Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
6Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Noua Provincia Corvina Nr.65 - Iunie 2013 - Numar Semestrial

Noua Provincia Corvina Nr.65 - Iunie 2013 - Numar Semestrial

Ratings: (0)|Views: 183 |Likes:
Published by ion_urda51

More info:

Published by: ion_urda51 on Jun 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/22/2013

pdf

text

original

 
anul XV
II
- nr. 65
 
 /
 
iunie 2013
NOUAPROVINCIACORVINA
x Ú Ê
Revista de
ariergard
ă culturală
 
şi deschidereinternaţională sub egida
USR - Filiala Alba-Hunedoara
Revista este realizată de Asociaţia cultural-umanitară şi ştiinţifică„Provincia Corvina“ din Hunedoara cu sprijinul Primărieişi Consiliului Local Hunedoara, pe baza unui proiect cultural
 
NOUA PROVINCIA CORVINA
anul XVII - nr. 6
5
/
iunie
201
3
 
Pentru publicitate, dona
ţ 
ii sau contribu
ţ 
ii As.C.U.S. „Provincia Corvina“ Hunedoaraare deschis, la BCR Filiala Hunedoara, contul în lei cod IBAN RO 45 RNCB 0162.0201.0137.0001
H
unedoara, str. Avram Iancu nr.14/7code street : 331014, ROMANIAe_mail contact : evueugen@yahoo.comion_urda51@yahoo.comtelefon : +40 354 402836mobil : +40 746 146690
 +40 751 517100
adresa redac
ţ 
iei:
Revista apare sub îngrijirea As.C.U.S. „Provincia Corvina“ Hunedoara 
ISSN: 1841 - 4478
Redacţia nu îşi asumă ideile şi opiniile exprimate,
responsabilitatea juridic
ă pentru conţinutul materialelor publicate aparţinînd autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă sau a unor personalităţicitate, responsabilitatea aparţine acestora. Pamfletul se tratează ca atare.
Coperta I:
 
Armada
(detaliu) - pictură de Florin SCURTU
 
A
şa grăit-a...
Dalai LAMA
 
"Ce m
ă
surprinde cel maimult la umanitate?Omul... Π
ş
i sacrific
ă
 s
ă
n
ă
tatea pentru a facebani. Apoi î 
ş
i sacrific
ă
banii pentru a-
ş
irecupera s
ă
n
ă
tatea. Apoi este atât dener 
ă
bd
ă
tor cu gândul la viitor încât nu sebucur 
ă
de prezent.Rezultatul este c
ă
nu tr 
ă
ie
ş
te în prezent, danici în viitor. Tr 
ă
ie
ş
te de parc
ă
n-ar muriniciodat
ă
 
ş
i apoi moare
ă
ă
s
ă
fi tr 
ă
it 
."
 
Nicolae BREBAN 
... ”
Eu, ca om şi ca autor,am trăit întreaga mea viaţălucidă în acest
 „infern” 
şi nupot renunţa
- e dreptul meu,e privilegiul meu ca gânditor, ca observator al
vieţii, al istoriei, al propriei mele existenţe,poate, mai ştii, e unicul meu dar 
! - de a
cerceta, contempla, diseca, privi, analiza şi
 „pipăi” 
 
sub toate cusăturile ceea ce am trăit
”...
Eugen EVU
Director fondator 
COLEGIUL DE REDAC
ŢIE
Ion URDA
- redactor coordonator  
Mugura
ş Maria PETRESCU
- redactor  
Elena Daniela SGONDEA - RUJOIU
- redactor  
Ion SCOROBETE
- redactor  
Radu ROŞIAN
- grafician
COLABORATORI EXTERNI
Maria Teresa LIUZZO
(Italia) 
Angelo MANITTA
(Italia) 
Alex CET
ĂŢEANU
(Canada)
 
asocia
ţ
ia cultural - umanitar 
ă
 
ş
i
ş
tiin
ţ
ific
ă
 
"provincia corvina"
anul XVIInr. 65 / iunie 2013
noua proVincia corvina
pag. 1
Editorial itinerantVavila POPOVICI - Raleigh (SUA)Politica
ș
i compromisul
Omul s-a n
ă
 scut liber 
 ş
i este pretutindeni în lan
 ţ 
uri. Jean Jacques ROUSSEAU 
Omul se afl
ă
continuu în procesul evolu
ț
iei; el nu se opre
ș
te într-un punct,ci tinde mereu spre perfec
ț
ionare, întotdeauna, cum se spune, este loc
ș
i demai bine. Experien
ț
a vie
ț
ii face ca fiecare dintre noi s
ă
devin
ă
mai mult decâteste. Via
ț
a omului e un întreg proces spiritual al c
ă
rui sfâr 
ș
it nu poate fi prev
ă
zut. În laboratorul fiin
ț
ei se amestec
ă
o mul
ț
ime de substan
ț
e, suntad
ă
uga
ț
i o mul
ț
ime de reactivi, uneori catalizatori care m
ă
resc vitezele reac
ț
iilor, dar niciodat
ă
un putem fi siguri de ceea ce se va ob
ț
ine. Presupunem doar, ghidându-ne dup
ă
rezultateleexperien
ț
elor asem
ă
n
ă
toare. Deducem sau intuim. Deducem implicând sim
ț
urile dar 
ș
i gândirea - judecata, ra
ț
ionamentul; intuim, adic
ă
încerc
ă
m s
ă
ne imagin
ă
m viitorul, bazându-ne pe cuno
ș
tin
ț
e
ș
i experien
ț
e acumulate. Unii consider 
ă
intui
ț
ia a fi ira
ț
ional
ă
, în opozi
ț
ie cu sim
ț
irea
ș
i gândirea,dar ea este mult ajut
ă
toare. C. J. Jung spunea:
 Dac
ă
se sper 
ă
sau se nutre
 ș
te exclusiv convingereac
ă
fiecare conflict se poate rezolva potrivit legilor ra
 ț 
iunii, exist 
ă
riscul de a se obstacula o solu
 ț 
ionare real 
ă
de natur 
ă
ira
 ț 
ional 
ă
. Perturb
ă
ri, reac
ț
ii imprevizibile pot fi, a
ș
tept
ă
rile, de multeori ne pot fi în
ș
elate.Putem deci evalua faptele, valorile trecutului, dar nu le putem evalua pe cele ale viitorului, un putem
ș
ti cum vor cre
ș
te sau descre
ș
te.
Cea
ț
a
plute
ș
te în mod infim asupra trecutului, dar esteintens
ă
asupra viitorului. Trecutul are glas, prezentul este asurzitor, viitorul e mut; via
ț
a ne ofer 
ă
 
ș
ansa de a atinge m
ă
car, binele
ș
i frumuse
ț
ile ei! Poate de aceea în cutia Pandorei a
ș
i
ă
mas
Speran
 ț 
a
.Ac
ț
iunile din via
ț
a omului trebuie s
ă
aib
ă
în primul rând motiva
ț
ii ra
ț
ionale. Fiecare om caut
ă
s
ă
 rezolve problemele vie
ț
ii în interes personal, familial
ș
i în armonie cu societatea, adopt
ă
o cale delupt
ă
pentru atingerea unui scop care include cuno
ș
tin
ț
e teoretice
ș
i practice, ia în final anumitedecizii, adic
ă
face politic
ă
. Jean Jaques Rousseau (1712-1778) considera c
ă
fiecare om particip
ă
 activ la treburilor statului prin deciziile sale
ș
i fiind o fiin
ță
moral
ă
- în m
ă
sura în care respect
ă
unset de reguli de comportare impuse de normalitatea în via
ţ
a de familie
ş
i în cea de societate - esteobligat a face leg
ă
tura dintre politic
ă
 
ș
i moral
ă
. Filozoful francez Vincent Descombes (n. 1943) a
ă
cut distinc
ț
ia dintre politic
ă
 
ș
i moral
ă
, spunând c
ă
 
 pozi
 ț 
ia moral 
ă
este pozi
 ț 
ia spectatorului, pozi
 ț 
ia politic
ă
este cea a actorului.
Da, dar spectatorul este cel ce apreciaz
ă
, determin
ă
valoareaactorului!Dispunem de timp
ș
i de spa
ț
iu acordat, în care ne desf 
ăș
ur 
ă
m vie
ț
ile atât de scurte - vai!-
ș
iîncerc
ă
m s
ă
cre
ă
m acea armonie mult dorit
ă
, pentru care uneori suntem dispu
ș
i a face compromisuriîn
ț
elegeri, ced
ă
ri. Tr 
ă
im, se pare, o perioad
ă
a compromisurilor, întrucât, cu toat
ă
libertatea avut
ă
,se aud deseori zorn
ă
ituri de lan
ț
uri. Persoanele care purced la compromisuri au diferite caractere – însu
ș
iri psihice-morale
– 
care
 se manifest 
ă
în modul lor de comportare, în ideile
 ș
i în ac
 ț 
iunilelor.
Comportamentul pe parcursul vie
ț
ii poate fi îmbun
ă
t
ăț
it, corijat, omul ajungând a avea opinii, p
ă
reri, chiar idei clare.
 A gândi nu mai este a contempla, ci a te angaja, a fi cuprins în ceea ce gânde
 ș
ti, a fi într-un proces-eveniment dramatic al fiin
 ț 
ei în lume
, spune filozoful francezEmmanuel Levinas (1906-1995) în cartea sa
Între noi
-
încercare de a-l gândi pe cel
ă
lalt”.Caracterul unui om poate fi frumos, de admirat, sau urât, de neacceptat
.
Oamenii pot aveadiverse motive pentru a-
ș
i schimba p
ă
rerile, ideile, func
ț
ie de experien
ț
ele dobândite, de adaptare lanoile condi
ț
ii de via
ță
, de dorin
ț
a de a îndrepta anumite gre
ș
eli. A-
ț
i schimba p
ă
rerile nu denot
ă
 neap
ă
rat un caracter urât. Exist
ă
îns
ă
 
ș
i oameni cu caractere urâte determinate de dorin
ț
a de parvenire, orgoliu exacerbat sau labilitate psihic
ă
. Când intervin anumite evenimente, ele potschimba viziunea unor oameni, f 
ă
ă
a-i face pe ceilal
ț
i din jur s
ă
considere c
ă
a f 
ă
cut ceva gre
ș
it, ci

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->