DIENCEFALUL SAU CREIERUL INTERMEDIAR

Dr. Boitor Luminita

Situat in prelungirea TC si a EC, este alcatuit din mai multe mase de subst nervoasa: - talamus - metatalamus - epitalamus - hipotalamus

TALAMUSUL:
- cea mai voluminoasa formatiune cenusie din diencefal - este constituit din mai multi nuclei , care realizeaza conexiuni intre: -nucleii bazali -cerebel -bulb -maduva -scoarta cerebrala.

- toate fb sensibilitatii ascendente fac sinapsa direct cu neuronii talamici de releu (al III lea neuron al caii) - exceptie fac fb analizatorului olfactiv, care nu au releu talamiuc si fb sensibilitatii viscerale care ajung in thalamus dup ace au facut sinapsa in hipotalamus. - contine si neuronii de asociatie cu rol in integrarea impulsurilor de la mai multi n talamici.

METATALAMUSUL: Este format din 2 perechi de corpi geniculati, unii fiind statie de releu a caii vizuale (laterali), iar altii o statie de releu pt calea acustica (mediali)

EPITALAMUSUL Este format din gld EPIFIZA si un nucleu in care se inched reflexeleolfactivo-somatice (miscarile capului si corpului legate de miros)

HIPOTALAMUSUL Situate la baza diencefalului, sub thalamus Este constituit din mai multi nuclei: - anterior: ai caror neuroni secreta hormone ce se depoziteaza in hipofiza posterioara, cu rol in integrarea parasimptica - posteriori: cu rol in integrarea simptica - mijlocii: care controleaza activitatea secretorie a hipofizei anterioare, cu rol in integrarea parasimptica

FUNCTIILE Hipotalamusului sunt extreme de complexe: - este un centru important pt unele reflexe complexe comportamentale si emotionale aparute ca raspuns la stimuli neobisnuiti si este si un punct nodal intervenind in reglarea functiilor vegetativeale organelor. - intervine in termoreglare, - aportul de alimente si lichide - diureza - functii sexuale - somn - anumite st emotionale (frica si furia)

Prin legatura dintre hipotalamus si hipofiza se realizeaza controlul SN asupra sist endocrine, intervenind astfel in reglarea : circulatiei, respiratiei, metabolismului energetic, echilibrul hidroelectrolitic
Este controlat de SC

GANGLIONII BAZALI

Sunt mase de subst. cenusie situate la baza emisferelor cerebrale, deasupra si lateral de thalamus Primesc aferente de la unele campuri corticale, thalamus si hipotalamus, precum si de la nuclei mezencefalici (subst neagra, nucleul rosu, subst reticulate)

Detin roluri importante

in reglarea motilitatii automate, stereotipe, comandata de SC participa la constituirea caii extrapiramidale.

In conditii de miscare -asigura repartitia adecvata a impulsurilor pt musculature

EMISFERELE CEREBRALE

Reprezinta cea mai voluminoasa parte a SNCului.

Sunt separate de fisura interemisferica si legate in partea bazala prin formatiuni de subst alba: corpul calos, trigonul cerebral, comisurile albe anterioara si posterioara. Fiecare Emisfera cerebrala are 3 fete: -convexa-externa - mediala-interna - bazala

Fetele sunt brazdate de santuri; - unele adanci (lateralSylvius, central-Ronaldo, care delimiteaza lobii-frontali, parietali, temporali,occipitali) - unele superficiale -care delimiteaza girusuri sau circumvolutiuni cerebrale(precentral, postcentral, hipocampic, Etc)

STRUCTURAL: Sunt alcatuite din: - substanta cenusie - la exterior formand scoarta cerebrala - substanta alba - la interior alcatuita din fb. de asociatie, comisurale si de proiectie

SCOARTA CEREBRALA:
Este segmental cel mai dezvoltat al SNC la om. La acest nivel ajung toate informatiile si pleaca toate comenzile pt activitatea motorie SC reprezinta segmental superior de integrare al organismului ca un tot unitar in echilibru dinamic cu mediul inconjurator. Pe baza dezvoltarii filogenetice se imparte in: - paleocortex si neocortex

PALEOCORTEXUL (lobul sau sistemul limbic) - este portiunea mai veche, constituit din 2 str celulare-receptoare si efectoare. Este constituit dintr-un inel de tesut nervos care inconjoara hilul fiecarei emisfere cerebrale.

ROLURILE PALEOCORTEXULUI: 1. zona de proiectie primara si de integrare a aferentelor olfactive 2.centru de reglare a activitatii vegetative in stransa corelatie cu hipotalamusul, cu care constituie o unitate functionala 3.centrul unor miscari somatice legate de actul alimentatiei: - masticatie - supt - deglutitie 4. reglarea aportului alimentar, prin controlul centrilor hipotalamici ai foamei si satietatii

5. reglarea activitatii sexuale 6. mentinerea atentiei 7. coordonarea functiilor emotionale si a comportamentului instinctual (frica, furie) 8. centrul unor reflexe conditionate mai simple (de aparare la stimuli durerosi)

NEOCORTEXUL Este portiunea cea mai recenta aparuta filogenetic, reprezinta restul de tesut cortical (fara sistem limbic) Este f. dezvoltat la om, are 6 straturi celulare.

S-a observat ca
- unele zone corticale receptioneaza aferente senzitivosenzoriale - Neocortexul receptor - altele controleaza activitatea motorie voluntaraNeocortexul motor - altele asociaza aceste functii-Neocortexul de asociatie

Neocortexul

receptor

In girusul postcentral din lobul parietal se afla aria somestezica I -se afla in zona in care se proiecteaza fb talamice care conduc impulsurile sensibilitatii cutanate si proprioceptive constiente. Proiectia senzitiva reprezinta un fel de omHOMUNCULUS SENZITIV-care are componentele deformate din cauza ca reprezentarea dif parti ale corpului nu este proportionala cu suprafata ci cu importanta lor; cele mai intinse reprezentari au zonele cu sensibilitatea cea mai mare: buzele, limba, mana, Etc.

Aria somestezica I este conectata functional cu aria motorize invecinata, astfel ca stimulrea ei produce in 20% din cazuri rasp motorii, si invers
In peretele superior la santului lateral s-a descris aria somestezica secundara(II), unde se face proiectia sensibilitatii protopatice

Sensibilitatile speciale se proiecteaza astfel: Sensibilitatea vizuala- in lobul occipital Aria auditiva-in lobul temporal Aria gustative-in aproprierea proiectiei somestezice a fetei Aria olfactiva-pe fata mediala a EC Echilibrul-in partea posterioara a primei circumvolutiuni temporale Sensibilitatea viscerala pe toata aria somestezica

Neocortexul motor Cuprinde ariile corticale de unde pornesc axonii cailor motorii piramidale si unii axoni ai cailor extrapiramidale Aria motorize principala - se afla in peretele anterior la santului central si portiunea adiacenta a girului precentral, aici au originea aprox din fb piramidale. - controleaza motilitatea voluntara rapida, precisa si coordonata a musculaturii scheletice din partea opusa a corpului.

Reprezentarea corticala a ariei motorii pp este HOMUNCULUS MOTOR - la nivelul caruia musculature implicate in efectuarea unor miscari mai fine (musculatura mainii, etc) este mult mai larg reprezentata comparative cu musculature altor regiuni (trunchi, mb inferior)

Neocortexul de asociatie Este constituit din zone mai nou aparute filogenetic, a caror excitare nu produce manifestari sensitive sau motorii. Exista 3 asemenea zone in creierul uman: - prefrontala-cu functie vegetativa - temporala - parietooccipitala

 PROCESELE

CORTICALE FUNDAMENTALE

Viata psihica umana este considerate a fi rezultatul a 3 compartimente:

1.COMPARTIMENTUL DE CUNOASTERE: - gandirea - atentia - orientarea - invatarea - memoria, etc Cu ajutorul ac compartiment omul cunoaste realitatea

2.COMPARTIMENTUL AFECTIV: - trairile - sentimentele - emotiile - pasiunile

3. COMPARTIMENTUL VOLITIONAL: cuprinde totalitatea hotararilor: - deciziilor - perseverenta indeplinirii lor

La baza activitatii corticale stau reflexele conditionate, datorita carora omul se adapteaza permanent si adecvat la conditiile mediului extern si intern.

REFELXELE CONDITIONATE STUDIATE DE PAVLOV - reprezinta un important proces de invatare - mecanismul elabirarii reflexului conditionat ar consta in stabilirea unor conexiuni functionale intre focare de excitatie corticala corespunzatoare , excitantul iradiind spre focarul mai puternic

SOMNUL; Este starea fiziologica , periodica , reversibila, crt prin inactivitate somatica si abolirea temporara a constientei, care poate fi insa restabilita rapid si complet prin stimuli adecvati. Are durata variabila : in medie 7-8 ore /zi pt adulti si 9-10ore/zi pt copii, Alterneaza cu starea de veghe-realizand ritmul nictemeral-controlat de arii hipotalamice Somnul fiziologic nu este un fenomen pasiv, ci este o inhibitie active a SC

In timpul somnului se produc o serie de modificari, astfel: Scade frecventa cardiaca Scade TA Scade frecventa respiratiilor Scade ventilatia pulmonara Scade activitatea renala Scade peristaltismul intestinal Scade tonusul muscular Scade secretia de adrenalina si glucocorticoizi

Somnul este necesar pt mentinera activitatii normale a SNC

INVATAREA SI MEMORIA Reprezinta crt fundamentale ale SNC

INVATAREA: MECANISMELE INVATARII SUNT:-conditionarea clasica pavlovista -avand la baza un RC, este tipul cel mai simplu si general de invatare -conditionarea operanta-cand printr-o activitate se obtine o recompense sau se evita o pedeapsa Substratul morphologic al invatarii nu este inca stabilit

MEMORIA: Este capacitatea SN de fixare, conservare, recunoastere si evocare a experientei umane. Este un proces de reflectare selective, active si inteligenta a experientei acumulata anterior S-a dovedit ca lobii frontali si temporali au un rol important in proc. memoriei

Se diferentiaza 3 tipuri de memorie: 1. de retinere momentana - memoria are durata de sec. sau minute (retinerea unui nr. de telefon pana la formarea lui) 2. memoria de scurta durata: persista minute sau ore 3. memoria de lunga durata poate persista toata viata Mecanismele memoriei sunt insuficient explicate

MOTIVATIA; Detine un rol important in memorarea, repetarea si fixarea datelor Centrii motivatiei sunt in sistemul limbic si hipotalamus

SISTEMUL VEGETATIV Este acea parte a SNC care coordoneaza activitatea viscerala, inconstienta. Este format din 2 portiuni: - simpatic - parasimpatic

SNV SIMPATIC: Intervine permanent in mentinerea tonusului arteriolar si al altor activitati vegetative. Rolul sau important se evidentiaza in speciale, in situtaii neobisnuite, periculoese, cand pune in conditii optime pt fuga sau lupta Extirparea totala a lantului simpatico permite supravietuirea doar in conditiile unui mediu cu constante putin variabile, dar nu mai poate fi realizata adaptarea la conditii variabile, in special la frig

SISTEMUL PARASIMPATIC; Exercita actiuni mai discrete decat sipmaticul, intervenind in reglarea activitatii vegetative in conditii obisnuite de viata

Pp efecte exercitate de SNV

Nr crt 1 2 3 4

ORGANUL INERVAT M. radiari ai irisului M. circulari ai irisului M ciliari Gld. lacrimale

SIMPATIC Contractie urmata de dilatare Contractie Contractie-pt vedere la distanta Vsc

PARASIMPATIC

Contractie-pt vederea de aproape Vsd si secretie

Diminuarea secretiei Vsc 5 6 7 Gld salivare Secretie de saliva vascoasa Bronhii Cord si vase Vsd coronarelor Scade tonusul si motilitatea 8 Stomac si intestine Constrictia sfgincterelor Inhibitia secretiei 9 Pancreas Vsc corinarelor Creste tonusul si motilitatea Relaxarea sfgincterelor Stimularea secretiei Creste secretiei endocrine si exocrine Bronhodilatator Cardioaccelerator Secretie apoasa abundenta Bronhoconstrictor Cardiomederator Vsd

Relaxeaza m vezical 10 11 13 Vezica urinara Contractia sfincterului vezical intern Vasele din tegument Termoreglare
Termogeneza

Contracta m vezical Relaxarea sfincterului vezical intern Vsc Termoliza

Vsc periferica Vsd