CAP. 11 Cretinism i religie C.S.Lewis face o comparaie ntre lumea moderna si religia populara.

Cretinii spun ca Dumnezeu a facut minuni, insa lumea moderna, nu . Lewis considera ca in viata de zi cu zi ne confruntam cu religia reala a oamenilor, n sensul in care ei vorbesc despre un Dumnezeu care e numai principiul interior al celor trei, vorbete despre o mare for spiritual prezent n toate lucrurile, despre un spirit comun din care facem cu toii parte, un rezervor de spiritualitate generalizat n care ne putem reuni cu toii, i vei strni un interes binevoitor. Entuziasmul scade ns de ndat ce menionezi un Dumnezeu care are scopuri i ndeplinete aciuni particulare, care face un lucru i nu altul, un Dumnezeu concret, selectiv, imperativ i prohibitiv, cu un caracter determinat. Oamenii devin stnjenii sau se supr. O atare concepie li se pare primitiv, grosolan i chiar ireverenioas. Tot el afirma ca religia populara nu crede in miracole pentru ca il exclude pe Dumnezeul crestinismului, ci mai degraba cred ntr-un Dumnezeu care nu face minuni sau, mai bine spus, nu face nimic altceva. Aceasta religie populara se poate numi panteism, o religie care s=ar putea sa fie cea mai primitiva dintre toate religiile. Panteismul= Dumnezeu, n loc de a fi o entitate particular cu caracter propriu real, devine pur i simplu spectacolul total privit ntrun mod particular sau punctul teoretic n care s-ar ntlni toate liniile aspiraiei umane dac ar fi prelungite la infinit. Panteitii i cretinii sunt de acord c Dumnezeu este prezent pretutindeni. Panteitii trag concluzia c El este difuzat sau ascuns n toate lucrurile i e prin urmare un mediu universal mai degrab dect o entitate concret, deoarece minile lor sunt realmente dominate de imaginea unui gaz, a unui fluid sau a spaiului nsui. Cretinul, pe de alt parte, elimin n mod deliberat asemenea imagini susinnd c Dumnezeu este n mod total prezent n fiecare punct al spaiului i timpului i n mod local prezent n nici unul. Att panteitii, ct si crestinii considera ca toti depindem de Dumnezeu si ca fiecare dintre noi este legat individual de el. nsa, crestinul defineste relatia in termeni de Creator si creat, pe cand panteistul sustine ca noi suntem parti din El sau suntem cu totii continuti in El. Tot Lewis considera ca nu ii putem atribui lui Dumnezeu niste atribute metafizice, spunand, fara sa stim intelesul cuvintelor, ca Dumnezeu este infinit. Daca tiina i puterea Lui se extind nu doar asupra anumitor lucruri, ci asupra tuturora, afirmaia e adevrat. Dac ns prin utilizarea cuvntului infinit ne ncumetm s-L gndim ca pe un tot amorf despre care nimic n particular i totul n general e adevrat, atunci ar fi mai bine s renunm complet la acel cuvnt. Unele propozitii despre Dumnezeu au fost reale si unele false si, pe baza existentei noastre, stim cine este, dar asta nu inseamna ca putem presupune ca El nu poate face minuni. Foarte multi mistici afirma, in necunostinta de cauza ca Dumnezeu nu este concret, viu, iar pentru acest lucru, Lewis ofera exemplul cu melcul marin. S ne imaginm un melc marin mistic, un nelept printre melcii marini, care (cufundat ntr-o viziune extatic) ntrezrete ce anume este Omul. Relatnd acestea discipolilor si, care i ei au o anume viziune (dei mai puin dect el), va fi nevoit s foloseasc numeroase formulri negative. Va trebui s le spun c Omul nu are cochilie, nu e fixat de o stnc, nu e nconjurat de ap. Iar discipolii si, bizuindu-se i pe propria lor viziune mai redus, i fac astfel o anumit idee despre Om. Dar

iat c vin nite melci erudii, melci care scriu istorii ale filozofiei i in cursuri de reli gie comparat, dar care nu au avut niciodat vreo viziune proprie. Din vorbele melcului profetic, ei rein exclusiv formulrile negative. Pe baza lor, necorectai de nici o cunoatere pozitiv, construiesc o imagine a Omului ca un soi de piftie amorf (nu are cochilie) ce nu exist nicieri n particular (nu e fixat de o stnc) i nu se hrnete niciodat (nu exist ap ca s -i aduc substanele nutritive). i, nutrind o veneraie tradiional fa de Om, ei trag concluzia c a fi o piftie famelic ntr-un vid adimensional reprezint modul suprem de existen, i resping ca pe o superstiie grosolan i materialist orice doctrin ce i-ar atribui Omului o form, o structur i organe definite. XII. Proprietatea minunilor Din moment ce am considerat ca Dumnezeu este viu, El poate face lucruri concrete, adica ar putea savarsi minuni. Evlaviosii nu sunt de acord cu acest lucru deoarece el cred ca numai un mestesugar incompetent poate face o lucrare care sa necesite interventii. Msura n care poi distinge o licen just de o simpl crpceal sau caren de unitate depinde de msura n care ai sesizat semnificaia real i luntric a operei ca totalitate. XIII. Despre probabilitate Criterii dupa care sa apreciem istorisirile particulare despre miraculos - Nu trebuie sa de admita niciun caz particular pana cand nu au fost incercate toate posibilitatile de explicatie naturala - Trebuie s distingem diferitele tipuri de improbabilitate. De vreme ce, prin definiie, miracolele sunt mai rare dect alte evenimente, este evident i de la bun nceput improbabil ca un miracol s se ntmple n orice loc i timp dat. Potrivit lui Hume, probabilitatea se bazeaz pe ceea ce s-ar putea numi votul majoritar al experienelor noastre trecute. Cu ct s-a tiut c un lucru se ntmpl mai des, cu att e mai probabil s se ntmple iari, i cu ct mai rar, cu att mai puin probabil. Miracolul este, prin urmare, cel mai improbabil dintre toate evenimentele. E totdeauna mai probabil ca mrturiile s fie mincinoase sau eronate, dect c s-a produs un miracol. De ce cred oamenii in miracole? 1. Pt ca suntem creaturi ale obisnuintei. Ne ateptm ca situaiile noi s semene cu cele vechi. 2. cnd ne proiectm aciunile, trebuie s nu lum n consideraie posibilitatea teoretic potrivit creia s-ar putea ca Natura s nu se comporte i mine la fel de obinuit, din cauz c nu putem face nimic n acest sens 3. Sir Arthur Eddington, avem uneori convingeri la care inem, dar pe care nu le putem justifica; suntem influenai de un anumit sim al adecvrii lucrurilor.