;~:*~$-,

.,.

;"

* - :. .';:.;~

, ,, \

.
, , c ,

.
,

> ' $ . l .

.&.g*.i ~ .$ 3
1 .

. .,; 2:. - . ... ,.,a... .' , . . . .+ ; : : i $ * ; ? + > .* ; , ..:-.,: I + . 3 .,.. e . .**: , : . : ; . r i+ . . . .I,;..,.. . ;"i,;-.. . . . . .' ..- 5
.

--1

5,L',.
.

.
. ,
"

'

.
,

,. ,
..

7 . .&. . ,. .
, ; "

. ....:.~ .$ t:r~ : : ' a -.

. T

...
-.

L i

, :

'

'.

... ' ...

,

3.--

-?*5;$?&*3?

n.r. ,,,>;w

.!:, ;

; % .

; , . : .

...
> .

.,

_ I _

:*< .. " ,.%. >

; - .'

r..

t-. ,

mea prea de vreme, am avut zece la sutg din colonii cu reginele ucise din aceasti pricing. Cercetarea de primZi~ar&-nu d se face, Ciiline, decbt ---,..-atunci clnd teaomerr *9"3d5L 5 dura ~ Aa~ urcat 1 aoua.7swtaanlmuma1 f n cazuri exceptionaTe, c~n'danul dinainte a fost slab ' i n productie gi 9 t h cii albinele au puene provizii,-aceastii viziti ar putea fi fgcutg ceva mai de vreme, ca sg putem veni . . L i n ajutorul coloniilor rnai curand, degi vei vedea rnai tbrziu, cum poate fi 4nlgturatg o astfel de situaee, ~icoloniile ajunse fn aceastg stare, sii poatg fi hrgnite fgrl a le rnai turbura cu vizita ndastr& Acum, in a e e zlle de Februarie cu n o & L , ~ ~ d e reci -.-.--.-A7 qi ziIe cu soare arniigitor, fe vel margni sa-b faci obse&>ge privind stupii de afar& ~i ugorf6 vei da seama de ceea ce * se petrece nguntru, dacg f$i vei aminti de toate sfaturile pe care ti le-am dat anul trecut, de cbnd am cercetat stupii mogului de la care i-am cumpgrat pe ai tZi vi pbng ce-am agezat prisaca la iernare. De sigur fnsg cg principalele observatii ce se pot face cu mult folos, mai ales Pn primele zile ale primgverii, tu nu le-ai putut face atunci, cgci noi ne-am dus rnai tbrziu la ridicat stupii,-interesul nostru fiind atunci ca sg le vedem starea puietului vi provizia de primgvarii,-dupg ce o bucatg de timp ei au stat fn yrisacii. Acum deci, Cgline, vei primi cele dint& nojiuni fn aceastg privintii vi de - + - -' ; i aceea, observatiile noastre vor fi mult rnai bogate Pn amg5 nunte decfit pbnl acum. Astfel, vei vti cum se poate cunoaste situatia unui stup - si , felul cum a iernat el. , . - ~rivindnumai f u m a i n t e ca activitatea cea mare de primgvara rB-----fi pornit. Alte semne extehoare ne vor htregi pe urmg aceste prime observatii ~i ne vom putea da seama atunci de situafia fiecgrei colonii f n parte, fiirg a-i mai cerceta interiorul. E tocmai timpul sg facem acest lucru acum, cgci, dacg vom rnai lasa cfiteva zile, gi afar& va fi cald gi frumos cum e astgzi, nu vom rnai putea vedea mare lucru pe funduri, cgci albinele singure P g i iau fnsiircinarea s A le curete; vom llsa ca PntAia vizitg de primgvarl sJo f h m la timpul potrivit. Deocamdatg hsg, trebuie'si-6 aAt toate situafle pe care le-am putea PntAlni maine, cand vom face curgtitul fundurilor, pentru ca tu singur s& pofi vti, de sigur cu oarecare

csa.s~ws~ca7x~--~~n. 4 %

--a-Y--

I _ _ -

-5

aproximatie, dup5 aceastg prim5 Pnfi%$~are, care e situa6a fiecgrui stup Pn parte.

B. CUM PUTEM CUNOASTE PRIMXVARA CARE E SlTUATlA STUPILOR?

I. Semnele fundului.

0
)

Cbnd vei ridica stupii,, Cgline, de .pe fundurile lor pen-.-3* tru a-i curg$, vei putea ggsi urmdtoarele situaG: 1 a) Grupul de albine rnoarte e mic qi nurnai pe frei-pafru :d ., rcinduri, in timp ce rurneguq de cehrii e mulf. ., ..?, -Aceastg situa$e va dovedi cii acea colonie e puternicl ~i a avut miere multg fn fagurii pe care a iernat; grupul npa . .4 i lr fost silit sg se duci pe fagurii vecini, cgci favia de miere de . ., deasupra ghemului a fost de ajuns de latg. Colonia are albine .' tinere, deci regina e prolific2 gi a ouat pang tbrziu fn toamnl dlnd na~tere la genera$i tinere, ce vor munci cu spor fn primgvarg. Laai stupul fn bung pace ~i cure$ numai fundul. &k .-.:. b) Grupul de albine moarte e mic, se prezinfii pe linii rnai $I"*# w. -. .. gi cu pufine albine rnoarte, precum ~i pufin rumegug de cearil. Colonia acehta e bung, regina e prolificg, albinele sunt tinere, dar proviziile sunt in fb~ii mici fn fagurii unde ier..+ : neazg colonia ;albinele deci au fost silite s k ~ schimbe i pozi$a ghemului pe ramele vecine. Cbnd vremea se va fncglzi, la I . vizita de primgvarg, vei avea grijg s ? i pui fn dreapta gi in .. , . stbnga cuibului, clte o ram2 pling cu miere luatii de la rezervg. c) Grupul de albine moarte e mare, pe linii pufine, iar rut megug de cearti e rnult. .... .. . Va fi dovadii cg proviziile sunt hdestulgtoare, ghemul . & .. :. nu gi-a schimbat pozitia, dar albinele au murit de bgtrbnete. Deci colonia are o r ' ' cg sau, fn cel mai bun caz,-ea c -e nid ouatul in . 3 .4 . .+ toamng, astfel c5 a intrat f n iarnb cu prea multe albine bg... trbne, care '.au murit En cursul iernii, ,cgci le-a ajune velea-, , . .-: ,A ..* . .. tul. Daci ai regine de rezervg fn pepiniere, de fndatg ce timpul e priincios, f n l d e g t i regina cea bgtrb& cu una tb.-. .. -. niirs, dupg mijloacele pe care le vei vedea mai tlrziu; dacg . -. n'ai reging, o l q i pe aceasta pang fn luna Mai, clnd de .:7 . .. .I . sigur po$ sg-$ cregti fn pepiniere alte regipe ~i sg-i dai co- ' '- ' loniei una tbngrii ~i gata fecundatii. d) Grupul de albine moarfe e mare, sfii pe linii dese, dar .. * rurneguy de cearfi e pufin. . Aieasta @i va argta cg albinele 'au iernat pe fa&- ca.,.. . ..,. . . . ,

.:: :;
5

.:
:

, \

-w

. '

d~

',A,<

. .

.. ; :'

r .

; :

.. . >. . '\ , +-.. . .

* *

putinii provizie $i cii cele rnai multe au murit de foame, prinse de ger, cbnd ghemul nu s'a putut hdrepta spre ramele vecine; dacg stupul e greu, nu te rnai fngriji, ciici colonia are provizii destule qi f$i va veni fn fire repede, de sigur d ~ i partida i corespunziitoare lui f$ aratii cii are $i cr reginii taniirii, cea rnai sigurii garantie de bung r e u i g . e) Grupul de albine moarte e foarte mare, pe linii dese, dar cu putin rumegu9 de cearit. Situa6a aceasta f6 va dovedi cii acea colonie n'a avut hranii deajuns $i a murit de foanie, ghemul s'a mivcat des de pe un fagure pe altul, I2sbnd fn dreptul fieciiruia sernnul mor( i i nemiloase. De altfel, ~rivindaceste albine moarte, f6 vei da foarte bine seama cii au murit infometate, ,ciici au limba scoasii afar2 ~i pbntecele alungit, semn cadacteristic al, acestei chinuitoare mor6.Dacii au rnai riimas putine albine sus fntre ramele cu putinii miere, cat5 sii le vii de Pndatg fn ajutor, hconjur~nd gh3mqorul cu do?&rame cu miere fnciilzitii.Dacii regina e tbniirii, colonia piizitii bine de furtigag, restrbnsii cu diafragmii la 2-3 rame, se va fntrema ; de nu, cbnd timpul se va hciilzi, o vei uni cu altii colonie. f) Grupul de albine moarte e mare .yi intre liniile lor dese, se uiid multB 0 Albinele moarte vor & , fn cea rnai mare parte, c u h b a scoasii $i pbntecele alungit, ceea ce dovedegte cii au murit de foame, ciici, desi ramele sunt pline $i stupul greu, mierea de o anumitii provenientii spa cri&lizat cu desiii~rgireiar albinele, strfinse fn ghem de iarnii gi de sigur prinse de vreun frig fndelungat, care nu le-a Pngiiduit sii-$i caute apa,-nici chiar aceea care se condenseazii pe peretii stupului,=au murit Infometate. Se ?tie cii albinele ny pot co ----S----1 nulatii~daca au apa- cu care s o po vei p&ceda fntoc*ai ,ca la punct;l de mai sus. g) Grupul de albine moarte de pe fund are gi Acea colonie are de sigur o regin2 foarte b a fnceput a oua din treme; e bine sit tii seamii de aceastii particularitate, pe care o vei avea fn ved& la selectionarea reginelor. Fie datorig stupului,-care are vreo criipiiturii V i cgldura din el se pierde,-fie cii a venit un frig puternic $i albinele s'au strPns fn %hem ne rnai putbnd acoperi puietul pe de margini, -aesta a riicit. Nu e nici un motiv de fngri-

w.

Y a

rL

a~

jorare, dacd fenomenul n d e fnsot;t de mimsuri . urbte sau de semnele caracteristice ale vreunei boli. Vei fnsemna ins& colonia, la partida respectivg, pentru ca la vizita de primgvarii, puietul sg fie studiat amhuntit; elipsele ouatului reginei trebuie s5 fie htregi; cand au ins5 goluri prin ele, atunci vei avea oarecare sigurantii cg acea colonie e bolnavg. Deocamdatii, vei acoperi bine stupul gi vei gstupa cr%pgturile,-dacg sunt,-ca sg nu se piardg cgldura dinliiuntru. Ddcg stupul e e dovadd cg puietul a murit de foame; in acest caz, vei mgrgini cuibul cu douii rame pline cu miere gi polen, ciici aceastg colonie ajutatg acum la vreme $i avbnd o reging aga de prolificg, va fi una din cele, care fti va aduce cele rnai mari foloase. h) fn grupul de albine moarte qi puiet; se mai g6sesc $i ghemofoace mici, albe, ca de pdianjen. Acessta va fi dovadg cg stupul a fost atacat de ggselnite; fn acest caz, vei ciiuta sii fnlsturi numaidecbt fagurii ataca6 $i sg ucizi once crisalidg*) ce se ggsegte fn stup; de obiceiu le vei giisi pe marginea de dinafarii a leti~oarelor ramelor, in partea de sus a lor, cgci acolo ierneazd ele rnai bine vi agteaptg timpul pnelnic ca s t g i desgvbr$eascii desvoltarea. Vei insemna stupul fn carnet, pentru a-1 supraveghea bine, incepbnd di Gesc la vieatg gi ouiile i) Grupul de albine moarte $i puiet ra'sphndeqte un miros putums, iar pe fund, se mai vhd ~i pete ruginii, ra'u mirositoare $i cleioase. Va fi dovadg cg ne giisim Pn fata celei rnai primejdioase boli : putrezirea puietuki sau pesta albinelor, boil2 datotiti. de sigur unei toamne prelungi gi ciilduroase; aceasa boalii a putut face un adevgrat prgpgd fn puietul pe care regina destul de prolificg I-a depus din belgug. Pentru prefntgmpinarea acestei boli $i pentru vindecarea ei, f t i voiu da, rnai tbrziu, siaturile de care ai nevoie ca si-ti poti fen de aceastg primejdie, atdt stupul bolnav, ebt $i intreaga prisacg. Deocamdatg f6 spun numai atdt : dacg numgrul coloniilor ce se prezintii astfel e mic, e rnai bine sg te lipse~tide ele distrugdndu-le cu totul, iar stupul, ramele, fundul, capacul gi toate celelalte accesorii sti le treci prin flacgri la magina de benzing, sL le speli apoi cu apg fn care ai pus form01 $i s i
A

') Crisalidl = insecla inchisl in inveligul ei, inainle de a s e Iransforma i n fluture. 1 s e mai zice $i pupl, piipugl sau nimfl.

. .

le l q i de o parte fncg rnultg vreme, la soare; dacg primejdia ti se pare cg-i prea mare, vei lua alte mgsuri pe care le vei afla, cbnd Iti voiu vorbi de. boalele albinelor.

cea colonie e atins& de boala numitii pietrificarea puietului, boala provocatii de o ciuperc5 - ce triiiegte pe polen. Vei schimba atunci fndatg ramele cu polen, luiind f n acelagi timp m5surile de higieng cerute f n acest caz, mgsuri pe care ti le voiu argta la capitolul hgrgzit boalelor albinelor. 1) Albineh moarte in linii mari, mai pufine sau mai multe, au pe a r i p i. Aceastii situatie ne va dovedi c i ne aflgm, cel putin f n fata celei rnai simple boli: diareea sau dezinteria, boa15 ce a fost provocatg, fie de o rea iernare, fie de o hrand de proastg calitate, ce a llsat fn intestine prea multe reziduri,' care n'au putut fi retinute, fie din cauza nelinigtei provenit5 din fel de fel de cauze gi care a fndemnat albinele s5 consume o cantitate prea mare de provizii, sau, In sfilrgit, fie dintr'o nebdestulgtoare aerisire a stupului. Dacg riiul nu s'a fntins prea mult, colonia se va vindeca dela sine prin sborurile ce le face afari gi cu ajutorul nectarului ce apare In flori. Dacg insi rgul s'a intins prea mult, vei vedea ce mdsuri trebuie sH iei atunci cfind vom vorbi despre aceasti boali. m) Din grupul de albine moarte nu se mai infelege nimic. Albinele sunt devorate, iar pe fund, rumegugul de cearg e amestecat cu portiuni de Eaguri gi bucg$ de celule, ca nigte pete; din albinele moarte, a rnai rgmas doar pbntecele, iar acela e go1 gi cu desivlrgire uscat. Aceasta fnseamng cg fn stup, au iernat gi ~oareci fmpreuni cu colonia, gi acegtia, pe lbngd cg au mbncat multi miere gi au ros fagurii, au devorat gi multe albine, care de sigur, nelinigtite de prezenta acestor mosafiri nepoftiti, s'au i n d e p t a t de ghem, au amortit, gi in aceastl stare, goarecii le-au mlncat capul gi toracele: D a c l timpul nu e destul de cald $i albinele n'au iegit b numgr rnai mare afarg iar stupul n'a putut fi cercetat pentru a goni goarecii, vei interveni Indatg deschizAndu-1 gi gonindui. dinlguntru; la urdinig, vei pune gratie, aga cum trebuie sii fie de altfel la to$ stupii fncii de .cu toamng.

n) Grupul de albine .moarte, fie cii e mare, fie c6 e mic, e muceg(iLi4 r +Sw v a fi dovadii cii acea colonie a suferit de prea multii umezeal$ fie datoritii unei infiltrafii, fie printr'o rea aerisire a stupului, cAnd deci vaporii din stup span condensat $i n'au putut iegi afari. De sigur cii urdinignl a fost prea mic gi stupul nJa fost, - cdnd 1-am agezat la iernat,-destul de fnclinat, pentru ca apa condensatii sii se poatg scurge cu uguring. Vei curiti bine fundul de albinele moarte gi vei gterge orice urmg de umezealg. Dacii mucegaiul a crescut cu o flori bogati, care se fntinde pe peretii stupului in sus ~i a prins chiar fagurii miirginqi, situatia va fi mai grav& ciici dacii .$i ramele cu polen au fost atinse de mucegaiu, colonia nu va fntdrzia sii. se fmboln&veas& sigur de acea primejdioasii boalii numitii irnpietrirea puiefului. fn acest caz, Ciiline, vei lua miisuri grabnice pentru a curma riiul, misuri pe care ti le voiu ariita la capitolul in care voiu vorbi despre boalele albinelor. DeocamdaG, trebuie s& gtii c i toate ramele care sunt atinse de mucegaiu, trebuiesc inliturate, iar coloniei fi vei da polen siinitos luat dela rezervii. Aceasti operatie, ca de altfel toate 'celelalte, ce privesc cercetarea unei colonii fn acest anotimp,-le vei face ducdnd

*&3OY are de seamii, iar la deschiderea lui, vei da cdt mai putin fum ~i vei face c l t mai p u k sgomot, ca sii nu turburi nici ghemul $i nici sii nu sperii regina, cici atunci albinele ar ucide-o. " o) fn grupul de albine moarte vei gcisi 9'

-.

- . . .

c i ei au riimas acolo incii de cu toamnii, nefiind gonifi de albine; aceastii situatie vor avea-o on stupii orfani, ori cei cu regine prea biitrane, pe care albmele nu le-au schimbat fn cursul verii trecute. Vei hdrepta acest neajur~sla timpul potrivit, ddnd coloniei'o regin& bun$ ava precum vei vedea mai departe, cAnd vom vorbi despre introducerea reginelor. p) Regina se gcisepte printre albinele moarte. $i fn sfdr9it, CiKne, ~rivindtotdeauna cu atentie grupul de albhe moarte, vei riiscoli printre*ele, ca sit vezi d a 4
.
+

- ,. -

nu eumva regina o fi acolo h t r e cele rsposate; degi o regind, cdnd e moartii, e rnai hchircita gi de o culoare rnai Pnchisd, ugor o va putea deosebi oricine, prin faptul c l se deosebegte mult de celelalte albine gi anume, prin lungimea abdomenului siiu gi o nuantd de culoare giilbuie, Cei care obignuiesc sg-gi insemne reginele prin culori liicuite,-aga precum vei vedea rnai tdrziu cd practic gi eu, dintr'o singurii arunciiturd de ochi o vor putea deosebi dintr'un grup de albine moarte. fn acest caz nenorocit, vei scoate o reging dela rezervd gi-o vei introduce a$a dupd cum f$i voiu ardta rnai departe. Acestea sunt, Ciiline, toate situatiile ce ti s'ar putea prezenta, cercetbnd fundurile coloniilor dintr'o prisacd.

II. Semneh exterioare.

Pentru a avea fnsb o situatie precis5 din toate punctele de vedere, vei uni toate aceste observatii cu celelalte pe care le poti face dela exterior, fie prin fnfdtigarea stupului, fie din sborurile albinelor. Aceste semne exterioare sunt : a) ,Greutatea stupului. --*n,-u.
4

Ridicand stupul de pe fundul sdu pentru a-1 curdti, u$or iti vei putea da seama de greutatea proviziilor; la caz de nevoie, vei lua mdsurile cerute. b) ~ b ~ f . DAnd putin fum pe urdinig, vei fi atent, sd auzi bBzciitul grupului de albine dinltiunfru; dacd el e scurt $i grav, nu va fi nici o Pngrijorare pentru tine; dacd el e ascutit, prelung $i pldngbtor, Pncetdnd apoi cu totul, de par'cd n'ar rnai fi vieatti in stup, nehdoios colonia aceea e orfand. Pentru a te convinge rnai hotdrit de aceastd situatie, fn aceeagi seard, vei privi activitatea din fafa urdinigului; dacd stupul e orfan de scurtd vreme, albinele se agitii rnai mult decdt la alfj stupi, fdrb ca sii plece undeva gi tot dab -ptupului, c . .. ca $i cbnd ar cduta ceva pierdut, semn caracterisfic coloniilor orfane; in acest caz, vei lua mdsurile trebuincioase, pe care le vei vedea putin mai departe. c) Cioca'nitul in doaga stupului.
?

Aceleagi concluzii, in ce prive~tebuna stare a coloniei, le vei obtine, Ciiline, cioccinind de 2-3 ori cu degetul in -

-- ..*

.489
doaga sfupului; bdzbitul ce se aude dinliiuntru iti va da 19muriri sigure asupra situatiei lui. D a c l la sgomotul produs de ciociinitul tgu, albinele ies f n prag $i umblg agitate i n dreapta $i fn stbnga, pe scbndura de sbor, cu limba scoa&.+farg, . . a * . wq*m gi'n a2alagi timp s:tupul.g&.-, va f 7 dovasa c i albinele - sunt P n priinejdie sa moard de foame. fn acest caz, vei da numaidecbt coloniei 2-3 rame cu miere cbpgcitii, dar vei avea grijii sii deschizi o micii parte din celulele de jos, cu pieptenele desoperculator. D a c i stupul e greu $i totuvi albinele se agit5 cu limba scoasii, e dovadg cii stupul are un puiet bine desvoltat, dar din cauza fcigului, sacagitele nu pot porni dupg apg,, pe care, fie cii n'o pot gZsi pe perefi, din condensare,-datoritg unei prea mari $i active aerisiri,-fie cg un timp rece gi fndelungat le-a tinut prizoniere $i n'au putut sS-$i facg provizia de apii trebuincioasg bunei desvoltgri a cuibului; vei bdrepta aceastg situat;e, p u d n d pe fundul stupului, sau un burete cu apg, sau, in lipsa acestuia, numai o cbrpg bine udatg, din care albinele vor suge $i vor depozita apa fn gu~ulifele lor. Pofi da gi un mic hrgnitor cu shop faarte apos.
&+,I

d) Acfioifafea albinelor.
Stlnd apoi lbngd urdiniv +imp de un minut, clnd ziua e cglduroasg $i albinele active,-a~a precum am fgcut cAnd am cercetat anul trecut prisaca mo$ului,-fti vei pdtea da bine. seama de popu1at;a ,$i hgrnicia coloniei. C l n d albinele ies ~i vin nelncetat la urdinivul cgsufei, zorite $i voioase, stupul are o populatie bunii; cbnd el

D e asemenea, e bine sd-t; amintegti ce concluzii tragi, cbnd n timp ce la alfii; albinele unui stup vin incgrcate cu polen; P ele stau neactive. E semn cg .ace1 stup are puiet bine desvoltat, fmi rgspunse grgbit Cglin,-pe cbnd celilalt, sau are o regind mai bgtrlnii, sau sufere de lips5 de provizii sau alte neajunsuri $i deci stupul trebuie supraveghiat. Bine, Cgline, sunt mulfumit, cgci vgd cii ai prins multe din cele ce te-am inviifat anul trecut, pe clnd cerce-

--

t a m stupii mo~ului ; cele ce qtii pbni acum ffi sunt deajuns deocamdati. Mbine, dacg timpul va fi tot aqa de frumo; ca ~i azi, vom Incepe curstitul fundurilor, ficbnd totodati qi observatule cuvenite.

C. PREGXTIRI PENTRU @p" P

. R '

q <

W VARX

A doua zi, soarele z&mbea cald. qi fmbietor iar albinele au pornit. de zor dis-d'e-dimineati la cbmp, In timp ce rbndgsitele scoteau murdiriile ce se adunaseri fn timpuliernii pe fundul stupului. Afumcitorul, o panci de gciscci, o perie asptci de scirmci, un fund de stup,-pe care va sta provizoriu stupul pbni ce P i curitim fundul siu,-precum $i o ladci sau un capac, in care vom toate necuriieniile de pe funduri, e tot ce ne trebuie pentru .o astfel de-operatie. Caietul degbseruafii, cu partida fiecirui stup P n parte, de sigur c i nu putea lipsi.

Am curgt;t toate fundurile stupilor qi, dupg felul In care ni se fnfitivau aceste funduri, am putut $ti c i fntr'adevir coloniile au iernat In cele mai bune cbnditii. Bine fnteles c5 eu a v u s e s e m ~ j de i cu toamni, ca toate coloniile s i fie puIUP .. r e + > t e r n i ~ ' % ' ~ b n d " ~ ~ o*hrhlre $ 2~r _. s t ~ m ~ ~ i X ; " ' i g ~ ~ ~ r o Giii hbelqugate $i de buni cal1GG:mand seami de sigur de toate conditiile cerute de o bung ,iernare. Nu e Pngiduit unui prisecar bun sii giseasci in primivarg vreun stup mort, oricare a r fi pricina, cici aceasta fnseamng ci P n toamnii n'a avut griji de stupii lui. Din cei 100 de stupi sistematici ce-i aveam fn prisaca de lbngg casi, precum $i din cei 40 de stupi primiti4 ai lui Cilin, nici unul nu se gisea fntr'o stare prea rea, fncbt s i fie nevoie de un ajutor nefnt3rziat; pe unii, e drept, i-am ggsit ceva mai uqori, dar fn stare s'o poati duce pbni la prima viziti, fn Martie; la alGi, am observat putins umezealii pe fund, pe care am eters-o Pnsi numaidecbt ; nici unul nu didea semne c'ar fi o~fan. * Intr'o cutie, am strbns apoi albinele rnoarte $i rumegu~ulde ceari, $-am strecurat ipoi totul printr;o siti cu oc&urile rnari; albinele rimdn astfel fn siti, iar rumeguqul de c e a r z s e , cerne-.$i se poate topi apoi aparte. D u p i ce-am ficut toate observati;le cuvenite, am liisat totul fn cea mai deplini linigte, pbni f n Martie, cAnd schirn-

t -

biirile de temperaturi se mai domolesc, ceea ee-mi va hgiidui sg fac prima viziti de primiivarii. PAnLaknci, s h r a griji. zi+&_e~ayul~ui .e _ca-aib!nhl~~s~i.a,ib~-~deauna apii .p l & . in adii&ts p o l e n ~ f i i i n a 'fn h?gnitor,ul o r A n a ~ e ~ e n truXe; P n acelagi timp, trebuie sii ia seama ca nu cumva s l hceaeii furtigagul. Trebuie s5 $ti;, Ciiline, un lucru, pe care de sigur cii ti 1-am rnai spus, dar, oricAt 1-as repeta, nu stricii; d a d vrei sii fii liniatit i n toate privintele, atAt ce In privegte buna stare sanitarii a coloniilor, cAt gi cea a desvoltiirii lor, precum .$a sigurantei contra furtigagului, twbuie - s p-gb 'i ' e, Boala, ca $i hotia, nu intrg decat acolo.unde s t r m cea dints p2trunde acolo unde e mizerie, frig $i foamete, iar hotitul intrg unde e lipsii $i descurajare, casd rgu condusii sau fiirii stiipln.
_..rb-yl

--A.s%G2
-

b) Sfatun cu privire la vizita de primdoar6.

Cum timpul trecea, vizita de primiivarg nu rnai putea PntPrzia. fn seara dinaintea zilei clnd urma sii facem aceastii vizit$ i-am spus lui Ciilin urrniitoarele : Pentru'vizita de primiivarii, Ciiline, e de o mare Pnsemniitate, sii gtii sii ale& timpul cel rnai prielnic cAnd o poti face flrg sii ai nepllceri. $tiut fiind c l h acest anotimp, ugor. se n poate stPrni furtigagul, te vei feri s l faci aceastii vizitii P orele cPnd albinele sunt prea active, ci o vei liisa cam pentru or%3 _ $ ~ g + ~ ~ m ~ a 2 ~ s p : , ~",?a%. i p p ~Sf5 ~ ,tuiesc , pe oricine face o vintii la vremea aceaga, sa nu se apuce sii scoatii ramele afar5 pentru a cAntiiri prea mult hrana, polenul gi puietul, ciici toate acestea cer timp mult, stupul st2 deschis gi, h afar2 de prirnejdia furti~agului,rnai e una cu mult rnai mare : 7-a'cirea puietului gi ivirea boalei numitii pesia albinelor sau puirezirea puietului, cel rnai mare priipld- ce se poate abate asupra unei stupine.
r,

statornicitii afarii, p i deci poti sii faci cercetarea stupilor fiirg'prea multe prevederi $i griji. Acum e destul o singurz arunciiturg de ochi de fndatl, ce deschizi stupul, ca sii vezi rnai btAi pe cAte rame _se in&-.tinde colonia ; d a d ea e micii din ciuia pieri&%lar & 6este -I_-..

iarn2, vei i, trecdnd diafragma l$ngI ramele d stup sii fie neapiirat o ramii cu polen $i o alta plinii cu miere ciiflcitii ; de starea puietului fti poti da seama repede gi fiirii sii scoti rameledarg, depiirtbnd numai ramele miirginage Pn golul de ldngii diafragmii gi privind, de sus f n jos, suprafata puiet~lui,care de sigur nu e prea mare la vremea aceasta. Observatiile pe care le vei face cu aceastii ocazie, le vei lega cu cele fiicnte cAnd ai curiitit fundurile gi situatia coloniei o vei Ensemna fn partida respectivii, fiirii sii faci fnsii fn timpul acestei vizite nici o operatie, .de nici un fel, care ar cere ca stupul sii stea prea multii vreme deschis.

stupii vecini, 12sbnd sii faci colo%iei ce nu +a pirut c2 e in regulii, o vizitii aparte, pe a doua zi, arniinuntitii gi cu care prilej vei fndrepta situatia proastii fn care se giisegte, nu h s i in prisact ci, I - dupii cum +am mai spus, fn laborator, la ciildurii bunii, unde colonia e feritii gi de primejdia riicirii gi de a furtigagului. De sigur cii atunci cAnd, In cursul vizitei, vei giisi un stup bhtuit de boa15 gi mai ales cdnd seninele ti-ar ariita c i te afli in fata uneia din bolile cele mai grave, vei fnceta vizita la stupii vecini, te vei duce sii te desinfec' tezi bine, atbt pe tine, cbt gi uneltele cu care ai lucrat, gi numai dupii aceea f!i vei incepe lucrul dm nou, liisgnd bine Pnteles, ca de colonia bolnavii, sii te ocupi a doua zi. Deci, fn aceastii prim5 cercetare, pe 'care noi o numim prima vizitii de primZvarii, vei trece repede pentru ca sii-ti dai seama de starea sanitarii a coloniilor, de puterea lor, de prezenta .reginei, de intinderea puietului gi fn sfbrgit, de cantitatea hranei. Cantitatea de hranii pe care o are o colonie, o pofi cerceta ugor, fie privind printre ramele miirginage, depiirtbndu-le putin unele de altele ca sb vezi dacii mai au sau n* miere ciipiicitl, lucru foarte ugor de fiicut,-gtiind cii o ramii Layens gi Dadant cAntiiregte fntreagi 4 kilograme,--fie ridicbnd ugor de capete, ramele cu provizii, pentru a aprecia greutatea lor. Trebuie sii gtii cii unei colonii, dela aceastii viziti gi pbni ce apage flora bogatk care poafe sii-i asigure buna ei desvoltare, 1 : trebuiesc 8-9 kilograme de miere, ceea ce fnseamnii douii

.?

= ,

>

i ' '

.
-

rame $i jumgtate pline, P n afa% de polen. Cantitatea aceasta poate fi ceva rnai mi&, dacd colonia nu e prea mare ; in tot cazul, nu trebuie sd fie niciodatg mai putin de 6 kilograme, pentru colonia cea mai slabi. Dacd stupul n'ar avea aceastd cantitate de hranl fn raport cu miirimea coloniei, dar, dupi pgrerea ta, ea i-ar fi in deajuns cel put;n pdng la vizita a doua de primiivarz, adicg pdnL la jumgtatea lui Aprilie, la$i atunci fn pace stupul $i nu iei nici o mgsurg deocamdatl; dacg fnsd stupul are o cantitate prea mare. de provizii, vei scoate ramele ce crezi cd prisosesc, pentru a ajuta cu ele stupii nevoiaqi. o foarte mare hsemniitate, rnai ales W d florile fncg n'au apiirut din belgug $i de aceastii chestiune te vei ocupa mereu, pdng la jumgtatea lunii Aprilie. Mai ales roiurile secundare $i cele terfiare adunii de obiceiu prea put;n polen, cgci la formarea lor, o mare parte din florile cu polen sunt deja fecundate. Stuparul previiztitor va avea griji sii pun5 totdeauna de cu toamnkfn depozit cdteva rame cu polen, ca sg fie apgrate de umezealg $i fn primiivarg sii le poa& pune la fndemdna coloniilor ciirora le lipsevte polenul, sau li s'a stricat in tim~ u iernii l din cauza umezelii. f n tot cazul, C g u r n ar fi colonia, puternicii sau slabii, veymlc ora totdeauna capacitatea cuibulpi, =indu-te n aceastg privintii de urmatoarele date: o c o r i cdt de bung ar fi $i oricdt de pr~lificg ar fi regina ei, fn Martie nu are nevoie decbt de 30.000 de celule goale pentru mib, fn afar% d$ ramele qu provizii gi polen, ceea ce Pnseamnii cam 3-4 ?ame man Dadant sau Layens, in afard de cde pentru hranti; f n luna Aprilie h ~ g cuibul , trebuie sii aibg la fndemdnii cel putin 50.000 de celule, iar pbng la jumltatea lunii Mai, numgrul celulelor trebuincioase ouatului $i bun& desvoltgri a puietului trebuie sg fie de 70.000. Tinand socotealg cii o pamg Layens sau Dadant are 10.000de celule fn suprafata celor 12 decimetri patra$i, vei avea nevoie, penfru Iuna Martie, de 4 r a m Ea cuib, pentru Aprilie de 5-6 rame
-

-P--S

I. - i
h
-3

.
* b

.. .

512
s

sirop de zahiir, atbt in ce privegte calitatea cbt gi cantitatea; din punct de vedere a1 calitgtii acestei hriiniri, mierea are elemente vitale ce lipsesc cu totul zahiirului; cbt despre cantitate, trebuie sii Stii cii 5 kilograme de miere fac cbt 8 kiIograme de sirop de zahiir, Pntr'o hriinire. fn afarg de acestea, f t i dai seama de sigur cii un an riiu se riisfrdnge asupra Pntregii situatii materiale a stuparului, nevoi vor fi multe ~i bani putin;,-gi atunci, unde vei putea gdsi capitalul de care vei avea nevoie pentru cumpiirarea zahiirului ca sii poti face hriinirea stupilor $i sii-t; scapi prisaca dela o adeviiratii nenorocire ? $i p u t k bani i; vor trebui, fn acest caz, unui apicultor ce are de hriinit cu zahlr cateva sute de stupi? Pe cbnd, stuparul cuminte gi previizitor va lua dela rezervii aceastii miere adunatii in zile de belgug, igi va hrgni stupii ~i anul cel riiu va trece fdrii sii lase in urmii-i jale gi priipdd.

1 1 . Hrcinirea cu sirop de zahcir, pus direct in rame.

Sd spunem Pnsii acum, CHline, cii sunt $i stupari care,fie cii sunt la inceput gi nu gtiu, fie cii n'au putut din anumite motive,-nu au aceastii rezervd de miere gi sunt siliti sii-gi hriineascii stupii cu sirop de zahiir. Ei vor face aceastl hrinire fn deosebite feluri, dupii anotimpul fn care se giisesc. . Mai Entbi, aceasta' hrcinire trebuie fa'cutci incci de cu toamnci gi din vreme, gi dbnd toatii cantitatea trebuincioasi, pentru ca sd nu mai ai grijii Pn primdvarii. fn acest chip, albinele i siropul din vreme, ferindu-1 astvor putea s l ~ clpdceascii fel de fermentatie gi de feluritele schimbdri ce-at- putea suferi P n timpul iernii. Dacd totugi un stupar, din anumite motive,-fie cd n'a avut stupii de cu toamnd ca sii-i Pngrijeascg, fie din alte imprejurdri,-n'a fiicut aceastii hriinire de cu toamnd, el o va face acum in primiivarii. Keteta siropului este aceea~i pe care ai fiicut-o gi tu anul trecut in primiivarii, cbnd a trebuit si-ti hriinegti cei doi stupi nevoia~i; aceastb hriinire se face, la stupii sistematici, aproape la fel ca la cei primitivi; de sigur Insii c i la cei sistematici, operat;a va fi cu mult mai simplii. Aceastd hriinire de aprovizionare a stupilor sistematici devine o juciirie, dacl vei turna siropul, cu un ibric cu cioc sau cu un ciainic cu burluiu, P n celulele unui fagure a ~ e z a t culcat pe o margine.

6$

1"
I
I
I

s+
'%

-,..

.
,

..

i-

. ,
!

$x

? '

I ,
,

' ,'

'A

~ a q n sP J o p a p ! aads asJeoptq inns a J m y a ) (p) ( a q a q n q yngS n:, g u r ~ pap a~wo)?do~js ?m#p o p alepms era~p:, a p -?~vm ad (c) 'gj~au?z y q ~ ap j agna o apse 'rips psam a d *sol -aI!qouro$ne ale FUFuaq ap a~aJeoAJazaJ%-lap aIaJ1m Juns mn:, 'm~ndop Insogapur q ~s!qo qezabe 'pqour mjpj un a p t6 FnInp -m:,q eaJaonpoJpu! ngnad (2) 'juan?q? rn dop un p : , ~e~pazug 'asam a p ame~8ol1q p~ ap me:, qep!:,edm o ap ' g ~ a u ? ~ zQ D J ap a?t~lajnd mpu.~qp un g ~ as s a~e:,q (1) 'npos un,.qu!.p ?m)g:,Ie alsa p e ~ e d e p s a x g3 apaa as ' p ~ s .Bed ad a p em9y q *!n1a~n9eja1a)aj gnopuvmp ad y e p 0 -ap B ! yso ad amaJ ap OE ap plnm ?em aldmn I n p e ~ e d v *augd,puns Pa urp a~a~nla:, a?eo~ a:, puvd ' g m e ~o ' ~ n p a ~n:, q uoqo:, ! 4 !:,XI e ~ o ~ g : e)ej , ug 'any unp9 n3 aTeJpsazu1 'alale~ed unqnq alO!u ,n!p as~n:, a3 !warm nes mlndo~!s ereold qns 109 !ynSej y d x a : ~ ~ g r n ~ d 3 a la ag gpqdopv ,. - - epo~aky- -egGi~ unfp-e a~a~no:, a p @ E % ~ ~ ~ ~ v r at a ed ~s e d enn ap a!oaau 'am 'd0.1 -rs n:, aIdmn e n a1 83 a y 'aJa!m n:, alameJ saldmn Je g3 a y -'so:,!mono:,a S ! ~ o 4 n'unq )em la:, a am3-ie~saae InIaj ng ! d -n?s g ~ s e a u y ~ !4-gs q e a u 14 a ~ e w p e s u d ~ s aq~ a e m 3 *gmq '-3e~d ! 6 gnnq aJ.reo3 a e g e ~ a d o '+nd fdn~a s m an!3 n ~ ) u a d i ~ S n ~ o.doqs & ap gnop qnm la:, nes me~oPo1plun ' g m e ~O,JJU! 'eadpul ea !$-ap orqv 'a$e~Jasqo glseaoe ap y?ea$o3os rg nu p e p !J O ~ ea~aldmneamn3 (sua.4~7) .n!nlmq n3 yasea~do nu ps ! 4 a~nlao n!p plead gs p a p ?Tang 'la3 3!J9!UnrJIU!PIQuJnl dor!s n3 'aluer Faun a1Q ale06 alalnlaa puydlun lwdnls 1?9v 'ylnia3 n3 qnla3 ! 8 a ~ g 8FZ 'JN '6!d -qns ~y ng pvun? a!nqaq Inp . -y:,y !:,g3 hmr3 qnm a p e o j : ala:, psu! e ? ) o ~ a d o.aln~a:, u!p az~n:, aa nu la- ' ~ 9 2 *Sad !zan ' ~ ~ e ps+:,sa~d o !em me-I m a v4e rem:,olu;r In:,Fj Q ! SOJS ap pysap a ~ n d o ~ i s p e a *Iamv.x e m o p e e$ej

!!

18 !ldmn 'y~lelea:, e a ~ ~ e ad d o-pug:,~o)ng ! 9 ' 'pS~n:, nu ys [ndo.x!s va nguad 'ea a ~ s a d a ~ $ q n s a y q q o rnd qnldmn

Fig. Nr. 219 Aparalul Piuma, penlru umplerea mecanicB c u sirop sau miere, a fagurilor g o i . cenlimelri. Lungimea' nparatului=65 cenlimelri. Llrgimee lui=27 InBltimea=68 cenlimelri.

Lateral,-fundul(5) cutiei fiind oblic,-se giisegte, la gura lui, un jghiab, (6) prin care se scurge prisosul de lichid ce se prelinge de pe rama ce se umple. Acest prisos se adund htr'un vas agezat la capiitul jghiabului. Tuburile stropitoare sunt in legiiturii cu lichidul din cilindrul de jos, prin nigte .fevi, (8) cu un robinet, (9). 0 pompci de alamii (10) produce o puternicg presiune in cilindru gi un manometru (11) a ~ a t d puterea presiunii, care nu trebuie sii depdgeascd l l l e atmosfere. Cbnd pompa -e pus5 in mi~care,lichidul din cilindru e apiisat puternic de aer, se urcii P n sus gi, cbnd robinetul se deschide, tuburile stropitoare aruncii automat prin giiurile lor, siropul sau mierea. Coborind Pncet cu mbna un fagure h t r e cele douii tuburi stropitoare, acesta se va umple Pndatd pe amtindoud fetele, in mai putin de 10 secunde. Pornpa va face ca in cilindru s5 fie tot timpul o presiune de 1'12 atmosfere;

,a

'

p .

1 9

, '
1

cbnd cilindrul se iolegte, il umplem din nou. Cbnd operatia spa terminat, spglgm bine magina, Tevile sg nu fie fixe, ci de-, montabile, pentru ca, dacg se fnfundb, sg poatg fi desfiicute gi curbtite. ,--- - - _ - . '---7Si3omG%'Uie preggtit fn chipul urmlior: top;m la un 1 foc moalk 100 de kilograme de zahir rafinaf, in 30 de lifri de 'r .ap& Dupd ce s'a topit, punem 120 de grame de acid formic + 5 din cel mai c u r a t - ~ mai i tare, gi herbem totul Pncet, pe plitg, nu 1 de-a-dreptul pe foc, timp de o'org. Apoi, ma; adsuggm incg 1 30 de litri de apci, urmbnd cu fierberea, tot ' adbugbnd, din ! cbnd P n cdnd, putinb apg, cbnd siropul ce clocotegte - pbng aTe o den$ tgtg de 28.-29. grade BaumC. -..-- - .-*-,._ " - . a ----.. . 3 E'neapgrati. nevo~e ca toate aceste s f a t u ~ sb fie urmate fntocmai. Cum acidul formic se .gisegte cu greu fn comert in stare puri, (adicb cu titlul de 100/a) va trebui sb ~tim precis ce tiirie are, ca sL, putem $ti ce cantitate s i pune,m. Dacd acidul formic are numai 85O10 %Me, vom pune 140 de grame, ceea ce face cbt cele 120 de grame ce aveau o tgrie de 100/o, La de ozitul farmaceutic~,,F~armarom din \*, ---".". -.+str. Brezoianu Nr. 13, Bucurevt~,care are cele rnai pure $i rnai tari preparate XGeEIiii strgingtate, am ggsit acid formic pur, de 100/o. Siropul astfel pregltit, contine aproape 63O10, zahgr gi are o concentrare dk , 33-34 grade BaumC, la+15 grade Celsius. Acest sirop e fgcut numai din zahiir gi se aseamiina mult, fn ce privevte compozit;a, cu rnierea naturalb, ciici trebuie sii avem P n vedere cb la procesul de inversiune, se folosegte o cantitate de acid formic egalg cu aceea pe care o cont;ne i n mod normal mierea natural& Eu sfbtuiesc pe oricine sti preggteascb siropul acesta & locul mierei pe care ar lua-o din comert, rnai ales acum cslnd pesta europeang sau americang se fntinde P n stupbrii Pntr'un chip Pngrozitor. Pe IdngZ faptul cb' acest sirop, fo ce privegte principalele elemente ce-1 alcbtuiesc, e asemiinbtor cu mierea, albipele fl sorb f k b sg fie silite sg-i rnai aducg vreo modificLre fn, gugg. Totodatb trebuie gtii, Ciiliine, cb acest sirop, ca g i mierea, nu se poate stnca de .lot, ceea ce e de sigur, un maIe folos. De sigur cii cine are miere din propria lui stuping $i e

-----"

-_

& , -

----

-q

.
I

-w

sigur cii nu are nici o colonie atacatii de pest$ va face mult rnai bine dacii va umple fagurii s& cu rniere curat5, pe care numai o lichefiazii-bine, hciilzind-o ca s& poatii trece cu uguriri@ prin micutele gi finele giiuri ale tubufilor stropitoare. Acesta, Ciiline, e cel rnai simplu din toate mijloacele de hriinire pentru toamnii gi rnai ales fn pn'mgvarii, ciici, de o, . biceiu primiivara,. cbnd se face o hriinire .de aprovizionare intensii, adicg In ,cantitii$ ma;,' albinele, . .. P n graba de . a - de-*:pozik acest n e ~ ~ ~ a ~ s ~ r ~ k ~ ~ B . i i g E ~ U 1 e ~ . e d e x e fagurii din mijloc, ceea ce fa:~s~-sess~.t,&mtoreze__cui.--+-.-- '-'. '.-.,,...*- -.b i l a sa stmaereasca m d l w - . r e g i n e i ; alimentAnd Ins5 coldile-"~ii^.iii?~~-i%U xi&p de-a-drept ul in fagurii cu care - -. , . " **" -,..lrrs. fncadriim cuibul, albmekKvor cara c a mult o 'parte din el drept deasupra elipselor puietului din cuib vi fn felul acesta desvoltarea coloniei merge normal. Singura miisurii de pr'evedere pe care trebuie s'o lusm este ca ramele, dupii ce-au fost umplute, fie cu sirop, fie cu miere, sii fie liisate sii se smrgii bine gi apoi, cu o cbrpii muiatii f n apii caldii, sii fie spiilate bine letigoarele, ce sii nu se rnai prelingii miere pe fundul stupulhi, ceea ce a r da loc la furtigag. Ramele cu sirop sau miere sii fie date numai entru ca albinele, fn cursul nopfii, sii post5 sii gi-o or n uiascii a$a cum vor giisi ele rnai bine de cuviintii; dacii s'ar da ziua, s'ar n q t e fn stup o mare vbnzoleal$ mai cu seam5 la urdiniv, ceea ce ar atrage atentia hoatelor gi atunci rr furtigagul s'ar desliinwi cu o iutealii nebchipuitii. De ,aceea, e bine ca, pentru 2-3 zile, sii vi, dacii cumva se ivegte furti? cele rnai aspre miisuri, mergbnd chiar pbnii acolo, bcbt, timp de o zi, &'@em urdinigurile fnchise de tot la stupii hriiniti, dar dbndu-le totugi.putinta sii aibii aer fn deajuns.
.k
--e-P.
-%'

-*C-+n

111. Hriinire

cu felurite sisteme iie hriinitoare.

I n sfbrqit, Ciiline, hriinirea se mii poate fa& gi prin aga zisele hm'nifoare, ce au fel de fel de forme: rnai mari, penfru hriinirea de apwvizionare, rnai mici, pentru hriinirea stimulentii. De ar fi mari ori mici, cele rnai bune hriinitoare sunt cele cu care alimentiim colonia fiirii sii fie nevoie sii deschidem stupul. .
\

Hriinitoarele sunt de trei feluri :hrgnitoare din care colonia se alimentead pe dedesubt, adicg prin urdinig sau prin spatele stupului, hrdnitoare cu care hrgnirea se face pe deasupm ramelor, adicg prin gaura de hrgnire a plangetei ~i fn sfar$it, hrgnitoare pentru interior.
1. HrtZnitorul pentm -urdihig.

Hrhitorul ce alimenteaG stupul prin urdinig, e format dintr'o sccinduricc?, pe care sunt &pate nivte jghiaburi; la capgtul acestei scandun, Intr'o micg adbnciturg, st5 gbtul unei sticle pline cu sirop sau miere; sticla este tinut5 fn poziGe yerticalg, printr'o armgturg de tablg i n care se sprijing; presiunea aerului care se exercia asupra mierei din jghiaburi, face ca mierea din sticlg sg nu curgg decat pe Incetul, In mgsura i n care albinele stupului vin $i o sorb din jghiaburile scandurelei. E nevoie fnsg ca platforma fundului sg fie perfect pus5 la nivel, cgci altfel siropul din jghiaburi se scurge pe fund gi de acolo jos, stb&d furtigagul.

M a d e apicultor industriq Alexander a ngscocit gi el un hrgnitor 'ce alimenteazg colonia pe dedesubt, dar acesta se ageaz?i -' I&ng& leatul din fund a1 stupului, cu care se asea*n?i ca h g l b e , Fig. Nr. 220 lungime gi. grosime ; . In jghiaburile Hr~niloruld e alimenfatie sgpate acest le& punem miarea . prin urdinig. sau siropul gi hagem stupul pufin hdgrgt, peste hrgnitor, astfel cii albinele, coborfndu-se, .pot s5 ia cu ugurinfg mierea de jos $i s'o ducii sus Pn celule. Wnitorul acesta nu poate fi folosit fnsg, decat numai la stupii Dadmt, ale cgro~; funduri sunt dupg modelul casei Rooth: 'ci altfel, siropul ' cu D ; El trebuie s i fie bine 1 se infiltreazii orin cd&le sale gi a m n e l e la furtigag, din ?nq&rci+irile mele, am constatat cii nu e tocmai practic; fiindcA cere o supraveghere deosebia, ca s& nu se stilrneascg furtigagul.

3 . Hrtinitorul Doolittle.
Din hrgnitoarele cu care se alimenteazii stupu fn in-

teiior,- c d mai practie este a1 lui Dooliftle; acest h~&*tor e alciituit dintr'o cutie lungi gi latii 4ntocmai cAt rama stupului; e fnzestrat cu doui umerave cu care se reazemii de scaunul ramelor; lefi~orulde sus fnsii lipseete, pentru ca fn gdq1 cutiei, sii punem sirop sau miere, de unde 'albinele vor lua hrana ca s'o depoziteze fn faguri. 4. HrGnibd-ram<. are Pnguntrul siiu, un felde scar5 pe care albinele se urcii $i coboarii pbni la sirop: pentru ca s i nu se hnece In el. Fiind de o capacitate mare, Fig. Nr. 221 (3-4 Ltri) acest hriiHriinilorul Doolillle. nitor e foarte practic, i pentrucii odatii ce 1-am alimentat $i 1-am pus fn stup, nu mai avem nici o grijb ; fl vom lgsa in liiuntrul stupului atata timp, c ~vom t c r i d i cii le-a . .fdst. desttil .,albinelor ca sii depoziteze mie.Fig. Nr. 222 rea .din el fn celule. A c e l a ~ ihriinilor cu o portiune dinlr'un' ' ~ hrgnitor ~ ma; ~ perele inliilural, ca s5 se poalii vedea i n l e r i o r ~ l : ~ ~ fncg ~~i~ un ~ folos g

Umi;Zd

l l n g i diafragmii, deci lAng6 deosebit : deoarece este . a ~ e z a t ramele goale ce mirginesc cuibul, albinele, in graba de a depozita mierea din el, umplu fagurii mirgina~i,liisbnd cu totul goale ramele din mijlocul cuibului, pentru buna desvoltare a ouatului reginei. Singuru1 siiu neajuns e cii, pentru a-1 aveza fnlguntry, trebuie sii deschidem de tot stupul, ceea ce face ca in. primgverile reci sii nu .prea fie fntrebuintat ; se poate fnliitura b s i acest neajuns daci, atunci cAnd se face alimentatia, un om de ajutor t;ne planeeta de deasupra ramelor deschisg numai pe portiunea de 1Angl diafragmii, acolo unde vine pus hrinitorul, acoperind cu restul plan$etei ramele cuibului; fn felul acesta, cildura din cuib nu poatG s4 se iroseasc6 prea repede. La construcfia acestui hrinitor-rami,
-

'trebuie sg ai fn vedere, ca peret;i sg fie foarte bine incheiati, li~iti cu cleiv, prin.i ?n cuie mici i d e s e , iar interiorul sii fie b mai ales uns pe toatg suprafata sa c u ~ a , r _ a , u i t gi Pncheieturile, pentru ca siropul sg nu se scurgii.
5.: Hrciriitorul Miller ~i Sibenthal.

er

b
t

Hrgnitoarele ce se folosesc pe deasupra stupului, adicg agezate pe plangeta ,ce acoperg ramele albinele l u h d hrana prin gaura de hrgnit, sunt numeroase gi foarte practice. CAnd colonia are nevoie de o cantitate mare, deci pentru , o hrang de aprovizionqre, putem folosi cu mult succes cele doug tipuri de hrgnitoare mari pe deasupra: hrc5nitorul Miller gi hra'niforul Sibenthal, care sunt bazate cam pe acela~i principiu; aceste hrgnitoare sunt alcdtuite din cbte doug jghiaburi mari, p u k depgrtate unul de altul; prin distanta dintre aceste doug jghiaburi, albinele se urcg gi iau hrana din marginea hr5nitor'ului. Pentru ca albinele sg pgtrundg in&untru, ?n cele doug jghiaburi mari pline cu miere, aceste hrgnitoare au. nigte peret; despgrtitori chiar alzturi de marginile pe unde se alimenteazg albinele ; acegti peret; nu le Pnggduie sg umble decbt prin portiunea mijFig. Nr. 223 locie dintre ce$e doug jghiaburi.

Hrhitoarele, d i p 5 ce-au fost alimentate, trebuiesc acoperite cu un capac, care nu fnggduie cgldurii din cuib sg se iroseascg, atunci cbnd mierea sau siropul din hrdnitor s'a terminat. 6. Hrcinitorul Hill. Cbnd cantitatea de hran i nu e at%t de mare, vom folosi hra'nifoarele Hill, care sunt foarte bune ~i foarte simple ; hrgnitorul acesta e alcgtuit dintr'o cutie de tab15 de capacitatea unui litru, de care e fixat bine un capac ggurit ; dupg ce-am pus siropul Pn hrgnitor, il intoarcem cu gura fn jcis, deasupra gg-

Hrinilorul Miller.

Fig. Nr. 224 Hriinilorul Sfbenlhal.

.> , , . ,>

i,..

'
\

.'

; .:

. ,.. . ,
. ,'
\

.
'

520:

',.'
8,

;<:,>~; :,
. ,~ . , . .
'~ '
C ' ,
'.I

.,
I . ,

.. '< .,
. . ,.

.,.. , .,
L

.>is

&. ,,

..

urii de hriinit din planget% , 7 ~ialbihele vin de iau hrana --u- - - - - .h/.\gj----uprin aceste mici giuri ale -- ,/: . :4 s capacului ; apisarea de job S . i ', I n sus a aerului face ca Fig. Nr. 225 siropul S& nu _poati curge Acelagi hr6nitor (Sibenthal )v2izul in secfiune. S ] fundul ; N] nivelul siropului d e c ~ tfn mhuia in care din hrlnilor ; G ]geamul; I] locul pe unde albinele fl iau $4 depoziJbinele ss -inlroduc in hr8nitor. teazg. Acest hrinitor poate fi folosit foarte bine h hrinirea i i stimulentii, cbnd se 'dau zilnic coloniilor cantititi de 100-200 mame de simp, pentru atb- , . prea reginei 'la ouat.

n.
'

7 7 ;

--4

!' :

.. ..
I

Mai sunt ~i alte hriinitoare destul de practice, de origins englezeasci. Un astfel Ide hrinitor e compus dintr'o cutie rotunda' de tabla' rnai i mult lati decbt Pnalti, ce are la mijloc o gaura' cbt cea a plangetei, un manqon de tabla' Fig. Nr. 226 ceva rnai mic decbt Pniltimea peretilor exterior;; ~r~niloru Hill. l P n cutie se gisesc o serie de pAnze de sbrmg agezate fn cerc, pe care albinele se coboari $i se urcg ca s i sugi siropul din cutie ~i sb-1 transporte jos fn celule. Capacul ce acoperi cutia are un geam de sticli ,pe unde se poate vedea daci provizia e consumati i.i trebuie rehnoiti. Neajunsul acestui hrinitor e cg la reaprovizionarea lui, gisim prea. multe albine fn el, pe care trebuie s i le scuturgm, ori pe scdndura de sbor, ori peste rame sau chiar jos, ceea ce adesea le supirg. Acestea, Cgline, sunt toate sistemele de hrinitwre rnai cunoscute; fiecare P g i are pgr6le sale bune si slabe; cel rnai mare neajuns a1 lor, mai ales primivara, consti in faptul cti atunci cbnd facem hrgnire cu miere, albinele sunt pornite s i hceapi furti~agul. De aceea, stuparii s'au gbndit la un mijloc rnai practic, care rnai Pntbi si-i scuteascd de atbta material apico1,-lucru de mare insemnitate Entr'o exploatare rnai mare,-$ s i simplifice hrinirea, apirbnd fn acela~i time stupii ~i de primejdia furtigagului.

I V . Hra'nirea cu zaha'r de ca'pa'fcina'.

fn acest scop, unii au fntrebuifitat zaha'rul de ciipdf6na',
I

.$'

pus de-a+dreptul deasupra ramelor, I n buc&G mari, = ; & a coperite apoi cu o pbnzii 'ceruitg, -sub actiunea vaporilor ce se produc din ctildura ghemului, se umezesc i n deajuns, pentru ca albinele s& le poatl lua u ~ o r , fSr3 sg mai prezinte vreo primeidie P n ce prive~tefurtivagul. Se gtie cg zahgrul sub aceastg formg, nu riispbndegte P n stup nici un fel de miros caracteristic, ce-ar putea atrage albinele 'hoate, care iscodesc mereu orice locusor unde a r putea s8 giiseascg o materie zaharoasg, qi astfel zahgrul nu poate fi descoperit de ele.

V . Hriinirea cu zaha'r cubic..

. .

zaha'rul cubic, pus fntr'o cutie de o capape care au agezat-o deasupra rafund,-cu un cutit bine ascutit,cat poate trece o albing; albinele

mugama ca
-

a u ~ t ,hcAt nici o calorie nem deasupra cuibului, aibg letiqoare pe deadupra -ghemului, avezii zg ceruit2 gi umplem tot peste care punem paie

nu se piardg ; b acest scop, pude recolt& goal% care sg , bine gura stupului ; cu zahiir acoperitg cu piincu cbrpe sau saci, rnag9zie vine pu-

D u p i fndelungafe studi&'fnsg, bvgtatii apicoli au ajuns la c o A g e r e a cii numai fol&irea zahgrului fgrg o adguga.. re1. f re n hran -.t slgbe~te : puterea de r e en a n a iorgan s albinel ~~i-"tg-P,5mr"Te"st .--I-. , "nX'~Zfi'~Stfe1 uGr colonia,-a& gi alte fmpreJuriiri-vin dele usuzahrr nerafinat, dat, atrut pierderi foarte nici o boalg la al- .
/

'

toat2 fgrl s2 fi fa-

n e v a va avea
*

. fntrebuinteze

- - ~2 adauge.gi o oarecarit cantitate de'\.,miere, care aduce ,,-;,'dbnsa, elementele vitale pe care zah2ru2, nu le are.
(

,.

cu

.
,

VI. Hrdnireh =u erbif de zahcir (candi).

D e aceea, apicultorii au ajuns s& fa& o compozitie de ; ~erbet de zahdr amqtecat cu 'miere, pe care francezl; o nu-

de zahdr, pentrucl gi compozi$ia ~i~,~culoarea e ca a gerbe:

vkului' de zahlr pe care-1 fac gospodiiele noastre. Acest gerbet de zahgr e foarte mult folosit acum in toate stupgriile din striiiniitate gi fn special in America 6 Franta, $i el d l rezultate minunate qtlt in hr2nirea de torunnii, cbt m i ales i n cea de primlvarii. El e folosit eu mult succes I n industria cregterii reginel&?%ci En a f a r l c l Mse~i coloniilk din pepiniere sunt adgsea . h r h iy u el,-mai ales cdnd anii sunt slabi fn produc$ie gi dbinele u adunat prea mult nectar extra floral,-dar acest gerbet se Pntrebuinteazii mai ales in cugtile in care sunt -fnchise reginele de r e z e r v s v cum gi fn cele, fn care'crescltorii le expediazl fn toate p&t;le lumii. Eu am expenmentat zeci de retete de gerbet de zahgr, ggsite prin toate revistele de specialitate pe care le primesc. ,&a mai bung e una din revista .La ruche. belge" gi care mi-a dat cele mai bune rezultate, dar pentrucl ea se aseamgnl in totul cu aqeea datri ae maestrul Maisonneuve f n monumentala sa lucrare .Apiculture intensive", o voiu folosi-o pe aceasta din urmii, deoarece are s technic2 cu mult superioard celorlalte $i mult rnai sigur2. ' .

$ & !
1 . Cum se prepari ~erbetul.

523
r

, % ;
L

0'"

fntrJo oald smdltuit&, de alumin& sau de a r a d n e s p o it& i n tot cazul sb nu fie de fonts, incdlzim u_n litru gi trei sferturi a@ $i, cdind d a fncblzit, o ridicbm d e m turnamCpeste ea 10 kiloerame de zahbr rafinat gi pisat pe care, dupii ce spa u m ~ u n e m din nou .pe un foc iute *fit' pAng ce dP fn docot. fl lasiim sb clocoteascb bine timp de 30 de mmute, ci numai fl vom spumui pe mbsurd c e necurbteniile se urc5 la suprafa@. DupP $0 0 aceastn clocotire de 30 de minute, ce poate fi prelungitd & a c l & m & focul a fost moale, introducem o linguritd E n lichid vi apoi a 3_;_LeLI repede in apii rece, din care va fi scoasP iute. Dacd z a h k u l $7 3 se lipevte pe IinguritP $i are o fngrovare ca. sb-1 putem fnvOirti intre degete $i sP-1 facem ca o bobitd cleioasii,-dar nu 0 ' 3 SU tare,-cu alte cuvinte, dacb siropul a ajuns la gradul de fier- 4dd, -2 0 bere, pe care cofetarii P 1 numesc ,,siropul cu miirgelute mici', o m ' w0 3 6 e timpul sb punem E n sirop mai bung calitate, ce va fi Pnsd de- . .-.-..--.. . . dreptul pe foc. c i _ i ~ . t r ' u ~ a s ~ _ c u ~ a p a ~. ~ , care, . m i , eimprere - . - .. . una cu siropul, va fierbk'celmult timp de 3 rnmufe:. .i Vom avea grijii sd PntrebuinFm un vas destul de Enalt, pentru ca siropul, care se umflii ca o sup2 c l n d i se pune mierea, sg nu dea En foc. Dacb dimpotrivd, zahgrul lipegte pe linguritP8 f n felul argtat mai sus, trebuie prelungitii . pAng ce ajungem la're?dtatul dozit, dar o mare atentie $9 o oarere~r repezeald e sud; de &ur trebuincioase pentru a nu depivi gradul exact a1 fierberii, qbci altfel rezultatul va fi r3u. (?And fierberea a fost prea mult .p;relungitP $i siropul lipit ,:& lingurit5 $i muiat & apb - ece, 'fa loc sii se adune ca o mirgicii cleioasii, se fntzrevte $i se sparge clnd P 1 apgsgm, vom cduta s l '"mdreptgm rgul, a dugdnd apg siropului, pe 2 care-1 lgsdm s i clocoteascd pan5 de obtinem gradul dorit. E foarte greu, Ciiline, s b , 606 statornici gradul $i ' timpul c l n d trehuie sii iei de pe k c verbetul, l u c r u pehtru ". care se cert o mare fndemlnare; @nii m'am deprins sii sta0.~~: ;# ,. x I c l . r t , toi-nicesc punctul exact, am stricik: mult yerbet de zahPi .$ . .* , . A a trebuit s$ comand din Franta ckeva kilogrime anume, c i . f: ,, .. . , i . , ': sii am un model de cum trebuie s " fie $i abia tlrziu am a- .,.: ....'. .i: \. , , , . ; .

>k

, , ,

,-3.

"

&

&&

y&L 68

y I

L.w

+ P

--

w.----

.q
,

, +

.-

..%-

,%;

.
'

'C

b , <: , .
'
.

j';j; . . +,:;:'.$:, + . : , ,, .~,., ..'<,,;iv:

"

\ . -:* -xi -*.$$.: ' ; '?.

.;

:&:;

'.'

7,

,.I.-

j & d capit- lndemdnkrea trebuincioasil ca sii pot pre&ti A n serbet desgvbgit. Abum ^m urmg in s'a ,statornicit cu precizie gradul eel rnai pahivit pentru a cgpgta un serbet de zahdr desgvbrgit. Constatiindu-se cii temperatura se ur& cu cat concentrarea lichidului e rnai mare, s'a putut statornici,-on cu densimetrul B a u d , on cu terrnometrul,-cg cel rnai bun moment cdnd trebuie sii iei vasul de pe foc, e atunci cbnd den~ita-

*;

6,

- ,
tL

J 3 3 t e r m o -& v

cu cbteva minu&; Pnainte de terminarea fierberii, un desinfectanmaisonneuve ne sf&tuiegte sg punem, sau 5-6 picgturi de form01 pentru fiecare kilogram, sau cbte un decigram de z d ' salicilic disolvat P n , cAteva picgturi de alcool de 45 grade pentru fiecare litru de sirop. Eu am ajuns fnsg la convingerea, cd eel rnai bun dei sinfectant gi f n acelagi timp un ajutgtor pentru organismul . I; * albinelor, e a c i w c - s u t l la sutii,-gi care se adau.. , g& ^m propo~ikcam de jurngtkte de linguri@ de cafea la fiecare litru de sirop, dozg care poate fi fndoitg chiar, P n cazul % ; A. 'a' c h d -szt. bolnave. E lucru bine statornicit, cd acidul formic pe care albinele 9 1 au P n organism, joacg un mare rol In Geata lor gi a.,, . tunci a h d organismul e lipsit de acest acid, fl ngpgdesc microbii. D e aceea, de cbte o n vei. da, C&line, o hrang oabk -:* recare albinelor, acidul lormic nu .trebuie s5 lipseascg nicio;Eq, . .. , d&i, deoa~~we, pe 1bngg;ed ajutii mylt dbinelor, acea hra~ x . : ; ng este depozitatd cu mult mai mults pliicere gi-i w s u m a t a I r mult mai bine decbt cea pregiititg cu alte antiseptice. Cei ce folosesc Jnsg acidul'salicilic P n acest scop; vor avea grijd sg 3 nu-1 pun5 i n gerbet-hgr hir&zit hranei reginelor. , $i acum, sg ne fntoarcem, Cglipe, la gerbetul nostru. CAnd gradele de rnai sus, controlate, fie cu termometrul, fie cu densimetrul, sunt fn s f b i t atinse, lugm vasu'l de c' t , .-. pe foe gi rgsturnHm continutul sgu Pntr'alt vas de tabb; dacg nu se gdsegte f n gospodgrie unul la iel, continutul se poate \ ' l&safn acelagi vas; liisisgrn apoi gerbetul htr'o de ling nemig,2e care, p&Zi ce se r&cegte atbt cAt poti s5 fii vasul k o ci n 4 .+ mAini, fiirii sg *tefrigg. Dupg ce-am fgcut acest control, fne c e p m sii fnvhtim siropul voinicegte cu o lopiiticii de lemn
. I

C
.-

E. .

*. ,.
'

; .
. ,

. .

..

. -

.@?$rbetul e atunci gata gi,fnainte de a se fnari cu totul, e turnat fn forme sau cutii. Dacb nu e turnat hainte de a se rgci cu totul, se 'poate pune h forme gi mai ttgrziu, h c d zindu-1 gi hmuindu-1 htr'o oalP ce st3 fntr'un vas cu ap5 fierbinte; niciodati gerbetul nu trebuie p s de-a-dreptul pe foc. Plgcile de serbet set fac foarte ugor, turnhdu-1 fn simple rame de, lemn puse pe o marmuri sau pe o placi metalicg, unsii putin . . cu bntdelemn, sau chiar pe o foaie de hArtie. Serbetu~se pis, f ra , , U vremeY 2 cje multi ani, . d a d vom lua misuri de p i " a s ~ ~ m e m ' f r fn;cutii ~ , de tabli sau fn borcaxie de sticlb. Dupb o expenen* hdelungat& Ciiline, am ajuns la convingerea, c i un foarte hare rol fn .reugita unui gerbet. de$A1 r: ~.:!s ,. .. . Pasta trebuiej,si fie sbvbrSit, 91 joaci . ., .c., !~r:(=~:. : , dar gi deajuns de omogenb, nici pre I .ixqf 1,. !. 3. T , . .:. %<$<J:::.: umezitg gi c u grunzigorii destul de tari, atbt cbt sb n u rim& . .,., . , n i firamituri, & X I o ~ cohsumii albinele.; . . ' ' . Pentru aceasta, se cere ca dozele & i fie exacte gi tem.&" peraturile aritate mai SUS, bizite G u sfintenie gi s i 7 n u fie Intrecute nici cu o ju d e ~ a t l .Mierea, &gb cum am mai spur* s i fie de=a cea mai buni gi s e a i siguranta ., c i nu are microbi de boala. fn caz contrariu, mierea va tre- . . . . .. , . : bui c)ocotit$ ca sb poatg fi uci$ sponi boalei; din nefericire -.r .,:?F;; . ,.. . h s k o miere clocotiti Pgi, pierde aproage 'to& elementele , ;?I , . s f; ..*: ' ,..,*: sale d a l e gi nu mai p d t e fi . socotitg ca atare; de aceea, I".. ... .- . , .,. .~ ., totdeauna vei cbuta s& ai miere grovehiti, numai din stupi . . . . . . , .. . de a char. siinitate nu te maiifndoiegti., i. :. ; , Din cele de mai sus, Ciline, cred cb ai fnteles urmiitoa. ..?. ".~ rele llucruri: cii acest gerbet are o fabrica~e c q e cere Pn,; . .. demanare gi 'cb nu. p a t e fi ficut dintr'odatii dde oiikine, f&rg . ,i ;:.<., oarekare.experienW; Pncepitorii fi vor. ,facefnf& P n &hi canti- =>I,. . , .., ."'. , . . -.,{ tzfi, p h i ce se vd:4obignui vei avea tdatb. mulfumirw gi vei . , . i , . , # putea spune & gerbetul i e bun, cbnd acesta va fi fn deaju$ ,.+ ... . de moale dar frid sai cur& dqtul de, tare , far% sK fie h'ii;. . f .. . . . , .i . .: ?
i/
% 4 i1 . *

-Y

'

.;.I ,..

'

-x.

7..

'

'?

'

...:.-i ,

,':+,'.,

, ,

;+;:z>:,
j

.
,

. . V . i
,

,.

.,

t.,..;.

;,

$ .

h ; c

"

greu de consumat $ i f , p sfAr$it, in stare sii mai absoarbii apii, adicii sii se umezeascii h b actiunea vaporilor $ czldurii ghemului. ,.

$erkkul.$e zaMr\ >e pune in forme, de mdsura unei jumiitiiti deV'ra@ E ~ 2 n d avem -2e hrdhit i n toamnd kulonii cu totul 'slabe, tiiiem jumstatea de sus a unui fagure dintr'o rams goalii $i ageziim plqca cu verbet deasupra jumgtdfi; de jos a fagsi.el.ui, pe eare se aggazii albinele gi consumii din blocul de Serget de dqsupra. - \

te

Fig. Nr. 227 Slup hriinil c u verbzt de zahlr, pus'bloc pe jumltalea de sus a unei tame. --.
I ,

Sub leti~crrulde jos a1 ramei, punem o bucatz de carton ce depgge~tepufin liitimea sa, pentru ca fArbmiturile de *$erbetce-ar ciidea din IntAmplare de sus, sii riimAnb pe car$ nui ge hpriigtie jos, ton gi deci la indembna'albinelo~,ca . . pe fund. Blocul fiind drept deasupra ghemuhi, vaporii ce se desprind din cddura lui, ajutii albinelar sii qbsoarbb lesne hrana. Iscusitul Maisonneuve a fiicut o rams foarte practicg pentru hriinirea unui stup cu gerbet dezahgr. Rama aceasta . ,

e lnfundat5 cu totul pe o parte; ea e,, despgrfiti la mijloc, de-a-lungul, cu un letivor orizontal, formdnd astfel dous c i miirute puse una peste .aha $i pe care le umplem cu gerbet.

Fig. 'Nr. 228 ' , Ram6 special6, o~hnduil5pentru hriniree c o l o ~ l e icu ~ e r l w tde zehir.

Pentru'ca firbmiturile din $erbet s i nu cad% pe fund, fiecare clmiirufi are cbte un uluckl fn partea ei de jos, unde se aduni firbmiturile, pe care albinele le cmsumii apoi cu usurintA. ' dbnd folosim gerbetul de zahir fn -de 2 e i , *hrgnirea rvar5, 91 a~eziimdirect deasupra ramelor, acoperrt cu o pbn-a'* . r , zB: c S X i i i & -m r n -.. ~~a-m,a~~~ ,u ~adiuggri-;f. iuc -aB , stupuhi o magane~-~erecol~m-ac o p e bine r i ~ cu pge<au Mrtie, . .,-" " aga cum am spus mai f n a i n t e a t r u ca s i nu se piardi c d d;ra ; peste magazia de recolt&, $,alte~~a, ,gi ~ ~ ~ a c u i o de c u verbet l se mai poate pune de asemenea gi d=pra plangetei, peste gaura de hrgnit, de sigur tot acoperit cu pbnzl ceruiti; albinele iau gi consumg din bloc, atbt cbt au nevoie. Deoarece albinele consumii gerbetul pe hcetul $i nefncetat, aceasti hrgnire poate fi socotitii drept o, hrgnire stimulentg pentru colonia cgreia i. s'a dat, chiar,atunci , cand acea colonie are ~fovizii destule P n stup. & ;N:4*~2wneva s l facg primsr+altd. hrihire strmu w t i i L d ~ e ~ ma1 Y Isus, U .&. ~ a.~ e cRr&e nirea hch~dge ceva specific pentru toamnz, 'pe ~ 2 n d cea, de primgvari trebuie ficuti,-atunci cbnd stuparul fine neapg. rat s'o fa&-cu m u l a b5gare de seam5 gi grijg. Se Pntbmpli adesea ca primiivara, dupg o perioadii bo-.
h m
a s

4 1 q

-.L ,

-~-"-+iu--

l y . ~ r - h

-1901YLt..*r("

,*<--A

*.A*%<

-y

'

gat5 fn nectar, sZ aparii deodatii o perioadii de secet$ care de obiceiu trece repede, dar Snrduregte foarte mult asupra desvolti%rii dibului, c h i regina f$i restrlnge ouatul tocmai 'Intr'un timp c b d ar trebui*sii fie rnai fn toiu ; htr'o as-el de situatie, shparul care M r i j i i 'cap la timpul potrivit,-adid la culesul cel mare,-j& aib& un c l t mzii mare numiir de culegiltoare pentru nectarul ce va veni, va ajuta coloniile cu cbte 'uh ~ f e r t sau o jumiitate d e bloc de gerbet de zahgr, ceea ce d3 .albinelor iluzia, fn perioada de 'secetg argtad rnai s u e m t a r u l nu s'a terminat pe d m p $i deci, regina poate $3-gi prmeze Pn voie desvoltarea cuibului. ' DhpA cum vezi deci, Ciiline, pentru albine, hrhirea cu serbet de k a h ~ r e cea rnai bung din toate, oricdnd qi'n

d) Stupi muribnnzi de foame.

I n sfArsit, ca sii terrningm tot ce e h legiitur$ cu hriinitul Si ajutorul ce trebuie dat coloniilor P n anumite situa$i, trebuie sg rnai amintim fn& un caz, pe care Pn prisaca noastrg nu 1-am Pntllnit, dar pe care 1-am viizut anul trecut fn prisaca biitrdnufui, d n d am-ridicat stupii t5i: e- vorba de, stupii muribunzi ~i lipsiti cu tohrl de hranci, sau de sfupii morfi de-al-binelea $i cdrora nu le rnai putefh face nirnic. Cum vei proceda fn aceste d o d situatii la &i. sistemafici? in pribul caz, de fnd* ce-ai deschis capacul, f@ po$i da seama repede de starea lui nenorocitg: albinele, f n cea rnai mare parte, nu se migcg, stau cu capul adlncit f n celule gi din grup a6ia de rnai bat c$teva din aripioare, cu totul desniidiijduite; de le privegti cu atenfie, vezi c i toate au limbile scoase afarit gi pgntecele alungit. Acest stup fl vom salva aproape la fel ca pe cel a1 bittrdnului, duclnduL1 'numaideclt l a ciildurii, fntr'o camerg. Vom face un sirop' cald ~i cu pulve+atorul vom stropi bate albinele, rarfiii cu ram$ c l t gi pe cele c e stau griimadii. jos. Vom pune &poi doug rame cu miere desciipiicitil gi una cu polen chiar aliituri de ramele unde stau, fn g e p , albinele fnfometate, vokn hchide urd;nisul, avand. fnsii grijii sii nu impiediciim pgtrunderea aerului fn stup; punem apoi capacul deasupra stupuhi, pe care-l agezgm pe cuptor, ca sL stea rnai la ciildurii; albinele amortite ~i infometate, dand de clildura

din camerii, rnai fntbi se vor desmorfi, apoi vor incepe sii se ling5 una pe alta $i sii prindii incetul cu fncetul putere, mivcbndu-se in spre ramele cu miere. Spre searii, colonia e voioasb $i strbnsb in ghem ldngii proviziile fmbelgugate. Cu cele ce stau incii moarte pe fund, e zadarliic s 2 rnai fncercgm ceva; vorn curiiti fundul, uitbndu-ne bine dac+ nu cumva printre moarte se aflii ~i regina, iar seara, vorn duce stupul fn prisacii, la locul siiu, urmdnd c s .peste 12 zile, s3-i facem din nou o vizitii, ca sii vedem dacd regina a pornit ouatul vi deci are puiet ciipiicit. Pe acest stup il vorn ajuta cu un bloc de verbet de zahiir $i, dacg n'am avut polen s3-i diim, i vorn pune zilnic cbte o linguritii din hrana specialii pentru .puiet, algturi de gaura pentru hrbnit, pdnL la jumiikatea lunii Aprilie, cbnd poate merge singur cu propriile saie mijloace.
e)
S

fl

Stup mort.

>

P 1

La o colonie ggsitb cu totul moartii, vom cerceta mai i n t ~ i ,dacg nu cumva regina rnai e incii in vieeii. S'au vLzut multe colonii moarte de-al-binelea de foame, care, piistrdnd ultima piciiturii de miere pentru draga lor reging, au sciipat-o dela moarte. fn cazul cbnd regina rnai poate fi adusii la vieat$, o punem fntrJo colivie 8i fncerciim sii vodem dacii dintre albinele stupului fgi mai pot veni in fire, eel pufin cbteva, ca sii-i diim reginei 2-3 tovarb~e. Dacii fnsg regina e singura supravietuitoare, P i diim putin5 miere pe deget, pbni ce se intremeazg, fi punem in cuvcii verbet de zahiir $i 0 diim unei cobnii orfane ; peste vreo 15 zile, fi vorn cerceta activitatea, ca sb vedem dacii rnai e in stare sii depunii ouii rodnice. Scoatem apoi din stupul mort, toate ramele, pe care le batem de o margin& a unei mese, pentru ca albinele ce stau infundate fn celule, sii cadii jos ; pe cele ce nu ies astfel, le vorn scoate una cbte una; de sigur cii pentru aceastii operatie, ne trebuie oarecare riibdare; de nu le scoatem fnsii astfel, a~eziimatunci toate ramele P n dulapul de rame, dbndu-le fum de pucioasii sau sulfurii de carbon, / dupii cum vei vedea mai tbrziu. CAnd Pncepe recolta ~i suntern siguri cii ?n stupul care a murit n'a fost vreo boal& punem aceste rame cu albine moarte drept in mijlocul unui cuib de stup; albinele scot atunci fndatii cadavrple, curltg bine celulii cu celulii gi regina fncepe sb depung oug.

, I

. I

. I

\
C

\
4

eP

fn caz sau nu ramele despre

,%
L

cii nu suntem siguri dacii stupul ce-a murit a suferit de vreo boalii, atunci vom topi ceara, vom desinfecta .$i stupul, aga precum vei vedea cbnd voiu vorbi miisurile de higienii.

f) Stupi orfani.
Timpul trecu repede cu aceste ldmuriri $i se fnserase de-al-binelea ; pentrucd acum venea rbndul celor trei stupi orfan; asupra cdrora voiam sii liimuresc pe Cglin, am liisat sii fac operatia la acegti stupi a doua zi, pentru a-i da mai Intbi cuno~tinfeleteoretice, liimurindu-i care sunt cauzele ce produc o astfel de situatie, cbt gi mijloacele de indrepfare, riimanbnd ca aplicarea teoriei in practiccii s'o facem a doua zi. fntfun tbrziu, seara, cbnd omul stii mai bine la sfat; am Pnceput sii-i spun : Trebuie sd-ti amintegti, Ciiline, de pe cbnd ti-am vorbit despre moartea reginei, care sunt cauzele ce-o produc. Nu-i nevoie sii le mai repet decbt in treaciit : ba'frcinefea cdteodatii, furti~agulalteori,-clnd el e ceva obignuit Pntr'o prisac5,gi de cele mai multe ori gre~elilesfuparului, din pricina ciiruia albinele fgi ucid propria lor reginii.

'

I. Cauzeh.
1. Cbnd regina e biitrina', putem Pndrepta usor riiul, Inlocuind la timp regina biitrbnii cu una taniirii, a$a precum fac eu, din doi In doi ani. D e aceea, reginele stupilor nogtri n'au putut sii moarg de biitrbnete. 2. F ~ r t i ~ a g u l , daci acesta ar fi fost cauza pierderii celor trei regine,-s'a Pntlmplat, sau fn toamnii, c h d am fiicut vizita gi orbnduirea cuibului, sau acum In primiivarii. D e s'ar fi Pntbmplat toamna, am fi observat, la curiit;tul fundului, semnele caracteristice stupilor orfani. A$a dar, dacii intfadeviir f u r t k g u l a fost cauza m o 6 i reginelor, aceasta nu s'a putut Pntbmpla decbt fn primiivarii. Supravegherea serioasii a prisaicii noastre nu ne fngiiduie Pnsii o astfel de biinuialii. 3. Sgomote gi fum nu s'au fdcut, cdci abia acum douii zile am vizitat s tupii. 4. 0 singurd cautii a mai riimas cu putintii gi de sigur cii aceea e: in primiivarii, cbnd fntaia zi de desteptare a roiurilor e cilduroasa, sau chiar In timpul iei;nii, fntr'o z i prea frumoasii cu soare mult ~i cald, albinele ies buluc afar& dor-

'

nice de csldura $i lumina soarelui, $i fmpinse de rezidurile ingriimgdite fn intestine. Se fntbmplb ca, in fmbulzeala gi viilmii~agul unei ieviri atiit de nea~teptate,albinele sb prindg gi pe stiipiina lor, care, sau iese gi face un ugor sbor fntorclndu-se apoi repede fn stup,-aga precum au observat cbtiva apicu!tori fnsemnat;, pe care trebuie s%-i credem, -sau se h p o t r i v e ~ t e albinelor ce vor s'o ia cu ele afar%, se sperie de sgomotul $i huietul din stup, $i cautii s i se ascundii ; atunci, albinele o strbng P n ghemu1 lor $i o ucid; e singura datd din vieafa acestui popor de gaze cuminfi $i pline de griji pentru viitorul cetbtii, c h d , uitlnd cii miiine nu rnai are cine s% le asjgure dginuirea gi ~nbnatede o supgrare de-o clipti sau de-o fntunecare treciitoare a mintii, nerecunosclndu-gi poate pe propria lor mamb, o ucid gi stupul rgmAne astfel orfan. fntr'o astfel de fmprejurare, de sigur, Cgline, cii aumurit gi cele trei regine ale noastre, cbci, dacg erau ucise din toamnii, albinele, dbndu-$i seamg de starea lor nenorocitb, yi-ar f i ales pbnii acum albine ougtoare, sau, dacg reginele a r fi apucat s i oug cbt de putin in stup, ele gi-ar fi clgdit cbteva botci, oriclt ar fi gtiut ele cii trbntori nu se gssesc la vremea aceasta ca sg le fecundeze pe tbngra principesl.

II. Mijloacele de indrepfare.

Acestea sunt deci cauzele obignuite ale mortii reginelor, rnai ales primiivara. S B vedem acum, care sunt mijloacele prin care am putea fndrepta acest riiu pentru ca aceste colonii orfane sii fie pgstrate gi sii le dtim putinta de a-$i duce rnai departe vieata, cu cat rnai pufine pierderi de timp $i vieti de albine. 1. D e sigur cg cel rnai bun ~i rnai grabnic mijloc este introducerea nefntbrziatg fn colonie a unei regine fecundate, ;re se $i apucg de ouat, iar situatia devine normalg. E singura cale practicii fn acest anotimp, ciici de vom l%& indreptarea in grija albinelor, -dbndu-le chiar putin@ s%-$ creascg o reginii din oug rnai mici de trei zile,-ar f i zadarnic scum, fntru c l t fn prisacg nu sunt trlntori care s'o fecundeze ~ i pe , ldngd aceasta, fntbrziem mult colonia i h desvoltarea ei, chiar dacg acest lucru a r putea fi fnfgptuit. . 2. Clnd Pnsg nu vom aveq regine ca s& le d* stupiloc or-.
-

PP

cip

fani .$i hici nu voim s5 fmpreunlm aceste colonii,-ca s i nu vom prelungi trajul acestor pierdem din numiirul stupilor, colonii orfane, alimentbndu-le cu cbte un fagure d e puiet, luat fn fiecare siptiimbni de la cbte un stup bun,pbni cdnd t r h torii selectionati din stupii liisati anume ca si-i creasci, vor incepe sg colinde tinuturile prisgcii. Aceastg operatie fnsi iace ca stupii orfani sii nu dea recolti fn anul acela,--Gci regina pe care o vor crevte, va da albine ce vor iegi la recolt5 abia dupg ce nectarul s'a trecut,-vi'n acela~i timp, slibim qi stupii dela care luim cbte o ram2 de puiet pe sgptgmAnii. Mai mult chiar, adeseori coloniile care au fost multg ' vreme tinute .orfane $i deci cu un numir prea mare de albine bitrbne, fgi vor 'ucide tbngra regini pe care au avteptat-o atbt de mult. Aceste tinere sprintare nu-gi mai ggsesc locul gi aleargi tot timpul prIn stup, de indatg ce-au ievit din botci; din instinct, ele bgnuiesc c i regina biitrbnii poate e pe acolo gi o tot cauti ca s'o ucidi. Apoi, pe lbngii toate acestea, ele sunt foarte sperioase $i stau mai totdeauna pe fagurii mirginavi, care de obiceiu sunt locul hirgzit b i trbnelor ce vin 5u prsvizii sau fac alte dereticliri prin .casZ. De-i frig, tdnira regins amorfeqte prin vreun colt; sau de nu, o prind babele qi-o ucid fn strbsoarea fnchingati a trupurilqr lor. S'au vgzut chiar $i regine tinere, fn-rse din sborul lor de fecundare, ce n'au fost primite fn stup de biitrbnele care sunt .fo'arte pornite fmpotriva tinere tului acesta prea sburdalnic. . Din cele ce t;-am spus, Ciline, vezi deci cg ngdejdea pe care $i-ar pune-o un stupar fn salvarea unei colonii orfane prin aceste mijloace, nu-i poate da rezultate bune, si adesqa munca $i cheltuiala rgmln zadarnice.

R i m l n e tot metoda cea dintbi, singurli, simpli $i cea mai sigurg dintre toate : introducerea unei regine fecundate in stupul orfan. Aici, Ciiline, ne lovim fnsg de caracterul hotgdt a1 albinelor, care, de$i .f$i cunosc starea desngdijduitg in care se gisesc, nu fngiduie nici o striinii fn regatul lor. Trebuie sii ne folosim de o fntreagii serie de opera@, care s i le atragg mai fntbi atentia fn a l t i parte, ca s l nu bage de. seqmi

cg a intrat fn casg o striing gi apoi, s'o facem sb capete mirosul stupului; toate acestea fnsg trebuiesc fscute astfel, h c l t nici albinele sg nu bage de seam&, dar nici regina, cgci $i fntr'un caz gi fntr'altul,'~pbndevte moartea. Albinele nu pot observa aceastg schimbare, decdt prin douP mijloace : sau c A regina nu are mirosul coloniei $i atunci albinele, dbndu-$i seama cg-i striing, ucld indaZ"& sau cg regiria, . s enat& fncepe sg fugg pe faguri gi atunci, deSteptbnsbgnula a albinelor, e prinsl gi aceeaqi nemiloasii soartg o abteaptb. Experienfa atltor cercetgtori din lumea stupgreascg a dat prilej unora sg niiscoceascg o sumedenie de aparate $i metode, prin care sg poatg introduce direct o r e g i d fntr'o colonie, punlnd albinele orfane P n anumite situatiigrele, cbnd acestea, preocupate de grija casei $i de propria lor persoang, nu mai observg prezenta strginei, care, de fndatd ce s'a asternut lini~tea En stup, se gi apuci de ouat, ca $i clnd nimic nu s'ar fi fntgmplat; atunci albinele o lasii fn pace $< ~i dau chiar fngrijiri deosebite. Acestea sunt aga zisele mefode directe de introducere a reginelor *In stupii orfani. Mai sunt Pnsg $i alte metode, numite indirecte, datoritg cgrora regina prinde mirosul stupului, fir% ca albinele s'o poatg observa $i ataca, fnchisg fiind E n nivte colivii de fel de fel de fmme gi Pnzestrate cu tot felul de dispozitive; de fndatg ce regina e liberatg din colivie, albinele o socot ca pe una de-a lor. Cred cg acum, dupg ce-ai vgzut insemngtatea cea mare pe care o are regina htr'un stup, nu te rnai poate mira atilta grijg pentru introducerea ei fntr'o coloriie. fn afar2 de aceasta, regina, chiar prin ea fnsg~i,valoreazg mult : preturile cu care se cumpgri reginele, rnai ales primgvara, fac cbt valoarea unei jumgtgti de roiu. fn striiinitate, aceste prefuri sunt de 80-150 de lei bucata, mai ales cAnd o comanzi la o casg renumiti $i care d s regine selectionate $i fncercate. $i sg nu creadg cineva cg prin aceasta se face vreo speculi, cgci h stupgrit, nu existg o mai mare migalg, decbt 2n aceastii specialitate a cregterii reginelor, gi prefurile cu care se cumpgrg de abia doc& rgsplstesc munca $i grija crescgtorului. Se fntelege deci dela sine, cii orice grijg $i mgsuri ar lua stuparul fn vederea introducerii Gnei regine fntr'o colonie orfafig, nu sunt

.. *

'

-.

de prisos, cdci, fn afar3 de faptul c& va avea o colonie bun&, care-i va da o recoltd frumoasd chiar fn vara aceea, rnai are fnsd vi o reginb selectionat5 $i de soiu bun, din care el Pneu$i va putea apoi s5-$i creascb viitoarele sale regine. Metodele de introducere, atbt cele directe cbt $i cele indirecte, au fiecare foloasele ~i neajunsurile lor. Trebuie s5 spun Insb dinainte cd, dacb prin introducerea direct& munca stuparului e mult uvuratd, rezultatele prin metoda indirect5 sunt fnsd cu mult rnai sigure. Sau cu o metodb Ins& sau cu cealaltb, primirea unei regine fntr'o colonie orfand e un lucru ce atarnd de anumite jntiimpldr;, cici vei vedea cd fn acelea$ situatii dar in Imprejurbri puijn deosebite, rezultatele nu sunt totdeauna acelea~i. Trebuie sb punem colonia intr'o Intreagb serie de fmprejurbri $i condit;i, pentru ca primirea reginei sb devind un fapt indeplinit ~i cu rezultate fericite. .. . + a) Care-i timpul cel rnai prielnic introducerii reginele ?

I. D e sigur cd un timp prielnic introducerii reginei Pntr'un stup, e atunci ccind albinele sunt ingJig-,cuies, in toiul muncii $i a$a de preocupate, cb nici nu vor sd $tie ce se petrece f n juru-le; ca probb e cb in acest timp, trantorii intrd prin toti stupii ca la ei acasb, $i strdjerele primesc de multe on $i albine striine, care nimeresc din greSeald, dar vin cu guva plinb; in nstfel de ?mprejurbri, albinele vor ldsa sd intre aproape neobservatb o reginb, rnai ales cAnd stupul e orfan; nu tot acela$ lucru ins5 se va intlimpln toamna, cAnd ele sunt cu ochii atintiti la orice strain ce le vine fn casb. 2. D e asemenea, o nstfel de operatie va reuvi de sigur mult mai bine, clind va fi facut5 pe . ,_ un t i m p B i i t , decAt atunci cAnd e furtund $i trgsnete, cdci e lucru g t i u t cjr albinele, pe o astfel de vreme, sunt pline de nervi $i artbgoase. 3. 0 introducere fbcutd spre seara, va r e u ~ i cu mult rnai .-.- . bine decat una P n timpul amiezii, cdnd albinele sunt in fierbere; intunericul .nopfii inlesneqte de asemenea o apropiere frdtessc& fntre locuitorii acelea$ case, iar teama de straini $i hoate e fnlbturatii, $i prin urmare albinele nu rnai sunt a$a de aprige P n strajd ca in timpul zilei, cAnd urmbresc pe oricine le-ar pbrea curios sau strbin de acele meleaguri. 4. 17h-b indoiald cb nceeagi metodd, intr'o stupdrie Pn
^

1 care domnegte furtigagul, va fi mult rnai fngreuiatii decbt fn-4 ~493 tr'o stupiirie in care g$ stuparului veghiazd ca o astfel de 2, A: &wit() 3 d ~ p n d nenorocire sii nu se abatd asupra coloniilor sale. 5. D e asemenea, nu tot a$a de usoarii va fi introducerea4,-f? d a ~7 unei regine intr'un stup a cirui colonie are deja albine lu- ~ m & i : -[tnlc&..& crdtoare alese, care depun oud in stup, -ceea ce le dd spe-6 c a : : ranta cii-gi vor putea cregte o reginii prin propriile lor pu- c_,_b_,, teri,-fat5 de o altii colonie care a e i2 & @ \ r & o J de c b t e w d e gi care, neavbnd niidejdea aceasta, va primi regina introdusz , cu mai multl uqurintd. 5 rn~e-~bi, 6. D e sigur cii primirea unei regine introduse cu aceeagi metodii, nu va fi totdeauna la fell deoarece aceasta rnai atarnii 3 er;:, ~ d t ~ $i de faptul dacd regina este sau nu fecundatii. m r 7. Prezenta puietului gi a ou%lor ma1 mlci de trei zile, din care albinele gi-ar putea clddi botci, de sigur cii va fngreuia malt primirea unei regine, pe cbnd la o colonie lipsit' c ii, regina va fi primitii mult mai lesne. I $ , t i Ciiline, aplicdnd acelagi fel de procedeie unei colonii rdmasd orfanb rnai de multd vreme cbt $i uneia ce-a riimas orfanii numai de cdteva z Z , vel ajunge la rezultate deosebite. Iatii deci, biiiete, o serie intreagd de conditii, de care stuparul trebuie sd tin5 socotealti totdeauna c&nd introduce o reginii fntr'un stup orfan ; deSi aceste conditiiau fost Pngirate pbnl acum intrlun numdr aga de mare, toate se bazeazii ins5 numai pe trei lucruri : IinjSfeacolo&e~m@~~,l~-~reginei i firea ei nu rea pp,e_rioasa'. e= & * a r e , Cbline, . si sd vedem care sunt cele rnai bune metode, atbt din cele directe cbt gi din cele indirecte, pentru ca sii poti alege oricbnd gi'n orice situatie, pe cea rnai potrivitd. Maisonneuve le-a strdns pe toate in lucrarea sa, iar eu, fn desele mele fncerciiri, le-am aplicat rnai pe toate cele. di. a g g d a t _ins& rezul tate indoielnice. Deci nu+ voiu -.- % z . & . % -. vofbi rdecbt de cele prln care am obijnut Pntr'adevdr rezultate bune.

tP7 '
J p c
/ ! \

&

, ,-. . - b-

"./COII-<

bla&nYn~i

.c?"-u-

I. Metodele directe

de infroducere.

Mai intbi; Tnainte de a proceda la o schimbare' 3au introducere de regine, trebuie sii vedem dacg colonia nu are

4
J i

'
4

(3
?eft

"

I. Mefoda armefirii cu furn de salpefru.

Cel mai bun mijloc, Cgline, gi pe care eu il practicam " 1 cu mult fnamte de a-1 fi citit undeva, era amefirea coloniei cu pufin furn de salpefru, sau cu acea ciupercdi numifa' beqica lupul&cu -. care am fdcut impreunarea roiudiii ba'tlnurul stupar anul trecut. E un mijloc ce mi-a dat totdeauna rezultate d l f%r% greg, cu condifia ca fumul sii fie dat potrivit, w t \i3m*rA \; - 5 9 ~ d b~3 minute $i E n raport cu miirimea stupului ; e dela sine intei: m r ' u n nucleu vom du numai jumltate din acest timp, iar intr'un s t u y u ~ o rde fecundatie, in care sunt abia 50 de albine, sunt deajuns cdteva riibufnituri bune de fum ; altd condifie e ca solufia . s% nu depiiiascii, 5 grame de salpetru, Pm, . bibat cdt se poate d x P n canepa aprinsz; aga precum . am ar%tat anul trecut, c8ci d a c l doza e mare, putem s i asfixin sfdrgit in stup em albinele, gi, f iet, care moare totdeauna din c Dupd ce-am afumat bine colonia, introducem pe u r d i n i c e giqa gi ddm du l ea c ~ t p v g ~ f u ~ ~ ~pentru r ; ~ a~o ~ r u , ameti gi pe ea pu In; up2%infie, deschidim stupul P n partea lui de sus, tindndu-1 astfel timp de cdteva minute, pentru ca vaporii de salpetru sii se Pmpriigtie ~i sii intise in stup aerul curat; pentru ca s% formIm un curent de aer curat, datoritd c%ruia albinele sd se trezeascd, ridicgm pufin stupul de pe fundul sBu, cam de 3 milimetn, astfel ca albinele s% nu poatii iegi; peste gaura de hr%nit a plangetei, a$ez%m 0 p h z l de sbrml, l%sdnd stupul fdrb capac vreo 1b de or& in care timp toate albinele s'au desmeticit $i fgi incep munca, fdrd sd observe cd au o nouii reging. Mai ales dac% regina e luat% chiar atunci din vreun nucleu $i fncepe sd 0 . 5 Pndath ele o Engrijesc cu deosebitii atentie $i dragoste.
i -7--

"I"p-s

I! ,,.

2. Metoda-lui Alley. Metoda lui Alley mi-a dat vi ea rezultate bune; mai fntbi, Pnci de cu' ziua, apropiem bine do& rame, mic~ordnd spatiul lor normal de 1 centimetru, astfel incbt albinele s% fie mai strbnse unele P n altele ; ungem cu vaseling locurile de atingere ale plan~etei, astfel ca nici un sgomot s%nu turbure albinele cdnd vom face introducerea. .Cdnd a sosit noaptea, -k

~.

. *

u : rrmiere ib puf;in ..-. . c . ~ & ame.stec,at+. ~M.--. a ~ a s u p r a ramelor, . rbgina astfel fncleiati Entre cele 2 rame apropiate ; multi atenfie, fnchidem stupul f g r i sgomot $i nu mai tim colonia 5-6 zile. Rezultate $i'mai bune am obtinut cu aceasti metodi, c&nd mai htAi am. lgsat regina .timp de ' / z o r i fnchisi . ----. fn tugte de i n t r o G e , cgci migci.+.---" -.----., .... la1 .. .. .. potoxe -.. . - .. .. ; apol, a -dil;dtii' servatie pe care am fgcut-o $i care mi-a dat un prisos de siguranti, e ca Pncide cu ziua, cbnd umblu-la stup, s i scot din cbteva celule din partea de sus a unei rame, fntr'o lingun@, pufini miere ce & rh p & y g g . , dela s patu~ , ..,. ul -, orfan; -. oricbt s'ar pirea c i acest lucru e de mlc$ Gisemh;TTaE&,eu am avut totuvi rezultate deosebite . dAnd miere obi$nuiti $i miere luati din stup, care sigur c i are $i ea ceva din mirosul caraqteristic $i particular a1 coloniei.

."
: -1

, F

a-

3. Metoda lui .Lloolittle.

Metoda cu fum a lui Doolittle nu mi-a dat rezultate bune $i sigure, $i de aceea nici nu stirui asupra ei.

4. Metoda stropirii cu apci %aha-catii.

I

6
,
I

.
7

C I

'

Metoda stropirii cu a p i zaharati e buni. Ea consti fn urmitoarea operatie : -ciutim rtgina bitrbni $i o inchidem Pntr'o cuvci sau o ucidem; apoi, scotbnd ramele, periem 3 toate albinele de pe faguri in spre fundul stupului, f n T p ce un ajutox stro e te cu pulvenzatorul sau cu o proavci, & a p i zaharati peste grupul de albine, fn care punem $i reg i n i i i r n apoi repede ramele la lbcul lor $i fnchidem stupul. fn timpul operatiei, urdinigul trebuie s i f i e x s gi-1 vom deschide abia dupi vreo zece minute, cbnd credem c i albinele gi-au ocupat din nou fagurii. Urdinigul il deschidem putin, atbt cbt sg poati trece u d ~ albine i gi aceasta numai pbni dimineata.

i;sr

5 . Metoda lui Froissard. Froissard perie i*n.fats urdini$ului 2-3 rame, pe care le stro e$te cu a p i zaharat$ punbnd re&na u d s h t r e al...---*--

bine $i ast el ea ~ n t r odati i cu cele scuturate. .Ao# fel de procedare e rnai putin practic decAt cel de mai s u s ~ '
I

-+

..
L
\*
1

6. Metoda l i i Samuel ~ i h m i n s .
'

'--

<-

Samuel Sirnrnins tine regina cea noul "Infometatl jumltate de ceas $i-i d l drumul P n mijlocul grupului de albine noaptea, cllluind-o cu o lamps electric5 .$i llsdnd astfel stupul fn linivte timp de 2 zile.. D e sigur c l la introducere, trebuie s l ne ferim de a face vreun sgomot. Rezultatele pe care le-am avut au fost fndoielnice, clci adesea, d e ~ n'am i flcut nici,cel mai mic sgomot, albinele s'au nelinigtit, poate din cauza luminii puternice, care le-a degteptat atenfia. Degi regina fl5m l n d l se miScl cu anevoie ~i de Pndat5 ce fntllne~te o albin5 P*i fntinde pa~niciilimba ca sb-i dea de mlncare, totuvi, adesea albinele o prind fn cugca trupurilor lor .$-o ucid.
7 . Metoda lui Rooth.
F ' -

Rooth libereazb regina cea noul btr'un s t u d fn care nu e nici o albinb, ci doar i s d i n e , rame pe uturii toate albinele care se aflii pe aceste rame qi, pentru ca puietul sL nu rlceascl, mic$oreazl capacitatea stupului . ? ~ + M J lr;' ;~c*l~~l.C printr'o e stupul fntr'o c a u l ; ca regina s l nu fug5 aerisirea trebuie sii fie asigurat5 cu n i ~ t e pene de lemn puse fntre fundul $i corpul k : stupului, fnclt sL-1 fin5 cu cel mult 3 milimetri mai sus. Urd i n i ~ usii l fie acoperit cu o pbnzL -- de &mii sau chiar cu o gratie Hanemann, prin care regina n'ar putea i e ~ i . Albinele, i,de fndatii ce-'au hceput s l se nasci, fnconjurl cu dragoste pe stlplna lor gi colonia se mlrevte apoi mereu prin n a ~ t e rile neincetate ale albinelor ; d a c l mai dlm 1-2 rame cu puiet g ~ t a de ie~it, se va forma astfel o colonie qpu5, deslvbrviti $i care va progresa repede, dacL stuparul va interI veni cu o hrlnire zilnicg, p l n l clnd albinele vor fncepe s I . . c , . c c iasl la cules. 7'. Tot Rooth a a i d l un mijloc practic de introducerea eginelor : llsbnd stupul orfan, Pi a i < . r u i e t , farl de cele de recolti, llsbnd colonia in aceasti situafie esnldSjduit5 timp de o noapte, pus5 fntr'un loc $i la f n t u d c , de pildl htr'un beciu. A doua zi, ia 2-3 rame cu pmet,dbine tinere $i regina ce st& pe aceste rame, $i le d& coloniei orfane, a ~ e z l n d noile rame fn mijlocul stupului.
1%

*----a-

539
Din propriile mele observatii, am constatat cii e mult n mai bine cbnd, cu 2 zile Pnaintea acestei operatii, pui attit P stupul pe care vrei si-1 la$ orfan, cbt $i in cel cu puiet qi reginii bung,-pe care vrei s'o introduci,-cbte o punguts din pbnzii de sbrmii, -.. In qare -.'.- pui . naftalina' sau camfor. Albinele, avbnd a c k r o s atunci cbnd le un'e&'.. nu se Pntbmplii nici cea mai nlicii nepliicere.
'

. ,

.-j

- 1:. 1
j

8. Metoda lui Smelgrave.

r

t,

- 7 Metoda sc~ldatuluireginei fn api, e de asemenea bund. E a e creatia apicultorului SmeIgrave $i se bazeazg pe s principiul cii o baie cu apii ficutii re 'nei " fi ia mirosul ei ca4 & a c p W~ --_IC_-* --racteristic, cbt $i pe cel a1 c o ~ o r n n e a stat pbnl atunci, 30 h y ; $i albinele orfane o primesc ca pe a lor. fnliituriim regina cea biitrAn5 $i fnchidem noua reginii ,. fntr'o cutie goals de chibrituri. Umplem apoi cutia cu apii 2 fn timpul introducerii e rece afarii, sau cu O n d e , o cliiapa rece dacii timpul e cald $i, timp de 2 , - r~ tinam Pncetivor ; dupii aceea, arunciim api -.$i introducem cuL . tia Pntre doi faguri, fmpingbnd cu degetul cutia in jos gi tin&nd capacul f i x , pentru ca regina,sg aibii pe unde iegi.

- --+%

rr, By

Acestea sunt, Cdline, cele rnai bune metode directe de introducerea reginelor; ele mi-au dat rezultate destul de multumi_toare. Dupii cum ai viizut, toate se bazeazl, atbt pe s t a c e * a roh&ipuq$Ln anumite situatii, cbt $i pe l i n i y t e ~ + ~ L w m ~ regin,e~ntroduse. te~a Folosul acestor metode e urmtitorul : regina Enlgturatii este fnlocuitii numaidecat cu una tbnlrii, bung, Fe1ect;onatii' gi prolificg, $i nu numai cii ouatul nu se fntrerupe de loc, dar el ia un avbnt yi mai mare, pregiitind colonia pentru o - recoltii sigurii, rnai ales dacg ea e bine populatii $i cu provizii fndestuliitoare.

I ;
-

11. Mefodele indirecte de introducere.

4

fn sfbqit, Csline, rnai sunt $i rnetodele indirecte de introducere, cele care de fapt se intrebuinteazg rnai mult, deoarece dau rezultate rnai sigure decbt cele directe. Aceste metode indirecte se bazeazd pe mirosul sfupului, pe care regina P 1 ia stand PnchisH Pntr'o colivie timp de 48 pbng la 60 de ore, apgratg astfel de albinele ce-ar putea-o ataca. D e sigur cii regula general& care cere ca nici botci,

-.+
.'
\

,< ,'
I

'*

. k'
_*

nici vreo reginl bltrbns sau b 3 t nie, ' trebuie neapirat respectatii, pentrucii altfel, oricbte mZsuri de prevedere vom lua, albinele vor ucide pe noua sositl; de aceea, pbn5 la eliberarea ei fn stup, trebuie fnliituratg aceastii pornire du$miinoasl a albinelor fmpotriva noii stiipbne.
-..I

a) Coliviile sau cu~tile. Coliviile de introducere sunt de mai multe modele $i au Enfiitig5ri $i dispozitive felurite; unele se deschid cu m&na, altele automat, punlnd fn felul acesta fn libertate, la timpul potrivit, pe prizonierl. Dintre toate, cele mai bune sunt bele automate gi asupra acestora voiu starui mai mult. Oricare ar fi ins5 model fn colivie pe vechea- reg+, - . li8Atld-o in st65 fn locul un* - - NOU -re&@ ~ y a ' ~ s a ugor i -'rz m m l c a p e 1 b+,t~a>e $1 ap7ii,pnn^K$iirCB' cuvca a r b a s pe ;c&i loc, albinelor nu li se va pirea strain5 aceast5 situatie. Eliberarea re 'nei trebuie neapiirat s l fie fiicutl chiar de e-bla ;$Sea, m a m -e l de cohvll, -1 le dm c e F cu deschidere automat& fie din cele pe care singur stuparul le deschide,se bazeazii pe acelagi principiu: capiitul de jos a1 . coliviei pe unde trebuie s5 iasii regina, e fnchis cu verbet de zahir, pe care albinele il rod d u p i un anumit timp, punbnd astfel in ' libertate pe prizonierii.

-_

--

J--7-__-

. < .

w#

a ) Colivii simple.

Coliviile pe care stuparul le deschide cu. mbna, avbnd orificiul de eliberare. fnzestrat cu $erbet de zahiir, sunt'ficute, sau din tab15 giiuritii,, sau din pAnzii de sbrmii sau celuloid. Ele sunt liisate fn stup timp de 46-48 de ore, avAnd tubul cu gerbet acoperit cu o pl5cutg de tabl5. D u p i trecerea- acestui timp, scoatem colivia, deschidem ciip5celul de tab15 ce acoperl $erbetul $i punem colivia la loc, exact fn poziija in care a fost inai inainte; albinele rod fn 12-20 de ore gerbetul din tubul de eliberare gi dau drumul reginei, care, fn atest timp, s'a obignuit destul de bine cu mirosul special a1 coloniei. Din aceste modele de custi, cea mai bung e cuqca Miller, foarte simpl$ de o form5 lat5, fncbt intrii foarte bine f n a o u 5 rame. Unul din capete e infundat cu o buciiticii de lemn, pe care e sgpat tubul, in care se pune gerbetul d e zahiir yi care se deschide la timpul potrivit.

,
'

b ) Colioiile automate.

Cugtile automate se bazeazi pe doud principii: I. D u p i un anumit timp, fn care regina a prins mirosul stupului, albfnele pot inira la reginti, pnntr'o micci gratie Hanemann gi, 1 1 . dupi ce trece fnci un numir de ore, regina e liberatti d e albine fGrti intervenfia stuparului.

1. C u ~ c aAsprea.
d e a e r a k c u t aceastl Pncercare a fost Thomas Chartrie, dar prima ap1icat;e cu un adevdrat succes a fiicut-o marele apicultor italian, Asprea, a ciirui cugcl automati e mult fntrebuintati pentru introducerea reginelor,

2. C u ~ c a Piana sau Gaspir.

-.. .

. c , p . r -

Fig. Nr. 229 Cuyca nZiscocit6 d e Asprea, penlru inlrodu- de sbrml. Pe una din cerea automali5 a reginelor. laturi, se glsegte o

E a G--i3SGZ+ vdrgiti apoi d e frat;; h a n a din ~talia, care in tr'adevir au ggsi t mijlocul cel mai bun perltru liberarea automat5 a reginelor. Cugci aceasta are o form5 latti dar subfire. PereGi laterali sunt ficuti din pbnzi

porti~ pe unde introducem regina, iar pe o margini, sunt doui tuburi, unul mic, care are in spre fuadul lui o micii gratie Hanemann, gi a1 dailea, mai lung, c comunici de-a-dreptul cu exteriorul. Amlndoul tuburile se umplu cu gerbet de zahir gi colivia e a g i t a t i fntre doi faguri, fntre cai-e se sprijini cu .. 'ajutorul a doui sbrme diametral opuse, agezate fn colturi. Tuburile cu gerbet sunt astfel calculate ca lungime, fncbt albinele, rozilnd gerbetul din tubul cel mic, s i poati ajurige la regini dup5 24 de dre de b introducerea coliviei fn stup, timp P n care regina $-a fnsugit pe deplin mirosul coloniei. Albinele p5trund fnluntru, fi dau de mbncare, se freaci de ea gi astfel, mirosul lor caracteristic se transmite .$i mai mult viitoarei lor stiplne. Abia. peste 48 de ore dela introducerea

,-

. v

. '

coliviei, albihele isbute~c s i roads ~erbetul din tubul.ce1 mare, care comunicg de-a-dreptul cu exteriorul; astfel, f i r i interventia niminui, albinele libereas pe prizonieri, care fncepe de fndati s i -$i vadl de ocupat;a ei speciali. D e sigur ci, dac i colonia are un num5r mic de albine, de pildi un nucleu,-tubul cel mare a1 c~liviei nu va fi umplut de tot cu gerbet, cici albinelor le va trebui prea m d t timp, ca- s i poati libera prizoniera di.c 15- Fig. Nr. 230 Coilvia a u l o n i a l ~penlru inlroduceiea re- untru. ginelor, niiscocil6 de fralii Piana ~i care StUpul nu trebuie despoerll numele d~ A u s a Gageir". chis decbt dup5 4-5 zile, fn care timp albinele $i regina f ~ duc i traiul fntr'o htelegere , $ dephni, f i r 5 cea mai micl intamplare neplgcuti. Acesta e, Ciline, cel rnai bun sistem de introducere, niscocit p h i acum.

'
,

3. Cuqca Maisonneuve.
Maisonneuve are gi el o colivie cu deschidere automat4, dar mai put;n practici decdt a fratilor Piana. ; - E a e fgcuti din reluloid $i-iprevizutg cu un manqon, care acoperi gratia Hanemann ; introducerea albipelor- fn interiorul acestei custi

.-. .

:.. , .
r

. .. > .. 4; ;-\

cbnd apicultorul migc i mangonul din locul siu, ~i deschide Fig. Nr. 231 qi p l i c u e de tabli Colivia d e inlrodurere a u t o m a ~ i l breginede jos, ce acaperg lor, niiscocit5 .dr Maisonneuve. , ~erbetul $e zahgr.

>.*,.' .. ,+. a,.

. - . I

'.
I

p +;,,
,.I

,. < :

'

.-1,.

.
,%.

-~< -,-.s-Q"' &* , .'. :,+*,

.
-&$..-<A *..
. .

i
.
.

2;.
*

543
L

Aceastb c u ~ c b e ins5 foarte practicb in feluritele operatii pe care le vom face la anul viitor, f4Cd ne vom ocupa de cregterea reginelor. $i cu acestea, Ciiline, am incheiat $i aceasti ultimii parte a discutiei cu privire la introducerea reginel02 discutie din care ai cgpiitat cunoqtinte ce-ti vor servi foarte mult a: tunci cand va trebui sb facem schimbarea unui mare numbr de regine in stupi, operaee pe care eu o fac din do; h doi ani. Deocamdatb, fiind nevoiti sb intervenim numai la acegti cinci stupi care sunt fiirb regine, (trei orfani, unul besmetic gi cu albine oubtoare iar altul cu reginii epu;htii) vorn practica miline cinci metode deosebite de introducere, ca sii te. po$ obignui gi tu cu ele. A doua zi dimineat$-avbnd fn vedere cb acegti stupi - erau orfani gi G d u - n e team5 sii nu se stAnleascii furtigagul, ceea ce ar fi fd%irbtat albinele, care astfel a r fi primit mai cu greu reginele pe care voiam sb li le diim,-am dus stupii fn laborator. * Cu toate cii introducerea reginelor noastre nu vorn face-o, Cbline, decbt disear5,-aga precum fi-am spus q B e mai bine sii ~rocedezila o astfel de operatie,-totu~i, acum de dirnineatii, vorn face o inspectie ambnuntitii a ramelor, ca sii vedem dacii nu cumva colonia +-a ales albine ougtoare, ciici Pntr'o astfel de situa6e vorn proceda altfel. Apoi, pentru ca s& nu htiirkltiim colonia disearii fiicb d sgomot la deschiderea stupilor, e nevoie ca fncii de cu z ua sb ungem cu vaseling atilt marginea de sus a corpului de stup, cbt gi pe cea a plangetei, acolo unde ele se PntAlnesc.

.\ I

.. II

:I

:I
I

'. 'a

?I

Am adus primul stup cu multb grijii hiiuntru, pentru ca sb nu supbriim albinele. S'a nirnerit s l fie cel cu reginb epuizatg. L a m deschis incet, fgrii sgomot qi dbnd foarte putin fum. Reginele, Cbline, fug'mult de luming gi fum in primiivarg, gi de aceea, trebuie sii fii foarte previizgtor in cercetarea stupilor.

um

DepgrtAnd h c e t diafragma ca sii fac loc mai mare, am m i ~ c a tramii cu ram& pbnb ce-'am dat de cuib ; prima ram2 am Issat-o de o parte, albturi de ramele migcate din loc mai fnainte $-am ridicat;oppe cea din mijloc,

Vezi, Ciline,'cbnd ridici o rami, trebuie s i procedezi cu cea mai mare dibiicie, ca sii nu-i lovegti le$i$oarele de peretii stupului, ci s'o urci drept fn sus gi putin depirtats de rama vecini, pentru ca albinele de pe o rami s i nu se frece *de cealaltii, cici aceasti atingere fntirbti albinele ar ciiuta sii te intepe; pe lbngi aceasta, care, ~telini~tindu-se, regifia se poate speria $i va fi greu atunci s'o maigiisim, Apoi, dacii cumva regha,-speriatl putin la deschidere de lumina ce-a pitruns in stup,-ar h g i pe marginea lef;gorului, ar putea fi ucisi de nefndembnarea stuparului. ., Rkgina ciuta de rostul aei, inconjurati de ' ceata doicilor ~i a curtencilor sale. Culoarea ro$ie cu care era fnsemnati pe spatele toracelui, o sTZaX'Te1a distanr-q---Iati folosul fnsemniirii reginelor, Ciline l Cdnd o caufi, o gzse~ti Indatg; o poti vedea chiar atunci cbnd, f i r i s i ridici rama, te uifi prin golul dintre rame $i nu mai e n afar5 de cazul nevoie d cercetezi stupul mai departe, P cbnd tii neapiirat la acest lucru. Mai ales vara, cdnd furnicarul de a bine ajunge la cdte 80.000-ITS0.000 de albine fntr'un stup, Pti poti fnchipui cbt de greu poti gisi regina, dacg n'ar fi Pnsemnatii. Toamna, tbrziu&cercetarea e poate $i mai anevoioasi, cici regina de "Idat% ce inceteazii ouatul, f ~ mic$oreazii i volumul pbntecelui gi mai pierde par'cii gi din striilucirea ei galbenii ariimie, pe cdnd, daci e PnsemnatI, o po$ deosebi repede. Un a1 doilea mare folos a1 acestei Pnsemniri e faptul ci, I . vo sand,-reginele cu, cdte oculoare deosebitg, dupi anul nav* ~ w . , : -* ten o v e a u n a de ce vlrstii sunt ; de vei aiisi fn stup una nevo~itii,vei $ti c i albinele~.$i-au crescut o re$& n a t ~ ~ m p verii. u l Apoi, vopsitul toracelui cu ace1 lac colorat, a p i r i reginele de nemilosul $i desgustiitorul p s - i t piiduchele albinelor, care ataci uneori reginele $i le epuizeazii. Toate aceste foloase deosebite m'au Indrituit si-mi hsemnez totdeauna reginele. Pentruci nu e nici timpul, nici locul potrivit ca si-6 ariit cum se face aceasti operatie, o liisim pentru anul viitor, atunci c h d ne vom ocupa de cregterea reginelor, cu care ocazie vom fnsemna reginele pe care le vom schimba.

1 lini~titii$i

em

pi --

: -

'

Regina cercetatii de noi nu avea nimic deosebit, care SZ ne fi dat d e bgnuit starea ei de epuizare, ba dimpotrivg, era foarte voioasg . $ din observatiile citite la partida acelui stup, am aflat c5 aceastg regind p5gevte abia P n a1 doilea an de vieatg. Am prins-o de torace gi-am pus-o in -cu$c&. Dar. de ce-ai apucat-o de torace ?-mg fntrebz curios bgiatul. Totdeauna, Cgline, csnd umbli cu o reging, s'o a-ele < 5 r p p y & 4 n ~ -C-C ,.Ide-ai I apuca-o de aripi, . rupe, de a ~ y i n e - ode vreun picior, vei riimbne cu el fn mdn5 vi o regind $chioapd nu mai e bur&,-ai vgzut pe cdnd oua, cum se sprijinb pe ambndoui picioarele de dinapoi, sau, dacz ai apuca-o de pdatece gi-ai tine-o putin mai strbns, pentru ca sg nu-ti aluhece dintre degete, sigur ci-i vei strivi ovarele, care sun$ organele cele mai plgpbnde ale reginei. Dupd ce-am uns stupul'cu vaseling, 1-am Pnchis gi 1-am dus In prisaci. - Vezi, tu, (%line, situatii de acestea nu prea fntdlnegtides gi ele se datortsc mai multor fmprejurgri, pe care le vei vedea vi mai bine, cbnd vom deschide' stupul cel besmetic. Suntem P n fata dnui caz de fnceput de epuizare a spermaticei reginei, lucru ce se fntbmplii rat-, aar care e ceva natural. Gand vei ggsi o regin5 tbngrl $i f h m s a s i , g'I care, pe 14ng5. ou& d e & i w . b 8 & = are un n u d i i prea mare celule mici, de .. ../,. fn care albinele -crest trbstori, .oa $i cdnd stupul a r avea albine ougtoare, s5-gtii cii acea regin5 este epuizatl. Explicatia Q gssegti fn faptul c5 adeseori fecunda'tia, degi a fost fgcuti la timpul potrivit, trFtorul cu care s'a fgcut fmpreunarea a avut o spermatofor& cu puGni spermatozoizi. fn iceasti situat;e, reginele, cbnd simt c l sgrnbn@ bgrbLteasc5 e nefndestulgtoare, ies la o a doua sau chiar la 0.a treia fecundare. Se PntAmpl5 ins5 uneori, ca regina sg creadg cii are spermatiqa desk1 de plinii, saa, din -pricina timpului neprielnic fedulidiirii, sg nu mdi'poat2i ie$i pentru a $i-o umple la o altg fecundare $i atunci ea rgmdne pe jumiitate fecundatg. fn primul an, ea depune un puiet des ~i *numai cu o i 5 .fecundate, dar fn curbnd se terming s?imbnta tea bun& $i atunci regina depune, p r i n t r e m e fecundate, G i ouai nefecundate, care, degi sunt puse In celule mici de albins lucrgtoare, hu -pot sii dea naStire decbt la- trdntori.

. \ . I Y -

Albinele, cbnd vor vedea aceastg situat;e nenormalii, de Indatii ce vor fi destui trdntori In, prisacii, vor face. botci, fn care-$ vor cregte o reging menit& s l fnlocuiascii acea reging epuizatl. Noi ins& deoarece avem regine de rezervg, vom Pnlocui disearii aceastg reginii epuizatg printr'una Fecundatb gi In felul acesta, stupul, nu numai cb nu va avea mult de a g t e p m pbnii sii-$i miireasca populatia, dar, la tirnpul recoltei, vom avea multe albine culegAtoare tinere gi deci, cQtig bun pentru ace1 an.

I. Unde putem gcisi regina ?

viizut-fmi spuse Cblin-adineaori, cdnd ai deschis stupul cu regina epuizat;, cb te-ai dus de-a-dreptul la rama pe care stitea regina. D e unde ai gtiut cii ea se gbsegte chiar acolo ? Iatg, Cgline, un lucru b~ pe care tinearn sb ti-1 spun 4.. k % + U U ;j r chiar acum! , I Trebuie sb ~tii,cg, de hdatg ce se fnsereazg, - --.-------___ _ regina f ~ ia i locul sPu oX$nuit C.3 din mijlocul cuibului. D e sigur .0uPcuf c5 spre dimineatg, ea. va - fi muIt >I dop%pP-ul sau-cel ilea fagure JeliSii '661 din mijloc, iar de __._ la akaa&- gi pdnd pe la ora 4 d. a , o vom_ gas1 .-- spre . cel-,mai de&++:/*; pgrtat . . loc ce-Ibcupb puietul, adicg_ _pe--ramelG:dela marginea cuibului. L a ora acea&a,-deci de diminea@,-nu putea sb fie decdt pe fagurele mijlocag; de-am fi fiicut Fig. Nr. 232 cercetarea d u p i amiazii gi S c h e m a oualului reginei dela arnia- n'amfi ggsit-o pe primul fazB s p r e rniezul noplii. (Peter's) gure din marginea cuibului urrde operam, am fi fost sigurk cg ea se gbsegte f n marginea opuss, fntru ctlt regina fgi desvoltg cuibul deopotrivb, atAt h dreapta c l t gi In stdnga ramei din mijloc. Spre mie-

- Am

2
I

--++

:$?P'

-9-

___

. *

-a

, ,
.
I

zul noptii, ea ajunge fn mijlocul cuibului gi a doua zi va pleca.cu ouatul n partea opusii celei fn care fusese cu o zi mai fnainte.

1 1 . Felunte metode pentru ga'sirea reginei in stup.

CAnd totugi, d;n pricina unui cat de mic sgomot sau ceva mai mult fum,-regina fuge de se ascuncolt de stup sau P n vreo giiurice a fagurelui de leti$oarelor, pe unde albinele de obiceiu f$i lasii $i stuparul are nevoie neapiirat sii o gii-. seascg, atunci se va folosi d e anumite metode prin care s'o poaG descoperi cu uqurintg.

.
e

'rp
..

1 . Apezarea unui fa ur

.'
"
.

'

1 I

Unii pun, cu o zi fnainte, un fagure cu celule mici de lucriitoare drept fn mijlocul cuibului gi a doua zi de dimineag, vor fi siguri cii regina va oua in fagurele gol, pe care I-a giisit acolo cAnd s'a fntors la miezul noptii spre mijlocul cuibului.

..

5 z & & d & & X , %

01 in rnklo-.

---

,
:,a

r.
i

;
5-

2. Agezarea unei mogazii goale deasupm sfupului. Alfii a~eaziio magazie de recolt5 goals deasupra stu.pului, ridiciind de sigur plan~etade deasupra ramelor. Apoi, dau din bel~ug fum pe urdinis gi ciodnesc cu douii b e e fn peretii stupului; regina va fugi atunci fn magazia de recolts de deasupra, urmatii de un ghemugor de albine, ce-o acoperii formdnd un mic roiu. Cu putin fum, po$i fmprii~tia albinele ~i apoi prinzi regina.

J
\

. 1
4
A .

care hgiiduie numai albinelor sg intre fn stup, pe cdnd regina dmAne n stupul ei. A~ezdndo psturii sau un ceargaf .': .'. . fn fata stupului,. scuturi ramele una' dupii alta pe ceaqaf, fn k ..<, .-.. . - fata stupului, privind atent, dacii printre albinele care se fn1 . . G".. . . . . ,$reapG spre urdin6 nu 'e cumva gi regina, pe care astfel o -; . . poti observa u p r . fn cazul d n d n'ai veded-0, fnseamnii c'a .; . --ramas fn afdrI de gratia Hanemann, prin care nu poate t r e c e . * .... $i de unde o poti l u i foarte lesne. Aceasta e fnsg o meto-' db fciarte putin- practicz, deoarece 4 ia foarte mult timp. .
',
A :

- ,5.

I.--. AlGi, mai p u ~ n practici, pun un stup go1 fn. locul celui cu albine ; la urdinisul celui got ei ageazg o gratie Hanemann, .
-

-.

... .
.,

: .
.

3. fnlocuirea sfupului populat cu un stup gol.

.- . .

*i
,

- .

I
,-

, : !
.

. ? 1; q

.,
..

:.-: ' ..

. , -.

i
I

-. . -.
,..

: ? . 'i:

<I

1..

.,

. . *
.
.
'

'

w,;

-'

,-

. . -,..: , .
< . . I

- ..,\.
'

:;& '.. ... .:. ..-.

.
~

4. Meioda lui Dadanf.

Dadant ne sfbtuiegte ins2 sii nu intrebuintiim, niciunul din toate aceste mijloace, spunbnd cb el gbsegte mult mai uvor regina d a d , - f i r s fum gi sgomot, deschizdnd stppul, Gdicii prima ram5 cu puiet, privevte i n d a~ -prin golul riimas pe ' fata exterioarb ' a ramei urmgtoare din stup, unde regink se poate vedea cu ugurinti, mai ales dacii e Pnsemnatl. cu o ' cploare ce-o deosebe~te ugor de albine.

h) Stup besmetic.
'

*
N

Veni rbndul $i celor trei stupi orfani. Trebuie s5 &e asigurbm, Ciline, fh primul Pbnd, daci stupul nu gi-a ales cumva albine oubtoare, cgci fntr'un asemenea caz, vom proceda cu totul altfel decbt Patun$. clnd stupul e numai orfan. ' fncepur5m sb cercetzm cei trei stupi. Dk fndatb ce deschideam cbte unul, ne -isbea bocetul prelung $i plAngbtor a1 albinelor, de-$ era mai mare mila. Fugeau sbrmanele nelinigtite Fe rame, parlcb voiau sb ne arate gi nouii cb o cauti $i n'o gbsesc; stiiteau cu pdntecele ridicat in sus gi biteau din aripi, ca v i cbnd ar fi fost ventilatoare, dar sunetele lor aveau un ton deosebit. Ram2 cu ramb, am cercetat stapii gi, spre multumirea noastrii, n'am gbsit ou5 depuse in celule. Dovada, Ciiline, cb o colonie orfang gi-a ales albine ougtoare, o vei avea atuncea cbnd, privind in celulele cuibului, vei vedea cate 2-3 o u i k a c e e a ~ i ciisutb. Cdnd au trecut zece zile de cdnd aceste albine au fnceput sh depunb on&,vei gbsi celule de lucrbtoare cu mar@nile mult kbltate gi cQb. , ' Y * ' m , . cele bombate; acolo e pulet ak trhtor, ce se va navte din aceste oug nefecundate, degi ele sunt use- fn celule mici; pe .."... fagurii mgrgina~iai cuibulul, vei ma1 ve ea multe fnceputuri de botci, ca n i ~ t e potira~ede ghindi, dar fnbuntrul lor nu vei fn vreun vedea nimic. Dacb cumv'a ai ziiri ceva sclipind fnceput de botcb, sb gtii c5 aceea e papa regalb cea ivorie, cu care albinde-doici, crezbnd c'ar putea sb creascii din oub nefecunde vreo reginii, au dndopat larvele de trantor; aceste larve fnsi 'nu &-pot , hrbni cu o astfel .de htang gi mor f n primele zile ale. evolubei lor. S'ar putea, Ciline, ca fntr'un stup ce 'se prezintii i n

I----

-c

-C---

.,#_%I_

. 4

'

ad me~ne:, o !~ J e o P na eqeaJ1 yepunaajan en9ax o n=) *[nze:, a mn3 pdnp ' a ~ e o ~ p ~ 3 apu!qp nl ap nes. plepun3ajan eu!Sa~ ap u r p d e ~ s an ps a!nqa.x) '!g~rq *la3 qe,~qng 'F)[nm uo)n$~qluns paespd q S ! !drip f$lv1?a3u3 qnm la!nd'a p u p - ' e ~ e n Je! 'la3 unpug euruoo) !6 e ~ e a p m p d :dmyone pdnp e p a ~ o s d !aA a!uo103 ap lajqsv 0 n3 aoej !aa a=)

rew

*a?vpunm# au!@a~ pun v w a a n p o l p q *I

'JOI en!Sa~ ap al!mn)lnm a$Jeoj n e a ~ p d aIan!qle 9 Je! ' ~ o ) n g gap la!nd n3 au!yd y e w ameJ !aq no sua1Ceq dn)s un Flepo )!seS urv ' p ~ no,n S ! a l a q q p vwvas nep !&-nu ap mn:, rqaqu3 a) 'JO~U~J) ap )a!nd v?gle sndap e va 'aJ!m -nS[nm ~ d a ~ !SnS~aq p u!p o - $ ! n ~ ~ne q ' y e a p u q ~ dUJ mn3e ! 4 esugp n3 ~!nnS!qo ne,s n rue! eleo) le)s e e)epun3ajau p u p -aJ. ?)seam V J O J ~ 1nmaqS ~ u; aIan!qly .elvpun3ajau au+la~ o mn3e aJe a3 am0103 'azapun~ajo ps ~ 3 e s y d uyd y o ~ n y q In3 ! 3 ! u ! S q u f a y d lndur!? y!u l!spS sp a n 3 ' p ~ p n g aun ~ -Sam e-!S I e y B a ~ puureo) asds 16-npu~z~afd 'a~e3 !!uolo:, p:, ! ! I $ ps 'a$an)!s ap la3)se o p u l .!3?m a~nla:, ' J O ) U ~ J ) ap lamd ) p a p -!-nu e l s b v p3 ! ) 8 ps

e)y ug

FUP a)

uj sndap a !Sap

JEP 'a~euasapau!q ap )i?unu!ur a'sd!la u3 )a?nd n3 16 p3eqoAsap

au!q ~pseomng. e u F a ~oa.xa Je!xp !$SaspB - e s 'a!)anl!s ppvaav
I

6%

' I

besrnetice venind acasii gi giisind o colwie ce are acelagi miros ca a1 lor $i care 'are puiet gi regini, r nu ,mai hsii pe albinele ouitoare s i depuni ouii $i chiar. le ucid. 0 :parte din aceste albine oulltoare nici nu mai vin acas$ ciici, prin faptul cii ele de multii vreme n'au mai piriisit stupu1,- cici erau ocupatecu ouatul, au uitat locul, lui $i, ducbndu-se atunci la stupii vecini, sunt prinse $i ucise. fn felul acesta ne sciipim, Ciiline, atbt primivai-a cbt gi toamna, de un stup besmetic.

11. fmpreunarea stupilor besmetici.

Cine fnsl, fn aceste doub anotimpuri, nu are la Pndembnii un nucleu ca s i fndrepte. astfel situat;a, va Imprema stupul besmetic cu v e c i q p , ~ ~ ~ fiiri , . sii ije seami cg acesta e puternic s a G 'z i 'de-Cazul daci nu e bolnav.

------

. A %

'w ' ~
, I ,
"ricm>

1. fmpreunarea prin suprapunere.

'* C' 32'

fmpreunarea stupilor besmetici sistematici, Ciline, vei in etape ; mii intbi, a m i + n b l c u Q t u p L ..y~cini, a r t ; @ ' % ~ cbte un sfert de metru in fiecare s e a r q p d n i i ce-i vei ;aJc~apropia mult unul de altul. S.ara, vei x c h l d e stupul cel bun, lubndu-i planseta de deasupra ramelor si il vei acoperi cu u*r, peste care vei a era cor ul de stup cu albinele 9 besmet~ce, dar fgrii fundul sbu; vei acoperi apoi stupul de deasupra cu plan~eta,salteaua gi capacul siu. fn acest chip, vei avea doui corpuri de stup, .unul peste altul, avezate pe un singur fund gi acoperite numai cu-un singur capac. Mirosul celor doug colonii trece dela una la alta gi peste noapte, albinele, rozbnd ziarul ce le desbiirtea, se giisesc de a doua zi unite. Cele din stupul de deasupra, cbnd vor cobor4 prin stupul cel bun ca sb iasi afarii, vor ggsi regin5 $i puiet in corFjul de jos $i vor ucide albinele ouiitoare. Peste 2-3 zile, cbnd toate albinele sPau'obi$nuit gi-$i cunosc bine pozitia $i noua situaije, r i d i c h stupul besmetic de deasupra, scoatem toate ramele din el $i scuturiim albinele in fata stupului de jos, pe care-1 acoperim apoi cu o plan$eG, saltea gi capac. fn felul acesta, colonia va cbpiita uxi numiir fnsemnat de albine, temperatura din lbuntrul cuibului se va mbri gi regina va depune din ce fn ce mai mult puiet, cgci acum are cine acoperi elipsele ei, oricbt ar fi ele de fntinse; stuparul, ajutgnd colonia cu hranii, dacg socote~tecb cea din stup

XQ %ce-o

-%--LA

IC

nu-; fndestulgtoare, poate pune numai $e,rbet de zahgr peste gaura de hrgnit a plan$etei,-va forma o colonie foarte puternicg, ce-i va da, de sigur, o recoltg c l t doi stupi odatg. Ramele cu puiet de trlntor vor fi descgpgcite cu un cufit desoperculator $i puse una clte una, drept P n mijlocul cuibului stupilor puternici, care vor da afari numaideclt puietul de trlntor mort, iar reginele vor depune oug P n celulele astfel curiijte. Ramele care au numai larve $i nu sunt cgpgcite, vor fi lovite de marginea unei mese, pentru ca larvele sii . cad3 din fundul celulelor ; aceastg operatie trebuie fgcuti pentru amlndoug fetele ramei ; chiar dacg larvele nu cad toate, datoritg fnsg faptului cg au fost mivcate din locul lor, atunci clnd le punem in mijlocul cuibului stupilor puternici, -clte o rams de fiecare,-albinele nu rnai cresc rnai departe larvele, ci le dau afar& ca sg curete celulele' pe care l e pun fndatg la indembna reginelor.

2. fmpreunarea cu ajutorul fumului. - -' -de aceasta metag,-cu intrebuintarea unui ziar,rnai existii alta, a cgrei rezultate sunt mult rnai grabnice. Dupg ce-ai apropiat bine stupii unul de altul, pui, timp 1 de doua zile, pe fundul fiecgruia, clte o pungufa' cu camfor 2 sau ----naftalin& dlnd astfel coloniilor aceG$ rnlros. fioY,-"sere sear& clnd fncii soarele n'a asfintit, afumi stupul besmetic 'd prin urdinig, ciocgnindu-1 bine timp d-*'cT 0priri ceva m a i x e ; atunci, albinele se PncarcS cu provizii din belgug. Deschizi apoi stupul gi miituri toate albinele f n fafa urdinigului stupului vecin, urdini~care trebuie sii fie larg deschis $i albinele acestui stup primesc cu bucurie albinele stupului besmetic, rnai fntbi, pentrucg au acelagi miros gi a1 doilea, pentrucii vin cu gagile pline.

--"_ _-

';

--y---.

r*.-

P * P
*.

3. fmpreunarea ptin rame cu puiet. fn timpul verii, dacg n'ai putinta sii dai stupului besmetic o regin5 -a precum 'am ariitat rnai sus, car? e de altfel cel rnai bun mijloc,-vei proceda atunci fntr'alt fel. Te vei folosi de vechea metodg, scuturlnd albinele stupului besmetic undeva, cat rnai departe de prisack, gi, P n locul ramelor cu puiet de trbntor, vei pune 2-3 rame cu puiet de toate vkstele, rame de pe care n'au fost miiturate albinele, ciici acelea sunt albine tinere, care fngrijesc cu mula. dra-

r'

, '

goste de puiet, gi vor creek cu multi griji botci g; regne. Pentru ca s i nu s6 i$te lupte h t r e aceste albine tinere gi cele bitrbne, ce vin Pnapoi acasi, vei pune, cu doui zile mai h a inte, in ambndoi stupii, pungute cu naftalini. E. neapiratd nevoie ca ramele cu oud proaspete sd nu fie date f i r 3 albine tinere, cdci acestea vor fi garda reginei ce-o va apira de albinele cele bitrbne, care au par'ci o mare ciudg peregina cea tbniri, pe care adesea o gonesc ; uneori nici nu vor s'o ,primeasci P n stup cbnd vine din sborul de f ~ c u n d a r e ~ s a u o prind In strbnsoarea trupurilor lor ~i o ucid. Silb$luiqte de sigur P n sufletul lor un sentiment de revoltii Pmpotriva aceleea care le-a ripit putinta de a se ariita cd $i ele pot fi odatd mame vrednice, care, dupti pgrerea lor, ar fi putut sd fie folositoare bunului mers a1 vieGi din stup. Garda de albine tinere care Insote$te pe noua niiscutd, o apdri fnsti de o asemenea vrdjmg$ie ~ i odatd , ce 4ncepe sd ouii, ea P 9 i ia toati autoritatea, cu care e Pnzestratg de la . naturd.
-

4. ~mpreunarea prin schimbarea s t u z b

w * "

B I * " I I . -

CAnd totugi, dupd toate acestea, albinele se fncipdti. . neazi $i nu vor sd clbdeascd botci din ramele cu puiet proaspdt, date de noi, - vom fntrebuinta atunci un alt mijloc; schimbim stupii vecini unul 4 n locul celuilalt, P n mijlocul zilei, cAnd activitatea e P n toiu, dbnd stupului besmetic 1-2 rame cu puiet de toate vbrstele, luate dela stupul vecin. Cbnd culegdtoarele duse la ciimp vin acasi $i v i d aceastd situatie ne- . normalti, ucid albinele lucrdtoare $i-$i clgdesc botci ; tbndra regind va avea astfel mai multe apdrdtoare Pmprejurui, care o vor feri de albinele bdtrbne $i artdgoase, $i stupul va fi atunci inzdrbvenit, cu puteri noi de vieatd.

***

Soarele lumina destul gi nu se ldsase fncti rdcoarea serii, clnd noi $i terminasem operaGile la toti stupii orfani, ddnd celui besmetic ramele cu puiet, regind ~i albine luate dintr'un nucleu, dupd ce, mai Pntbi rscuturasem de o parte, P n prisaci, albinele ouiitoare. Celorlalt; trei stupi orfani, precum $i celui cu regin5 epuizatd, pe care i-am luat-o de dimineatii, le-am dat clte o reginti fecundatd, luatii dela rezervg, fntrebuintdnd, pentru fiecare P n parte, o a l t i metod5,-din toate

ceie pe care ie-am des~ris,-~entru ca, odatii cu teoria, Calin sii cynoascd $i practica.

i) Sfupi bolnaoi. A doua zi, a venit i n sfAr$it $i rbndul ultimului stup pe care, dupii cum 9 1 Pnsemnasem, trebuia sii-1 cercetiim cu ma; multg atentie. Acela era sfupul bolnav de diaree. - Dintr'adins am liisat, Ciiline, la urmii acest stup, pentru ca sii qtii cd a$a trebuie sii procedezi $i tu intotdeauna. C h d ai stupi bolnavi, sii nu-i iei la cercetat decbt dupii ce-ai vizitat gi-ai fgcut tot ce trebuie celor siingto~i, pentru ca nu cumva, dirttr'o nebggare de seams, sii infectezi ~i pe cei sgniito$i. fnainte ins& de a porni.la o cercetare a stupului bolnav, cred cii-i nimerit sb-ti i*nfAti$ez mai pe larg, aceastii materie, a$a precum am fAcut ori de clte ori s'a ivit ceva necunoscut in noua-ti vieatii de stupar.
BOALELE ALBINELOR
,no~tintelortale

Introduc aceastii parte aici, aproape de fnceputul cudespre stupiiritul sistematic, deoarece cred cii e mult mai bine sii cunovti de la fnceput primejdia ce te ameninfii P n drumul acesta, pentru ca, previizbnd rgul, s3 nu-1 la$ sii se iveascii, sau, de s'a ivit, sii-1 poti fnlgtura cu succes la timp. a ) Nofiuni pregdtitoare asupra boalelor albinelor. Un Pntelept proverb glisuiegte astfel: ,,Un om prevenif ~ motivul care m l face ca incii dela inface ccif doi"; i a deci ceput sii caut sii adbncim Impreung inarea problem5 a boalelor albinei, fnainte ca sii ii fnviitat prea mult din ale stupgritului sistematic. Nu sunt de loc de aceeagi piirere cu ceilalfi autori g i sfar~esc manualele apicoli care, fn cea mai mare parte, P de apiculturg cu aceastg chestiune, ce pare, tocmai prin aceasta Wezare fn materie, cii prezinti o prea micii important& Eu Q socot mult mai Pnsemnatii decbt tot ce cuprinde o carte de apiculturii, ciici, de altfel, dintr'o practicg mai mult sau mai putin Pndelungati, stupiiritul cu feluritele lui operafii tot $1 fnveti, dar vai de prisaca pe care au niipgdit-o boalele albihelor qi stuparur abia atunci trebuie sii Pnvete cum sg-$i apere gi d-gi scape albinele de elel Odatii ce lupul a sciipat P n turmg, greu s5 mai rgm& cu oi siingtoase $i multe.
,

* . .
I

. -.
, \
1 .

-\

t
i

!
i
I

D e aceea, eu m%m gbndit siit; vorbesc ddspre boalele albinelor chiar printre primele notiuni de stupgrit sistem,atic. Cum $-a$ putea vorbi oare despre boala dezinteriei sau dimeei, pe care trebuie s'o tratgm la acest stup bolnav, fgrg s k t ; spun nimic despre simptomele sau semnele pe care le prezintli gi despre urmlrile sale? Aceste simptome sau semne ale boalilor albinelor se aseamgng mult unele cu altele, gi numai cu mare atentie gi dup& oarecare experienfg le poate deosebi un apicultor, ca s& poatii lua mgsurile neaphat .trebuincioase, mgsuri speci~le pentru fiecare boa15 fn parte. ' E bine ca fn astfel de situatii, Cgline, sg nu te lagi Pnqelat de ngdejdi amiigitoare, ci s i inergi totdeauna cu gbndul rnai departe, sii nu te oprevti numai la ceea ce t; se pare la prima fnfSt;gare, s i pui totdeauna riiul Inainte, sg-1 vezi rnai rgu decbt eete el, sii te gbndegti la grelele lui urmlri, pentru ca mgsurile pe care le vei lua, sg fie din cele rnai depline ~i salvatoare. Mai bine sii faci ceva rnai mult, dela tine, decdt sg-ti par2 rgu, rnai tdrziu, cii n'ai fiicut ceea ce-ar fi trebuit sg faci. Nu rareori vei auzi, Cgline, in tratamentele pe care ti le voiu argta, cuvintele: distruge intreaga cslonie qi desinfec teazii cu foc rarnele gi stupul! fntr'adevgr, e dureros ca cineva, care-gi iubeqte cu atlta patimg albinele, sg ia o mgsurg aga de neomenoas$ dar fn stupgrit trebuie sg te fnveti s l ai cbteodatg gi pagubg, nu nurnai sg tragi foloase. Nimeni sii nu plece pe drumul acesta, dacg se glndegte c5 numai bucurii gi c b ~ t i g va avea, clci yor veni ani in care desn~dejdeava fi mare gi cu atbt rnai mare, cu cbt avbntul de la Pnceput a fost rnai pronunfat. fn cei 20 de ani de stupgrit, am avut ani cu adevgrat nenorociti gi totugi, fnarmat cu ngdejde gi cu o muncg fncordatii, nu m'am dat bgtut, ci dimpotrivt cele din urmg venituri le-am fncredintat dragilor mele albine gi ele nu mi-au ingelat ngdejdea ce mi-am pus ~n ele. Nu te da hliituri, Cgline, niciodatg de a lua mgsuri chiar dureroase, cgci ele sunt de cea rnai mare insemniitate pentru binele htreprinderii tale, pentru linigtea, sgniitatea gi siguranta albinelor. Tratamentele, oricdt de costisitoare a r fi $ oncdt timp gi migal5 ar cere, trebuiesc fiicute htocmai, zilnic gi cu mare atentie ; trebuie sii te hvet; astfel sg iu-, begti migala $i rgbdarea, conditii de cea rnai mare insemng-

tate pentru un stupar. C&t de migcat am riimas citind o brogurii a biitrbnului apicultor francez Baldenspergher, care, Impreunii cu biitrbna lui sotie, atunci cbnd pesta europeanii le-a niipgdit prisaca, mergea cu migala piing acolo, Pncbt $i-a tratat stupii, nu numai ram5 cu ramii, ci gi celulii cu celulii, pentru ca, i n sfbr+t, dupii o muncii de doi ani, s i isbuteascg sb alunge nemrocirea ce-i ameninta cu pieirea prisaca lui dela munte ! Ce $coal5 de riibdare f~tiiltiitoaregi ce vrednici de laudii gi de admiratie sunt acevti doi biitrbni 1 Apicultorii la noi, din nefericire, nu dau duvenita atentie primejdiei boalelor, ciici, in primul rdnd, nu le cunosc $i apoi, apicultura fn tara noastra nu e fncd destul de organizatii in lupta ce trebuie dusii fmpotriva boalelor. D e cbtiva ani, in sfarvit, Institutul Zootehnic din Bucurevti (str. Kogiilniceanu Nr. 63) st2 la dispozitia apicultorilor, pentru a le face gratuit analizele de care au trebuintii. E nevoie apoi de educafia apicultorilor, care, pe lbngii cunogtinti serioase ^In ce privegte boalele de care suferii albinele, trebuie sii-gi formeze un caracter frumos sii fie negu'stori cinstiti cu produsele prisgcii lor vi, cbnd au nefericirea ca in prisacii sii giiseascii colonii atinse de boale molipsitoare, sii nu mai vbndii produsele fiirii sii Pnvtiinteze pe cumpiiriitor, care, folosind mierea sau ceara fntr'o prisacii siiniitoasii, o va molipsi cu siguranfii. 0 miere i n f e c t a ~ de sporii boalei numitii "pesta albinelor", dacii va fi fntrebuintat2 de un stupar ce vrea sg vinii fn ajutorul coloniilor sale lipsite de hranii, va fmbolniivi toti stupii siii $i riiul se va fntinde astfel din ce fn ce mai mult. D e asemenea, o cearg infectatii, piistreazii fn ea sporii acestei boale, care se poate riispbndi prin fagurii presati, fntr'o prisacii siiniitoasi. U n om congtiincios, care gi-ar da seama de primejdia $i riiul ce-1 poate face, $i a r vinde produsele sale sfiituind pe cumpgriitor sii fntrebuinteze mierea numai pentru consumul omenesc ~i ceara pentru alte industrii decbt aceea a fagurilor presafi, a r face cea mai mare operii de bun stupar $i ar da dovadii nu numai cii e un om de inimii, dar cii fntr'adeviir iubegte albinele $i vrea ca apicultura, aceastii frumoasii ramurii de activitate, sii-gi primeascii din nou rangul $i importanta de ,altiidatii. D e sigur cii $i Statul a r trebui sii vinii fn ajutorul stnpg4

ritului, prin rngsuri de po2i~e veierinarii, acolo uncle1 se ivegte riul, crebnd obligatitritatea declatdfiei boalelor $i desplgubind f n parte pe stuparii care ar f i siliti s i ia mgsuri intinse disI trugbnd un numir prea mare de colonii. . Boalele albinelor, Ciline, sunt vechi ca $i albinele. . Aristotel, Columella, Plinius $i Vergilips, toti vorbesc despre , boalele albinelor, -unii rnai mult, altii rnai putifi, desiriindu-le $i simptomele care au riimas acelea6 pbni azi, ceea ce hseamng ca $i fn vechime albinele au suferit de acelea~iboa4 le de care sunt bbntuite $i3n zilek noastre. Va spune de sigur vreun: nepriceput, c i daci mii de ani albifiele au stribiitut .$ s'au rizboit cu boalkle $i totuvi ele triiiesc $i azi, $i sunt inci un fnsemnat . mijloc de c l ~ t i g pentru unii, a r fi dovadi cs aceastb ~rimejdienu e atdt de mare. Cine judecg astfel, riiu face, cici, rnai fntli, chiar dacg unele colonii, dela o vreme, inthmpinl cu o rezistentg rnai mare boala cu care au luptat nni de zile $i ajung cbteodatii chiar de-o fnving, aceasta nu hlgturg .ins5 putinta ca cele rnai multe 35 cad2 rgpuse pentru totdeauna de boalii. , Stupgritul european a fost adeseori lovit greu de unele boale nimicit oare. Un adevhat priipiid a fost In anul 1690 4 n Italia, prin 1717 .in Silezia $i i P n 1782 M Anglia, f ~ k $5 i se cunoasci. bine cauzele. De Rocca spune in cartea sa ce trateazd. despre stupgrit $i care a apgrut pe la 1790, c i f n regiunea sa au pierit, ?n timp de 2 ani, toate frumoasele prisici ce populau tinutul, btintuite de pesta albinelor, 'boalg pe care el fnsugi, nevtiind cum s'o trateze, rnai mult a h p r i ~ t i a t - o in loc s'o inliture, prin faptul c i hrinea stupii slabi cu miere infectatii vi folosza ceara poveniti din stupi bolnavi, pentru nevoile albinelor.. . fn 1906 a apirut de asemenea boala numitZi acan'osa, in insula Wright-una din insulele britanice din canalul Mbnecii,-unde a nimicit cu totul prisicile, trecAnd apoi h An' glia $i pe Continent, unde face $i azi un adeviirat priipid. Far& indoialii c i gi inainta~ii novtri au luptat impotriva boalelor, cu oarecare succes chiar, printr'o masurii de care ei nu $i-au dat seama cbt le-a fost de folositoare. fntr'adevAr, asfixierea cu pucioasi a cobnilror pentru recoltarea lor, stdrpea riul chiar fn fa$%,cici de sigur c i prisecarul f$i o-

prea de sgmlntg, fn fiecare an, stupii cei mai. grei, mai populaG gi mai sgnlto~i,ucigdnd gi recoltdnd totdeauna pe cei ce erau mai slabi gi care nu prezentau d&tul& garant;e c i vor ajunge pAn5 la anul viitor. Numai atunci cAnd erau sili6 sb hrgneascg stupii ce le-ar fi &mas poate fntr'un an fbrii prea multl miere, ei dgdeau 'stupilor sbngtogi, fbrg sg-gi dea seama, microbul, prin rnierea infectatti. Acest rgu nu se intfLmpla fns% decAt foarte rar pe vremea aceea, cgci pgdurile erau pline de flori iar plaiurile $i filnetele erau numai p a r fum gi culori, Pncdt asigurau cel putin o hrang fmbelgugatg pentru stupi, chiar fn anii secetogi, gi tocmai pentru aceasta stuparii nu prea aveau nevoie s%pgstrez?, dela un an la altul, o oarecare cantitate .de miere. $i astfel se l%mureSte cum de-au scgpat stupii gi stupgriile in cea mai mare parte de prgpgdul pe care-1 fac de obiceiu boalele. D e sigur c l stupgritul sistematic, 'cu metodele sale adesea r i u aplicate, a fgcut ca boalele s% se r5spAndeascg mai ugor In aceeagi prisacg, dela stupii bolnavi la cei sbniitogi. Rgul obiceiu de a uni stupii slabi ~i bolnavi cu cei bine populati gi sgngtogi,-lucru pe care, degi-i de necrezut, 1-am Pntdlnit ca un bun sfat fntr'o carte francezg de apiculturg a unui autor ce scria aceasts nlzdrgvgnie fn 1918,-a ajutat gi ajutg fncg la -r%spAndireaboalelor. De asemenea, prin faptul & piesde i ce alstuiesc stupii sistematici. sunt la fel pentru toate sistemele de stup;,-$i aea chiar trebuie s% fie,-a fnlesnit rgul acolo unde prisecarul .n'a gtiut sg deosebeascg co. loniile bolnave de cele sgniitoase, gi astfel a dat gi produse gi piese dela un stup bolnav la unul sgdbtos. fn schimb, fn stupgritul sistematic, dacg acolo unde prisecarii au fost nepriceputi ~ i din , phcina Iipsei de atent;e, au riispiindit boalele, acolo unde h s g ei au fost prevgzgtori, atenG gi 'plini de grijz pentru albinele lor, au fost de un mare ajutor pentru cunoagterea, boalelor, pentru studierea lor gi pentru gisirea leacurilor. Prin node metode de apiculturi intensiv gi prin schimbared regulatg a reginelor, d u l se micgoreazg din ce Pn ce mai mult, puterea lui slgbegte ~i ngdiijduim cb peste putin timp, savantii ce se ocup% cu studierea bacteriilor gi cu tratamentul boalelor, vor ggsi leacuri sigure pentru stiivilirea riiului. E locul s5 aducem prinosul nostru de laudg g'1 recunog-

v
8

tint& tuturor acestor trudnici muncitori din laboratwre, care, & dimineaH . $ pdnii fn noapte, igi istovesc toatit vlaga gi-$i sting luminile ochilor, privind prin- microscoape $i fel de fel de aparate, pentru a veni fn ajutorul albinelor $i stuparilor. White, Butri Philips, Miss Hamey fn America, Zander $i Massen fn Germania, Morgenthaler fn Elvetid, Angeloz, Turnanoff, Maisonneuve gi altii in Franta, toti muncesc cu rdvng pe acest nemgsurat c b p , necunoscut fncii pe deplin, aducdnd contribu* pretioase gi ggsind leacuri care, dacii nu vhdecii cu desgvbrgire, cel ' putin fnliitm-A. primejdia riispfmdirii boalelor. Pentru o cdt rnai bun2 studiere a acestei chestiuni atkt de Insemnate, vom face, Wine, o discufie general5 asupra miisurilor de higieng ce trebuiesc luate pentru pretntdmpinarea. feluritelor boale . $ apoi, asupra miisurilor de vindecare. Ti star piiqea oare ceva curios sii auzi vorbindu-se de o higienii a albinelor? Dar oare ele nu sunt ca $i noi, oamenii, niqte fiinte ce au nevoie de o locuintg buns $i cald$ curatii, apgratii de frig gi umezealg ? drezi oare cii li-i deajuns sii aibg numai hranii bung gi multii, dacii de sus le ploy ug gi frigul le ingheatii ? Le e destul o scorburii de copac, oricdt de bung ar fi ea ca adgpost, dacii pe undeva pgtrunde apa care pgstreazg umezeala, mucegaiul $i putreziciunea inguntru ? Microbii nu le pbndesc $i-pe ele, ca $i pe noi? Nu le fniicresc ei mierea gi nu le stricii polenul? Nu se desvolt& tncii cu qi rnai mmultit vigoare acolo unde atdtea zeci de mii de suflete stau fngrgmgdite fntr'o inciipere Ingust5 $i neaerisitii in deajuns? Soarele, fn care-$ scaldii funta lor fntteagii, nu trebuie sii piitrundg de loc id liiuntrul stupului? Razele acelea luminoase ce se strecoarii pe un urdini~ rnai larg, nu le ajutg oare cu nimic? Iat2 numai cbteva tntrebiiri, la care nu-pofi da decdt un singur riispuns : Da, intr'adevgr, albinele au evoie de toatii grija stuparului, pentru ca sii-1 zp poatg riispliiti dm plin ;gi riis~lata lui va fi, cu attt rnai mare, cu cdt aceste fngrijiri vor fi rnai mari. Dar pentru aceasta, 6 n la vorba mea dela fnceput gi-ti spun din nou c i zadarnicg e toati gtiinta pe care ai fnvqat-o, d a d nu vei cunoa~ t cat e rnai addnc vieata albinelor. Cdtii dreptate are in a-

ceastg privintg marele bacteriolog apicol Morgenthaler cdnd zice: "Fiind bacteriologist, voiu fi cel din urmg care s& neg n laborator. Dar valoarea hcerc&ilor gi cercetgrilor fgcute P aceste hcercgri nu sunt declt o parte din munca ce ne lugm pe umeri, pentru, a sprijini albinele fn lupta Pmpotriva r L ului. Mai presus de toate, trebuie sg cunoa$em a d h c vieae acestor fiinte". , Dar nu numai vieata albinelor trebuie s'o cunoascg un stupar, ci ~i pe cea a vrgjmagilor ei, sg gtie cum trgiesc gi fn ce conditii se desvoltg ei mai prielnic, pentru ca astfel, sg le enlgture prilejul de a se fnmulti.

b ) Bacteriile.
I

Bacteriile rgsplndite fpspgimlntgtor de mult pe toatg suprafata piimhtului, sunt nesflrgit de felurite, atbt Pn ce privegte fnf5f;garea gi vieafa ce-o duc, cbt gi mediul prielnic de desvoltare ; unele trgiesc, fn aer uscat, pe cbnd altele numai la umezealii ; unele numai fn ap5 limpede, pe cbnd altele numai fn apg &rat5 ; unele consumi, f n respir.a$ie, oxigen liber, pe cbnd unele fug de acest element a1 aerului gi . trgiesc din oxigenul ce se desprinde din corpurile pe care le descompun. Unele sunt Pnzestrate cu organe ce le ajutg sg se migte, pe c h d altele, lipsite de asemenea organe, sunt duse de agenf; strgini dintr'un loc in altul (vlnt, apg, etc.) ; unele se Pnmultesc prin diviziune directii i pier de fndatii ce alimentatia li-i nefndestulgtoare, pe cdnd altele se Pnchid P n ni~te fnveli~aritan, f o m h d acei spori atdt de primejdiogi, cgci rezistg la temperatura de+lOO p a d e Celsius, precum gi la un frig cdt de grozav ~ i de , fndatg ce mediul prielnic ii pune fn stare de desvoltare, sporii 3gi fncep activitatea lor distruggtoare. BBcteriologii se cgsnesc sg clasifice' aceste bacterii fn grupe, dupg o anumitg ordine, grupe pe cqre humai oamenii de specialitate le mai pot tine minte. fn studiul nostru hsg, CZiline, ne interesiazi doug soiuri de bacterii sau microbi, acei parazif;. vi dugmani ai albinelor, ce fac adesea un adevgrat priipid In prisgcile noastre : grupul animal gi grupul vegetal. I. Gnzpul animal. Unele bade& fac parte din grupul animal; acestea sunt
-

560

cele mai primejdioase pentru vieata .albinelor. Intf adevsr, p h t r ' o bmdt;re- ne rnai pornedit de repede,-ele trgind pe sacoteala orgafiismului albinei,-41 ngpiidesc Pntr'o mgsurii ne- ' Pnchipuitl gi, cal oriunde este vieat5 .gi deci nevoie de _alimentatie $i evacuare a rezidurilor, 'aceste bacterii animale intoxicg organismul aIbin6i cu rezidurile lor; cu alte cuvinte, produc un fel de septicemie sau infecfie general& care distruge sbngele din care se alimenteazl. Deoarece au $i putinb de a se mi~ca, infectia devine contagidas&,'adic& molipsitoare, de Pndatg ce. conditiile de traiu . , ale coloniei devin slabe, nesigure $i rele. I

1 1 . Grupul vegetal.
#

0 alt& categorie de bacterii sunt cele ce fac pirte din

grupul vcgetal, ramura falophitelor,-ni$te ciupercufe ce produc micelium,-diind felurite boale, pe care bacteriologii le-au denumit micoze. $i aceste bacterii sunt primejdioase, dar, fiindcl putinta Ior de mi~careestemult mai micL ~i conditiile de desvoltare cer un mediu mai deosebit decdt cele din grupul animal, micozele nu sunt at& .de nimicitbare ca cele dintbi* fn sfiirgit, albinele q a i suferii de anurnite boale, care nu sunt datorite, la Inceput, unor elemeate striiine, ce s'ar desvolta $i le-ar ngpgdi organismul, cu alte cuvinte,-ca $i oamenii,-ele suEerS de unele boale, care se datoresc,-dupii cum spune Paillot, ,,unei depresiuni fiziologice a insectei, provenitd dintr'o Pnrburire neprielnicii a mediului exterior, o insuficientl de hrang, o intoxicatie, o oboseak, o fngriimgdire prea mare de reziduri i n intestine gi, ca In mulfe din epizotiile septicemice, microbii nu sunt isvorul principal a1 infect;iei sau a1 boalei, ci un corolar gi, de indatd ce rlul de la Inceput e indepgrtat $i microbii patogeni dispar, se stinge gi boala". fn aceastd privintg, stuparii au cgutat sii facg fel de fel de fncercgri asupra feluritelor rase de 'albide, pentru a vedea puterea'lor de' rezistentii gi sg prlseascii din cele care luptii mai bine Pmpotriva boalelor. / Din nefericire, nuihai fn .fa$a ~ n e iboale-pesta europeanci -s'a putut statornici' c l rasa italianii e cea care luptg mai cu mult succes, -pe cbnd fn celelalte boale, atacul rnicrobilor nu facz deosebire. De sigur a5 aici intervine $i o anu-init5 stare de imunitate a acestei rase de albine, imunitate,

pe care o mo~tenescdin generatii fndepiirtate, dat 'fiind cii ele au trlit intr'o climii ciilduroasii, umedii, me'diteraneanii, in care microbii boalei de rnai sus s'au desvoltat mereu gi I au dus o luptii aprigii cu albinele care, Pn cele din urmii, $i-au putut forma o pseudo-imunitate, ciici $i ele sunt atacate de pestii, dar luptii rnai cu mult curaj gi rezistii rnai mult puterii nimicitoare a boalei. $i dupii toate acestea, Ciiline, sii vedem acum, care sunt mgsurile de preintbmpinare ale boalelor albinelor, mssuri pe care fiecare stupar trebuie sii le ia ?

A.

MASURI

HIGlENlCE PENTRU

PRE~NTAMPINAREA BOALELOR

', .

Ele t;n In primul rdnd de o buna' aFezare a prisiicii, de o construcfie bun2 a stupilor $i apoi, de priceperea ~i 'grija, dragosfea qi atenfia stuparului P n a feri aIbinele de toate primejdiile unei infectii. Sii le ludm pe rdnd, Ciiline, pentru a ti le statornici ca o lege strict5 de urmat In viitoarea ta vieat5 de stupar, dacii vrei sii ai tot ceea ce agtep6 dela albinele tale. a) Ma'suri higienice ptivitoare la prisaca'. 1. Distanfa dintre stupi. Mai fntdi,sii vedem cum trebuie sii aveziim stupii, pen: tru ca aceastd higienii sd fie pe deplin plziti. S'a observat cii boalele sunt cu atgt rnai nimicitoare 6 se Pntind cu atdt rnai mult Intr'o prisacii, cu cbt apropierea stupilor fntre ei e rnai mare. De aceea, cAnd &am vorbit de stupsria jnchisd, unde coloniile altele, am stau unele ldngd atins' In treadt $i aceastg chestiune. Albinele se inveal5 .cbteodatd asupra. pozitiei loduintei lor, rnai ales cdnd obosite 'dela cdmp, hgreuiate sub poFig. Nr. 233 Una din prisicile mele, unde lip-. vara coguletelor pline C u polen s a d e l o c nu mi-a ingiduit s i a- sau a guSulitei fncgrcate, svbr$ez slupii la distanta reglementari. la entamplare de 0 puterGcd Urdlnisurile au f o s f agezale in direcfii c j p gi ~ vopsite felurit. dbufnire de vAnt pe vrm scAn*

'

\
5-

.,-%.L,

.,I

I'

36

-I
.
'F

durb de sbor strgiril. Striijerele, oricbt de aprige sunt ele, dacb vbd cii noua sosit2 aduce cu ea fnckciiturb grea ~ i - a venit fbrb niciun gbnd de zarvb gi hofie, o lasii sb intre, fiirii s& qtie'de sigur -c&, sah fn ea, sau pe ea, stau la pbndb miile de microbi c e v o r aduce cu ei moartea gi prbpbdul casei primitoare, care i-a deschis larg port;le, dacii ea vine cumva din vreo colonie care e atinsb de boali. Pentru aceasta, stupii vor fi agezaG iln prisacb, la o de-' pzrtare de sau, dacb locul nu e fndestuliitor pentru b, urdinigurile vor f i intoarse, parte oblic la dreapta, parte oblic la stbnga, iar altele drepte, pentru ca nicio albinb sb nu se fngele ludndu-se dupb unifdrmitatea-ageziirii.
-

2. Colorarea ~i desenarea sct?ndurilor de sbor.

Scbndurile de sbor vor fi colorate felurit gi nu e rgu ca pe ele s l fie desenate dungi drepte, vbrgate, patrate,romburi, cercuri, etc., pentsu ca fiecare sii aibii o fnfiitigare cu totul aparte, deosebitb de celelalte. fn prisacl trebuie sii fie, Criline, cea ma? desiivbrgitZ curbtenie, mai ales in fata stupilor. fn felul acesta, vei putea seama ce se petrece hbuntru, cbci atunci totdeauna &-t; ~ d a i cbnd albinele-ciocli nu mai dovedesc s i care departe cadavrele albinelo~moarte sau ale puietului rkit, pe care ele le jos, de pe seiindura de sbor. scot pbn2 In prag $i le dau d~umul Dac6 Iocul n'ar fi curbtit ~i rgzbluit bine, iar l n fata stupului ar fi multizi iarbb,crescutg, stuparul, a r prinde prea tkziu de veste de neregula din stup. Albinele moarte trebuiesc e zilnic e un @-raas1( C e1 ' care & ? k i c r m b o a l e l e cu le fngroapa nu spori rezistb foarte mult.

%Z%Z

Y ; /
i !

4. Picioarele stupilor. Stupii vor tsta

rnefri dela pcimhnf, ce derea ~oarecilor,care sunt purtgtorii multor microbi primejdio~i.Broagtele raioase de asemenea ucid multe albine, stiind la pbndb pe scbndura de sbor, atunci cbnd stupii sunt agezati chiar pe p h b n t . Apoi, albinele bolnave pztrund a-

1
. . I

. ,

- :.
.

'.,
,
;
i.,

>

. -

.
, .

.
.

..
.
\ .

0:

. ..
.

-.

... , .
.-

-~.

- .." *
,

<
t

. .

-..
.

, \

Y 7

i
fi

>

,Y
4

b
I

k\
I-

..
,

\&Jn)s sol ~n!.~do.rd u ! p a g 'qepg~d;em ne-1 ale:, ad ~ v u l o q d n ~ qle s n n a u el ap a y '0-qenl ne an:, ad e[eoq 'aqb!ugau r-3 ~ u e z g % q l ad 'pngmpe ' e m ~ a q s eaqnd JP,S apnn ad a:,fosop sod 3e-!4 qa)eoq '!ode 'awe! ! 6 e ~ e n g m ! ~Bumeo? d nlqnn -qq a p n m ~ a d ~e-a:, eleazaurn 18 p 2 g 'In~ua~n:, gBuv1 ad 'unl -02 esgl e n ! 4 qe!aq:,ng n i . ~ rj en p e p ' P ~ D ?!~.rmjsuoa lnlaj ap q n m !em garkqe 's!z n u d o ~ d Indnqs :,sa~yd a3 *~ol?dn?s ~!,lptujsuo301 .I@SF~u!p eua?m Dsan -ud a:, aaapanaad ap,!~nsgb. quns 'an!lg~ 'eaqsam aqeoA , * ~ ~ - ' n jvnd ~~ jvqs gs a!nqag 'vaa:,e ap : J O I ! J ~ ~ -ej a;!nuwwd alaqnBvd ap p v j e q '~olau!qle ale aseo!p!aru -ud lolaleoq ! e uods ap ~ o ) ! p u v d q ~ alerrr ;eru' la:,. a aln?nIj

-0

-am as-npn!uauryd e:, mquad 'a~eoq@sn:, :,mSan gde n:, ala:, nrp qe~gdeana y ~s ~ n ~ o q ~ d * g : , ! p u v v z gq!nqn a g gs oJnpn$:,s unq un a ale:, 'SPA s 'weas ' p g m y d g s a.xeDay % 'FloJgmgjyA ?qoJ:,!m ap laj ap Iaj q;ros, 'ede n:, ?)ep 'apun ap 'apa~qndala!eoun8 u u d ap ede p8ns gs BDnp as

?~OJF~PPV 'S
.$

.~ol!dnqs l n q n n p g apun~qgdqod nu S ! ala ad e ~ g j -RD qod !em as nu aaeuloq alau!qle 'qsa:,e InIaj UJ 'a:,a~ o ,-'~qpedo~ alau!dln~ Fun ;.xoqn:,~urod am:, n:, la:, nip nzap n. asun I J JOA .ol!dnqs a~a~eo!:,!d 'so! ad :,sgqq as aIau!qIe !P ypoq. 03.1~v J e p a p e,s gg52deA ~~~~~~n $&awg3g&$f+~do aJe:, 'pL'olnJ@n:, gueol-p~dgs a e o a g ul - u asun r j JOA ~ol!dn~s aIa.xeop!d .eaJJeom !$ eIeoq 3np-e ala n : , 1 6 n q n n g q y p u n ~ l g d e s gsel a1 3.183 ' ~ o ~ a ~ a l g $!nugq gs ap nep nu & ! q a q Baaur ala !as-npug~vq '!Qoqtpp !!dnqs ug easap

Apoi, slaba alciituire a pereflor as fi un motiv serios de fmbolniIvire, ciici frigul gi umezeala pitrund ugor printf o scbndurii subtire., Dacg fn tratatele strsne de stupgrit rar de citegti' despre construirea stupilor cu pere#ii dubli, la noi 7.n tar2 e ins5 de neapgratii trebuintg ca stupii s i fie construiti astfel, cgci schimbgrile brusce de temperaturi5,-care iarna se coboar5 pdnii la-35-45 grade ~elsius, --precum gi primiiverile capricioase, cbnd, ori e cald, ori e prea frig, fac ca numai acesti stupi cu pereti dubli s?i poatg rezista riieelii puietului, cauza principal5 gi cea dint% . i declararea unor boale foarte pnmejdioase. 2. Cumfenia. Curcifenia cea mai mare trebuie sii domneascg P n stup gi pe platforma lui; din doug in do115 sitptgmdni, fundul va fi cur5fit bine, daci albinele n'au dovedit s'o facg ele. De obiceiu, ele curiitZi singure interiorul ; cbnd totuvi vom ggsi

3. Numerotarea ciccesoriilsr stupilor. - . Toate parble ce alcgtuiesc un stup sg fie numerotate cu acelagi numiir, de b fund pbng la capac, magaziile de recola ~i ramele, pentru ca sg gtii totdeauna dela ce stup provin gi cAnd e nevoie de fscut vreo operafie din cele ce se obignuiesc in stupgrit, ca: reuniri, adgugiri de Fame cu puiet etc., s l .gtii de unde provine fiecare gi ce Pncercki anun tot trecutul sgu ace1 stup. Aici se me a avut de suferit P vede fncg o datg marele folos a1 unei des5vArgite cataloggri a fiecgrui stup fn parte, cu toate operafiile, recolta gi fntamplgrile din vieata coloniei. Ramele se vor hsemna 'cu. ajutorul unor numere fntipgrite, pentru ca sg nu se gteargg; se glsesc astfel de " a l magazinele de fier&e; printr'o = u nocanul, htipdregti in le~gorul de sus al ramei numgrul ce corespunde htocmai celui a1 stupului din care face parte rama. Iatg deci, Cgline, c& gi stupul trebuie sti fndeplineascs anumite conditii de higieng.

---

c)

M6suri higienice privitoare la vieaf a interioar6 a coloniilor. Mi%surilede prevedere, C s n e , ce privesc vieaw inte-

rioarg a aloniei, sunt de sigur de o mare hsefingtate. Aceste conditii sunt nrmgtoarele : 1. Populafia stupului. Coloniile sg aibg o populafie putemicci, deoarece lupta Pmpotriva boalelor va avea cu atbt rnai mulfi soei de isbbndi, cu cbt populatia va fi rnai numeroasg; ccildura ,din stup sg fie bine pgstratg gi gospodkia din lguntru la feL Puterea unei colonii trebuie sg creascg neincetat numerice~te, ceea ce aduce de sigur o cregtere a activiatii; ori de clte ori stuparul va observa cg o colonie q slgbit in ceea ce privegte po. . a apulatia ei, s l cerceteze totdeauna amgnuntit ei: Niciodata sg nu c m ine moarte P n fata stupului sau pe fundul lui, colonia aceea merge bine, cgci sunt boale care pun capgt vietii albinelor tocmai fn toiul muncii, afar2 la cbmp, unde mor P n numgr mare, fiirg sii poatg atrage atentia stuparului. De aceea, trebuie sg fii totdeauna cu atentia atintitl asupra stupilor care, fiirg nici un motiv vgdit, P g i pierd populafia. Un mijloc ce-ti poate da oarecare ajutor in aceastg privintg e ~i ccintaml d; control, care, dupg cum ti-am rnai spus, este adesea trebuincios fn pAsac$ deoarece fti poate da tinele h u r i r i fn anumite fmprejura"ri, cbnd P n stupgrie se fntbmplg de pildg un lucru neobi~nuit. De sigur cii acest c h t a r nu-ti va argta decbt schimblrile de greutate a coloniei pe care o cercetezi, dar, oriclt, este de ajutor. Chtarul de control, argtiindu-ti o scgdere a greutiitii unei colonii Intr'un timp, cbnd, de pildg, greutatea ar trebui sil creascg, ?ti va atrage atentia, fgcandu-te sii privevti rnai de aproape mersul general a1 prisgcii. 2. Regina gi puterea coloniei. n primul rlnd de regin2. Puterea unei colonii atlrng P 0 reginci bun4 thcirci gi prolific& iatg cine face puterea coloniei. De aceea, printte miisurile pe care trebuie sii leiei pentru ca sg ai stupi cu populatii cat rnai puternice, este schimdin toti stupii din prisacg ; vei introduce trebuie d proving numai din stupii cei rnai buni $i sBngto~i. Pe cbt e cu putintii, reginele sg ti le procuri din propria ta cresegtorie, tinand socotealg de sigur de anumite legi, pe care le vei stu-

'

dia mai tlrziu, c%ndne vom ocupa cu cregterea ~eginelor;

deocamdati, si%tii seam5 mai ales de chestiunea consangvini% i t$ . Cgnd totugi vei voi sii-fi aduci regine strAine, trebuie s& ai siguranta c l ele prbvin din crescgtorii in care se res'~ectb toate legile unei bune selgctioniiri. . $i aici, de 'sigur cii intri fn primul rand cinstea, buna credintii gi priceperea crescgtorului. Cinste gi bun5 credintii, pentru ca,sii ai siguranta cii primegti fntr'adevgr ceea ce ai cerut ; pricepere de aseinenea se cere crescltorului de regine, cld, 6ebuie sii gtii, sunt, unii care cred c?i pot face 6 industrie din aceasfii miggloas?i gi -grea fndeletnicire, la care se cere o deosebitii atenfie, 1 pricepere gi gtiintii. Ca skti dai seama' numai de cdtii fnsemnltate este priceperea unui crescltor de regine, f f i este deajuns s A gtii cg acela care priisegte regine, trebuie sii gtie c i i , degi reginele fndeplinesc anumite condifii de selectionare, totugi, dadi strgmogii lor au suferit de anumite boale, acestea, dupi cdteva genera,t;i, pot s5 se iveascii din nou, ciici, -dupii ,cum vei vedka cdnd f t i voiu descri boalele ahinelor,sunt unele dintre cele mai pimejdioase, de naturi congenital& deci care se mogtenesc de ciitre usma$. De aceea ti-am spus sii ai fntr'adevii~colonii puternice prin rtegine schimbate din doi fn doi ani, dar aceste Pegine sa' fie crescute cru multa' atenfie qi grijii chiar de tine; ImportuI raseloj.str5ine este de multe ori o cauzii a riisphdirii boalelor. fn aceastg privintii, te poti liimuri pe deplin citind urmiitoarele rdnduri scrise de marele apicultor kancez, Baldenspergher, in cartea sa : .Boalele albinelor" : ,fn Orient, unde am .stat apmape 30 de-anii n'am avut ocazia s5 studiez boalele albihelor, nici In iSgipt, nici P n Palestina, Siria sau insula Cipru gi nici n'am auzit vorbindu-se de aga ceva. Totuvi, dupg plecarea mea, in 1891, spa semnalat prezen@ unui micfib nimicitor fn c9 niile evreiegti, singurele . care aw importat stupi gi regine din uropa, cu scopul d e a . hbuniitiifi rasa existentii. fn timpul ciiliitoriei in Orient, fiicuti fn iarna, ~i.primiivara anului 1922, am &sit, fn stupk riile din Sudul Palestinei, groaznicul distrugiitor, bacilus larvae, -microbul pestei americane,-care, din nefericire, s'a aclirnaI tizat acolo de peste 30 de ani". Nu vreau sii spun prin acestea cii trebuie oprit de pil.,

'

'

dg Lnportd de regiae italiene, care se face de cdt;va' a n i la noi, dar acest import nu trebuie s i ia o fntindere prea mare, pdni ~ e , + gse u vor s , - s k s %*A %i:my~ri-. - 6. @Ei . mari inshtufe, . f .,-+,.. ~. . . t e. jf 'o f & & ! , e prlsosul e reco a rezlstenta " 1gOale a acestel rase, a nurnai dupg aceste indelungate studii, sb se statorniceascg dacg n tar5 gi Pntr'adevgr aceastg rasg dii bune rezultate la noi E rgspunde tuturor calitgfildq recunoscute 9n @ra ei de origins. 3. Stcirpirea furtigagului. Una din conditiile de ciipetenie fn higiena albinelor, pentru a fmpiedeca riispbndirea boalelor, e atentia deosebitg pe care trebuie s'o dea fiecare prisecar furtigagului. Nimic nu inlesnegte rnai mult infectarea unei prisgci decat furtigagul, clci albinele cele hoate, intrand fntrJun stup ca s A fure, de-s bolnave,. duc in stupul pe care-1 prad$ microbul boalei lor, . iar dacg-s sgngtoase, dar stupul pr5dat e. bolnav, atunci, odatg cu prada, iau gi boala. Miisurile ce trebuiesc luate fmpotriva furtivagului (vezi pag. 271) trebuiesc aplicate cu cea rnai mare strggnicie, deoarece, pe lbng5 cg albinele hoate sunt un factor de rgspandire a boalelor, furtigagul slgbegte coloniile gi, dup&..cum f$ spusei rnai fnainte, arma cea rnai bung fmpotriva boalelor este o populafie puternicg. Aceste mgsuri trebuiesc luate ins5 nu numai de un singur prisecar gi numai fn propria sa prisacg, ci de tofi stupani vecini dintrJun $nut, cgci zadarnic a r lupta'hpotfiva furtigagului unul singur, dacg la vecin furti~agul e fn toiu gi albinele lui sunt astfel fnvgtate, fncbt atacl gi prisgcile vecine. .. de pentru ca acestor mosa rnai atace gi s5 fure. 4. Stitrpirea pciduchilor albinelor. I Stuparul trebuie sg ia mgsuri higienice pentru ca stupii s6i'sii nu .fie nitplidifi de pa'duchii albinelor, care, dupg cum s'a davedit, sunt buni purtgtori de microbi gi acari*) e cu camfor, puse pe fundul stupului'fn fac . m p % d u c h i sii cadii pe fund, pe un ziar, de unde fi putem lua u p r gi arunca fn foc ; afumatul coloniei cu fum de tutun d5 aceleagi rezultate gi, dupg cum fi-am rnai spus, vopsirea reginei pe torace o feregte cel p u f i de acegti paraziti.
li

-Lh+pxp,-F

.-7

-MnJy,

%k

') Acari=parazifi c e fr2iiegc $i s e inmultesc in aparalul resptrafot al albinelor, provocdnd boala numil6 ,,acariosa'.
C

G :

->

-7

568

Maiftkzlu, cAnd f t i voiu vorbi despre dugmanii albinelor,

_
,

%
a,

rng voiu ocupa &ai pe larg ~i de acest uricios parazit.

# .

.
L.

/ C

,&~

I , ,

. ..

- .,.
,
r .

.r.:- . ,.. .
i l l .

'

5. fnla'furarea roirii nafurale. Roirea natural6 s6 fie ccit rnai pufin practicat6 qi cdt rnai mulf hpiedecat6, .c5ci. estz .unul din mijloacele ,de raspfindire a boalelor de care suferg colonia de unde a plecat rgu1,Iatii deci un motiv rnai mult ca s5 s f g t u i e ~ pe stupari, ca atunci . c h d totu~i vor sg-gi inriiulteascl priskcile pe calea roirii, s Z i . p n o se foloseascii npmai de roitul artificial, pe care-1 pot praciET'&iolnd vor, w e4 colonii care prezintg toate garanfle de bung se1ect;onare. d ) Mdsuri higienice privifoare la vieafa individual6 a albinelor. fn afarii'de aceste mssuri de higienii ce privesc buna stare a coloniilor unei prisiici, rnai trebuie s l tii seam& CBline, ~i de acelea, care privesc direct vieata individual2 a locuitoarelor unui stup. Astfel, dintre aceste mgsuri de higieng a vietii albinelor, cele care trebuiesc respectate cu cea rnai mare str5gnicie sunt : aerisirea; hrlinirea, schimbarea fagurilor f i i e r narea stupului in cele mai bune condifii. 1 ) Aerisirea. Aeiisirea nefncetatg, bine fgcut5 ~i potrivits anotimpuldi; e un.puhct hotgritor pentrw..vieata. individual5 a albinei. Sti nulti fie teami, Cgline, cg albinele vor suferi de frig dacii, h timpul iernii de pild?, urdiniSil e rnai lung $i deschis; de frig, de .sigur cg nu vor suferi, rnai ales dacg stupul e bine f5cut gi apiirat, dar de pe urma unei aerisiri nefndestultitoare, cu sigurantii cd da. Vaporii de ap5, neputfind iegi afar5 din cauza unei aerisiri nefndestuigtoare, se vor condensa pe pereti, care, umezindu-se, vor strica aerul, vor riici interiorul stupului, gi vor forma un mediu. neprielnic pentru buna piistrare a mierei .$i rnai ales a polenului, hrana cea ma; de seam5 a puietului. Aici, Cgline, htr'o atmosferii cu aerul stricat, se desvola cei rnai primejdiogi micro&. Ei sunt de origin5 vegetalii, nigte ciuperci mici cii nici ochiul nu le poate vedea ~i ,care se desvoltii de minune,fn prielnica umezeali caldii a stupului. Aici, ei prind sii se fnmulteasc$ formand o eflorescentii deasupra puietului ; . primgvara, doicile fnghit aceast5 hrang infectat2 de boalii, se fmbolntivesc la randu-le gi transmit

.*

.:.

ori puietului, o n celorlalte tovargge, riul ce se fntinde din ce In ce rnai mult, dacd stuparul nu bags de seam5 qi nuia mgsuri ca sL stgvileascg r5ul la timp. De aceea ti-am spus gi cu alt'prilej, cg stuparul pre-

'I'

din aceastg provizie, acolo ldng2 cuib, $i nu la marginea stupului, unde se fntinde de obiceiu mucegaiul; la prima vizitb de primbvarg, nu avem decbt sg adgugHm cdf;va din cei dela rezervg, dupH nevoile. gi mgrima colonic'. Iatg deci, Cgline, ce mare rol joaci, h rgspAndirea boalelor, aerisirea ne'2ndestuliitoare a stupului. ,

Hriinirea de asemenea are unul dintre cele rnai hsemnate roluri in ce privevte vieata albinelor, ciici trebuie s&gtii, CBline, c i cele rnai multe din aceste rele pornesc dintr'o hranii prost pgstratz $i de rea calitate. Pentru a-ti hrgni stupii a$a cum trebuie, adicg dbndu-le hrani deajuns $i de bung calitate, Pncg de cu varg, cAnd se face recolta, vei pune de o parte, fntr'un loc uscat, c8te 3-4 rame cu mierea cea ma1 a l at pa u , % d p " u ; ) +&ge-=yd g en ?! *< sf; * , : ?-"..q K m~efe,dar dm cea adunati spre toamni de pe flori rnai putin alese, sau chiar din nectar extrafloral,-deci miere de calitate rnai putin bung $i cu multii dextrinii fn ea, (element pe care albinele B digerg greu gi care le umple intestinele cu reziduri prea multe in timpul ierngrii, ceea ce poate da nagtere unui fnceput de boalg gi fermentare) vei scoate ramele cu aceastg miere .$i le vei fnlocui cu cele 3-4 rame de miere aleasg, puse de o parte de cu varg. Ramele cu mierea de calitatea a doua, culeasg spre toamn$ le extragi $i mierea o vinzi sau o foloseqti fn felurite produse industriale : hidmmel, ofet de miere, rachiu, turtii dulce, etc., aga dupd cum vei vedea rnai departe, ~ 2 n d vom vorbi despre feluritele fntrebuintiri ale mierei. Nu trebuie sg faci prin urmare nici o economie f n PI<vinta aceasta, ci dimpotrivg, sii dai albmelor, pentru iernare, numai miere de cea rnai bung calitaie. fn cazul cdnd anul a fost sirac fn product;e gi albinele

n'au putut aduna cele trebuincioase, vei face hrgnirea de aprovizionsre de cu-toamnd $i din vreme, pentru ca albinele sd poatd evapora prisosul de a p i din sirop $i sd aibd timp fn deajuns ca sb-1 cdpdceascii; altfel, siropul se va fndcri, va mucegdi $i va provoca Pmbolndvirea albinelor. fn orice sirop, sa*,x@-x. fie pentru hrana de aprovizionare, fie pentru cea st~mulentii,,~~i~~-:cviin~ a~ a* i f+is, i ' - a ~ nu'\ ~ tr&bGe'f's2I'ipZe~$cdniciodatf Thad formic-b- iumititte tde lingiitl't4 Ii fitrul~e'-"sirop4;dc&L pe care o vei dubla'id c a z de boald. Cdnd vei face hrdnirea cu rame pline cu miere cdpdcitd, sd te uiti, Cdline, totdeauna la numdrul. ce-1. poartd rama pe letivorul ei de sus, ca s i cercetezi, la partida stupului de unde provine, dacd nu cumva, din greveald, a fost luatd dintr'un stup bolnav, cdci atunci, odatd cu mierea, le vei da . $i microbii boalei. 3. Lini~teacoloniei in timpul iernii. 0 altd mdsur'd de higiend fn ce privevte vieata individual2 a albinelor, este liniyiea descivcir$itci a coloniei in timpul ierna'rii. Se $tie cdt de grav se pot Pmbolndvi albinele atunci cbnd, neliniqtite de sgomot, ele sunt silite sd se Indoape prea mult cu miere ; din aceastd cauzd, 1i se umplu intestinele cu reziduri ingrbmddite intr'o prea mare cantitate, ceea ce formeazb elementul cel mai priincios pentru desvoltarea microbilor. Soarecii, acesti mosafiri care nu numai cd stricd fagurii $i consumd proviziile, dar nelinivtesc colonia intr'o mare misurd, trebuie s i fie cu desdvdr$ire opriti de a pdtrunde fn stupi. Acestea sunt, Cdline, mdsurile higienice ce privesc prisaca, stupul, colonia $i vieafa fiecirei albine in parte. e) Alte mcisuri higienice privitoare la prisacci $i stupi.
, N

1. Formolul. . - .Nu pot ins5 fncheia aceastd parte, pdnd ce nu+ voiu spune cd acolo unde bdntuie de obiceiu boalele, toate aceste mdsuri despre care ti-am vorbit, nu sunt deajuns. Stuparul prevdzdtor $tie sd preintdmpine rdul $i sd-1 $i inldture; de aceea, n'am rdmas de loc mirat atunci cdnd am citit,-nu-mi amintesc unde, pd doi frati, ce au 2000 de stupi in America, stau de ani de zile cu prisbcile lor in mijlocul unei regiuni bbntuite de pesta americani a albinelor, fdri ca vreo

colonie de a k r sg fie atinsg de aceastg b o a l ~ ;ei au luat Pnsg mgsura de prevedere ca P n fiecare stup sii stea tot timpul cbte o sticlutL cu forrnol, care se evaporeazg pe incetul in liiuntrul stupului, printr'u\ fitil de bumbac ce iese prin gbtul sticlei cu 2-3 centimetri ma; sus, astfel ca sL poatd Pnlesni evaporarea. D e sigur cg punbnd cbte o sticlutb cu formol E n toti stupii din prisacl toate coloniile vor avea acelagi lniros $i Iatunci strgjerele nu vor - mai putea cunoavte pe hoate, ceea ce va fnlesni furtivagul. De aceea, vei parfuma, cu esente deosebite, formolul din fiecare stick hgrazit5 fiectirui stup aparte $i astfel, fiecare colonie va avea mirosul s i u deosebit.
'

2 . Floarea de pucioasa'.
fn ultimii ani, datoritz mig6lo.rselor studii a c u t e de Dr. Debochelle din Franta, s'a statornicit neindoios c6 floarea -de 6 ,. . _ , .pucioasii rgspAndit5 pe fundul ,stupului -0dat2 pe . sa"ptbd&!iii, .,: .., . .. -de ',cufii, ,bi;.. unui foiu din Pnfi;wG-.h.~t.;-;f : E ~,.ins ~ -dhd. cel-ce se .folosegte' la prdfuitul viilor cu puciozsb, este cel rnai desgvAr~it - mijloc de a Pmpiedeca rzspbndirea bo'alelor la albine. Emanatiile sulfuroase, lncete dar neincetate, frnpiede& cu totul desvoltarea microbilor de origin5 vegetal& apgrbndi astfel stupul de'boalg.
S.,'

a
~

b
,

.i:..

ajtltordl

.*

. . .. .

-.

. B. MASURI

HlGlENlCE DE ORDIN GENERAL,

IN

CAZ DE EPlDEMlE

Acestea a r fi, Cgline, misurile pe care fiecare stupar ti-ebuie sg le ia pentru prisaca sa, chiar dacg In acea regiune nu b h t u i e vreo boa15 oarecare. M8surile generale de &enti, atunci ~ 2 n d boala a isbucnit, sunt de sigur cu mult mai serioase. Pe cele speciale, le vei vedea c b d vom vorbi de fiecare + ' boa12 in parte. Acestor mburi higienice de ordin general, trebuie sg le dai cu a t l t mai multd atentie, cu cbt boalele, fn cea mai mare parte, au, la Pnceput, fnfLt;gSri asemgniitoare gi clteodat2 colonia poate fi atacatg chiar de doug feluri de molime ; nu rare sunt cazurile cBnd amlndoub felurile de pesG a albinelol; cea europeanii ~i cea amerieang, au atacat aceea~i colonie; deseori iarLgi, acariosa se htrunegte cu nosema, pentru a distruge cu totul albinele unui stup ; constipafia, rgul. de ~ a i etc., , nu vin rnai niciodatd singure.

>

Iatl deci, Caine, primejdia cea mare, c d i tratamentele trebuiesc fiicute aparte pentru fiecare boalii, gi-s migiiloase, costisitoare $i anevoie de aplicat. Nu trebuie slg-ti pui Pnsii nici prea mari niidejdi P n deplina lor reugit$ cgbi, oricbt se trudesc savang bacteriologi Pn laboratoarele lor, pbna azi, ei n'au. fiicut decbt sii gheascl unele ciii Ilgturalnice de a sciipa albinele de microbii boalelor; gi nici nu putem spune mgcar cii vreunul din aceste mijloace e sigur, cii lovegte gi distruge cu totul microbul boalei. Apoi, cu albinele, aceste fiinte micute gi firave, trebuie sii umbli cu multii biigare de seam5 in ce privegte doctoriile $i tiiria lor, ciici pliiphdele lor organe suferii mult de pe urma tratame~ltelorprea aspre gi nu trebuie .sii dai foc morii, ca sii ardii ~oarecii". Din nefericire, puterea de rezistentii a microbilor e foarte mare ~i inmultirea lor neinchipuitii: in 36 de ore, un singur bacil a1 pestei albiaelor, ajunge la 16.500.000 (gasesprezece milioane gi jumiitate) de indivizi gata de atac gi greu de invim; cdnd se transform% in spori, nici frigul cel mai mare nu-i poate viitiima, precum nici ciildura de peste 100 grade Celsius; pe lbngii aceasta, puterea lor de vieatii dureazii de la 3 pbnlg la 5 ani. De aceea spuneam eu, Ciiline, mai hainte, cii e mult mai bine gi mai ugor sii prefntdmpini o&lii decdt do vindeci; pe l b n e nesiguranw ~i nelinigte, pe ldngii cheltuiala cu doctorii gi timpul pierdut, paguba cea mare o ai la recoltii gi cbteodatii chiar la recolta Intregii prisiici gi deci a unui capital destul de mare, pe care, cu mari niidejdi, 1-ai pus PntrJo asemenea fntregrindere. Mijloacele higienice de preintbmpinare gi de vindecare P n timpul isbucnirii unei epidemii, sunt urmiitoarele :

a) Stcirpirea furtigagului.

t
-

Stu~aruln n ~ va i cerceta stupii deccit seara, cbnd albinele sunt retrase, ca sii nu stdrneascii furtigagul, care, dupii cum &am mai spus, ajutii atbt de mult la riispbndirea boalelor P n prisacii. Trebuiesc luate cele mai aspre miisuri, dacii cumva se aratii cel inai mic semn a1 furtigagului.

b) Stupilor orfani li se dii o reginii fecundatit.

Nicio colonie nu trebuie sii riimbnii orfan$ ciici un stup,
a

fntr'o asemenea situatie, d l cel mai bun prilej pentru desliintui~ea furtigagului. Pe c l t e cu putintg, trebuie sii dai, Ciiline, stupilor orfani, regine gata fecundate, pentru ca desvoltarea coloniei sii nu fie de loc opritg; dacii cumva n'ai observat la timp cii o colonie a fost opritii Pn desvoltarea ei, o vei ajuta acum cu un fagure cu puiet, luat dela un stup siingtos gi bine populat.
c)

Cum trebuie sa' umbla'm la stupii bolnavi.

Clnd umbli la stupii bolnavi, Cgline, sii te fmbraci cu un halat special, iar clnd vei trece la stupii siiniitogi, sii te m speli gi sg te desinfectezi pe mlini c l t mai des gi sg te P braci cu un alt halat curat, tinut h altg parte.

d ) fnfrebuinfarea s d e l o r .

Sculele cu care lucrezi la stupii bolnavi sii fie mereu desinfectate gi, dacii se poate, sii ai i n a1 doilea rand de instrumente pentru stupii siiniitogi.

e) Analiza albinelor.
Vei himite, C~line,la cel mai apropiat institut de analid, clteva albine moarte, impreunii cu albine vii, sau, dacii te afli fn fata unei boale a puietului, vei tgia o bucatii de fagure c l t un decimetru patrat gi-1 vei tnmite la anaKzii. Numdrul hlbinelor pe care le vei trimite la analid, va fi cel putin de 30, gi, pentruci e greu s l prinzi un numgr atlt de mare de albine vii, mai ales atuncea cbnd trebuie sg trimit; mai multe mostre dela mai mult; stupi atingi de boalii, te vei folosi de o prinz6toare de albine specials' nAscocit4 de ,Angeloz. Aparatul acesta este alcgtuit dintr'o partie 16Wreafa' la un capa'f gi care se terming cu un tub rotund in cealaltii parte. Partea cea latii o introduci P n urdinigul stupului; cu hlrtii sau clrpe, astupi restul urdinigului; din pricina acestei orhduiri, lucr5toarele care vor-s& iasii, sunt silite sii treacg prin tub, la capiitul cgruia pui o cugcg previizutg cu pPn& de sbrmii*pe partea cu care cugca stai h sus, pentru ca lumina sg poatg pgtrunde fnsuntru gi s3 atrags albinele. Portita acestui aparat poate fi fnchisii cu un dop oarecare, scobit putin inguntru, ca sg poatg adiiposti 4 n el pu@ gerbet de zahgr, ce vq servi albinelor ca h r a d pentru drum. A~ezi

colivia in capacul tubului prinzgtor, pe care, ld rdndu-i, $1 pui f n urdiniqul stupului, ciocdnind stupul de cdteva ori, pentru ca albinele sd iasd .yi deci, trecdnd prin prinzdtoare, sS se opreascd in colivia dela capdtul exterior. Cdnd numdrul

Fig. Nr. 234 1. Apjral penlru prins albinele ce s e lrimil c a moslre la analizti. 1. Aparalul propriu z i s ; 2. Colivia-rnoslr5 ; 3. Apartilul pus la urdinivul unui slup aulornal, penlru prinderea albinelor.

albinelor este de 25-30, scoti prinzgtoarea $i o desfaci din colivie, cdreia P i pui fndatd dopul cu ~ e r b e t de zahgr, fixdndu-1 bine, pectru ca s i nu se desfacd pe drum ; pe colivie, vei Pnsemna numirul stupului din care provin albinele tri~nise,scriind pe ea, bine inteles, adresa institutului de analizi l a care o trimiti.

f ) Disfrugerea coloniilor bolnave.

Dacg boala de abia s'a ivit $i numai la un nLlmdr mic de stupi, nu rnai sta, Cdline, de loc la fndoiali ~i distruge numaidecat coloniile atacate, inchiziind seara stupul, atunci cdnLtoate albinele au venit dela camp,-$i fnndbu~indu-le cu fum de pucioasz. Cadavrele albinelor le vei arde indatd. Dacd ai de a face cu o boald serioasd a puietului,-din cele care se transmit prin spori, cum e de pildd pesta americand,-vei topi fagurii, dar ceara n'o vei folosi la foile de ceard presatg. Mierea o extragi in centrifugd $i o dai numai la consumatia gospoddriei ; i n nici un caz n'o vri vinde, pentru ca nu cumva vreun stupar s'o cumpere pentru hrana albinelor sale, ~i astfel rsul sii se fntindi $i mai mult. Mavins extractoare va trebui s l fie apoi desinfecta!3 foarte bine. Stupul ~i toate accesoriile lui vor fi trecute de doud ori la flacdra unei ma-

$in; de benzing, pbng ce scbndurile se vor Pnnegri ; mai ales la incheieturi, flaclra trebuie sg pdtrundg cbt rnai bine. E bine de asemenea ca acegti stupi sg fie vopsifi gi pe dinguntru qi pe dinafarg. Acelaqi tratament vor suferi toate ramele stupului, pe care Pnsi, dupg ce le-ai trecut prin flacgri, le vei desinfecta cu o solutie de apg formolatg (20/0) gi apoi le vei lgsa cbteva ceasuri la soare. Numai dupg ce-ai luat aceste miisuri,-desinfectbnd* stupul gi accesoriile lui,-vei rnai putea folosi in viitor, fgrg primejdie de molipsire, stupii ce-au fost odatg atacati de o boalg. C%ndfnsg boala s'a intins prea mult gi nupoti lua aceste mgsuri atbt de pggubitoare, - cgci ar insemna sg-ti distrugi intreaga prisacg, vei face tratamentul special a1 boalei, rnai ales dacg ai primit gi rlspunsul dela institut, pentru ca sg gtii precis impotriva cgrei primejdii ai de luptat. Odatg cu tratamentul siupilor bolnavi, vei lua cele mai serioase mgsuri pentru prefntbmpinarea fntinderii boalei gi apgrarea stupilor sgngtogi. MZsurile ce trebuiesc luate pentru stupii, Pncg neatin$ de boalg, sunt m5surile pe care le-am argtat rnai inainte, gi dintre care cele rnai de cgpetenie sunt: apcirarea impofriva furti~agului, izolarea picioarelor stupilor cu cleiu de pomi, desinfectarea zilnicci a adctpcitoarelor, sulfuratut fundurilor stupilor cu floare de pucioasti, precum gi evaporarea fn stup a unei solufii de formol (20010) pus5 fntr'o stick cu fitil. Acest din urmg tratament,-cu solutia de formo1,-are un Pndoit folos : din cauza puternicului miros ce se rgspbndegte fn stup, albinele sunt silite sg f ~ c g o ventilafie foarte puternicg, datoriu &ireia, larvele moarte din stupii bolnavi se usucti ~ i , " fn acelagi timp, prin faptul c? pentru aceas6 ventilatie, stau rnai mdte albine la urdinig, acesta e mult rnai bine pgzit gi hoatele nu rnai pot s i intre; la stupii fn care pui sticluta cu formol, numai ca sg preefntbmpini boala, s o l u ~ ade formol evaporatii fn stup nu hggduie desvoltarea microbilar care ar fi putut intra, adugi fiind de culeggtoare sau de vreo albinii heap, pe lbngg faptul &, in a~elagitimp, albinele ocupate cu ventila$ia, ies fntr'un numgr mult rnai mare pe scbndura de sbor, In fa$a urdiniqului, unde pot opri astfel mult rnai ugor intrarea albinelor strgine. Sticlutele cu solutie de formul pot sti fie din cele obignuite la farmacie, de - 100- 150 de)grame. Continutul se .rePm-

576

_ .I

de diafragmb, ramg; evaporafia P n aceastg poz$e se face mult mai bine. Singura grijii a stuparului e ca, din cbnd fn clnd, sb deschidii stupul $i sii vadii dacd nu cumva albinele au propdizat capdtul fitilului care iese din sticlutd, impiedecbnd astfel evaporatia; Pn acest caz, ori vei schimba fitilul, ori vei disolva propolisul P n putin spirt.
A) SliclulFi c u f o r m 1 a ~ e z a l g inlr'o IGielurB ficut6 i n colfnl d4 50s al unui fagure d e ram i ;B) sliclul6 agezat6 la rnarginea dinspre dialrngrn6.

prospiiteazb odatd pe lung; fn timpul iern;?, clnd evaporatia deci e mult mai micii,-dacb sunt umplute de cu toamnii, -ajung pbnb P n primiivara urmbtoare. Sticlutele nu vor fi niciodatg pline pbnb sus, ci numai pe trei sferturi; le vei a$em in stup, Ciiline, sau Pntr'o tiiieturd fgcutii in coltul de jos a1 unui fagure din raFig. Nr. 235 m& sau, $i ma; bine, DOUG sticlufe cu solujie de lorrnul, prev6zula rnarginea dinspre le c u filil, penlru evaporafia solutiei.

0 altb m5surH ce trebuie luatb in lupta Pmpotriva boalei, adicd rnai bine zis pentru stbrpirea unui agent de rdspdndire, este imputinarea trbntorilor fn prisacd, Pntr'o m5surii cbt rnai mare, ldsdnd numai atbtia cb$ sunt neapiirat trebuinciosi pentru fecundare. Motivul ce indreptiite~te aceastg mgsurii e cunoscuta libertate pe care o au trbntorii de a piitrunde vara, din stup In stup, fdrii ca albinele sg-i opreascb, rdspbndind astfel boalele P n toatb prisaca. fn acest scop, au fost nbcocite rnai multe aparate foarte potrivite, rnai toate alcdtuite aga fel, Pncbt trbntorii ce-au intrat in ele sd nu mai poatii ievi. U n astfel de aparat, numit prinzcifor de frcinfori, este format dintr'o cu~cii din gratii Hanemann; In aceastg cu$cb, pot intra atbt albinele-cbt gi trbnm

torii, dar, pe cdnd albinele se pot libera ugor trecdnd prin zlbrelele gratiilor, tritntorii r l m h prizonieri acolo: Cuvtile agezate la urdinig fn orele cdnd e cald afar5 gi trlntorii flicep

Fig. Nr. 236 [PrinzGlor de trinlori, agezal la urdinivul slupului.

' All

Fig. Nr. 237 model de priniilor d e tr&ntorl, asezat pe scindura de sbor, in fata urdinigului.

Fig. Nr. 238

A l l model de prinzgtor de Irinlori, la care s e v l d z5brelele prinlre care

Irlnlorii nu s e pol slrecura afar;.

.
Z

Fig.. Nr. 239 ~ o d e de i prindlor d e trinlori. A) Prindtorul apezal la urdinip; Sc'hema acestui prinzillor.
.
,

B)
;k+.
:. . " + G , . ,

r r ,
',
ti.
1

sg iasii, prind. un numiir foarte mare. Le .scoatem dela urd:nis

. .

I..),.

.
%

37
,.

$;>.,,".;.
!
,! ? . , :

. . , .
,
,

;:. q : : , .@$ ?.,, :,.; , ; & ' i '. .i:% ' ,{. ,.,-y,:bf. ',:.
: 9
.I'

.',.

,
. . I .

,$

, r ! : , : , , : \ . . ; , ,

..'..

\ . ,'..<,'. ; i . ...,, ':,-% :';i,+;.<:; ".

'

'

, . ~. .':.',:'.

.
-.,,
'.,

. ,'.
',
\

, .

.'

,",-:I.
U k

g.
'

cdnd sunt aproape pline cu trbntori, le cufundim Pntr'o cgldare cu a p i gi astfel ne-am scipat de ei, Pnnecdndu-i. D a c i boala in prisaci e numai la fnceput, ei pot fi dati pdsgrilor si-i minbnce ; d a c i Pnsi pot fi atingi de vreo boalii, le vom arde cadavrele. fn niciun caz, trhtorii ucigi nu trebuie s i fie aruncati pe afari. Apa in. care au fost fnneca$i trdntorii, va fi virsati Pntr'un loc unde albinele nu pot veni s'o soarbi gi astjFel s i se molipseasci.

h) Distrugerea coloniilor.
Dacii' coloniile bolnave sunt slabe gi numirul lor nu e mare, le vom distruge, dupi'cum am aritat mai fnainte.

i) Unirea stupilor -slabi.

Dacg boala e prea fntinsg gi stupii sunt, slabi, putem face unirea lor, das numai dacg cei ce urmeazi sii fie uniti ' sunt atinsi de aceeasi boali si sunt vecini. S i nu unesti. - CIline, niciddati ...,. ...-. styp~bo~v,i~e -.." .distante .J r.*.,r.,,in: + mari ..-..+...-..w., :~n-;~lii, ,. . . c d ~ ~?,- c "-~ ." % ~ % m albinele - Z ' se- fntorc de muhe ori , l a . , . . hi," * .* . . . . .--.-.7-. oc unde, negislndu-gi stupul, pdtrund fn cel vecmi, vec-ju rdspbndind in felul acesta boala. E mai bine, Pn acet caz, s i distrugi stupii care sunt slabi gi la distante mari unul de altul, cgci, d a c i P i vei pistra fn felul acesta, izolafi, vor fi un nefncetat prilej de furtigag gi de rispbndire a boalei, pe l l n g i cheltuiala f i r i de folos gi lipsa de recolt& fiindcd, tren niciun caz acegti stupi slabi nu buie s i gtii, Cdline, cb f pot da recoltii.
7

6e

'

-.X=''..m.'

7-

j ) fnlesnirea aerisini.

Aerisirea stupilor trebuie sg fie, fn tiprpul boalei, cdt mai activi, fgri ca printr'o prea mare deschidere a urdini~ului la timp nepotrivit, s i fnlesnim furtigagul. D e sigur cd fundurile stupilor vor fi curitite adeseori de albinele moarte, mai ales la boalele fn care albinele mor fulgeritor gi chiar In lguntrul Sthpului, Pmpiedecdnd cu cadavrele lor intrarea aerului proaspgt. Cadavrele acestor albine trebuiesc arse, peria cu care le-am miturat trebuie desinfectatd bine gi cutia h care am adunat cadavrele trebuie trecuti prin flacirg, dupg fiecare fntrebuintare.

I ) fnliiturarea reginei balnave. Cbnd egti sigu; cg boala se datoreyte reginfi gi cii ea fnsiyi este bolnivi, o bun5 misurl e uciderea ei ~i fnlocuir;?~ cu una tbniirii $i slniitoasii. S'au vizut multe cazuri c&nd o colonie a putut fi vindecaa numai prin schimbarea reginei. rn tot cazul, dacii nu vei fnlocui regina stupului bolnav,-nefiind sigur cii acea reginii este bolnavii, $i astfel vtii cii boala nu atbrnii de ea,-e bine, mai ales c h d ai de a face cu boalele puietului, s'o #tfprizoniera' timp de 8-12 zile intfo cup ca' in mijlocul coloniei, pentru ca, P n acest timp, albinele sii se poatii ocuph de puietul bolnav,pe care sii-1 dea' afarii $i deci boala sii-$i.piarda din tiirie $i din duratii. - Acestea sunt, Ciline, misurile higienice de ordin general ce trebuiesc luate fn caz de epidemie. $i acum, sii trecem la descrierea feluritelor boale $i la tratamentele speciale pe care le cere fiecare din ele.

I ,

***

A. BOALELE XLBINELOR ADULTE

Boalelor albinelor, Ciiline, se Pmpart f n douii mari categorii : I. boalele albinelor adulfe gi II. boalele puietului. Aceastii categorisire este bine flcutii, c&ciboalele albinelor adulte nu pot trece la' puiet $i nici ale puietului la albinele adulte. Numai una singurii din toate,-care ins5 nu este q a de primejdioasi,-atinge $i puietul gi albinele adulte. Din prima categorie, a d i d a boalelor albinelor adulte, cunoscute sunt: dezinferia sau dmreea sau urdinarea, cum i se mai zice pe la tars, constipafia, ra'ul de Mai, inchimitea ~i chelia albinelor sau paralizia, nosemosa, apibiosa gi acariosa. Cele de categoria a doua, adicii boalele puietului,. le rnai numesc incepbnd cu cele mai uvoare yi sfAqind cu ~ e l e primejdioase, sunt : puieiul v~ros,impietrirea guietului, sackbrood-ul sau putrezirea puietului in forma' de sac $;, P n sfbrgit, cele douii boale grozav de primejdioase, pesta americana' gi pestu, europeanci, denumit~$i putrezirea lamelor sau putrezirea ciiteilor. Le vom liua, Ciiline, pe rand,, urmbnd clasificatia Gcutii ma; sus gi bcepAnd cu ale albinelor adulte, cici. avem prilejul sii studiem chiar la fafa locului primulgi singurul nostru stup bolnav, dupii cbt se pare, de dezinterie. Spre searii, cbnd sborul albinelor s'a hiqtit qi rar rnai

. 4 '

vLdeai cbte una ce venea de la camp,-deci primejdia isciirii unui furtigag era fnlgturatg, ne-am bdreptat spre stupul bolnav. Stbnd Ian& urdinig, am prins o albing ce venea de la camp; tinAnd-o bine de torace, i-am rupt capul, apoi, apucAnd cu o pang ultimul segment a1 pbntecelui, am tras ugor afar& intestinul, carei6nea d u ' g dbnsul stomacul, cgile urinare (tuburile Malpighi); precum gi guga. Ne-am uitat amhuntit la culoarea intestinului gi a stomacului. Acdeagi operatie am repetat-o cu 7-8 albine. Bgiatul mii privea aatent fgri sg vorbeascii. l a a , Cgline, degi stupul a fost bolnav de diaree,-ale ciirei urme s'au viizut pe faguri acum douii zile,-el e vindecat acum: iatg-le ce voioase vin albinele dela cbhp gi fn numiir destul de mare, cu picioarele fnciircate cu polen, de$ e tbrziu. I. DIAREEA S A U DEZlNTERlA S A U URDINAREA

Diareea se produce totdeauna dintr'o alimentatie fn prea mare cantitate fn timpul iernii; din aceastii cauz$ se fngrgmgdew Pn intestinul gros reziduri fntr'o mgsurg prea mare; atufici, adest intestin se umfli gi, cu toate cii normal evacuarea lor se face din sbor, intestinul fiind atunci apiisat de sacii n situatia aceasta nenormalii, albinele lasii sg cu aer,-totugi, f cad& aceste reziduri Pn stup, pe faguri, pe pere6 'gi chiar pe n stup, un albinele vecin~stricbndaerul ~i p r e g s n d astfel, t prielnic desvoltgrii altor boale cu .mult mai primejdioase. mediu fntr'adeviir, rezidurile fngriirniidite fn intestin fiind un cbmp de prgsire a atbtor microorganisme, ciuperci, bacterii, etc., ce se ggsesc P n intestinul albinelor, acestea se b u l t e s c , ndpiidesc organismul gi albinele secgtuite de once vlagii, mor liisbnd stupul fiirg populatie.

byv,

, ,.

a) Cauzele. Care sunt cauzele care produc aceastii supraalimentafie ? Ele sunt numeroase, Cgline, gi felufite : 1) Frigul.
,
m

,.

Ciildura obignuiG, produs5 de albine (ciildura animalii), nu poate Pnfrbnge frigul prea mare a1 unei ierni geroase gi, ca-sii nu inghete, cbnd e frig fn stup, albmele sunt silite sii produc& mai multii,c&ldur&ca de obiceiu. Tu gtii; Caline, c&

aceastg cgldurg animali este datoritg arderilor ce se produc P n corp, atunci cAnd alimentele sunt asimilate pentru nevoile organismului. Acum, deoarece este nevoie de rnai mula cgldurg animal$ corpul albinelor va trebui sg producg mai multe colorii, ceea ce fnseamng cg arderile din organismul albinelor vor fi mai multe gi rnai intense, gi qentru aceasta se Pntelege cg vor trebui $i alimente rnai multe. IatA deci pentru ce albinele consumg miere fntr'o cantitate mult mai mare ca de obiceiu. & stupii cu pereti dubli ~i acoperiti bine cu plangete gi saltele de paie, nu rnai este nevoie fnsg de aceastg supraalimentatje,deoarece cgldura din stup se pgstreazii mult rnai bine. Frigul poate fi provocat l n stup, nu numai de gerul de afarii, ci $i de umezealp dinlguntru, rovenit% din condensarea vaporilor pe peretii reci ai stupu ui ; de sigur cg aceastg s&dere de temperaturg face ca albinele sg consume rnai multg hang. Printr'o aerisire fnsg bine orAnduit% fn josul fagurelui gi printr'o fnclinare a fundului stupului, aceastg. umezealg poate fi fnlIturatg. Dimpotrivg fnsg, lipsa totalg de apZ b stup, e un motiv de nelini~tea coloniei; de a c e a , aerisirea stupului iarna nu trebuie sii fie nici prea intens&-cgci atunci ajungi la aceleagi rezultate, IgsAnd sii intre frigu1,-dal' nici prea redus5 ca sg se producg umezealg. Trebuie pgstratg in aceastg privin* o medie, dupg mgrimea stupului gi puterea coloniei.

'

'

3. Urdini~m'c. De asemenea, cAnd urdiniqul e prea mic ~i albinele au - murit iarna in lguntrul stupului gi 1-au astupat cu cadavrele lor, aerisirea fgclndu-se cu greu fn felui' acesta, ajungi la acela$ rezultat, ca rnai sus. Deci, niciodatg urdinGuGle iarna s~ nu fie prea mici, pentru ca sg poatg asigura aerisirea coloniei; n c h d , cu o sbrmg fntoarsg ca Juncbrlig, stuparul, din cAnd P va trage afarg albinele moarte, fArg sg facg nici cel rnai mic sgomot, ca nu cumva sg turbure linigtea ghemului. 4. Sgomotul. ' Sgornotul P n timpul iernii, provocat de goareci, ciociinitoare, etc., face ca albinele sg se nelinigteasd gi s& se fndoape cu prea multii miere ~i sg ajungi astfel la acelea6 rezultate.

' ,

Deci, la agezarea la iernat, stuparul va avea make grijs, ca nici ~oarecii sg nu intre in stupi,-care trebpie sii fie lgsa6 in depling linigte,-gi nici ciocgnitoarele sg nu ving $i, bgtitnd cu I n doaga sau in pere6i lor, sg nelini~teascgalbinele. ciocurile ^

. 5. Iemarea ikelungat& ~i hmna de pmasta' calitate, i n sfArgit,, Cgline, 6 prea indelungatci iemare ~i o hraha' de calitate proasfa', b aqumite conditii, aduce $i ea h b o l -

I Fig. Nr. 240 Inteslinul albinei. (dupii Pavlovscki) A) lnteslinul in perioada cdnd albina e aclivii. 1 . . guga ; 2. esofagul; 3. luburile Malpighi; 4. inteslinul sublire ; 5. inlestinul gros. B) Inteslinul in perioada c6nd albina ierneazii. S e v e d e cBI d e dilalat este inleslinul gros, fiind plin cu reziduri, in timp c e guga e foarle mull micgoralEi.
5

ngvirea hbinelor de diaree. Acolo unde stupii s L t nevo$ s l fie . Pnchi~i timp de citteva luni, se va Pnliitura rgul,

I t

dbnd stupilor iarna, dupi cum am spus, miere de cea mai bung calitate. Se va inltitura cu totul mierea de toamnii, prea bogati P n dextring gi ,substante albuminoide $i lipsiti fn schimb de zahgr. Cum caloriile corpului albinei se produc prin arderile datorite consumatiei de zahgr, e nevoie deci n zahLr $i cu procent cAt mai de o hranii cbt mai bogatg P mic de dextrine, ce lass urme $i reziduri in intestin. Canadienii, deSi sunt nevoiti sg 6nii albinele Pnchise fn beciuri intunecoase dar bine aerisite, timp de vase luni, scot in primivarii stupii mult mai buni decbt colegii dela Sud, care nu prea au multii grijii de iernarea $i de alimentatia deosebitdpe care trebuie s'o dea albinelor fn timpul iernii.

6. Vizifa prea de timpuriu.

0 prea griibitg vizitii de primZvarii,-cbtii vreme timpul nu e statornicit fnci pe cald $i riiceala impiedicg albinele s i iasii ca sii-~icurete intestinele de rezidurile din timpul iernii, -pune colonia fntr'o stare de nelinivte care adesea le pricinuiegte boala. D e aceea, vei ciiuta, Cdine, s i amAi pe cAt mai mult cu putinti vizita, pentru ca albinele sI-gi faci mai PntAi sborul de curiit;re. \ 7 ; Lipsa reginei. Lipsa reginei,-care a r fi murit f n timpul toamnei gi albinele au intrat fn iarni fir2 ea,-le pune htr'o stare de desniidejde, care adesea le face *ii se imbolngveascii de diaree. Deci, dupg cum vezi, Cgline, diareea e o boali datoriti propriu zis nu unui parazit sau microb, ci unei stiri 'de excitafie nervoasi, provocatii de elemente externe, care fndeamni albinele s i consume hranii fn cantitate prea mare, ceea ce le primejduiegte organismul, atunci cbnd rezidurile nu pot fi date afari. fn materiile fecale se ggsesc elemente ce fermenteazii, cum ar fi polenul nedigerat sau sciimo~erile intestinale ce se descompun ; starea sufleteasci rea a individului face ca functia organics a intestinului sii nu produci acea diastazii catalasa-care oxideazii unele acide $i neutralizeazi fntru cbtva elementele ce produc putrefactia din intestin $i albina, fmbolnsvindu-se, este adesea nspgditi $i de a16 microbi d&unitori. D e obiceiu, Cgline, boala se vindeci de la sine, de Pndati

ce albinele fac primele sboruri de curlit;re, cbnd P g i gblesc eu totul intestinele ~i fncep s l glseascl ~i cdte putin nectar. b) Tmtamentul.

1. D e fndatii ce vei vedea c% o colonie d% semne de diaree, s i cauti s l afli in primul rdnd, care e cauza ce-a provocat rgul ca s%-1po$ Pnlitura cat mai de grab%; vei face ; apoi anaiiza intestinelor, aga precum ai vlzut c l am ficut-o eu, la un numir de 10-15 albine luate la intdmplare. Stoma* cul trebuie s l fie totdeauna de culoare bruni sau rogieticl; dacl intestinul va fi plin cu reziduri, s3 nu te sperii cretdnd. c% ai de a face cu o altl boall, ci s l iei rna'surile de cura'fenie gi desinfedare, aiutdnd stupul cdteva seri, la eceput, cu un sirop de zah6r dens ~i ca'lduf, 4 n care vei pupe cate un pa'hiiruf cu rachiu de drojdie de vin ~i trei sfcrfuri de lingurifa' de cafea cu acid formic, la un litru. 2. CAnd hsii rlul s'a intins prea mult gi din stup incepe sii se rlspdndeascg mirosul acela caracteristic a1 rezidurilor albinelor, bei pune intr'o pungut2 de sdrml, o bucatl de vat6 imbibata' in esenf6 de eucalipt, pe care o agezi pe fundul , stupului, umezind-o din douii in dou% zih. Albinele vor miri atunci ventilatia in stup, rezidurile se vor usca gi mirosul va dispare h d a t l . 0 ventilatie ~i mai activl po$ provoca cu ajutorul sticlutei cu solufie de form01 de 2010, aga precum tiam rnai spus. 3. D a r s l $ti;, Clline, c l aceste mBsuri nu vor fi deajuns; trebuie s l agtepti rlspunsul institutului de analizii la care ai trimis o mostrl de 15-20 de albine,-clci aga trebuie ;; s i procedezi de Pndati ce un stup e bolnav de diaree,-clci dupl cum ti-am spus fn treacgt mai jnainte, adeseaori diareea este Insotiti%gi de primejdioasele boale nosema gi acariosa, boale de a ciror prezenti te va fngtiinta institutul. , Numai dupg ce ti-a venit rispunsul negativ gi lini$titor, alungi grija de stupul bolnav de diaree, care de sipoti gur c l pbnl atunci s'a ~i vindecat cu totul, datoritimlsurilor l ' pe care le-ai h a t . Colonia s l aibii fnsl. tot ceea ce-i trebuie: cildurci indesfulitoare, aerisire In raport cu timpul, miere buni gi mai cu seam5 pobn. . 4. Cdnd Pnsl rlul a deplgit oarecare limite, degi ai sigpranfa ci te afli numai fn fata unui caz de diaree, e bine to-

tugi sb schimbi albinele intr'un stup curaf, cdruia ii vei pune 3-4 rame cu prooizii proaspete, precum gi una cu polen,-mai ales daci stupul a suferit de umezealg; a ~ e z i apoi toate ramele cu puiet ce se ggsesc in stup, curbfindu-le putin de murdgrii cu un briceag, marginea lefi~oarelor$i gtergiindu-le apoi cu o ciirpi muiati intr'o solufie de formol. D e sigur cg toate aceste operatii nu vor fi ficute deciit intr'o cameri caldg, pentru ca nu cumva sb rgceascii puietul. Dupg ce i-am spus lui. Cglin toate acestea, am deschis stupul; petele ruginii ale diareei nu erau a$a de dese; mirosul caracteristic displruse in parte; albiqele erau vioaie gi nu dgdeau niciun semn de' boalg. Am fnchis stupul la loc, i-am dat spre searg siropul, iar pe fund am pus o pungut5 cu vatg muiatg fn esentg de eucalipt. A doua zi dis-de-dimineatii, am gi trimis la analizii o mostrii din albinele stupului bolnav de diaree.

11. CONSTIPATIA

Seara am Pnceput din nou sg-i vorbesc lui CHlin asupra boalelor albinelor gi despre tratamentele lor. 0 altd boali,. Cgline, ceva mai PngrijorStoare, este constipafia albinelor. Nu se $tie fncg sigur care e cauza ce o provoacg, dar ea trebuie sb hgrijeascb serios pe stupar, de Pndatg ce apare. Albinele bolnave de constipafie au phntecele umflaf, nu pot sd sboare, se trhnfesc pe pa'mhnf, qi iqi freacci abdomenul de orice lucru mai aspru, fgri s l ~ o a t g da afari PnsL rezidurile. fn cele din urmg, s e adung cbteva la un loc, de obiceiu pe vbrfurile plantelor v e c i h stupului, gi acolo se pripiidesc de foame gi frig. Simptomele constipafiei sunt cam aceleagi ca la nosema gi acariosa, gi &e aceea trebuie ca, de Indatg ce u a stup prezint5 aceste simptome, s i trimit; o mostrji pentru analizi la institut; vei face mai Pntiii tu analiza sutnarii a stomacului, a$a dupl cum ti-am argtat. Dacg stomacul e normal, de culoare brung sau rogietici, s s gtii cb dbinele au, sau boala constipatiei,-ceea ce, degi e un rgu serios, totugi nu-i o primejdie aga de mare,-sau boala acariosa, care nu poate fi descoperitg decZt cu microscopul, .gi, in acest caz, sumara anal& a intestinelor pe care o vei face tu, nu-t; poate da nicio Iiimurire i n aceastg privinp.

Dac3 totuqi aceastg surnars analiza ar arata- cii stomacul are o. culoare albii-viroasg, stupam1 poate fi sigur c i acea colonie este bolnavg de nosema, boa15 ce are acest caracteristic simptom; totugi, nimic nu te poate PndrepGti sg crezi c i te afli numai P n fata boalei nosema, cgci ea poate Pntovirigi de asemenea $i acariosa, pe care n'o poti descoperi. Deci, numai analiza fiicutg de institut p a t e si+ dea siguranta cii te .a& nurnai fn fata unui caz simplu de constipatie sau a celorlalte d o ~ & boale cu mult mat grave.
'

a) Tratamentul.

1 . fnldturared furtipagului pi a albinelor bolnave.

De aceea, de Pndatg ce apar simptomele constipatiei, trebuie s& iei cele mai severe misuri, ca nici furtipzghl pi nici albinele bolnave ~i tbritoare sa' nu poata' pdtrunde in stup. Sticla cu solufk de form01 e binevenitii, ciici, pe lgngii ventilatie, hlesnegte $i garda de la urdinig.
2. Siropul medicamentos.

Pbni la sosirea rgspunsului de la institut, apicultoml va da coloniei bolnave, un simp medicamentos, fiicut la fel cu cel descris la diaree. Angeloz ne sfgtuiegte sii facem siropul acesta din zahZir amestecat cu extrude din flori aromatice ca: isopul, salvia, lavanda, vervena, cimbri~orul, etc. Iatg cum se face, dupi sfatul sgu, acest sirop : Torni un litru ~i jumdtate de apci clocotindd peste un pumn bun de plante ammatice, - din cele de mai sus,-puse fntx'un vas smilfuit, h care st& 20 de minute algturi de foc. Strecori acest ceaiu printr'o cdrpi deasii yi 9 1 torni peste un kilogram de zahdr rafinat, pe care-1 tope~ti fncetul cu hcetul lgngii foc. Nu trebuie sg clocoteascli. CAnd zahsrul e topit, adaugi 2 lingurife de ulcool ae 50-60 grade ta'rie, sau, h lipsii, rachiu tare, amesteci bine $i 91 dai ctilduf In doze de jumiitate de litrufieciirei colonii, timp de mai multe zile, cu conditia ca temperatura de afar5 sii fie pliicutii gi albinele siipoaa iegi la sbor. Colonia astfel fngrijiti devine foarte voioasg viguroasi, Eu am experimentat acest sirop medicamentos gi mi-a dat rezultate foarte bune, mai ales cdnd am addugat h amestecul de flori aromate, gi putin ceaiu rusesc. . 3 : Praful de ipeca. Dupg sfaturije doctorului Deoauchelle, am mai ficut o

'

fncercare, adgugbnd acestui s i r ~ p medicamentos ~i+ca, gtiind cg acest medicament are un efect foarte bun asupra 0mului in tratamentul dezinteriei. fn&epi prin a da ma; PntAi a zecea parfe dintr'un gram de praf de ipeca, fiert P n sirop. Urmgregti apoi efectul produs, observbnd h acelagi timp dacg albinele pot suporta acest medicament. Dacg rezultatele nu se prea aratg, gi albinelor nu le face riiu acest medicament, vei mgri dom din ce fn ce, pAn& la un gram de 'ipeca la litrul de sirop, dbnd colonulor clte 300 de grame de sirop pe 4, tim$ de 3-4 zile. Rezultatele$pe care le-am obtinut eu au 'fntrecut toate a~teptbrile. Trebuie sg ai ins5 grijg, Cgline, mai aIes,'ca, o h de &te on vei hrgni stupii cu sir*, sg nu li-1 dai decbt cilduf, dar nu fierbinte, cgci acest lucru pricinuie~temai totdeauna boala , constipatiei.
. \

*
111. B0AL.A

DE MA1

CAnd constipatia este hsofitg $i de un fel de paralizie gi ameteli ale albinelor, ce ies sg moarg afar& iar analiza ne rgspunde cg nu e nici nosema nioi acariosa, vom $ti cg ne a f l b h fata boahi de Mai, numitg astfel pentrucg ea f ~ i face aparitia de obiceiu cam fn aceasti lung (Mai). Boala atinge mai mult albinele tinere. Pentrucg microbul nu e descoperit fncg pang azi, se biinuie~te cg prbtrine dinti'o ,dalimentatie a albinelor tinere cu polen .stridat, cgci, dupd cum gtii, albinele tinere au hsgrcinarea s5 prepare hrana puietului din miere, hpB gi polen. fntr'adeviir, la toate analizele, s'a gbsit, in intestine, polen fermentat ; ne-am afla deci Pn fa#a unei boale ce mai de grab2 cre4 c'ar trebui numitg rnicosti, adicg boald provocatti de nigte oiuperci ce se desvoltg pe suprafa* polenului tinut la oarecare umezeali Z $i c3ldurg.
D

a) Trafarnentul.

1. Forrnolul qi floarea de pucioasd.

fn fata necunoscutului, de sigur cb nu po$ s2 dai, (2%line, 'o luptg serioasg. S'au obtinut totugi vindeciiri, numai datoritg m5surilor de higienii descrise mai sus, adicg: evaporafie de form01 in stup qi ernanafii de floare de pucioasti, pus5 pe

588

fundul stupului; In acelagi timp, dicament~~, descris de Angeloz.

dai coloniei vi siropul me.

I V . ~ N C H ~ R C ~ R$J EA CHELLA ALBINELOR

Boala fnchireirii gi a chaliei albinelor, pe care autorii striini au mai numit-o $i boala pa'durii, se datorevte, ca gi boala de Mai, unor cauze h c l necunoscute. Se crede c& provine dintr'o infecfie din afari de stup; eu mb unesc fn aceasti privinti cu pirerea lui Maisonneuve, care spune cg ea se datoregte vreunui polen ce contine anumite toxine. E l chiar statornicegte cum c i polenul de canna paltrstris e primejdios pentru buna desvoltare a coloniilor. Din observatiile sale, Rossy, -citat de Maisonneuve, statornice~te cb boala fncepe cu o paralizie a centrelor n e r voase din torace gi anume din mesotorax, apoi prinde abdomenu1 vi toati suprafaa corpului. Albina bolnavi fncepe s i se innegreasci din ce fn ce mai tare, pbnb ajurge, din bruni hchis, in negru lucios. S'au vizut albine a ciror paralizie ,e partials, cu o agitatip extremi a membrelor neatinse f n c t o fntepenire a antenelor, a1 cgror scapel se fnnegregte; la altele, antenele se strting ca un covrig. De fndati ce organele Iocomotrice sunt distruse, albina se inchircevte cu cbGva milimetri. Pierderea perivorilor de pe corp se datoregte de sigur actiunii grozave a microbului acesta fnci necunoscut, care distruge foliculele piroase vi usuc A glandele sebacee. Albinele atinse de aceasti boali nu pot s& recolteze polenul, cici picioarele nu mai functioneazi normal; ele se intorc fn stup fir2 nicio fnc5rc5tur2, colorate numai de polenul agifat pe spinare de pe unele flori pecare le-au cercetat. Pe scbndura de sbor, ele sunt recunoscute numaidecbt gi ucise f i r i mili. Adeseori, aceste lupte au fost luate de apicultori drept fartigag ; cine observi h s i pe cele atacate,gi le vede starea de mizerie fiziologicb h care se ggsesc, nu se pot mela. Boala. nu ocolegte nicio rasi vi stuparul riimbne cu totul neputincios fn aplicarea vreunui tratament, pe care numai albinele aplici cu succes, prin uciderea celor bolnave $i scipare? coloniei dela pieire.

fr

- Nosema, Ciiline,

V. NOSEMA

este o boalg foarte primejdioas5r

,+

ce este provocat5 de un protozoar din oidinul microsporilor. Microbul a fost numit nosema kzpis, de dnde gi numele boalei de nosema sau nosemosa. , Evolutia lui pornegte de la un spor care se introduce, fie prin hran5, fie prin ap5, Pn tubul digestiv a1 albinei,-tr5ind pe seama celuldor pe care le distruge,-se fixeazli fn stomac, de unde, pe cale de diviziune ~i transformare, se inmultegte cu miile ; apoi, sparge Pnveli~ul interior a1 stomacului gi ngpgdegte organismul ; sporii sunt dafi afar& de albine pe calea rezidurilor. Cateodati, boala se fntinde ~i fn intestinul gros, gi atinge ~i cliile urinare. Cand microbii se hmultesc prea riiult, produc o infectie intestinal5 ce se manifestli, fie printr'o constipatie,-cazul cel mai des,-fie printr'o diaree, cbnd boala este fntr'un stadiu foarte fnaintat gi f o a r t ~molipsitor. Cbnd boala se infiijigeazg sub forma canstipafiei, pan$ ea nu mai poate evacua rezidurile. tecele albinei e umflat . , ,eonstipatiaU-zice Tournanoff'' ,,poate fi datoriG mai multor cauze : printre acestea, se poate numiira incuierea mecanicii a tubului digestiv gi uscarea confinutului intestinal. Masele de spori care umplu intestinul pot cauza g&kuirea tubului digestiv fn unele locuri $i mai ales fn locul de trecere dintre stomac gi intestinul sub61-e~ fmpiedecPnd evacuarea normalg a materiilor fecale". Pe de alt5 parte, prezenta parazitului P n stomac poate acfiona asupra secretiei sucului gastric, provocgnd uscarea prea mare a confinutului tubului digestiv gi mai cu seam5 a intestinului mijloca$, precum $i unele turburiih ce rezultli din hpiedecarea secrefiei sale. fn primul caz,-cgnd e iorba de incuierea mecapic3,stomacul de obiceiu se mgregte gi perefii s5i se lipesc de peretii abdomenului, hpiedecbnd respiratia gi ciiculatia normalli a sbngelui., fn ce privegte diareea, care hsofegte adesea nosema, ea poate s5 apar5, fie neatbrnat de prezenfa parazitului h stomacul albinei, fie cii e ajutirt< prin prezenw lui. Pre- ' zen@ parazitului fn celulele e~iteliene ale stomacului poate sg aibg de asemenea o fnrburire v5tgmitoard asupra procesului de absorbitie a hranei de c a r e aceste celule $i deci sg prod u d diareea,

. Boala,dupg ubii autori, n'ar fi atbt de g r a d , decbt atunci cbnd colonia e slsbitg din cauza unei rele iern5ri sau a hranei de proastg calitate. Al$i sus$n c l ea se prezintg sub &u& forme: una foarte ,gtavg $i alta rnai u~oarg.fn sfArgit, e bine statornicit cii albinele pot sii capete o oarecare imunitate f a * de atacul acestor para+, dupb o trecere de timp $i o luptg serioasg.

a) Simpfomele. E fdbrte -&eu, ~ a i n e sii , bunogti aceastg boa15 de la fnceput, deoarece multe albine mor afar5 la cbmp, iar stuparul nu are putinta sii obsede aceasti%micvorare a populafiei, la Pnceput. ~ i & ~ t o m e l fngrijorgtoare e gi vsdite, cbnd albinele se tbrgsc fn fata stnpului ~i nu rnai pot sbura, nu apar P n toate cazurile de nosema, a$a cii singurul fapt ce poate atrage atent;a stuparului, rgmbne numai micvorarea populatiei coloniei. De sigur cii, atunci cAnd ai de fngrijit sute de stupi, acest lucru fl observi cu foarte multg greutate gi de 'aceea boala e atbt de primejdioasl, c h i atunci cbhd prisecarul pridde de veste, ea a vi,fiicut multe victime, ~i a luat cea rnai mare parte din puterea coloniei. Un prim simptom a1 boalei ar fi o prea mare mortalitate fn timpul iernii, c&nd partida respectivg a stupului arat$ & de cu toamng ai luat toate mgsurile ca el s?i ierneze fn cele rnai bune conditii, rnai ales atunci cAnd stupul are $i reging. fn acest caz, vei supraveghia cu cea rnai mare atentie stupul, pentru ca sg vezi dacg culegiitoarele ce vin de n ala cbmp intr'o anumitg or%, sosesc timp de un minut, P celavinumiir v i deci stupul nu-$ pierde din populatie.
Pentru a prelntbmpina boala, stuparul va aplica tratamentul cu floare de pucioasc?, dbnd colGniei, timp de 3-4 zile, cbte 300 de grame de simp rnedicamentos. Acestor colonii le vei cerceta amgnuntit ramele cu polen vi le ,vei da, de la rezervg, altele proaspete, dacg observi cea rnai micg urmg de mucegaiu. CAnd apar simptomele caracteristice, va trebui s A iei, CBline, cele rnai severe mgsuri, despre care i~ voiu v0rbi.h curbnd. Boala fncepe de obiceiu pemtivara 9i , se terming prin luna Iunie, cbnd intr5 htr90 fazl de amortire.

Colonia pare atunci vindecatg, dar P n primiivara um5toare, boala apare din nou gi cbteodat5,-mai ales . cAnd colonia s'a fnt5rit,-nu se ivegte decbt Pn anul al doilea.

P o 0

Fig. Nr. 242 Fig. Nr. 241 Desvolfarea microbului ;nosema aSpori d e nosema.; i(Angelox) $, pis', in celulele sfornacului. (Angeloz)

Nu se gtie pbni. acum nimic despre felul fncare se p h treazg sporii. Totugi, s'a statornicit cg infectia se transmite mai ugor atunci cdnd albinele sunt silite s l stea i n ghem, decbt atunci cAnd sunt in plin lucru. Aceastg constatare mg face s i bgnuiesc cg infectia e infrbntii de o desvoltare a dozei de acid formic in organism, dozg care e mult mai mare atunci cbnd albinele sunt 4 n pling activitate; poate c5 la aceasta mai lucreazii gi o ozonificare a organismului, atunci cbnd albina se scald5 mereu fn baia aceea de luminii gi,aer curat, pe, care ea n'o mai ghegte' in interiorul stupultli, unde zecile de mii de albine respirg odatg toate gi aerisirea de multe ori lasg de dorit. S'a statornicit de,asemenea, c& in linigtea din timpul iernii, sporii fncep sg se fnmulfeascg iarzgi, de fndatg ceapar ocaziile prielnice ; frigul, umezeala,.nefiniatea mloniei, hrana pmasta', etc. ;toatozacestea fac ca albinele s& absoarbg hranit prea multii ~i deci sti aibg prea multe reziduri fn intestin. Micro-' g i ggsegte atunci teren prielnic gi pornegte la lucru; dti bul P de sigur cB; aceste reziduri SngrZrnidite h prea mare canti-

tate,-gi tinute prea mult timp in intestin, -ajung, cu vremea, siia produci ~i ele anumite toxlne sau otriivuri, care slibesc organismul $i deci lupta ce se dii intre acest organism slgbit $i spori devine neegalii $i fn folosul boalei. Acesta e, dupii mine, procesul de infectie a1 unei colonii. Acum cdnd cunovti toate acestea, iti poti da searna cii o colonie bolnavz trebuie ingrijitii bine, supraveghiatii, bine dimentatii, doctoricitii cu simp cu acid formic, feritii de frig ~i urnezeal6, etc., pentru ca sporii, neputdnd sj. se desvolte ?n voie, sii dispari cu timpul. Rezistenta acestor spori ins&-dupii Zander,-atinge $i cinci ani, d a c i sunt pu$i in conditii bune de desvoltare. Boala sii riispdndevte foarte repede; s'a observat c i stupii din prisacii, de$i depirtati unii de alfii, s'au molipsit de aceasti boali fn acelavi timp, cu toate c i furtivag n'a fost. D e aici, po$ vedea cd infecfia se intinde foarte uvor la stupii vecini, prin rezidurile cizute in timpul sborului din pdntecele albinelor bolnave pe scdndura de sbor a stupilor sinbto~i, reziduri pline de spa-, care, luati apoi pe picioruSele culegiitoarelor, sunt duvi in stup, unde rimrin pe marginea celulelor cu nectar; de aici, cad Pniuntru $i sunt absorbit; apoi de vreo doicii. oarecare; iati cum ihfectia pornevte ~i se ldtevte E n C o t stupul, fsrb ca niciun spor sd fi fost pdni atunci acolo. Altii cale de molipsire, cea ~ n a i sigurd, e apa. Albinele, cdnd n'o au la indemdni, se duc de o sorb din apele stbtbtoare, care de obiceiu sunt mai calde decat cele curgiitoare; e destul ca una din albinele sacagife, trecdnd pe deasupra, sii lase din sbor rezidurile fntr'o astfel de apb, pentru ca sporii sb fie indati sorbiti de celelalte albine strii.ine, care Pi duc in stupii lor. Acelavi proces de infeclje,-prin apd, -se poate intdmpla $i la adipiitoarele cu a p i stdtdtoare, pe care stuparul le pregitevte pentru albinele lui. 0 singurii scipare mai au albinele intf o astfel de imprejurare: razele soarelui, care pot ucide in 15-30 de ore, sporii ' gi microbii din api. Dar acest timp (de 15-30 de ore) este totugi deajuns pentru ca o infect;e sii se producd. De aceea, Ciiline, atunci cAnd ti-am vorbit de adipdtoare, am spus c i cel mai bun e acela din care apa curge neincetat pe o scdndurd, cu un mic viinfulet sdpat P n zig-zag; apa fiind ciildut6, pu$n siiratii gi proaspiitii, albinele
,

prisicii n'o vor rnai ciuta fn alti parte 9; vor veni s3 o soarbi cu plicere numai din adipitorul pe care prisecarul E l va desinfecta, In caz de boali, fn fiecare seari, viruind scdndura pe care curge apa. fn felul acesta, infectia nu se rnai poate produce. Trdntorii de asemenea sunt purtitori de microbi $i rgspbnditori ai boalei In prisaci; fmpotrivir lor t;-am spus ce trebuie s i faci. fntru cdt nu se $tie sigur daci nosema e sau nu o boal i congenitalb, adici poate f; moqteniti de urrnagi prin regini, e mult rnai bine ca regina s i fie schimbati. Un stup binuit sau cafe a rnai fost bolnav, va fi supraveghiat gi, din cdnd n cdnd, stuparul va rnai face $i anaIiza sumarg, despre care +am vorbit, cercetbnd cu atentie stomacul albinei; daci acesta e alb-viros, hseamni c i albina e sigur bolnavi; cdnd apar simptomele boalei, vei trimite de fndati institutului, spre analizi, o mostri de albine. 0 analizi mai precis5 f i r 5 microscop o poate face orice stupar: ia stomacurile rnai multor albine $i le strivevte amestecgndu-le cu puijni api, fntr'o farfurioari de sticls ;daci culoarea acestui amestec e galbeni sau verde s2u cafenie,nu e vorba de boala nosema, dar daci amestecul devine liptos, albicios, poti avea deplina sigurantg c i te afli fn fata acestei primejdioase boale. Cei care au un microscop $i puGne cuA novtinte de micrbgraf ie, pot singuri, cu I ajutorul unui microscop, s i constate prezenta sporilor. E u merg pbnii acolo, fnd.t spun 1 . 2 o stup&AsrC rie de o oarecare h' Fig. Nr. 243 semnitate nici nu treStomacuri de albini analizate. buie s i fie lipsiti de a) stomac siniitos ;b) stornac bolnav de nosema. un aparat aga de preI

'

ties, care pune sigur pe cale un stupar asupra riului ce-i

ameninti stupiiria. Aceastg operatie nu-i grea : prinzi cfiteva albine, din
,

38

ckle biinuite c'ar fi bolnave, le scoti intestinele cu.stomac cu tot, pe care, cu 2-3 piciituri de ap6, le mesteci fntr'o farfurioar5 de sticlii; din sfiirbmiturile acestor stomacuri, vei pune o picaturii pe o lamii de sticki acoperitii cu o alti lam5 tot de sticlii, pe care o agezi sub lentila microscopului. Sporii fti vor apiirea aga cum am ariitat fn figura de rnai sus,de o formit ovaki, invitluifi inif o coajit sticloas&

b) Tratamentul special.
Nu te vei rnai putea Pndsi atunci cii te afli in fata groaznicei boale nosema ; va trebui sii iei atunci cele rnai serioa-. se mlsuti de desinfectare, fn afarii de tratamentul special, care este urmiitorul :

1. Distrugerea coloniei bolnave.

Dacii boala a cuprins ndmai o singuri colonie, sku un numiir mic de colonii, $i infectia ,n'a piitruns rnai adbnc, cu toat5 piirerea de riiu, e rnai bine sit disfrugi colonia sau coloniile (dacii nu-s prea multe) bolnave; mierea o extragi $i-o dai pentru consumafia gospoditrrei, iar ceara o fope~ti~i o infrebuintezi la alfceva deccit la foile presafe; interiorul stupului gi ramele treburesc desinfectate bine cu o solufie de acid fenic de 4 'lo. Vei ciiuta s5 fnliituri orice cauzii care a r putea provoca diareea: frig, umezealii, lips5 de aer, etc. 2. Naftol-ul gi salol-ul. Un tratament sigur gi care gii loveascI direct microbul,

& exist&. White recomandii preparatul naftol-beta, pe care il

adaugii fn hrana albinelor : topegti un gram de naftol fn putin alcool, .peste care torni 10 grame de apci, amesteci apoi totul cu trei litri de sirop. Salol-ul a dat gi el oarecare rezultate bune.

3. Esenfa de eucalipt. Maisonneuve, dupii sfatul lui Schuhmacher, 'amestecii 10 grame de esenfc5 purci de eucalipt in 90 de grame de.alcoo1. Din acest amestec, pune o lingunfit la fiecare litru de sirop citlduf, pe care-1 dii ca hranf albinelor bolnave. Din toate fncerciirile fiicute, acest tratament a dat cele rnai bune rezultate.. 4. Hrenirea cu sirop de zahitr. Mihailoff,-P n urma unor serioase obser vatii !iicu te timp

de cinci ani de-a-rAndul, a ajuns la convingelea cg sporii de nosema dispar sau se fmputineazg foarte mult fn coloniile care toamna sunt hrsnite intens cu sirop de zahgr gi lgsate sii'ierneze cu o astfel de provizie. Este bine statornicit cg zahirul nu ajutl l a desvoltarea unei flore intestinale, care, impreuni cu sporii de nosema, ucide albinele unei colonii; e bine ca stuparii care au stupi atingi de nosema, s l scoati, la agezarea acestora pentru iernare, ramele cu miere din stupi $i sg le inlocuiasci cu rame pline cu sirop dens de zahir. Hotgr2t ins5 cg mult mai mult ajutg misurile higienice de prefntbmpinarea boalelor,-argtate mai fnainte,-precum $i o supraveghere bung de cel putin time de trei ani, a coloniilor care au fost infectate.

VI. AMIBIOSA
c

Vecins gi prieteng cu nosema, e o altg boalg, numitg amibiosa ; aceasta se datoregte unui alt protozoar din ordiwl amibienilor, gi care are-.$ putin@ de a se migca cu ajutorul unor cili vibratili* J. Nu a putut fi studiat cu microscopul declt sub forma sa de chist, mijloc prin care el se fnmultegte.

Fig. Nr. 244 Ciile urinare sau luburile Malpighi, niip5dile d e chisluri de arnibiosii (Angeloz).

Chistul, -dupg cercetgrile lui Morgen thaler, -es te format dintr'o capsull groasg gi sticloasg, cu un confinut ' protoplasmic tulbure; fn acest fnvelig, se pot observa cAteodatii mici puncte foarte refringente (adicg ce rbfrAng lumina); nu poate fi definit anume din ce clasg face parte, dar ordinul amibienilor trgiegte 'hfel de fel de medii. Se ggsesc fn apa de btiut de unde, poate, cg o ia .$i oinul, d c i diareen
') ~ i l vibratili=fitarnc.le i sau firisoare foarte subtiri c e au o m i ~ c a r e d e vibralie rapidii, c u care snnt inzestrate unele organisme rudimenterr,

...*<:&?,r ;iL: , , a ., . ' *.< ; .., ,

,

'.:.::.xr..,

.+..;.

,)

.,

',

,:.d*p.k,;,,

5. ,:
,

;. , . . , w;+:. .,.!><? ,v :4',;

.,

.,'b

, .
.
A' ...
,

!
.
,

{ , '

*;,,-i , . ~ : . & : : . . c r k ~t~ ,

\ ;

,:

!,

'

: i , , ~ ' .

,
.: '
.,

.
.,
~

'

. .

,+!&:. ,i.:.:-? 4,:<*:!?:.!k

.
. : :

-~

.~ .,.$; ': :S:>:;:~,WS.~. ~+xG~:.;.

,
. L A

. . .

;. :('

,;, .:,.!,:a ', . . 1 . 3 . - .

:
I,-.

,:91:

->..

. :

:... . &.

,'

'

,
....,

- ;,:.: . '
I

*A

amibiang nu se datoregte decgt acestor mici protozoare pe care le fnghitim odatii cu apa infectatg. Trgiegte de aseme, nea In purici, molii, goareci $i alte animale ; se desvoltg bine P n fbnul umed V i fn foile putrede. Albinele de sigur c& 4l iau din apa infectatg cu acest chist si apoi, prin Inmulfire, ei se transmit Intregii colofiii, primejduindu-i existents. Prin rezidurile date afarii, infectia se fntinde .$i la celelalte colonii ~ i dacg , stuparul nu intervine la timp ca s'o opreascH, se intinde amenintgnd cu distrugerea fnfregii prisiici. Se observii de obiceiu cg amibiile, sub forma lor vegeta.tivd, se lipesc de peretii interni ai celulelor gi piitrund cbte- : . . odatii chiar in interiorul celulelor epiteIiene, cqre formeazii tuburile Malpighi, ~i le acoperH, fntinzandu-$i micile lor picioare fn interiorul protoplasmei celulei. fn felul acesta, e cu neputintii ca amibiile s i nu aibg o actiune diiungtoare asupra secret;unilor produse de celulele epiteliene. Toumanoff spune ad, chiar d a d amibiile nu produc o substant5 toxic5 ce poate sii ucidg albina, totuvi, ele fac un . mare riiu prin fnsggi prezenta lor gi prin fnrburirea rea pe care o au asupra functioniirii organelor eliminatorii. Odatii intrat fn corpul albinei, protozoarul se fixeazl In ciiile urinare, ale cgror celule le distruge gi, prin inmultire, le astupg. Moartea vine fulgerdtor, ciici, ne mai putbndu-se face distilarea toxinelor din organism prin a i l e urinare gi mai ales a prisosului de api. din nectar, albina moare in plind actiune, de un fenomen asemgniitor uremiei. De aceea, cele mai multe albine atinse de amibiosii moc fn camp gi fn plin sbor, adicH atunci cbnd echilibrul de absorbit;e a1 organismului intern e rupt, datoritii prezentei acestor chisturi, care opresc buna functionare a ciiilor urinare. Singuml semn a1 aparifiei boalei esfe sca'derea grubnicci a populafiei coloniilor. Atentia unui stupar grijuliu se va Pndrepta, Cgline, totdeauna asupra acestui semn de boalz, precizat incii prin faptul c2 ea se aratg rnai cu seams In lunile Aprilie gi Mai. Vara, fenomenele dispar, pentru' a-9i face apar$a 'in primgvara urmdtoare. a) 7rafamenful. Din nefericire, nici un tratament sigur nu se cunoagte pentru amibios&

-ua

I . Secarea apelor stiitiitoare.

Printre miisurile de higieng care trebuiesc luate, peste cele 'citate deseori, va fi $i secarea apelor stiitiitoare, deasupra cgrora vom arunca piicurii sau petrol, pentru ca albinele sii nu -se mai adape din astfel de locuri infectate.

2. Schirnbarea reginei.
t

Pentrucii nu se tie Pncii dacg boala este sau nu congenitalii, e bine ca regina stupului infectat de amibiosa s&fie schimbatii cu o regieii tlniirii $i prolificg.

3. Alte rniisuri de preint6rnpinarea boalei.

!
-

*,
I

De asemenea, ca o mgsur2 general5 de prehtlmpinarea boalei $i deci pentru btreaga prisac$ este urmiitoarea: cand vei pune stupii la , - nu Y~..-~ u r n ~ l zfurile ~ o s fupjlor de dincolo T ~ de dia ~ - ~ * r -~ e,-. ~ub~~t;~~e $i ~~~rii umeze u in hmpul gte &svoltarea - - ~---acestui -pro4 . z r o t $oarecii flu&% de giiselnifii sii fie cu~t'otTGstrG$~ deoarece se $tie cii acegtia poartii fn ei adesea chisturi de amibiosg.

ii

VII. ACARIOSA

fn sfAr$it, Cgline, am ajuns ~i la ultima gi cea mai serioasii dintre toate boalele albinelor adulte : acariosa. Dr. Morgenthaler o claseazii chiar printre cele mai primejdioase boale ale albinelor. fn siicolul tre'cut, ea a fiicut un groaznic priipiid $i plnii acum clt;va ani, a fost o necurmati primejdie pentru stupiiriile lumii. Din fericire, s'a giisit un tratament sigur, care ne dg niidejdea cg h curlnd aceastg boa12 va fi cu totul hliituratii. Acariosa e o boalii provocatg de un acarian ndmit acarapis-uZ Woodi, care trgievte gi se Pnmultegte in traheele respiratorii ale toracelui albinelor. Acest acar e fnzsetrat cu nivte mandibule,'cu care sflvie fnveligul traheei $i suge sAngele trimis acolo de 'aparatul circulator, pentru ca sii se oxigeneze. Femela piitrunde prin stigmatul prototoracelui, cu toate cg acesta e apgrkt de nigte perigori in form& de spiralii, care Pnchid intrarea ; acarul se strecoarg fnsg cu dibgcie ~ ifie , cii se aqeazl chiar in gura stigmatului, fie cg ktrg mai addnc

610
apis $i altii, ce se fntiilnesc de obiceiu fn cirnunle descompuse. Trebuie s i $ti; Pnsi c i bacilus Pluton dispare cu totul E n clipa cdnd ~ i l a uficut aparif;a bacilii putreziciunii, &ci atunci este atacat $i distrus de ceilalf;. Caracteristicile bacilului Pluton, dupi Tournanoff, a r fi: .nu formeazi spori ~i nu se poate cultiva fn mediuri artificiale; rezisti la usciciune timp de 1 an $i triiegte intr'un mediu prielnic 7- 10 luni ; fntr'o solutie de zaharozi in fermentatie, el moare dupd 35 de zile. Pus in atingere cu o putreziciune, rezisti putrezirii 7-13 zile la temperatura etuvei $i 20-35 de zile la temperatura camerei. Pus la soare, P$i pierde puterea dupi 21 -30 de ore, cbnd actiunea razelor e directi, sau dupd 5-6 ore, cAnd e pus in api. in acid formic, el moare in 8 zile, Intr'o so1uf;e de O,SO/o, sau Pn 5 ore, intr'o solutie de 1-2O/o. Hrdnirea coloniilor cu sirop $i anumite produse desinfectante (naftol-beta, acid formic, uleiu de eucalipt, acid fenic, salol, chinini) nu impiedici desvoltarea boaleiu. Bacilul ataci larvele fn primele zile ale vietii lor, cdnd stau incovoiate pe fundul celulelor, adicd in a 3-a sau a 4-a zi de stadiu larvar, cbnd mor gi fncep sd putrezeasci, rispdndind un miros greu de carne stricati. Privind pozitia acestor larve, vezi sigur cd ea nu e normald, cdci ele mor, ori lungindu-se, ori cu spinarea in sus, ori cu cele douii capete fntoarse spre gura celulei. ,,La inceput" zice Angeloz ,,larva are o pati galbenb aproape de cap, pats care se mdre~teputin c9te putin, intr'o linie alb-gdlbuie de-a-lungul spindrii; apoi, larva se ingdlbeneSte cu totul, i$i pierde forma sa rotundi,fiind rnoale $i strbvezie, atbt fncbt se pot vedea, prin piele, traheele, apoi ea devine galbend ca ldmbia, putin fntunecoasi $i apoi negricioasi. Dacb lucratoarele nu dau afard cadavrele, ele se descompun repede intr'o mas5 moale, ludnd culoarea cremei de ciocolati, nefiind nici vbscoasi gi nici fntinzbndu-se in fir, iar la urmd strdngbndu-se in nivte rbmbgite de culoare ruginie-inchis, asemdndtoare cu aceea a pestei americane, dar cu deosebirea bine precizatd, c i larva moarti de pesta europeand nu se Iipevte niciodatb de peret;i celulei $i poate fi u$or scoasi afard de albine, ceea ce ele $i fac, atunci cdnd boala n'a luat o intindere prea mare. In orice caz, apicultorul nu gisegte, de cele mai multe ori, decbt un numdr foarte mic de celule

. I

cu rsmivite de lawe moarte, pe cbnd la pesta americang larvele moarte, r5mase i n celule, sunt foarte numeroase". Tournanoff mai adaugg acestor caractere $i pe acela c I tegumeqtele larvelor moarte se distrami foarte usor si lasg s5 curgi un lichid mai mult sau mai putin vbscos. Larvele moarte de pesta europeanLi rdspAndesc de obi$ desceiu un miros puternic . gustgtor, datorit descompunerii lor. Putrezirea .post mortemU a larvelor, e caracteristici acestei peste. m r o sul, dupg Baldenspergher, . poate fi ori asemingtor cu cel de came stricatg, $i el atunci o denume~tepesta pufuroast7, ori acriu, dbndu-i in acest caz denumirea de pesta aerie. Ori una, ori alta, e aceeagi p e s a ; deosebirea provine de acolo cii, P n corpul Fig. Nr. 252 Felurite infifisgri ale puielului l a n ~ e i m ~ a r t e , Se de~volt5 bacilus alveae, ori strepatarat d e pesta europeanli. D e la A la E L c u l b s5niitos; de la tocbci sau al$ baCili cu proF la T=cuib alacal, in felurile sladii d e prietgti de descoInpunere. Aceasta este, Cglink, descrierea boalei numitg pesta europeanz ;o po$ recunoa~te uvor, cgci, pe l&ngg caracterele de mai sus, e inso#iti ~i de miror"" sul caracteristic despre care +am vorbit. ,
desvollare a microbului. (Alfandery)

. ,*,. , .
.:*,;.:$.<
,

a) Cum se r6spcindegte 'micbbul.

fntr'un mediu prielnic, datoria d e cele rnai multe ori unui puiet rdcit, bacilul i$i face apa*a h t d o singur5 colonie. e dat chiar de stupar, printr'o hrand infectat.5 gi, P n sfargit, albinele o mai pot lua $i de pe afari, de la adgpgtoarele infectate. Odatii pdtruns in etup, uvor fntblne~te o doick iar aceas*
.F-

r:.

!Q .;,
.'A.

. ., .*:*:<g ._I ., ,,,;*., , +..:,<

'

.'.
>

I"

,. ..

?r

'

. ,:: ;*>4,;, ..F!;.&iy>$j;,:,. ,...'.

' .. . ,,& ' "?,;. "' !*.,:, ,;.:. ',. . I . < . . ,. v.!xy.: :-.i ~ ; ~ a#'~ . ; ; ~ ~ ~ ?z~+~~;~.~.j~~~ y.,:i :.;&;:&>$,:G,,:i<z-q.J.* ;~~;~ &.:.>;;.; ;~
\

5:;;-.

..y .,>.
,

, .

,'

, ,$-

G ? , & L * x k 'b 5 )

'&..'

-,

' . .;
.

.
, . ..

>.

t.*,?.i.q ,.

~*.>,

.y. ,

..

."

~.
. , ,

:< . .

.,., ;. .>

ta, ddnd hrana larvelor, B introduce fntr'una din ele. Acdlo e cdmpul de desvoltare in voie a bacilului; P n intestinul mijl o c a ~ ,i$i statornice~te cartierul de atac qi, prin segmentafie, el se fnmulte~tefn corpul larvei, pe care o ucide fnainte ca albinele sii fi ajuns s'o ciipiiceascl. Din acea clip& este asiguratii rzspdndirea boaleil tn stup. Pntr'adeviir, albinele, dbnd afarii larvele moarte $i pline de bacili, fi riispbndesc pe ac e ~ t i afn toate plrt;le prin stup, de unde apoi, uvor trec la noile larve neatacate. In llcomia lor, doicile, vgzgnd c i P n fundul celulelor a rnai riimas inci multg pap5 fn urma mor6i larvelor, o sug $i hriinesc noile larve, care astfel se infecteazii din plin. Riiul se intinde astfel din ce fn ce rnai mult, pdnii cbnd albinele, descurajate, se dau biitute, ciici nu' rnai dovedesc sii scoati afar5 puietul m o r t ; popu1at;a scade din ce fn ce, con aceastii situatie, striijerele nu rnai lonia e descurajatii gi, E stau la datorie, hoatele se ivesc Indatii, dar, din nefericire, odatl cu prada, ele vor duce i n stupul lor $i boala, $i astfel coloniile se infecteazii fntr'un numiir din ce in ce rnai m'are. Chiar prin adiipiitoare se poate fntinde infectia, ciici bacilii, p i n zbndu-se, dupii cdt se pare, de picioru~elealbinelor sacagite, riimbn pe scdndurile adiipiitoare, de unde sunt luati apoi de albinele altor stupi $i dugi fn stupii aestora. CAnd stuparul nu cunoavte boala $i primejdia ce-i a m e nintii coloniile, viizgnd cii o colonie e slabs, fiirii s i cerceteze cauza care a provocat aceastii situatie, se apucii $i unegte colonia cea slab5 cu una puternict infectdnd-o $i pe aceea, sau, daci se gdndeqte s l o Pnliiture, el dii ramele cu provizii care au rnai riimas, la alti cdt;va stupi, infectdndu-i sigur $i pe ace~tia. Iatl, Ciiline, ciiile de rlspdndire ale boalei $i de sigur cii nu sunt singurele; $i, dupii curn'ai viizut, multe se datoresc neatentiei stuparului, care, pe ldngii cii nu ia mdsurile higienice de prefntbmpinarea sau Pnliiturarea boalelor, ajutii de multe o n la tntinderea boalei.

b ) Tratamentul.
Un tratament sigur gi care s l loveascl direct bacilul, nu se giise~tepentru aceastl boalii, ~i de aceea, vei folosi tot vechile metode de higienii, despre care +am vorbit. Cbteo-

dat3, fn foarte rare cazurt; boala se opre~ted q la sine, ma{ ales atunci clnd albinele sunt numeroase P n stup $i anul e bogat fn nectar. Stuparul h s g nu trebuie sg se lase pe seama acestor vindecgri neagteptate gi minunate. El trebuie s& prefntgmpine gi sg fnlgture rgul prin mijloacele ce-i stau la ipdemlnb.

1. Regina trebuie irnpiedecata' de a rnai oua.

Una dintre cele rnai P~semnatemgsuri ce trebuie luatg, e sg opregti regina, pentru un timp oarecare, de a rnai depuqe oua fn acest timp, albinele au tot rggazul sii scoitg afar2 puietul mort $i deci stuparul sg poatg interveni energic si cu folos, De aceea, vei prinde regina gi o vei Pnchide Pntr'o colivie pusg tntre douti rame de cuib ; ea riimdne acolo timp d e opt zile, dupg care e mult rnai bine sg fie schimbatA cu alta '&ngrg gi prolific&, pus2 fn aceeagi .colivie, unde st5 plnd la 40-50 de ore, ca & ia mirosul reginei vechi gi albinele s5 o libereze ca pe a lor. Aceastd din urmg rngsurg trebuie luatg cu atbt mai mult, cu c l t ultimile studii fgcute asupra acestei boale, au argtat ,cg pesta europeang as fi congenitalg, deci poate fi mostenit5 de urmagi.

2. Infroducerea unei regine de rasti ifaliana'.

"

S'a observat cg, fn lupta fmpotriva microbilor, nu toate rasele de albine au aceea~iputere de rezisteag; s'a statornicit anume cg rasa italiang e cea care luptg rnai cu succes fmpotriva lor; de aceea, e bine ca, de fndatii ce boala se ivegte, sii pui fn stup 3-4 ;ame cu puiet de albine italiene si, dupg clteva zile de la inlgturarea vechii regine, sg indroduci una italiang.

3. Polenul proaspa'f.
Hiirnicia la lucru gi rnai ales aducerea in stup a polenului proaspdt, e o cale serioasg de prefntlmpinarea boalei,

4. Formolul.
Odatg cu aceastii mlsurz, vei porni la ,celeYde atac diqct. In coltul unui stup, vei pune sticla cu solutie de formol, care Pnlesne~te o ventilafie rnai activti qi o uscare mai grabnia a lawelor moarte, gi deci stbvilegte Pnmulfirea microbilor.

t -

1
\

" Y '

,v

. -T

. m

- - --

--"-5

--------m-..--,F

'I

5. Tratamentul lui Baldenspergher,

Baldenspergher trateazii larvele moarte, punbnd In celulele unde stau ele, un praf compus din pii~$ egal de pucioasd, noffalinii gi zahiir, silind astfel albinele sii gleascii cbt rnai curbnd celulele. Naftalina .$i pucioasa ucid, prin emallatiile lor, bacilii, care astfel nu pot sii se rnai rbpbndeadcii fn stup .$i nici pe afarii. E un tratament foarte migiilos qi care cere ca stupul sg fie deschis prea des, ceea ce, f k i i fndoialii, fnlesneqte furtiSagul. Eu cred cii nu atbt emanatiile acestor produse a r ucide microbii, ci c5 boala e savilitii prin acest mijloc, datoritii faptului cii albinele, neputbnd suporta aceste mirosuri piitrunziitoare, se silesc s2 goleascii celulele ocupate de ele, ~i 'prin aceasta scot afar5 qi larveIe moarte.

6. Tratamhtul lui Angeloz.

Angeloz a giisit o miisurg, practicii, cu mult rnai grabnicii ~i rnai sigurii: .Se preparg o solu?je de 150 de grame hipoclorit de sodiu la litrul de apg; hipocloritul de la farmacie (de 70/o) e cel rnai bun, dar chiar si apa de Javel, folositii "' 'Y.*.+ --. . .d e . ..,qpiiliitorese, * . .. a ., e bung. fnarmat cu un puivenzaGr, cu- un afumiitor $1 cu o perie, stupatul se duce la stupul bolnav, $1 afumii htbi putin la urdinig,-ca s5 fndemne albinele sg se fndoape cu miere, ceea ce le face rnai blbnde,-apoi, fndepgrtbnd ramele cu miere, scoate una cdte una ramele cu puiet, le perie de albinele ceestau pe ele yi vaporizeazg solutia pe amandoug fetele fagurelui, mai ales pe elipsele cu puietul care nu e ciipgcit. E neapiiratii nevoie ca solu?ja s& pgtrundii ^m alveole. 'Apoi, se scuturii rama de rnai multe ori, ca sii se scurgii prisosul de lichid, ~i se pune fn stup, pentru a proceda la fel cu rama urmgtoare gi cu toate celelirlte cu puiet. Albinele ocupg cam greu ramele acestea, pbnii cbnd o bung parte din lichid bu spa evaporat printr'o ventilafie activg. D a r solutia, prin ea fnsg~i,nu le displace qi nu le stinghereqte de loc. E b'me ca regina sii fie pus5 dinainte in cu~cii,pentru ca tratamentul sii d o supere. S e poate da de asemenea, o micii dozii de n hrang, cam 25 de piciituri la litrul de sirop, la hipoclorit P fnceput, p u t b d h d o i apoi doza dupg cbteva zileu.

+rr*Yli~ r

7. Alte mdsuri.
Deoarece aceastii boalii este foarte primejdiodsii $i chiar
k z

cea mG primejdioas3 dintre toate celelalte, trebuie s% lurm miisurile cele rnai serioase. Dacg colonia e slabs, o oom nimici, cu toatii piirerea de r5u. Dacg boala e prea rgspAnditii qi stupii sunt slabi, vom uni stupii bolnaoi intre ei, dar numai atunci cAnd sunt vecini $i apropiind fncetul cu fncetul coloniile una de alta, pentru ca reunirea sg se facg mult rnai uqor. Urdinivurile le vom strgmtora qi vom aplica to'ate celelalte mgsuri ariitate rnai hainte. CAnd vom da hrans coloniilor, e bine s'o facem ca miere coaptg, deoarece se gtie cg microbul nu, suportg, o astfel de miere, de sigur din cauza cantitiifii mari de acid formic ce contine. Cine are stupi de rezervii, e bine sii mute coloniile bolnave fn alfi stupi curati, desinfectgnd bine ramele $i stupul unde a locuit colonia p&nb atunci. Ramele cu puiet gi provizii, care sunt puse P n noua locuintg, le vom gterge de rnai fnainte cu o cArpg muiatii fn apg formolatii, pentru a fi cAt rnai bine desinfectate. Vom pune pe fundul stupului flosre de pucioasl gi, rnai spun fncii odaa, nu trebuie sii lipseascii sticla vaporizantg de form01 din col@l fiecgrui stup, atbt ai celor bolgavi cbt $i a celor sgniito~i, hotiirft fiind c5 formolul joacii un 1-01 foarte mare fn desinfectgn'le acestea $i h stiivilirea rgului.

11. PESTA

AMERICANA

Aceasta, Cgline, e tot -a de primejdioasi pentru albine, d ca $i cea eurapeanii. E produsii de bacilus larvae, descoperit de White. White, Maasen gi Toumanoff 1-au studiat foarte am5nuntit in culturg de laborator, dupg nivte formule originale, M n d definitiv gi desluvit , caracteristicik acestqi bacil. Tournanoff PI descrie astfel: .Miirimea lui e de 2 pang la 5 milimetri lungime, gi 0,7 An5 la ,0,8 milimetri lgrgime. Se transmite prin syori. n culturg sau tn organismul larvei moarte, se pot prezenta, fie singuri, fie fmpreunii cu alfi indivizi, cu care formeazg un liin?j$or destul de lung. Forma dint% a bacilului e cea a unui .rac de scos dopuri, & timpul formiirii sporilor, bacilul se urteazii $i un corpuscul strdilucitor apare i n .mijlocul corpulu siiu ; acest corpuscul f$i ia libertatea, dupg ce corpul bacilului degenereazLu. Bacilus larvae se coloreazg foarte bine cu coloranfi, cum sunt : albastrul de metilen, fuxina, violetul de gen$ianZ, etc.

Cultura eea m d bung e csea a'lui m i t e , earc folose~te agasul obignuigciruia Pi adaugii albug de ou, dupii o metodg original& Bacilul nu paate fi orhduit fn nici unul din grupele bacteriilor cunoscute pang acum.'El nu se F a t e desvolta declt In mediuri care contin, substante proteice, albuminoide, neataaa.te de ciildurti, cum e de pildii albu~ul de ou. El atacz larvele cam la toate vlrstele, dar mai ales fncephd din a patra zi de la desvoltarea lor, a g cii nu mor declt dupb ce au fost cgp5cite de albine, fgr5 ca acestea sii poatii +-la ~nc&.tt cli sub cgp5cel larva e moartii. .Larva moartAU zice Dadant .ia o culoare cafenie \ hchis, ' r h p k d i n d un 'miros de cleiu de t h p l a r si, clnd Infmgi fn cadavrul putred vdrftll-an6 be#igor,, continutul e aga de cleios, cg se tine de capgtul betigorului gi se htinde ca un elastic de cauciuc, pan5 la 5-6 centimetri afar5 de celul5. Ciipticelele celulelor se ffinegresc, se scofllcesc Pndoindu-se Inguntru gi, printr'o micii gaur3, iese mirosul caracteristic ar5tat mai A. sus. fduntru, riimii&ele larvelor moarte se lipesc de peretii celulelor gi albinele nu le pot scoate ase le .prezintg cu mulfar& ~ a ~ u r = te celule, unele goale, attele cii.pacite, fie ci3 larvelepdin cele goale, nu sunt-In& atii&'de boale, ceea ce nu va htlrzia brea Fig. Mr. 253 mult, fie cii albinele, dacii-.an'kA. Larvii moarli de p e s l i ameZ U ~ CZ nimfele nu mai ies, dlnricanG. Cadavrul se infinde cmalerie filamentoasi gi gumoa- du-gi seama cii e mult mai' bine sii la 5.6 cm. din celulii. cu a- sg fnchidg acolo baala, au pecetjulorul unui beflgor. luit definitiv celulele cu un strat
I

t?

de propoh; fagurele, dupg o bucat5 de -me; este cu totul ocupat de nimfele moarte ~i ciipiicit, ca ~i c h d ar avea infgtivarea unui puiet foarte des. Dgc3 n'ar fi mirosul caracteristic a1 acestei boale, asemAniitor cu cel a1 cltiului de tdmplar, aceasg fnfiit;~arear putea S ~ e l a chiar pe un stupar priceput. 'Plrziu, toamna, c h d vei giisi puietul foarte des,

B. Larva moarlii'de peslii europeani nu s e inlinde. (Angeloz)

t4

deci cu totul nemrmal la acea vreme, totdeauna sa eercetezi din nou acea colonie peste 12 zile, ca sd-ti dai seama dacd nu cumva ea e atinsd de pestd. Boala e foarte primejdioasd, cu atbt rnai mult, cu cbt ea se raspbndegte prin spori; e bine cunoscutd in aceasta privintd rezistenta acestor spori, atbt la cdldurg, cbt $i la fria. J \ ALL< J y - 2 '*. ; . ,i,f~\r't./ p h i .da,f . i b Ei rezistd la temperatura

' l a de ord. Fagurii infectati gi aruncati P n apd clocotitd timp de 15 minute, gi-au pdstrat puterea lor de infectie. fn ce priveqte desinfectantele, sporii rezistd P n solutii de formol pbnd la 20/0 ffiie. Abia cbnd sunt tint+ tim6 de '12 de or& htr'o astfel de baie cu formol, sporii mor. .L,arvele" zice Angeloz .hghit kicrobul sub firm&de Fig. Nr. 254 Felurile infiiti~iiriale pestei ameri- spon, care germineazg h slocane : A-E) larve s8niiloase ; F-1, K-Of mat, dar n& se inmultesc P-T) larve alacale, in felurile stadii d e decbt hcet, deoarece mediul boal8, s a u moarle ; G-H)larve moarf n care jnoatti larva t e ; 1-11 nimfe moarle ; 1) ciipiicel g8gi cu care se hrgnegte, ar fi, urif. (Alfandery) -dupd unii autori,-o piedicd pentru desvoltarea boaleiu. N h i c nu aratdacolo prezenta qicrobului, afard de faptul cd larvele hcep sd fie putin maifntunecate decbt cele sdndtoase. Putin dupd moarte, puietul ae Pngilbenegte ~i aceastd culoare se accentuiaz* din ce f n ce, pbnd ce o ia pe cea' de ciocolatti, sau de cafea ars& Atunci puietul Pmprtigtie un miros rcu atbt mai tare, cu cbt boala e mai rgspbnditii gi temperatura mai urcatii. Pentru ca sd ajungi la o vindecare *total&, definitivi gi fdrd team& de rGntoarcere, trebuiesc hiiitclra#i sporii, pan& la cei din urmd, cbt qi tot ce ar putea sii ducd mai departe

7-Y ' nJ .

* ' y '

i;"
c

boala : rimiigite uscate, la ve, fagus, miere, polen. Nic; un ' lesc fnsg nu poate fi sigur folosit. a) Tratamentul. fntru cbt, ,Ciline, gi la aceastg form& de +st&,' spau giisit regine h ovarul cgrora s'a descoperit microbul, r&mbne definitiv statornicit c& boala e $i de naturi congenitali, deci una din miisurile de se 'vor lua, va fi schimbarea reginei. I . Forrnolul. Printre leacurile externe, Angeloz prescrie o evaporatie cu solutie de form01 (20/o) pus& f.n sticlute cu fitil, fntr'un colt a1 stupului. Acest medicament in& e cel mult o stavilg pentru baintarea rgului gi tratamentul va dara pAn& cbnd se apropie, perioada nectarului bogat, cand vom aplica un tratament mult mai puternic gi care va.da oarecare rezultate. Scoatem toate albinele din stupul bolnav, mdturbndu-le Pntr'o roini* fgcutg din p&z& dk sdrmi gi hchisg cu un capac. Albinele vor fi tinute fn aceastii roinitii timp de trei zile, la fntuneric gi riicoare, Pntr'un beciu, f&rg ca sii li se dea nimic de mlncare. Cum. albinele, fn cele trei zile, cbt au stat fliimbnde, au 'consumat ultimile provizii infectate ce le rnai aveau in gugg, . dacg le vom da acum o hranii cu sirop de acid.formi6, vor fi ucigi cei din urm& microbi ce ar mai f i riimas h guga lor. Deci, fncepbnd din ziua aj'treia, vom da albinelor, fn roinig, aceasG hranii timp de 3 zile, dup& care, punem colonia htr'un stup curat, cu faguri presati sau gata clad$, dar siiniitogi, unde, ajutatg gi de o hrgnire cu sirop medicamentos, cbt gi de nectarul fmbelgugat din flori, ea va fncepe o vieat5 noug. Unii stupari, inainte de a pune colonia fn stupul siingtos, stropesc cu un vaporizator fntregul roiu cu o so1ut;e de apgformolat5, (1O01o) scuturlrd bine roinita, pentru ca toate albinele sii se poatg uda $i desinfecta. & felul acesta, sporii boalei; care ar fi putut s& stea pringi pe trupurile lor, sunt distrugi. s Mierea extras5 din fagurii stupului bolnav, se va folosi numai fn gospodgrie, iar ceara se va topi, mai ales dacg h faguri mai e inc& puiet mort gi cgpgcit. Dacg boala n'a cuprins %preamulte colonii, se vor topi chiar fagurii fn care a fost mierea, iar ceara se va folosi la alte industrii decbt la fabricatia foilor presate. CAnd Ins& ramele cu faguri sunt h-

'

i . '

ii,. 1

tr'un numgr prea mare, $i stuparul nJar voi sll-i topeasci pe toti, va alege In acest scop numai pe cei cu puiet mort, cgrora orice tratament le-ar face, nuele-ar putea fi de nici un folos. Pe ceilalG, P i va addnci PntrJo baie cu apg formolatH (2010), unde 4i va tine timp de 48-70 de ore, apoi, dupg ce au fost clZiti6 bine h a p i proaspgtil, sunt dati la mavina centcifugii., pentru a li se scoate solutia formolatg din celule, ~ i - s p u ~ la i dscat. fntru &it apa pgtrunde foarte greu pAnZ fnfundul multor celule din cauza aerului din ele, e mult mai bine ca Pntdi fagurilor sP li se umple celulele cu aceastg solutie formolati, cu ajutorul pompei stropitoare, ce se foloseqte la umplut fagurii cu sirop, dup5 care apoi ei sunt adancit; Pntr'o baie cu soluGe formolatg, pentru a f i desinfectate . $ letigoarele ramelor. Toumanoff prescrie' aceea~i solu6e de 2010 formol, dar adaugg c2, dacg P n loc de a p i se pune alcool etilic sau acetong, rezultatele sunt mult mai bune. stupar aAm Jcitit jlntr'o revistg de specialitate, cii merican a desinfectat h felul acesta 6.000 de rame mari de cuib, qi boala nu a mai' apirut niciodatii. Apicultorul Lebois,-citat de Tournanoff,-a ngsc~cit aparat practie pentru desinfectarea ramelor ,cu solufie de formol. 1 fntrJuxt butoiu (B), care se poate urca ori cobori cu ajutorul unui diepozitiv, se pune solutia de formol, care e in

Fig. Nr. 255 Dispoziliv penlru desinfectarea ramelor c u ajutorul' formolului. B) buloiu ; A ) culia metalic8. (dup8 Tournanoff)--

'/
'

.:'

leggturii cu ,un tub de cauciuc gi cu o cutie metalici (A), P n c L e se pune un nukgr anumit de rame. Cutia, odati plinai
s

..
C

- j l

i f :

'

se fncl$de bhe, butoiul se urcii' sus $f, des&iz8n7 du-se robinetul, solutia pitrunde B n cutia cu rame, fn care r & d f i e timp de 40 de ore; apoi, butoiul se coboari, sduGa se scurge di'n cutia cu rame din no,u fn butoiu $i ramele spiilate cp a p i proaspiitii se dau la centrifug& Din cele argtate rnai sss, Ciline, cu privire la pesta americani, pof5 trage concluzia cii ea e chiar mult rnai primejdioasg decdt cea europeani, prin vitalitatea sponlor; de$ tratamentul ariitat rnai sus prezintZi oarecare neajunsuri, el dii rezultate bune, rnai ales dacii toate miisurile higienice de prefntlrnpinare Si de vindecare vor fi respectate.
CUT rawe,

*
111. SACKBROOD-UL

nu atdt de primejdioasii ca cele de rnai inainte, dar care trebuie totuqi s5 dea rnultii grijii stuparuIui, ciici adesea face pagube $oarte man. E vorba de sackbrood sau putrezirea puietului in form6 de sac. Mul$ autori 1-au socotit o a treia formi de pesti. Boala e pricinuitd de ' un microb pe care nici pan5 azi bacteriologii nu 1-au putut descoperi. Se pare, dupi toate concluziile trase p l n i acum, c i ea ar f i de naiurii congenital6, ,deci se poate moiteni de urmagi, avlnd chiar particularitatea c i scare peste cdteva genera& Boala apare cam iln Iunie gi Iulie $i, dupi ce nimicegte un numir mare de albine, dispare, pentru ca sii aparii din nou Pn anul urmiitor. Vaillancourt, marele apicultor canadian, o caracterizeazi foarte bine: .Ldrvele mor adesea dupg operculare. Ele se ilngilbenesc, apoi se fac cenugii sau negre $i iau, la umii, culoaiea neagrii, ce se deosebevte rnai cu seami la cap. Ele nu-gi schimbi aproape de loc forma $i cadavrul le riimdne neatins pdni ce este scos din celuli. PuGn Pdainte de moarte, larva ia o formii aseminitoare unui sac, a1 ciirui continut e apos, apoi ?e Pntiiregte fir3 s i se lipeascii vreodatii de peretii celulelor, astfel hcAt, daci' se sguduie un fagure cu clteva larve moarte, se aude sgomotul pe care-1 fac cadavrele ilntirite, lovindu-se de peretii celulei. Puietul bolnav de sackb~ood nu rgspdnde~tenici u ; miros".

- fn sfAr$it, Ciiline, am ajuns gi la ultima boa&

621
I

a) Trafamenful. Tratamentul acestei boale nu e cunoscut i*g; rgmdn ' numai sg fie respectate toate mbsurile de higieng argtate rnai fnainte. Colonia e bine sii fie hrgnitg intens cu sirop medicamentos, gi, dacg Fig. Nr. 256 stuparul are stupi de rezerLarvB moarlii d e sackbrood, exfrasB vg, ea &fie mutat5 fntr'unul dinfr'o celulii. ( A n g e l o ~ ) curat ; va lua de asemenea, cele rnai serioase mgsuri de desinfectare pentru vechea locuintg.

***

$i ou ackste?,. Cgline, am terminit hnul din cele mai Insemnate capitole'. din stupgrit; sfgtuiesc pe once stupar sg dea toatl atenfia 'acestei 'chestiuni,'si caute s A cunoascg pe dinafar5 toate boalele albinelor, cgci zadarnic ar cunoavte . meseria, dacg nu. va gti dum sg-gi apere stupii de primejdia boalelor. Toate sfoerile gi sacrificide' vor fi de prisos, $i se vor ngrui atbtea planuri gi ngdejdi, atdta capital .$i muncg. $i cred cg nu pot fncheia 'mai cu folos aceastg parte, decAt prin cuentele marelui Maisonneuve: ,,Nu e destul sg faci cheltuieli mari fntr'o exploatare apicoli moderng gi. sg ai colonii bune $i frumoase. Trebuie sg $tii sg le pgstrezi astfel, cgci boalele pot sii le nimiceascg .fn mai putin timp decbt ai pus P n organizarea unei prisgci.

, ., ..
>
'

,'

,a

./
.

; :, i,
.:I

!I

.
~

ii
I

' 4

+.

L;
; i

*
beoarece suntem, Cgline, la capitolul privitor la primejdiile ce ameninti vieata albinelor noastre, nu pot sg trpc rnai departe f&rg vorbesc si de. seilalfi dqmani ai lor, ce nu mai sunt dinxlumea microbilor sau a ciupercutelor .ce aduc boala, dar care fac destul rgu, de sigur fnsg htr'o mgsurg mult rnai micg. Din lumea insectelor sunt : pciduchele albimlor, gciselnita, flufurele cap-demort, care atacg albinele chiar la ele in casg ; viespile, calul popii, Iupul albirtelor ~i pciianjmii P g i agteaptg pra- . da afar5 gi distrug un numgr hsemnat de culeggtoare. Furnicile de asemenea fac mult rgu albinelor.

DUSMANI~. ALBINELOR

..

Dintre pisiri, de asemenea sunt cdteva ce fac pagube Pnsemnate, fmputinbnd numiirul albinelor ;ticestea sunt : prigonile, botgroqii, cioccr'nitoarele, rhndunelele, care toate supt insectivore gi distrug multe albine, atunci cbnd sunt Pntr'un numir prea mare fn preajma prisicilor noastre. Sii luim la rdnd pe iiecare din a ~ e $ t iduSmani, ca s i vedem felul lor de fnmultire, de desvoltare precum $i mijloacele practice de a-i distruge.

Pcr'duchele albinei sau braula coeca, cum i s'a spus pe latine~te,e un parazit ce triiegte $i la figurat . $ la propriu pe spinarea albinelor. Micut la trup,-cam de ll/e milimetri, fl putem deosebi destul de bine cu ochiul. Cdnd e pus sub o lupZ puternicii sau un microscop, acest parazit ni se fnfiti~eazb astfel: capul~~mic, avcind qi ochi,- d e ~ i ,dupi denumirea latineascii, cu totul grevitii, ar Pnsemna c i e orb,-e Pnzestrat cu doui palpe pcr'roase, din care iese, din cbnd P n cbnd, un pcr'ma'tuf, cu ajutorul ciiruia gbdilii albina pe care st5; aceasta se lasa in voie $i piduchele, a ~ e z a taliituri de gurb, fi suge mierea sau papa lbptoasi ce-i iese din gu$Z. Trupul de culoare roqiatica' f i e solzat qi pa'ros, mai ales la femeli. Picioarele, in numar de 6, sunt fnzestrate la capete cu un fel de pieptene fin, cu care se prind de p e r i ~ o ~de i i pe trupul albinei, $i au un fel de ventuze, care ii ajuti s i se mi$te cu u~urint8 $i pe corpurile lucioase. ~ a d u c h e l e acesta triiievte mai ales pe toracele reginei, pe care o niipAde~teadesea, lubndu-i toati hrana ce i-o dau a1binele. El nu poate sb m u ~ t $i e nici s i intepc? ca sb sugb; grevit s'a scris P n unele tratate in aceasti privinti, cZci parazitul se alimenteazi datoritii excitatiei plicute pe Fig. Nr. 257 Paducheje albinei, nurnil care o produce albinei sau reginei, ce 'braula caeca". lasi s i li se fure hrana de cbtre a c e ~ t i mosafiri nepoftiti. Albinele, atunci cbnd sunt flimbnde, se pot duce din nou la hambarul cu provizii, pentru a se alimenta; regina fnsi, cireia i se da hrana de-a-gata de ciitre

supmele ei, datorits senzat;ei plgcute pe care i-o produce gddilitura parazitului, uitg cd trebuie sg se alimenteze $i hrgne~te din plin pe acesta. fntr'o astfel de situatie, ea fncepe mai Pntai sg-$-fmputineze ouatu1,apoi $1opregte cu totul $i la urmd, cu desgvdr$ire epuizati, moare pradg lgcomiei acestor @araziG,care adesea stau cdte 30 $i 40 grimad5 unul lAng3 altul, pe toracele ei.
a ) Cum se rZsp(indesc aceqti parazifi.

I )

Mijlocul lor de rgspbndire sunt ouiile pe care le depune femela, dupg unit-autori chiir fn fundul >elulelor undk cresc larvele, din' papa cgrora se hrgnesc , ~se i desvola, ie$nd odatg cu albina sau trantorul; dupg altii fns$ femela ar depune chiar pe dosul aripelor reginei un numgr oarecare de ou5, care, la ciildura prielnicd din lguntrul stupului, se transformg in lame gi se desvoltg ugor, dkenind insecte desgvlqite, cbnd trec &poi de-a-dreptul pe toracele reginei. S'au gisit l a k e de pdduchi fnsg $i fn niqte galerii milimetrice, pe, care acegtia le sap3 sub cg$icelele fagurilor plini Timpul cel mai prielnic lnmultirii lor, . incepe din lunile Iulie $i August, deci atunci cgnd albinele nu mai sunt ocupate atat de mult cu marele cules $i stau intGo oarecare neactivitate fn ,stup; apoi, numdrul lor crevte din ce i n ce spre toamp5 $i iarn$ fncflt fn primlvar6, nu arareori se viid, sub pieptul albinelor, cAte Fig. Nr. 258 Larva plduchelui albinei. (1'Apiculfeur) 7-8 pgdu~hide acestia, pe clnd, pe' spinarea regintilor, ei stau clidgrie. Ei se mipd cu o iutealii deosebits de l a o albinii la alta, atunci cand acestea stau stranse Pn ghem.

I ,

'
yl

fntr'o toamni Pntreagit, am studiat vieata acestor paraziti gi am rimas uimit, atbt de agilitatea, cdt gi de rezistenta gi puterea lor de fnmultire. D e indatii ce incepe activitatea de primiivarii, forfoteala din stup nu le mai convine, clci unii din ei mai cad pe jos, pe cbnd altii se agatii cu desnidejde de albinele culegitoare, care, murind de obiceiu pe afarii, h cbmp, sau cel mult pe plmbnt, jos, fn fata urdinigului, stupul scapii P n parte de acegti nesuferiti mosafiri. Se pare c i albinele cdteodatl chiar dispresoarii pe regind, la fnceputul primiiverii, de supiritorii chiriagi $i, daci ea 'n'a fost prea epuizatk P~i,incepe ouatul normal, dar cu mult mai tbrziu decdt la stupii ceilalti, ce n'au fost atacati de acegti paraziti. D e aceea, Ciiline, de clte ori vei vedea, la fnceputul primiverii, cg regina unui stup, fiirii vreun alt motiv, nu e la rdnd cu celelalte din stupii vecini, In ce prive~te ouatul, degi conditiile atmosferice, numdrul populatiei $i hrana sunt la fel, te vei gdndi de indati c i poate ea e pling de plduchi gi vei face atunci tratamentul trebuincios.

b ) Tratamentul.
Acest tratarnent e simplu : urmbrind vieafa p,arazitului, vezi c i activitatea intensi a albinelor nu-i convine, cici prin aceasta el e observat $i chiar gonit; de aceea, vei pune colonia, prin felurite mijloace, in situatia de friimhntare. Astfel, h toamna anului 1933, la cii6va stupi atacati, am incercat felurite mijloace de combatere, citite prin c & $ i l e de stupgrit, anume pentru ca sii v i d puterea fiecirui sistem P n parte. Am riimas convins, dupi acest studiu, c i tratamentul nu poate fi totdeauna la fel, ci c$ el trebuie adesea schimbat gi, de multe. ori, e nevoie, pentru o deplini reugiti, sii combini mai. multe . sisteme la un. loc. Cele mai bune rwultate le-am avut combinand doul mijloace de combatere.
,

1. Tratamentul cu sirop gi naftalinci.

Dupii sfatul lui Seibert, am uns regina cu miere gi am pulverizat, pe toatii suprafata ramelor ocupate ,de albine, sirop de miere cu apa'. Albinele, lingbndu-se, au dat jos piduchii, care au clzut pe fund ; dar la o alti inspectie, d u p i zece zile, am giisit aceeagi situatie ca la Pnceput, cgci, de sigur, ei

s'au ridicat din fiou sus. De aceea, m'am glndit 88 combin aceast5 metod5 cu alta, care folosea oaffalina aqezat8 pe fundul stupului .$, la un a1 doilea tratament a1 coloniei, piduchii cizu?j odat5 jos, pe un ziar, unde era Pntins un strat de naftaling, n'au mai putut sg se mai urce din nou, ametiti find de mirosul puternic a1 naftalinei.

' ,

?
.

.
.

2. Tratamentul cu fum de tufun ~i camfor. La alt& colonie, am dat fum de tutus-dup8 sfatul lui Maisonneuve, qi, degi alhinele erau aproape ametite, nu toti psduchii au c8zut jos pe ziarul pus anume ca si-i adune. De . aceea, am combinat afumatul cu tutun dat' pe deasupra, prifitre rame, cu camforul, agezat Pn 2-3 pungute de plnzii de s k m5, puse pe ziarul agezat pe fundul stupului cu o sear& rnai inainte ; camforul era cam de- m8rimea unei a_lune. De ditnineat% 'am gdsit acolo o p a r t e w t + c I amortiti gi, cdnd am dat qi fum de tutua pe deasupra, pri$nt~zame~gi-pe urdiniS, pe care I-am 'Inchis cgteva minute, am g8sit acolo, jos, o,;l;iTtime ae' pdducLi ; astfel am scgpat cu totul colonia de acegti paraz*. Operatia trebuie ins5 f8cut5 de dou5 ori, din zece In zece zile, pentru ca larvele ce se pot desvolta ^m urm5 qi vor deveni paraziti adulfi, nu poaa duee mai departe opera distruggtoare a haintagilor lor. 0 carp5 muiat2i 'In terebentinsi ~i , p u d pe ziarul de pe , fundul atupului, poate Pnlocui cu succes camforul.

J,..
'

3 . Distrugerea lanGlor cu sulfuri de carbon.

I

k '1
I

6
.,
!
6

i
j
I

-;
I

Peatrucg s'a abservat c5 larvele ce-gi fac galerii .sub c8p8celele fagurilor cu miere,-atunci cAnd hr5nim stupii in p r i d v a r z pentru ajutorare,-se introduc pe aceastii cale htr'o colonie, se trezesc qi ngp8desc tot stupul, e %ine ca toti fagurii ce au pe suprafa@ lor o fesltur5 fin5 de vinigoare de acestea, care nu sunt decgt galegile fn care stau larvele, s5 fie pugi h t r ' m $lulap sau htr'un stup hermetic fnchis, Pn care punem 0 farfune cu 2-3 linguri de sulturi de carbon, ce are pmprietatea de a .distruge atlt l a ~ e l e c l t gi embrionul oului. Lupta ce trebui-e dug& bpotriva p5duchilor albinelor, s5 fie cu at+ mai serioasii, Cgline, cu &t ei s m t gi puratorii de spori ai feluritelor boale. Marele apicultor qi bacteriolog Zaader, a @it multi spori de nosema pe pgduchii albinelor.

'

: i
,

..?
..<

. ;, .
A

. a

I.

>, "

.., ; .
.., ,

\?-

1 -

t.,.
I /

-~ - c o w L t Rriste4-C

. . I..
.
$ ';
,

).$
if

i.. .
,

;q, : . : ,? ,

1~*;kzF*~;~*;~*~~&&4s,~L~5~~*;&&~;&-~~:s~
-o;
:;& * ;*

8--.

. , . -= -.

..

-.

.i '

.
,

& , . .'

,>lX?*:.
,.,

, ~ : . 2 *

. - .-

c ;,.-i+?q;.<,.4\.-.
4. -,3.>: ;
. p ;,><,
~

4 .

. ?

< '* < & > .

.,f

626
ri

.-- *
.

Cum e. foarte: uvor ca o albing, provenits de la un stup' bolnav ~i cu @duchi, .ib m&rg recbltAnd. d f o a ~ e , ; p5duchele rbmas acolo /st5 la.pbndi qi se ' a g a t ~de. prim$ -dositb,' ple'cdnd cu -ea, si ~stfel,boala se r$spAnde$te pnn. acest , 'agent. . ,. . ,.
,
'.

.
-

. .

4. Cblonii p ~ f e r n i c e : biie ~ i , hpulafe. ' ...

. . .

. . .

.,

. .

. Cea .maii serioasti aim4 Pmpotriva pak~ziGlor,. rZm&netot aceea .pe care adesea ti-am arbtatio, in" at+t&a' fmprejurgri : colonii puternil.e' . . gi liine Ca -oriuqd&,.parazitul apai-e acolo' unde gospodina; e lene~g, nelngrijifi, bolnavs,. nLp$siitoare, .vi de sigur kii n t r ' o prisacg' &i niii' fi'$i colohii de acestea, ce trebuiesp neapgrat s u p i a ~ e i g h ~ t$i e '-?ntbAte . ; - preschimbarei din doi P n d6i ani-a rqyiielor.6- un rni'jloc serios .. de aplrare, de6arede .putcirea dti reproducere i:;teginei ati.age dupb sine gi a r . i a vi nuniasa hi$al dbinel+r~uI;ki chlonii;' o- poptlatie puternicg, impieuni c u grijilk celelilte, pe care stuparul trebuie 99 le Pndeplineasc~ . cu ateritie, .face ca acest dugman s& ,fie cbt inai putin primejdios .jritk'o prisacg.
'

* !

C;

. .-.Uh .parizit care e tot i t d t d e primejdios pentru vieata

.
,

11. TRlH6DES APlANUS . .

stupului, dacai nu chiar fntr'o m,bsurZ mai mare .fn Gnele Pmp&ju&iri, este Trihodes Apianus, un vierme de vreo 12 milimetri lunginie, . strblucikr - la Pn&t;dare; $i.. dare trgiegte .din Mai ~i phi5' in Iulie. fn p~.ivinta lui, bielo&stul ',Akmus ne' -. aratb \luct.uri,foarte Gteresante. . .~ . Larva, -iisemgnbtoa$e gazelor.-diqnkikul furnicildr, este ce$a mai scundti .Ins&r3ec:M ace'steai.fSi face culcuaul mai ales f* .coloniile ce i.iefiiesc .prin scorburile copacilor, dar adesea 6takii gi stupii prisiicilor, mai :cu seamb acolo bride 150loniile sunt .lenege,'destmrajate gi putin populate; se hanegte cu lame $i pupe, dar atacb,.chiar 4 albine sliibite de boalb sau de bgtrbnete. . . fn Rusk, larva se tntdnegte 'din Iulie @&i fn iuna M?i a anului urmbtor, stdnd ~ascunsb . fn podeaua stupilor, . care nu-sunt tinuti cilrat ~i de unde iese In c b u t a ~ a albinelor.;moarte; nu se sfie~te fnsb ,sii' atace chiar pe 9ele slbbite,.$i."mai'cu seami lafvele ~i nimfde din celule. Din albine .$i . nibfe nu mgnbncb decbt inte.rioru1; larvele fnsi sunt devorate 6u totul. - Dacb larva trihodes a paitruns fn fagurele tire; confi,^

ne ou& atunX albinele o scot cu multg greutat.e, cgci ea igi face coridoare In toate direct;ile, fbrg sg atack la Pnceput nimfa, ci se strecoarit f i r 6 s'o rgneaseg, iardevurarea'o hcepe abia fnguntru. .. C."m sh nurnegte P n popor n'a&-'putut' afld, C;?.lin&; dar P n traducercia din nemtegte, ar. fi cam g h n d a d albinelor sau, gi d a i exact,. lupul. albinelor. Totugi, nu aceastz din urml denumire a r fi cea pottivitit, .&c;, -dupii, cum vei vedei ,mai departe,-acest- nume fl are u n fel de vjespe foarte - rea, care atacg gi mbnAnc% multe -culegLtoare. . ~ari~itu mai l - este piimejdios gi , pri* faptlil ci, f i ~afar5 de pagubele p e .care le .fabe Pnti'6" $olonie,; el ~ o a t & fi ei tran-' smigtor de boale-molipsitoare. .Mijloacele:d&. Iupu fmpotriva lui sunt' indirecte : o curdf&t~e. , - d e ~ ~ v i -Q m -@apor&fie-de . . .. . , y ::. . . . . . . . ... Camfor .ii"Ahft=iina" in sfup. ,. . ' Aceeasi primsjdie -de. infectie m z i n t g -G -deilaltidoi ,dugmani a i albinelor : f1u)tzreli:dti @sethifa' gi ftututile capde-.mort.' Degi acegtia bu-s dugrnki, directi primejdiogi-ai vieii propriu zise a albinelor,-citci p*ul se hritnegte cu mars' gi a1 doilea cu mierei fagurilor,-tofugi,- ;prin faptui c &ei urnblr noaptea din stup en stup gi' rpai.:ales la: cei care sunt . des. nbd&jduifi, bolnavi, orfani gi . deoi piedis~uii; 1 boale, $i care, din cauz r desngdejdii P g i 'pgzesc mai @dt;n..urdioi~uiile, .sunt 5purtgtorii de niicrobi a i klurit~lor: . .b < l e , '. pfirnkjd'nind istfel ,.buns stare sBnita+3'a u*&' pris&i'i D e aceci,', q u .humai"pen~ tru pagubele diiecte pe care le p r i c i + m ~ c i gi pentru faptul, cz s ~ npurta'tori t de microbi, trebuie , . , s3-i .. . trecem fn randul dugmanilor seriqi; mpotriva l& pnn urmare trebuie.. sC luitm mgsuri serioake, aptirdnd albinele gi itu& de'atacul lor.. . ..
'

< . ,

;*

. , .
I.

. ,

,. '

'

- ..

111. FLUTURECE DE TCXSELNITA

~l&rele de gdsolnifit e k u l dintre dugmanii indirecfi ai albinei; el nu se hrsnegte decdt, cu cearg . $ polen, $i de aceea distruge fagutii coloniei, f5r5 ca albinele s&-ipdatg fa-, ce ceva. Di h d a t a ce $a cuibrrit Pntr'un colt de fagure nu prea cercetat- de albine, el P g i fncepe, opera4 distruggtoare : se fnmultegte$ P g i face zid de aprrare gi tot Pnainteazh str5bAtAnd fn lung gi @ h t fagurii, pAn5 ajunge' la dei cu puiet $i icu polen, nlruind Pncetul cu incetul" tot palatul acela miaunat,

cu zeci de mii de chilioare. ' ~ e g i n anu rnai are unde sii-qi punii ouiile, colonia nu se rnai p ~ a t e fnmulti $i, dacii nu e un timp prielnic ca ea sii emigreze pentru a;$i cliidi o a l t l alciituire, fn alt loc, piere din lips5 de provizii gi din neputinta de a-gi desvolta cuibul. -Aceastii emigrare se fntbmplii rnai totdeauna cbnd stupul e niipiidit rnai ales de giiselnita de tip mare. Numai cine nu a viizut un stup atacat de glselnite, nu poate sii Pnteleagii qpera distrugitoare a acestora. Numai interventia la timp a stuparului,-din a c k u i lipsii dejatentie gi nepricepere a aplrut riiul, rnai poate fndrepta o situatie aga de Phaintati. Fluturele de giselnitii face parte din familia crambidelor gi e de douii miirimi: I. flu turele mare, numit gallcria mallonela, cam de 1,5-2 centimetri lungime ~i 1 1 . fluturele mic, numit aschroca-grisella, cam de 7-8 milimetri ldngime, adicii de Fig. Nr. 259 Stup a h c a t de gGseInif8. miirimea fluturelui de molie, cu care de altfel se aseamiini $i la culoare gi la formii.

II

a) Cum se inmulte$fe. Femela se poate fnmulti $i prin fenbmenul parthenogenezei gi deci, chiar daci nu e fecundatii, ea tot dii nagtere la pui, de sigur de parte biirbiiteasd. Vitalitatea fluturelui de giiselniti e foarte mare; el triiiegte de la lllr-7 luni; ouiile sale rezistii la gerun man, iar crisalida moare abia cbnd gerul s'a coborit sub-l 0 grade Celsius. Ouiile se clocesc singure, la o temperatnrii de cel put i n t 3 0 de grade, fnceplnd din luna Aprilie, astfel fn&t prima generatie are timpul sii rnai depunii fncii un rand de ou& grin Septembrie, dupii care dispare.

629
De obiceiu, femela sboarii noaptea, cerceteazii urdinigurile gi se strecoarii neobservatii fn stupii mai slabi, unde depune ouii, fn colturile cele mai depirtate, acolo unde albinele nu prea umblii ; dac4 e activitate mare in stup gi curiifitoarele dau de celulele cu oui, le scot afarii fndatii ; altfel, viermigorul P g i incepe acolo opera lui nimicitoare. De cele mai multe on fn& fluturoaica lasi ouiile pe fundul stupului, fntre fncheieturile fundului, acolo unde se adunii ruFig. Nr. 260 megugul de c e a d gi Flulurele d e g l s e l n i l l : A) larva flulurelui; S) de unde albinele, cu crisalida ; C) fluturele matur. foarte mare greutate mai pot sii scoatii viermele. Ele fnsi 9 1 pgndesc gi, de fndatii ce acesta termini hrana gi vrea sii piiriiseascii culcugul ca sii se urce sus, fn faguri, fl ucid gi-1 asvbrl apoi afar2 din stup. CAnd colonia e bine piizitii gi fluturoaica nu poate depune ouile iniiuntru, le qeazii sub fundul stupului, la fncheieturile scdndurilor, acolo unde albinele au umplut giiurile cu propolis ; ,viermigo&l triiiegte la Pnceput din rezerva brapolisului gi, croitidu-gi apoi drum pria gaurii Pn interiorulstupului, se folosegte de o zi riicoroasii, cbnd albinele nu prea sunt ocupate, gi se urcii sus fn faguri. Se vede, de aici, de' ce mare 1 fnsemniitate este ca stupul sii aibii toate fncheieturile bine strbnse gi clrituite, pentru ca acest dugman sii nu poatii piitrunde niciodatii fniiuntru. Viermele, de indatii ce-a iegit din ou, fgi tese un giulgiu miitisos, in care se invelegte, astfel cii albinele tlu pot sii-1 atace; numai capul Pi riimbne afar5 gi, cum el e chitinos, albinele nu-1 pot intepa. El fnainteazii astfel in fagure, pe miisurd ce consumii, fzclndu-gi galerii, care se lungesc

~r

rnereu. fn rniisura h care el cregte, P S i lirge~te gi haina hvelitoare, pbni cbnd, ajungand la deplina desvoltare, se transformi fn crisalidi, ce se fixeazi de obiceiu pe marginea I'eti~oarelorramelor, unde-~isapi, in lemn, un culcug, p h i ce iese fluture. La -5-6 zile, fluhroaica ' se fecundeazi, depunand apoi un numir de oui'(20-80), care P g i urmeazi evolutia 2n felul descris mai sus. Dadant spune c& fluturoaicele sunt a t l t d e prolifice, fnclt, numai dupz trei generafii, care ar depune ouile fntr'un mediu prielnic de desvoltare, acestea pot ajunge pbni la un milion; oricine deci f ~ i poate Pnchipui, cPti primejdie prezinti acest fluture gi ce pagube mari poate face, pe lbngb c i e ei un purtitor de microbi, de la o colonie bolnavi la alta sinitoasl. . D e aceea, Ciiline, trebuie s i iei cele mai serioase misuri pentru a-i fmpiedeca desvoltarea gi pentru a-1 distruge, cbnd a isbutit s i se aciuieze fntr'o colonie.

b ) Ma'surile de apa'rare impotriva lui. 1 . Colonii puternice.

fn primul rlnd, ve~niculclntec a1 coloniilor puternice se va auzi gi in cazul acesta, ca 8i P n toate, clnd vrei s i faci stupgrit serios. Cdnd colonia e puternick albinele se a p i r i singure, cici, pe llngb cb pizesc bine intrarea, ca s i nu piitrundd hotul de fluture ?n casa lor, apoi, curititoarele aruncii afar5 din stup, orice murdirie P n care ouile depozitate $i-ar putea gisi un mediu prielnic de desvoltare. Dar nu toate coloniile sunt la fel de puternice, iar giretul de fluture alege tocmai pe cele slabe $i orfane. D e aceea, trebuie sd clutim a-1 distruge prin toate mijloacele. 2. Cura'firea fundurilor. Fundurile trebuie s i fie curgtite regulat, c_elujin odatd - -...,. -** -l?-t~e~~.i@tiirn&i, ,- , , w , + p q , r,-..-je aspra' de .,...-,*-,,.. scirma', ai cdrei tepi pitrund adbnc f n fncheietura scihdunlor scot once rumegus . de ceari s i u murdiirie ce s'a fngrbmiidit aco1o;aceea~i curdfenie se va face $i pe dosul fundurilor, la Pncheieturi. E bine ca Pnchrieturile> fie chituite cel putin e t b la doi ani, cdci ~i f u ~ p b s t r e a z b - m a l ~ a s & l $1 , nlcl rumegu$ul de cearg nu se mai poate aduna acolo.

'

. ? z ?

-2'-

J i J i i 5 l,&X-Ur ;

3. Cura'firea perefilor ~i ramelor stupilor atacafi.

Stupii f n care gbselnita a ficut striciciuni mari, trebuiesc

cdrifit; Line de crisalidelle de pe pereti Si rame; dupi aceea,

. ardem perefii cu o m a ~ i n ide benzini, mai ales la fncheieturi,

pentru ca orice ouior s i fie di'strus..

4. Cum putem feri fagurii de atacul ga'selnifelor.

Fagurii de reiervg - fi poti feri de atacul giselnitelor, printr'un mijloc pe care' 1 1 vei vedea spre toamni, clnd P i vom pune la pistrare. Cind avem faguri pe care,. din lipsi de timp, nu-i putem topi, 6 'Pnmuiem fii a p i fierbinte ~ i - ifacem boturi tan', pe care le pistrim fntr'un dulap, unde dgm, d i n Y ' n clnd, fum de pucioasi.

5. fnla'turarea ramelor neocupate d ~ l b i n e .

Coloniilor orfane sau prea slabe, le vom ridica ramele pe care nu le ocupi albinele, cici fn acestea .se cuibiresc de obiceiu fluturii; e de la sine fnteles, c i intr'o prisaci, nu Irebuie s i avem colonii orfane sau prea slabe.

6. Distrugerea fluturelui cu izleiu mineral ~i cu pcicurci.

fn prisaci, noaptea, va st8 aprinsi o lampi, agezati fn mijlocul unui lighian cu apa', peste care s'a pus putin uleiu mineral ;fluturii se h n e a c i sau, cei care scapi, ivbnd aripile mbnjite de uleiu, nu mai-pot sbura. Un mijloc practic e urmitorul: fhtr'un butoiu desfundat, agezim o lampi; peret;i butoiului sunt mAnjifi cu plcuri, de care fluturii se-lipesc.
-.

7 . Stcirpirea ga'selnifelor cu ajutorul musculifei ,,dibrachis".

R

ms

.-

cele,mai. practice mijloace de a scipa .' de primejdia acestor fluturi distruggtori, mijloc pe care eu 1-am practicat dupi sfaturik doctorului Mamelle, cunoscut apicultor francez, e urmitorul: S'a constatat c i musculita dibrachis buceanus, din ordinu1 hymenopterelor, ce are fnf;GSarea unei albin;te, triiegte n'umai . pe crisalida fluturelui, fiind astfel o distrugitoare .a acelora. - .. care, nestingherifi . de: . 'nimeni, .ar._d~pua~miliardele .de , oui, ce-ir face cu neputintii vieafa-vegetalelor gi animalelor. Natura- a &cut frisi tot'ul' cu o fntelepciune desivbrgiG: fluturii s i triiasci ~ iei, ' dar -numai atbt dbt s H nu primejdui&sci prea mult viea* fnconjurbtoare. D e fndatg ce un element cauti s i strice echilibrul, &pare frbna ce fntroneazg din nou ; .
,
'

f n sfbrgit, .unul-din

.i

..
.

, i .r

. .
-

.3 ' ! 7( .
,

. .~

...

.. .

,.

, .

1
.

s , . . .C"-r,
-.

,.

<

ordines pentru ca vies@ d-gi urmeze rnai departe nesf-itul ei mers. Astfel, aceastii micii ins&, &n giisegte o criialidEi, ' se ageazii pe ea gi, cu acul cu care-i Pnzestratii,-asemiiniitor acului albinelor, dar pe care 91 are P n partea de mijlw a abdomenului,-giiuregte hveligul miitiisos a t crisalidei ~i depune, in corpul acestcia, u n numiir de-20-30 de ouii, care, dupii cum e de cald timpul, se desvoltii pe socoteala ei, mai jlncet sau mai repede, de sigur ucigAnd-o, pentru ca, dup5 ce gi-au terminat evolufia, sii aparli ca insecte desAvArgite, care sit-gi rdndd-le, altii pradii pentru progenitura lor. caute, Apiculto~ultrebuie sii tragii aga dar foloase de pe urma acestui prefios aliat, h lupta lui cu fluturele de gsselnitii. Astfel, el va ciiuta oriunde, (gi va giisi ugor, mai ales la fnceputul 'primiiverii), crisalide de fluturi, care par cii sunt golite ; P n ele, va giisi micufele lame ale binefiiciitoarei mascuEfe dibrachis buceanus, pe care le va lua cu crisalidii cu tot, ducAndu-le fntr'o camerii c&ldutii. Acolo, le va ageza fntr'o cutie de lemn cu peretii destul de gr*, i unde se mai giisesc gi cdteva biicifi de faguri atacafi de g&selni@;deasupra cutiei, va pune o .pdnzg de sAm$ cu ochiurile de 1-1,5 milimetri., Larvele musculitei se vor desvolta repede gi, c h d ies. din crisalidele lor, Fig. Nr. 261 g5sesc i n cutie, mdnInsecla "dibrachis buceanus', depuhiind o u l care de-a-gata,fn criin corpul unei crisalide. . salidele fluturilor de ghelni@, ce s'au h a t pe per+ cutiei. C h d aceastii a doud generatie de insecte e aproape s i iasii, vom duce cutia fn p r i s a a htr'un loc ferit de umezeaIA, dar Pn biitaia soarelui, unde-~idesiv~rgescevolutia, iar insectele adulte, str&Mtdnd prin pAnza de sArmii, iau calea cgmpului, ciiutdnd alte crisalide, unde sii-gi depunii ouiile; ucid i n felul acesta mJf si mii de viitori dugmani ai florilor, fructelor gi stupilor. Iatii un mijloc practic gi ugor, care e folositor nu numai stuparului, ci gi plugarului, pomicultorului gi florarului.

i .

1V. FLUTURELE .CAP DE

MORT"

Fluturele ,,cap de mort" e mai pufin primejdios declt ggselnitele sau alG dugmani, cgci pagubele ,pe care le face, se reduc doar la o aarecare cantitate de miere, pe care o consum& Mai mult stricg Pnsi prin nelinivtea ce-o aduce Pntfo colonie, cgreia nu-i d g pace ~ - noaptea sii s e hodineascl o n -

Fig. Nr. 262 Fluturele ,cap d e mort'.

sg-gi caute de lucru. Fiind Pnsi un cercetgtor tocmai a1 stupilor slabi gi poate bolnavi, introducgndu-se acolo unde paza e mai slabg, el poate r5spAndi eu u$urin@ boalele, de la coloniile bolnave la cele siin5toase. ' Acolo unde numgrul acestor fluturi - e prea mare, va trebui sg lu5m cele mai serioase m&suri a) M~surilece frebuiesc luafe penfru sfbrpirea lui Astfel, trebuie sii avem grijg ca sfupii s i fie bine populafi gi cu regine prolifice, iar urdinigurile s l fie zlbreluite prin cuqoare agezate din centimetru E n centimetru, csci astfel fluturele, neputhdu-se strecura printre aceste gratii de cuie,deoarece este destul de voluminos, nu poate pitrunde Priguntru. D e asernenea, crisalidele aces'tui fluture pot fi distruse ugor de larvele insectei numid .dibrachis buceanus?

V. ALTE INSECTE APIVORE

Dintre insectele ce primejduiesc vieaw albinelor E n afara stupului, cele mai rele sunt un fel de viespi, nurnite fi%

lante apivore. Acestea, fmpreunl cu giirgiiunul sau lupul albinelor, prind din sbor culegltoarele, le h f e a p l gi le .due acasii, puilor. fn p%durile,Pncare-sun6 prea- multe. c u i b u ~ ide ggrgiiuni ~i viespi, pagubele pe care le surer& stuparul de pe urma , devorgrii unui p e a mare numHr de dulegltoare, formeazd o probleml ce ti.ebuie sl-1 preocupe fn cel mai inalt grad, ciici, dupl 0bservat;ile lui Fabre, s'a pptut statornici cZ fiecare din aceste insecte apivore, ucide peste:trei sute de albine. a ) Cum putem lupta impotnva aiestor insecfe. Trebuie deci,.neapiirat s l descoperim cuiburile lor gi sg le distrugem. Un mijloc practic pentru a urmsri sborul acestor dugmani gi a le afia astfel .locuinta, este urmiitorul: de hdatii ce vreuaul se apropie de stupi,-unde vin de obiceiu s l fure cbte o albinA,-8 prindem cu ajutorul unei plase - de p r h s fluturii, cu ochiurile dese ; tinbnd'apoi bine insecta de torace, ti leglrn, la corset, in gbtuitura dintre torace ~i abdomen, un fir subtire .de .-lbnii . albl sau- coloratii y i dupii aceea fi dlm drumul. Insecta speriatii ia fndati drumul casei; evgor s'o urmlregti astfel ia sborul ei, ciilluzindu-te dupl acest steguvor ce fblfaie h urmi-i ,gi astfel ii descoperi repede adipostul. , . I
.

'

1 . Cum le pdem stcirpi cuiburile cu salfuni de carbon.

Dacg cuibul e' in - pdm&nt, punem, intr'un cartog gol, sulfurii de- carbon, cam pbnl la 314 din in2lt;mea lui, astupAnd capltul cu un dop de vat& Vbrim astfel cartugul in gaura viesparului, pe care o infundlm,-apoicu plmbnt.. Pentru <a, la fnceput, s l in* aerul ~i sulfura s l se poat.5 evapora in interiorul' cuihlui,., +ern, 'allturi de. i c a ~ t u' o ~ ;teavl de trestie, a1 clrei captit ;iesti-afar5; teava :&i. nn fie insti prea largg, pentru ca viespile &l poat2i iegi. cumva .prin ea ; dupd un sfert de or%, scoatem feava gi acbperini totul bine du p l mbnt. 0perat;a aceasta trebuie s'o. facem seara, ceva niai tbrziu, c&nd toate.viespile. .au-.venit acas5.-Md-trebuie s l cer; . ,. cetiim bihe'-mii fntAi, .dacl nu cum& Gesparul i r e $i alte ie~iri,pe care, de sigur, ' l e vom astupa bine, pentru ca .insectele s,% nu poat,ii iegi -peacolo, sau vapo-rii de sulfur5 sii s& strecoare afar& A do,ua zi de dimineatl, sgplm viesparul, scotbnd tofi fagurii pe care-; ardem, pentru & din ouii s l nu
,

-:

. ,

iasg cumva o altg generatie, de$i sulfura ucide $i &mbrionul. Cbnd cuibul e fn vreo scorburii de copac, vom face operatie, astupbnd de sigur bine gaura de Pntocmai aceea~i ie~iresau criplturile ce s'ar glsi din fntbmplare; cantitatea de sulfur2 Pnsl, va fi fn raport cu golul scorburei. Cum de obiceiu, scorburile au putreziciune pang jos la rddlcind, muvuroim bine de jur imprejurul copacului, pentru ca vnporii d: sulfur2 sii nu iasi afarl, cgci sulfura de carbon este mai grea decbt- aerul.

<

vr.

P~IANJENII

Pciianjenii, CBline, sunt de asemenea, n i ~ t e dugman; foarte primejdioSi ai albinelor. Din nefericire, cbmpul lor de exploatare fiind grozav de mare,-cgci ei stau la adipost C n preajma florilor melifere, unde-$i a ~ t e a p t lprada,-ei zldArnicesc orice fncerciri ale stuparului de a-i distruge. Cei care Cnsd se adgpostesc pe sub capacele stupului, pe sub funduri, pe la picioarele stupilor, sau pe ldngd prisac%, trebuiesc nimiciti cu deslvbrgire.

ViI. FUKNlClLE

Tot C n numgrul du~maniloralbinei, trebuie s l socotim, Ciline, gi furnicile. E drept cd ele nu fac prea mult riu albinelor, totugi, le nelinigtesc fntr'o mare misuri. Furnicile s e pot strecura lesne fn stup $i, de indatl ce-au intrat, albinele nu prea mai pot s5 lupte cu ele, cici sunt foarte sprintene ~i Cndembnatice: se strecoard repede, scapi de urmlritoare $i pitrund pbng sus la fagurii cu miere, pe care o mbnbnci cu ~lcomie. fn locurile unde furnicile se adunl In muguroaie prea mari ~i au colonii puternice, e nevoie ca stuparii s l ia anumite mgsuri, pentru a le Pmpiedeca pgtrunderea fn stupi.
-

..

a) Cum pufem feri stupii de furnici 7

m

1 . .Agezarea stupilor. pe. picioare inzestrate cu rnanioane de tabl6. Vom aveza stupii ee picioare ceva mai Inalte, pe care le vom EnfAgura cu nivte man~oane de tabll, In care vom pune uleiu mineral sau chiar- petrol; furnicile care incearcg s5 intre in stup, urcbndu-se pe aceste picioare, se Pnneacl P n uleiul sau P n petrolul acestor mangoane gi mor.

I ,

- .
_IT

' .

>.

.<I

, Mai putem lupta cu barecare sukces, turpbnd_peste mw . . or. putin ~az-petrol, P n fiecare zi; lor nu le ~uroaiele pxce e s gi pirisesc repede locurile.

Fig. ,Nr. 263 C u m s e l a c picioarele de lemn, inzestrate c u mangoane d e tablii. pline c u uleiu sau' petrol.

2 . Arseniatul de sodiu gi sulfura-tie carbon.

Un bun mijloc de combatere, care dg rezultate minunate, ucigbfid cu des5vbrgire furnicile, e urm5torul: topevti Pntr'o farfurie cu ap5, irei-patm grame de arseniat de sodiu ~i un praf de zahdr; agezi apoi, aproape de furnicar, farfuria peste care pui o s i a de pgnzii rarg, pentru ca nu cumva s& ving ~i albinele s l consume; furnicile vor consuma cu llcomie din aceast5 otrav5, care le distruge cu miile; sulfum de carbon, pusl htr'o stick de 5 grame, prev5zutii cu un dop de vat& Pntoarsl cu gura 9 n jos pe vbrful uiui furnicar, 9 1 distruge cu totul, dac5 avem grijl st% mai punem gi ceva plmbnt pe deasupra lui. 'La noi fn tar;, nu avem soiuri de furnici ava de primejdioase, ca l n alte pgrt;, fn schimb, in America, apicultorii au foarte mult de frirc5 cu aceste insecte lacome, care uneori distrug colonii fntregi. Acolo, stupafii sunt nevoiti ca, de jur Pmprejuml fiecLrui stup, s l tragl cbte un gant adbnc, alimentat mereu cu apL gant prin care furnicile nu mai pot ajunge la stupi, pe care altfel P i pot distruge cu deszvbrgire.

a ,

Despre piisitrile apivore, ti-am mai vorbit odatl, 9 n treacAt, (pag. 225) la stupii primitivi.

a) Prigoriih. fn primul rand, trebuiesc distruse -prigoriile, cAci fac un adevgrat pr%p5d printre albine. Un stttpar mi-a povestit odatl, c%o colonie de prigorii i-a distrus fntreaga prisac%numai fntr'o var%,iar eu, fmpugchid acum doi ani o prigorie, ce se tot fnvlrtea pe deasapra priskii, am giisit 50 des albine fn gu~uli@ei. I. Cum ferirn albinele de ele ? Cuiburile prigoriilor sunt uvor de g%sit,c%ci de obiceiu n malurile rlpilor ; sunt foarte adAnci,-clteele ~i le sap5 f odat%plnii la 1 metru,-gi destul de fnguste, aga c s n'ai cum s% ajungi in fundul lor; pentru ca s% poti ucide puii sau s&le strici ougle, te folosegti cu mult succes tot de sulfn tuburi de cartuqe goale, cu un dop dk ntroduci tubuiile rssturnate fn gsurile sau in cuiburile prigoriilor, astuplnilu-le cu p5mlnt la gurg. CAnd pngoriile se htorc ~i v4d cb progenitura le e distrus%, pgriisesc, locurile $i se duc P n alt5 parte. Pe cele adulte, stuparul le. va v , n a . va pune de asemenea - w n preaima p e c a r e , ciocdnind 'mereu, sperie p i s ~ r i l le e~ gonesc. ~ b) Alte piisa'ri apivore. insectivore, cum sunt : rcindunelele, ciocliCelelalte p%s%ri nitoarea, botgrosul, etc., sunt mult mai putin primejdioase yi fac pagube mici, dar, fiind P n acelagi timp gi p&siirifolositoare plugarului, le vom PngIdui prezenta, fns% nu fntr'un num%r prea mare. I

L'

1:

rx. SOPARLA

$1 BROAS.CA

RAIOASX

Dintre animale, ~ophrlaS[i mai ales broasca rciioasii, fac multe vidime printre albine; num5rul lor este adesea foarte mare gi de aceea, vom lua mgsuri pentru a le fmputina.
-

X. SOAREGII

$oarecii fns% .sunt n i ~ t e ad<vArati distruggtori a< stupilor, c k i ei consum5 orice. le iese 4n cale : miere, cearii, al. bine, vii sau mtoarte, gi trebuie & lupam cu toat&grija, penfn stupi ; vara, ei nu atacii stutru a nu-i l5sa s%~ t r u n d % pii, pentrucs albinele sunt active gi 5 gonesc ; de hdat5 Pnd ce ele se strlng In ghe-m, ~oarecii se strecoar5 prin urdinig Q i fac cuibul sus, deasupra ramelor, la cgldur%; de acolo, . gi P

ei se lasi pe faguri ~i fi distrug, umbllnd pretutindeni gi nelinigtind albinele; din cauza mirosului lor nesuferit, a necuriiteniei gi rnai ales a nelini~teice o produc, adesea albinele se fmbold5vesc de diaree. / Ei sunt Pxf acela~itimp ~i purtitorii de microbi ai mul'. tor boale .yi rnai cu seami a1 amibiosei.

n) Cum ii pufem impiedeca be a pifmnde

in

sfup.

Mssuri serioase putem lua, dacg, de cu weme,-inaiqte ca a1b i d e . sii se- st~+,ng~m$~iU-~h,e~,CI--~qp~4~1a 2rdinig) . . . . ni$te gratii prin care ioarecii s i .nu ,poati~pltruqde. care s A dea voik albinelor s i uhble nestingherite. Urdini$urile sg nu fie deci mai Inalte d , pentrucg astfel ei nu se mai pot strecura Pnii 5 totu~i ei au putut SZ pitrundg Pniuntru, vei cunoavte _repe-de greze_pta lor -in stupi, ,-cdci G trldeazi, cartea de viziti I h t i i pe sckndura. de sbor, unde se v i d murdiriile lor. Vei interveni atunci fiiri zlbav;, ridiciind stupul de pe fundul siu, de jur hprejur, cam cu 2-3 centimetri Qi, deschiibndu-1 pe deasupra, vei da fum prinire rame, sau, $i rnai bine, P i p~ti.~on cu i un betivor subtire. De fndatii ce ei se vdd urmiiriti, pdriisesc stupul pe dedesubt; dupl aceea, vei pune nenpirat gratie la urdinig, cgci de obiceiu se Pntorc iar8vi la stupul atacat.
r e . , +
-

C O N T I N U A R E A VlZlTEl D E PRIMAVARA 1.A S T U P l l DE ALTE MODELE

LIupii ce-am terminat vizita pxisiicii de lkngi, casii, am plecat cu Ciilin sb le vedem $i pe celelalte doui de la pgdure, unde $i iernaseri. La stupii Layens $i trapezoidali, la care operatiunile vizitzrii nu se deosebesc de loc fati, de cei Dadant,-pe care i-am czrcetat a$a de amiinuntit fn prisaca de lbngi casii,lucrul a mers koarte lesne. Unde a fost de fgcut vreo intervenf;e, I-am Iiisat pe bliat s i lucreze dupg sfaturile primite $i el dovedea in toate cii a priceput cele ce-i spusesem $i, in parte, chiar le practicase.
A. VIZITAREA STUPILOR LANGSTROTH

e 3

i n prisaca cu stupii Langstroth,lucrul a fost rnai miga10s $i a trebuit sii rnai dau bgiatului gi' alte sfaturi, pentru ca sd $tie cum trebuiesc vizitati acest fel de stupi.

-Dup5 cum, +am mai spus odat& Cliline, pe clnd f t i vorbeam despre stupii Langstroth, acevtia rgm%n peste iarnl cu incg un corp de stup, egal cu cel de jos, plin fnsi cu pro-,v~zii.Acesta este cel mai nou fel de conducere a prisgcilor cu skupi Lahgstroth, In Fig. Nr. 264 P r i s a c i c u stupi Langstroth. striiidtate. fntr'adevgr, capacitatea stupului . fiind mici, coloniile ' iernau foarte gr@u gi desvoltarea- puietului era mult stlnjenit2. D e c%nd fnsi s'a hotiirft pretutindeni ca ei s& aibg acel ,,food-chamberL',-cum numesc Americanii etajul de sus, cu provizii, reginele au destul loc 3 n corpul de jos ca sg depunii un puiet c l t de Intins, pe care proviziile fmbel~ugate I de sus fl alimenteazg din plin. Deci, la o vizitA de primgvarii, in primul r+d, frdbuie sci ndici etajul de sus vi apoi sg cercetezi starea fn care se ggsegte cuibul. Aceasti operafie trebuie fgcutg cu mdtg chibzuiali .$i atent;e, cgci se poate ca regina s i , fie, sau b t r e cele dous etaje, sau chiar fn etajul de sus, degi acum, la fnceput, ea s t i de obiceiu niimai fn cel de jos. i n tot cazul, e neapgratg nevoie de n i ~ t e capre d e lemn, pe care sg se reazerne etajul de sue, c l t i vreme faci inspec$ia de jos. BGatul fmi aduse fndati doul capre de lemn: Cu instrumentul universal ce-mi servegte gi la desficutul *amelor, ridicgtorul de rame, int~odus fntre c$le doug etaje, - am ridicat uaor corpul de sus. Nu s'a fgcut nici cel mai mic ' sgomot, cgsi, b c de ~ cu'toamng, unsesem cu vaseling consistentg, marginile stupilor, i n locurile lor de Intdlnire.~entru c a albine. Fig. Nr. 265 le sg nu le mai p o a 6 propoliza Cum se ridicii elajul de YUS Bgiatul a dat putin fum h , al unui slup. spa$iul hgust dintre cele doaL
'

etajc gi ~lbinele,parte s'au ridicat in sus, parte s'au c o b rft fntre rarnele cuibului de jps. Dupii 'vreo jumiitate - de minut, am apucat bine, cu amdhdouii mdinile, etajul, sprijinind ,degetul in cele douii scobituri fzcute f n peretii lui la@raliA anume alciituite fn acest scop, gi am pus corpul de sus a1 stupului pe caprele dd lemp d e aliituri. Biiiatul a rnai dat pe dedesubt cbteva arunciituri de fum, pentru ca albinele sii se urce cdt rnai sus, pe faguri. Sii fii atent, W i n e , tdtdeauna cdnd iei un etaj ca -sg-1 pui aliituri, gi sii privegti jos pe, piimant, sub el; e cu putintii cbteodati ca regins, afldndu-~epe letigorul de jos a1 ramelor de sus,-crezbnd cii-gi \dii drumul pe ramele etajului de jos,-si c a d i pe piimdnt gi & se piardii. De-aceea, e bine . s i dai putin fum, pentru ca, d a c i ea s'ar glsi cumva acolo, s'o alungi fn sus, pe rame.

a ) Cercetarea stupilor.

AfumAnd apoi cuibul foarte putin, pentru ca sii nu spehem regina, care a r putea sii fugl ~i a h n c i albinele, ludnd-o drept o strdinii, s'o ucidii, am procedat Pntocmai ca la stupii Dadant; am fcicut o scurtii cercetare a grupului de albine, a numgrului de rame ce ocupii, cdt gi a situafiei puietului, pre- . cum gi a stirii polenului-din cele doudrame mirginage. Totul n'a fost decbt o inspectie de cel mult 2 minute, dupg care, gonind albinele ce stiiteau pe marginile celor douii etaje, am agezat etajul de sus, cu proviziile, la locul slu, fiicdndu-1 sii alunece peste cel de jos, de dinapoi fnspre dinainte, pentru a inliitura din cale-i toate albinele ee-ar rnai fi riimas pe margine. Dup5 greutatea etajului, ne-am putut da bine seama de cantitatea proviziilor ce rnai riimiiseserii, provizii la care, -find fndestuliitoare, -nJam rnai avut nimic de adiiugat. La a c e ~ t i stupi, Ciiline, nu se obignuiegte micgorarea cuibului, -precum am. ficut la cei Dadant,-&ci desele in. tervenfii, pentru adiiugarea de rame, s'ar face cu multii greutate, dupii cum ai viizut, gi cu destule ~rimejdii pentrureginii. D e aceea, oricine ar avea stupi Langstroth, va avea cea rnai deosebitii grij$ ca, hcii de- cu toamnii, coloniile sii fie puternice, printr'o hriinire stimulentii, pe care voiu ariita-o cum se face, la timpul potrivit. fn felul acesta, degi stupul are doug etaje .$i deci, luat Pn totalul sgu, are o capa-

i i

j
I

&itatemare, dac& populatiile sunt puternice ~i corpul de sus este bine fnvelit cu planvet%,saltea vi capac, iar fncheietura dintre etaje este bine fiicutii $i la nevoie chiar lipit& cddura se pistreazii bine ~i puietul se desvdtg de minun&. La sfupii Langsfmfh, care au fost iernati cu un singur corp, d,eci EiirA etajul cu provizii, inspectia se face la fel ca la stupii Dadant. fntru cbt fns5 rama e mai putin halt& ca a acestuia din urml, va trebui sg vezi dacg nu cumva colonia are trebuidt5 de provizii; la nevoie, vei adguga doug raEtajul cu provizii nu se va a&uga deme cu miere c&p&citA. cM abia cu 40 de zile Pnainte de recolta cea mare,, pentcu ca regina sg-~i poatg Pntinde ouatul cbnd s'a Pnciilzit vremea qi deci nu mai e nici o team5 c%o schirnbare neqteptatg a ternperaturii a r putea primejdui vieata puietului f n felul a-* cesta, colonia va avea destule albine la timpul potrivit, adicii atunci cbnd apare recolta cea mare. Abia la vizita a doua, Cgline, vei vedea cum trebuie s& procedezi cu aceati s k p i care au iernat numai cu un aingur corp, c&ci operatia e cu totul alta decbt la cei care au iernat cu douii etaje.

Cine are stupi diAzibili, sistem Handt,-care trebuie s l ierneze cel putin cu trei etaje, adics cu doul pentru cuib vi unul pentru recolt5,-va face vizita de primgvarii fin felul ar&tat la stupul Langstroth. Ridiclnd etajul de sus, vei privi printre rame, ca sg vezi clte din ele sunt ocupate cu puiet, socotind pentru etajul de jos cel 'puen tot atatea, dacg nu cu una mai mult, stiut fiind & L de obioeiu cuibul pgstreazg o farm& amunit&, care nu depaqegts prea mult r a e l e de la etajul de susxfati de cel de jos. Deei, nu mai e , nevaie .d\ fie ridicat .a'cesta, s c e r e t a pe cel mijlociu. In privegte 'hrana, ea va fi nehdestulgtoare &fitru desvoltarea ainui cuib normal,-dacil nu vei< adguga rame pline In locul, celor consumate peste iarn&,-puietul va fi restrlns, albinele nu vor h r h i Pn deajuns regina, ca d depung un sumgr mare de oug, gi, la timpul culesului, nu se vor -gAsi destule culeggtoare, pentru a asigura o recoltg bung: de aceea, te vei folosi de aceasa vizitg, ca sa dai stupilor divizibili, faguri plini cu miere cgpz-

,*

642
citd, sau, In Iipsa lor, faguri cu miere ori sirop,'umplu$.i cu mAna, sab cu pompa stropitoare. , Dupii ce-am fgeut toate obsqrvatiile, pe care .eiilin le seria la partida respectivg'a fieciirui stup P n &rte, am terminat $i ultima prisacd de vizitat, dbnd Idmuriri stuparului de ceea ce trebuie sdl facd pdni la vizita a, doua, ce va fi prin Aprilie. D e altfel, Cliline, mare lucru nu-i de fficut in prisac& d u p i aceastg scurti vizitg, ma; ales dacg proviziile sunt fmbelgugate $i stupii n'au nevoie sd fie hqdniti., Chiar $i fn acest din urmi caz, pentru cine are rame- la rezervl gata n lipsa lor, le umple cu pompa stropitoare-cu pline-sau, P sirop dens de zahbr, aceastii treabd este o jucdrie.

I
d

-.

a ) M i s u n penfru desvolfarea cuibului in prime'vari.

Hriinirea stimulentg e cu totul opritd sd se facd P n aceastg lun$ mai kt&, pentrubZ R f&"a ai&f;i.14'nlolos, c5ci culesul cel mare la noi incepe din luna Iunie $i adesea' din Iulie, gi deci, cine, a r cregte acum albine pentru a le avea atunci, grege~te,deoarece ele vor pieri pbnd la acea vreme, / -$i apoi, acestea, negdsind P n cdmp nectar In deajuns, vor aonsuma fgrd f'olos ultimile provizii gdsite P n stup. ~aisonneive ne dd ideea unei- stimuldri de primdvard prin descdpdcire8-tin& rame cu miere pe aindndoui fkte~evi avezarea ei drept in mijlocu1 cuibului. El spune c i albinele se silesc sd transporte mierea in celule goale, pentru a da lot reginei ca sii-gi desvolte cuibul gi astfel, se intelege c i o hrdnesc gi pe e j mai mult, $i deci depune un numdr mai mare de oug. Nu sunt de loc de pdrerea marelui lneu makstru, pentrucd un cuib, in primdvarg, Impiirjit P n doud de rama cu miere, silegte albinele sii se Pmpartd ~i ele fn doud grupe, pentru fncdlzirea puietului; P n cazul cbhd vremea s'ar rbci deodatii, lucru cu putintg primivara, ghemul nu se mai poate face lesne la loc; puietul rdce~teqi multe nepldceri pot sd urmeze unei astfel de situatii. Cine a r voi tot+ cg facii prirngvara o hriinire stimulentg, s,',t facii numai en prbet de zaMr in cum am s p ~ s ~ o ~ * bun t estupar ~ n Pnsii nu in pri-

--

--a=.*-

r----'*

pea

t t : ' s o q dm9 'ap p s a ~ a d o pdnp '!&nqoq * ~ o ~ a ~alapd a p s tq anqoAsap ap dm?;, unq un ! 9 unq Snain:, un q!spS n e a J m '*cqa 'a1!:,~adn?:, ' a l a m s ~ e S ~ o o ~ : ,am p~o ~ l!n~awos a l a z e ~ap a s ! : , -n ~ u n "la$ s qsa:,e *al= 1u ! p qaazamn ~nqo)n:, asar a:, pugd 'Qpado:,~ ac3 'adnseap p u g q m ~ psu2; ~ ala~aqes 'JOI a~a:,ed -723 n : , !!dn)s pado?e moA "a)oosn an!q rj JOA nu p3ep JET:, 'a~e:, adnp ,'ua!me el ' p ~ o o qnm la:, )g:,ap a q r ~ a d o ~ s a laj p -)SF q s SOA nti ala qajlle ap !m s n en' a1 ! 6 alatabneld ye:,ug

;)+

' ~ d $ ~ ~ ' d
-

n q u a d *aJeos-el al-npugu!$'a[a~ ' !nl ale ap1e3 a i a p u f p eun,quI . g e S n b l a q ~pne.~q n:, !6 ?:,!&a~nd f!uolo:, n:, ka)ez?ueS~da q q a@spdn)s u$ JeJ a p a o j p l d m ~ ) u j as a:, eaa:, ' [ r \ S ~ S g ~ n j as ps p:,esyd UJ m m n 3 nu 1 2 3 '!u+prn e A as !nlnsednjs e!yS !6 e g u a ~ o %PO) 'o~o:, UJ *flez!u~S~o aufq ! 9 ue) ~ j d n ~ PI s sale ?em eam!Sunl gee) ad y ? a r n ~ g ~ a cr-zr 3 + nol a3 pSu!~e e s p y p e ' y l a q u a 3 p-g n:, udnd p -pol PA 'suyu2; !em ,~a!nd p q ! w ps ea.xn an!:, (y)epmt?:,oag. *%.t?j a)eod as a:, p u q e eapaa raa' !S o~o:, - % ~ 5 i j j ~ ~ ' a u f I'+lva)oms e 3 p s q pqm!q:,s a s .so~ojnn ! : , ! a ap auFm g JOA nu ' : , q o a:, a!$emnsuo? p8ug1 ad 'a<e:, la.x~uo!suad a)S?u au!)aqury ' SOA !apun)e 9 a!wg)ug ps vgqa8aa ye03 tzo 23ej a:, eaa:, ' a!) -sew 1 1 1 1 saqelpmn! a~sad" pugd a~SaSunla~d as y ~ v p o a eu.xe! ~p 'pn?~ eaI!op ~e u r y !e~e~y,,m!~d y ea mn3 yS qod nu !a ~ F J ~nrnpd u r y :!a emJn ad ap eaae o9)nd JOA pnsunkau allnu !SF:, I9ndax.q e l sale ?em ,$~eapolud u2; yuaInm!)s aJ!upv o $3ej f S 1n)o) n3 y a j JOA as 'amaJa ap : , S ~ J O U U ~ an:, 'm~:,[ds !4 p$!de~ ap aJeoij n:, al?un?a~ n p d ap !yednqs ~ 9 3 . I *sunLepp u 3 )nns av!z!hold S ! pug:, sale !em (pup~n:, !em uyd u!p In$erro pdea:,u4 ps eu!Sas enmapug e n a:, eaa:, aJeo)p[n)sap -q phPIB:, o .'oya)m UJ eane , PA 'qelndod au!q pu!y ' p d n ~ s e P:, . x e= ~ ? vS~? '' % .UL ,qC-~t~,drT~,":~j,, ~<IR:SS, ~ W Q n q o a 4 'pumeq no ap ? : , a ; !a '!!dn)s a ? S a ~ F i ? a J d ~ y m

Martie, vine dintr'odatii o vreme r v e $i care tine fndelung, fir& ngdejde de indreptare, vom mic$ora din nou urdinivurile 'stupilor, pe care le-am descAis prea tare pentru fntindesea puietului. Aceastl operatie e bine sg fie fgcutl din doug motive : fn primul, rbnd, fn stup intrii rnai pujin aer rece $i deci nu pune fn primejdie d a t a puiekului $i apoi,-temperatura interioarii urcbndu-se, -vaporii de a+ se condenseazg pe pere$, de unde albinele sacagite sorb piciturile, alimentlnd astfel puietul cu apa pe care n2ar-puteaa aduce fn sttlp, din cauza frigului de afarii. Dad~nt ne sfgtuieqte ca, dacl o astfel de vreme e p o r nit2 $5 se prelungeascg, s& dgrn coloniilor, la 2-3 zile odatg, un hrgnitor cu putin sirop foarte apos .$i clldut care sg serveascs drept apg. Acesta e cel rnai practic mijloc de a veni fn ajutorul albinehr Z n aceaskg situatie. ~ 1 pun ~ pe 1 fundul stupului un burete sau o carp5 umedii; de sigur cii np e rgu, ' dar cu sistemul hriinitorului, albinele iau numai cbt au nevoie, glsesc apa chiar lilngi ghem, flr5 sii se rnai coboare, $i fntr'o cantitate indestulgtoare.
+

***

TRANSVAZAREA SAU MUTATIA STUPILOR DIN PRlMlTlVl IN SlSTEMATlCl

;\, ,
I t ,

Timpul pan$ la trecut repede. Activitatea In prisac c3ci primlvara era foarte frumoasii; se vedea bine cum albinele aduc si putin nectar din florile piidurii gi rnai ales din cele ale pomilor fructiferi. E timpul, CAline, sg facem, fn sflrgit, mutatia stupilor tgi primitivi f n sistematici, ciici, de vom Pntbrzia operatiit, mai tdrziu o vorn face anevoios gi cu rnai multg risipg. fntr'adevgr, fn luna urmgtoare, puietul va lua o prea mare fntindere $i de sigur cg atunci miisurile \speciale pe care le cere, vor fi rnai multe decbt acum, c h d are o fntindere rnai micg. Ceresele fncep atunci sfi cliideascl $i aproape cg nici nu poji umbla cu faguri de acevtia fragezi $i noi, atuncicbnd faci o p e r a ~ a transvazgrii, cgci ei se rup totdeauna sau- se turtesc. Nectarul de asemenea,-adunat fn prea multe celule, neavbnd titria mierei,-curge, se hpriigtie, murd&regte totul $i e o pagubg mare. La vremea aceasta hsg, Ciline, nici puietul nu e prea fntins, nici faguri noi nu sunt $i nici nec-

645
7

tar prea mult nu e P n celule; apoi, flicbnd operatia acum, albinele se vor putea folosi de floarea de salcdm, de mustar gi de rapitl, clgdind golul fagurilor, pe care fi vor Pntregi gi vor organiza htreaga lor gospod&e; dacii recolta e fmbel~ugat5, vor clgdi chiar ~i 2-3 rame cu cearL presatii, P n care vor putea pune ceva nectar, ori va oua regina. fn aceast5 situ-' atie, recolta cea mare, din Iunie sau Iulie, ggsegte totul P n cea mai deslvdrgitg ordine, gi atunci putem.pune stupilor transvazati, chiar gi o magazie de miere, dacg anul e bun. fnainte de a trece fnsg la operatia transvazgrii, sg vorbim ceva despre ea. Transvazarea, Cgline, se face in doug feluri : printr'o metodii direct& aadicii mutdnd colonia cu fagurii; puietul, mierea $i albinele fntr'un stup .siste.natic, sau prin a doua metodi, indirectti, care e lgsati mai mult pe seama albinelor, stuparului riimdndndu-i s i se fngrijeascg numai de, orhduirea stupilor. Aceastii transvazare sau mutatie indirect$ se face ~i ea, n h u g feluri: fie printr'o suprapunere a stupului la rlndu-i, P primitiv peste 'cel sistematic, fie printr'o fntoarcere a stupului primitiv CIJ gura P n sus, ~i agezdnd deasuprg-i stupul sistematic. Asupra acestor doug fe1uri.de operatii din urmg, nu voiu st&rui mult, ci P 6 voiu, vorbi namai fn treacgt despre de, ciici eu sunt cu total partizanul primei metode de transvazare, adicg a celei directe; motivele ce 'm'au hotgrlt sg aleg aceastg metodg, le vei vedea h d a t &

A. TRANSVAZAREA

DIRECTA

Transvazarea direct&, dar numai a albinei, ai hviibt-o iqcg din. anul trecut, cAnd ti-am a d t a t cum se face roirea artificial$ la stupii primitivi, gi asupra acest& operatii porn trece mai ugor, st+rdind insti ceva mai mult ssuprzt ultimei sale p&r& . .
,

a).';Dece avem neooie la aceusfa' operafie.

.
,,

-. , '

,- Deci, Wine, pentru a face mutafia h e i colonii, trebuiesc scoase mai h t % i albinele din stup, cu regin5 cu tot. Pentru aceasta, vopl pregiiti .cele trebincioase, adicg o minif~, fn care se' va refugia colonia, precum ~i rn sfap go1, P n care se adiipostesc albinele ce vin de la c h p P n timpul o p e

i ,

646

rafiei, cbt $i douh! befe de ciocinit gi afumi?forulce trebuie s5 ltlcreze de zor.

b) Pregdtiri penfnz fransvazarea direcfi?.

Am luat -primul stup cu albine din lacul siu gi 1-am 'dus cdva mai departe de prisaci, iar in locu-i, am aqezat un stup gol, care s i adune albinele cdlegito~re,cdnd se, vor fntoarce de la camp. I fntorciindu-ne la stupul cu albine, i-am ridicat ciplcelul ce-i acoperea gaura de hrinit, fficuti in capac ~ i prin , ea, am dat fum, ca s i gonim astfel toate albinele b josul fagurilor gi deci s i le putem scoate mai uvor. Am' fntors apoi stupul cu gura in sus, tindndu-1 putin aplecat, astfel ca fumul ce-1. vom da prin gaura de hrinit, sii poate goni fn sus albinele., Pe marginea gurii stupului, fn dreetul urdinigului, am sprijinit o roiniti de paie, pe care biiatul o tinea putin aplecatii, pentru ca s i vadi -cum trec albinele h ea, ~ g s i i pdndeas~igi trecerea reginei. Ciocgnind apoi cu doui bete in peretii buduroiului, am gonit toate albinele in roinita de sw, dand fum mereu pe dedesubt, pentru ca ultimile r A ilase acolo s i se poat5 refugia gi ele fn roinitii. D e ~ eu i stiteam cu spatele in soare, pentruca lumin~ si bat5 tocmai in locul de trecere in sus a albinelor, iar roinita am a~ezat-oputin aplecatl, ca s i pot observa trecerea reginei, totugi, darn putut-o vedea, cici la vremea aceasta, ea e fnci svelti gi se strecoari repede pe sub celelalte albine, fncbt cu greu o poti observa. Am dus stupul cu puiet P n laborator, la cglduri, iar roinita am scuturat-o pe o pituri, chiar fn fata stupului gol, care avea in el culegitoarele ce veniseri fntre 'timp, de la cdmp acasi. Acestea biteau de zor din aripi, chembndu-6 tovariqele, care repede s'au gi fndreptat spre locul vechei lor locuinte. f n a r m a ~cu o c u ~ c de i regine, am urmirit de aproape, Pmpreuni cu Cilin, toati pbnaa fntinsi a albinelor, pentru a descoperi pe stlpbna lor,-pe care o 'observi de altfel foarte u ~ o t fn aceasti situatie,-gi, prinzbnd-o de torace, am pus-o fn cugca, pe care am agezat-o sub stupul colector, unde albinele au gi gisit-o. Acum cdnd suntem asigurati de prezenta reginei, Ciline, vom putea lucra cu toat5 linigtea. Dacl n'o giseam, ar fi trebuit din nou s i scoatem
-

din casii stupul cu puiet, $, ciociinindu-1 $i ddndu-i fum, am fi silit in cele din urmd regina sii pdrdseascii cuibul. Dacii ea totuvi se fnddrdtnice~te$i nu vrea sii iasii, lovim doaga

Fig. Nr. 266 Cum se caul5 regina unui roiu: v l f n s pe o pbnzi,

(din .Vie b la campagne*)

buduroiului de o piatrii; regina va ciidea cu albinele ce-au n stup, o vom prinde ~ i - o vom duce, in cu$c&,comai r h a s P loniei ce s'a $i str&ns fn stupul colector. Ne-am intors apoi la stupul cu puiet din laborator. Acolo-era cald $i termometrul ariita peste 30 grade &lsius. Este neapgratd nevoie, Ciiline, sd lucrezi la o astfel de temperaturg, pentru ca fagurii cu puiet gi oui sii nusufere cAnd ti $om scoate din stup ; altminteri, puietul, nefiind acoperit de albine, a r &ci pdnd ce terminiim noi toatii operatia.

. , -

.-

c) Instrwnentele t&btrincioa;e la opbratict tmnsu(irdrii. sistematic era ie;blo, deschis, f h i . raniele sale, cici acestea stiiteau allturi, pe ma&, gati de. a 'fi folosite. Pe cele cu foi de cearii: presatg, le-am pus bine fn'tr'un colt, cgci abia peste 2-3 zile ,,lev o h pune 'fn golul stupului, . dincolo de diafiagmii. Deocamdatii, pe m a s b e afli: un clegte pentru scos tepu~elestupului pnmitib, ramele cu gipculife, un cufif, utl ciocan, .Cuie, ~ipculite pen fru, prins fagurii pe partea o L
' Stupul
I

,.
i
,

. .. , .:.: 1
,.%
)

.
>,

-..
.L

' I

\ , , . . .
'

; .1
< ., <.~,-

! ,
,

_..:.A
~

5,,-

.
I

,.

):,:<

;.
$ I,

-.

'

.. , : ,

, , , .

,. l'cliiditi, ce .nu sunt

pusdi..a + a m 4 .precum-.gi o &atd f n .punern fagurii A u deci buni de pus P r i rame, sac cei cu preix, multe celule' de trbntori.

'

:
( I

.
.

,)

\,,

d) Cum se face mufafia fagurilor.

,
'

. , ;:.
I
,

;L$,sy. ..
.

... \

. Am :+idkcat fnt&ipu$ih capacul stupului primit&, ce era piins @.cuie, Qi, cu un cutit lung ,!$ subtire, , a m desprins lagurii ce4eraulip$ pe fundul capacului, ridicbndu-1 a-poi definitiv. Cu clegtele, am tras afar5 tepuqele 'latdwle; pentru ca fagurii sii nu se rupl, cbnd le trageni afarh;i..a,mrgsucit a. ceste tepuge, pe loc, de cbteva or& fnaiate d e , a l e trage afarii, pefitru ca astfel sii se poatii desprinde bine de fagurii fn care erau prinse. Apoi, introducbnd custba,-ace1 rgzug lung gi ascutit la captit, 4x1 formii de daltgi-am desprins fagurii de pe margini gi, unul clte unul, pe rind, i-am scod afar$ pe miisurii ce tot fi potriveam In rame. De fndatii, ce-ai scos, Ctiline, un fagure, $1 pui pe niuche $i tai din el, cu cutitul, atbt cbt Pncape P n golul ramei, g i apoi fixezi ~ipculitelepe partea 0pus5. . Restul din fagure ce riimlne din tzieturg, trebuie a~ezat P n rama urmiitoare. DacZ fagurii au o liitime ciit cuprinde rama, .e cu atbt mai bine, ciiti atunci, tiiierea -.nu se mai face decbt de-a-curmezigul ; dacg ei sunt fmil higugti, fncbt douii bucii$i de fagum ar Pnciipeah latul unei rame, fi avedm buFig. Nr. 267 Fagurele unui stup primitiv, potri- c a a lbngii bucati, fidndu-i avit intr'o ram6 ~i sprijinif al6turi cu PO^ CU $il?culitei-s a u ~ d a d ramele sunt prevtizute cu sdrmii, serme asezate in zig-zag. vom tese sbrmafn zig-zag, prinzbnd-o P n cuigoarele ce se gtisesc pe marginile ramei. Puietul trebuie sii fie astfel agezat, fncbt locul pe care-1 ocupii P n ram$ sg corespundg exact cu locul ce-1 are fn rama vecing, pentrucii astfel fgi pgstreazii mult mai bine ciildura de la o ramii la alta. Fagurzle- trebuie-tinut totdeauna pe

,
i
>-.

:.:.
;-

.., ,.
. .
\ .

-.,...
. .\,
I

'

,. ' : . '.
i :

y . .

'

, $>:
,

. ,

;'a,
I'
6

''

\
,

r. >.

.,

'

t..

,,

p, ..

..
. .

* .

. \

.- .-.- --

J -

pentrucai, dacg 1-ai pune pe latul sAu, caipiicelele celulelor se vor presa $i vor muri atunci multe nimfe; cutitul sS fie foarte bine ascutit, $i e mult mai bine &nd lama sa e'fnciJzitS fn a p i fierbinte, pentrucg astfel taie mult mai uvor. Cine opereazg fagurii tin&ndu:i pe lat adicg culcati, va q e z a dedesubtul lor un prosop piiturit in treisau patru, pentru ca s&nu se afunde prea mult cgpgcelele celulelor ~ipuietul sg nu ia rheala de la suprafata scbndurii de mas& mai ales cbnd aceast'a" e acoperitg cu o foaie de _zinc. CAnd tot? fagurii sunt s c o ~ i din stupul primitiv gi fixati In rame, Ei a6ezi.m fn otdinea urmgtoare': lbng5 perete, vom pune un fagure cu miere, apoi unul cu polen, dupg care urmeazg cei trei faguri cu puiet, altul C u polen $i un altul cu miere. e) Cum se face mutafia albinelor i n sttlpul sisfematic.
j

Dupg ce-am terminat de a ~ e z a,toti t fagurii fn rame, i-am spus bgiatuluib Acum, Cgline, p ~ t pune i albinele ca sg ocupe faguI rii ~i noua lor cas%

I. Mutafia albinelor in prismd, cu urdiniqul deschis.

Pentru aceastg operafie, unii stupari pun capacul gi acoper& stupul astfel orlnduit, duclndu-1 in prisac6; fl datt de o +arte pe c d in care stg roiul extras, fl a ~ e a z gPn locu-i pe cel sistematic, $i, pe un cearceaf, scutur" roiul, cgruia, cu ajutorul fumului gi cu o mgturicg, fi da directia spre uniinignl stupului, care e larg deschis, pentru ca, albinele d poaa intra iepede'; ei day drumul ~egineidin cuvc3, la infrare, $i ea intri fn st&8nirba noului palat odatll cu supusele $ale. Dintr'o experientii de ani de $16 gi dupg ce-am transvazat sute de stupi, pot s3+$ spun & acqasta metodg e foarte rea, cgci mutatiile, &cl#du-se istr'un timp c h d nu .se prea gsse~te nectarrfn camp, gi deci albinele fl cautA +un. de B ggsesc, e lm prilej nimerit ca sg se stbrneascg furtigagul. fntr'adev~r,. hoatele nu agteaptg d w l t s l vad5 desorganizaa paza de la urdinis vi pe acesta ldrg deschis, pentru ca sii pStrund5 iniiuntru $i si? fure proviziile; odatg ce intrg cateva, chiar dac% apoi se stramteazg urdieul, ele vin din nou, fntr'tln numgr $ mai mare, atakg strzjerele, care sunt pu%

tine,-- celelalte fiind ocupate cu or~nduirea noii gospadiirii in care au intrat,-$i, pdnb sii prindb de veste, lupta se declarii, atacul reiinei e sigur $i Pn curdnd incepe sii se arate desorganizarea Intregii prisiici, cu toate rezultatele nenorocite ale furti~agului.

2. Mutafia albinelor in laborator, cu urdiniaul inchis.

D e aceea, eu procedez cu totul altfel: las stupul sistematic in laborator, inchizcindu-i urdiniqul, dar pundnd 2-3 pene de lemn Pntre fund $i corp, a$a fel, ca stupul s b s t e a ridicat putin mai sus decdt fundul siiu, pentru ca aerul sb piitrundb fgrii ca albinele sii poatii ie$. Apoi, aducand de afarb roiul extras in roinitb sau in stupul colector, fl scutur in stupul sistematic, in golul de dincolo de rame, diafragma fiind lipitii de peretele stupului ; mi~cindapoi incet diafragma Pnspre rame, imping grosul grimezii de albine sub ramele cu puiet, pun repede plangeta deasupra, $i, dupi un rninut, deci cdnd albinele au hceput sZ ocupe ramele cu puiet, dau drurnul reginei din cu~cii, sus, prin gaura de hrlinit a planfefei, gau r i pe care apoi o inchid repede. Stupul rbrndne astfel inchis, stand in laborator timp de inci 1-2 ore, asigurdndu-i ventilafia pe dedesubt. fn acest timp, albinele i$i ocupl, la ciildura din camerb, ramele cu puiet, lingand piciiturile de miere ce-au mai curs pe fund, din celulele tiiiate. Dupii trecerea acestui timp, duc stupul fn prisacii, la locul siiu, deschizdnd urdiniSul atilt cdt sii treacd una sau doud albine. fn felul acesta, in prisacb nu se produce 'nici o turbui de fndatii garda la urdiniv, mierare, albinele i ~ organizeazb re nu mai e pe fund ca sii atragii albinele hoafe, iar stuparul e lini~tit$i sigur de prezenta reginei. Am transvazat astn nectar, 200 de stupi primitivi, fel, Intr'o primivard siirac5 P fbri sii pierd nici o reginii, $i nici cel rnai mic semn de furtivag n'am avut. Cdnd faci, CBline, mutat;ile mai multor colonii, niciodati sb nu iei stupii, pentru aceastb operafie, decat unul dintr'un cap5t a1 prisbcii, apoi altul din mijloc, ~ i , in sfdr~it, altul din capiitul opus, cdci, de-i vei lua la riind, unul dupb altul, albinele nu se vor putea obignui prea repede cu noua situatie, viizAnd fn juru-le dintr'odatd ntdtecl. schimbiiri, $i vor ni-

meri P n stupii vecini, ceea ce db prilej de luptb Pntre ele. Am procedat fmpreunb cu Cblin la Pndeplinirea acestor operatiuni, $i, fn doui zile $i 'jumitate, cei 38 de stupi primitivi au fost mutati P n stupi sistematici, fbrd Fig. Nr. 268 nici o P n tbmplare nePrisacg c u stupi primitivi p e r a l e d e a fi trans- placut5. ~i~ numirul total, am Idsat doi, Gentru roirea artificiald mixtb, pe care utmeazb s'o'facem la timpul pot rivit. Bucdtile de. faguri rbmase, -dupd ce-am stors bine mierea ce mai rimbsese P n ele, le-am afundat fn a/pd clocotitii, ficbnPig. Nr. 269 Areeavi prisaci, dup& vase zile. Toti slupii pri- du-le apoi bulgbri milivi sun1 transvazali i n sislemalici. (C.L.'Hristea) cgc; astfel sunt mult mai putin atacate de gdselnitb, u r m ~ n dsb le topim'cAnd vom avea o altlocazie q i timp, mai; potriyit pentru aga-ceva. Patru zile -la rand, fn fiecare sears, am hrinit coloniile transvazate cu cbte'un- litru de sirop ,de iahbr dens, Pn, care am p u s ~ ~wid s i formic. Rostul acestei .hrAniii e ca s$.ajutim albineldr -'la' lipitul fagurilbr, la reparatul~'celule1qr $i l a astuparea golurilor. .
vazafi in stupi sistemalici. (C. L. Hrislea)

'

'

'

8;
'-

TRANSVAZAREA

INDIRECTX

Ti-am mai .spus, Caline, d& mai 'exists fncb ottransvazare, indirectli, prin care al'binele, f b r i 'sb fie silite de -a--.. .. picultor, p5rdsesc singure stup'ul; p r i m t ~ v $i ocupd pe cel sistematic'. Aceasts operatie are doub metode.
a) M e f ~ d a ' ~ r isuprapunerea n stupului phnitiv.

Aceastg metddi const5 P n agezarea stupdui primifiu dea-

,
,

652

'

supm celui sfsternatic, fnchizind cu totul urdinigul de sus gi silind albinele s l treacg P n cuibul lor $&I urdini~ulde jos, a1 stupului sistematic, ocupat de rame cu ceari presatg. IatI cum se face operatia : Pnzestrim stupul sistematic cu rame cu cearti presatg, gi, d u c d n d d fn prisacg, A agezgm chiar in locul celui primitiv, cu urdinigul fn aceeagi directie ; punem apoi, peste' suprafata ramelor, un carton, E n care tiiem o gauri c l t gura stupului primitiv, pe care-1 ageztim deasupra celui sistematic. Facem apoi un amestec de lut cu baleg5 de vaci $i lipim toati suprafafa stupului sistematic de deasupra cartonului, pentru ca s i nu r h h i nici o crtipiituri. Urdini~ulstupului primitiv trebuie lipit $i el, ctici astfel silim albinele s l iasii prin urdinigul stupului sistematic, de jos. Pe deasupra stupului, agezgm gluga de paie de secarg, care apgri amdndoi stupii de ploaie. St$i astfel aSezatiunul peste altul, mai pot fi acoperiti gi fntr'altfel : daci stupul primitiv, ce st5 deasupra, nu e halt, dupg ce-am fgcut lipitura, agezim peste stupul sistematic, doug magazii de recolti goale, peste care vine pus capacul stupului sistematic. Astfel, stupul primitiv e prizonier "mtre cele doui magazii care 91 inconjuri de toate pIqile $i nici nu se observg c'ar fi hchis acolo, deasupra celui sistematic. fncetul cu Encetul, din l i p s i de loc fn stupul primitiv, regina se coboarg gi ea, gi Pncepe sg depuns oui f n ramele Fig. Nr. 270 pe care albinele se grlbesc sg Slup automat Tonelli, av6nd un pri- le clgdeasc& primitivul miliv deasuprc, i n vederea iransvaun d e ~ O z i a1 t Prozirii coloniei prin meloda supra- ne astfel viziilor de iarng, iar cuibul se punerii slupului primiliv. (Arnold) formeazti jos. h toamnl, scoatem primitivul cu miere de deasupra, 91 recoltgm, gi, deoarece colonia nu are de loc provizii, i*i dim, E n hrgnitoare, mie-

I
I

'

, ,Pu

v i

1rk
7 <

> .

!h
-P

\
I-

\<:

*:,yemaqs!s la:, ad p p e %ns ap p d q s !emnu M n m dlau!q@ 1 6 ' 103 1n)oq n:, a '1n~~)"d y:,pe %m -zn .n!p qsa:,e (yamso) u$ *sol ap n)t!ukpd ~ndnqsnfp eama!m !$ -.IF:, JOA aIau!qIe apun !6 qa!nd ~ u n d a pgs ada:,ul; e u f % a ~ apun 9!qemaqs!s la:, UJ 'sns a w n as ~s a q ~ s p y ~ as ! 6 ala q eamqur oquodap qod !em nu,alaurqle (sol a&a a e o l u j lajqse Inns Jsns UJ q n d a ~ p a ?y ~s 301 u g 'a~m-'.ropn2e~ JOI

t
I

: '

,%*

1 .
; \ ,

'

. .
f

1'

i
,

-apIa:, e q e m ~ o , u e a J e m p q lqoq ,a:, qbqm!y:,s me 'n~?tuud !n~ndnqse a e r n n q s p yqseaoe u!~d 'aaartzoaa b:,yamaqs!s la:, n p d Feuma t & a q as a$!p ,ay ys alanrqp e:, nqnad 'g.z?dn)se a~!*agsap no aqsa !dn)s !op !a3 aqd!p eaJa:,ag JV! 'sns ap (s!qemaqsrs la:,-uud pmnu q q m n alauqle ! 9 s!q:,u~ arnqaq a~qmrpdfnlndn~s p&y~!p~ ~nq e s a ~ ?ma:, d a:, aqeJqsazq aqeoq quns alamem Syomaqs!s 1adnqs t q ' s n s . *!nlnaY!m+ em3 qg:, a d v o ~ d e'ppnnqw .e.rnrp?q:,sap o a h pun3 !nmg:, 1 " ':,yema$ s ! s Indnqs m p a h 'la ?pa& .sns q om$ n:, !6 so! q Inpunj n : , ([nn!q!u$.xd tugdo.Guj aae:,, u) '!n~ndn;)s !!m!)~gug eaqqpmnl qg3 u!$nd la:, y3uvpe '~nkmyd u3 ~~mneB o ma:,ej ' l n a p x y d ~dn:,o 1 3 an:, ad 1n301,uj m e ! T 'a'!$?~ad0 pqsea:,e n q u a d *alaurqle a:,~n as p pzearmn are:, UJ f&vwalsts phn.p w p d v !nl vrdnsvap ! 9 sns ut tun3 f l ~ ag!wf'd ]n$tYs u l m v o j q ' ~ p o j a mm o p e ap 9 -sea38 dud"~n$a:,nj n:, l n ~ a 3 u a~eoqo:, ~ as ~s e u 9 a ~ ! 6 alau!q -1e e:, n q n d ':,yoaraqs!s m~a:, cv.tdqseap qeza8e a y ys ~y!urud Indn~se : , ml ni ( ~ ~ f 'sns p e p m e p !ala:, ayarqno:, a ' p a m -!pu! efle4nur am3 as am:, uud ppoqani enop e ap Fa=)

L
'

'so! ap syemaqs!s Indnqs UJ a m q pqeod gs ea s o nqnad 'UP un g3u3 myqdaqk rem ys a!nqaq !8 ayjmpd ~ndnqszrj 'sns,esnvqs auvmgJ efv -01m ' a q s ~ d a p qq'uns nu !un$puo:, p o p aqsaae pea *sun! -Pap n j asap aunpe ~s !4 'so! ap !un%$ !lo$ !pgp gqeod gs apn!qle 723, n ~ q u a d'm+:,au q ~ e 3 o q a . g gs a!nqaq Inne '!ode 1 6 '[nqamd ' ~ p a y n g !Q-ys e:, 'so! aJeoqo:, ps g q ! l ! s a y e s eu!8a.r e:, n ~ ~ u a 'n!araqnd d !S !$elndod a u q aqmeoj Inns n d n ~ s puv3 !:,un)t? ? p a p aq4aQna.r nu e!$emado 'qmlqas u3 'aq:,a~!p !a!$e)nm e:,unuI ap Jednqs ad syaape,gng aqsaqnos epoqam y:,-a -aunq !ung!puo3 uj '[ajtso euJa! pod gs ! 6 :,!qemaq -s!s !n[ndnqs !!~qBr?ja) ,azaq!zodap 0,s e:, ndquad '~s~leoqs eaJ

654

- . .

.
'

--,

$i aceasti mut&ie cere, ,de a\ semenea, s i fie 'fndeplinite anumite conditiunj, atbt P n ce prive~te ,sit,patia coloniei, cbt $i isviirul de : ne~tay -fn cursik~anului. E a trebuie ins5 fntkziati cel pqtin pang la 15 Mtii, cbnd vremea ,s'a'.hcilzit bine gi definitirr, czci, rniirh- . du-se aga de mult capacitatea primitivului, iar ciildura cuibului . de jos , urcbndu-se sus fn..golul *.< stupului slstematic, vieafa puietului este in primejdie, daca cumva Fig. Nr. 271 Mulafia indirect; a unei colonii vine un timp rece. De asemenea, dintr'un ltup primitiv inlr'unul sis- trebuiesc luate bgsur;,4 ca stupii
,
\

sistematiki, de deasupra, s i nu fie dobortti de vreo furtund vi, lpentru aceasta, ti vvom sprijini, la cele patru colturi ale lor, cu proptele bine fnfipte in piim k t , pentru ca sg fie cbt mai trainice $i mai fixe. Din fotografia aliituratd, se poate vedea transvazarea a 30 de colonii

lernatic prin inversare. (Layens)

Fig. Nr. 272 PrisacB frdncezi, in cere coloniile a u fosl lransvazale din primilivi i n sistematicl, prin rnetoda indirect; a inversgrii. (L'apiculteur 1932)

ale unei prisiici franceze prin inversare; stupilor.

prin metoda indirect2 a mutatiei

c u toate cii p o z i ~ a , s t b p u l ~ iprimitiv nu-i cea normali, iar albinele foarte greu .pot lucra $i depozitq. mierea in celule, totugi, dacti anul. apicol e d r a c f n ,hectar, albinele p r e ferti sb stea 3n >vechea.$i necqmoda lor 'casH, d e ~ isus t le irnbie una frumos-'6rbnduitb gi fncHpAtoari. - Se e i e . c i albinele nu pot cladi decAt cAnd recolta e bog+ ~id&i, . ktugci cLnd,. ele s d t silite de un Brr r i u sb r5rridnti ' i n aceea~i,. .si$uatie,, pierzi un an Yntreg, fHrti ca stu~iisisternatici ,sii boati, f i populat;. , . . x Cu metoda directi ,ins&' albinele, -din ca&z& ca stupul are o capacitate mici,. atilt .cat Pi trebuie numai coloniei. a1 cbrei cuib a fost mic~oratcu ajutorul diafragmei,-chiar dacii , . anul e sirac, f$i pot organiza casa, pot fi ajutate la nevoie yi, pang Pn toamnb, stupii se organizeaiti bine. D e aceea, eu sfit'uiesc pe orice stGpar sci ,foloseascci nurnai . muta#ia dimda", care, de.$ cere mai multb muncg, ' fieuge- * ~ t ins5 e mult mai bine, iar in an3 buni, stukii pot da chiar o -r2colti, mu1 umitoare.
a

3.