UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA FACULTATEA DE ELECTROMECANICA DISCIPLINA: MECANISME

PROIECT
EFECTUAT DE STUDENTUL: GRUPA: INDRUMATOR PROIECT:

AN UNIVERSITAR:

Proiect Mecanisme

CUPRINS

CUPRINS_________________________________________________________________________ 2 1.0 TEMA DE PROIECT 1-MECANISM CU BARE_____________________________________ 3 2.0 ANALIZA STRUCTURALA A MECANISMULUI PROPUS __________________________ 4 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR STRUCTURALE_______________________________________ 4 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE. _______________________________________ 5 3.0 ANALIZA CINEMATICA _______________________________________________________ 7 ELEMENTUL 1- ANALIZA CINEMATIC A ELEMENTULUI CONDUCTOR N MISCARE DE ROTATIE ______ 8 DIADA RRR (B-C-D)______________________________________________________________ 10 CUPLA E-CALCULUL CINEMATIC _____________________________________________________ 16 DIADA RRT (E-FR-FT)_____________________________________________________________ 17 4.0 ANALIZA CINETOSTATICA ___________________________________________________ 20 FORTELE SI MOMENTELE DE INERIE __________________________________________________ DIADA RRT (E-FR-FT)_____________________________________________________________ DIADA RRR (B-C-D)______________________________________________________________ CINETOSTATICA ELEMENTULUI CINEMATIC 1____________________________________________ 21 24 24 26

5.0-TEMA DE PROIECT 2-MECANISM CU CAME CAM CU LEGE DE MICARE SINUSOIDAL ___________________________________________________________________ 27 5.1-TEMA PROIECT ________________________________________________________________ 27 5.2-REZOLVARE __________________________________________________________________ 27 6.0-BIBLIOGRAFIE ______________________________________________________________ 31 7.0-ANEXE ______________________________________________________________________ 32

Pagina 2 din 32

Proiect Mecanisme

1.0 TEMA DE PROIECT 1-MECANISM CU BARE

S se deseneze la scara 1:2 i apoi sa se fac analiza structural, cinematic i cinetostatica a mecanismului dat mai jos folosind Mathcad, pentru Varianta 1 cu =10 rad/sec.

Pagina 3 din 32

Proiect Mecanisme

Fig.1

2.0 ANALIZA STRUCTURALA A MECANISMULUI PROPUS Determinarea caracteristicilor structurale Concluzii: Lantul cinematic necesita un singur parametru cinematic independent pentru a fi determinat Mecanismul functioneaza cu un singur element cinematic conducator
Pagina 4 din 32

Familia mecanismului: f =3 Numarul elementelor cinematice: n =5 Numarul elementelor cinematice mobile: m =5 Numarul cuplelor cinematice de clasa a V-a : c 5 =7(A,B,C,D,E,FR,FT) Numarul contururilor cinematice independente: N= c 5 -m=7-5=2 Gradul de mobilitate: M=3m-2 c 5 -c 4 =3x5-2x7-0=1

Proiect Mecanisme Schema cinematica structurala:

Fig.2 Deoarece mecanismul contine numai diade spunem ca este de ordinal doi, clasa a II-a. Pentru rezolvarea configuratiei,distributiei de viteze si acceleratii ,cinetostaticei sunt necesare sisteme de 2 ecuatii scalare cu 2 necunoscute.

Determinarea caracteristicilor geometrice.

Se calculeaza mai intai pozitia reazemului A fa de D (V=y2):

V = (l1 + l 2 ) sin( 45 0 ) + l 3 sin(30 0 ) = (0,1 + 0,3) 0,7071 + 0,33 0,5 = 0,447m

Se deseneaza la o scara convenabil (de pild 1:2) mecanismul in pozitia de cursa maxima:
Cursa _ max ima _ 1 = 450

i de capt cursa:
Capat _ Cursa _ 1 = 2250

Pagina 5 din 32

Proiect Mecanisme

Fig.3 Se stabilete originea desenului A oriunde in cmpul desenului. Se traseaz sistemul de axe Oxy, apoi se traseaza elementul 1 nclinat la 450 fat de Ox i de lungime l1=100 mm, rezultnd punctul B. Din punctul B se duce elementul 2 la fel la 450 fat de Ox i de lungime l2=300mm rezulnd punctul C. Se deseneaz punctul D pe desen la coordonatele D(0 mm;447 mm). Din punctul D se duce punctat o orizontal pe care va fi aezat elementul 5. Se uneste D cu C si se obine elementul 3. Se verific prin msurare pe desen dac l3330mm. Se deseneaz punctul C prin msurarea a distantei a=100mm de la punctul B. Din punctul E se duce un arc de cerc de raza 250mm pn se intesecteaz orizontala din D rezultnd cupla de rotaie a elementului 5. Se unesc punctele E i F rezultnd elementul 4. Se msoar unghiul de presiune dintre 5 i elementul 4 si se compar cu valoarea admisibil (max= 300). n cazul nostru =27,20.
Pagina 6 din 32

Proiect Mecanisme La fel se procedeaz i pentru poziia de curs minim a mecanismului.

Fig.4

3.0 ANALIZA CINEMATICA Determinarea configuratiei mecanismului se face cu scopul de a determina spatiul ocupat de mecanism in timpul functionrii sale, pentru a evita incrucisarea elementelor si de a vedea dac mecanismul realizeaz miscarea pentru care a fost proiectat. Analiza pozitional presupune determinarea coordonatelor cuplelor cinematice de rotatie si a pantelor ghidajelor cuplelor cinematice de translatie, deci implicit pozitiile elementelor mecanismului.

Pagina 7 din 32

Proiect Mecanisme Elementul 1- Analiza cinematic a elementului conductor n miscare de rotatie Se pleac de la prima poziie a mecanismului corespunztoare = 0 0 .

Fig.5 Date de intrare cunoscute:

& , && x0 , y0 , l1 , ,

Date de iesire necunoscute

&1 , y &1 , & &1 , & &1 x1 , y1 , x x y

Pozitii Pentru pozitii se scriu relatiile:

x1 = x0 + l1 cos y1 = y0 + l1 sin

din care rezult coordonatele (x1, y1) ale cuplei B. Viteze Pentru viteze se deriveaz relatiile de mai sus, obtinandu-se:
r & sin r r r r &1 = l1 x & sin i cosj &1i + y &1 j = l1 VB = x & cos &1 = l1 y r & &1 )2 + ( y &1 )2 = l1 VB = (x

Acceleratii Pentru acceleratii se deriveaz relatiile vitezelor, obtinandu-se

& 2 cos l1 && sin & &1 = l1 x & 2 sin + l1 && cos & &1 = l1 y r r r r r & 2 cos l1 && sin i + l1 & 2 sin + l1 && cos j &1i + & &1 j = l1 aB = & x y r &4 + &&2 &12 + & &12 = l1 aB = & x y

) (

Pagina 8 din 32

Proiect Mecanisme Dup rularea programului Mathcad cu datele din tema de proiect se obtin urmtoarele grafice pentru pozitii si viteze (pentru valori ale unghiului luate din 150 in 150):
0.1 0.1

x1

y1

0.1

4 Phi

0.1

4 Phi

vitx1

vity1

4 Phi

4 Phi

Fig.6 Pentrul centrul de greutate al elementului 1 (G1) se aplica relaiile:

xG1 i vitxG1 i x0i l1 . cos Phii 2 l1 . viti .sin Phii 2 yG1i vityG1i y0i l1 . sin Phii 2 l1 . viti .cos Phii 2

unde s-a notat cu Phi = ; xG1 = xG1; yG1 = yG1; vitxG1 = vxG1; etc iar i=0...24 corespunztor tuturor poziiilor de calcul. In programul Mathcad unghiurile sunt date in Radiani. Rezult graficele pentru centrul de greutate G1:

Pagina 9 din 32

Proiect Mecanisme
0.05 0.05

Phi

xG1

yG1

0.05

4 Phi

0.05

4 Phi

0.5

0.5

vitxG1

vityG1

0.5

4 Phi

0.5

4 Phi

Fig.7 Diada RRR (B-C-D) Se pleac de la prima poziie a mecanismului corespunztoare = 0 0 .

Fig.8
Pagina 10 din 32

Proiect Mecanisme

Date de intrare (cunoscute):

&1 , y &1 , & &1 , & &1 , x2 , y2 , x &2 , y &2 , & &2 , & &2 , l2 , l3 x1 , y1 , x x y x y

Date de iesire necunoscute:

&1 , &&1 ,3 , &3 , &&3 , &3 , y &3 , & &3 , & &3 ,1 , x3 , y3 , x x y

Pozitii Pentru a determina pozitia cuplei C, adic (x3, y3) se scriu relatiile:

(x3 x1 )2 + ( y3 y1 )2 = l22 (x3 x2 )2 + ( y3 y2 )2 = l32

Dintre solutiile sistemului se adopt solutia cea mai apropiat de solutia precedent. Pentru a determina pozitiile elementelor:

( y3 y1 ) (x3 x1 ) ( y y2 ) tg 3 = 3 (x3 x2 )
tg1 =

Pentru a determina componentele vitezei cuplei C se deriveaz ecuatiile pozitiilor:

&3 x &1 ) + ( y3 y1 )( y &3 y &1 ) = 0 (x3 x1 )(x &3 x &2 ) + ( y3 y2 )( y &3 y &2 ) = 0 (x3 x2 )(x r r r r &3i + y &3 j ; VC = VC = x &3 )2 + ( y &3 )2 (x

De unde se determina componentele vitezei cuplei C Pentru a determina vitezele unghiulare ale elementelor, se deriveaz relatiile Pozitiei elementelor de mai sus scrise sub forma urmtoare:
tg1 =

( y3 y1 ) (x3 x1 ) (x3 x1 )sin 1 ( y3 y1 )cos 1 = 0 ( y y2 ) (x3 x2 )sin 3 ( y3 y2 )cos 3 = 0 tg3 = 3 (x3 x2 )

Se obtine
&1 (x3 x1 )cos 1 ( y &1 ( y3 y1 )sin 1 = 0 &3 x &1 )sin 1 + &3 y &1 )cos 1 + (x &3 (x3 x2 )cos 3 ( y &3 ( y3 y 2 )sin 3 = 0 &3 x & 2 )sin 3 + &3 y & 2 )cos 3 + (x

Pagina 11 din 32

Proiect Mecanisme Acceleratii Pentru a determina componentele acceleratiei cuplei C, se deriveaz relatiile vitezelor obtinandu-se:
&3 x &1 )2 + ( x3 x1 )(& &3 & &1 ) + ( y &3 y &1 )2 + ( y3 y1 )( & &3 & &1 ) = 0 (x x x y y &3 x &2 )2 + (x3 x2 )(& &3 & &2 ) + ( y &3 y & 2 )2 + ( y3 y2 )( & &3 & &2 ) = 0 (x x x y y

r r r r &3i + & &3 j ; aC = aC = & x y

&3 )2 + ( & &3 )2 (& x y

De unde se determina componentele acceleratieii cuplei C, Pentru a determina acceleratiile unghiulare ale elementelor,
(& &1 (x &12 (x3 x1 )sin 1 + &&1 (x3 x1 )cos 1 &3 & &1 )sin 1 + 2 &3 x &1 )cos 1 x x &1 ( y &12 ( y3 y1 )cos 1 + &&1 ( y3 y1 )sin 1 = 0 &3 & &1 )cos 1 + 2 &3 y &1 )sin 1 + y y ( & 2 &3 ( x &3 (x3 x2 )sin 3 + &&3 (x3 x2 )cos 3 &3 & &2 )sin 3 + 2 &3 x &2 )cos 3 x x (& 2 &3 ( y &3 &&3 ( y3 y2 )sin 3 = 0 &3 & &2 )cos 3 + 2 &3 y & 2 )sin 3 + ( y3 y2 )cos3 + y y ( &

De unde se determina componentele acceleratieiile unghiulare Dup rularea programului Mathcad cu datele din tema de proiect se obtin urmtoarele grafice pentru pozitii, viteze si acceleatii (pentru valori ale unghiului luate din 150 in 150):
0.3 0.3 0.25 x3 0.2 y3 0.2 0.15 0.1 0.1

4 Phi

4 Phi

1.5

4.5

1 1 0.5 2 4

4 Phi

3.5

4 Phi

Pagina 12 din 32

vitx3

vitx3T
1

vity3

vity3T

Proiect Mecanisme
1

vitx3

vity3

4 Phi

2
5 2

4 Phi

v1

v2

4 Phi

4 Phi

y
10

y
10

0 accx3 0 accy3 10

10

4 Phi

20

4 Phi

Fig.9 Pentrul centrul de greutate al elementului 2 si 3 (G2 si G3) se aplica relaiile:

xG2 x3 x1 2 y1 2 y1 yG3 xG3 x3 x2 2 ( y2 2 vitx3 vitx2 2 vity3 ( vity2 2 vity3 ) y3 )

yG2

y3

y3

vitxG2

vitx3 vitx1 2 vity3 2 vity1 vity1

vitxG3 vityG3

vityG2

Pagina 13 din 32

Proiect Mecanisme
v G2i v 1i 2 accxG3 accyG3 v 2i v G3i v 2i

accxG2

accx3 accx1 2 accy3 2 accy1 accy1

accx3 accx2 2 accy3 ( accy2 2 accy3 )

accyG2

aG2i

a1i 2

a2i

aG3i

a2i

Rezult graficele pentru centrele de greutate G2 si G3:

0.15 0.2

xG2

0.1

yG2

0.1

0.05

4 Phi

4 Phi

0.15

0.4

0.35 xG3 0.1 yG3 0.3

0.05

4 Phi

0.25

4 Phi

Pagina 14 din 32

Proiect Mecanisme
0.5 1

vitxG2

vityG2

0.5

4 Phi

4 Phi

0.5

0.5

vitxG3

vityG3

0.5

4 Phi

0.5

4 Phi

4 2 vG2 0 2 4

vG3

4 Phi

4 Phi

10

0 accxG2 0 accyG2 10

4 Phi

20

4 Phi

Pagina 15 din 32

Proiect Mecanisme
5 5

0 accxG3 0 accyG3 5

4 Phi

10

4 Phi

2
20 20

0 aG2 20

0 aG3 20

40

40 0 2 4 Phi 6 8

4 Phi

Fig.10 Cupla E-Calculul cinematic Cupla E este situat pe elementul cinematic 3 la distanta a=l3/3. Calculul pozitiilor, vitezelor si acceleratiilor se face cu urmatoarele relatii:
x4 2 ( x3 x2) 3 vity4 y4 ( y2 3 vity2 3 accy2 3 accy3 y3 ) y3

vitx4

2 ( vitx3 vitx2) 3 2 ( accx3 accx2) 3

vity3

vity3

accx4

accy4

accy3

S-au calculat urmatoarele grafice:

3
0.2

0.15 x4 0.1 y4

0.3

0.25

0.05

0.2 0 2 4 Phi 6 8

4 Phi

Pagina 16 din 32

Proiect Mecanisme

1 0.5 vitx4 0 0.5 1 vity4

0.5

0.5

4 Phi

4 Phi

3
5 5

0 accx4 5 accy4

10

4 Phi

10

4 Phi

Fig.11 Diada RRT (E-FR-FT) Se pleac de la prima poziie a mecanismului corespunztoare 1 = 0 0 .

Fig.12

Pagina 17 din 32

Proiect Mecanisme Calculul pozitiilor, vitezelor si acceleratiilor se face cu urmatoarele relatii:

( x55 x44)
2

( y55

y44 )

l4

( x55 x44) .( vitx55 vitx44)

4i
vitx5i x5i

( y55 y5i x5i

y44 ) .( vity55 y4i x4i

vity5i y5i

vity44 ) 0

atan

v 4i ( vitx55 vitx44)
2

vitx4i sin 4i x4i cos 4i

vity4i cos 4i y4i sin 4i

( x55 x44) .( accx55 accx44)

( vity55

vity44 )

( y55

y44 ) .( accy55

accy44 ) 0

S-au calculat urmatoarele grafice:

0.5 0.4485

0.4 x5 0.3 y5

0.448

0.4475

0.2

0.447 0 2 4 Phi 6 8

4 Phi

0.8 4 0.6 vitx5 0

0.4

i 5

4 Phi

4 Phi

10

v4

accx5

4 Phi

10

4 Phi

Pagina 18 din 32

Proiect Mecanisme

20

a4

20

4 Phi

Fig.13 Pentrul centrul de greutate al elementului 42 si 3 (G4) se aplica relaiile:

xG4 x4 x5 x4 2 yG4 y4 y5 2 vity4 vity5 2 vity4 y4

vitxG4 vitx4

vitx5 vitx4 2

vityG4

v G4i accxG4 accx4 accx5 accx4 2 aG4

v 4i accyG4 a4 accy4 accy5 2 accy4

S-au calculat urmatoarele grafice:

0.4 0.3 0.38 xG4 0.25 0.2 0.15 yG4 0.36

4 Phi

0.34

4 Phi

0.5

vitxG4

vityG4

4 Phi

0.5

4 Phi

Pagina 19 din 32

Proiect Mecanisme

10

accxG4

accyG4

10

4 Phi

4 Phi

Fig.14 4.0 ANALIZA CINETOSTATICA Urmeaza analizei cinematice, n care miscarea elementului conducator s-a considerat cunoscuta si neinfluentata de forte si momente. n realitate, miscarea imprimata din exterior elementului conducator va suferi o reactie datorata fortelor (F) si momentelor (M) ce nsotesc miscarea elementelor mecanismului. Determinarea reactiunilor n cuplele mecanismelor plane (calculul cinetostatic) Calculele se fac mai nti n ipoteza neglijarii frecarilor. Determinarile, la mecanisme, se fac organizate pe grupe cinematice, n ordinea inversa atasarii grupelor la formarea mecanismului. Reactiunile din cuple sunt vectori legati, caracterizati de: directie, modul, sens, punct de aplicatie. n fiecare cupla de tip c5 (monomobila), reactiunea are necunoscute doua dintre marimile scalare ce o caracterizeaza (modulul si punctul de aplicatie la cuplele de translatie; modulul si directia la cuplele de rotatie). ntr-o cupla de tip c4 (bimobila), reactiunea are ca necunoscuta modulul vectorului (directia si punctul de aplicatie cunoscndu-se). Pentru comoditatea calculului, fortele si momentele necunoscute si care urmeaza a fi calculate, se considera initial orientate dupa sensul pozitiv al axelor de coordonate. n aceasta etapa a calculelor, coordonatele diferitelor puncte ale elementelor (deci problema pozitiilor), fortele si momentele exterioare precum si fortele si momentele de inertie sunt cunoscute

Pagina 20 din 32

Proiect Mecanisme

Fig.15 Fortele si momentele de inerie In miscarea generala a unui element cinematic, asupra sa se manifesta forte de inertie, sub forma torsorului de inertie (o forta de inertie si un moment al fortelor de inertie) care actioneaza in centrul de masa al elementului. Pentru determinarea sarcinilor de inertie intereseaza axioma derivatei impulsului, sau Teorema impulsului si axioma derivatei momentului cinetic sau Teorema momentului cinetic.
Fi = M a C M i ,C = J C
Fi_yG1i m1.accyG1i Mi_G1i J1 .aG1 G1 m1.9.81

Pentru elementul cinematic 1

Fi_xG1 i m1.accxG1 i J1
2 m1.l1

12

m1

vol1 .dens

vol1

l1.Arie_element

Pagina 21 din 32

Proiect Mecanisme
0.5 0.5

Fi_xG1

Fi_yG1

0.5

4 Phi

0.5

4 Phi

Fig.16 Pentru elementul cinematic 2

Fi_xG2 i m2.accxG2 i Fi_yG2i m2.accyG2i vol2 m2 J2 Mi_G2i J2 .aG2i G2 m2.9.81

l2.Arie_element vol2 .dens

2 m2.l2

12

2 Fi_xG2 0 Fi_yG2 0

4 Phi

4 Phi

Fig.17 Pentru elementul cinematic 3

Fi_xG3 i m3.accxG3 i Fi_yG3i m3.accyG3i vol3 m3 J3 Mi_G3i J3 .a G3i G3 m3.9.81

l3.Arie_element vol3 .dens

2 m3.l3

12

Pagina 22 din 32

Proiect Mecanisme
1 2

1 Fi_xG3 0 Fi_yG3 0

4 Phi

4 Phi

0.1

0.05 Mi_G3 0

0.05

4 Phi

Fig.18 Pentru elementul cinematic 4

Fi_xG4 i m4.accxG4 i Fi_yG4i m4.accyG4i vol4 m4 J4 Mi_G4i J4 .aG4i G4 m4.9.81

l4.Arie_element vol4 .dens

2 m4.l4

12

0.5 Fi_xG4 0 Fi_yG4 0

4 Phi

0.5

4 Phi

Fig.19

Pagina 23 din 32

Proiect Mecanisme Diada RRT (E-FR-FT)

y y x Necunoscute: F43 ; F43 ; F54

F43x
18

Fi_xG4

F43x

20

22

4 Phi

Fig.20
( FF43x.( y55 FF43y y44 ) MMi_G4 FF43y.( x55 x44) ) .( y55 FFi_xG4 yG44) FFi_yG4.( x55 xG44 ) G4.( x55 xG44 ) 0 G4 FF54y 0
40 30 F43y 20 10 0 30 0 2 4 Phi 6 8 0 2 4 Phi 6 8 F54y 20 0

10

Fig.21 Diada RRR (B-C-D) Date de intrare (cunoscute): - torsori:

F3x F2x r r 2 = F2y ; 3 = F3y M M 2 3 B ( x1 , y1 ); C ( x3 , y3 ); D ( x2 , y 2 );

- coordonatele cuplelor cinematice:

- coordonatele centrelor de greutate ale elementelor cinematice 2 si 3:

G 2( xG 2 , y G 2 ); G 3( x G 3 , y G 3 )

Se cer fortele de legtur dintre cuplele cinematice B, C, D, adic:

x x x r r F12 r F32 r F43 F12 = y ; F23 = F32 = y ; F43 = y F12 F32 F43

Se parcurg urmtoarele etape:

Pagina 24 din 32

Proiect Mecanisme Se scriu ecuatiile de proiectii pe axe pentru fortele care actioneaz asupra diadei, adic:
x x + F2x + F3x + F43 =0 X ( 23) = 0 F12 y y + F2y + F3y + F43 =0 Y ( 23) = 0 F12

Se scriu ecuatiile de momente in raport cu punctul C pentru elementul (2) si respectiv (3),
x x ( 2) ( y3 y1 ) + F12 (x1 x3 ) + F2x ( y3 y4 ) + F2x (x4 x3 ) + M 2 = 0 = 0 F12 MC x x ( 3) ( y3 y2 ) + F43 (x2 x3 ) + F3x ( y3 y5 ) + F3x (x5 x3 ) + M 3 = 0 = 0 F43 MC

Din relatiile de mai sus se determin

x x r F43 F12 r F12 = y ; F43 = y F12 F43

cu observatia c, dac rezult pozitive au sensurile mentionate in relatiile de mai sus , iar dac rezult negative au sensuri contrare celor mentionate.
r r r r x y F12 = F12 i + F12 j F12 = r r r r x y F43 = F43 i + F43 j F43 =

(F ) + (F ) (F ) + (F )
x 2 12 y 2 12 x 2 43

y 2 43

Se scriu ecuatiile de proiectii pe axe pentru fortele care actioneaz asupra elementului (2) sau (3).
x x + F2x + F3x + F32 =0 X ( 2) = 0 F12 y y + F2y + F3x + F32 =0 Y ( 2) = 0 F12

De unde se determin
x r r F32 F23 = F32 = y ; F32

r r r r x y F23 = F23 i + F23 j F23 =

(F ) + (F )
x 2 23

y 2 23

200

400

0 F03x 200 F03y

200

400

4 Phi

200

4 Phi

400

200

200 F21x 0 F21y

200

200

4 Phi

400

4 Phi

Pagina 25 din 32

Proiect Mecanisme

200

400

0 F23x 200 F23y

200

400

4 Phi

200

4 Phi

Fig.22 Cinetostatica elementului cinematic 1

FF01x FFi_xG1 FF21x 0 FF01y FFi_yG1 FF21y G1 0
400 200

200 F01x 0 F01y

200

200

4 Phi

400

4 Phi

Fig.23

Pagina 26 din 32

Proiect Mecanisme

5.0-TEMA DE PROIECT 2-MECANISM CU CAME CAM CU LEGE DE MICARE SINUSOIDAL

5.1-Tema proiect Arborele cu came, care acioneaza supapele unui motor cu ardere intern, este prevazut cu came al caror profil asigur tachetului o lege de micare sinusoidal: Se cunosc: Cursa maxim a tachetului: h = S max = 10,2 mm . A 11 B 12 C 13 D 14

Varianta [mm] h

Unghiul de rotire al camei corespunztor fazei de ridicare a tachetului: 1 = 6326'48' ' . Unghiul de roire al camei corespunztor fazei de coborre a tachetului:

2 = 1 = 6326'48' ' .
Turaia camei : n = 400 rot / min .

Varianta [rot/min] n
-

A Zi nastere x 8

B Zi nastere x 10

C Zi nastere x 12

D Zi nastere x 14

Raza rolei tachetului este= din raza cercului de baz. Raza cerc baza Rb=1,5 x h tachetului, vitezei i acceleraiei

Se cer: - Analiza cinematic, cuprinznd trasarea curbelor deplasrii acestuia.

5.2-Rezolvare Legea de deplasare sinusoidal, n forma cea mai general, se exprim prin ecuaia:
Pagina 27 din 32

Proiect Mecanisme
S = Rb + h sin ( A + B ) + C 2

n care: A,B,C sunt constante ce trebuie determinate. Prin derivarea n raport cu timpul a legii spaiului se obine ecuaia vitezei tachetului:
v= ds ds d ds h = = = A cos( A + B ) dt d dt d 2

Pentru determinarea constantelor A i B se pun condiiile la limit: - la : = 0

v=0

- la : = 6326'48' ' v = 0 Din aceste condiii se obin urmtoarele ecuaii:

h 0 = A cos B 2
h 0 = A cos(6326'48' ' A + B ) 2

Din prima relaie rezult: cos B = 0 , deci B = Se alege prima valoare B =

3
2 , 2

etc.

Din cea de-a doua relaie rezult:

cos(6326'48' ' A + B ) = 0

deci
6326'48' ' A +

adic A=0

Deoarece aceasta nu e posibil, nseamn c soluia B = alta valoare, de exemplu

. 2

nu satisface i se ncearc pentru B o

Cu noua valoare a lui B rezult:

64,43 A

de unde
A=

63,43

Se nlocuiesc valorile lui A si B n ecuaiile spaiului i vitezei:

Pagina 28 din 32

Proiect Mecanisme
h 180 180 v = cos 90 2 63,43 63,43

sau
180 h 180 sin v = 63,43 2 63,43

Pentru turaia dat, viteza unghiular a camei are valoarea:

= n
30 =

400
30

= 42 rad / s

Rezult deci pentru vitez ecuaia:

v = 42 10,2 2,85 sin 2,85 2

[mm / s] = 610 sin 2,85

unde s-a inlocuit

180 = 2,85 63,43

Pentru determinarea constantei C, n ecuaia spaiului se pune condiia la limit: la: = 0 S = 0 deci : 0 = sin B + C
h h h C = sin B = sin = 2 2 2 2

h 2

Rezult n final, pentru ecuaia spaiului parcurs de piston:

S= h 180 h h 2,85 sin + = (1 cos 2,85 ) = h sin = 10,2 sin 1,425 2 63,43 2 2 2 2

Pentru acceleraie, prin derivarea ecuaiei vitezei se obine:

a= dv dv d dv = = = 610 2,85 cos 2,85 = 1740 42 cos 2,85 = 73000 cos 2,85 dt d dt d

n concluzie, ecuaiile pentru calculul spaiului parcurs de tachet, vitez i acceleraia acestuia sunt urmtoarele:
S = 10,2 sin 1,425 v = 610 sin 2,85

; a = 73000 cos 2,85

Pagina 29 din 32

Proiect Mecanisme
25

20 S 15

10

0.5

1.5

1000

vr

500

vc

500

0.5

1.5

1000

0.5

1.5

5 1 10

5 1 10

ar

ac

5 1 10

0.5

1.5

5 1 10

0.5

1.5

Fig.24-Indicele r arata faza de ridicare iar c cea de coborare

Pagina 30 din 32

Proiect Mecanisme

6.0-Bibliografie 1. ARTOBOLEVSKI,L.: Teoria mecanismelor i mainilor, Editura Tehnic, Bucureti 1955. 2. BUCULEI,M..a: Metode de calcul n analiza mecanismelor cubare, Editura Scrisul Romnesc,

1986.
3. CONIU,TR.: Culegere de probleme din teoria mecanismelor ia mainilor, Editura Tehnic,

1967.
4.GRIGORESCU,L.,ZIDARU,N.: Mecanisme-ndrumar de proiectare,Editura Nautica, Constana

2008.
5. MANOLESCU,N. s.a: Probleme de teoria mecansimelor i amainilor, Editura Didactic i

Pedagogic, 1968.
6. MANOLESCU,N..a: Teoria mecanismelor i a mainilor, Editura Tehnic, Bucureti 1970. 7. POPESCU,I.: Mecanisme Probleme, Universitatea Craiova, 1973. 8.PELECUDI,CHR.: Bazele analizei mecanismelor, Editura Academiei R.S.R.,Bucureti 1967. 9. RAZMERI,I s.a: Mecanic i organe de maini- Aplicaii, vol. I, Universitatea Galai, 1983. 10. RIPIANU,I s.a: Mecanic tehnic, Editura Didactic i Pedagogic, 1982. 11.TUTUNARU,D.,s.a:Teoria mecanismelor i organelor de maini, Editura Didactic i

Petagogic,Bucureti 1962.
12. MANUALUL INGINERULUI MECANIC : Mecanisme, organede maini, dinamica mainilor,

Editura Tehnic, 1976.

Pagina 31 din 32

Proiect Mecanisme
7.0-Anexe

Pagina 32 din 32