Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
ffffff

ffffff

Ratings: (0)|Views: 47 |Likes:
Published by Valentina Lupu
fvsgdyfhgrgfwsx
fvsgdyfhgrgfwsx

More info:

Published by: Valentina Lupu on Jun 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/13/2013

pdf

text

original

 
1
 SUMAR EDI
Ţ
IEPetru Dumitriu – Opere alese
Edi
ţ
ie de Excaterina
Ţ
ar 
ă
lung
ă
 Editura Funda
ţ
iei Na
ţ
ionale pentru Literatur 
ă
 
ş
i Art
ă
 
ş
i Univers Enciclopedic, 2004
Vol.IPublicistic
ă
. Dosare de Securitate . Proze
ş
i alte texte . Cronic
ă
de la câmpieNot
ă
asupra edi
ţ
ieiCon
ţ
inutul
ş
i
ţ
inta edi
ţ
iei
 Aceast
ă
edi
ţ
ie a fost alc
ă
tuit
ă
conform op
ţ
iunilor scriitorului, care a trimis pre
ş
edintelui Academiei Române, înc
ă
din 1997, pe lâng
ă
un sumar de edi
ţ
ie, prefe
ţ
e pentru textele men
ţ
ionate în respectivul sumar. Cum îns
ă
 conexiunile textelor trimiteau la alte lucr 
ă
ri, nemen
ţ
ionate de autor, le-am înglobat
ş
i pe acestea, pentru cacititorul s
ă
poat
ă
avea o perspectiv
ă
de ansamblu asupra crea
ţ
iei lui Petru Dumitriu din România (pân
ă
în1960), ca
ş
i a extensiei tematicii române
ş
ti de dup
ă
fuga din 1960. În leg
ă
tur 
ă
cu aceast
ă
extensie, mai suntnumeroase crea
ţ
ii de ad
ă
ugat, fiindc
ă
toat
ă
literatura publicat
ă
în str 
ă
in
ă
tate se hr 
ă
ne
ş
te practic din întâmpl
ă
rile spa
ţ
iului românesc, cu foarte rare excep
ţ
ii. Petru Dumitriu nu s-a integrat niciodat
ă
în lumeaoccidental
ă
. El a r 
ă
mas român pân
ă
la sfâr 
ş
itul vie
ţ
ii. Ce-i drept, unul care încerca s
ă
spun
ă
Occidentului în ceconst
ă
cu adev
ă
rat problema româneasc
ă
 
ş
i la ce în
ă
l
ţ
ime a ajuns intelectualul român al veacului XX. Am cuprins în aceast
ă
selec
ţ
ie toate texele pe care autorul a inten
ţ
ionat s
ă
le integreze în universuri literaremai largi. E vorba de cele dou
ă
 
Cronici 
(
de la câmpie
 
ş
i
de familie
), de
Colec 
ţ 
ie de Biografii, Autobiografii 
ş
Memorii contemporane
, dar 
ş
i de
Drum f 
ă
ă
pulbere
, fiindc
ă
personaje din acel roman apar în
Incognito
(depild
ă
Mateica,
ş
eful de personal al
ş
antierului, apare cu ani înainte, în Basarabia, în timpul r 
ă
zboiului, când econfigurat rolul lui în lag
ă
rele din Transnistria). Cât despre
Pas
ă
rea furtunii 
, ea comunic
ă
subteran cu
Drum
ă
ă
pulbere
, dar 
ş
i cu
Colec 
ţ 
ie…
Volumul de debut a fost – ca idee de coagulare a univesurilor literare –folosit târziu, în crea
ţ
ia în limba francez
ă
. Dintre articole au fost alese acelea care sunt p
ă
ţ
i ale unui demersteoretic amplu vizând soarta literaturii române, “nodurile” teoretice ale unei plase de rezisten
ţă
fa
ţă
de invaziap
ă
gubitoare a “realismului socialist”. Ele sunt, deopotriv
ă
, texte de fundamentare a propriei sale crea
ţ
ii. Câtdespre raportul autorului cu Dumnezeu
ş
i cu Lumea, el trebuia inclus în edi
ţ
ie, fiindc
ă
face parte din chiar substan
ţ
a întregii crea
ţ
ii.Miza edi
ţ
iei de fa
ţă
nu este pur 
ş
i simplu reeditarea – sub beneficiu de inventar – a unui scriitor care a creatde la jum
ă
tatea pân
ă
la sfâr 
ş
itul veacului XX, ci felul cum acest scriitor a construit un mesaj pentru noi cei deast
ă
zi, de la începutul veacului XXI, tr 
ă
ind într-o Românie, într-o Europ
ă
 
ş
i într-o lume aflate în plin proces deprefacere. Acesta a fost atât temeiul select
ă
rii textelor, cât
ş
i al construirii întregii arm
ă
turi de note menite s
ă
 deschid
ă
deopotriv
ă
cititorului contemporan c
ă
i de acces spre oper 
ă
, dar 
ş
i spre realitatea lumii de azi.
Ş
i maiexact spus ar fi: c
ă
i de acces spre o corect
ă
comparare a realit
ăţ
ii în care a tr 
ă
it autorul cu realitatea în caretr 
ă
im noi, pentru ca oricare cititor de ast
ă
zi s
ă
în
ţ
eleag
ă
, s
ă
aprecieze
ş
i mai apoi s
ă
judece în cuno
ş
tin
ţă
decauz
ă
, pe baza faptelor, diferen
ţ
a dintre imaginea realit
ăţ
ii
ş
i faptele realit
ăţ
ii. Cum s-ar spune mai pe scurt: s
ă
 poat
ă
reface din fapte propria sa imagine despre un creator 
ş
i opera sa, despre lumea lui, în loc s
ă
preia oimagine gata f 
ă
cut
ă
. O imagine neîntemeiat
ă
pe cunoa
ş
terea îns
ăş
i a elementelor din care ea fusese f 
ă
cut
ă
 (
ş
i nu iau aici în discu
ţ
ie cauzele de fond ori de suprafa
ţă
care un dus la ignorarea unor elemente
ş
i laaccentuarea altora).Petru Dumitriu este un scriitor care face literatur 
ă
plecând din afara ei – de la o baz
ă
teoretic
ă
 
ş
i filosofic
ă
ş
i
ţ
inte
ş
te, prin tot ceea ce scrie, dincolo de orizontul literaturii, c
ă
tre integritatea culturii
ş
i a civiliza
ţ
iei (în careliteratura e parte, mod de rela
ţ
ie, de comunicare), c
ă
tre menirea întregului în modificarea profund
ă
amentalit
ăţ
ilor omene
ş
ti. El sper 
ă
, de la înnoirea mileniului, pe care o anun
ţă
, “un salt” în percep
ţ
ia lumii
ş
isemenilor de c
ă
tre Om ca fiin
ţă
. A trebuit deci ca tot acest parcurs s
ă
fie f 
ă
cut recognoscibil, în edi
ţ
ie, prin
 
2
chiar textele scriitorului. Pentru c
ă
afirma
ţ
iile lui sunt atât explicite (teoretice), cât
ş
i implicite (literare). Iar aceste afirma
ţ
ii, în totalitatea lor, reconstituie mesajul s
ă
u pentru noi, despre care spuneam mai sus. În plus, miza acestei edi
ţ
ii nu este edi
ţ
ia îns
ăş
i. Ca orice intelectual
ş
i ca orice om de ast
ă
zi, editorul î 
ş
ipune problema: spre ce ne îndrept
ă
m? Ce neg
ă
m
ş
i ce afirm
ă
m? Ce lu
ă
m cu noi
ş
i ce nu? Unde am gre
ş
it
ş
iunde nu? Cum ne vedem noi pe noi în
ş
ine
ş
i cum ne v
ă
d al
ţ
ii? O regenerare profund
ă
a lumii române
ş
ti ia încalcul cultura sau nu? Cât, în ce sensuri? Ce temeiuri de “acro
ş
aj”, de comunicare va avea aceast
ă
cultur 
ă
cualte culturi ale Europei
ş
i ale lumii? Cu alte lumi, altminteri construite decât a noastr 
ă
? Cum prive
ş
te un om decultur 
ă
trecutul, prezentul
ş
i viitorul lui, al lumii din care face parte, ce solu
ţ
ii are
ş
i ce op
ţ
iuni poate face? Pece fundamente (culturale
ş
i nu numai)
ş
i le întemeiaz
ă
? Un scriitor î 
ş
i pune numai ast
ă
zi aceast
ă
problem
ă
ori
ş
i-a pus-o dintotdeauna? Petru Dumitriu
ş
i-a pus toate aceste probeme?Edi
ţ
ia de fa
ţă
caut
ă
în opera lui r 
ă
spunsurile. Le caut
ă
mai ales fiindc
ă
literatura lui Petru Dumitriu, toatetextele lui, privite în ansamblu, pun între paranze
ş
i analizeaz
ă
fenomenologic veacul XX. Iar cititorul va judeca, dup
ă
sine însu
ş
i, dac
ă
opera lui Petru Dumitriu este o cale pentru a deschide, ast
ă
zi, dialoguri activecu noi, pe tema tuturor întreb
ă
rilor de mai sus, ori, m
ă
car par 
ţ
ial, este chiar o solu
ţ
ie de r 
ă
spuns. O solu
ţ
ie cuatât mai mult cu cât, dup
ă
ce în anii ’50 cultura român
ă
a trebuit, gra
ţ
ie regimului socialist, s
ă
abandonezeaproape o jum
ă
tate de veac de exprimare cultural
ă
(cea interbelic
ă
), revenind cu greu la ea, printr-omig
ă
loas
ă
reconstituire numit
ă
« recuperare »), acum, dup
ă
anul 2000, pierde cealalt
ă
jum
ă
tate, numit
ă
 « literatur 
ă
socialist
ă
», conota
ţ
ia subîn
ţ
eleas
ă
fiind « proast
ă
, în genunchi fa
ţă
de ideologia epocii ». Rezult
ă
 c
ă
, aflat
ă
în pragul integr 
ă
rii europene, România nu poate face apel la integritatea valorilor ei acumulate pedurata unui întreg veac
ş
i afirm
ă
în loc tinere genera
ţ
ii care creaz
ă
rupte de fundamentul cultural al
ţă
rii lor 
ş
iimitând modele care adesea nici nu sunt perene. Cred cu t
ă
rie c
ă
trebuie f 
ă
cut ceva
ş
i c
ă
opera lui PetruDumitriu – reeditarea
ş
i rediscutarea ei – face parte din acest « ceva ».
Modul de lucru
Principiul unei edi
ţ
ii critice este c
ă
oricare oper 
ă
se editeaz
ă
folosind ultimul text rev
ă
zut de autor, depreferin
ţă
manuscris, adic
ă
atestând chiar voin
ţ
a liber 
ă
a autorului. Aceasta ar fi situa
ţ
ia optim
ă
.Cum îns
ă
, în cazul lui Petru Dumitriu –
ş
i nu numai al lui – chestiunea voin
ţ
ei proprii a fost tran
ş
at
ă
deelemente aflate în afara ei – cenzura politic
ă
 
ş
i invidia colegial
ă
deseneaz
ă
doar minima
ş
i maxima unei volute între care numeroase puncte de reper definesc derog
ă
ri de esen
ţă
la la sus zisa voin
ţă
a autorului – atunci amprocedat astfel: am luat în calcul, de câte ori s-a putut, manuscrisul originar ca baz
ă
de editare, comparându-lcu dactilograma
ş
i cu versiunea tip
ă
rit
ă
, men
ţ
ionând variantele
ş
i variabilele. Am reconstituit, când a fost cazul
ş
i unul dintre cazuri este chiar 
Cronic 
ă
de familie
– întregul vizat deautor, din texte publicate dup
ă
apari
ţ
ia c
ă
ţ
ii ori r 
ă
mase în manuscris, dar pe care autorul afirm
ă
c
ă
le-ar fi doritintegrate în ansamblu. Am reconstituit, de asemenea, dup
ă
proiecte de autor, dar 
ş
i dup
ă
logica intern
ă
aevenimentelor,
Colec 
ţ 
ie de Biografii, Autobiografii 
ş
i Memorii contemporane
, g
ă
sit
ă
în dactilogram
ă
, dar 
ş
i întexte publicate prin reviste (
ş
i care nu sunt prezente în dactilograma recuperat
ă
de Academia Român
ă
de laSRI în 1996). Lucrarea nu pare cu totul finalizat
ă
. Oricum,
Incognito
, ca text, ar trebui a
ş
ezat înainte de
Nexus
,care explic
ă
demersul întregului
ş
i stabile
ş
te rela
ţ
ia între p
ă
ţ
i.
Ş
i probabil a
ş
a ar fi
ş
i fost, dac
ă
autorul ar fiputut publica
Incognito
în România socialist
ă
.Ortografia
ş
i gramatica sunt cele actuale. Am procedat astfel la sugestia editurii, care
ş
i-a construit dup
ă
 aceast
ă
idee întreaga serie de
Opere alese
, dar am cedat
ş
i îndemnat
ă
de faptul c
ă
derog
ă
rile de laactualitate ale lui Petru Dumitriu au fost minime, neavând implica
ţ
ii stilistice decât foarte rar. Trebuie precizat îns
ă
c
ă
el n-a renun
ţ
at niciodat
ă
la ortografia interbelic
ă
. A scris mereu cu
â
la interiorul cuvintelor, chiar scria
sânt
în loc de sunt, dar scria
ş
i
a
ş
i
 în loc de a
ş
, punea apostrof la eliziunea unor litere în loc de liniu
ţă
. Scria
filosofie
, nu filozofie, adic
ă
avea reprezentarea etimologiei cuvintelor, iar pe s intervocalic îl folosea ca z,precum în celelalte limbi romanice, eludând faptul c
ă
scrierea limbii române este fonetic
ă
( scria
isbi
, în loc deizbi,
sgrun
ţ
uros
în loc de zgrun
ţ
uros,
svârli
în loc de zvîrli,
smucit
în loc de zmucit,
sb
ă
tea
 în loc de zb
ă
tea,
sgomot
în loc de zgomot,
desn
ă
dejde
în loc de dezn
ă
dejde). Scrie întotdeauna
acuma
în loc de acum,
nimica
 în loc de nimic. Scrie
dela
în loc de de la. Scrie
mi-i
în loc de mi-e,
trebue
 în loc de trebuie,
vroia
înloc de voia,
massa
(de oameni) în loc de masa (de oameni),
miaz
ă
-zi, miaz
ă
-noapte
în loc de miaz
ă
zi,miaz
ă
noapte, numele lunilor cu liter 
ă
mare,
ghia
ţă
în loc de ghea
ţă
,
c
ă
ma
ş
e
în loc de c
ă
ma
şă
,
ceeace
în locde ceea ce.
 
3
Derog
ă
rile de punctua
ţ
ie au fost
ş
i ele corectate în mod tacit, de
ş
i este sigur c
ă
au o semnifica
ţ
ie, dar biografic
ă
 
ş
i nu literar 
ă
: româna nu era limba matern
ă
a mamei. Iar mama nu l-a înv
ăţ
at limba ei matern
ă
. Atunci Petru Dumitriu a reconstruit – când îi lipseau modelele – româna dup
ă
latin
ă
. Citea de copil latine
ş
te, la13 ani a scris dup
ă
 
Istoriile Florentine
ale lui Machiavelli (publicate în latin
ă
)
ş
i am observat cum pune, întextele sale române
ş
ti, literare, virgule acolo unde nu le-ar fi locul dup
ă
gramatica limbii române: el refaceconstruc
ţ
iile latine
ş
ti “ablativul absolut”
ş
i “acuzativul cu infinitivul” (care în român
ă
dau subiecte logice la dativori acuzativ)
ş
i le separ 
ă
prin virgule de restul frazei. Lucreaz
ă
logic, dar dup
ă
logica limbii latine, de origine,nu dup
ă
logica limbii române (unde, de pild
ă
, nu se pune niciodat
ă
virgul
ă
între subiect
ş
i predicat, chiar dac
ă
 acela e subiectul logic
ş
i al altei p
ă
ţ
i de fraz
ă
).
Alte elemente
Dic 
ţ 
ionarul de nume proprii 
, ca
ş
i
Dic 
ţ 
ionarul numelor geografice
, aflate în anexa volumului al III-lea,folosesc prescurt
ă
ri ale titlurilor pe care le-am men
ţ
ionat în n ota nr. 91 aflat
ă
la sfâr 
ş
itul volumului al III-lea.Dar, pentru c
ă
pot exista cititori care s
ă
consulte edi
ţ
ia f 
ă
ă
s
ă
citeasc
ă
notele cu tot dinadinsul, precizez înc
ă
 o dat
ă
ce înseamn
ă
ini
ţ
ialele care apar dup
ă
numele celor dou
ă
dic
ţ
ionare:
Cronic 
ă
de la câmpie (1. Vântul demartie, C.c.-V.m. 2. Du
ş
m
ă
nie C.c.-D., 3. Bedros din Bazargic C.c-B.B., 4. Nop
ţ 
ile din iunie, C.c.-N.i.),Înv 
ăţă
tur 
ă
de minte Î.m., Vân
ă
toare de lupi V.l, Drum
ă
ă
pulbere Dr.f.p.
 
, Pas
ă
rea furtunii P.f., Cronic 
ă
defamilie C.f., Adolescen
ţ 
ii A, Colec 
ţ 
ie de biografii, autobiografii 
ş
i memorii contemporane C.B., Romanticii R.,Incognito I.
 Editoarea selec
ţ
iei de
Opere alese
de Petru Dumitriu adreseaz
ă
mul
ţ
umiri pentru sprijin în alc
ă
tuirea edi
ţ
ieiurm
ă
toarelor institu
ţ
ii
ş
i persoane: Arhivele Militare Na
ţ
ionale Arhivele Statului Cara
ş
Severin Arhivele Statului Târgu JiuBiblioteca Academiei RomâneBibliothèque Nationale de la FranceEditura Univers EnciclopedicFunda
ţ
ia Academiei RomâneLiceul Tudor Vladimirescu din Târgu JiuRevista « Apostrof »Revista « Caiete critice »Revista « Saeculum » Alexandru De
ş
liu, director la revista „Saeculum” Foc
ş
ani Alexandru O
ş
ca, colonel, director al Arhivelor Militare Na
ţ
ionaleCoralia Fotino, prieten
ă
de familie a autorului, din anii 1955
ş
i pân
ă
acum.Cornel Alexandrescu, profesor la Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu JiuCserey Zòltan, cercet
ă
tor la Muzeul Secuiesc din Sf. GheorgheDumitru Vesa, primar la Or 
ş
ovaEugen Simion, pre
ş
edintele Academiei Române, ini
ţ
iatorul acestei edi
ţ
iiElisabeta Simion, redactor al acestei edi
ţ
iiFlorin Cârciumaru, primar la Târgu JiuFrançoise Mohr, profesoar 
ă
de filosofie la Metz, legatar universal al mo
ş
tenirii l
ă
sate de Petru Dumitriu.Geo
Ş
erban, editorul
Cronicii de familie
, r 
ă
mas în bune rela
ţ
ii cu autorul pân
ă
la sfâr 
ş
itul vie
ţ
ii acestuia.Ileana Medrea, cumnata scriitoruluiIleana S
ă
biescu, doctori
ţă
din Târgu Jiu, prieten
ă
cu Lila DumitriuJuan Constantin Petroi, profesor de român
ă
la Or 
ş
ova, cercet
ă
tor al vie
ţ
ii lui Petru DumitriuMarta Petreu, redactor 
ş
ef la revista „Apostrof”, ClujMihaela Mîrzea, tehnoredactorul edi
ţ
ieiViorel Roman, consilier academic la Universitatea din Bremen, Germania.Dr. Ecaterina
Ţ
ar 
ă
lung
ă
 

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->