You are on page 1of 4

Valentele artistice ale figurilor fractale

nc de la descoperirea conceptului de similaritate i mai trziu a celui de fractalitate, oamenii au fost fascinai de aceste structuri att de uor de regsit n natur. Dup cum se tie, fractalii sunt nite structuri geometrice care dac sunt fragmentate sau divizate, rezult forme similare care reprezint copii miniaturale ale ntregului. Este deja demonstrat prezena fractalilor n toate structurile naturale, de la frunzele copacilor pn la dispunerea lanurilor muntoase. Pentru marea majoritatea a oamenilor, armonia acestor structuri rmne un mister, ns echilibrul proporiilor este cel care atrage privirea ctre admirarea lor. Dincolo de fascinaia uman intelectual fa de acest subiect cu un domeniu vast de explorare, oamenii i-au pus problema crerii unor forme fractale, nu doar admirarea i observarea lor n natur. Pornind de la generri virtuale, folosind programe digitale, fractalii au devenit surs de inspiraie n special n domeniul artei (corpuri de iluminat, tablouri Jackson Pollock etc.) n arhitectur, ncepnd cu piramidele din America Central, continund cu templele hinduse i ajungnd la Goticul european, o mare parte dintre construciile att de admirate astzi au folosit principiul fractalitii. Spre exemplu, templele hinduse al cror simbolism nu a fost complet descifrat de ctre cultura vestic, folosesc componente fractale pentru a demonstra i a materializa conceptul lor spiritual care susine principiul holografic al universului, conform cruia fiecare parte a ntregului este o reprezentarea a ntregului nsui. Cultura hindus pare s fie cea care a neles i explorat cel mai bine legtura dintre planul spiritual i cel fizic, folosindu-se de fractali ca de un instrument sau liant ntre aceste dou lumi aparent separate. Acelai principiu, ns de data aceasta folosind o alt interpretare simbolic, se regsete n Africa de Sud, unde satele erau construite folosind principiul fractalilor, dup un pattern ierarhic n conformitate cu ierarhiile familiale ale tribului. n Europa medieval, multe din catedrale au fost construite folosind principiul fractalilor, spre exemplu Catedrala Notre Dame din Paris, ale crei arce de la nivelul faadei sunt multiplicate i utilizate la ntreaga cldire, la diverse scri de lucru. Apare inevitabil ntrebarea: la ce ne ajut aceste structuri fractale i care este rolul lor exprimat n mod concret ? Dincolo de o armonie estetic uor de remarcat de ctre oricine, dar de descifrat numai de ctre specialiti, fractalii pot fi privii i din punctul de vedere al unei ordonri spaiale. Exist studii conform crora natura uman este inevitabil atras de anumite pattern-uri care se regsesc n natur. Acesta e un mecanism natural de autoreglare care ne readuce cu gndul la origini, n vremurile n care eram mult mai legai de mediul natural. Astfel, s-a constatat c creierul uman se relaxeaz atunci cnd privete un peisaj natural. ns ce este mai interesant, este faptul c nu att copacii, iarba sau cerul sunt cele care atrag

creierul uman ctre natur, ci o anumit armonie i ordine mai profund a acestor elemente care, privite din acest punct de vedere, pot fi considerate forme cu un coninut valoros. De aici se poate pune problema unui rol benefic pe care aceste structuri l au asupra creierului uman. Merit s ne punem ntrebarea: oare industria turismului este motivul pentru care att de muli oameni viziteaza zilnic Catedrala Notre Dame din Paris, sau este vorba de o anumit ordine mai subtil perceptibil care atrage fiina uman ctre contemplare? Structurile fractale pot fi folosite bidimensional, la nivelul planului unei cldiri sau tridimensional, la nivelul faadei sau al volumetriei. De exemplu, Palmer House a lui Frank Lloyd Wright respect utilizarea bidimensional a formei triunghiului, care se repet la 7 scri diferite n cadrul construciei. ns acest tip de form este mai greu de perceput de ctre utilizatori prin experien direct, fiind vorba n ultim instan de un desen n plan care respect anumite reguli geometrice. n cazul utilizrii tridimensionale a fractalilor, la nivelul faadelor sau al volumetriei, exist riscul unei ambiguiti n ceea ce privete autenticitatea structurilor exist o diferen ntre elemente modulare (de exemplu o forma triunghiular folosit pentru a genera o suprafa riglat) i fractali unde sunt necesare i alte reguli nafar de repetarea unui element iniial simplu: jocul scrilor de lucru i/sau o relaie de interdependen ntre elemente. Astzi, marea majoritate a arhitecilor consider fractalii ca fiind greu de stpnit n conformitate cu tendinele actuale de design, mergnd pn la inutilitate. Structurile fractale i-au pierdut caracterul simbolic i odat cu acesta i pe cel al utilitii, n contextul societii de consum n care trim. Acest lucru nu trebuie s reprezinte o minimalizare a subiectului, fiindc n continuare descoperim aspecte noi despre fractali, iar odat cu tendina de a proiecta eco i innd cont de problemele de mediu i de nclzirea global, structurile fractale fac parte din aceeai familie de soluii. Cum alternativa la societatea de consum este revenirea la formele iniiale de organizare, acest lucru se poate aplica i n arhitectur prin utilizarea tehnologiilor mai simplu de obinut i cu efecte minime asupra mediului, mpreun cu un nou mod de gndire care simplific eforturile de a epata i n acelai timp complic prin (re)cunoaterea simbolurilor i a societii tradiionale. Iat cum fractalitatea presupune mai mult dect nite forme care se repet unele ntr-altele; este vorba de un mod de a gndi, complex i complet, un mod de a percepe ntregul n parte i partea n ntreg. Poate parea ciudat, dar acum 30 de ani, nimeni nu-si imagina cum ar putea un artist sa picteze folosind drept penel matematica si ale ei formule complicate! Nimeni, nici macar francezul Benoit Mandelbrot, care tocmai scosese teoria fractalilor, pornind de la o seama de idei matematice vechi si abandonate un timp. Fractalii sunt forme stranii, extrem de neregulate ori foarte frante, figuri complicate si fragile, prinse in ecuatii pe masura. Cu ele, matematicienii s-au ambitionat sa recreeze Natura insasi. Ca intr-o a doua Facere. Si mai ca au reusit! Caci fractali sunt peste tot in jur: de la fulgii de nea la flacarile focului, conturul insulelor, crestele valurilor si ale muntilor si pana la nori,

copaci si cratere lunare - toate sunt fractali. Mai apoi, fractalii au putut fi folositi aproape peste tot: de la fizica, pana la medicina si genetica.

Fractali ale fulgilor de nea flacarilor

Fractali ale

Iar acestea sunt fractali! Iar in anii `80, odata cu revolutia calculatoarelor, si artistii au putut sa picteze dantelarii de fractali, trecute repetat prin puternicii algoritmi ai computerului. Tablourile lor pot fi vazute pe ecranele calculatoarelor si "vizitate" pe Internet, in galerii sau muzee virtuale. Dar pot fi atarnate si pe pereti, imprimate pe o hartie speciala sau direct in... uleiuri pe panza, cu ajutorul digitografelor! Asa s-a nascut pictura fractala, cea mai revolutionara forma a artei digitale. Un dar al mileniului Iii, parca pictat de pe alta planeta. In mod neasteptat, tablourile fractale, cele cu adevarat valoroase, nu sunt defel reci sau straine ochiului, cum poate ne-am gandi! Cine le priveste ramane uimit de explozia diafana a culorilor, intr-un abstractionism fastuos, linistitor si cald, piperat cu sugerari voluptoase si cosmice de forme reale. Paradoxal, acest spatiu al culorilor si formelor unduioase, indemnand la tihna si meditatie, pare uneori mai clar organizat decat cel al unei picturi facute in tehnica clasica! Si la noi, pictura fractala a inceput sa prinda aripi. Si cum majoritatea plasticienilor s-au oprit la portile acestei metode de creatie hiperincifrate, fractalistii romani vin din alte domenii. Iata, in Bucuresti, Gheorghe Horis este automatist. Are 26 de ani si sta

rezervat in tihna "atelierului sau digital", pieptanandu-si contururile lui fractale si culorile. Iar galeria lui virtuala, FractArt (www.fractart.ro), are destule surprize frumoase. Dar poate cel mai bun pictor fractal de la noi este suceveanul de 49 de ani Viorel Guliciuc. El s-a nascut si traieste la Ipotesti, locul de bastina cu iradieri fabuloase al lui Eminescu. Viorel Guliciuc e filozof, profesor la Universitatea "Stefan cel Mare" din Suceava. Are o galerie a lui virtuala, Rofag ,prima din Romania. Dintre multele expozitii pe care le-a avut in strainatate - la Glasgow, Istanbul, in Rusia (la Volgograd) si la Chisinau).

You might also like