Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Alcătuirile imnografice al Sfintei Liturghii ca afirmare a teologiei răscumpărării și a comuniunii omului cu Dumnezeu

Alcătuirile imnografice al Sfintei Liturghii ca afirmare a teologiei răscumpărării și a comuniunii omului cu Dumnezeu

Ratings: (0)|Views: 2|Likes:
Published by Ilie-Radu Milea

More info:

Published by: Ilie-Radu Milea on Jun 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/21/2014

pdf

text

original

 
6
Cap. IV. Alcătuirile imnografice al Sfintei Liturghii ca afirmare a teologieirăscumpărării și a comuniunii omului cu Dumnezeu
 
Bogata imnologie bisericească, mai ales, constitue un pri
lej la îndemâna tuturor 
credincioşilor să reflecteze sub aspectele cele mai variate la învăţăturile şi preceptele
Mântuitorului, în forrna în care Biserica le-
a lămurit şi le
-a explicat pentru a sus
ţine şi aîntări credinţa ortodoxă.Imnele, ca armă de luptă dogmatică şi de propagandă, au găsit un teren larg pentru
dem
onstrarea credinţiei atât în liturghia propriu zisă, dar mai ales în
celelalte
unităţi aleserviciului divin premergătoare ei precum, şi în serviciul tainelor şi ierurgiilor, care sereferă la liturghia ca la izvorul de unde îşi trag puterea lor sfinţito
are, ca efect al Jertfei.
Preocuparea şi metoda didactică a poeziei li
turgice se poate demonstra cu cea maimare înlesnire prin exem
 ple luate la întâmplare şi fără a ne conduce în alegerea lor de
vreun fel de criteriu asupra valorii lor literare, catehetice sau a nivelului lor teologic
1
.
Imnele sunt, precum se vede, însăşi credinţa cântată. Condacele în deosebi au fostdefinite drept predică poetică şi anume o predică lirică, o poezie adică, în care estetranspusă dogma. S
-
ar putea compune un număr de volume egal cu cel al adevărurilor decredinţă şi de morală creştină pentru a ilustra caracterul categoric instructiv al imnelor şirugăciunilor liturghiei ortodoxe.Ca şi Evanghelia, ele nu desbat problemele teologice, în termeni de şcoală. Prinnatura şi prin scopul lor, textele liturgice reprezintă de fapt o teologie de vulgarizare. Deobicei, dogmele au nevoie de tălmăcire, de interpretare, iar această interpretare nu poate săfie decât simbolică, aşa precum în chip firesc şi spontan o realizează cultu
l, transfigurând prin artificiile artei materia em
 pirică, cu ajutorul valorilor estetice din adâncul sufletului
omenesc adâncit în contemplarea absolutului ideal
2
.
Astfel, de pildă pentru propagarea doctrinei, cultul ia în serviciul său cu
vântul,dela
cursivitatea lui obişnuită în predică ori pătruns de avânt ca în rugăciune, până lacuvântul însufleţit de sentiment şi purtat pe aripile melodiilor, ca în imne. Cântarea îndeosebi îndeplineşte un oficiu eminent în edificarea credincioşi
lor.
1
 
Pr. Prof. Ene Branişte,
 Biserică şi Liturghie în opera ,,Mystagogia” a Sfântului Maxim Mărturisitorul,
 înOrtodoxia
, nr.1, 1981, București, p. 14;
 
2
 
 Ibidem
;
 
7Scopul pr 
opriu ei este să dea textului însuşi o eficacitate mai mare, pentru ca, prinacest mijloc, credincioşii să fie mai uşor îmboldiţi spre pietate şi mai bine dispuşi a primi
în ei roadele harului din sfintele taine. S-ar putea întocmi o ade
vărată crestomaţie
din
textele, în care sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti, în deosebi cei din veacul al IV
-
lea şi al
V-lea, subli
mează valoarea imnelor pentru educaţia tineretului.
 
Comunitatea credincioşilor mireni participă la Liturghie privind, trăind şiîmpărtăş
indu-
se de lucrarea mântuitoare a lui Hristos. Iar prin toate acestea îl slăveşte şimulţumeşte, dar mai mult decât toate se roagă să
-
i facă parte de darurile Lui.
 
Cântarea îndulceşte cuvintele de rugăciune şi de slăvire ale credincioşilor şi inima
celor 
ce le rostesc. Prin aceasta face mai dulce chiar conţinutul rostit în chip cântător şi persoana al cărui nume este lăudat şi rugat în chip melodios. Prin această cântarea lipeşte
mai mult inima de darul cerut sau primit, sau de persoana de la care a cerut
acest dar şi pentru care e lăudat în chip melodios
3
.În felul acesta spo
reşte plăcera sau bucuria faţă de darul cerut sau primit şiiubirea faţă de persoana al cărei nume e rostit prin cântare. Bucuria sau iubirea aceasta semanifestă în avânturi de entuziasm, în accente de duioşie, de dor, de hotărârea de a rămâneataşat persoanei căreia i se adresează cântarea şi voii ei, cu orice preţ.
Trezirea acestor sen
timente stă în legătură cu faptul că prin cântare se pun în relief adâncuri de taină, valori cu
 
neputinţă de măsurat ale realităţilor, persoanelor şi darurilor cântate. Prin cântare cel ce cântă trezeşte în sine o relaţie afectuoasă cu ceea ce formeazăobiectul cântării, mai bine zis cântarea îl pune cu ceea ce e cântat într 
-
o relaţie totală prin
iinţa întreagă.Prin această relaţie totală a fiinţei care cântă, se descoperă, se pune în evidenţăfiinţa întreagă a conţinutului cântat, cu toată valoarea lui. Mai bine zis în această relaţieafectivă conţinutul cântării este trăit sau se intră într 
-o u
nire cu el, cum nu se întîmplă în
încercarea de a-
1 defini sau preciza numai cu raţiunea şi de a
-
1 exprima prin noţiunea ceşi
-o face aceasta despre el
4
.De aceea cântarea e modul cel mai propriu de a vorbi despre Dumnezeu, sau lui
Dumnezeu, ca despre şi
 
Celui cu neputinţă de cuprins în noţiuni precise, limitate, şiexprimat în cuvinte corespunzătoare acestor noţiuni. Dar ea e şi modul cel mai propriu de a
3
 
Pr. Prof. Dumitru Stăniloae,
Cântarea liturgică comună, mijloc de întărire a unității dreptei credințe
,
 ,
 înOrtodoxia
, B
ucurești, nr. 1, 1981, p. 58;
 
4
 
 Ibidem
;
 
8
mulţumi din toată inima lui Dumnezeu, de a
-
L lăuda.Prin cântare trăim taina lui Dumnezeu, ne unim
 
cu existenţa Lui negrăită,accentuăm prin simţire marea dorinţă de a ne face parte de darurile Sale. Prin cântarespunem mai mult decât putem exprima prin indiferent care cuvinte, prin ea dăm uncoeficent nemărginit admiraţiei măreţiei Lui, bunătăţii Lui,
care întrece cuvintele noastre
simplu rostite, exprimăm inexprimabilul, apofaticul, dar şi mulţumirea neţărmurită faţă de
El, pe care nu o putem exprima prin simple cuvinte.
De aceea în toate religiile credincioşii se folosesc de cântare pentru a lăuda
divinitatea, pentru a-
I mulţumi, pentru a expune în mod cât mai simţit, mai înduioşător,lauda, mulţumirea, cererile, cum nu o pot face prin cuvintele simplu rostite.
 
Aşa au făcut şi creştinii de la început, urmând exemplul evreilor şi cântând
 psalmii acelo
ra, pentru că se adresau lui Dumnezeu care a trimis pe Fiul Său făgăduit prin prooroci, dar apoi adăugând şi cântările lor proprii, adresate Fiului Său întrupat şi lăudând pe Tatăl Lui pentru trimiterea Lui şi a Duhului Sfânt, prin care Fiul vine în inimil
e lor.
Cântarea adresată lui Dumnezeu nu se dispensează de cuvinte, însă prin mlădierealor afectivă descoperă sensurile mai adânci şi mai iubitoare ale lucrării lui Dumnezeu, dar arată şi o mulţumire mai adâncă pentru faptele lui Dumnezeu săvârşite pent
ru noi
5
.
Biserica Ortodoxă a evitat de aceea să introducă instrumentele în cult, pentru căele produc nişte sentimente care nu exprimă cunoştinţa clară a lui Dumnezeu despre care seştie în mod limpede că e Persoană sau Treime de Persoane, nici faptele ce
le-
a săvârşit,
deci nici o afec
ţiune personală directă a credinciosului.Melodia instrumentelor poate scufunda pe credincioşi în simţirea vagă a unuiadânc indefinit, în care se pot topi toţi, a unui adânc care nu poate lua la cunoştinţă în modconştient
 
lauda, mulţumirea, cererea noastră, pentru fapte pe care poate nici nu le
-
a săvârşitşi nici nu le poate săvârşi.
 
Biserica Ortodoxă, lăudând pe Dumnezeu cel în Treime, laudă fap
tele lui Hristos
aşa cum le
-
a săvârşit în istorie, le poate săvârşi şi în continuare, sau aşa cum a venit înistorie aproape de noi, rămâne în continuare aproape de noi.
 
Cântarea serveşte astfel întăririi în adevărurile credinţei tocmai întrucât le face, caadevăruri despre persoanele şi faptele iubitoare ale lui Dumnezeu, trăite de inimă, scumpe
inimii
6
. Dar tocmai faptul că prin cântare sufletul se întăreşte şi mai adînc în credinţă şi în
5
 
 Ibidem,
 p. 59;
6
 
 Ibidem,
 p. 60;

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->