Stomatologie Part4

682
Rezidentiat 2004
Tema nr. 34 Chisturile de maxilar
BIBLIOGRAFIE:
PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1334001. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evoluiaza A. in condilul mandibular B. in ramul ascendent mandibular si unghi C. in apofiza coronoida D. in procesul alveolar E. Nici un raspuns
(pag. 716)
S1334002. Chistul radicular are initial forma: A. Piriforma B. Sferica C. Neregulata D. Bilobat E. Policiclic
(pag. 722)
S1334003. Chistul rezidual are frecventa de: A. 1-5% B. 3-13% C. 22% D. 26% E. 50%
(pag. 723)
S1334004. Membrana chistului dentiger se insera pe: A. Apexul dintelui inclus B. Suprafata radiculara a dintelui inclus C. La coletul dintelui inclus D. Pe osul adiacent E. Pe fibromucoasa gingivala
(pag. 717)
S1434005. Chistul nazo-palatin se localizeaza: A. in jurul coroanei unui canin superior inclus B. lateral de radacina unui dinte vital, din resturi epiteliale parodontale C. in locul unui dinte care nu a reusit sa se dezvolte D. intre radacinile incisivilor centrali superiori E. intre incisivii laterali si caninii superiori
(pag. 719)
S1434006. Chistul rezidual ia nastere din: A. chist radicular restant, dupa extractia dintelui
682
Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004
www.rezidentiat2004.ro
683
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
sacul folicular al unui dinte ramas in incluzie lama adamantina a unui dinte supranumerar resturi epiteliale ale proceselor embrionare maxilare degenerescenta chistica a resturilor epiteliale parodontale
(pag. 723)
S1434007. Etiopatogenic, chisturile radiculare sunt urmarea: A. unei infectii pulpare cronice extinse in tesutul periapical B. unei pungi parodontale cu evolutie spre apexul radicular C. unui chist folicular care inglobeaza si radacina dintelui D. degenerescenei chistice a resturilor epiteliale din parodoniu E. extinderii unui chist rezidual din vecinatate
(pag. 722)
S1434008. Examenul radiografic al chistului radicular arata: A. imagine de radiotransparenta net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti B. imagine de radioopacitate net delimitata in dreptul radacinii unuia sau mai multor dinti C. imagine de radiotransparenta in forma de"inima"cu varful situat intre cei doi incisivi centrali superiori D. imagine de radiotransparena neregulata cu insule calcificare de os E. imagine de radiotransparenta net circumscrisa multiloculara
(pag. 724)
S1434009. Prin cura radicala a chistului de maxilar se realizeaza: A. evacuarea continutului chistic prin punctie B. suprimarea unui perete al chistului pentru a-l transforma intr-o cavitate anexa orala C. distrugerea membranei chistice prin introducerea de solutii antiseptice D. extirparea chirurgicala a membranei chistice E. extractia dintilor adiacenti
(pag. 727)
S1534010. Aparitia chisturilor de maxilar se datoreaza: A. existentei epiteliilor in spongioasa osoasa; B. prezentei dintilor; C. consistentei osoase; D. vascularizaiei bogate; E. drenajului limfatic incrucisat.
(pag. 713)
S1534011. Care este cea mai frecventa categorie de chisturi maxilare: A. rezidual; B. folicular; C. radicular; D. nazoalveolar; E. globulomaxilar.
(pag. 721)
S1534012. Care este complicatia cea mai frecventa a chisturilor maxilare: A. fractura"in os patologic"; B. infectarea ; C. degenerarea maligna; D. fistulizarea; E. recidiva.
683
684
Rezidentiat 2004
(pag. 725)
S1534013. Cristalele de colesterina din lichidul unui chist maxilar se datoreaza: A. degenerarii grase a elementelor mezenchimale; B. suprainfectarii chistului; C. presiunii coloidosmotice; D. fistulizarii spontane; E. dezvoltarii embrionare.
(pag. 722)
S1534014. Cum se mai denumeste chistul folicular: A. keratochist; B. dentiger; C. rezidual; D. globulomaxilar; E. de eruptie.
(pag. 714)
S1534015. Keratochistul odontogen se poate asocia cu unele sindroame generale ca: A. keratita opaciforma; B. nevomatoza bazocelulara; C. boala Behcet; D. sindromul Sjogreen; E. mononucleoza infectioasa.
(pag. 715)
S1634016. Chistul calcificat odontogen: A. apare mai frecvent pe partea anterioara a mandibulei B. histologic este delimitat de membrane bazale nediferentiate C. este o forma de chist foarte frecventa D. este situat intraosos E. celulele isi pastreaza conturul prezentand in interior o masa hialina.
(pag. 718)
S1634017. Chistul de eruptie: A. Este o varietate de chist odontogen localizat superficial in jurul coroanei unui dinte, cel mai adesea temporar in eruptie B. Este captusit cu un epiteliu cilindric ciliat C. Localizarea la un dinte permanent in curs de eruptie este exceptionala D. Mucoasa crestei alveolare care il acopera este ingrosata E. Chistul are o coloratie alba.
(pag. 717)
S1634018. Chistul dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 superior este cel mai frecvant B. se dezvolta mai frecvent la copii si la adolescenti C. chistul dentiger al caninului inferior este de dimensiuni mai reduse D. deformarile maxilarelor se produc destul de precoce E. provine din resturile Malassez
(pag. 716)
S1634019. Chistul nazolabial: A. este un chist extraosos care isi are originea in partea inferioara a canalului nazolacrimal
684
685
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
clinic, tumefierea intraosoasa accentueaza santul nazogenian evolueaza frecvent spre fundul de sant vestibular superior are o consistenta dura radiografia standard este in incidenta de film muscat.
(pag. 720)
S1634020. Chistul nazopalatin A. se dezvolta in portiunea mediana intre radacinile incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este foarte rapida C. continutul chistului este un lichid seros D. evolueaza la nivelul emergentei canalului nazopalatin la nivelul papilei incisive E. sunt diagnosticate intre 20-40 ani
(pag. 719)
S1634021. Sindromul Gorlin consta in: A. chisturi primordiale multiple situate pe mai multe cadrane asociate cu nevomatoza bazocelulara, cu modificari vertebrale, nervoase, oculare si psihice B. keratochisturi asociate cu odontoame, leziuni gastrointestinale C. keratochisturi multiple asociate cu hipertrofia bilaterala a gl. salivare, xerostomie D. chisturi primordiale asociate cu pareza de facial, limba scrotala, edem labial intens E. chisturi primordiale asociate cu eruptii veziculo-buloase pluriorificiale.
(pag. 715)
S2134022. Caracteristic chisturilor de maxilar este: A. Semnul Valsalva B. Semnul Dupuytren C. Semnul Vincent dAlger D. Semnul Heryng E. Semnul Virchow-Troisier
(pag. 724)
S2134023. Cea mai frecvent complicaie a chisturilor maxilare este: A. Degenerescena malign B. Deschiderea sinusului maxilar C. Furunculul nazal D. Infectarea chistului E. Sindromul Frey
(pag. 725)
S2134024. Este considerat chist extraosos: A. Chistul globulo-maxilar B. Chistul radicular C. Chistul folicular D. Keratochistul E. Chistul nazo-labial
(pag. 720)
S2134025. Imaginea radiologic caracteristic chisturilor mediane interincisive este: A. baloane de spun B. miez de pine C. inim cu vrful ntre incisivii centrali D. soare care rsare
685
686
Rezidentiat 2004
E. os ptat
(pag. 725)
S2134026. Sunt considerate odontogene urmtoarele chisturi, cu excepia (clasificarea OMF, 1990): A. Chistul dentiger (folicular) B. Chistul periodontal lateral C. Chistul globulo-maxilar D. Chistul gingival al sugarului E. Keratochistul odontogen primordial
(pag. 714)
S2234027. In categoria chisturilor de origine inflamatorie nu intra: A. chistul periapical B. chistul radicular C. chistul dentiger D. chistul lateral periodontal E. chistul rezidual
(pag. 721-723)
S2234028. In etiopatogenia chistului radicular intervine: A. o infectie pulpara cronica extinsa in tesuturile periapicale B. o infectie pulpara acuta extinsa in tesuturile periapicale C. predispozitia individului D. presiunea osmotica a lichidului interstitial E. vascularizatia deficitara in zona periapicala
(pag. 722)
S2234029. Urmatoarele caracteristici apartin chistului rezidual: A. este situat la nivelul apexului unui dinte vital B. este situat lateral de apexul unui dinte vital C. este situat la nivelul apexului unui dinte devital D. este situat lateral de apexul unui dinte devital E. se dezvolta dupa extractia dintelui din granulomul care nu a fost chiuretat
(pag. 723)
S2234030. Nodulul Bonn este cunoscut si sub denumirea de: A. chist calcifiat odontogen B. chist globulo-maxilar C. chist de eruptie D. chist gingival al sugarului E. chist anevrismal
(pag. 714)
S2234031. Chistul dentiger: A. este cel mai frecvent chist de maxilar B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor C. se mai numeste si chist de eruptie D. este de origine inflamatorie E. este un chist neodontogen
(pag. 716)
S2234032. Chistul marginal posterior este:
686
687
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
Un chist periodontal lateral pe fata distala a molarului mandibular 3 partial inclus chistul median palatin posterior de origine inflamatorie cel mai frecvent gasit la caninii maxilari o urgenta chirurgicala
(pag. 718)
S2234033. Continutul chistic in cazul keratochisturilor este: A. citrin B. hemoragic C. albicios D. purulent E. nu are continut
(pag. 724)
S2234034. Complicatiile chisturilor maxilare sunt urmatarele,cu exceptia: A. degenerescenta maligna B. ruperea peretelui chistic C. avulsia spontana a dintilor D. fractura spontana "in os patologic" a mandibulei E. osteomielita
(pag. 725)
S2234035. Chistul nazo-labial este localizat in: A. portiunea inferioara a canalului incisiv B. portiunea inferioara a canalului nazo-lacrimal C. portiunea inferioara a canalului infraorbitar D. dreptul apexului incisivului central E. portiunea superioara a canalului nazo-lacrimal
(pag. 720)
S2234036. In cazul perforarii punctiforme a mucoasei sinusale in cursul efectuarii chistectomiei: A. se practica cura radicala sinusala B. se lasa deschis sinusul pentru a asigura drenajul C. se practica sutura atenta a plagii si se indica evitarea suflarii nasului D. se asigura drenaj decliv la nivelul meatului inferior E. se practica marsupializarea
(pag. 730-731)
S2234037. In etiologia lacunei esentiale a maxilarelor se deceleaza: A. un traumatism B. o boala de sistem C. eruptia dentara D. o incluziune dentara E. un chist radicular infectat
(pag. 733)
S2234038. Simptomatologia lacunei esentiale a maxilarelor cuprinde: A. tumefactii insotite de dureri si parestezii ale buzei inferioare B. dureri de tip nevralgiform C. deformarea importanta a contururilor osoase D. mobilitate dentara
687
688
Rezidentiat 2004
E. partile moi prezinta semne celsiene
(pag. 733)
S2234039. Urmatoarele caracteristici apartin keratochisturilor,cu exceptia: A. au tendinta de crestere si liza osoasa B. durerea apare devreme C. recidiveaza in proportie de 20-40% D. este un chist de dezvoltare E. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte
(pag. 715-716)
S2234040. Chistul nazo-labial si globulo-maxilar: A. sunt de origine inflamatorie B. sunt chisturi juxta-osoase C. sunt chisturi neodontogene D. au evolutie foarte rapida E. pot fi confundate foarte usor
(pag. 720)
S2234041. Rolul esential in cresterea chistului il are: A. rezorbtia osoasa B. presiunea intrachistica C. osteoclastele D. continutul chistic E. cristalele de colesterina
(pag. 722)
S2234042. Chistul primordial prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. in interiorul chistului se gaseste keratina C. nu are tendinta de crestere si liza osoasa D. se dezvolta in jurul coroanei unui dinte inclus E. nu are tratament
(pag. 715)
S2234043. Chistul dentiger: A. provine din teaca Hertwig B. apare numai la dintii temporari C. exista posibilitatea transformarii maligne D. apare extrem de rar E. prezinta o simptomatologie zgomotoasa
(pag. 716-717)
S2234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false: A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar B. este un chist de dezvoltare C. este foarte greu de diagnosticat D. se poate infecta E. initial are forma sferica
(pag. 721-722)
S2234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:
688
689
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
o zona de radioopacitate sub forma de "inima "intre radacinile incisivilor centrali o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor laterali nu se poate decela radiografic o zona de radiotransparenta sub forma de "inima" intre radacinile incisivilor centrali o radiotransparenta fara contur net
(pag. 719)
S2234046. Chistul periodontal lateral de dezvoltare: A. este cel mai frecvent dintre toate chisturile de maxilar B. dispare odata cu aparitia dintelui pe arcada C. se formeaza doar in raport cu dinti devitali D. degenereaza malign in lipsa tratamentului E. este un pseudochist
(pag. 718)
S2234047. Care din urmatoarele chisturi sunt inflamatorii: A. chistul calcifiat odontogen B. chistul nazo-palatin C. chistul folicular D. chistul gingival al sugarului E. nici unul
(pag. 714)
S2234048. Imaginea radiologica a chistului calcifiat odontogen este: A. o zona radiotransparenta fara margini precise B. mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. identica cu a ameloblastomului D. nu se vede radiologic E. o zona radioopaca
(pag. 719)
S2234049. Diagnosticul diferental al chistului nazo-labial se face cu: A. cancerul de mezostructura B. mucocelul C. keratoacantomul D. chistul sebaceu E. nici unul din cele de mai sus
(pag. 720)
S2234050. Chistul rezidual: A. este situat la apexul unui dinte devital B. este un chist de dezvoltare C. apare numai pe dintii temporari D. ia nastere din chistul radicular care isi continua evolutia dupa extractia dintelui E. apare preponderent la barbati
(pag. 723)
S2234051. Metoda rinologica de tratament a chisturilor de maxilar: A. este cel mai frecvent utilizata metoda de tratament B. consta in marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau din fosa nazala C. este metoda de electie in chisturi mici D. se foloseste numai la chisturile de dezvoltare
689
690
Rezidentiat 2004
E. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida

(pag. 732)
S2334052. Cheratochisturile dau imagini radiografice radiotransparente: A. Unice sau multiple zone de radiotransparen B. Cu contur neregulat C. n form de par D. Cu resorbii sau deplasri ale rdcinilor dentare cu care vine n contact E. Coninnd cantiti variabile de material opac
(pag. 716)
S2334053. Chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaz A. n condilul mandibular B. n ramul ascendent mandibular i unghi C. n apofiza coronoid D. n procesul alveolar E. in ramul orizontal
(pag. 716)
S2334054. Membrana chistului dentiger se inser pe: A. Apexul dintelui inclus B. Suprafaa radicular a dintelui inclus C. La coletul dintelui inclus D. Pe osul adiacent E. Pe fibromucoasa gingival
(pag. 717)
S2334055. Chistul radicular are iniial forma: A. Piriform B. Sferic C. Neregulat D. Bilobat E. Policiclic
(pag. 722)
S2334056. Chistul rezidual are frecvena de: A. 1-5% B. 3-13% C. 22% D. 26% E. 50%
(pag. 723)
S2334057. Afectarea mandibul-maxilar a keratochistului odontogen este ntr-un raport de: A. 5-0 B. 1-6 C. 6-1 D. 0-5 E. 3-5
(pag. 715)
S2334058. Chistul calcificat odontogen este o form de chist odontogen:
690
691
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. rar frecvent foarte frecvent foarte rar medie ca frecven
(pag. 718)
S2534059. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin evideniaz: A. dou chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali B. chist dentiger al unui meziodens C. deformarea peretelui infero-extern al fosei nazale D. zon radioopac ntre incisivul lateral i canin E. radiotransparena n form de *inim* cu vrful n jos.
(pag. 719)
S2634060. Imobilizarea temporar a dinilor parodontotici se realizeaz prin: A. ligaturi metalice din srm B. coroane acrilice reunite ntre ele C. puni stabilizatoare D. coroane metalice totale sau pariale reunite E. coroane semifizionomice sau de substituie reunite.
(pag. 296)
S2634061. Imobilizarea permanent prin mijloace mobilizabile se realizeaz prin: A. ligaturi metalice din srm de vipl, cupru, aur B. gutiere din rini acrilice auto- sau termopolimerizabile C. atela Steiger D. placa palatin Hawley E. atel acrilic i ligatur de srm .
(pag. 313)
S2834062. Chistul folicular dentiger provine din: A. Lama dentara a unui dinte normal B. Organul adamantin din jurul unei coroane dentare C. Degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu D. Celulele epiteliale din peretii canalelor incisive E. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal
(pag. 716)
S2834063. Tratamentul de electie in cazul chistului calcificat odontogen consta in: A. Marsupializare B. Excizie C. Enucleiere D. Incizie E. Rezectie segmentara
(pag. 718)
S2834064. Examenul radilogic caracteristic in chistul nazo-palatin este: A. Zone de transparenta cu contur bine delimitat, fara sa fie in contact cu un dinte inclus sau erupt B. Mici zone radioopace intr-o cavitate radiotransparenta C. Zona de radiotransparenta in forma de inima, cu varful in jos,intre incisivii centrali D. Deformare a peretelui infero-extern al fosei nazale, cu convexitate mediana
691
692
Rezidentiat 2004
E. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin

(pag. 719)
S2934065. Chistul rezidual se dezvolta din: A. resturile epiteliale ale lui Malassez; B. celulele epiteliale ale periodontului; C. granulom periapical care nu a fost chiuretat sau a unui chist radicular; D. modificarea chistica a organului smaltului; E. iritatie sau infectie cronica a unui canal dentinar aberant sau a unei cai false.
(pag. 722)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1234066. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. de la focarul de gangrena dentara B. printr-o plaga postextractionala C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala D. pe calea canalului mandibular E. pe cale hematogena
(pag. 725)
S1234067. Chistul de eruptie este caracterizat prin: A. localizare frecventa in jurul unui dinte permanent in curs de eruptie B. are coloratie galben citrina, vizibila prin mucoasa crestei alveolare care il acopera C. este foarte dureros spontan D. este usor sensibil la presiune E. poate fi confundat cu o tumora maligna
(pag. 718)
S1234068. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. este un chist neodontogen de dezvoltare C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. exteriorizarea se produce oral E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular
(pag. 721)
S1234069. Chistul nazolabial are urmatoarele caracteristici: A. este un chist extraosos B. este un chist inflamator C. se face diagnostic diferential cu abcesele vestibulare D. prezinta risc crescut de transformare maligna E. prin crestere poate obstrua fosa nazala
(pag. 720)
S1234070. Chistul nazo-palatin: A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida, fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. este un chist odontogen de dezvoltare D. aspectul radiografic este caracteristic, o radiotransparenta in forma de inima cu varful in jos E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens
692
693
Rezidentiat 2004
(pag. 719-720)
S1234071. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume: A. perioada de crestere rapida B. suprainfectarea chistului C. perioada de latenta D. perioada de exteriorizare E. recidivarea chistului
(pag. 723)
S1234072. Chisturile de maxilar evolueaza in doua perioade succesive, acestea fiind: A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. perioada de dezvoltare rapida extraosoasa mai frecvent, mai rar intraosoasa C. perioada de dezvoltare lenta intraosoasa mai frecvent, mai rar extraosoasa D. perioda de interiorizare E. perioada de exteriorizare
(pag. 723)
S1234073. Complicatiile chisturilor maxilare sunt: A. degenerescenta maligna B. ruperea peretelui chistic C. avulsia spontana a dintilor D. fractura spontana"in os patologic"a mandibulei E. osteomielita
(pag. 725)
S1234074. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. diverticuli sinusali C. cancer de infrastructura D. osteomielita maxilarului E. ameloblastom
(pag. 721)
S1234075. In cadrul sindromului Gorlin, chisturile primordiale se asociaza cu: A. nevomatoza bazocelulara B. modificari oculare C. displazii de smalt si dentina D. poliartrita reumatoida E. modificari vertebrale
(pag. 715)
S1234076. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si mucoasa fosei nazale B. in chisturile supurate,cand colectia este in tensiune C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante D. in chisturile din unghiul mandibulei E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala
(pag. 726)
S1234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. chist hemoragic cu extravazare
693
694
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. chist osos solitary chist fisural chist marginal posterior chist extraosos
(pag. 732)
S1234078. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. risc crescut de transformare maligna B. are coloratie albastruie C. recidiveaza frecvent D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic E. este usor sensibil la presiune
(pag. 718)
S1334079. Accidentele intraoperatorii in tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. Sectionarea nervului facial B. Perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important C. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Fracturarea mandibulei E. Sectionarea canalului Stenon
(pag. 730)
S1334080. Chisturile epiteliale pot fi: A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Chisturi epiteliale neodontogene D. Chisturi osoase anevrismale E. Chisturi osoase idiopatice
(pag. 714)
S1334081. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Chistul radicular B. Chistul colateral inflamator C. Chistul rezidual D. Chistul globulo-maxilar E. Chistul anevrismal
(pag. 714)
S1334082. Diagnosticul diferential clinic al chistului de maxilar se face cu: A. Displazia fibroasa B. Condromul C. Chistul dermoid D. Tumora cu mieloplaxe E. Carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)
S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de tesut: A. Dens B. Fibros C. Subtire D. Lax
694
695
Rezidentiat 2004
E. Cu infiltratie cronica limfoplasmocitara
(pag. 722)
S1334084. Perioada de latenta in evolutia chisturilor de maxilar este: A. Rapida B. indelungata C. Asimptomatica D. Dureroasa E. insotita de congestia partilor moi
(pag. 724)
S1334085. Tratamentul lacunei esentiale a maxilarului este. A. Incizie, drenaj B. Trepanarea lacunei coroanei C. Chiuretarea si avivarea peretilor ososi D. Plombarea cavitaii cu grefe osoase E. Marsupializarea
(pag. 733)
S1434086. Chisturile de maxilar se pot complica in evolutia lor cu: A. osteomielita maxilarului B. fractura spontana"in os patologic" C. sinuzita maxilara D. hemoragie prin erodarea vaselor sanguine E. degenerescenta maligna
(pag. 725)
S1434087. Continutul chistului radicular poate fi: A. lichid sero-citrin B. lichid clar, ca"apa de stanca" C. lichid de aspect laptos D. lichid socolatiu E. lichid purulent
(pag. 723)
S1434088. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. chistul sebaceu C. lipomul D. condromul maxilarului E. carcinomul maxilarului
(pag. 724)
S1434089. in perioada de exteriorizare a unui chist maxilar, la palpare se constata: A. deformarea tablei osoase vestibulare B. bombare osoasa cu senzatia de"minge de celuloid" C. zona de fluctuenta delimitata de o margine osoasa dura D. infiltrarea si aderena parilor moi invecinate E. cresterea in volum si consistenta a ganglionilor regionali
(pag. 724)
S1434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic
695
696
Rezidentiat 2004
evidentiaza: A. B. C. D. E.
prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara absenta dintelui de pe arcada persistenta unui dinte temporar dureri cu caracter de parodontita apicala deformarea reliefului osos
(pag. 724)
S1534091. Ce aspect poate avea lichidul unui chist radicular: A. serocitrin; B. pastos; C. socolatiu; D. purulent; E. laptos.
(pag. 723)
S1534092. Ce caracteristici prezinta chistul nazo-labial: A. este chist extraosos; B. este chist intraosos; C. sterge santul nazogenian; D. sterge sanul labiomentonier; E. se poate suprainfecta.
(pag. 720)
S1534093. Ce caracterizeaza chistul nazopalatin: A. inclina convergent incisivii centrali superiori; B. poate da hipoestezia 1/3 anterioare a fibromucoasei palatine; C. intotdeauna este centrat pe dinti vitali; D. este chist odontogen; E. are aspect radiografic de"inima".
(pag. 719)
S1534094. Ce complicatii pot apare in evolutia chisturilor de maxilar: A. fractura"in os patologic"; B. osteoradionecroza; C. infectarea; D. degenerare maligna; E. cicatrizare.
(pag. 725)
S1534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II): A. incizia Partsch; B. incizia Pichler; C. incizia"in romb"; D. incizia verticala; E. incizia"in trapez".
(pag. 728)
S1534096. Diagnosticul diferential al chistului nazoalveolar se face cu: A. abcesul vestibular; B. abcesul palatin; C. furunculul nazal;
696
697
Rezidentiat 2004
D. abcesul mentonier; E. chist salivar labial superior.
(pag. 720)
S1534097. in ce consta chistotomia (Partsch I): A. incizie"in trapez"; B. suprimarea unui perete al cavitatii chistice; C. deschiderea sinusului maxilar; D. transformarea cavitaii chistice intr-o anexa a cavitaii orale; E. sutura stransa a mucoasei orale.
(pag. 726)
S1534098. Indicatiile marsupializarii chisturilor dunt: A. keratochistul; B. chisturi supurate, in tensiune; C. cand exista riscul dehiscentei; D. in chisturi parasinusale; E. chisturi voluminoase cu riscul producerii fracturii.
(pag. 726)
S1534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu: A. biovitroceramica; B. folii din titan; C. spongie din creasta iliaca; D. burei de fibrina; E. ciment parodontal.
(pag. 730)
S1634100. Caracteristicile chistectomiei cheratochisturilor sunt: A. au o membrana friabila, cu multiple zone de aderenta B. se recomanda frezarea patului osos si irigarea cu ser fiziologic C. Laskin preconizeaza cauterizarea cavitatii ramase cu solutie Carnoy ce contine acid tricloracetic D. Se preconizeaza cauterizarea cavitatii cu solutie Protargol 1% E. Se indeparteaza eventualele invazii microchistice
(pag. 728)
S1634101. Chistectomia: A. operatia Partsch II B. consta in suprimarea totala a membranei chistice C. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati E. este metoda de tratament de electie
(pag. 727)
S1634102. Chistul radicular microscopic este alcatuit din: A. la exterior un strat de tesut conjunctiv dens si fibros, subtire dar destul de rezistent B. intermediar tesut conjunctiv lax bogat vascularizat C. infiltrat inflamator limfoplasmocitar D. strat intern cu epiteliu pavimentos, uneori cu insule de celule cheratinizate E. in interior lichid chistic de aspect mucoid
(pag. 722)
697
698
Rezidentiat 2004
S1634103. Clinic chistul median anterior al maxilarului se caracterizeaza prin: A. apare ca o tumefactie palatinala la nivelul papilei incisive, sau vestibular median imediat sub insertia frenului buzei superioare B. se poate scurge o secretie mucopurulenta bolnavii acuzand si senzatia de gust sarat C. hipoestezie a fibromucoasei palatine in treimea anterioara D. incisivii centrali prezinta o inclinare convergebnta a axei de implantare E. examenul radiografic este caracteristic, reprezentand o zona de radioopacitate in forma de inima.
(pag. 719)
S1634104. Complicatiile chisturilor de maxilar: A. infectarea chistului B. fractura spontana in os patologic a mandibulei C. hipoestezia permanenta in teritoriul n. mentonier D. degenerescenta maligna E. recidiva pentru keratochist in proportie de 10-15%
(pag. 725)
S1634105. Lacuna esentiala a maxilarelor prezinta urmatoarele denumiri: A. chist osos simplu B. chist osos solitar C. chist hemoragic de extravazare D. chist primordial E. chist marginal
(pag. 733)
S1634106. Marsupializarea: A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I B. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale C. este indicata in chisturile supurate D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia E. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice
(pag. 726)
S1634107. Tratamentul chistului osos solitar consta in: A. chistectomie B. trepanarea lacunei osoase cu chiuretarea peretilor ososi C. plombarea cavitatii cu grefele osoase, fie cu ceramohidroxilapatita sau biovitroceramica D. se recomanda injectarea intracavitara de metil-prednizon E. injectarea intracavitara de acid tricloracetic
(pag. 733)
S1634108. Tratamentul chisturilor de maxilar are la baza urmatoarele principii: A. crearea conditiilor pentru indepartarea completa a tuturor tesuturilor patologice B. conservarea dintilor sanatosi erupti si a celor care pot erupe C. conservarea structurilor anatomice invecinate ca manunchiuri vasculonervoase, sinus maxilar etc. D. extractia dintilor sanatosi limitrofi E. decomprimarea chistului prin punctie evacuatorie.
(pag. 726)
S2134109. Chisturile neepiteliale sunt urmtoarele, cu excepia (clasificarea Shear, 1983): A. Chistul median mandibular B. Chistul osos anevrismal
698
699
Rezidentiat 2004
C. Chistul osos simplu traumatic D. Caviti osoase idiopatice E. Keratochistul
(pag. 714)
S2134110. Complicaiile chisturilor pot fi: A. Degenerescena malign B. Infectarea chistului C. Epistaxisul D. Fractura spontan n os patologic a mandibulei E. Deschiderea sinusului maxilar
(pag. 725)
S2134111. Cura radical, ca metod de tratament a chisturilor de maxilar: A. Constituie metoda de elecie B. Const n extirparea complet a membranei chistice C. Se mai numete i operaia tip Partsch II D. Se mai numete i marsupializare E. Este indicat cnd starea general a pacientului este precar
(pag. 727)
S2134112. Diagnosticul diferenial al chistului globulo-maxilar se face cu: A. Ameloblastomul B. Chistul periodontal lateral C. Tumora cu mieloplaxe D. Chistul folicular (dentiger) E. Lacuna esenial
(pag. 721)
S2134113. Diagnosticul diferenial al chistului nazo-labial se face cu: A. Abcesele vestibulare B. Chistul salivar labial superior C. Chistul gingival al sugarului D. Chistul rezidual E. Furunculul nazal
(pag. 720)
S2134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear, 1983): A. Chistul radicular B. Chistul paradentar C. Chistul gingival al adultului D. Chistul rezidual E. Chistul globulo-maxilar
(pag. 714)
S2134115. Marsupializarea este indicat: A. n chisturile supurate, cnd colecia este n tensiune B. La tineri C. n chisturile de dimensiuni mici D. n chisturile voluminoase ale mandibulei, cnd exist risc de fractur n os patologic E. Cnd starea general a pacientului nu permite cura radical
699
700
Rezidentiat 2004
(pag. 726)
S2234116. Urmatoarele caracteristici apartin chistului radicular: A. este mai frecvent intre 20-40 ani B. se dezvolta mai ales in raport cu dintii temporari C. are intotdeauna forma sferica D. peretele chistului este in general usor decolabil de planul osos E. peretele chistului este multistratificat
(pag. 721-722)
S2234117. Din punct de vedere microscopic,chistul radicular are urmatoarea sructura: A. un strat extern fomat din tesut epitelial B. un strat extern format din tesut conjunctiv dens C. un strat intermediar D. un strat intern format din tesut conjunctiv lax E. un strat intern format din epiteliu de tip pavimentos
(pag. 722)
S2234118. Urmatoarele caracteristici nu apartin chistului radicular: A. se dezvolta la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern B. apare in special la dintii permanenti C. marimea este variabila,de la 1 la 7-8 cm D. se dezvolta lateral fata de apexul unui dinte devital E. continutul chistic este un lichid sero-citrin,filant,continand cristale de colesterina
(pag. 722)
S2234119. Chistul lateral periodontal(inflamator): A. se dezvolta la nivelul orificiului unui canal dentar aberant B. se dezvolta la nivelul unei cai false C. se dezvolta la nivelul unei fracturi radiculare D. are structura diferita fata de a chistului periapical E. apare lateral de apexul unui dinte vital
(pag. 723)
S2234120. Chisturile de maxilar evolueaza in doua etape,si anume: A. perioada de crestere rapida B. suprainfectarea chistului C. perioada de dezvoltare latenta D. perioada de exteriorizare E. recidivarea chistului
(pag. 723)
S2234121. Chisturile de maxilar evolueaza in 2 perioade succesive,acestea fiind: A. perioada de germinare rapida in viata intrauterina B. perioada de dezvoltare apida,extraosoasa mai frecvent,mai rar intraosoasa C. perioada de dezvoltare lenta,intraosoasa mai frecvent,mai rar extraosoasa D. perioada de interiorizare E. perioada de exteriorizare
(pag. 723)
S2234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor: A. prezinta o simptomatologie zgomotoasa
700
701
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
este de regula indelungata,asimptomatica se asociaza uneori cu dureri nevralgiforme este inconstanta este perioada in care diagnosticul este evident
(pag. 724)
S2234123. Care din urmatoarele caracteristici apartin perioadei de exteriorizare a chisturilor: A. deformarea conturului osos B. semnul Dupuytren C. mucoasa endobucala acoperitoare prezinta semne celsiene D. partile moi sunt nemodificate,doar impinse de chistul subiacent E. dintii adiacenti sunt expulzati din os
(pag. 724)
S2234124. Diagnosticul diferential al chisturilor maxilare se face cu: A. ameloblastomul B. osteodistrofiile maxilarelor C. chistul dermoid D. tumora cu mieloplaxe E. carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)
S2234125. In categoria chisturilor fisurale intra : A. chistul folicular B. chistul globulo-maxilar C. chistul median palatin posterior D. chistul paradentar E. chistul osos anevrismal
(pag. 714)
S2234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra: A. chistul gingival al sugarului B. chistul globulo-maxilar C. chistul lateral periodontal D. chistul dermoid E. chistul calcifiat odontogen
(pag. 714)
S2234127. Localizarile cele mai frecvente ale keratochistului odontogen sunt: A. la mandibula in dreptul caninului B. la maxilar in zona incisivo-canina C. la mandibula in regiunea molara D. la maxilar in regiunea molara E. atat la mandibula cat si la maxilar in dreptul premolarilor
(pag. 715)
S2234128. In cadrul Sindromului Gorlin chisturile primordiale se asociaza cu: A. nevomatoza bazocelulara B. modificari oculare C. displazii de smalt si dentina D. poliartrita reumatoida E. modificari vertebrale
701
702
Rezidentiat 2004
(pag. 715)
S2234129. Printre caracteristicile keratochistului odontogen se numara: A. apare in zona in care un dinte nu a reusit sa se dezvolte B. apare mult mai frecvent la mandibula decat la maxilar C. se mai numeste si chist de eruptie D. evolueaza cu durere atroce E. se malignizeaza in majoritatea cazurilor
(pag. 715-716)
S2234130. Chistul dentiger nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este un chist primordial B. apare in sindromul Gorlin C. provine din organul adamantin D. membrana chistica se insera la coletul dintelui inclus E. uneori in cavitatea chistica se pot gasi mai multi dinti
(pag. 716-717)
S2234131. Printre caracteristicile chistului de eruptie se enumera: A. risc crescut de transformare maligna B. are coloratie albastruie C. recidiveaza frecvent D. continutul chistic este citrin,usor hemoragic E. este usor sensibil la presiune
(pag. 718)
S2234132. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu urmatoarele afectiuni,cu exceptia: A. condromul B. goma sifilitica C. carcinomul adenoid chistic D. abcesul laterofaringian E. tumora cu mieloplaxe
(pag. 724)
S2234133. Caile de infectare a chisturilor pot fi: A. de la focarul de gangrena dentara B. printr-o plaga postextractionala C. pe cale retrograda,de la o infectie sinusala D. pe calea canalului mandibular E. pe cale hematogena
(pag. 725)
S2234134. Chisturile infectate prezinta urmatoarea simptomatologie: A. mucoasa si tegumentul sunt congestionate B. dureri vii C. stare generala nealterata D. stare febrila E. nu prezinta nici un fel de simptomatologie
(pag. 725)
S2234135. Printre complicatiile posibile ale chisturilor de maxilar se numara: A. infectarea chistului pe cale hematogena
702
703
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
infectarea chistului printr-o punctie exploratorie degenerescenta maligna ruperea peretelui chistic nevralgie trigeminala esentiala
(pag. 725)
S2234136. In urma ruperii peretelui chistic se produce: A. deschiderea chistului in cavitatea bucala B. fistule persistente C. fractura "in os patologic" D. degenerescenta maligna E. osteomielita mandibulei
(pag. 725)
S2234137. Degenerescenta maligna a chisturilor: A. apare foarte frecvent B. se produce dupa extirpari incomplete C. se produce dupa aplicari terapeutice de substante chimice cauterizante D. apare exceptional E. apare mai ales in cazul keratochisturilor
(pag. 725)
S2234138. Obiectivele tratamentului chisturilor de maxilar se bazeaza pe urmatoarele principii: A. conservarea dintilor erupti sanatosi si a celor care pot erupe B. conservarea structurilor invecinate C. extractia tuturor dintilor implicati D. pastrarea unei portiuni din membrana chistica E. indepartarea completa a tesuturilor patologice
(pag. 726)
S2234139. Variantele de tratament al chisturilor de maxilar include: A. punctia evacuatorie B. extractia dintilor adiacenti chistului C. tratamentul chirurgical D. rezectia segmentara E. rezectia apicala
(pag. 726)
S2234140. Variantele de trataent chirurgical al chisturilor de maxilar sunt: A. marsupializarea B. punctia evacuatorie C. cura radicala D. drenajul continutului chistic prin tub de polietilen E. incizia si drenajul
(pag. 726)
S2234141. Chistul calcifiat odontogen prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia: A. este un chist intraosos B. este situat juxtaosos C. este dureros spontan si la palpare D. tratamentul de electie este enucleerea E. apare foarte frecvent
703
704
Rezidentiat 2004
(pag. 718-719)
S2234142. Chisturile neodontogene sunt: A. chisturi de dezvoltare evoluand in vecinatatea dintilor B. cunoscute si sub denumirea de chisturi fisurale C. chistul osos anevrismal si chistul rezidual D. cu evolutie rapida spre malignizare E. de origine inflamatorie
(pag. 719)
S2234143. Chistul nazopalatin: A. se dezvolta in portiunea laterala a radacinilor incisivilor centrali B. cresterea in dimensiuni este extrem de rapida,fiind diagnosticate intre luna a 3-a si a 7-a de viata C. este un chist odontogen de dezvoltare D. aspectul radiografic este caracteristic,o radiotransparenta sub forma de inima cu varful in jos E. se face diagnosticul diferential cu un chist dentiger al unui meziodens
(pag. 719-720)
S2234144. Chistul nazo-palatin mai este cunoscut sub denumirea de: A. chist median anterior al maxilarului B. chist dermoid C. chist mucoid D. chistul canalului incisiv E. chist osos idiopatic
(pag. 719)
S2234145. Printre caracteristicile chistului nazo-palatin nu se numara: A. evolutia foarte rapida B. apare ca o tumefactie palatina sau vestibulara mediana C. este intalnit numai la varste tinere D. incisivii centrali sunt intotdeauna vitali E. poate evolua cu mobilitate dentara
(pag. 719)
S2234146. Chistul nazo-alveolar prezinta urmatoarele caracteristici: A. este un chist cu evolutie endosinusala B. se mai numeste si chist nazo-labial C. este un chist extraosos D. este de origine inflamatorie E. este situat in grosimea buzei inferioare
(pag. 720)
S2234147. Chistul nazolabial prezinta urmatoarele caracteristici,cu exceptia: A. este un chist extraosos B. este de origine inflamatorie C. se face diagnostic diferential cu abcese vestibulare D. prezinta risc crescut de transfrmare maligna E. prin crestere poate obstrua fosa nazala
(pag. 720)
S2234148. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. abcesul palatinal
704
705
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. abcesul vestibular furunculul nazal chistul sebaceu chistul salivar labial superior
(pag. 720)
S2234149. Diagnosticul diferential al chistului globulo-maxilar se face cu: A. tumora cu mieloplaxe B. diverticuli sinusali C. cancer de infrastructura D. osteomielita maxilarului E. ameloblastom
(pag. 721)
S2234150. Chistul globulo-maxilar nu prezinta urmatoarele caracteristici: A. este de origine inflamatorie B. este un chist neodontogen de dezvoltare C. se dezvolta intre incisivii laterali si caninii superiori D. exteriorizarea se produce oral E. diagnosticul diferential se face cu chistul radicular
(pag. 721)
S2234151. Indicatiile marsupializarii chisturilor sunt: A. cand peretele chistului este singura bariera intre cavitatea chistica si fosa nazala B. in chisturile supurate cand colectia este in tensiune C. in chisturile mici,pentru a evita interventiile traumatizante D. in chisturile din unghiul mandibulei E. cand starea generala a pacientului nu permite cura radicala
(pag. 726)
S2234152. Inconvenientele marsupializarii chisturilor sunt: A. pastrarea unei parti din membrana chistica B. timpul scurt de vindecare C. timp indelungat de vindecare si supraveghere D. extirparea in totalitate a membranei chistice E. este o metoda curativa
(pag. 726)
S2234153. Marsupializarea se indica in urmatoarele cazuri,cu exceptia: A. in chisturi care au raport cu numerosi muguri dentari B. in chisturi supurate C. numai chisturi neodontogene D. in chisturi voluminoase cand nu exista risc de fractura"in os patologic" E. cand peretele chistului este singura bariera spre mediul exterior
(pag. 726)
S2234154. Operatia tip Partsch I este: A. marsupializarea chistului B. chistotomie C. chistectomie D. cura radicala E. metoda de electie in tratamentul chisturilor
705
706
Rezidentiat 2004
(pag. 726)
S2234155. Cura radicala a chistului: A. se aplica numai in chisturile de dezvoltare odontogene B. se aplica in chisturile inflamatorii C. se aplica numai in chisturile de dezvoltare neodontogene D. constituie metoda de electie E. se aplica numai in chisturile inflamatorii
(pag. 727)
S2234156. Accidentele intraoperatorii aparute in chistectomii sunt: A. perforarea mucoasei nazale B. edem C. perforarea mucoasei sinusale D. tulburari de sensibilitate E. lezarea trunchiurilor nervoase
(pag. 730-731)
S2234157. Pentru a evita lezarea trunchiurilor nervoase in cursul chistectomiei se practica: A. protejarea cu un decolator a trunchiului nervos B. exercitarea unei elongari exagerate C. manopere blande de decolare D. sectionarea nervului E. tehnici de microchirurgie
(pag. 731)
S2234158. Printre complicatiile chistectomiei se numara: A. edemul postoperator B. durerile postoperatorii C. hematomul intracavitar evolutiv D. supuratia E. perforarea sau sectionarea unui pachet vascular important
(pag. 731)
S2234159. Metoda rinologica de tratament al chisturilor de maxilar: A. este metoda de electie B. este marsupializarea cavitatii ramase dupa extirparea chistului din sinusul maxilar sau fosa nazala C. are avantajul ca se pot proteja crestele alveolare D. are avantajul ca vindecarea plagii bucale este mai sigura E. este identica cu operatia tip Partsch II
(pag. 732)
S2234160. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. chist hemoragic cu extravazare B. chist osos solitar C. chist fisural D. chist marginal posterior E. chist extraosos
(pag. 732)
S2234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi: A. lichid hemoragic
706
707
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. lichid sero-citrin aer tesut moale colesterina
(pag. 733)
S2234162. Localizarea cea mai frecventa a lacunei esentiale a maxilarelor este: A. la nivelul ramurilor mandibulare B. la nivelul simfizei mentoniere C. la nivelul unghiului mandibular D. la nivelul tuberozitatii maxilare E. la nivelul maxilarului superior
(pag. 733)
S2234163. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor se face cu: A. chisturile odontogene B. displazia fibroasa C. carcinomul adenoid chistic D. tumora cu mieloplaxe E. ameloblastomul
(pag. 733)
S2234164. Diagnosticul diferential al lacunei esentiale a maxilarelor nu se face cu: A. chistul anevrismal B. chistul mucoid C. chistul dermoid D. granulomul central cu celule gigante E. cilindromul
(pag. 733)
S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din: A. organul smaltului nedezvoltat B. resturi ale canalului nazo-palatin C. incluzii de epiteliu glandular salivar D. resturile Malassez E. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare
(pag. 713)
S2234166. Chisturile neepiteliale sunt: A. pseudochisturi B. chisturi inflamatorii C. cavitati esentiale Stafne D. chisturi de dezvoltare E. chisturi mucoide
(pag. 713)
S2234167. In categoria chisturilor neepiteliale se incadreaza: A. chistul osos hemoragic solitar B. chistul osos anevrismal C. chistul dermoid D. chistul sebaceu E. chistul radicular
707
708
Rezidentiat 2004
(pag. 714)
S2234168. Urmatoarele caracteristici apartin chistului gingival al sugarului: A. sunt leziuni situate pe arcada alveolara a sugarului B. are forma unui nodul cu diametrul intre 1-3 mm C. sunt foarte durerosi D. necesita tratament de urgenta E. sunt de culoare mai alba comparativ cu gingia inconjuratoare
(pag. 714)
S2234169. Keratochisturile se pot asocia cu unele sindroame generale cum ar fi: A. anomalii vertebrale B. anomalii costale C. retard mental D. malformatii cardiace E. nevomatoza bazocelulara
(pag. 715)
S2234170. Keratochistul odontogen prezinta urmatoarele caracteristici: A. se dezvolta intotdeauna la apexul unui dinte B. se dezvolta in locul unui dinte C. se mai numeste si chist primordial D. este de origine inflamatoie E. apare in proportie egala maxilar:mandibula
(pag. 715)
S2234171. Urmatoarele caracteristici apartin chistului dentiger: A. chistul dentiger al molarului 3 mandibular evolueaza in unghi si ramul ascendent B. provine din organul adamantin din jurul unei coroane dentare in formare C. este un chist inflamator D. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie E. simptomatologia este foarte zgomotoasa
(pag. 716-717)
S2234172. chistul de eruptie nu prezinta urmatoarele caractere: A. este localizat profund in os B. dintele in jurul caruia se formeaza este inclus submucos C. chistul are coloratie albastruie D. este usor sensibil la presiune E. continutul este laptos
(pag. 717-718)
S2234173. Chistul de eruptie: A. are un continut citrin,usor hemoragic B. apare mai frecvent legat de dintii temporari C. se mai numeste si chist folicular D. tratamentul de electie consta in extractia dintelui E. este un chist juxtaosos
(pag. 717-718)
S2234174. Care din urmatoarele chisturi sunt extraosoase: A. chistul radicular
708
709
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. chistul nazo-labial chistul periodontal lateral chistul calcifiat odontogen chistul globulo-maxilar
(pag. 718-720)
S2234175. Chistul nazo-palatin prezinta urmatoarele caracteristici: A. continutul are un aspect mucoid B. cresterea in dimensiuni este extrem de lenta C. incisivii centrali sunt intotdeauna devitali D. este dureros spontan si la palpare E. are forma de inima
(pag. 719)
S2234176. chistul nazo-palatin poate evolua: A. palatinal B. vestibular C. endosinusal D. foarte rapid E. foarte lent
(pag. 719)
S2234177. Chistul nazo-palatin poate fi confundat cu: A. chist dentiger al unui meziodens B. chistul globulo-maxilar C. doua chisturi radiculare pe ambii incisivi centrali D. chistul nazo-labial E. cancer de infrastructura
(pag. 719-720)
S2234178. Chistul nazo-alveolar: A. este un chist extraosos B. se face diagnostic diferential cu chistul globulo-maxilar C. este un chist neodontogen D. este o varianta a chistului nazo-palatin E. este situat in osul maxilar
(pag. 720)
S2234179. Chistul globulo-maxilar este situat: A. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor superiori B. intre radacinile incisivilor laterali si caninilor inferiori C. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal intern D. la jonctiunea dintre mugurele maxilar si nazal extern E. intre radacinile incisivilor centrali
(pag. 720-721)
S2234180. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. chistul salivar labial superior B. chistul mucoid C. chistul radicular cu punct de plecare caninul superior D. chistul sebaceu E. furunculul nazal
709
710
Rezidentiat 2004
(pag. 720)
S2234181. Chistul radicular prezinta urmatoarele caracteristici: A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilare B. localizarea la maxilar este mai frecventa decat la mandibula C. este intalnit frecvent pana la varsta de 10 ani D. peretele chistic este tristratificat E. se face doar tratament conservativ
(pag. 721-722)
S2234182. Infectia chistului duce la: A. ingrosarea peretelui chistic B. aderenta la peretele osos C. hiperplazia epiteliului D. distructia epiteliului E. rezorbtia chistului
(pag. 723)
S2234183. Continutul chistului radicular: A. este un lichid sero-citrin B. contine cristale de colesterina C. are aspect murdar D. devine purulent in cazul unei infectii supraadaugate E. este de consistenta dura
(pag. 723)
S2234184. Chistul lateral periodontal de origine inflamatorie: A. apare de regula in gingia fixa B. are aceeasi structura morfologica cu a chistului periapical C. dintele adiacent este vital D. apare numai pe dintii temporari E. apare la nivelul unei cai false
(pag. 723)
S2234185. La examenul obiectiv in perioada de latenta a chisturilor se poate decela: A. prezenta unui dinte cu necroza sau gangrena pulpara B. prezenta unui rest radicular pe arcada C. persistenta unui dinte temporar D. dureri violente E. tablia osoasa deformata
(pag. 724)
S2234186. Diagnosticul diferential al chisturilor de maxilar se face cu: A. tumori maligne in stadiu avansat B. tumori benigne C. tumori maligne in stadiul de debut D. tumori de parti moi E. osteodistrofiile maxilarelor
(pag. 724)
S2234187. In perioada de exteriorizare a chisturilor: A. apare semnul Dupuytren
710
711
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
apare la palpare senzatia de "minge de celuloid" mucoasa endobucala acoperitoare este lezata durerile sunt insuportabile stare generala alterata
(pag. 724)
S2234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu: A. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina B. hetero si homotransplante osoase C. material autopolimerizabil D. hidroxilapatita E. biovitroceramica
(pag. 730)
S2234189. Diagnosticul diferential al chistului periodontal lateral se face cu: A. chisturile foliculare B. keratochistul C. ameloblastomul D. keratoacantomul E. cilindromul
(pag. 718)
S2234190. Chistul calcifiat odontogen poate fi confundat cu: A. ameloblastomul B. chistul dermoid C. un dinte inclus D. odontomul E. chistul globulo-maxilar
(pag. 719)
S2334191. Chisturile odontogene de origine inflamatorie sunt: A. Chistul radicular B. Chistul colateral inflamator C. Chistul rezidual D. Chistul globulo-maxilar E. Chistul anevrismal
(pag. 714)
S2334192. Chisturile neodontogene sunt: A. Cheratochisturi B. Chistul globulo-maxilar C. Chistul nazo- labial D. Chistul nazopalatin E. Chist osos esenial
(pag. 719)
S2334193. Peretele chistului radicular este alctuit din esut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un plan de esut: A. Dens B. Fibros C. Subire D. Lax
711
712
Rezidentiat 2004
E. Cu infiltraie cronic limfoplasmocitar
(pag. 722)
S2334194. Chisturile epiteliale pot fi: A. Chisturi odontogene de origine inflamatorie B. Chisturi odontogene de dezvoltare C. Chisturi epiteliale neodontogene D. Chisturi osoase anevrismale E. Chisturi osoase idiopatice
(pag. 714)
S2334195. Diagnosticul diferenial al chistului nazo-labial se face cu: A. Abcesul vestibular B. Adenomul pleomorf C. Chistul radicular al caninului superior D. Furunculul nazal E. Chistul salivar labial superior
(pag. 720)
S2334196. Complicaiile chisturilor pot fi: A. Infectarea chistului B. Degenerescen malign C. Fractura spontan n os patologic D. Osteomielit E. Diplopie
(pag. 725)
S2334197. Tratamentul lacunei eseniale a maxilarului const n: A. Incizie, drenaj B. Trepanarea lacunei osoase C. Chiuretarea i avivarea pereilor osoi D. Plombarea cavitii cu grefe osoase E. Marsupializarea
(pag. 733)
S2334198. Accidentele intraoperatorii n tratamentul chisturilor maxilare sunt: A. Secionarea nervului facial B. Perforarea sau secionarea unui pachet vascular important C. Lezarea trunchiurilor nervoase D. Fracturarea mandibulei E. Secionarea canalului Stenon
(pag. 731)
S2334199. Perioada de laten n evoluia chisturilor de maxilar este: A. Rapid B. ndelungat C. Asimptomatic D. Dureroas E. nsoit de congestia prilor moi
(pag. 724)
S2334200. Diagnosticul diferenial clinic al chistului de maxilar se face cu:
712
713
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Displazia fibroas Condromul Chistul dermoid Tumora cu mieloplaxe Carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)
S2334201. Chistul dentiger al caninului superior poate eroda: A. podeaua fosei nazale B. bolta palatin C. incisivul lateral D. sinusul maxilar E. spina nazal anterioar
(pag. 716)
S2334202. Chistul de erupie are urmtoarele caracteristici: A. coloraia albstruie B. elastic C. fluctuent D. uor sensibil la presiune E. dureros
(pag. 718)
S2334203. Perioadele succesive de dezvoltare ale chisturilor maxilare sunt: A. o perioad de exteriorizare B. o perioad de evoluie rapid C. o perioad de dezvoltare lent D. o perioad de dezvoltare intraosoas E. o perioad de dezvoltare n pusee succesive
(pag. 723)
S2534204. Chistul periodontal lateral: A. este un chist mic cu perete subire B. se dezvolt lateral n raport cu rdcina unui dinte devital C. poate fi gsit la orice grup de dini D. poate fi gsit numai la nivelul molarilor E. cel mai adesea se formeaz pe faa distal a molarului 3 maxilar.
(pag. 718)
S2634205. Pentru a preveni sau a trata disfuncia ocluzal la bolnavii parodontotici, se practic: A. ajustarea prin lefuire a suprafeelor ocluzale B. restaurri protetice C. tratamentul proceselor carioase D. tratamente ortodontice E. imobilizri
(pag. 279)
S2634206. Sistemele de imobilizare se clasific dup urmtoarele criterii: A. perioada de timp n care se menine imobilizarea B. n funcie de gradul de mobilitate dentar C. n funcie de starea pulpei dentare D. relaia dintre sistemul de imobilizare i dinii angrenai
713
714
Rezidentiat 2004
E. n funcie de modalitatea de realizare.
(pag. 294)
S2634207. Imobilizarea permanent prin mijloace fixe se realizeaz cu: A. gutiere din rini acrilice auto- sau termopolimerizabile B. benzi metalice, ortodontice C. coroane acrilice reunite ntre ele D. puni stabilizatoare E. coroane semifizionomice sau de substituie reunite.
(pag. 311)
S2634208. ina Mamlock: A. este folosit la imobilizarea dinilor frontali vitali B. este un mijloc de imobilizare temporar C. are rigiditate deosebit D. prezint aspect fizionomic E. are durabilitate mare.
(pag. 312)
S2634209. Imobilizarea intracorona a dinilor laterali cu amalgam: A. se realizeaz prin crearea unui simplu an ocluzal B. reprezint un mijloc de imobilizare temporar C. se realizeaz prin crearea unor caviti clasice de clasa a II-a D. poate fi mbuntit prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. urmrete imobilizarea mai multor dini laterali mobili ntre ei.
(pag. 309)
S2634210. Ligaturile din srm de vipl, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporar, au urmtoarele dezavantaje: A. constituie un factor de retenie pentru detritusurile alimentare B. necesit corectri periodice, activri, care sunt o surs potenial de rupere a srmei C. se pot aplica numai la dinii laterali D. executate incorect exercit traumatisme la nivelul prilor moi: buze, obraji, limb E. pot aluneca spre cervical.
(pag. 299)
S2634211. Imobilizarea temporar: A. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dinilor parodontotice B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite ntre ele C. se realizeaz prin ligaturi metalice din srm de vipl D. se realizeaz cu aparate ortodontice E. se realizeaz cu ajutorul gutierelor acrilice.
(pag. 295-296)
S2634212. Imobilizarea prin ligatur de srm n 8: A. este un mijloc de imobilizare permanent B. se face cu srm de vipl de 0,25 mm C. se aplic pe dinii laterali D. executat incorect produce leziuni ale prilor moi nvecinate E. constituie un factor de retenie pentru resturile alimentare.
(pag. 299)
714
715
Rezidentiat 2004
S2834213. Din grupa chisturilor inflamatorii fac parte: A. chistul radicular B. chistul de eruptie C. chistul lateral periodontal D. chistul rezidual E. chistul dentiger
(pag. 714)
S2834214. Keratochistul odontogen are caracteristic: A. apare mai frecvent la maxilar B. este localizat mai frecvent la mandibula C. localizarea in zona incisivo-canina este mai frecventa D. evolueaza in unghiul mandibular E. evolueaza catre ramul ascendent
(pag. 715)
S2834215. In cadrul chisturilor neodontogene se inscriu: A. Chistul nazo-palatin B. Chistul nazo-labial C. Chistul periodontal lateral D. Chistul globulo-maxilar E. Chistul rezidual
(pag. 719)
S2834216. Diagnosticul diferential in chistul nazo-labial se face cu: A. Abcesul vestibular B. Chistul radicular al caninului superior C. Chistul nazo-alvelar D. Furunculul nazal E. Chistul salivar labial superior
(pag. 720)
S2834217. Chistul lateral periodontal se dezvolta in relatie cu: A. Apexul unui dinte devital B. Un dinte vital C. Un canal aberrant D. O cale falsa E. O fractura radiculara
(pag. 723)
S2834218. Chistul residual se dezvolta din: A. Un granulom apical B. Chist radicular care nu a fost chiuretat C. Un chist periodontal insufficient chiuretat D. Tesutul remanent de la nivelul canalului nazo-lacrimal E. degenerarea chistica a resturilor epiteliale din parodontiu
(pag. 723)
S2834219. Complicatiile chisturilor sunt reprezentate de: A. Infectie B. Fractura spontana C. Fractura in lemn verde
715
716
Rezidentiat 2004
D. Ruperea peretelui chistic E. Degenerescenta maligna
(pag. 724)
S2934220. Chistul folicular: A. este denumit si chist pericoronar; B. se dezvolta in legatura cu dintii ramasi in incluzie in grosimea maxilarelor; C. se intalneste in deosebi la copii si adolescenti; D. este denumit si chist rezidual; E. este denumit si chist periodontal apical.
(pag. 716)
S2934221. Chistul nazopalatin: A. reprezinta 2,3% din totalul chisturilor de maxilar; B. situat interincisiv inferior; C. ia nastere din celulele epiteliale care se gasesc pe peretii canalelor incisive; D. poate evolua la orice nivel al canalului nazo-palatin; E. se mai numeste chist median anterior al maxilarului sau chistul canalului incisiv.
(pag. 719)
S2934222. Chisturile neodontogene de dezvoltare sunt: A. chistul nazo-palatin (al canalului incisiv); B. chistul nazo-palatin (nazal alveolar); C. chistul globulo-maxilar; D. chistul de eruptie; E. chistul dentiger.
(pag. 714)
S2934223. Chisturi odontogene de origine inflamatorie sunt: A. chistul radicular; B. chistul de eruptie; C. chistul rezidual; D. chistul dentiger; E. chistul primordial.
(pag. 714)
716
717
Rezidentiat 2004
Tema nr. 35 Leziuni orale cu potenial de malignizare
BIBLIOGRAFIE:

S1235001. Obiectiv, eritroplazia prezinta urmatoarele caracteristici: A. este asimptomatica B. apare ca o placa alba cu diametrul mai mare de 5 mm C. este dureroasa la palpare D. apare ca o pata de culoare rosie vie,catifelata E. senzatie de usturime la contactul cu alimente iritante
(pag. 818)
S1335002. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG (1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". A. Lichenul plan B. Eritroplazia C. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E. Candidoza orala
(pag. 819-826)
S1335003. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este: A. Leucoplazia B. Eritroplazia C. Lichenul plan D. Lupusul eritematos E. Papilomatoza florida
(pag. 818-825)
S1335004. Riscul de degenerare maligna al keratozelor solare este de: A. 10-12% B. 5-25% C. 3-6% D. 50-60% E. 90%
(pag. 827)
S1435005. Discheratozele orale considerate carcinom"in situ"sunt: A. eritroplaziile B. leucoplaziile C. manifestarile orale ale lichenului plan D. manifestarile orale ale lupusului eritematos E. papilomatoza fluorida a cavitatii orale
(pag. 818)
717
718
Rezidentiat 2004
S1435006. Keratoza actinica este consecinta: A. expunerii prelungite la razele solare B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. aciunii unor ageni poluani industriali E. radiochimioterapiei
(pag. 826)
S1435007. Leucoplazia se manifesta clinic prin: A. pete catifelate de culoare rosie B. placa alb-sidefie, translucida ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui C. retea ramificata cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga D. zone atrofice eritematoase intricate cu zone hipertrofice E. vilozitati fine, albe, cenusii sau roze
(pag. 820)
S1435008. Nevii reprezinta: A. carcinoame"in situ"ale tegumentelor B. dermatoze precanceroase C. tumori cutanate de natura virotica D. displazii cutanate circumscrise,frecvent de culoare bruna E. keratoze senile
(pag. 829)
S1435009. Radiodermitele cronice sunt provocate de: A. efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. expunerea prelungita la actiunea razelor solare C. factori genetici D. factori neuro-distrofici E. factori imunitari
(pag. 827)
S1435010. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilofaciale pot fi: A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive B. paralizia unor ramuri nervoase motorii C. odontalgia si mobilitatea dentara D. trismusul E. tota raspunsurile de mai sus
(pag. 835)
S1535011. Care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa: A. leucoplazia; B. eritroplazia; C. lichenul plan; D. limba scrotala; E. candidoza.
(pag. 818)
S1535012. Ce diferentiaza eritroplazia de carcinomul epidermoid din punct de vedere histopatologic: A. displazia; B. nuclei in mitoza;
718
719
Rezidentiat 2004
C. pastrarea integritatii membranei bazale; D. dezorganizarea arhitectonicii celulare; E. nuclei"in palisada".
(pag. 819)
S1535013. Ce este tumora Ackermann?: A. carcinom verucos; B. sarcom ; C. epiteliom bazocelular; D. epiteliom spinocelular; E. keratoacantom.
(pag. 826)
S1535014. Ce investigatie poate diagnostica o eritroplazie: A. coloratia vitala; B. citologia exfoliativa; C. biopsia; D. tomografia computerizata; E. antibiograma.
(pag. 819)
S1535015. Ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna: A. candidoza; B. lupusul; C. eritroplazia; D. leucoplazia; E. papilomatoza.
(pag. 824)
S1535016. in tratamentul lichenului plan oral, Tetraciclina se administreaza: A. 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani; B. 2-4g/zi timp de 6 saptamani; C. 0,5-1g/zi timp de 6-8 saptamani; D. 1g/zi timp de 1 saptamana; E. 1g/zi timp de 2 saptamani.
(pag. 834)
S1635017. Cornul cutanat: A. apare de obicei la persoane tinere B. sediul este numai la nivelul pielii paroase C. nu prezinta risc de malignizare D. dezvoltarea este rapida, dureroasa E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continui
(pag. 827)
S1635018. Eritroplazia: A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee C. evolutia este de scurta durata D. reactioneaza bine la tratament E. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ"
(pag. 818)
719
720
Rezidentiat 2004
S1635019. Keratozele actinice: A. afesteaza in special adollescentii B. apare in urme expunerii prelungite la soare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. se prezintaa sub forma unor pete de culoare rosie E. nu prezinta risc de malignizare
(pag. 827)
S1635020. Leucoplazia se poate localiza: A. pe tegumentele expuse la soare B. pe mucoasa obrazului C. pe tegumentele acoperite D. pe mucoasa conjunctivala E. in santul intercuspidian
(pag. 820)
S1635021. Leucoplazia: A. poate fi inlaturata prin stergere B. apare ca o pata alba C. are diametrul mai mic de 0,5cm D. este localizata numai retrocomisural E. evolutia bolii este de scurta durata
(pag. 819)
S1635022. Melanoza Dubreuilh: A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. apare ca o leziune de culoare bruna C. afecteaza in special copiii D. sediul este oriunde pe suprsfata corpului E. sexul feminin este mai afectat
(pag. 831)
S2135023. Acyclovirul se folosete n tratamentul: A. Candidozei orale B. Eritroplaziei C. Lichenului plan oral D. Leucoplaziei proase orale E. Lupusului eritematos
(pag. 822)
S2135024. Asociat cu prezena virusului Epstein-Barr este: A. Leucoplazia proas oral B. Lichenul plan oral C. Eritroplazia D. Candidoza oral E. Papilomatoza oral florid
(pag. 822)
S2135025. Etiopatogenia lupusului eritematos este: A. Viral B. Bacterian
720
721
Rezidentiat 2004
C. Autoimun D. Neuro-distrofic E. Uneori medicamentoas
(pag. 824)
S2135026. Exereza prin tehnica micrografic Mohs se folosete n tratamentul: A. Lupusului eritematos B. Leucoplaziei proase orale C. Eritroplaziei D. Candidozei orale E. Papilomatozei orale floride
(pag. 819)
S2135027. Leucoplazia se caracterizeaz prin urmtoarele: A. Posibil etiologie viral B. Dimensiuni de pn la 5 mm diametru C. Prin ndeprtarea stratului superficial se evideniaz microulceraii D. Frecven deloc neglijabil n cavitatea oral E. Dispariia stratului cornos i granulos
(pag. 325-327)
S2235028. Eritroplazia, clinic subiectiv, se manifesta: A. dureri spontane intermitente B. dureri provocate de agenti termici C. dureri iradiante D. senzatii de arsura E. asimptomatic
(pag. 818)
S2235029. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de: A. lipsa structurii papilare B. prezenta congestiei periferice in eritroplazie C. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice D. lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice E. prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice
(pag. 819)
S2235030. care este singura leziune considerata de OMS ca precanceroasa A. leucoplazia B. eritroplazia C. lichenul plan D. limba scrotala E. candidoza
(pag. 818)
S2235031. ce diferentiaza eritoroplazia de carcinomul epidermoid din puct de vedere histopatologic A. displazia B. nuclei in mitoza C. pastrarea integritatii membranei bazale D. dezorganizarea arhitectonicii celulare E. nuclei "in palisada"
(pag. 819)
721
722
Rezidentiat 2004
S2235032. pe baza carei investigatii se pune diagnosticul de certitudine d eritroplazie A. coloratia vitala B. citologia exfoliativa C. biopsia D. tomografia computerizata E. antibiograma
(pag. 819)
S2235033. leucoplazia A. apare ca o pata alba B. are diametrul mai mic de 5 mm C. poate fi inlaturata prin stergere D. afecteaza preponderent sexul feminin E. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani
(pag. 819, 820)
S2235034. prin diferente de potential in etiologia leucoplaziei actioneaza ca factori etiologici A. tutunul B. alcoolul C. lucrarile adjuncte incorect adaptate D. lucrarile conjuncte incorect adaptate E. bimetalism
(pag. 820)
S2235035. in leucoplazia verucoasa se recomanda A. administrarea unei medicatii de protectie cu vitamina A B. indepartarea factorilor iritativi locali C. aplicarea de substante caustice D. badijonari cu pantotenat de calciu E. tratamentul chirurgical
(pag. 821)
S2235036. leucoplazia se poate localiza A. pe tegumente expuse l soare B. pe mucoasa obrazului C. pe tegumente acoperite D. pe mucoasa conjunctivala E. in santul intercuspidian
(pag. 820)
S2235037. lichenul plan oral A. este o keratoza cutaneo mucoasa B. are o componenta displazica severa C. este o leucokeratoza D. este o metaplazie epidermoida E. este o varietate lezionala intalnita la persoane imunosupresate
(pag. 822)
S2235038. In tratamentul licheului plan oral tetraciclina se administreaza A. 1-2 g/zi timp de 3-4 saptamani B. 2-4 g / zi timp de 6 saptamani
722
723
Rezidentiat 2004
C. 0,5-1 g / zi timp de 6-8 saptamani D. 1 g / zi timp de 1 saptamana E. 1 g / zi timp de 2 saptamani
(pag. 824)
S2235039. forma benigna a lupusului eritematos este A. lupusul eritematos acut sistemic B. lupusul eritematos acut diseminat C. lupo-eritematoviscerita maligna D. lupo-eritematoviscerita benigna E. lupusul eritematos cronic discoid
(pag. 824)
S2235040. eruptia din lupusul eritematos A. are caracter simetric B. se observa la nivelul fetelor, mainilor C. este lenta, apreciat in ani si zeci de ani D. apare ca o formatiune proeminenta, dura, keratozica E. este inconjurata de o colereta acantozica
(pag. 824, 825)
S2235041. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG(1985)ca "o pata sau placa alba,nu mai mica de 5mm diametru,care nu poate fi inlaturata prin stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala". A. Lichenul plan B. Eritroplazia C. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E. Candidoza orala
(pag. 819-826)
S2235042. Ce este tumora Ackerman? A. carcinom verucos B. keratoacantom C. epiteliom bazocelular D. sarcom E. epiteliom spinocelular
(pag. 826)
S2235043. Tratamentul lupusului eritematos consta in: A. administrarea de antipaludice de sinteza B. administrarea de antibiotice C. antiinflamatoare nesteroidiene D. administrarea Tetraciclinei 1-2mg/zi E. administrarea de Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi
(pag. 825)
S2235044. Din punct de vedere histologic papilomatoza florida a cavitatii bucale: A. prezinta un aspect benign B. prezinta un aspect malign C. prezinta degenerescenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale D. se caracterizeaza prin aparitia stratului cornos si fibros
723
724
Rezidentiat 2004
E. prezinta caracterele unui carcinom in situ
(pag. 825)
S2235045. Candidoza orala: A. reprezinta o deficienta a sistemului imun B. este replicata in geneza cancerului oral C. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional D. este o leucokeratoza sau o metaplazie epidermoida E. este singura iesire precanceroasa a mucoasei orale
(pag. 826)
S2235046. Keratozele actinice A. afecteaza cu preponderenta persoanele tinere sub 30 de ani B. presupun expuneri de scurta durata le razele solare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. debutul este brusc E. se prezinta sub formaunor pete pigmentare bine delimitate
(pag. 826)
S2235047. Riscul de malignizare a keratozelor actinice este de: A. 50% B. 100% C. 15% D. 10-12% E. 20%
(pag. 827)
S2235048. Keratoza actinica este consecinta: A. expunerii prelungite la razele solare B. transformarii maligne a unor cicatrici postcombustionale C. arsurilor provocate de mucul de tigara la marii fumatori D. actiunii unor agenti poluanti industriali E. radiochimioterapiei
(pag. 826)
S2235049. ce leziune cu potential de malignizare este o afectiune autoimuna A. candidoza B. lupusul C. eritroplazia D. leucoplazia E. papilomatoza
(pag. 824)
S2235050. keratozele actinice A. afecteaza in special adolescentii B. apar in urma expunerii prelungite la soare C. leziunile sunt remarcate la nivelul tegumentelor acoperite D. se prezinta sub forma unor pete de culoare rosie E. nu prezinta risc de mlignizare
(pag. 827)
S2235051. cornul cutan
724
725
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
apare frecvent la persoane tinere sub 20 dea ni apare la persoane mai in varsta este localizat exclusiv la nivelul pielii paroase este localizat exclusiv la nivelul fetei apare intr-un procent de 1 % din totalul leziunilor faciale cu potential de malignizare
(pag. 827)
S2235052. cornul cutan A. apare de obicei la persoane tinere B. sediul este numai la nivelul pielii proase C. nu prezinta risc de malignizare D. dezvoltarea este rapida, dureroasa E. apare in urma unor iritatii si traumatisme continue
(pag. 827)
S2235053. din punct de vedere histopatologic la nivelul cornului cuatn A. nu se gasesc atipii sau modificari in structura epidermului B. modificarile sunt de tip atrofic C. modificarile sunt de tip hipertrofic D. modificarile sunt de tipul parkeratozei E. modificarile sunt de tipul hiperkeratozei
(pag. 827)
S2235054. tratamentul cornului cutan consta in A. masuri de protectie impotriva radiatiilor solare B. crioterapia leziunilor cu azot lichid C. laserterapia prin vaporizare D. administrare de Tigason E. exereza chirurgicala in tesut snatos
(pag. 827)
S2235055. radiodermita cronica este A. consecinta unor efecte secundare ale razelor X asupra tegumentelor B. consecinta expunerilor indelungate la razele solare C. o boala plurifactoriala D. o boala dispozitionala E. o boala in aparitia careia se intrica atat factori genetici cat si factori heterogeni
(pag. 827)
S2235056. radiodermitele cronice apar dupa o perioada medie de A. 10 ani dupa iradiere B. 5 ani dupa iradiere C. 15 ani dupa iradiere D. 1 ani dupa iradiere E. 6 luni dupa iradiere
(pag. 828)
S2235057. in radiodermitele cronice examenul histopatologic evidentiaza A. o acantoza alternand cu zone de atrofie B. imaginea unui "carcinom in situ" C. aspect asemanator boli Bowen D. degenerescenta colagenului in corion
725
726
Rezidentiat 2004
E. keratinizarea mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos

(pag. 828)
S2235058. riscul de malignizare a radiodermitelor cronice este intre A. 85-90% B. 1-5% C. 5-25% D. 25-30% E. 45-55%
(pag. 828)
S2235059. perioada de latenta a cancerului aparut pe radiodermite este intre A. 5-10 ani B. 10-30 ani C. 30-40 ani D. 1-5 ani E. 1-2 ani
(pag. 828)
S2235060. boala Bowen apare la examenul histopatologic ca A. un carcinom in situ B. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de atrofie C. o zona de acantoza care alterneaza cu zone de hiperkeratoza D. modificari degenerative ale celulelor malpighiene E. absenta modificarilor in structura epidermului
(pag. 828)
S2235061. keratoacantomul reprezinta A. o tumora epiteliala benigna fara potential de malignizare B. o tumora epiteliala maligna C. o tumora epiteliala bengna cu potential de malignizare D. o tumora epiteliala benigna cu localizarea cea mai frecventa la nivelul mainilor E. o tumora epiteliala cu localizare mai rara la nivelul fetei
(pag. 829)
S2235062. keratoacantomul A. se prezinta ca un mic nodul prost delimitat B. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat C. se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare D. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica E. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata
(pag. 829)
S2235063. clinica bolii keratoantomului se distinge prin A. aparitia recenta B. infiltratia tesuturilor din jur C. adenopatie de acompaniament D. prezenta ulceratiei sub crusta E. indepartarea crustei determina hemoragie
(pag. 829)
S2235064. nevii nevocelulri se clasifica in
726
727
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
nevul pigmentar maculos, care apare ca o proeminenta ovoida brun inchisa nevul tuberos, care apare ca o pata de culoare brun inchisa nevul in dom, care are aspectul unei cupole puternic bombate nevul tuberos, care esfe un nev acromic nevul pigmentar gigant, asa numitul "graunte de frumusete"
(pag. 830)
S2235065. melanoza Dubreuilh A. este o afectiune cu risc scazut de malignizare B. apare ca o leziune de culoare bruna C. afecteaza in special copiii D. sediul este oriunde pe suprafata corpului E. sexul feminin este mai afectat
(pag. 831)
S2335066. Riscul de degenerare malign al keratozelor solare este de: A. 10-12% B. 5-25% C. 3-6% D. 50-60% E. 90%
(pag. 827)
S2335067. Urmtorii ageni virali pot avea contribuie n etiopatogenia cancerului oral: A. virusul Epstein-Barr B. rhabdovirusul C. virusul citomegalic D. virusul herpes simplex E. virusul Coxackies
(pag. 816)
S2335068. Lichenul plan se poate manifesta doar ca erupie oral, n: A. 45% din cazuri B. 50 % din cazuri C. 60 % din cazuri D. 65% din cazuri E. 70 % din cazuri
(pag. 822)
S2335069. Dup O.M.S. singura leziune precanceroas a mucoasei cavitii orale este: A. Leucoplazia B. Eritroplazia C. Lichenul plan D. Lupusul eritematos E. Papilomatoza florid
(pag. 824)
S2335070. Care dintre urmtoarele leziuni cu potenial de malignizare este definit de PINDBORG (1985) ca "o pat sau plac alb, nu mai mic de 5 mm diametru, care nu poate fi nlturat prin tergere i nu poate fi clasificat n nici o alt boal. A. Lichenul plan B. Eritroplazia
727
728
Rezidentiat 2004
C. Leucoplazia D. Lupusul eritematos E. Candidoza oral
(pag. 818)
S2535071. Eritroplazia: A. prezint o form hipertrofic i una hiperplazic B. n combinaie cu lichenul plan oral realizeaz aa numita *leucoplazie ptat* C. apare mai frecvent la nivelul bolii palatine D. se difereniaz de carcinomul epidermoid prin pstrarea integritii membranei bazale. E. OMS o consider singura leziune benign a mucoasei orale.
(pag. 819)
S2635072. Bioterapia de reactivare este indicat n: A. parodontita marginal cronic superficial naintea tratamentului antimicrobian i antiinflamator B. parodontita juvenil naintea tratamentului antimicrobian C. parodontita marginal cronic profund naintea tratamentului complex D. parodontita distrofic E. parodontopatii involutive cu semne de inflamaie.
(pag. 316-317)
S2835073. Candidoza orala poate degenera malign in: A. Carcinom bazocelular B. Carcinom spinocelular C. Carcinom metatipic D. Sarcom E. Nu se malignizeaza
(pag. 826)
S2935074. Diagnosticul diferentia al leucoplaziei se face cu: A. leucoedemul; B. eritroplazia; C. stomatite infectioase; D. stomatite provocate de agenti fizici; E. stomatite protetice.
(pag. 820)
S2935075. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. leucoedemul; B. leucoplazia; C. chieilita; D. papilomatoza florida; E. stomatite infectioase.
(pag. 819)
S2935076. Leziunea precanceroasa cu cel mai mare potential de malignizare este: A. leucoplazia; B. leucoedemul; C. eritroplazia; D. cheilita; E. lichenul plan oral.
(pag. 818)
728
729
Rezidentiat 2004
S2935077. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. lupusul eritematos oral; B. leucoedemul; C. leucoplazia paroasa orala; D. keratozele actinice; E. radiodermitele cronice.
(pag. 823)
S2935078. Tratamentul lichenului plan oral se face cu: A. tetraciclina 1-2g/zi timp de 3-4 saptamani; B. hidroxoclorochin; C. mepacrin; D. atebrina; E. clorochin.
(pag. 824)

S1235079. Boala Bowen are urmatoarele caracteristici: A. este o dermatoza precanceroasa B. apare sub forma unor eroziuni profunde C. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei D. prezinta risc de malignizare E. apare dupa iradierea tegumentelor fetei
(pag. 828-829)
S1235080. Cancerul preinvaziv este: A. cancer de gradul zero B. cancer minimal invaziv C. cancer cu debut in spatiile profunde D. cancer intraepitelial E. cancer cu debut la suprafata
(pag. 831)
S1235081. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. carcinomul de mucoasa B. lichenul plan C. eritroplazia D. afeciuni virotice ale mucoasei E. candidozele cronice
(pag. 822)
S1235082. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. enantemele medicamentoase B. lupus eritematos C. celulita D. lichenul plan-forma hiperkeratozica E. candidozele cronice
(pag. 819)
729
730
Rezidentiat 2004
S1235083. Diagnosticul diferential al keratoacantomuui se face cu: A. furunculul B. nevii celulari C. eritroplazia D. lichenul plan E. epiteliomul spinocelular
(pag. 829)
S1235084. Eritoplazia: A. evolueaza cu regularitate spre malignizare B. nu intotdeauna se malignizeaza C. are ca etilogie consumul de tutun, alcool, predispozitie imunitara D. debuteaza cu dureri sub forma de arsura E. este asimptomatica
(pag. 818-819)
S1235085. Evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasoara in urmatoarele etape: A. etapa de hiperkeratoza B. etapa sclerodermica C. etapa atrofica D. etapa hipertrofica E. etapa hiperplazica
(pag. 828)
S1235086. In etiologia leucoplaziei concura urmatorii factori generali: A. tulburari psihice B. hipovitaminoza A C. leziuni carioase multiple D. lucrari protetice incorect adaptate E. luesul
(pag. 820)
S1235087. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza cu prepondernta persoanele varstnice B. sunt formatiuni proeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural C. sunt pete pigmentate bine delimitate,de culoare bruna murdara D. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. se pot maligniza
(pag. 826-827)
S1235088. Lichenul plan oral: A. este un carcinom in situ B. este o keratoza cutaneo-mucoasa C. are o etiologie neuro-distrofica D. evolueaza intotdeauna spre malignizare E. se asociaza cu eritoplazia
(pag. 822-824)
S1235089. Lichenul plan oral: A. este o keratoza cutaneo-mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat B. prezinta o forma hiperkeratozica C. la aparitia lui contribuie factorii imunologici
730
731
Rezidentiat 2004
D. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein-Barr E. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale
(pag. 822)
S1235090. Lichenul plan se manifesta clinic ca A. suprafete albe, opaline, uniforme B. retea ramificata, cu arborizatii C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb D. papule albe, mici E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice
(pag. 822-823)
S1235091. Malignizarea lichenului plan se produce cel mai frecvent pe formele: A. recente B. vechi C. atrofice D. erozive E. verucoase
(pag. 823-824)
S1235092. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semne subiective: A. glosodinia pentru tumorile limbii B. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii C. trismus D. disfagie pentru unele tumori faringiene E. pete albe cu suprafata neregulata
(pag. 835)
S1335093. Biopsia este contraindicata in: A. Leziuni vasculare B. Leziuni diskeratotice C. Variatii anatomice normale: linia alba, pigmentatii fiziologice D. Leziuni traumatice recente E. Leziuni acute, subacute inflamatorii
(pag. 839)
S1335094. Care din urmatoarele diskeratoze prezinta un potential de malignizare crescut.: A. Eritroplazia B. Keratoza traumatica C. Leucoplazia D. Lichenul plan E. Lupusul eritematos
(pag. 818)
S1335095. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare maligna: A. Patata B. Eroziva C. Verucoasa D. Omogena E. v
731
732
Rezidentiat 2004
(pag. 821)
S1335096. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial: A. Tutunul si alcoolul concentrat B. Agentii virali C. Tulburari endocrine D. Factori imunitari E. Absenta igienei orale
(pag. 815-818)
S1335097. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral: A. Factori neuro-distrofici B. Tulburari ale metabolismului glucidic C. Efecte adverse medicamentoase D. Factori imunologici E. Fumatul
(pag. 822)
S1335098. Diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu: A. Leucoplazia idiopatica B. Lichenul plan C. Candidoza cronica hiperplazica D. Hiperkeratoze orale E. Limba paroasa
(pag. 822)
S1335099. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. Leucoedemul B. Carcinomul de mucoasa C. Lichen plan D. Eritroplazia E. Candidoze cronice
(pag. 820-821)
S1335100. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni: A. Lupusul eritematos oral B. Leziunile luetice C. Papilomatoza fluida D. Leucoplazia E. Eritroplazia
(pag. 823)
S1335101. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, in perioada asimptomatica si/sau subclinica se face prin: A. Examen radiografic B. Examen clinic C. Examen biopsic D. Coloraia intravitala cu albastru de toluidina E. Examen citologic
(pag. 836)
S1335102. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. omogena
732
733
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hipertrofica atrofica scleroasa pigmentara
(pag. 819)
S1335103. Formele clinice ale lichenului plan sunt. A. Eroziv B. hipercheratozic C. verucos D. atrofic E. bulos
(pag. 822)
S1435104. Biopsia are ca scop precizarea diagnosticului histologic prin: A. recoltarea unui fragment de tesut din leziunea suspecta B. excizia unei leziuni suspecte cu diametrul sub 2 cm C. prin raclarea celulelor de pe zona suspecta D. prin puncie aspirativa a coninutului tumoral dintr-o leziunea suspecta E. determinarea markerilor tumorali
(pag. 839)
S1435105. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. stomatitele aftoase B. candidoza orala cronica C. papilomatoza orala D. leucedemul E. lichenul plan
(pag. 820)
S1435106. Leucoplazia beneficiaza de urmatoarele masuri terapeutice: A. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. cauterizarea leziunilor cu substante astringente C. medicatie de protectie cu vitamina A D. administrare de Tetraciclina si Griseofulvina E. excizie chirurgicala
(pag. 821)
S1435107. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta ca: A. ulceratii B. gingivita hiperplazica C. epulis D. nodul interstiial E. fisuri in"foaie de carte"
(pag. 834)
S1535108. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. stomatita infectioasa; B. epulisul; C. leziuni luetice; D. lichen plan;
733
734
Rezidentiat 2004
E. gingivita.
(pag. 819)
S1535109. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. carcinomul de mucoasa; B. candidoza cronica; C. papilomatoza; D. chistul mucoid; E. perlele Fordyce.
(pag. 820)
S1535110. Diagnosticul diferential al lichenului plan oral se face cu: A. leucoplazia; B. eritroplazia ; C. dermatoze buloase; D. glosita candidozica; E. limba geografica.
(pag. 823)
S1535111. Diagnosticul diferential in lupusul eritematos discoid se face cu: A. lichenul plan; B. sifilisul; C. tuberculoza; D. actinomicoza; E. leucoplazia.
(pag. 825)
S1535112. Factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt: A. factori neurodistrofici; B. tulburari de metabolism glucidic; C. consumul cronic de alcool; D. tutunul; E. factori imunologici:
(pag. 822)
S1535113. Medicatia folosita in tratamentul lupusului eritematos este: A. antipaludice de sinteza; B. antibiotice cu spectru larg; C. chinolone; D. citostatice; E. corticoizi.
(pag. 825)
S1535114. Tratamentul leucoplaziei consta in: A. aplicarea de substante astringente; B. badijonari cu acid tricloracetic; C. indepartarea factorilor iritativi locali; D. pastrarea unei igiene orale riguroase; E. dispensarizarea prin controale periodice la 4-6 luni.
(pag. 821)
S1535115. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este:
734
735
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Tetraciclina 1-2g/zi, 3-4 saptamani; Tigason 0,5-1mg/kg corp/zi; Penicilina 4 milioane/zi, 4 saptamani; Kanamicina 1g/zi, 3 saptamani; Vitamine D2,K,PP,B1,B6,B12,A.
(pag. 824)
S1635116. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A. leucoplazia B. eritem exudativ multiform C. lichenul plan D. papilomatoza orala E. eritroplazia
(pag. 824)
S1635117. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei predispozitii determinate de. A. tulburari hormonale B. diabetul C. hipovitaminoza A D. luesul E. hipertensiunea arteriala
(pag. 820)
S1635118. Factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt: A. dinti cu leziuni traumatogene B. dinti cu pozitii iatrogene C. bimetalismul D. puntile dentare laterale E. tutunul si alcoolul
(pag. 820)
S1635119. in tratamentul eritroplaziei se poate recurge la: A. excizie chirurgicala B. extirpare prin vaporizare cu laser C. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigatii cu solutii acide E. irigatii cu solutii alcaline
(pag. 819)
S1635120. Leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt: A. lichenul plan B. candidoza cronica C. leucoedemul D. aftoza cronoca recidivanta E. carcinomul cu debut in suprafata
(pag. 820)
S1635121. Placile leucoplazice pot avea unele din urmatoarele culori: A. alba-sidefie B. alba laptoasa C. alb-galbuie
735
736
Rezidentiat 2004
D. verzuie E. cenusie
(pag. 820)
S2135122. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei proase orale se face cu: A. Leucoplazia idiopatic B. Lichenul plan C. Candidoza cronic hiperplazic D. Eritroplazia E. Leucoedemul
(pag. 822)
S2135123. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu: A. Leucoedemul B. Disfagia sideropenic C. Stomatitele protetice D. Candidozele cronice E. Papilomatoze
(pag. 821)
S2135124. Diagnosticul diferenial al lupusului eritematos se face cu: A. Eritemul exsudativ multiform B. Lupusul tuberculos C. Papilomatoza oral florid D. Lichenul plan E. Leucoplazia proas oral
(pag. 825)
S2135125. Eritroplazia prezint urmtoarele forme anatomo-clinice: A. Hipertrofic B. Hiperplazic C. Atrofic D. Discoid E. Romboidal
(pag. 819)
S2135126. n etiopatogenia lichenului plan oral ntnlim: A. Factori neuro-distrofici sau vegetativi B. Tulburri de metabolism glucidic C. Factori iritativi locali D. Hipovitaminoza A E. Factori imunologici
(pag. 822)
S2135127. Lichenul plan oral prezint urmtoarele caracteristici: A. Localizare n special pericomisural B. Polimorfism lezional C. Risc de malignizare crescut pentru formele recente D. Simptomatologie variabil n funcie de forma anatomo-clinic E. Se poate administra tratament cortizonic
(pag. 822-824)
736
737
Rezidentiat 2004
S2135128. Papilomatoza oral florid: A. Se suprapune uneori pe un lichen plan B. Histopatologic prezint acantoz, hiperkeratoz, papilomatoz C. Este o afeciune autoimun D. Are un polimorfism lezional accentuat E. Formeaz una sau mai multe placarde bine delimitate
(pag. 825)
S2235129. Eritroplazia este o efectiune care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este o efectiune rar intalnita B. este o efectiune frecvent intalnita C. are o componenta metaplazica severa D. are o componenta displazica severa E. este o leziune precanceroasa a mucoasei orale
(pag. 818)
S2235130. In etiopatogenia eritroplaziei sunt incriminati urmatorii factori: A. alimentele condimentate B. fumatul C. lucrarile protetice acrilice D. bauturile alcoolice concentrate E. fondul unei predispozitii imunitare
(pag. 818)
S2235131. Eritroplazia afecteaza cu preponderenta urmatoarele categorii de pacienti: A. sexul feminin B. sexul masculin C. decada a V-a de viata D. decada a VI -a de viata E. decada a VII -a de viata
(pag. 818)
S2235132. Eritroplazia se manifesta clinic obiectiv prin: A. pata de culoare rosie vie B. aspect neted, lucios C. poate fi solitara sau pot fi mai multe pete D. petele multiple pot fi confluente E. are aspect albicios
(pag. 818)
S2235133. Eritroplazia se prezinta sub urmatoarele forme clinice: A. forma distrofica B. forma atrofica C. forma hipertrofica D. forma ulcerata E. forma hipercheratozica
(pag. 819)
S2235134. Forma atrofica (agranulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. suprafata rugoasa, granulara B. suprafata neteda C. suprafata usor denivelata prin depapilare
737
738
Rezidentiat 2004
D. cu zone de hiperkeratoza E. fara zone de hiperkeratoza
(pag. 819)
S2235135. Forma hipertrofica (granulata) a eritroplaziei are urmatorul aspect: A. suprafata neteda B. suprafata neregulata, granulara C. este usor reliefata fata de tesutul din jur D. este acoperita pe alocuri cu zone de hiperkeratoza E. este acoperita cu depozite albicioase
(pag. 819)
S2235136. Eritroplazia din punct de vedere histopatologic prezinta: A. caracterele unui carcinom in situ B. caractere exclusiv de benignitate C. grad inalt de displazie care efecteaza toate straturile mucoasei D. integritatea membranei bazale E. invadarea membranei bazale
(pag. 819)
S2235137. Histopatologic, eritroplazia se caracterizeaza prin: A. caracterele unui carcinom in situ B. arhitectura asemanatoare cu carcinomul epidermoid C. grad inalt de displazie ce afecteaza toate straturile mucoasei D. prezenta abundenta a stratului cornos E. diparitia membranei bazale
(pag. 819)
S2235138. Diagnosticul diferential al eritroplaziei se face cu: A. papilomul mucoasei orale B. stomatite infectioase, provocate de proteza si de agenti fizici sau chimici C. enanteme medicamentoase D. candidoze cronice E. forma eroziva a lichenului plan.
(pag. 819)
S2235139. Topografic, eritroplazia poate sa apara: A. in zonele de "mare risc" ale cavitatii bucale B. numai pe mucoasa jugala C. numai pe mucoasa planseului bucal D. simultan in mai multe locuri E. numai pe mucoasa palatului
(pag. 819)
S2235140. Evolutia eritroplaziei este: A. de lunga durata B. rebela la tratament C. cu potential de malignizare transformandu-se intr-un carcinom spinocelular D. de scurta durata E. nu se malignizeaza niciodata
(pag. 819)
738
739
Rezidentiat 2004
S2235141. Malignizarea eritroplaziei se manifesta clinic prin: A. aparitia unor eroziuni pe suprafata placii eritroplazice, care se acopera cu cruste B. histologic se constata intreruperea membranei bazale C. aparitia multiloculara a leziunilor D. reliefarea suprafetei leziunii fata de tesuturile din jur E. acoperirea leziunilor pe alocuri cu zone de hiperkeratoza
(pag. 819)
S2235142. tratamentul eritroplaziei consta in A. excizia chiurgicala B. extirparea prin vaporizare cu laser C. tratament cu antibiotice si corticoizi D. irigarea cu solutii alcaline E. irigarea cu solutii acide
(pag. 819)
S2235143. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge din urmatoarele motive A. leziunea este foarte bine delimitata B. leziunea este rar multifocala C. leziunea este intotdeauna superficiala D. leziunea pare superficiala, existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente E. leziunea are margini vag delimitate
(pag. 819)
S2235144. leucoplazia A. este o leucokeratoza a mucoasei orale B. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale C. este o keratoza cutaneo-mucoasa D. este o afectiune autoimuna E. este o afectiune hiperkeratozica
(pag. 819)
S2235145. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali A. luesul B. tulburarile hormonle C. diabetul zaharat D. hipovitaminoza A E. bimetalismele
(pag. 820)
S2235146. factorii iritativi locali ce pot determina leucoplazia sunt A. dinti cu leziuni traumatogene B. dinti cu pozitii iatrogene C. bimetalismul D. puntile dentare laterale E. tutunul si alcoolul
(pag. 820)
S2235147. prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori, determinand leucoplazia A. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate
739
740
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. lucrarile protetice adjuncte incorect adaptate bimetalismul tutunul alcoolul
(pag. 820)
S2235148. leucoplazia A. este multa vreme asimptomatica B. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba C. este descoperita intamplator la un examen stmtologic D. determina senzatia de jena in masticatie E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie
(pag. 820)
S2235149. leucoplzia A. se prezint sub forma unor placi albe sidefii B. are o suprafata neteda C. are o suprafata cu un aspect papilomatos D. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig E. se prezinta sub form unui placard eritematos
(pag. 820)
S2235150. din punct de vedere histopatologic leucoplazia se caracterizeaza prin A. keratinizarea mucoasei B. aparitia stratului cornos si granulos C. disparitia stratului cornos si granulos D. un grad inalt de displazie E. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza, hiperkeratoza, acantoza
(pag. 820)
S2235151. diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu A. leucoedemul B. carcinomul de mucoasa cu debut in suprafata C. candidozele cronice D. papilomatozele E. goma sifilitica
(pag. 820)
S2235152. evolutia leuoplaziei A. este scurta B. este de lunga durata C. poate sa regreseze spontan D. poate sa fie spre malignizare E. este asociata cu ureri nevralgice
(pag. 821)
S2235153. tratamentul leucoplaziei vizeaza A. suprimarea factorilor presupusi cauzali B. aplicarea de substante caustice, iritante C. indepartarea factorilor iritativi mecanici D. medicatie de protectie cu vitamina A E. tratament topic cu bleomicina
740
741
Rezidentiat 2004
(pag. 821)
S2235154. leziuni asemanatoare leucoplaziei sunt A. lihenul plan B. candidoza cronica C. leucoedemul D. aftoza cronica recidivanta E. carcinomul cu debut in suprafata
(pag. 820)
S2235155. placile leucoplzice pot avea unele din urmatoarele culori A. alba sidefie B. alba laptoasa C. alb galbuie D. verzuie E. cenusie
(pag. 820)
S2235156. diagnosticul diferential a leucoplaziei se face cu A. perlele Fordyce B. papilomatoza C. carinomul de mucoasa D. candidoza cronica E. chistul mucoid
(pag. 820)
S2235157. leucoplazia paroasa orala A. este o varitate lezionala intalnita la persoanele imunosupresate cronic B. este asociata cu prezenta virusului Epstein Barr C. este frecvent intalnita la varstnici D. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de organe E. este intalnita la persoane la care li s-au facut transplante de maduva hematogena
(pag. 822)
S2235158. clinic leucoplazia paroasa orala A. se prezinta ca o pata alba B. se caracterizeaza prin un contur neregulat al leziunilor C. are o suprafta plicaturata, rugoasa D. nu se poate suprainfecta cu candida E. se prezinta ca o pata rosie
(pag. 822)
S2235159. diagnosticul diferential al leucoplaziei paroase orale se face cu A. eritemul exudativ multiform B. leucoplazia idiopatica C. leucoplazia fumatorilor D. candidoza cronica hiperplazica E. cu diferite forme de hiperkeratoze ale mucoasei orale
(pag. 822)
S2235160. factorii predispozanti in aparitia lichenului plan oral sunt A. factori neurodistrofici
741
742
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. tulburari de metabolism glucidic consumul cronic de alcool tutunul factori imunologici
(pag. 822)
S2235161. clinic lichenul plan A. are debut acut B. are debut insidios C. se insoteste de senzatia de asprime a mucoasei D. se insoteste de senzatia de uscaciune a mucoasei E. de alterarea starii generale
(pag. 822)
S2235162. formele clinice de lichen plan sunt A. hiperkeratozice B. atrofice C. buloase D. erozive E. patata
(pag. 822)
S2235163. Histopatologic, lichenul plan se caracterizeaza prin A. modificari dermoepidermice, in care se gaseste parakeratoza B. modificari dermoepidermice, in care se gaseste hiperkeratoza C. modificari dermoepidermice, in care se gaseste acantoza D. modificari dermoepidermice, in care se gaseste degenerscenta tonofibrilelor la nivelul laminei bazale E. keratinizare a mucoasei cu aparitia stratului cornos si granulos
(pag. 822)
S2235164. Diagnosticul diferential al lichenuui plan se face cu A. lupusul eritematos oral B. stomatita aftoasa conica recidivanta C. leucoplazia D. eritroplazia E. dermatozele buloase
(pag. 823)
S2235165. Malignizarea lichenului plan apare: A. pe leziuni vechi B. pe leziuni atrofice C. pe leziuni erozive D. pe leziuni verucoase E. pe leziuni hiperkertozice
(pag. 823)
S2235166. Papilomatoza florida orala isi face aparitia pe fondul A. unui lichen plan hiperkeratozic B. unui lichen plan verucos C. unui lichen plan eroziv D. unui lichen plan ulcerativ E. unui lichen plan bulos
742
743
Rezidentiat 2004
(pag. 824)
S2235167. Tratamentul medicamentos general al lichenului plan oral este A. tetraciclina 1-2 g / zi, 3-4 saptamani B. tigason 0,5-1 mg / kg corp/ zi C. augmentin 2*625 mg / zi D. carbamazepina 3*300mg / zi E. vitamine D2, K, PP, B1, B6, B12, A
(pag. 824)
S2235168. alternativele terapeutice in tratamentul lichenului plan sunt A. excizia leziunilor care nu dau semne de agitatie celulara B. aplicarea locala de preparate caustice si iritante C. crioterapia D. chirurgia micrografica Mohs E. tratamentul cu laser
(pag. 824)
S2235169. lichenul plan oral A. este un carcinom in situ B. are o etiologie neuro-distrofica C. se asociaza cu eritoplazia D. este o keratoza cutaneo mucoasa E. evoleaza intotdeauna spre malignizare
(pag. 822, 824)
S2235170. lichenul plan oral A. prezinta o forma hiperkeratozica B. aparitia lui este asociata cu virusul Epstein Barr C. sediul de predilectie este portiunea anterioara a cavitatii bucale D. este o keratoza cutaneo mucoasa cu un polimorfism lezional accentuat E. la aparitia lui contribuie factori imunologici
(pag. 822)
S2235171. lichenul plan se manifesta clinic ca A. suprafete albe, opaline, uniforme B. papule mici albe C. suprafete albe, opaline, ca fumul alb D. retea ramificata cu arborizatii E. leziuni eritematoase inconjurate de zone hiperkeratozice
(pag. 822, 823)
S2235172. lupusul eritematos este A. o boala dispozitionala B. o boala plurifactoriala C. o boala cauzata de factori genetici D. o boala cauzata de factori heterogeni E. indus de tulburari de metabolism glucidic
(pag. 824)
S2235173. lupusul eritematos A. inconstant se asociaza cu prurit
743
744
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
se prezinta sub forma unui placard eritematos inconstant se asociaza cu senzatia de arsura se prezinta sub forma unei cicatrici de culoare alba se prezinta sub forma unei retele cu arborizatii ca nervurile unei frunze de feriga
(pag. 824)
S2235174. eruptia mucoasa a lupusului eritematos A. se asociaza cu senzatia de uscaciune la nivelul gurii si nasului B. se prezinta sub forma unei zone atrofice C. se prezinta sub forma unei zone eritematoase D. se prezinta sub forma unei zone ulceroase E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie, vie , catifelata
(pag. 824)
S2235175. Modificarile histopatologice ale lupusului eritematos discoid: A. Pot fi asemanatoare lichenului plan B. Se manifesta prin hiperkeratoza sau parakeratoza C. Poate aparea degenerescenta hidropica a stratului bazal D. Prezinta caracterele unui carcinom in situ E. Arhitectura epiteliala este bulversata datorita unui inalt grad de displazie ce afecteaza toate structurile mucoasei
(pag. 825)
S2235176. Diagnosticul diferential al lupusului eritematos se face cu: A. leucoplazia B. eritem exudativ multiform C. lichenul plan D. papilomatoza orala E. eritroplazia
(pag. 824)
S2235177. Papilomatoza florida a cavitatii orale A. este o afectiune hiperkeratozica B. se caracterizeaza prin mase de vilozitati fine,albe,cenusii C. se suprapune uneori pe leziuni de lichen plan D. se suprapune uneori pe keratoza tabagica E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie
(pag. 825)
S2235178. Papilomatoza florida a cavitatii orale evolueaza spre: A. carcinom epidermoid B. carcinom verucos C. tumora Ackermann D. lichen plan E. candidoza orala
(pag. 826)
S2235179. Procesele patologice de la nivelul tegumentului fetei cu potential de malignizare sunt: A. leziuni neinflamatorii si nedureroase mai mult sau mai putin reliefate B. ulceratii cronice atone C. nevii si nevomatozele cutanate D. eritroplazia
744
745
Rezidentiat 2004
E. leucoplazia
(pag. 826)
S2235180. keratozele actinice A. se prezinta sub forma unor pete pigmentate bine delimitate B. se prezinta sub forma unor pete de culoare bruna murdara C. se prezinta sub forma unor pete plane sau usor reliefate D. se prezinta sub forma unor pete care in timp devin hiperkeratozice E. se prezinta sub forma unui placard eritematos
(pag. 826)
S2235181. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi: A. de tip atrofic B. de tip hipertrofic C. cu hiperkeratoza D. cu parakeratoza E. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal
(pag. 826)
S2235182. Tratamentul keratozei actinice consta in: A. crioterapia cu azot lichid B. unguente cu 5-fluoro-uracil1% C. laserterapie D. antibioterapie E. aplicare de substante caustice
(pag. 827)
S2235183. Keratozele actinice prezinta urmatoarele caracteristici: A. afecteaza cu preponderenta persoanele varstnice B. sunt formatiuniproeminente,dure,keratozice,de forma unui corn miniatural C. sunt pete pigmentare bine delimitate,de culoare bruna murdara D. apar in special la nivelul mucoasei jugale E. se pot maligniza
(pag. 826-827)
S2235184. cornul cutan A. apare pe fondul unei keratite B. apare pe fondul unei cheilite actinice C. are o dezvoltare brusca D. in evolutie este insotit de acuze subiective E. apare frecvent sub forma unor leziuni multiple
(pag. 827)
S2235185. radiodermitele cronice se prezinta ca A. plaje hiperpigmentate, de culoare cenusie B. plaje hiperpigmentate, de culoare maro-deschis C. plaje hiperpigmentate cu o retea teleangiectazica la suprafata D. elemente discoide E. un mic nodul bine delimitat
(pag. 828)
S2235186. evolutia spre malignizare a radiodermitelor cronice se desfasuara in urmatoarele etape
745
746
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
etapa sclerodermica, cu zone hiperkeratozice cornoase, verucoase etapa hiperplazica, prezentan o piele atrofica, acromica etapa de malinizare, sub forma de zone hiperkeratozice, cornoase, veruci, papiloame etapa de malignizare la nivelul unei formatiuni vegetante sau pe marginile ulceratiei etapa sclerodermica, prezentand o piele atrofica, acromica sau hipercromica
(pag. 828)
S2235187. tratamentul radiodermitelor cronice consta in A. protectia impotriva iradierii B. utilizarea razelor C, care produc mai putine radiodermite cronice C. evitarea lezarii zonelor de radiodermita D. excizia larga si plastia lipsei de substanta E. aplicarea de unguente cu 5 fluoro-uracil 1%
(pag. 828)
S2235188. boala Bowen are urmatoarele caracteristici A. apare su forma unor eroziuni profunde B. prezinta risc de malignizare C. apare dupa iradierea tegumentelor fetei D. este o dermatoza precanceroasa E. este o hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa a mucoasei orale sau a tegumentelor fetei
(pag. 828, 829)
S2235189. diagnosticul diferential al keratoacantomului se face cu A. furunculul B. nevii celulari C. eritroplazia D. lichenul plan E. epiteliomul spinocelular
(pag. 829)
S2235190. nevii reprezinta A. displazii cutanate circumscrise B. displazii cutanate cu evolutie lent C. displazii cutanate de etiologie cunoscuta D. displazii cutante care persista toata viata E. displazii cutanate care se pot maligniza
(pag. 829)
S2235191. semnele de malignizare a neviilor sunt A. extensie brutala B. suprafata neregulata C. culoarea devine mai deschisa D. infiltrarea tesuturilor din jur E. sangerarea si ulcerarea dupa traumatisme
(pag. 831)
S2335192. Care din urmtoarele diskeratoze prezint un potenial de malignizare crescut.: A. Eritroplazia B. Keratoza traumatic C. Leucoplazia D. Lichenul plan
746
747
Rezidentiat 2004
E. Lupusul eritematos
(pag. 818)
S2335193. Formele clinice ale eritroplaziei sunt: A. omogen B. hipertrofic C. atrofic D. scleroas E. pigmentar
(pag. 819)
S2335194. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei se face cu: A. Leucoedemul B. Carcinomul de mucoas C. Lichen plan D. Eritroplazia E. Candidoze cronice
(pag. 820-821)
S2335195. Care dintre urmtoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare malign: A. ptat B. eroziv C. verucoas D. omogen E. nodular
(pag. 821)
S2335196. Formele clinice ale lichenului plan sunt. A. eroziv B. hipercheratozic C. verucos D. atrofic E. bulos
(pag. 822)
S2335197. Diagnosticul diferenial al lichenului plan trebuie luate n considerare urmtoarele leziuni: A. Lupusul eritematos oral B. Leziunile luetice C. Papilomatoza oral D. Leucoplazia E. Eritroplazia
(pag. 823)
S2335198. Care din urmtoarele leziuni sunt considerate precancere cutanate: A. Keratoza actinic B. Radiodermita cronic C. Boala Bowen D. Xeroderma pigmentosum E. Hemangiomul
(pag. 823)
747
748
Rezidentiat 2004
S2335199. Diagnosticul precoce al cancerului oro-facial, n perioada asimptomatic i/sau subclinic se face prin: A. Examen radiografic B. Examen clinic C. Examen biopsic D. Coloraia intravital cu albastru de toluidin E. Examen citologic
(pag. 826)
S2335200. Biopsia este contraindicat n: A. Leziuni vasculare B. Leziuni diskeratozice C. Variaii anatomice normale: linia alb, pigmentaii fiziologice D. Leziuni traumatice recente E. Leziuni acute/subacute inflamatorii
(pag. 839)
S2335201. Eritroplazia poate avea urmtoarele forme: A. eritematoas B. eroziv C. hipetrofic D. veziculoas E. atrofic
(pag. 819)
S2335202. Riscul de malignizare a leucoplaziei este: A. n cazul igienei orale defectoase B. mai mare la femei C. mai mare la brbai D. mai mare la tineri E. mai mare la consumatorii de alcool i tutun
(pag. 821)
S2335203. Lupusul eritematos acut sistemic afecteaz cu preponderen: A. copii B. persoanele ntre 20 40 ani C. vrstnicii D. femeile E. brbaii
(pag. 824)
S2335204. Diagnosticul diferenial al leucoplaziei proase orale se face cu: A. Leucoplazia idiopatic B. Lichenul plan C. Candidoza cronic hiperplazic D. Hiperkeratoze orale E. Limba proas
(pag. 822)
S2335205. Care dintre urmtorii factori sunt incriminai n etiopatogenia lichenului plan oral: A. Factori neuro-distrofici B. Tulburri ale metabolismului glucidic
748
749
Rezidentiat 2004
C. Efecte adverse medicamentoase D. Factori imunologici E. Fumatul
(pag. 822)
S2335206. Care dintre urmtorii factori sunt implicai n etiopatogenia cancerului oro-facial: A. Tutunul i alcoolul concentrat B. Agenii virali C. Tulburri endocrine D. Factori imunitari E. Absena igienei orale
(pag. 815-816)
S2535207. Lupusul eritematos afecteaz cu predilecie: A. mucoasa planeului oral B. mucoasa jugal la nivelul molarilor C. vlul palatin D. mucoasa lingual E. gingia i roul buzelor.
(pag. 825)
S2635208. Bioterapia de reactivare se realizeaz prin: A. produse medicamentoase de origine sintetic B. restaurri protetice C. restaurri protetice D. proceduri balneoterapeutice E. vitaminoterapie.
(pag. 317)
S2635209. n bioterapia de reactivare prin vitaminoterapie se folosesc: A. vit.A sub form de drajeuri B. vit.A sub form de drajeuri C. vit.K sub form de capsule D. vit.K sub form de capsule E. vit.E sub form de capsule.
(pag. 317-318)
S2635210. n parodontita marginal cronic superficial bioterapia de reactivare: A. este indicat naintea tratamentului antimicrobian i antiinflamator B. este necesar pentru reducerea tulburrilor vasculare persistente dup tratament C. se realizeaz prin administrarea de vit.A D. se realizeaz prin administrarea de produse de origine animal E. poate fi realizat prin masaj gingival.
(pag. 317-318)
S2635211. Masajul gingival: A. se efectueaz manual sau cu un dispozitiv adaptat la Unit-ul dentar B. masajul manual se face prin micri circulare sau prin aciuni dinspre coronar spre apical C. se face 5-10 minute zilnic timp de o lun D. este indicat n zonele inflamate, abcese parodontale E. reprezint un procedeu de bioterapie de reactivare.
(pag. 318)
749
750
Rezidentiat 2004
S2835212. Leziunile cu potential de malignizare sunt: A. eritroplazia B. leucoplazia C. lichenul plan D. stomatita aftoasa E. stomatita odontiazica
(pag. 818)
S2835213. Diagnosticul diferential al leucoplaziei se face cu: A. candidoze cronice B. carcinom de mucoasa cu debut in suprafata C. leucoedemul D. keratoacantomul E. melanoza Dubreuilh
(pag. 820)
S2835214. In etiologia leucoplaziei sunt incriminati urmatorii factori locali: A. Dinti fracturati cu margini ascutite B. Dinti cariati si netratati C. Molari de minte superiori in pozitie vicioasa D. Molari de minte inferiori incomplet erupti E. Molarii de minte inclusi
(pag. 820)
S2835215. Factorii generali care pot favoriza aparitia leucoplaziei sunt A. Luesul B. Tulburarile hormonale C. Hepatita cronica D. Diabetul zaharat E. Hipovitaminoza A
(pag. 820)
S2835216. Clinic lichenul plan se prezinta astfel: A. Placi albe sidefii translucide ca fumul alb, laptoase sau alb-galbui cu suprafata neteda, omogena sau rugoasa B. Suprafete albe, opaline, uniforme, in placarde care in partea centrala pot lua aspect verucos C. Retea ramificata cu arborizatii ca nervurile frunzei de feriga D. Zone atrofice, eritematoase sau ulceroase, fine, arborizate E. Mase de vilzitati fine, albe, cenusii sau roze cu mase vegetante si papilomatoase
(pag. 822)
S2835217. Tratamentul lupusului eritematos cuprinde: A. Antipaludice B. Corticoizi C. Citostatice D. Antibiotice E. Antitermice
(pag. 825)
S2835218. Tratmentul chirurgical in cazul leucoplaziei poate consta in: A. Excizie B. Crioterapie
750
751
Rezidentiat 2004
C. Laser D. Chirurgie micrografica Mohs E. Iradiere
(pag. 824)
S2835219. In lupusul eritematos diagnosticul diferential se face cu: A. Lichenul plan B. Leucoplazia C. Eritem exudativ mutiform D. Papilomatoza florida E. Luesul
(pag. 825)
751
752
Rezidentiat 2004
Tema nr. 36 Metode chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontic)

BIBLIOGRAFIE:

S1236001. in cazul osteotomiei transmaxilare, trepanatia se face cu: A. freze sferice nr. 4-6 de piesa dreapta B. freze cilindrice C. freze sferice montate la turbina D. discuri E. pietre
(pag. 140)
S1236002. Osteotomia transmaxilara este indicata in: A. parodontite apicale fistulizate B. parodontite acute in stadiul endoosos C. parodontite apicale cronice rebele la tratament D. pulpite cronice E. gangrena necomplicata
(pag. 139)
S1236003. Rezectia apexului este de preferat a se realiza cu: A. dalta B. ciocanul C. freze cilindrice D. discuri E. pietre
(pag. 148)
S1336004. Cea mai frecventa indicatie a rezectiei apicale este pentru A. dintii frontali B. premolari C. molari D. dinii maxilari E. dintii mandibulari
(pag. 144)
S1336005. In amputatia radacinii palatinale la molarii superiori, incizia trebuie facuta: A. Pichler B. Partch C. Trapezoidala D. De-a lungul axului radacinii E. Triunghiulara
(pag. 160)
S1336006. Indicatia de baza a drenajului transosos o reprezinta: A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala
752
753
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. parodontita apicala cronica osteita cronica periapicala gangrena simpla abcesul vestibular
(pag. 139)
S1336007. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare in treimea apicala este A. drenajul transosos B. chiuretajul periapical C. rezectia apicala D. amputaia radiculara E. extractia dentara
(pag. 142)
S1336008. Momentul optim de efectuare a chiuretajului periapical este A. la 24-48 de ore dupa efectuarea obturatiei B. la o saptamana de la efectuatea obturatiei C. imediat dupa efectuarea obturatiei D. nu are importana E. atunci cand sunt dureri violente
(pag. 141)
S1336009. Obturatia cea mai buna a canalului in rezectia apicala este A. inainte cu cateva zile de operatie B. cea intraoperatorie C. postoperatorie D. nu are importana E. la 48 de ore
(pag. 146)
S1336010. Pastrarea integritatii lungimii radacinii se realizeaza in A. rezectia apicala cu obturatie directa B. rezectia apicala cu obturate retrograda C. chiuretajul periapical D. drenajul transosos E. amputatia radiculara
(pag. 142)
S1336011. Rezectia apicala este contraindicata: A. in fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii B. in osteite cronice periapicale C. in parodontite cronice care nu permit uscarea canalului D. in esecuri ale tratamentului endodontic E. la premolarii inferiori
(pag. 145)
S1336012. Trepanatia ososasa in drenajul transosos se realizeaza cu: A. ciupitorul de os B. dalta si ciocanul C. freze sferice nr.4-6 D. dispozitivul Traunner in U E. chiurete curbe
753
754
Rezidentiat 2004
(pag. 140)
S1336013. Una dintre indicatiile chiuretajului periapical este: A. substanta de obturatie a depasit foramenul apical B. osteite periapicale la dinti obturati C. granulomul periapical D. gangrena umeda E. parodontita apicala acuta in stadiul periapical
(pag. 141)
S1536014. Ce este"umbra reziduala"Hammer: A. opacitatea data de conul de gutaperca; B. imaginea radiologica a unui chist; C. imaginea radiologica postrezectie apicala; D. deformarea tablei vestibulare apicale; E. opacitatea data de un dinte inclus.
(pag. 155)
S1536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt: A. limitarea deschiderii gurii; B. bride cicatriceale; C. forma si volumul sinusului maxilar; D. constituia si conformaia obrajilor; E. afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)
S1536016. in rezectia apicala cu obturatie retrograda se utilizeaza amalgamul de Ag., aliajele recomandate fiind de tipul: A. "non gamma 1"cu peste 65% Ag.; B. "non gamma 2" cu peste 65% Ag.; C. "non gamma 2"cu peste 45% Ag.; D. "non gamma 2"cu mai puin de 55% Ag.; E. "non gamma 3"cu peste 65% Ag.
(pag. 154)
S1536017. Indicatia de baza a osteotomiei transmaxilare este: A. chistul suprainfectat; B. parodontita apicala supurata la dintii la care nu se poate realiza chiuretajul andodontic; C. gangrena umeda la dinti cu apexurile deschise; D. lacuna eseniala a maxilarelor; E. hemangiomul cavitar:
(pag. 139)
S1536018. Momentul optim pentru practicarea chiuretajului periapical este: A. cu 24 ore inainte de obturatia canalului; B. concomitent cu obturatia de canal; C. la 24-48 ore dupa obturatia de canal; D. odata cu restaurarea protetica; E. odata cu extirparea pulpei vii.
(pag. 141)
S1536019. Vindecarea totala dupa rezectia apicala se realizeaza in: A. 5-7 zile;
754
755
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 4-6 saptamani; 3-6 luni; 2-3- luni; 6-8 luni.
(pag. 155)
S1636020. Premolarizarea molarilor presupune: A. amputatia radacinii palatinale a molarilor superiori B. amputatia unei radacini vestibulare a molarilor superiori C. indepatarea unei radacini impreuna cu coroana adiacenta a unui molar inferior D. indepartarea apexului oricarei radacini a unui molar superior E. ampurtatia apexului unei radacini a unui molar inferior
(pag. 160-161)
S1636021. Rezectia apicala cu obturatie anterograda este indicata in: A. canale obturate incomplet, care nu mai pot fi dezobturate B. dispozitive coronoradiculare a caror indepartare implica riscul fracturii radacinii C. leziuni periapicale la dinti cu canale permeabile D. ace rupte in canal E. canale cu anomalii anatomica care la fac inabordabile
(pag. 143)
S1636022. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata in: A. parodontita apicala cronica cu secretie bogata si canale permeabile B. substanta de obturatie radiculara a depasit foamenul apical determinand reactii de intoleranta C. tratament radicular perfect dar procesul peiapical patologic continua sa evolueze D. anchiloza dentoalveolara E. canale radiculare impermeabile din diferite motive (ace rupte, dispozitive coronoradiculare, denticuli)
(pag. 153)
S1636023. Rezectia apicala este indicata in: A. procese periapicale insemnate care distrugand osul reduc mult implantarea radacinii B. atrofii alveolare intinse, cu mobilitate dentara astfel incat prin rezectie se reduce foarte mult implantarea dintelui C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea alveolara iar radacina nu mai poate fi utilizata pentru dispozitive coronoradiculare D. fracturi radiculare ale 1/3 coronare a radacinilor E. esecuri ale tratamentului endodontic
(pag. 144)
S1636024. Rezectia apicala la premolarii superiori: A. prezinta dificultati date de prezenta crestei zigomaticoalveolare B. impune atentie deosebita pentru a nu deschide fosele nazale C. se poate solda cu deschiderea sinusului maxilar D. posate fi urmata de paralizii faciale E. nu prezinta nici un fel de risc chirurgical
(pag. 156)
S2136025. Contraindicaiile relative ale rezeciei apicale sunt urmtoarele, cu o excepie: A. Afeciuni cardiace decompensate B. Diabetul decompensat C. Perioada ciclului menstrual
755
756
Rezidentiat 2004
D. Strile febrile E. Convalescena dup unele afeciuni acute
(pag. 145)
S2136026. Dup rezecia apical, umbra rezidual Hammer reprezint: A. Recidive ale procesului periapical B. Imaginea radiologic post-rezecie apical C. Osteit postoperatorie D. Cicatrizare osoas E. Eecuri postoperatorii
(pag. 155)
S2136027. n rezecia apical, cea mai utilizat dintre incizii este: A. Pichler B. Partsch C. n L D. Trapezoidal E. n U
(pag. 147)
S2136028. Metoda de tratament a unei fracturi radiculare n treimea superioar este: A. Premolarizarea B. Extracia dentar C. Transfixaia D. Rezecia apical E. Alveolotomia
(pag. 142)
S2136029. Osteotomia transmaxilar este indicat n: A. Depiri ale apexului cu substane de obturaie ce nu se resorb B. Fracturi radiculare n treimea superioar C. Chisturi radiculare mici D. Fracturi radiculare n treimea inferioar E. Parodontita apical acut n faza periapical
(pag. 139)
S2236030. Cicatrizarea plagii mucoasei in rezectia apicala se face: A. in 3 - 6 luni B. per secundam C. in 6 - 12 luni D. in aproximativ 6 saptamani E. dupa aproximativ 5 - 7 zile
(pag. 155)
S2236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua: A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile B. sutura rara si plaga curatata C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30% D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura E. aplicarea in plaga de streptomicina
(pag. 151)
756
757
Rezidentiat 2004
S2236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeaza astfel: A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor
(pag. 158)
S2236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical: A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cu excavatorul D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului
(pag. 158)
S2236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu: A. dalta si ciocanul B. freze cilindrice C. pietre D. discuri E. laser
(pag. 148)
S2236035. In principiu, rezectia apicala poate fi efectuata: A. la toate grupele de dinti, pe ambele arcade B. numai la dintii frontali C. numai la persoane tinere D. numai la canini E. numai la premolarii si molarii inferiori
(pag. 144)
S2236036. Pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori seutilizeaza de obicei anestezia: A. nervului nazopalatin B. nervului bucal C. la spina Spix D. nervului infraorbitar E. nervilor alveolari superiori si anteriori
(pag. 158)
S2236037. Amputatia radiculara se efectueaza la: A. caninii superiori B. molarii de minte atipici, cu radacini fuzionate C. molarii superiori, in special primul molar D. molarii inferiori daca cele doua radacini nu sunt sudate E. premolarii infeirori
(pag. 159)
S2236038. Pentru amputatia radiculara la molari se prefera: A. anestezia de contact
757
758
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. anestezia prin refrigeratie electroanalgezia anestezia tronculara anestezia generala
(pag. 159)
S2336039. Indicaia de baz a drenajului transosos o reprezint: A. parodontita apical acut, n faza periapical B. parodontita apical cronic C. osteita cronic periapical D. gangrena simpl E. abcesul vestibular
(pag. 139)
S2536040. Dificultile ce in de factorii fiziologici n cazul rezeciei apicale la molarii superiori se refer la: A. forma i volumul sinusului maxilar B. limitarea deschiderii gurii C. constituia i conformaia obrajilor D. elasticitatea pielii E. afeciuni ale buzelor.
(pag. 157)
S2636041. n tratamentul gingivitelor i gingivostomatitelor micotice sunt indicate: A. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10% B. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 n ap cldu C. aplicaii locale de colutorii complexe cu antibiotice i corticosteroizi D. aplicaii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog) E. administrarea pe cale general de antibiotice
(pag. 325)
S2936042. Chiuretajul periapical are ca obiectiv: A. chiuretarea tuturor elementelor patologice sau materialelor de obturatie care au depasit apexul; B. creearea unei comunicari vestibulare de drenaj; C. extirparea apexului radicular si a procesului patologic periapical; D. chiuretarea unui focar acut principal; E. chiuretarea unui focar acut principal;
(pag. 140)
S2936043. Contraindicatiile rezectiei apicale: A. in cazul lezarii accidentale a apelului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale; B. in cazul unor procese apicale insemnate, care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii; C. in cazul unor leziuni periapicale; D. in cazul unor cai false in apropierea apexului; E. in cazul unor leziuni periapicale depasind 1 din lungimea radacinii.
(pag. 145)
S2936044. Rezectia apicala este indicata in cazul: A. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii; B. leziuni coronoradiculare intinse care depasesc marginea alveolara si radacina; C. atrofii alveolare intinse, care au redus mult implantarea radacinii;
758
759
Rezidentiat 2004
D. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale; E. in primele 2 luni de sarcina.
(pag. 143)

S1236045. Cavitatea pentru obturatie la rezectia apicala cu obturatie retrograda se prepara cu: A. freze cilindrice B. freze diamantate efilate C. freze con invers D. discuri E. instrumente Black
(pag. 153 - 154)
S1236046. Esecurile rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. s-a efectuat pe dinti pluriradiculari B. necroza osului prin frezaj intempestiv C. radacina dintelui rezecat patrunde in sinus D. pacientul este febril in timpul rezeciei apicale E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma
(pag. 156)
S1236047. in principiu rezectia apicala se poate realiza: A. la toti dintii din cavitatea bucala B. numai la dintii frontali C. numai la persoane tinere D. la dintii cu leziuni periapicale E. numai la canini
(pag. 144)
S1236048. in timpul VII (radicular) al rezectiei apicale cu obturatie anterograda se face: A. rezectia apexului B. chiuretarea tesutului patologic C. trepanarea tabliei osoase D. curairea mecanica a canalului E. obturatia canalului dentar
(pag. 150)
S1236049. Indicatiile rezectiei apicale se stabilesc pe baza: A. acceptiunii pacientului B. dotarii tehnice C. pregatirii medicului D. examenului locoregional si general E. examenului radiografic
(pag. 144)
S1236050. Premolarizarea este indicata la: A. molarul I inferior B. molarul II inferior C. molarul I superior D. molarul II superior
759
760
Rezidentiat 2004
E. premolarul I superior
(pag. 160)
S1236051. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. dinti cu dispozitive corono-radiculare B. dinti cu obturatii vechi incomplete C. dinti cu radacini drepte D. dini frontali superiori neobturai E. dinti frontali inferiori neobturati
(pag. 153)
S1336052. Complicatiile postoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. durerea B. edemul regional C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea apexurilor dinilor vecini E. deschiderea foselor nazale
(pag. 155)
S1336053. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. afectiunile cardiace decompensate B. stari gripale C. osteoporoza senila D. hemofilia E. nefrite cronice severe
(pag. 145)
S1336054. In rezectia apicala, incizia trebuie sa indeplineasca unele conditii de baza A. sa fie suficient de larga B. sa nu se suprapuna viitoarei plagi ososase C. sa permita o buna sutura a lambourilor D. sa nu depaseasca 1 cm. E. sa fie orizontala
(pag. 147)
S1336055. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt A. Canale obturate incomplet B. Parodontita apicala cronica C. Dispozitive coronoradiculare D. Ace rupte pe canal E. Gangrena umeda
(pag. 153)
S1336056. Tipul de incizie in amputarea radacinii vestibulare la molarii superiori poate fi A. curba, plasata la 0,5 cm de marginea gingivala B. in L C. in anvelopa D. trapezoidala E. nici una dintre acestea
(pag. 159)
S1436057. in cadrul amputatiei radacinii palatinale la molarii superiori:
760
761
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
se fac doua lambouri triunghiulare care se decoleaza anterior si posterior; pentru trepanarea tablei osoase se folosesc numai frezele sferice. se face o incizie paralela cu festonul gingival, la 0,5 cm superior de acesta; incizia se face de-a lungul axului radacinii; descoperirea radacinii palatinale se face prin decolarea fibromucoasei palatine, de la colet catre apex;
(pag. 160)
S1436058. In cadrul amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori: A. incizia poate fi curba si plasata la 1 cm de marginea gingivala; B. incizia poate fi curba si plasata la 0,5 cm de marginea gingivala; C. sectionarea radacinii se face imediat deasupra tavanului camerei pulpare; D. secionarea radacinii se face imediat sub tavanului camerei pulpare; E. radacina este indepartata cu clestele.
(pag. 159-160)
S1436059. in cadrul amputatiei radiculare la molarii inferiori: A. se indeparteaza una dintre cele doua radacini, ale carei canale sau canal nu au putut fi tratate corect; B. dupa separare, radacina bolnava se extrage cu elevatorul cudat. C. se face sectionarea coroanei pana la zona interradiculara; D. se indeparteaza numai radacina fara secionarea coroanei; E. se practica asa-numita premolarizare;
(pag. 160-161)
S1436060. in cadrul timpului de rezectie a apexului: A. sectionarea apexului la baza procesului osos; B. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii superiori; C. suprafata de rezectie va avea o inclinare ascendenta la dintii superiori; D. se prefera dalta si ciocanul in locul frezei cilindrice; E. suprafata de rezectie va avea o inclinare descendenta la dintii inferiori.
(pag. 148)
S1436061. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. parodontita apicala acuta, in faza periapicala B. parodontitele apicale cronice cu secretie bogata C. parodontita marginala acuta D. parodontita marginala cronica E. granulom periapical
(pag. 139)
S1436062. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata: A. atunci cand canalele sunt obturate incomplet si nu mai pot fi dezobturate; B. cand exista ace rupte in canal; C. cand se rezeca din radacina; D. cand exista canale cu anomalii anatomice care le fac inabordabile; E. in obturatii canalare cu depasire.
(pag. 153)
S1436063. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii: A. fracturi radiculare plasate in treimea inferioara a radacinii; B. infectii ale mucoasei orale care contraindica temporar interventia; C. cai false cand sunt plasate in treimea apicala; D. parodontite cronice care prin secreia produsa, nu permit uscarea canalului;
761
762
Rezidentiat 2004
E. atrofii alveolare intinse, care au redus implantarea radacinii.

(pag. 144-145)
S1436064. Rezectia apicala este indicata in: A. parodontita apicala cronica granulomatoasa; B. obstacole reprezentate de ace rupte accidental in canal; C. fracturi radiculare cu respectarea fara exceptie a regulii de pastrare a cel putin 2/3 din radacina; D. fracturi coronare in treimea superioara; E. leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara.
(pag. 142-145)
S1436065. Rezectia apicala: A. are avantajul ca da posibilitatea unei obturatii calibrate, efectuate la vedere; B. mai este denumita chiuretaj periapical; C. este o metoda nechirurgicala care consta in extirparea apexului periapical; D. mai este denumita apicectomie; E. este indicata in chisturi radiculare indiferent de implantarea radiculara restanta.
(pag. 142-143)
S1536066. Accidente intraoperatorii in rezectia apicala sunt: A. lezarea dintilor vecini: B. deschiderea sinusului maxilar; C. lezarea pachetului vasculo-nervos mentonier; D. hemoragia spongioasa; E. lezarea nervului infraorbitar.
(pag. 154-155)
S1536067. Contraindicatii absolute de ordin general ale rezectiei apicale sunt: A. osteoporoza senila; B. diabetul decompensat; C. toxicozele grave; D. perioada ciclului menstrual; E. primele 2 luni si ultima luna de sarcina.
(pag. 145)
S1536068. in rezectia apicala sunt adevarate urmatoarele afirmatii: A. vindecarea chirurgicala se face in 6-7 zile; B. obturatia coronara definitiva se face dupa o saptamana; C. includerea dintelui intr-o lucrarea protetica cel mai devreme dupa 2-3 saptamani; D. obturaia coronara definitiva se face dupa 2-3 saptamani; E. aplicarea pe dintele in cauza a unui dispozitiv corono-radicular cel mai devreme dupa 4-6 saptamani.
(pag. 153)
S1536069. in rezectia apicala sunt considerate indicatii operatorii incorecte urmatoarele: A. efectuarea interventiei la bolnavi cu stare generala alterata; B. efectuarea interventiei in puseu acut; C. pregatirea necorespunzatoare a canalului radicular; D. necroza osoasa prin frezaj osos intempestiv; E. rezectia insuficienta a apexului.
(pag. 156)
S1536070. Indicatiile chiuretajului periapical sunt:
762
763
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
parodontita apicala cronica granulomatoasa; parodontita cronica reziduala; cementita necrotica; parodontita apicala cronica cu secreie bogata; chisturi radiculare mici.
(pag. 140)
S1536071. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. chisturi radiculare mici si mijlocii; B. osteita periapicala cronica; C. fracturi radiculare plasate in 1/3 inferioara a radacinii; D. granulomul intern Palazzi; E. cementita.
(pag. 143)
S1536072. Premolarizarea este amputatia radiculara la: A. molarii 1 superiori; B. molarii 2 inferiori; C. molarii 3 superiori; D. premolari; E. molari 1 inferiori.
(pag. 160)
S1536073. Riscurile existente in cazul efectuarii la cald a rezectiei apicale sunt: A. diseminarea infectiei; B. hemoragia postoperatorie; C. intarzierea vindecarii postoperatorii; D. neinstalarea anesteziei; E. obturatia intraoperatorie incompleta de canal.
(pag. 145)
S1636074. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in: A. deschiderea foselor nazale B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier C. lezarea dintilor vecini D. deschiderea sinusului maxilar E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 154-155)
S1636075. Dificultatile rezectiei apicale la molarii inferiori sunt date de: A. grosimea redusa a tablei linguale B. prezenta canalului mentonier C. grosimea mare a corticalei osoase vestibulare D. prezenta canalului mandibular in imediata vecinatate a molarilor E. prezenta sinusului maxilar
(pag. 158-159)
S1636076. Nivelul trepanarii tablei osoase vestibulare in cursul rezectiilor apicale: A. este orientata de examenul radiografic B. nu are importanta C. poate utiliza dispozitivele in"U"Brosch-Trauner D. poate fi stabilit de eventuale deformari, erodari ale tablei vestibulare
763
764
Rezidentiat 2004
E. este obligatoriu la 1cm de marginea crestei alveolare

(pag. 148)
S1636077. Obturatia canalului in cadrul rezectiilor apicale: A. se efectueaza numai intraoperator B. se poate efectua preoperator C. se efectueaza preoperator, numai in cazul in care se reuseste uscarea perfecta a canalului D. intraoperator se efectueaza anterograd sau retrograd E. obturatia retrograda se realizeaza cu ciment oxifosfat iodoformat si con de gutaperca
(pag. 146)
S1636078. Rezectia apicala cu obturatie retrograda presupune: A. incizia sI decolarea mucoperiostului B. trepanare osoasa C. rezectie apicala sI chiuretaj D. pregatirea canalului sI obturatia anterograda E. pregatirea cavitatii retentive si obturarea ei
(pag. 153)
S1636079. Rezectia apicala la premolarii inferiori: A. impune cel mai adesea o incizie la limita dintre mucoasa fixa sI mobila, mai aproape de festonul gingival B. intampina greutati datorita vecinatatii canalului mentonier C. nu este ingreunata de conditiile locale D. necesita protejarea pachetului vasculonervos mentonier E. apare riscul de confundare a eroziunii osoase produsa de procesul periapical al premolarilor cu gaura mentoniera
(pag. 158)
S1636080. Rezectia apicala: A. este imposibila datorita vecinatatii sinusului B. iumpune pastrarea a 2/3 din lungimea radacinii implantate in os C. consta in extirparea apexului si a tesutului patologic periapica D. consta in chiuretajul tesutului patologic periapical E. in cazul radacinilor lungi se pot efectua rezectii pe o lungime mai mare de 1/3 din radacina dintelui, aceasta ramanand in continuare cu o implantare suficienta
(pag. 142)
S1636081. Tehnica amputatiei radacinii vestibulare la molarii superiori presupune: A. anestezie generala obligatorie B. incizie curba vestibulara C. descoperirea radacinii prin indepartarea tablei osoase vestibulare D. sectionarea radacinii imediat deasupra tavanului camerei pulpare sI indepartarea radacinii E. sutura
(pag. 159-160)
S2136082. Accidentele intraoperatorii ale rezeciei dinilor superiori pot fi: A. Deschiderea sinusului maxilar B. Lezarea dinilor vecini C. Fractura tuberozitii D. Deschiderea foselor nazale E. Fractura procesului alveolar
(pag. 154)
764
765
Rezidentiat 2004
S2136083. Contraindicaiile absolute (de ordin general) ale rezeciei apicale sunt: A. Afeciunile cardiace decompensate B. Primele dou luni i ultima lun de sarcin C. Diabetul decompensat D. Osteoporoza senil E. Hemofilia
(pag. 154)
S2136084. Contraindicaiile relative ale rezeciei apicale sunt: A. Strile febrile B. Perioada ciclului menstrual C. Diabetul decompensat D. Nefritele cronice severe E. Afeciunile neuro-psihice
(pag. 145)
S2136085. Indicaiile chiuretajului periapical sunt: A. Parodontita apical acut n faza periapical B. Substana de obturaie a canalului a depit foramenul apical C. Necroza apexului D. Leziuni traumatice (fracturi) radiculare E. Dini cu obturaii incomplete
(pag. 140-141)
S2136086. Metodele de chirurgie endodontic sunt: A. Osteotomia transmaxilar B. Alveolotomia C. Replantarea D. Chiuretajul periapical E. Amputaia radicular
(pag. 139)
S2136087. Obturaia retrograd n rezecia apical se face cu: A. Acrilat autopolimerizabil B. Amalgam de argint tip non gamma 2 C. Past iodoformat Walchoff D. Past de hidroxid de calciu E. Con de gutaper
(pag. 154)
S2136088. Rezecia apical este contraindicat n urmtoarele situaii locale: A. Atrofii alveolare ntinse B. Fracturi radiculare plasate n treimea inferioar a rdcinii C. Fracturi radiculare plasate n treimea superioar a rdcinii D. Leziuni corono-radiculare ntinse, ce depesc marginea alveolar E. Procese apicale nsemnate
(pag. 145)
S2236089. Pentru obturatia retrograda se pot utiliza urmatoarele materiale: A. cimentul fosfat de zinc B. amalgamul de argint C. acrilatul autopolimerizabil
765
766
Rezidentiat 2004
D. endomethasone E. ciment iodoformat
(pag. 154)
S2236090. Incizia pentru rezectia apicala trebuie sa respecte urmatoarele conditii: A. sa aiba o dimensiune minima B. sa fie suficient de larga pentru o buna vizibilitate C. sa sectioneze separat mucoasa si periostul D. sa permita o buna sutura a lambourilor E. sa se suprapuna peste viitoarea lipsa de substanta osoasa
(pag. 147)
S2236091. Trepanarea osoasa in rezectia apicala se face cu: A. freze stelate B. ciupitorul de os C. chiurete sau excavatoare D. freze sferice ascutite E. freze con invers
(pag. 148)
S2236092. Frezajul pentru trepanarea osului in rezectia apicala se va efectua: A. cu viteza mare si presiune ferma B. lent, pentru a evita supraincalzirea C. abordand semicircular osul din jurul apexului D. intrerupt la intervale variabile de timp E. cu turbina
(pag. 148)
S2236093. Rezectia apicala este contraindicata in urmatoarele situatii locale: A. Infectii ale mucoasei bucale B. procese apicale cu pastrarea a cel putin 2/3 din implantarea radacinii C. atrofii alveolare intinse cu dinti mobili D. procese apicale intinse care au distrus osul pe o mare intindere, reducand mult implantarea radacinii E. parodontite apicale cronice granulomatoase
(pag. 145)
S2236094. In cayul efectuarii rezectiei apicale "la cald": A. exista riscul deschiderii sinusului sau foselor nazale B. exista riscul deschiderii canalului mandibular C. exista riscul intarzierii vindecarii postoperatorii D. exista riscul lezarii dintilor vecini E. exista riscul diseminarii infectiei
(pag. 145)
S2236095. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei apicale sunt: A. lezarea dintilor vecini B. deschiderea sinusului etmoidal C. deschiderea canalului mandibular D. deschiderea foselor nazale E. hemoragia spongioasa
(pag. 154, 155)
766
767
Rezidentiat 2004
S2236096. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer are urmatoarele semnificatii: A. recidiva procesului periapical B. are semnificatie patologica C. e datorata unei osificari incomlpete D. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara E. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical
(pag. 155)
S2236097. Constitiue greseli de tehnica operatorie in rezectia apicala urmatoarele: A. rezectia apexului oblic spre vestibular B. obturarea canalului radicular C. pregatirea mecanica necorespunzatoare a canalului radicular D. chiuretajul incomplet al tesutului patologic E. insamintarea osoasa de la un proces septic de vecinatate
(pag. 156)
S2236098. La rezectia apicala a molarilor superiori putem intampina urmatoarele dificultati: A. grosimea mica a corticalei osoase vestibulare B. bolta palatina plata, ce nu permite vizualizarea radacinii palatinale C. limitarea deschiderii gurii D. distanta intercomisurala mica E. forma si volumul sinusului maxilar
(pag. 157)
S2236099. Metodele de chirurgie endodontica sunt: A. osteotomia transmaxilara B. replantarea terapeutica C. chiuretajul periapical D. rezectia apicala E. amputatia radiculara
(pag. 139)
S2236100. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. obturatiile radiculare cu depasirea apexului B. profilactic in tratamentul gangrenei simple intr-o singura sediinta C. profilactic in tratamentul gangrenei complicate D. in parodontita apicala acuta in faza endoosoasa E. in parodontite apicale cronice cu secretie bogata
(pag. 139)
S2236101. Accidentele intraoperatorii in cazul osteotomiei transmaxilare pot fi: A. deschiderea foselor nazale B. luxatia dintilor vecini C. lezarea apexului dintilor vecini D. sectionarea apexului E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 140)
S2236102. Incizia pentru osteotomia transmaxilara este: A. dreapta, verticala B. dreapta orizontala
767
768
Rezidentiat 2004
C. usor curba, de 1cm, in dreptul apexului dintelui vizat D. o simpla intepatura, cu bisturiul E. extinsa intre apexurile dintilor vecini
(pag. 139, 140)
S2236103. Trepanarea osoasa in osteotommia apicala transmaxilara se va realiza A. oblic in sus B. perpendicular pe apex C. la 2mm deasupra apexului dintelui vizat D. cu freze cilindrice nr. 4 - 6 E. cu freze sferice nr.4 - 6
(pag. 140)
S2236104. Trepanarea osoasa in osteotomia transmaxilara se va efectua A. tinand seama de datele de anatomie normala B. conforma datelor radiologice C. dupa orientarea cu dispozitivul Brosch-Trauner D. numai dupa fistulizarea spontana in vestibul E. cu dalta si ciocanul
(pag. 140)
S2236105. Printre contraindicatiile rezectiei apicale se numara si: A. fracturile radiculare in treimea inferioara a radacinii B. leziunile periapicale cronice C. leziuni coronoradiculare intinse, care depasesc marginea radiculara D. stomatite E. varsta intre 45 - 55 de ani
(pag. 145)
S2236106. Contraindicatiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. hemofilia B. osteoporoza senila C. perioada ciclului menstrual D. afectiunile neuropsihice E. starile febrile
(pag. 145)
S2236107. Esecuri ale rezectiei apicale se pot datora urmatoarelor cauze: A. efectuarea interventiei pe dinti pluriradiculari B. necroza osului prin intempestivitatea frezajului osos C. bolnavi cu starea generala alterata D. radacini curbe sau care patrund in sinus E. dintele este obturat radicular cu ciment cu mult timp in urma
(pag. 156)
S2236108. Rezectia apicala cu obturatie retrograda este indicata la: A. dinti cu dispozitive coronoradiculare B. ace rupte in canal C. dinti cu radacini drepte D. dinti frontali superiori neobturati E. dinti frontali inferiori neobturati
(pag. 153)
768
769
Rezidentiat 2004
S2236109. Cavitatea apicala la rezectia cu obturatie retrograda se rpepara cu: A. discuri B. freze fisura C. instrumente Black D. freze sferice de dimensiuni reduse E. freze "con invers"
(pag. 154)
S2236110. Chiuretajul periapical este indicat in: A. tratamentele endodontice corecte, la dinti asimptomatici timp de cel putin 2 ani de la tratament B. cementita necrotica al un dinte cu tratament endodontic corect C. cand substanta de obturatie radiculara a depasit foramenul apical D. parodontita apicala acuta seroasa E. parodontita apicala cronica cu canalul radicular deschis
(pag. 140, 141)
S2236111. Incizia in chiuretajul periapical este: A. de regula orizontala, plasata in dreptul apexului B. usor curba C. verticala in derptul apexului D. intereseaza numai mucoasa E. sectioneaza mucoperiostul pana la tablia osoasa
(pag. 141)
S2236112. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului pe tabla osoasa vestibulara sunt: A. zona de os dur, de culoare mai alba B. proeminentele osoase C. eroziuni osoase D. zona de os moale E. secretia purulenta abundenta
(pag. 141)
S2236113. Accidentele intraoperatorii ale chiuretajului periapical sunt: A. lezarea dintilor vecini B. atingerea apexului dintelui vizat C. deschiderea canalului mandibular D. deschiderea sinusurilor maxilare E. lezarea dintilor vecini
(pag. 142)
S2236114. Plaga postoperatorie in chiuretajul periapical: A. se sutureaza cu fire neresorbabile B. se sutureaza la 48 de ore dupa interventia chirurgicala C. se vindeca la nivelul cavitatii bucale in 5 - 6 zile D. se spala periodic cu solutii antiseptice sau antibiotice E. se sutureaza cu fire resorbabile
(pag. 142)
S2236115. Rezectia apicala este cunoscuta si sub denumirile de A. osteotomie B. apectomie
769
770
Rezidentiat 2004
C. apicectomie D. gingivectomie E. amputatie radiculara
(pag. 142)
S2236116. In evaluarea indicatiei de rezectie apicala se are in vedere ca: A. 2/3 din radacina sa fie obturata B. 1/2 din radacina sa fie obturata C. 2/3 din radacina sa fie implantata in os D. dintele sa ramana cu o implantare suficienta dupa o rezectie mai mare de 1/3 din lungimea radacinii E. dintele va fi cuprins obligatoriu intr-o lucrare protetica conjuncta
(pag. 142)
S2236117. Indicatiile rezectiei apicale sunt: A. parodontita apicala cronica granulomatoasa B. esecuri ale tratamentului endodontic C. parodontita apicala acuta D. osteita periapicala cronica E. leziuni traumatice radiculare
(pag. 142, 143)
S2236118. Printre indicatiile rezectiei apicale se numara: A. ace rupte accidental in canal B. canale obstruate de procese dentinare C. esecuri ale tratamentului endodontic D. parodontita apicala acuta E. pulpita acuta seroasa totala
(pag. 143, 144)
S2236119. Rezectia apicala se recomanda in cazul leziunilor periapicale de tipul: A. necroza apexiana B. chisturi radiculare mari pe dinti cu implantare redusa C. chisturi radiculare mici si mijlocii ce depasesc jumatate din implantarea radiculara D. parodontita apicala acuta supurata E. parodontita apicala cronica granulomatoasa
(pag. 143)
S2236120. Contraindicatiile absolute ale rezectiei apicale sunt: A. primele doua luni de sarcina B. hemofilia C. diabetul zaharat decompensat D. afectiunile neuropsihice E. ultima luna de sarcina
(pag. 145)
S2236121. Incizia pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori este: A. orizontala la nivelul fundului de sac vestibular inferiori B. curba, cu convexitatea in jos, plasata in fundul de sac vestibular C. la limita dintre mucoasa fixa si mobila, mai apropiata de festonul gingival D. verticala E. cu sectionarea periostului in fundul de sant vestibular, separat de mucoasa
(pag. 158)
770
771
Rezidentiat 2004
S2236122. Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face: A. dinspre mezial B. dinspre distal C. de sus in jos D. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic E. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara
(pag. 158)
S2236123. Treapnatia osului pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se efectueaza: A. sub gaura mentoniera B. dupa evidentierea gaurii mentoniere C. cu freze cilindrice D. cu freze con invers E. cu freze sferice
(pag. 158)
S2236124. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt: A. numarul radacinilor B. angulatia regiunii radiculare apicale C. grosimea tabliei osoase vestibulare D. grosimea corticalei linguale E. gaura mentoniera
(pag. 158)
S2236125. Particularitatile anatomice ale rezectiei apicale la molarii inferiori sunt: A. gaura mentoniera B. corticala deosebit de groasa a mandibulei C. canalul mandibular cu continutul sau D. sinusul maxilar E. linia oblica interna
(pag. 158, 159)
S2236126. Timpii operatori ai amputatiei radiculare la molarii inferiori cuprind: A. Sectionarea coroanei B. obturatia corecta a tuturor canalelor radiculare C. rezectia apexului radacinii bolnave D. extractia radacinii bolnave E. chiuretajul alveolei ramase dupa extractia radacinii bolnave
(pag. 160, 161)
S2236127. Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele: A. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata B. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca C. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut D. rezectia insuficienta a apexului E. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata
(pag. 156)
S2336128. Trepanaia osoas n drenajul transosos se realizeaz cu: A. ciupitorul de os B. dalta i ciocanul
771
772
Rezidentiat 2004
C. freze sferice nr.4-6 D. dispozitivul n U Brosch-Traunner E. chiurete curbe
(pag. 140)
S2336129. Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele situaii: A. procesul patologic nu poate fi oprit la nivel periapical B. substana de obturaie a depit foramenul apical C. necroz a apexului D. scop profilactic E. parodontite apicale cronice cu secreie bogat
(pag. 140)
S2336130. n raport cu leziunea, rezecia apical este indicat n: A. leziuni periapicale B. obstacole care mpiedic tratamentul corect al canalului C. eecuri ale tratamentului endodontic D. leziuni radiculare E. lezarea accidental a apexului unui dinte vecin
(pag. 142)
S2336131. Obstacolele care mpiedic tratamentul corect endodontic sunt: A. anomalii anatomice B. canale obstruate de procese dentinare C. obstacole reprezentate de ace rupte accidental n canal D. cementit E. cile false
(pag. 143)
S2336132. Indicaiile cele mai frecvente ale rezeciei apicale sunt: A. incisivi B. canini C. molari D. premolari E. molari de minte
(pag. 144)
S2336133. In rezecia apical, incizia trebuie s ndeplineasc unele condiii de baz A. s fie suficient de larg B. s nu se suprapun viitoarei plgi ososase C. s permit o bun sutur a lambourilor D. s nu depeasc 1 cm. E. s fie orizontal
(pag. 147)
S2336134. Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt: A. afeciunile cardiace decompensate B. stri gripale C. osteoporoza senil D. hemofilia E. nefrite cronice severe
(pag. 145)
772
773
Rezidentiat 2004
S2336135. Complicaiile postoperatorii ale rezeciei apicale sunt: A. durerea B. edemul regional C. deschiderea sinusului maxilar D. lezarea apexurilor dinilor vecini E. deschiderea foselor nazale
(pag. 155)
S2336136. Tipul de incizie n amputarea rdcinii vestibulare la molarii superiori poate fi: A. curb, plasat la 0,5 cm de marginea gingival B. n L C. n anvelop D. trapezoidal E. nici una dintre acestea
(pag. 159)
S2336137. Indicaiile rezeciei apicale cu obturaie retrograd sunt A. Canale obturate incomplet B. Parodontita apical cronic C. Dispozitive coronoradiculare D. Ace rupte pe canal E. Gangrena umed
(pag. 153)
S2336138. Fa de situaiile secionrii ideale ale apexului, exist i situaii patologice: A. Chisturile voluminoase B. Procesul evolueaz de la apex n sus C. Procesul evolueaz descendent D. Fracturi radiculare E. Tumori maligne
(pag. 149)
S2336139. Unii autori recomand impregnarea suprafeei de rezecie cu: A. Soluie de nitrat de argint 30% B. Soluie slab de cloramin C. Hidrochinon 5% D. Cloroform E. Alcool 70%
(pag. 151)
S2336140. n plaga osoas, nainte de sutur se aplica: A. Iodoform B. Marfanil C. Marbadal D. Streptomicin E. Alvogyl
(pag. 151)
S2336141. Obturaia retrograd se realizeaz cu: A. Amalgam de cupru B. Amalgam de argint
773
774
Rezidentiat 2004
C. Acrilat autopolimerizabil D. Glasionomer E. Adhesor
(pag. 154)
S2336142. Indicaiile operatorii incorecte sunt: A. Procese patologice apicale extinse B. Efectuarea rezeciei la bolnavi tarai C. Efectuarea rezeciei n puseu acut D. Dini sinusali E. Relaii intime cu canalul alveolar inferior
(pag. 156)
S2336143. Dificultile ntmpinate n timpul rezeciei premolarilor i molareilor in de: A. Factori anatomici B. Factori fiziologici C. Factori patologici D. Volumul sinusului maxilar E. Grosimea planului osos
(pag. 157)
S2336144. La nivelul premolarilor inferiori incizia poate fi: A. Curb cu convexitatea n jos B. La limita dintre mucoasa fix i cea mobil C. Angular D. Trapezoidal E. Curb cu convexitatea n sus
(pag. 158)
S2336145. Dup separarea complet a rdcinilor molarilor inferiori extracia rdcinii bolnave se face cu A. Clete de molar de minte inferior B. Clete de resturi radiculare C. Clete de premolar inferior D. Ciupitor de os E. Elevatoare curbe
(pag. 161)
S2336146. Greelile de tehnic operatorie ale rezeciei apicale sunt A. Rezecia insuficient a apexului B. Necroza osoas C. nsmnarea osoas de la un proces septic de vecintate D. Obturaia incomplet E. Deschiderea sinusului maxilar
(pag. 156)
S2536147. Chiuretajul periapical este indicat n urmtoarele situaii: A. cementita necrotic B. parodontita apical rezidual C. parodontita apical cronic granulomatoas D. chisturi radiculare mici E. ace rupte accidental n canal.
774
775
Rezidentiat 2004
(pag. 140)
S2636148. n tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indic: A. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10% B. administrare de Nistatin sau Stamicin C. atingeri locale cu nitrat de argint 30% D. aplicaii de paste sau geluri adezive care conin corticoizi E. aplicaii de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324-325)
S2636149. n tratamentul gingivostomatitei herpetice se practic: A. splturi bucale cu soluii antiseptice B. atingerea leziunilor cu soluie de violet de genian 1% C. tergerea cu tampoane imbibate n ap oxigenat a ulceraiilor bucale D. aplicaii locale cu Orochrome E. vitaminoterapie.
(pag. 324)
S2636150. Tratamentul de urgen al gingivostomatitei ulcero-necrotice const n: A. splturi bucale largi cu soluii antiseptice de: cloramin 3, permanganat de potasiu 1/5000 1/10000 B. ndeprtarea prin tergere cu tampoane sau comprese imbibate n ap oxigenat a depozitelor de fibrin C. detartraj minuios supra- i subgingival D. aplicarea local de colutorii complexe cu antibiotice, corticosteroizi, antimicotice, anestezice de contact E. aplicaii locale cu Orochrome.
(pag. 323)
S2636151. Tratamentul pericoronaritelor const din: A. splturi antiseptice abundente i dese B. instalaii de colutorii complexe cu antibiotice C. aplicarea unui dren din me iodoformat D. administrarea pe cale general de antibiotice E. corticoterapie
(pag. 323)
S2636152. n tratamentul gingivitelor descuamative sunt indicate: A. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat 1 n ap cldu B. aplicaii locale de colutorii complexe cu antibiotice i corticosteroizi C. aplicaii locale de produse tipizate cu triamcinolon D. administrare de Nistatin sau Stamicin E. administrare de Prednison.
(pag. 322)
S2636153. n hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomand: A. reducerea fenomenelor acute sau subacute prin splturi antiseptice B. aplicaii de colutorii complexe cu antibiotice C. corticoterapie: Prednison 10-20mg/zi D. vitaminoterapie: C, B1, B6, B12 E. gingivectomie.
(pag. 322)
S2636154. Tratamentul hiperesteziei dentinare const din: A. aplicaii locale cu Orochrome
775
776
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
aplicaii locale cu alcool etilic 70% aplicaii de cristale de clorur de zinc sub izolare, meninute 2-3 minute impregnri cu ferocianur de potasiu, soluie apoas 20%, urmate de soluie de clorur de Zn 30% atingeri cu glicerin cald.
(pag. 327)
S2636155. Tratamentul gingivostomatitei herpetice const n: A. aplicaii locale cu Orochrome B. atingerea ulceraiilor cu albastru de metilen 2% C. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de Na 10% D. administrarea de Nistatin E. medicaie antiviral.
(pag. 324)
S2636156. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante const n: A. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30% B. infiltraie cu penicilin i xilin C. administrare de Nistatin sau Stamicin D. splturi bucale cu soluie apoas de bicarbonat de sodiu 10% E. aplicaii locale de colutorii cu antibiotice.
(pag. 324)
S2836157. Indicatiile osteotomiei transmaxilare sunt: A. depasirea apexului cu material de obturatie B. necroza apexiana C. parodontita apicala acuta in faza periapicala D. parodontitele apicale cronice cu secretie persistenta E. granuloame reziduale
(pag. 139)
S2836158. In cadrul osteotomiei transmaxilare pot surveni urmatoarele accidente: A. lezarea apexului dintilor vecini B. deschiderea sinusului maxilar C. deschiderea foselor nazale D. fractura tuberozitatii maxilare E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 140)
S2836159. Indicatiile chiuretajului periapical sunt: A. Cand procesul patologic a depasit apexul B. Substanta de obturatie a depasit foramenul apical C. Ac Lentullo rupt in 1/3 apicala D. Necroza a apexului E. Fractura in 1/3 apicala a radacinii
(pag. 140)
S2836160. Avantajele chiuretajului periapical sunt reprezentate de: A. Nu traumatizeaza pacientul B. Conserva osul periapical C. Pastreaza integritatea radacinii D. Menajeaza dintii vecini E. Asigura o buna implantare a dintelui
776
777
Rezidentiat 2004
(pag. 142)
S2836161. Indicatiile rezectiei apicale sunt urmatoarele: A. chisturi radiculare mici si mijlocii care respecta cel putin jumatate din implantarea radiculara B. dispozitive radiculare la dintii cu obturatii incomplete C. depasirea apexului cu material de obturatie D. canale obstruate de procese dentinare E. parodontita apicala acuta in faza periapicala
(pag. 142)
S2836162. Esecurile tratamentului endodontic in care se indica rezectia apicala sunt: A. Parodontite cronice cu persistenta secretiei pe canal B. Obturatii de canal incomplete C. Materialul de obruratie a depasit apexul D. Dispozitive radiculare care nu pot fi indepartate la dintii cu obturatii incomplete E. Granuloame reziduale
(pag. 144)
S2836163. Contraindicatiile rezectiei apicale sunt: A. Procese apicale insemnate care reduc mult implantarea radacinii B. Dinti mobili in atrofii alveolare intinse C. Caile false in 1/3 apicala D. Leziuni corono-radiculare intinse care depasesc marginea alveolara E. Fracturi radiculare in 1/3 inferioara a radacinii
(pag. 145)
S2836164. In rezectia apicala obturatia de canal se poate realiza: A. Preoperator B. Intraoperator C. Retrograd D. Postoperator E. Fara tratament endodontic
(pag. 146)
S2836165. Indicatiile rezectiei apicale cu obturatie retrograda sunt: A. Canale obturate incomplet B. Dispozitive corono-radiculare care nu pot fi indepartate C. Parodontite cronice cu secretie persistenta D. Ace rupte in canal E. Canale cu anomalii anatomice
(pag. 153)
S2836166. Accidentele care pot surveni in timpul rezectiei apicale sunt: A. lezarea dintilor vecini B. deschiderea sinusului maxilar C. deschidere canalului mandibular D. necroza osoasa E. hemoragia spongioasa
(pag. 154)
S2936167. Osteotomia trans-maxilara: A. poate duce la deschiderea sinusului maxilar sau a foselor nazale;
777
778
Rezidentiat 2004
B. are indicatii de baza parodontita apicala cronica; C. se realizeaza la dintii la care nu s-a obtinut un drenaj suficient al procesului periapical pe cale transodontala; D. au indicatii de faza parodontita apicala acuta in faza periapicala; E. trepanatia se realizeaza cu freze cilindrice nr. 4, 6;
(pag. 139)
S2936168. Amputatia radiculara: A. consta in indepartarea completa a uneia dintre radacinile molarilor 1 si 2 superiori si 1 si 2 inferiori; B. la molarii superiori metoda se poate adresa radacinilor, astfel incat spatiul dintre apex si baza sinusului sa fie suficient pentru a se evita deschiderea acestuia; C. se indica in procese patologice apiale extinse; D. metoda se mai numeste premolarizare; E. atat la molarii superiori cat si inferiori este de preferat anestezia tronculara.
(pag. 159)
778
779
Rezidentiat 2004
Tema nr. 37 Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice

BIBLIOGRAFIE:

S1237001. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din: A. ziua urmatoare interventiei B. ziua a doua C. a doua saptamana D. ziua a sasea E. ziua a zecea
(pag. 180)
S1237002. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal, dupa suprimarea eventualelor mese iodoformate se fac atingeri cu: A. clorura de zinc 20% B. clorura de zinc 10% C. clorura de zinc 30% D. acid citric 1% E. acid citric 10%
(pag. 181)
S1237003. in cazul operatiei Neumann-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta: A. un lambou triunghiular B. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular C. un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. suprafaa neregulata E. un lambou patrat
(pag. 186)
S1237004. in parodontopatii, unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa, keratinizata. Aceasta trebuie sa fie: A. cat mai ingusta B. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala C. nu are importanta latimea D. lata de minimum 2 mm, mai lata frontal si mai ingusta lateral E. lata de minimum 2 mm, mai lata lateral si mai ingusta frontal
(pag. 175)
S1337005. In operatia cu lambou total Newman-Widman se realizeaza un lambou: A. Triunghiular B. Trapezoidal C. Curb D. Pichler E. in anvelopa
(pag. 186)
779
780
Rezidentiat 2004
S1337006. In tehnica operatiei cu lambou despicat, sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axul radacinilor sub un unghi de: A. 10 grade B. 5 grade C. 2 grade D. 12 grade E. 7 grade
(pag. 188)
S1337007. Linia de incizie in gingivectomii ia de obicei o forma: A. Ghirlandata B. Liniara C. Festonata D. trapezoidala E. Oblica
(pag. 183)
S1337008. Obiectivul chiuretajului gingival este: A. indepartarea placii dentare B. obtinerea unei bune cicatrizari locale C. reducerea mobilitatii dentare D. reducerea defectelor gingivale E. inlaturarea pungilor supracrestale
(pag. 179)
S1337009. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre: A. 2-5mm B. 4-8 mm C. 10 mm D. 7-9 mm E. 12 mm
(pag. 186)
S1537010. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt: A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase; B. gradul de mobilitate a dintelui; C. tipul si adancimea pungii parodontale; D. numarul si dimensiunea radacinilor; E. tartrul si gradul atrofiei mucoase.
(pag. 178)
S1537011. Gingivectomia este indicata in: A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale; B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm; C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice; D. scop protetic, in cazurile de dini cu coroane lungi rezultate in urma extruziei; E. retractii parodontale mixte cu sau fara prezenta de pungi gingivale.
(pag. 182)
S1537012. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa: A. 1-2 saptamani;
780
781
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 2-4 saptamani; 5-7 saptamani; 8-10 saptamani; 8-10 zile.
(pag. 194)
S1537013. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal, au urmatoarele grosimi: A. 0,1 - 0,3 mm; B. 0,2 - 0,5 mm; C. 1 - 2 mm; D. 6 -8 mm; E. 3 -5 mm.
(pag. 194)
S1537014. Memrane neresorbabile utilizate in osteoplatie sunt: A. acid polilactic; B. trombina; C. dura mater liofilizata; D. colagen; E. latex.
(pag. 194)
S1537015. Tehnica operatiei cu"lambou plic"este indicata in urmatoarele cazuri: A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara la un numar restrans de dinti (1-3); B. largirea zonei de mucoasa keratinizata; C. pungi osoase localizate la 4-6 dinti indeosebi la nivelul frontalilor superiori; D. parodontopatii hiperplazice ereditare pe intreaga arcada; E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare.
(pag. 189)
S1637016. Chiuretajul gingival este indicat: A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D. in parodontopatiile hiperplazice hidantoina E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 180)
S1637017. Fibromatoza tuberozitara: A. este o hiperplazie epitelioconjunctiva B. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare C. consta in mucoasa subtire, intinsa, aderenta de os D. deformeaza tuberozitatea fie in plan transversal, fie in plan vertical E. se insotesc frecvent de bride vestibulare
(pag. 199)
S1637018. Indicatiile gingivectomiei in tratamentul bolii parodontale sunt: A. curativ, in parodontopatiile cu pungi intraosoase de pana la 3-4 mm, fara resorbtii osoase, doar cu liza limitata a tesuturilor parodontale B. pungi gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale C. paleativ, temporizand extractia
781
782
Rezidentiat 2004
D. in recidivele postoperatorii E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 182)
S1637019. inlaturarea tulburarilor functionale in cadrul terapiei initiale prechirurgicale a parodontopatiilor vizeaza: A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza ocluzia sI suprasolicita parodontiul B. detartraj supra sI subgingival C. obturarea provizorie a canalelor radiculare la dintii gangrenati D. imobilizare temporara a dintilor E. obturaea corecta a cariilor de colet sI aproximale
(pag. 177)
S1637020. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt contraindicate de: A. bolnavi corticodependenti B. bolnavi cu transplante de organ C. bolnavi cu tratament indelungat cu anticoagulante D. in cazul deficientelor campului protetic E. in cazul lupusului eritematos diseminat
(pag. 198)
S1637021. Interventiile de chirugie proprotetica nu sunt indicate in cazul: A. frenurilor labiale si linguale scurte, groase, inserate in apropierea crestei B. apofizele genii de volum mare, situate in apropierea crestei C. gaurile mentoniere aflate in apropierea crestei D. tuberozitati maxilare sterse E. creste alveolare reduse ca inaltime, neregulate
(pag. 198)
S1637022. Largirea zonei de mucoasa mobila este in cadrul chirurgiei proprotetice: A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. se face daca santul vestibular este prea ingust C. este necesara daca santul lingual este putin adanc D. nu se face niciodata E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase
(pag. 204)
S1637023. Pungile supraosoase presupun: A. deplasarea insertiei epiteliale spre apical B. resorbtia osului de tip vertical C. resorbtia osului de tip orizontal D. cresterea in volum a gingiei, fara modificarea insertiei epiteliale E. pungi cu 1,2,3 pereti ososI
(pag. 178)
S1637024. Tratamentul complex al parodontopatiilor: A. necesita doar inlaturarea factorilor iritativi sI infectiosI locali B. impune doar imobilizarea dintilor C. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea ocluziei functionale D. nu necesita un tratament complex E. asociaza tratamentul general (al deficientelor) organice cu tratamentul chirurgical sI cu cel local (inlaturarea factorilor iritativi, infectiosI sau a tulburarilor functionale)
782
783
Rezidentiat 2004
(pag. 176)
S2137025. Dup gingivectomie, cimenturile parodontale de protecie se menin: A. 48 de ore B. 3-4 zile C. 5-7 zile D. 10-20 de zile E. 30-40 de zile
(pag. 185)
S2137026. n intervenia parodontal Neumann-Widmann se creeaz un lambou: A. n dublu echer invers B. n echer invers C. Despicat D. Total E. n L
(pag. 186)
S2137027. Incizia n dublu echer invers din cadrul interveniei parodontale cu lambou despicat formeaz cu axul rdcinii un unghi de: A. 1-3 B. 5 C. 10 D. 30 E. 45
(pag. 188)
S2137028. La ce interval de timp de la detartraj se practic gingivectomia: A. Imediat B. La 24 de ore C. La 3-4 zile D. La o sptmn E. La 2 sptmni
(pag. 182)
S2137029. Pentru reperajul adncimii pungilor parodontale n vederea gingivectomiei, se folosete: A. Pensa stomatologic B. Pensa Crane-Kaplan C. Sonda dentar de consultaie D. Bisturiul gradat Orban E. Dispozivul Brosch-Traunner
(pag. 183)
S2237030. La ce interval de timp de la detartraj se practica gingivectomia : A. Imediat B. La 3-4 zile C. La o saptamana D. La 24 de ore E. La 2 saptamani
(pag. 182)
S2237031. Dupa gingivectomie, cimenturile parodontale de protectie se mentin : A. 3-4 zile
783
784
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 48 de ore 10-20 de zile 5-7 zile 30 de zile
(pag. 185)
S2237032. In cadrul chirurgiei parodontale, prin tehnica Neuman-Widman se creaza un lambou: A. Total B. In dublu echer invers C. Despicat D. In " L" E. In echer invers
(pag. 186)
S2237033. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat, incizia " in dublu echer invers "formeaza cu axul radacinii un unghi de: A. 30 B. 10 C. 1-3 D. 45 E. 5
(pag. 188)
S2237034. Pentru reperajul adancimii pungilor parodontale in vederea gingivectomiei se foloseste: A. Pensa stomatologica B. Pensa Crane-Kaplan C. Sonda dentara de consultatie D. Dispozitivul Brosch-Traunner E. Bisturiul gradat Orban
(pag. 183)
S2237035. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de : A. 10 B. 45 C. 30 D. 5 E. 60
(pag. 183)
S2237036. In gingivectomii, linia de incizie ia de obicei o forma : A. Oblica B. Festonata C. Ghirlandata D. Trapezoidala E. Liniara
(pag. 183)
S2237037. In cadrul operatiei Neuman-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta : A. Un lambou triunghiular B. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular C. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei D. Un lambou patrat
784
785
Rezidentiat 2004
E. Suprafata neregulata
(pag. 186)
S2237038. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se face controlul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu : A. clorura de zinc 10 % B. clorura de zinc 20 % C. clorura de zinc 30 % D. acid citric 1% E. acid citric 10 %
(pag. 181)
S2237039. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din : A. ziua urmatoare interventiei B. a doua saptamana C. ziua a sasea D. ziua a treia E. ziua a zecea
(pag. 181)
S2237040. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua : A. a sasea B. a treia C. a doua D. a cincea E. a saptea
(pag. 181)
S2237041. Chiuretajul gingival este indicat in : A. in scop protetic, la dintii cu coroane scurte B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia D. in parodontopatiile hiperplazice ereditare E. in parodontopatiile hiperplazice hidantoinice
(pag. 180)
S2237042. Obiectivul chiuretajului gingival este : A. reducerea mobilitatii dentare B. indepartarea placii bacteriene C. obtinerea unei bune cicatrizari locale D. inlaturarea pungilor supracrestale E. reducerea defectelor gingivale
(pag. 179)
S2237043. In parodontopatii , unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona de gingie fixa , keratinizata. Aceasta trebuie sa fie : A. cat mai ingusta B. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral C. lata de minimum 2 mm , mai lata frontal si mai ingusta lateral D. lata de minimum 2 mm , mai lata lateral si mai ingusta frontal E. nu are importanta latimea
(pag. 175)
785
786
Rezidentiat 2004
S2237044. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre : A. 2-5 mm B. 3-4 mm C. 4-8 mm D. 6-10 mm E. 7-9 mm
(pag. 186)
S2237045. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. localizarea bazei pungii parodontale si gradul rezorbtiei osoase B. gradul de mobilitate al dintelui C. tipul ocluziei dentare D. numarul si dimensiunea radacinilor E. tartrul si gradul atrofiei mucoase
(pag. 178)
S2237046. Gingivectomia este indicata in : A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice C. tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cu pungi infraosoase de adancime pana la 3-4 mm D. scop protetic , la dintii cu coroane lungi rezultate in urma extruziei E. retractii parodontale mixte , cu sau fara prezenta de pungi gingivale
(pag. 182)
S2237047. Membranele nerezorbabile ( Gore-tex sau latex ) utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A. 1-2 saptamani B. 5-7 saptamani C. 2-4 saptamani D. 5-7 luni E. 2-4 luni
(pag. 194)
S2237048. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul desmodontal, au urmatoarele grosimi : A. 0,1-0,3 mm B. 6-8 mm C. 0,2-0,5 mm D. 3-5 mm E. 1-3 mm
(pag. 194)
S2237049. Membranele utilizate in osteoplastie au o latime de : A. 0,1-0-3 mm B. 0,2-0,3 mm C. 6-8 mm D. 8-10 mm E. 0,6-0,8 mm
(pag. 194)
S2237050. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie se indeparteaza chirurgical dupa : A. 5-7 saptamani
786
787
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. 5-7 luni nu au nevoie sa fie indepartate nici un raspuns nu este corect 1-2 saptamani
(pag. 194)
S2237051. Chiuretajul gingival este indicat in : A. in scop protetic , la dintii cu coroane scurte B. in extruzii ale dintilor impreuna cu procesul alveolar C. in parodontopatiile hiperplazice ereditare D. toate raspunsurile de mai sus sunt corecte E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 180)
S2237052. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale, daca se observa o tendinta de proliferare a tesutului de granulatie , se pot face mici cauterizari chimice cu : A. electrocauterul B. clorura de zinc 20 % C. clorura de zinc 30 % D. o solutie saturata de acid tricloracetic E. acid citric 10 %
(pag. 181)
S2237053. Pungile supraosoase presupun: A. deplasarea insertiei apicale spre apical B. rezorbtia osului de tip vertical C. rezorbtia osului de tip orizontal D. cresterea in volum a gingiei fara modificarea insertiei epiteliale E. pungi cu 1,2,3 pereti ososi
(pag. 178)
S2337054. Mobilitatea dentar postoperatorie se remite dup: A. 10 zile B. 2 saptmini C. 3-4 saptmini D. 2 luni E. 1 an
(pag. 179)
S2337055. Obiectivul chiuretajului parodontal este: A. remodelarea marginal B. excizia peretelui marginal C. refacerea inseriei epiteliale D. obinerea unei bune cicatrizri locale E. restabilirea igienei orale
(pag. 179)
S2337056. Cimenturile gingivale se menin de regul: A. o zi B. 5-6 zile C. 2 saptmni D. 3 saptmni
787
788
Rezidentiat 2004
E. o lun
(pag. 181)
S2337057. Vindecarea complet dup gingivectomie apare dup: A. o saptamn B. 2 saptamni C. 3 saptamni D. 30-40 zile E. 2 luni
(pag. 185)
S2337058. Tehnica operaiei cu lambou plic necesit: A. doar incizie orizontal B. incizie trapezoidal C. incizie in L D. incizie tip Pichler E. incizie tip Parch
(pag. 189)
S2537059. Factorii cei mai importani n prognosticul bolii parodontale sunt: A. localizarea bazei pungii parodontale i gradul rezorbiei osoase B. gradul de mobilitate a dintelui C. tipul i adncimea pungii parodontale D. prezena tartrului i abrazia dentar E. atrofia mucoasei bucale.
(pag. 178)
S2637060. Alveolita uscat presupune: A. lipsa congestiei B. inflamaia alveolei n totalitate C. margini alveolare tumefiate, turgescente D. hemoragie abundent E. dureri absente
(pag. 134)
S2637061. Simptomatologia alveolitei presupune: A. apariia imediat postextracional a durerii B. hemoragie postextracional persistent C. trombi care oblitereaz complet lumenul capilarelor gingivale i osoase D. vasoconstricie prelungit a capilarelor E. apariia la 3-4 zile postextracional a durerii violente, care crete progresiv n intensitate, asociat cu afectarea strii generale
(pag. 134)
S2637062. Postextracional sngerarea gingivo-osoas normal se oprete: A. dup 1-2 h B. dup 3-4 zile C. dup 300ml snge pierdut D. dup 15-20 minute E. dup efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolar
(pag. 129-130)
788
789
Rezidentiat 2004
S2637063. Hemoragia postextracional tardiv A. const n persistena hemoragiei cteva zile dup extracie B. este obligatoriu o hemoragie venoas continu C. hemoragia este mic, antrennd o pierdere de pn la 100ml snge D. apare la cteva zile dup extracie, spontan sau provocat de un mic traumatism E. nu poate avea cauze generale
(pag. 131)
S2637064. n cazul aspirrii unor fragmente dentare sau osoase n cursul extraciei se recurge la: A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal B. diet bogat n fibre (spanac, fasole, varz) C. medicaie care diminu reflexul faringian D. tamponarea faringelui E. administrarea de urgen a Dilauden-atropin i transportarea pacientului ntr-un serviciu de bronhologie pentru extragerea corpului strin
(pag. 129)
S2637065. n cadrul accidentelor postextracionale leziunile nervoase pot interesa: A. ramurile nervului V/1 B. ramurile nervului VII C. nervul XII D. ramurile nervului V/3 E. nervul glosofaringian IX
(pag. 127-128)
S2837066. Chiuretajul in camp inchis este o metoda chirurgicala care urmareste: A. Indepartarea tartrului subgingival B. Indepartarea tartrului subgingival si a cementului necrotic C. Indepartarea tartrului, a cementului necrotic si a epiteliului invaginat D. Indepartarea osului necrotic E. Indepartarea tartrului si conturarea tesutului gingival
(pag. 179)
S2937067. Pregatirile preoperatorii in chirurgia parodontala consta in: A. chiuretajul gingival; B. clatiri bucale cu solutii antiseptice; C. obturarea corecta a cariilor de colet; D. restaurari protetice ceramice definitive corecte; E. clatiri bucale cu clorhexidina si cu solutii fluorate.
(pag. 177)

S1237068. Chiuretajul parodontal curativ este indicat in: A. afectiuni cronice periapicale B. pungi parodontale intre 4 - 8 mm C. pungi parodontale intre 3 - 4 mm D. pungi parodontale supraalveolare E. pungi parodontale peste 6 - 8 mm
(pag. 180)
789
790
Rezidentiat 2004
S1237069. Chiuretajul parodontal paleativ se utilizeaza in: A. gingivita cronica B. in pungi parodontale intre 4 - 6 mm C. in pungi parodontale intre 6 - 8 mm D. in formele avansate de parodontopatii E. in recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei
(pag. 180)
S1237070. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de: A. apexul dintelui B. mucoasa C. osul alveolar D. faa interna a pungii gingivale E. fata externa a pungii gingivale
(pag. 179 - 180)
S1237071. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica: A. acid citric 1 % B. acid citric 10 % C. E.D.T.A. D. clorura de zinc 30 % E. clorura de zinc 10 %
(pag. 188)
S1237072. Gingivectomia consta in: A. modelarea marginilor gingivale B. excizia peretilor gingivali C. modelarea crestei alveolare D. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare E. repozitionarea apicala de lambouri gingivale
(pag. 182 - 184)
S1237073. Gingivectomia este indicata in: A. parodontopatiile hiperplazice B. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm C. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte D. gingivitele cronice la dini frontali E. retractiile gingivale accentuate
(pag. 182)
S1237074. in operatia Neuman-Widman lambourile gingivale totale se: A. inlatura (excizeaza) B. se decoleaza numai mucoasa C. se decoleaza numai oral D. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa E. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa
(pag. 186)
S1237075. Metodele chirurgicale curative in cazul tratamentului in parodontopatii sunt: A. gingivectomia simpla B. gingivoplastia modelanta C. glosectomia partiala a varfului limbii
790
791
Rezidentiat 2004
D. frenoplastii E. frenectomii
(pag. 179)
S1237076. Printre obiectivele chirurgiei parodontale sunt: A. indepartarea tesutului patologic periapical B. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici C. refacerea mucoasei santurilor vestibulare D. crearea si meninerea unei zone de gingie fixa E. stabilizarea procesului inflamator
(pag. 175 - 177)
S1337077. Ca mijloace de imobilizare temporara se pot utiliza: A. gutiera ocluzala B. ligaturi IvY C. ligaturi de sarma in 8 D. sinele orale E. sinele vestibulare sau vestibulo-orale
(pag. 177)
S1337078. Chiuretajul gingival este indicat in: A. Gingivite tartrice-schmutz pioree B. in formele avansate ale afectiunii gingivale, temporizand extractia C. in recidivele postoperatorii, dupa celelalte interventii D. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea gradului de inflamaie E. Cand substanta de obturatie a depasit foramenul apical
(pag. 180)
S1337079. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Dozarea dificila a intensitatii curentului B. Riscul de combustie si necroza osoasa C. Producerea mortificarii pulpare ireversibile D. Preul de cost mare E. Cicatrizarea intarziata
(pag. 185)
S1337080. Gingivectomia este indicata in: A. Parodontopatii hiperplazice ereditare B. Pungi interradiculare C. in scop protetic D. in extruzii ale dinilor impeuna cu procesul alveolar E. in rest radicul intraalveolar
(pag. 182)
S1337081. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival sunt: A. chiureta de tip Gracey B. chiurete de os C. pilele subgingivale D. pietre diamantate in flacara E. nici una dintre acestea
(pag. 180)
791
792
Rezidentiat 2004
S1337082. Materialele utilizate in osteoplastii sunt: A. implante de ceramohidroxiapatita B. granule de ceramohidroxiapatita C. biovitroceramica D. toate acestea E. hidroxid de calciu
(pag. 192)
S1337083. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A. eliminarea pungilor parodontale B. crearea unor contururi si structuri gingivale pentru o buna autocuratire C. restaurarea tesutului parodontal pierdut D. crearea unui camp protetic ideal E. drenajul transosos
(pag. 175)
S1337084. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. sonda dentara gradata B. pensa speciala Crane-Kaplan C. stilet butonat D. dispozitivul Trauner E. numai primele doua
(pag. 182)
S1337085. Punga parodontala presupune: A. Distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. Distrugerea fibrelor parodontale C. Proliferarea insertiei gingivale in sens apical D. Marirea de volum a gingiei E. Modificarea aspectului fizionomic
(pag. 176)
S1437086. Imobilizarea dintilor in parodontopatii A. este o masura terapeutica indispensabila, in scopul protejarii parodontiului impotriva microtraumatismelor repetate din timpul masticatiei B. provoaca retractie gingivala C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. impiedica migrarile dentare E. nu se recomanda, deoarece produce alterarea raporturilor de ocluzie
(pag. 177)
S1437087. Indicatiile chiuretajului gingival sunt A. in scop curativ, in tratamentul parodontopatilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 8mm, cand exista resorbtie osoasa intinsa B. in scop paleativ, in tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adancime pana la 34mm C. in tratamentul pungilor gingivale supraosoase, produse prin edeme gingivale D. ca pregatire preoperatorie, pentru reducerea gradului de inflamatie, in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale E. in scop paleativ, in formele avansate, temporizand extractia
(pag. 180)
S1437088. Indicatiile operatiei cu lambou sunt
792
793
Rezidentiat 2004
A. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata, cu prezenta de pungi osoase, numai in formele localizate la un dinte B. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus, in care punga gingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii, fie nu mai are suport osos C. retractii parodontale mixte, cu sau fara prezenta de pungi gingivale D. granuloamele apicale E. parodontitele cronice difuz progresive
(pag. 186)
S1437089. Printre indicatiile gingivectomiei se numara si A. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. parodontopatiile hidantoinice C. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 2-3mm D. parodontopatiile marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8mm, cu evolutie orala E. in pungile interradiculare
(pag. 182)
S1437090. Printre metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale, se numara si A. chiuretajul periapical B. rezectia apicala C. gingivectomia D. gingivoplastia E. osteoplastia
(pag. 179)
S1437091. Scopul tratamentului chirurgical in parodontopatii este A. eliminarea pungilor parodontale B. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale C. crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire D. mentinerea unor zone de gingie fixa keratinizata cat mai ingusta E. restaurarea tesutului parodontal pierdut
(pag. 175-176)
S1437092. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. tehnica operatiei cu lambou despicat C. tehnica operatiei cu"lambou plic" D. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral E. tehnica operatiei limitate cu lambou total
(pag. 186-188-189-190)
S1437093. Terapia initiala in parodontopatii consta in A. detartrajul minutios B. obturarea corecta a cariilor, in special a celor de colet si aproximale C. reechilibrarea ocluziei D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale
(pag. 176)
S1437094. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune A. stabilizarea protetica a dintilor mobili, prin sine fixe sau mobile B. igiena buco-dentara riguroasa
793
794
Rezidentiat 2004
C. stimularea troficitatii locale D. restabilirea morfo-functionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor
(pag. 195)
S1537095. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in: A. scop paleativ in pungi infracrestale; B. scop curativ in pungi infracrestale; C. pungi cu adancime de 1-2 mm; D. scop paleativ pentru a temporiza extracia; E. scop paleativ la 1-2 dinti.
(pag. 180)
S1537096. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt urmatoarele ; A. hemostaza deficitara imediat intraoperator; B. cicatrizarea fibroasa stransa; C. dozarea dificila a intensitatii curentului; D. existena riscului de combustie si necroza osoasa; E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mare.
(pag. 185)
S1537097. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje: A. buna hemostaza imediat intraoperator; B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse; C. dozarea perfecta a intensitatii curentului; D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii; E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica.
(pag. 185)
S1537098. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele indicatii: A. epulis; B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti; C. hiperplazii izolate; D. parodontopatii marginale cronice; E. parodontopatii marginale generalizate.
(pag. 184-185)
S1537099. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme: A. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali; B. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular; C. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali; D. gingivectomie pe versantul vestibular si operaie cu lambou pe versantul palatinal; E. cele doua interventii nu se pot asocia.
(pag. 189)
S1537100. Incizia primara in gingivectomie: A. nu va interesa peretele pungii gingivale; B. va fi usor bizotata in unghi de 30 grade cu apexul dintilor; C. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii; D. incizia va fi inclinata spre apex cu 45 grade; E. respecta in detaliu festonul marginal.
(pag. 183)
794
795
Rezidentiat 2004
S1537101. Metodele chirurgicale care se folosesc mai frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. chiuretajul; B. osteoplastia; C. opartia cu lambou; D. frenoplastia; E. gingivoplastia.
(pag. 179)
S1537102. Pungile supraosoase: A. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei cu modificarea insertiei epiteliale; B. apar de regula in hipertrofii; C. apar de regula in hiperplazii; D. apar de regula in gingivite; E. au adancimi variabile.
(pag. 178)
S1537103. Tehnica operatiei cu lambou despicat: A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical; B. largeste zona de mucoasa keratinizata; C. abordeaza radacinile vestibulare si linguale; D. abordeaza radacinile palatinale; E. poate fi aplicata pe intreaga arcada.
(pag. 188)
S1637104. Boala parodontala presupune: A. afectarea parodontiului apical B. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii C. distrugerea osului alveolar si al fibrelor parodontale D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. marire de volum a gingiei
(pag. 176)
S1637105. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc: A. transplante osoase homologe, consevate si liofilizate B. transplante heterogene conservate tip os -minerale C. ceramohidroxilapatita D. biovitroceramica E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 192)
S1637106. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste: A. indepartarea tesuturilor patologice B. indepartarea tartrului subgingival C. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal D. obtinerea unui latimi adecvate de gingie fixa E. rezolvarea retractiei gingivale marcate la 1-2 dinti in zona frontala
(pag. 190)
S1637107. Chirurgia parodontala urmareste: A. restaurarea tesutului parodontal pierdut B. arestarea tuturor cauzelor parodontopatiilor
795
796
Rezidentiat 2004
C. stabilzarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale D. mentinerea sau crearea unei zone de gingie fixa, cheratinizata cat mai lata E. crearea unor contururi sI structuri gingivale care sa permita o buna autocuratire
(pag. 175-176)
S1637108. Chiuretajul gingival: A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. nu se realizeaza decat in camp inchis C. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia D. se poate realiza si in camp deschis E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 179)
S1637109. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale: A. poate consta in frenotomie B. obligatoriu necesita sI frenoplastie C. se adreseaza frenurilor scurte D. se aplica frenurilor ingrosate sI proeminente E. necesita obligatoriu excizia frenurilor
(pag. 201)
S1637110. Frenoplastiile utilizeaza: A. excizia frenului B. plastia in"Z" C. incizie in"V"sI sutura in"Y" D. incizie transversala a frenului si sutura longitudinala E. numai incizia transversala la jumatatea frenului
(pag. 203)
S1637111. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. se situeaza cu precadere in regiunea tuberozitara B. sunt adevarate pseudotumori C. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent D. pot fi unice, bifide sau multiple E. sunt cauzate de iritatia cronica a protezelor cu margini largi, neregulate
(pag. 199, 200)
S1637112. Metodele chirurgicale utilizate frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt: A. chiuretajul periapical B. gingivectomia C. operatii cu lambou D. gingivoplastia E. osteoplastia
(pag. 179)
S1637113. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate: A. in parodontpatiile hiperplazice ereditare B. in atrofiile verticale accentuate, cu pungi osoase adanci, localizate sau generalizate C. in scop paleativ D. in parodontopatiile cu neregularitati osoase in exces sau in minus, cu punga gingivala disproportionat de mare fata de lungimea radacinii E. ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei, in vederea efectuarii altor interventii chirurgicale
796
797
Rezidentiat 2004
(pag. 186)
S1637114. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica: A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase fixe pe o intindere suficienta B. se face in cazul santurilor putin adanci C. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. pot interesa santurile perituberozitare
(pag. 204, 205, 208)
S1637115. Plastia santurilor periosoase include: A. deplasarea insertiei mucoase spre marginea bazilara a mandibulei B. osteotomoo sI osteoplastii ale oaselor maxilare C. aplicare de grefe Ollier-Tiersch D. utilizarea de conformatoare E. dezinsertia muschiului milohioidian
(pag. 204, 205, 206)
S1637116. Printre deficientele campului protetic edentat sunt: A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare B. spina nazala anterioara neproeminenta, situata la distanta de creasta alveolara C. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata D. creste alveolare edentate reduse ca inaltime, neregulate, cu mucoasa mobila inserata in apropierea coamei crestei E. insertiile muschilor buccinatori, milohioidieni, genioglosi si geniohiioidieni, situate la distanta de creasta
(pag. 198)
S1637117. Transplantele autologe osoase utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din: A. calvaria B. alveole postextractionale proaspete C. peretele posteroextern al tuberozitatii maxilare D. creasta iliaca antero-superioara E. tibie
(pag. 192)
S1637118. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice: A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. sunt recomandate pentru lizele osoase C. elimina factorii etiologici D. nu sunt urmate decat rareori de recidiva E. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente
(pag. 175)
S2137119. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Cicatrizare fibroas strns B. Hemostaz prin electrocoagulare C. Risc de necroz D. Risc de mortificri pulpare ireversibile E. Dureri postoperatorii mai intense
(pag. 185)
S2137120. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influenai prin tratament chirugical sunt:
797
798
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Inseriile musculare vicioase Vascularizaia parodontal deficitar Erupiile vicioase Morfologia coronar necorespunztoare Morfologia gingival necorespunztoare
(pag. 196)
S2137121. Gingivectomia este indicat n: A. Hiperplazii gingivale hidantoinice B. n scop protetic C. Pungi parodontale sub 3-4 mm D. Atrofii verticale accentuate E. n vederea coronoplastiei
(pag. 182)
S2137122. n gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmrete: A. Adncirea anurilor vestibulare B. Mobilizarea mucoasei keratinizate n sens coronar C. Regularizarea festonului gingival D. Refacerea papilelor interdentare E. Aplicarea de mucoas keratinizat pe rdcina dintelui
(pag. 190)
S2137123. Operaiile cu lambou n chirurgia parodontal sunt indicate n: A. Atrofii orizontale accentuate B. Pungi parodontale de 3-4 mm C. Retracii parodontale mixte fr pungi gingivale D. Hiperplazii gingivale E. Parodontopatii marginale cu neregulariti osoase n exces
(pag. 186)
S2137124. Osteoplastia n tratamentul resorbiilor osoase din parodontopatia marginal cronic profund se poate face cu: A. Os spongios din creast edentat veche B. Transplant omolog liofilizat C. Os mineral D. Ceramohidroxiapatit E. Os cortical din creasta iliac
(pag. 192)
S2137125. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaz prin: A. Absena modificrii inseriei epiteliale B. Migrarea apical a inseriei epiteliale C. Hiperplazie gingival D. Existena a 1-2-3 perei osoi E. Resorbie orizontal osoas
(pag. 178)
S2237126. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Risc de necroza B. Cicatrizare fibroasa stransa C. Hemostaza prin electrocoagulare
798
799
Rezidentiat 2004
D. Risc de mortificari pulpare ireversibile E. Dureri postoperatorii mai intense
(pag. 185)
S2237127. Dupa terminarea chiuretajului gingival se fac irigatii cu : A. clorura de zinc 30% B. solutie de apa oxigenata si ser fiziologic C. gluconat de clorhexidina 0,12% D. acid tricloracetic E. gluconat de clorhexidina 12%
(pag. 180-181)
S2237128. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratament chirurgical sunt : A. insertiile musculare vicioase B. incluziile dentare C. morfologia gingivala necorespunzatoare D. morfologia coronara necorespunzatoare E. eruptiile vicioase
(pag. 195-196)
S2237129. Gingivectomia este indicata in : A. pungi parodontale sub 3-4 mm B. in scop protetic, in cazurile de dinti cu coroane scurte C. hiperplaziile gingivale hidantoinice D. in scop paleativ, in formele avansate ale afectiunii, temporizand astfel extractia E. parodontopatii marginale cronice cu pungi adanci intre 6-8 mm cu evolutie orala
(pag. 182)
S2237130. In gingivoplastia cu lambou gingivomucos se urmareste : A. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens coronar B. mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. adancirea santurilor vestibulare D. ca decolarile si deplasarile de mucoasa sa dezinsere si muschii mimicii E. aplicarea de mucoasa keratinizata pe radacinile dintilor
(pag. 190)
S2237131. Gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral este indicata in : A. ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. sechelele gingivectomiei, cu denudarea exagerata a radacinii unuia sau doi dinti din zona frontala C. parodontopatii hiperplazice ereditare D. ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare E. parodontopatii "uscate " localizate la incisivii inferiori, cu pierderea gingiei vestibulare
(pag. 190)
S2237132. In chirurgia parodontala, operatiile cu lambou sunt indicate in: A. atrofii orizontale accentuate B. retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale C. hiperplazii gingivale D. parodontopatii marginale cu neregularitati osoase in exces E. retractii parodontale mixte cu pungi gingivale
(pag. 186)
799
800
Rezidentiat 2004
S2237133. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala sunt indicate in : A. atrofii verticale accentuate B. pungi parodontale de 3-4 mm C. pungi parodontale intre 4 si 8 mm D. hiperplazii gingivale E. parodontopatii marginale cu prezenta de neregularitati osoase in minus
(pag. 186)
S2237134. In tratamentul rezorbtiilor osoase din parodontopatia marginala cronica profunda, osteoplastia se poate face cu : A. transplant homolog liofilizat B. os mineral C. os cortical din creasta iliaca D. ceramohidroxiapatita E. os spongios din creasta edentata veche
(pag. 192)
S2237135. Pungile parodontale infraosoase se caracterizeaza prin : A. existenta a 1, 2 sau 3 pereti ososi B. absenta modificarii insertiei epiteliale C. migrarea apicala a insertiei epiteliale D. rezorbtie verticala a osului din jur E. rezorbtie orizontala osoasa
(pag. 178)
S2237136. Pungile parodontale supraosoase sunt caracterizate prin : A. cresterea in volum a gingiei B. migrarea apicala a insertiei epiteliale C. fara modificarea insertiei epiteliale D. mucoasa gingivala este edematiata si sangereaza usor la atingere E. rezorbtie orizontala osoasa redusa
(pag. 178)
S2237137. Pungile parodontale supracrestale se caracterizeaza prin : A. insertia epiteliala este deplasata catre apical B. rezorbtie verticala a osului din jur C. rezorbtie redusa, orizontala, a osului din jur D. existenta a 1,2 sau 3 pereti ososi E. absenta modificarii insertiei epiteliale
(pag. 178)
S2237138. Factorii cei mai importanti in prognosticul bolii parodontale sunt : A. localizarea bazei pungii parodontale B. mobilitatea dentara C. existenta traumei ocluzale D. gradul rezorbtiei osoase E. iritatia data de placa dentara
(pag. 178)
S2237139. Chiuretajul gingival curativ este indicat in : A. pungi parodontale infraosoase de adancime pina la 3-4 mm B. pungi parodontale intre 4-8 mm
800
801
Rezidentiat 2004
C. cand exista resorbtii osoase intinse D. gingivite tartrice - "schmutz pioree" E. in formele avansate ale afectiunii, temporizand extractia
(pag. 180)
S2237140. Chiuretajul gingival paleativ se utilizeaza in : A. gingivita cronica B. pungi parodontale intre 3-4 mm C. formele avansate de parodontopatii D. recidivele postoperatorii, in scopul amanarii extractiei E. pungi parodontale intre 6-8 mm
(pag. 180)
S2237141. Chiuretajul parodontal urmareste indepartarea elementelor patologice aderente de : A. mucoasa B. osul alveolar C. apexul dintelui D. fata interna a pungii gingivale E. fata externa a pungii gingivale
(pag. 179)
S2237142. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale Neuman-Widman, dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica : A. acid citric 10% B. acid citric 1 % C. EDTA D. acid tricloracetic E. clorura de zinc 30%
(pag. 188)
S2237143. Gingivectomia consta in : A. modelarea marginilor gingivale B. repozitionarea apicala a lambourilor gingivale C. excizia peretilor gingivali D. modelarea crestei alveolare E. indepartarea elementelor patologice de pe os si radacinile dentare
(pag. 182-184)
S2237144. Gingivectomia este indicata in : A. parodontopatiile hiperplazice ereditare B. in pungile interradiculare al caror abord nu poate fi realizat printr-un lambou C. parodontopatiile marginale cu pungi adanci intre 2-4 mm D. in scop protetic, la dinti cu coroane scurte E. gingivite cronice la dinti frontali
(pag. 182)
S2237145. In operatia Neuman-Widman, lambourile totale mucoperiostale : A. se rastoarna vestibular fara a depasi mucoasa fixa B. se decoleaza numai oral C. se excizeaza D. se rastoarna si oral fara a depasi mucoasa fixa E. se decoleaza numai vestibular
801
802
Rezidentiat 2004
(pag. 187)
S2237146. In cazul operatiei Neuman-Widman, la interventiile limitate pe grupe de dinti, se fac : A. doua incizii verticale , convergente , spre fundul de sac vestibular B. doua incizii orizontale C. doua incizii verticale , divergente , spre fundul de sac vestibular D. o incizie orizontala situata la marginea festonului gingival in cazul in care papilele sunt extrem de tumefiate si hemoragice E. o incizie orizontala la baza papilelor in cazul in care acestea sunt modificate
(pag. 186)
S2237147. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. eliminarea pungilor parodontale B. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. createa unei zone de gingie fixa cat mai ingusta D. crearea unor contururi gingivale care sa permita o buna autocuratire E. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale
(pag. 175-176)
S2237148. Terapia initiala in chirurgia parodontala consta in : A. inlaturarea factorilor iritativi locali B. restabilirea raporturilor normale de ocluzie C. imobilizarea dintilor D. operatiile cu lambou E. chiuretajul gingival
(pag. 177)
S2237149. Metodele chirurgicale curative in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. frenectomii B. frenoplastii C. glosectomia partiala a varfului limbii D. gingivectomia simpla E. gingivectomia modelanta
(pag. 179)
S2237150. Printre obiectivele urmarite in cadrul tratamentul parodontopatiilor se regasesc: A. imobilizarea provizorie si definitiva a dintilor parodontotici B. refacerea mucoasei santurilor vestibulare C. stabilizarea procesului inflamator D. eliminarea pungilor parodontale E. indepartarea tesutului patologic periapical
(pag. 175-177)
S2237151. In terapia initiala din chirurgia parodontala, imobilizarea temporara a dintilor se poate face cu : A. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate B. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali C. gutiera ocluzala D. ligaturi de sarma " in 8" E. sine vestibulare din acrilat
(pag. 177)
S2237152. Ca mijloace de imobilizare temporara, in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale, se
802
803
Rezidentiat 2004
pot utiliza : A. B. C. D. E. sinele vestibulare ligaturi Ivy ligaturi de sarma in "8" sinele orale sinele vestibulo-orale
(pag. 177)
S2237153. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. pretul de cost mare B. dozarea dificila a intensitatii curentului C. riscul de combustie si necroza osoasa D. producerea de mortificari pulpare ireversibile E. cicatrizarea fibroasa stransa
(pag. 185)
S2237154. Instrumentele adecvate, obligatorii in chiuretajul gingival, sunt : A. chiuretele de tip Gracey B. chiuretele de os C. pilele subgingivale D. pietrele diamantate "in flacara" E. nici una dintre acestea
(pag. 180)
S2237155. Materialele utilizate in osteoplastii sunt : A. osul spongios din crasta iliaca B. granulele de corali marini C. granulele de ceramohidroxilapatita D. hidroxidul de calciu E. toate acestea
(pag. 192)
S2237156. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc : A. eliminarea pungilor parodontale B. restaurarea tesutului parodontal pierdut C. crearea unui camp protetic ideal D. drenajul transosos E. indepartarea tesutului patologic periapical
(pag. 175)
S2237157. Pentru reperajul adancimii pungilor gingivale se foloseste: A. sonda dentara gradata B. pensa speciala Crane-Kaplan C. stiletul butonat D. numai primele doua E. dispozitivul Trauner
(pag. 182-183)
S2237158. Punga parodontala presupune : A. distrugerea mai mult sau mai putin a osului alveolar B. modificarea aspectului fizionomic C. distrugerea fibrelor parodontale
803
804
Rezidentiat 2004
D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. marirea de volum a gingiei
(pag. 176)
S2237159. Imobilizarea dintilor in parodontopatii: A. provoaca retractie gingivala B. nu este o masura terapeutica indispensabila C. impiedica exagerarea progresiva a mobilitatii dentare D. impiedica migrarile dentare E. permite o distributie armonioasa a fortelor masticatorii
(pag. 177)
S2237160. Metodele chirurgicale folosite frecvent in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt : A. chiuretajul periapical B. gingivectomia C. gingivoplastia D. rezectia apicala E. osteoplastia
(pag. 179)
S2237161. Tehnicile operatiei cu lambou sunt urmatoarele : A. tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman B. tehnica operatiei cu lambou despicat C. gingivoplastia cu lambou pediculat alunecat in sens lateral D. tehnica operatiei cu "lambou-plic" E. gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera
(pag. 186-190)
S2237162. Terapia initiala in parodontopatii consta in : A. detartrajul minutios B. obturarea corecta a cariilor C. reechilibrarea ocluzala D. inlaturarea lucrarilor protetice deficitare E. chiuretajul superficial al pungilor parodontale
(pag. 176)
S2237163. Tratamentul de intretinere dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii presupune : A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe B. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine mobile C. igiena oro-dentara riguroasa D. controale periodice la fiecare 8 luni E. restabilirea morfofunctionala prin lucrari protetice provizorii ce nu trebuie sa fie neaparat bine adaptate
(pag. 195)
S2237164. Chiuretajul subgingival in camp deschis este indicat in : A. scop paleativ in pungi infracrestale B. scop curativ in pungi infracrestale C. pungi cu adancime de 1-2 mm D. scop paleativ pentru a temporiza extractia E. scop paleativ la un grup de dinti sau chiar la intreaga arcada
(pag. 180)
804
805
Rezidentiat 2004
S2237165. Chiuretajul gingival in camp inchis este indicat in : A. scop curativ in pungi osoase supracrestale B. scop paleativ in pungi osoase supracrestale C. gingivitele cronice cu o componenta inflamatorie evidenta D. scop paleativ pentru a temporiza extractia E. scop paleativ la 1-2 dinti
(pag. 179)
S2237166. Gingivectomia cu electrocauterul este indicata in : A. epulis B. hipertrofii localizate la 1-2-3 dinti C. hiperplazii izolate D. parodontopatii marginale cronice, in formele putin intinse E. parodontopatii marginale cronice generalizate
(pag. 184-185)
S2237167. Gingivectomia cu electrocauterul are urmatoarele avantaje : A. buna hemostaza intraoperator B. favorizarea unei cicatrizari fibroase stranse C. dozarea perfecta a intensitatii curentului D. grabirea vindecarii plagii postoperatorii E. durerile postoperatorii sunt de intensitate mai mica
(pag. 185)
S2237168. Incizia primara in gingivectomie : A. nu va interesa peretele pungii gingivale B. varful bisturiului va fi plasat la baza pungii C. incizia va fi inclinata catre apex intr-un unghi de 45 D. respecta in detaliu festonul gingival E. va fi bizotata in unghi de 30 cu apexul dintilor
(pag. 183)
S2237169. Membranele nerezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A. latex B. teflon C. colagen D. acid polilactic E. Gore-tex
(pag. 194)
S2237170. Membranele rezorbabile utilizate in osteoplastie sunt : A. colagen B. dura-mater liofilizata C. teflon D. acid polilactic E. trombina
(pag. 194)
S2237171. Pungile supraosoase : A. apar de regula in hiperplazii B. apar de regula in hipertrofii C. apar de regula in gingivite
805
806
Rezidentiat 2004
D. au adancimi variabile E. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei, cu modificarea insertiei epiteliale
(pag. 178)
S2237172. Boala parodontala presupune : A. distrugerea osului alveolar si a fibrelor parodontale B. afectarea parodontiului apical C. afectarea parodontiului marginal numai pe o fata a radacinii D. proliferarea insertiei gingivale in sens apical E. procesele evolueaza pe toate fetele radacinilor dentare in mod egal
(pag. 176)
S2237173. Chiuretajul gingival : A. urmareste indepartarea tesuturilor bolnave din pungile parodontale B. se realizeaza doar in camp inchis C. se poate realiza si in camp deschis D. nici un raspuns nu este corect E. urmareste indepartarea elementelor iritative si septice care intretin inflamatia
(pag. 179)
S2237174. Gingivectomia prezinta avantajul : A. ca lasa descoperite radacinile dentare B. unui abord si al unei vizibilitati indirecte asupra tartrului C. unui abord si al unei vizibilitati directe asupra elementelor pungii parodontale D. permite excizia in totalitate a elementelor patologice E. nu lasa descoperite radacinile dentare
(pag. 182)
S2237175. Linia de incizie in gingivectomie : A. ia obligatoriu o forma festonata B. respecta intocmai festonul gingival C. ia de obicei o forma festonata D. nu respecta intocmai festonul gingival E. va fi plasata la nivelul fundului pungilor sau la limita zonei hiperplazice
(pag. 183)
S2237176. Dupa gingivectomie : A. plaga se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate B. plaga nu se protejeaza in mod obligatoriu cu cimenturi parodontale sau cu mese iodoformate C. epitelizarea completa a plagii se face cam in 30-40 de zile D. epitelizarea completa a plagii se face cam in 20-30 de zile E. vindecarea este completa dupa 30-40 de zile
(pag. 185)
S2237177. Dupa gingivectomie : A. durerea postoperatorie este insuportabila B. durerea postoperatorie este mica C. durerea postoperatorie este moderata D. cimenturile parodontale de protectie se mentin 8-10 zile E. epitelizarea completa a plagii se face cam in 12-14 zile
(pag. 185)
806
807
Rezidentiat 2004
S2237178. Lambourile parodontale au permis : A. corectarea defectelor de tesut moale B. eliminarea pungilor si repozitionarea gingiei fixe C. marirea zonei de gingie fixa D. ingustarea zonei de gingie fixa E. plastia de inlocuire a tesuturilor indepartate
(pag. 186)
S2237179. Operatiile cu lambou in chirurgia parodontala au avantajul ca : A. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mare B. efectul fizionomic este ceva mai bun C. radacinile dentare raman dezgolite pe o intindere mai mica D. se pot efectua si intr-o sedinta pe o arcada intreaga E. se pot efectua cu rezultate bune si in cazul in care pacientul nu vrea sa-si intretina o stare de igiena corespunzatoare
(pag. 186)
S2237180. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. este indicata in repozitionarea lambourilor in sens apical B. largirea zonei de mucoasa nekeratinizata C. abordeaza radacinile vestibulare si palatinale D. abordeaza mai rar radacinile vestibulare E. abordeaza mai rar radacinile linguale
(pag. 188)
S2237181. Tehnica operatiei cu lambou despicat : A. largeste zona de mucoasa keratinizata B. poate fi aplicata pe intreaga arcada C. se poate aplica numai pe un numar limitat de dinti D. nu abordeaza niciodata radacinile palatinale E. abordeaza numai radacinile vestibulare
(pag. 188)
S2237182. In tehnica operatiei cu lambou despicat : A. incizia verticala se practica " in dublu echer invers ", la 1 mm de marginea libera a festonului gingival B. disectia lamboului de mucoasa se face cu decolatorul C. disectia lamboului de mucoasa se face cu lama bisturiului D. lama bisturiului se insinueaza imediat submucos , pana in fundul pungii parodontale E. sectionarea mucoasei se face oblic, in unghi de 10 fata de axul radacinilor
(pag. 188)
S2237183. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri : A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara B. largirea zonei de mucoasa keratinizata C. la un numar restrans de dinti (1-3) D. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare
(pag. 189)
S2237184. In tehnica operatiei cu "lambou plic" : A. incizia orizontala se practica " in dublu echer invers " la 1mm de marginea libera gingivala B. incizia orizontala se practica " in echer invers " cu bizoul orientat extern
807
808
Rezidentiat 2004
C. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern D. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale E. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia
(pag. 189)
S2237185. Tehnica operatiei limitate cu lambou total : A. largeste zona de mucoasa keratinizata B. este indicata in pungile osoase localizate la 1-2 dinti C. se face o incizie " in L " D. se face o incizie orizontala "in echer invers" E. se obtine un lambou triunghiular
(pag. 189)
S2237186. In tratamentul parodontopatiilor marginale se pot asocia diferite interventii astfel: A. in pungile care nu depasesc 3 mm se face chiuretaj in camp deschis ,iar in portiunile in care pungile depasesc 3-4 mm se pot face operatii cu lambou B. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali C. gingivectomia la dintii frontali si operatii cu lambou la dintii laterali D. gingivectomie pe versantul palatinal si operatii cu lambou pe versantul vestibular E. gingivectomie pe versantul vestibular si operatii cu lambou pe versantul palatinal
(pag. 189)
S2237187. In gingivoplastia cu lambouri gingivomucoase : A. se realizeaza incizii de degajare B. se urmareste mobilizarea mucoasei keratinizate in sens apical C. se urmareste mobilizarea mucoase keratinizate in sens coronar D. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa dezinsere si muschii mimicii E. decolarile si deplasarile de mucoasa trebuie sa nu dezinsere si muschii mimicii
(pag. 190)
S2237188. Gingivoplastia cu grefa de mucoasa libera : A. este indicata in ingustarea zonei de mucoasa keratinizata fixa ca urmare a gingivectomiei B. este indicata ca interventie profilactica in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. o grefa libera, groasa, cu un derm bine reprezentat, are toate sansele sa se integreze perfect D. grefa se protejeaza 7-8 zile cu o placuta conformatoare din acrilat E. grefa se protejeaza 7-8 zile cu ciment parodontal
(pag. 191)
S2237189. Transplantele osoase autoloage utilizate in tratamentul parodontopatiilor se recolteaza din : A. alveole postextractionale proaspete (5-6 luni) B. calvaria C. peretele postero-extern al tuberozitatii maxilare D. creasta iliaca postero-inferioara E. creasta iliaca antero-superioara
(pag. 192)
S2237190. Transplantele heterogene utilizate in tratamentul parodontopatiilor sunt : A. os spongios recoltat din alveolele postextractionale recente (5-6 saptamani) B. "os mineral" C. implante de ceramohidroxilapatita D. os spongios din creasta iliaca antero-superioara E. tibie
808
809
Rezidentiat 2004
(pag. 192)
S2237191. Ca materiale de umplere a pungilor parodontale se folosesc : A. transplante osoase homoloage, conservate si liofilizate B. transplante autoloage conservate de tip "os mineral" C. ceramohidroxilapatita D. biovitroceramica E. primele doua variante sunt corecte
(pag. 192)
S2237192. Chirurgia mucogingivala in tratamentul parodontopatiilor urmareste : A. indepartarea tesuturilor patologice B. obtinerea unui contur gingival cat mai aproape de normal C. obtinerea unei latimi adecvate de gingie fixa D. indepartarea tartrului subgingival E. rezolvarea retractiei gingivale marcate, la 1-2 dinti, in zona frontala
(pag. 190)
S2237193. Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice : A. se adreseaza leziunilor parodontale extinse situate periapical B. este recomandat pentru reconstructia lizelor osoase C. elimina factorii etiologici D. nu elimina factorii etiologici, astfel incat recidivele sunt foarte frecvente E. nu sunt urmate decat rareori de recidiva
(pag. 175)
S2237194. In cadrul pregatirii preoperatorii in chirurgia parodontala , inlaturarea tulburarilor functionale si restabilirea raporturilor normale de ocluzie presupune : A. inlaturarea lucrarilor protetice defectuoase care altereaza raporturile de ocluzie B. restaurari protetice provizorii corecte C. obturarea provizorie a canalelor radiculare D. detartrajul minutios E. corectarea malpozitiilor dentare
(pag. 177)
S2237195. Cand chiuretajul gingival este folosit ca metoda paleativa : A. se produce o micsorare a adancimi pungii prin diminuarea partiala a tesuturilor moi B. se reface insertia epiteliala C. nu se reface insertia epiteliala D. se produce o cicatrice fibroasa E. inserarea gingiei se face in sens apical fata de nivelul anterior
(pag. 181-182)
S2237196. Gingivectomia cu electrocauterul : A. este contraindicata in parodontopatiile marginale generalizate B. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens coronar C. incizia va fi neta, cu bizoul indreptat in sens apical D. este indicata in parodontopatii marginale localizate la 1-2-3 dinti E. este indicata in hipertrofii izolate
(pag. 185)
S2237197. Operatiile cu lambou : A. sunt indicate, in scop paleativ, in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre 4 si 8 mm
809
810
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
sunt indicate in retractii parodontale mixte, fara pungi gingivale clasic, se executa intr-o sedinta, pe o arcada intreaga clasic, se executa pe grupe de 2-4 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani clasic, se executa pe grupe de 4-6 dinti succesiv, la interval de 2-3 saptamani
(pag. 186)
S2237198. In tehnica operatiei cu lambou total Neuman-Widman : A. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de minimum 1-2 mm B. cand lambourile sunt in exces se face excizia unei portiuni marginale late de maximum 1-2 mm C. nu se inlatura excesul de mucoasa cand pungile gingivale sunt umplute cu material de aditie D. controlul plagii se va face la 72 de ore postoperator E. postoperator se recomanda o alimentatie moale sau lichida timp de 1-2 luni
(pag. 188)
S2237199. Membranele utilizate in osteoplastie : A. vor fi adaptate intim pe smalt si nici intr-un caz pe cement B. vor fi adaptate intim pe cement si nici intr-un caz pe smalt C. se sutureaza in jurul dintelui cu fire resorbabile D. se croiesc intraoperator, cu foarfece, pentru a se adapta perfect la colet E. au o grosime de 6-8 mm si o latime de 0,1-0,3 mm
(pag. 194)
S2237200. Tratamentul postoperator, dupa diferite interventii chirurgicale pentru parodontopatii, consta in : A. protectia plagii operatorii cu diferite formule de cimenturi parodontale B. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 10-15 minute in mediul bucal C. cimenturile parodontale se aplica sub forma de rulouri care fac priza in 5-10 minute in mediul bucal D. se folosesc si produse pe baza de pectine (Peripac, Septopac) E. se folosesc si produse pe baza de butilcianoacrilati in solutie etilica, sub forma de spray (Akutol)
(pag. 195)
S2237201. Tratamentul complex al parodontopatiilor : A. nu este necesar B. impune doar imobilizarea dintilor C. necesita si inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali D. asociaza tratamentul general (al deficientelor organice) cu tratamentul chirurgical si cu cel local E. consta doar in inlaturarea tulburarilor functionale
(pag. 176)
S2237202. Tratamentul de intretinere, dupa interventiile chirurgicale in parodontopatii, presupune : A. stabilizarea protetica a dintilor mobili prin sine fixe sau mobile B. stimularea troficitatii locale C. controale periodice la fiecare 4-6 saptamani D. igiena bucodentara riguroasa E. tratamentul general pentru eventualele tulburari cu rol in etiopatogenia parodontopatiilor
(pag. 195)
S2337203. Factorii care favorizeaz formarea si retenia plcii dentare la nivelul parodoniului sunt: A. tartrul supra si subgingival B. obturaiile interproximale i de colet neadaptate corect C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D. ph-ul salivar
810
811
Rezidentiat 2004
E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate i/sau prost ntreinute din punct de vedere al igienei orale
(pag. 176)
S2337204. nlturarea factorilor iritativi i infeciosi locali se face prin: A. detartraj minuios B. ndeprtarea lucrrilor protetice defectuoase C. cltiri orale D. obturarea corect a cariilor E. obturarea provizorie a canalelor radiculare n gangrenele pulpare
(pag. 177)
S2337205. n prognosticul bolii parodontale factorii cei mai importani sunt: A. localizarea bazei pungii parodontale B. atrofia osoasa orizontal C. gradul rezorbiei osoase D. igiena oral E. sistemul de imobilizare aplicat
(pag. 178)
S2337206. Interveniile chirurgicale se vor efectua dup: A. ameliorarea fenomenelor inflamatorii acute gingivo-parodontale B. remisia complet a fenomenelor acute C. detartraj D. terminarea tuturor pregtirilor preoperatorii n modul cel mai corect E. periaj
(pag. 179)
S2337207. Gingivectomia este indicat n: A. parodontopatii hiperplazice ereditare B. parodontopatii marginale cronice superficiale C. gingivite tartrice D. extruzii dentare mpreuna cu procesul alveolar E. n scop protetic
(pag. 182)
S2337208. Avantajele utilizrii electrocauterului n gingivectomii sunt: A. hemostaza bun intraoperatorie B. evit riscul de necroz C. favorizeaz cicatrizarea fibroas strns D. durerea postoperatorie este de intensitate redus E. accelereaz procesul de vindecare
(pag. 185)
S2337209. Operaiile cu lambou sunt indicate n: A. atrofii verticale accentuate B. retracii parodontale mixte C. parodontopatii cronice superficiale D. gingivite tartrice E. parodontopatii marginale cu neregulariti osoase n exces sau n minus
(pag. 186)
S2337210. Tehnica operaiei cu lambou despicat este indicat cnd se dorete:
811
812
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. o lrgire a zonei de mucoasa keratinizat deplasarea mezial a lamboului deplasarea distal a lamboului repoziionarea n sens apical a lambourilor abordul rdcinii palatinale
(pag. 188)
S2337211. Tehnica operaiei limitate cu lambou total este indicat n: A. pungi osoase localizate la 1-2 dini B. ndeosebi la nivelul molarilor superiori C. la nivelul molarilor inferiori D. la nivelul premolarilor superiori E. ndeosebi la nivelul frontalilor superiori
(pag. 189)
S2337212. Indicaiile gingivoplastiei cu lambou pediculat n sens lateral sunt: A. n denudarea exagerat a rdcinii unuia sau doi dini frontali B. n parodontopatii marginale cronice superficiale C. n denudarea exagerat a rdcinilor molarilor D. n gingivite cronice E. n parodontopatii uscate localizate la unii incisivi inferiori cu pierderea gingiei vestibulare
(pag. 190)
S2337213. Gingivoplastia cu gref de mucoas liber este indicat n: A. ngustarea zonei de mucoas keratinizat fix B. ca intervenie profilactic n cazul inseriilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare C. n hiperplazii gingivale D. n hipertrofii gingivale E. n gingivite cronice
(pag. 191)
S2337214. Pungile osoase parodontale pot fi plombate cu os spongios recoltat din: A. alveolele postextracionale recente B. menton C. ram ascendent al mandibulei D. peretele postero-extern al tuberozitii maxilarelor E. creasta iliac antero-superioar
(pag. 192)
S2337215. Metodele chirurgicale care se folosesc n tratamentul parodontopatiilor marginale cronice sunt: A. chiuretajul B. operaiile cu lambou C. detartrajul D. gingivectomia E. gingivoplastia
(pag. 179)
S2337216. Pungile gingivale pot fi: A. supraosoase B. supracrestale C. subperiostice
812
813
Rezidentiat 2004
D. infraosoase E. intrasoase
(pag. 178)
S2337217. Pungile supraosoase sunt ntlnite n: A. gingivite B. hiperplazii gingivale C. hipertrofii gingivale D. parodontopatii marginale cronice profunde E. parodontopatii marginale cronice superficiale
(pag. 178)
S2337218. Factorii care favorizeaz formarea si retenia plcii dentare la nivelul parodoniului sunt: A. tartrul supra si subgingival B. obturaiile interproximale i de colet neadaptate corect C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice D. ph-ul salivar E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate i/sau prost ntreinute din punct de vedere al igienei orale
(pag. 176)
S2537219. Gingivectomia este indicat n: A. tratamentul pungilor gingivale supraosoase produse prin edeme gingivale B. tratamentul parodontopatiilor marginale cu pungi infraosoase de adncime pn la 3-4 mm. C. parodontopatiile hiperplazice ereditare sau hidantoinice D. scop protetic, n cazurile de dini cu coroane scurte prin abraziune sau infradenie E. retracii parodontale mixtecu sau fr prezena de pungi gingivale.
(pag. 182)
S2637220. Tratamentul curativ al alveolitei postextracionale const n: A. toalet, sutur alveolar B. ndeprtarea din alveol a cheagului infectat, a corpilor strini I a osului necrozat C. aplicaii locale de analgezice I antiinflamatoare D. tratament general antiinfecios, antialgic E. tratament general I local de stimulare a cicatrizrii
(pag. 135)
S2637221. n alveolita umed se produce: A. inflamaia alveolei n totalitate B. un cheag mic, brun-cenuiu C. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaeaz foarte uor D. esut de granulaie burjonat, foarte sngernd E. infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilataie
(pag. 134)
S2637222. Cauzele locale care favorizeaz apariia alveolitelor postextracionale sunt: A. extracii laborioase, prelungite B. respectarea condiiilor de asepsie, antisepsie C. persistena n alveol a unor fragmente detaate de os, dinte D. sutura alveolar i meele iodoformate aplicate supraalveolar E. aplicarea intraalveolar de substane antiseptice, hemostatice
(pag. 133)
813
814
Rezidentiat 2004
S2637223. Printre complicaiile extraciei dentare sunt: A. exostozele B. hemoragie postextracional C. bridele cicatriciale periosoase D. inghiirea unor corpi strini E. alveolitele postextracionale
(pag. 129)
S2637224. Hemoragiile postextracionale sunt clasificate dup: A. cauze care le-au generat B. tipul extraciei C. momentul producerii D. felul vasului lezat E. cantitatea de snge pierdut
(pag. 130)
S2637225. Hemostaza local n hemoragiile postextracionale tardive presupune: A. apropierea ct mai strns a prilor moi peste alveol B. administrare de plasm, soluii macromoleculare, snge C. administrare general de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. K D. curarea plgii de cheaguri, esuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoase E. sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolar
(pag. 131)
S2637226. Printe accidentele extraciei dentare se numr: A. aspirarea unor fragmente dentare sau osoase B. mpingerea unor fragmente dentare sau osoase n spaiile perimaxilare C. hemoragia postextracional D. infeciile periosoase E. alveolita postextracional
(pag. 128)
S2637227. ntre accidentele dentare care se pot produce n cursul extraciilor sunt: A. mpingerea resturilor dentare n spaiile perimaxilare B. luxaii ale dinilor vecini C. smulgerea sau lezarea mugurilor dinilor permaneni D. fractura dinilor vecini sau antagoniti E. fractura coroanei sau rdcinii dintelui de extras
(pag. 121)
S2637228. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitar a cletelui se pot produce: A. smulgerea sau lezarea mugurilor dinilor permaneni B. fractura tuberozitii maxilare C. mpingerea rdcinilor n sinus D. luxaia mandibulaei E. plgi gingivale liniare
(pag. 121-123-125)
S2837229. Obiectivele tratamentului chirurgical in parodontopatiile marginale cronice sunt: A. eliminarea pungilor parodontale B. crearea sau mentinerea unei zone de gingie fixa keratinizata cat mai lata C. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale
814
815
Rezidentiat 2004
D. refacerea osului alveolar pierdut E. suprimarea factorilor de iritatie locala
(pag. 175)
S2837230. Inlaturarea factorilor iritativi si infectiosi locali se realizeaza prin: A. Detartraj minutios supra si subgingival B. Indepartarea lucrarilor protetice defectuoase C. Obturarea corecta a cariilor de colet si proximale D. Obturarea provizorie a canalelor radiculare E. Extractia dintilor mobili
(pag. 177)
S2837231. Ca mijloc de imobilizare temporara se pot utiliza: A. Gutiera ocluzala B. Ligaturi de sarma in 8 C. Ligatura cojocareasca D. Sine vestibulare E. Coroane tip Belkin
(pag. 177)
S2837232. In parodontopatiile marginale cronice pungile gingivale pot fi: A. Supraosoase B. Supracrestale C. Interdentare D. Infraosoase E. Intermediare
(pag. 178)
S2837233. In tratamentul parodontopatiilor marginale cele mai frecvente metode chirurgicale utilizate sunt: A. Chiuretajul periapical B. Gingivectomia C. Operatia cu lambou D. Gingivoplastia E. Osteoplastia
(pag. 179)
S2837234. Indicatiile chiuretajului gingival sunt: A. In tratamentul pungilor gingivale supraosoase B. Ca pregatire preoperatorie pentru reducerea inflamatiei gingivale C. In scop paliativ in forme avansate D. In scop protetic la dintii cu coroane scurte E. In recidive postoperatorii
(pag. 180)
S2837235. Gingivectomia consta in: A. Excizia peretilor gingivali ai pungii parodontale B. Indepartarea elementelor patologice din pungi C. Conturarea tesutului gingival D. Inlaturarea tesutului patologic de pe os E. Indepartarea elementelor patologice de pe radacinile dentare
(pag. 182)
815
816
Rezidentiat 2004
S2837236. Dezavantajele gingivectomiei cu electrocauterul sunt: A. Dozarea dificila a intensitatii curentului favorizand necroza B. Existenta riscului de combustie si necroza osoasa C. Riscul de atingere a dintilor cu producerea unei mortificari pulpare D. Produce o cicatrizare fibroasa stransa E. Dureri postoperatorii de intensitate mare
(pag. 185)
S2837237. Indicatiile operatiei cu lambou Neuman-Widman sunt urmatoarele: A. parodontopatiile hiperplazice sau hidantoinice B. in scop protetic la dintii cu coroane scurte C. atrofii verticale accentuate cu pungi osoase adanci D. retractii parodontale mixte cu sau fara pungi gingivale E. gingivite tartrice ( schmutz pioree )
(pag. 186)
S2937238. Metodele chirurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc: A. eliminarea pungilor parodontale; B. creearea unor margini gingivale groase; C. creearea unei zone de gingie fixa keratinizata ingusta; D. stabilizarea evolutiei procesului patologic al bolii parodontale; E. restaurarea tesutului parodontal pierdut.
(pag. 175 - 176)
S2937239. Pregatirile preoperatoreii in chirurgia parodontala constau in: A. detartraj minutios cu ultrasunete si cu instrumente manuale; B. chiuretaj gingival; C. obtinerea corecta a cariilor de colet; D. clatiri bucale cu solutii antiseptice; E. reechilibrarea ocluziei.
(pag. 178)
S2937240. Gingivoplastia: A. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal; B. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat in sens lateral; C. se poate efectua si prin gingivectomie; D. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului; E. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera.
(pag. 190 - 191)
S2937241. Gingivoplastia cu lambouri gingivo-mucoase: A. se realizeaza prin incizii de degajare; B. presupune o incizie orizontala de-a lungul festonului gingival; C. presupune aducerea insertiei muschilor mimicii spre marginea gingivala; D. se efectueaza sub anestezie loco-regionala; E. consta in osteotomie limitata.
(pag. 190)
816
817
Rezidentiat 2004
Tema nr. 38 Chirurgia protetica
BIBLIOGRAFIE:

S1238001. Frenotomia consta in: A. sectionarea frenului urmata de sutura B. sectionarea transversala a frenului C. sectionarea si plastia frenului D. excizia frenului E. excizia in"V"
(pag. 201)
S1238002. in cazul bridelor subtiri se indica: A. excizia plastica B. decaptusirea mucoasei pana la periost si sutura longitudinala C. simpla sectiune perpendiculara pe brida cu sau fara sutura longitudinala D. decolarea inseriei musculare spre fundul sanului vestibular E. aplicarea de fire in"U"
(pag. 204)
S1238003. in vestibuloplastia prin metoda Clark, incizia se face: A. la 1,5 cm de mucoasa pasiv mobila B. pe mijlocul crestei C. la limita mucoasei pasiv-mobile D. la 1 cm de jonciunea mucoasei pasiv mobile E. vertical pe creasta spre fundul de sant
(pag. 205)
S1238004. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian, incizia se face: A. orizontal, la limita mucoasei pasiv-mobile B. in mucoasa labiojugala, la 0,5 cm de insertia mucoasei fixe C. in mucoasa labiojugala, la 1,0 cm de insertia mucoasei fixe D. in mucoasa labiojugala, la 1,5 cm de inseria mucoasei fixe E. in mucoasa fixa, de-a lungul crestei alveolare
(pag. 205)
S1238005. Pe apofizele genii inferioare se insera: A. muschiul constrictor superior al faringelui B. muschiul buccinator C. muschi geniohioidieni D. muschi genioglosi E. muschiul milohioidian
(pag. 213)
S1238006. Pentru indepartarea crestei balante se face: A. lambou trapezoidal
817
818
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. lambou in"L" incizie orizontala vestibulara si orala incizie Pichler plastie in"Z"
(pag. 199)
S1338007. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. Scurte si subtiri B. Deosebit de scurte C. Hipertrofice, ingrosate D. Elastice E. Inserate pe creasta
(pag. 201)
S1338008. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate: A. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori B. luxatiei denate distale a molrilor de minte superiori C. extractiilor alveoloplastice D. neefectuarea regularizarii planului osos E. parodontopatiilor marginale cronice profunde
(pag. 210)
S1338009. In fibromatozele tuberozitare descendente se fac 2 incizii: A. Vestibular si palatinal care se unesc in V la nivelul crestei osoase B. Vestibulare C. Perituberozitare D. Longitudinale E. Paralele
(pag. 199)
S1338010. In frenoplastia in Z se practica A. Incizie mediana de-a lungul frenului, si doua incizii orizontale B. Incizie trapezoidala C. Doua incizii angulare D. Incizie transversala E. Incizie in V
(pag. 203)
S1338011. In metoda Kazanjian,incizia in mucoasa mobila labiojugala se face la: A. 2 cm B. 1,5 cm. C. 0,5 cm. D. 2,5 cm. E. 1,8 cm
(pag. 205)
S1338012. Torusurile mandibulare apar de obicei dupa a treia decada a vietii si pot avea dimensiuni variabile A. de la 2-3 pina la 18-20 mm B. de la 3-7 pina la 18- 20 mm C. de la 2-3 mm pina la 16-20 mm D. nici una dintre acestea
818
819
Rezidentiat 2004
E. de la 5 la 10 mm
(pag. 211)
S1538013. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune: A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase; B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual; C. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios; D. zona este extrem de dureroasa ; E. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil.
(pag. 213)
S1538014. Conditiile necesare unui camp protetic edentat partial presupun: A. creasta alveolara edentata sa fie bine conformata fara neregularitati sau zone retentive; B. spina nazala anterioara sa fie suficient de proeminenta; C. insertiile musculare ale buccinatorilor, milohioidienilor, genioglosilor si geniohioidienilor sa fie situate la distanta medie de coama crestei alveolare; D. perioada neprotezata sa nu fie mai mare de 6-12 luni; E. apofizele genii sa fie de dimensiuni cat mai mici.
(pag. 219)
S1538015. Dupa a III-a decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice: A. hiperostoza tuberozitatilor; B. crestele milohioidiene ascutite; C. torusurile mandibulare; D. torusurile palatine; E. fibromatoza tuberozitara.
(pag. 211)
S1538016. Frenectomia este indicata intr-una din urmatoarele situatii: A. frenuri labiale sau linguale scurte; B. frenuri labiale sau linguale subtiri; C. frenuri labiale hipertrofice ingrosate; D. frenuri linguale sau labiale deosebit de scurte ; E. anchiloglosie.
(pag. 202)
S1538017. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii: A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegesser); B. plastia de aditie cu cartilaj costal (tehnica V.Popescu); C. inaltarea crestei alveolare prin transplant"sandwich"; D. rezecia torusurilor mandibulare; E. plastia santurilor perituberozitare (metoda Celesnik).
(pag. 208)
S1538018. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelio-conjunctive consta in: A. incizie-excizie in marja de siguranta oncologica; B. excizie in"bloc"cu mucoasa adiacenta formatiunii ; C. incizie in"V"urmata de sutura in"Y"; D. incizie in"felie de portocala"; E. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch.
(pag. 200)
819
820
Rezidentiat 2004
S1638019. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale proprotetice, sunt: A. creasta alveolara neregulata B. frenuri labiale ingrosate C. frenuri linguale proeminente D. creasta alveolara atrofiata pana la nivelul osului bazal E. hiperplazii epitelio-conjunctive
(pag. 209)
S1638020. inaltarea crestelor alveolare mandibulare sI maxilare se realizeaza prin: A. plastia santurilor periosoase (met. Kazanjian) B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser) C. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidea (met. Trauner) D. plastia santurilor perituberozitare (operatia Celesnik) E. plastii de aditie sI osteotomii cu osteoplastii diverse
(pag. 214)
S2138021. Firele circumfereniale n plastia anurilor periosoase se menin: A. 2-3 zile B. 4-5 zile C. 8-10 zile D. 2 sptmni E. 4 sptmni
(pag. 205)
S2138022. Intervenia chirurgical protetic de tip Kazanjian const n: A. Plastia anurilor paralinguale B. Plastia anurilor periosoase C. Plastia submucoas a anurilor vestibulare D. Plastia anurilor perituberozitare E. Dezinseria m. milohioidian
(pag. 204)
S2138023. Pentru frenuri groase se indic n scop protetic: A. Frenoplastia B. Plastia n Z C. Excizia chirurgical D. Incizia transversal i sutura perpendicular E. Aplicarea de fire n U
(pag. 203)
S2138024. Protezarea dup plastiile cu adiie de cartilaj a crestelor osoase se poate face: A. Imediat postoperator B. La 10 zile postoperator C. La o lun postoperator D. La 6 luni postoperator E. La 12 luni postoperator
(pag. 212)
S2138025. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alctuite din: A. Mucoas B. Epiderm
820
821
Rezidentiat 2004
C. Fibre musculare D. Os cortical E. Os medular
(pag. 208)
S2238026. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. hipertrofice, ingrosate B. scurte si subtiri C. scurte si groase D. lungi E. lungi si subtiri
(pag. 201)
S2238027. Clark modifica tehnica Kazanjian : A. practicand o incizie orizontala in mucoasa mobila la 0,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. practicand o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila C. practicand doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canini-premolari D. practicand o singura incizie verticala mediana E. practicand doua incizii care inconjura tuberozitatea
(pag. 205)
S2238028. In cazul plastiei santurilor periosoase cu transplante epidermice, acestea se integreaza in : A. 1-2 saptamani B. 5-7 zile C. 10-12 zile D. 8-10 zile E. 2-3 saptamani
(pag. 206)
S2238029. Protezarea, dupa plastiile de aditie a crestelor osoase utilizand cartilaj costal, se poate face : A. imediat postoperator B. la 8-9 zile postoperator C. la o luna postoperator D. la 6 luni postoperator E. dupa 10 zile postoperator
(pag. 214)
S2238030. Transplantele Ollier-Tiersch sunt alcatuite din : A. mucoasa B. fibre musculare C. os cortical D. epiderm E. os mineral
(pag. 206)
S2238031. In cazul bridelor subtiri se indica: A. excizia plastica B. sectionarea simpla , transversala ,a bridei, cu sutura longitudinala C. aplicarea de fire in "U" D. decolarea insertiei musculare spre fundul santului vestibular E. plastia in "Z"
(pag. 204)
821
822
Rezidentiat 2004
S2238032. In vestibuloplastia prin metoda Clark, incizia se face : A. la 1,5 cm de mucoasa pasiv mobila B. pe mijlocul crestei C. vertical pe creasta spre fundul de sant D. la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. la 1 cm de jonctiunea mucoasei pasiv -mobile
(pag. 205)
S2238033. Pe apofizele genii inferioare se insera : A. muschiul milohioidian B. muschi geniohioidieni C. muschi genioglosi D. muschiul buccinator E. muschiul stiloglos
(pag. 213)
S2238034. Hiperostozele tuberozitatilor sunt datorate : A. extractiilor alveoloplastice B. neefectuarea regularizarii planului osos C. luxatiei distale a molarilor de minte superiori D. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte inferiori E. extractiilor traumatizante ale molarilor de minte superiori
(pag. 210)
S2238035. Interventiile de chirurgie proprotetica nu sunt contraindicate : A. in cazul deficientelor campului protetic B. la bolnavi corticodependenti C. in cazul lupusului eritematos diseminat D. la bolnavi cu transplante de organ E. la bolnavi cu algii faciale atipice
(pag. 198)
S2238036. In cadrul chirurgiei proprotetice, largirea zonei de mucoasa mobila este : A. obligatorie in toate cazurile in care aceasta lipseste B. se face daca santul vestibular este prea ingust C. nu se face niciodata D. este necesara daca santul lingual este prea adanc E. este un timp operator obligatoriu in cursul plastiilor de adancire a santurilor periosoase
(pag. 204)
S2238037. Firele circumferentiale in plastia santurilor periosoase se mentin : A. 5-6 zile B. 2-3 zile C. 8-10 zile D. 2 saptamani E. 20-30 zile
(pag. 205)
S2238038. Metoda Kazanjian presupune: A. plastia santurilor periosoase B. plastia santurilor paralinguale
822
823
Rezidentiat 2004
C. plastia submucoasa a santurilor vestibulare D. plastia santurilor perituberozitare E. dezinsertia muschiului milohioidian
(pag. 204)
S2238039. Torusurile mandibulare pot avea dimensiuni variabile : A. de la 2-3 pana la 16-20 mm B. de la 3-4 pana la 18-20 mm C. de la 2-3 pana la 18-20 mm D. de la 3-7 pana la 16-20 mm E. nici una dintre acestea
(pag. 211)
S2238040. In frenoplastia in "Z" se practica : A. incizie trapezoidala B. doua incizii angulare C. incizie transversala D. incizie in "V" E. incizie mediana de-a lungul frenului si doua incizii orizontale
(pag. 203)
S2238041. In general, mucoasa subtire este datorata: A. rezorbtiei crestei alveolare B. extractiilor traumatizante C. iritatii cronice exercitate de marginile neregulate ale unor proteze vechi D. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata E. pierderii precoce a dintilor
(pag. 198)
S2238042. In tehnicile de osteoplastie, la mandibula ,transplantele osoase din creasta iliaca se integreaza in aproximativ : A. 3-4 luni B. 2-3 luni C. 4-5 luni D. 5-6 luni E. 6-8 luni
(pag. 216)
S2238043. In atrofiile mandibulare moderate, dar cu un os suficient de lat , care nu permite totusi o protezare corespunzatoare ,se indica : A. asa zisul "transplant sandwich" B. osteotomii orizontale C. osteotomia transversala a ramului orizontal al mandibulei D. grefe osoase "inlay" E. osteotomia sagitala a ramului orizontal al mandibulei
(pag. 217)
S2238044. Inaltarea crestelor alveolare mandibulare si maxilare se realizeaza prin : A. metoda Kazanjian B. metoda Traunner C. plastia santurilor perituberozitare D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare
823
824
Rezidentiat 2004
E. plastii de aditie
(pag. 214)
S2238045. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune : A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual C. zona este extrem de dureroasa D. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil E. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios
(pag. 213)
S2238046. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelioconjunctive unice, putin intinse, consta in: A. incizie-excizie in limite de siguranta oncologica B. incizie in "bloc " cu mucoasa adiacenta formatiunii C. incizie in "V" urmata de sutura in "Y" D. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch E. incizie in " felie de portocala "
(pag. 200)
S2238047. Dupa a treia decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice : A. hiperostoza tuberozitatilor B. torusurile mandibulare C. torusurile palatine D. fibromatoza tuberozitara E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 211)
S2238048. Frenotomia consta in : A. sectionarea sagitala a frenului urmata de sutura B. sectionarea longitudinala a frenului C. sectionarea transversala a frenului D. excizia frenului E. excizia in "V"
(pag. 201)
S2238049. In plastiile de aditie, granulele de ceramohidroxilapatita se fixeaza de suportul osos, permitand protezarea dupa : A. 1 luna B. 2-3 luni C. 2-3 saptamani D. 3-4 luni E. 8-10 zile
(pag. 215)
S2338050. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt: A. scurte si groase B. lungi si subtiri C. scurte si subtiri D. lungi si groase E. deosebit de scurte si subtiri
(pag. 201)
824
825
Rezidentiat 2004
S2338051. Tehnica chirurgivala indicata in cazul bridelor subtiri si scurte cand tesuturile subiacente si cele vecine sunt suple este: A. sectionarea simpla, transversala a bridei B. sectionarea mucoasei cu descoperirea fascicolului muscular C. excizia plastica D. plastia in Z E. incizia in V
(pag. 204)
S2338052. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian incizia in mucoasa mobila se face la: A. 1,5 cm B. 1 cm C. 2cm D. 2,5 cm E. 0,5 cm
(pag. 205)
S2338053. Metoda Trauner este indicata cand: A. insertia mucoasei mobile se face aproape de coama crestei alveolare B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. vestibulul este ocupat de procese cicatriceale scleroase D. santurile vestibulare si paralinguale sunt sterse,iar mucoasa gingivala este de proasta calitate E. muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei
(pag. 207)
S2338054. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian cu fire trecute circummandibular,acestea se mentin: A. 7-10 zile B. 8-10 zile C. 7 zile D. 14 zile E. 7-14 zile
(pag. 205)
S2338055. Alveoloprotruzia frontala,a carei reprezentare clinica o reprezinta o creasta alveolara subtire, apare in urmatoarele situatii: A. edentatii terminale neprotezate B. edentatii intercalate C. edentatii unidentare D. edentatii frontale neprotezate E. edentatii totale
(pag. 209)
S2538056. Frenotomia este indicat cnd: A. frenurile labiale sau linguale sunt deosebit de scurte B. frenectomia nu realizeaz o eliberare suficient a buzei sau limbii C. frenurile labiale sunt hipertrofice, ngroate D. frenectomia i frenoplastia sunt ineficiente E. frenurile labiale sau linguale sunt scurte i subiri.
(pag. 201)
S2638057. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin:
825
826
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. gingie rosie, edematiata, dureroasa hiposalivatie lipsa adenopatiei submandibulare stare generala nemodificata suptul calmeaza durerea
(pag. 238)
S2638058. Chistul de eruptie A. este o tumefiere gingivala de culoare rosie B. e fluctuent la palpare C. creste rapid D. e dureros E. stimuleaza eruptia dintelui
(pag. 241)
S2638059. Hematomul de eruptie A. e o tumefiere gingivala de culoare albastru-violacee B. e moale la palpare C. de etiologie neprecizata D. e foarte dureros E. e extins la o arcada
(pag. 241)
S2638060. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporari A. este foarte fracventa B. apare n momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporari C. determina alterarea starii generale D. durerile sunt foarte accentuate E. foarte rar se vindeca spontan
(pag. 240)
S2638061. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti: A. apare cnd molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasa B. starea generala a paacientului este alterata C. adenopatia submandibulara este dureroasa D. trismusul este accentuat E. durerile sunt foarte accentuate
(pag. 246)
S2638062. Pericoronarita molarilor 3 superiori: A. e mai frecventa dect a molarilor inferiori B. durerea iradiaza retromolar C. trismusul este mai puternic dect la molarii inferiori D. tratamentul comporta dificultati deosebite E. examenul endobucal este mai usor de efectuat
(pag. 256)
S2838063. Operatia Obwegeser se refera la: A. Plastia santurilor periosoase B. Plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. Plastia santurilor paralinguale D. Plastia santurilor perituberozitare
826
827
Rezidentiat 2004
E. Plastia torusului maxilar
(pag. 204)
S2838064. Operatia Celesnik se refera la: A. plastia santurilor periosoase B. plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. plastia santurilor paralinguale D. plastia santurilor perituberozitare E. plastia torusului maxilar
(pag. 204)
S2838065. Grefele Ollier-Tiersch utilizate in plastia santurilor periosoase se integreaza in: A. 5-7 zile B. 8-10 zile C. 12-14 zile D. 15-20 zile E. dupa 30 zile
(pag. 206)
S2838066. Hiperplaziile epitelio-conjunctive beneficiaza de: A. plastia santurilor periosoase B. plastia submucoasa santurilor vestibulare C. plastia santurilor paralinguale D. plastia santurilor perituberozitare E. extirprea in "felie de portocala si sutura cu fire nerezorbabile
(pag. 200)
S2838067. In atrofiile accentuate ale maxilarului de tip centripet se practica: A. Osteotomie tip Le Fort I B. Osteotomie tip Le Fort II C. Osteotomie tip Le Fort III D. Osteotomie tip Obwegeser E. Osteotomie tip Caldwell-Letterman
(pag. 217)

S1238068. Deficitul de mucoasa ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin: A. mobilizarea fibromucoasei din apropiere B. transplant de piele libera C. adancire de sant D. tunelizare E. plastie de aditie
(pag. 199)
S1238069. Frenoplastia consta in: A. sectionarea transversala a frenului B. excizia frenului C. alungirea frenurilor scurte D. secionarea transversala urmata de sutura perpendiculara a marginilor frenului E. plastia de piele libera
827
828
Rezidentiat 2004
(pag. 203)
S1238070. Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt: A. tumori maligne B. tumori benigne C. produse prin iritarea continua a marginilor protezei D. un esut reactiv cu potenial de malignizare E. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare
(pag. 199 - 200)
S1238071. in vestibuloplastia prin metoda Clark, lamboul miomucos este: A. lasat liber B. deplasat in jos si lasat liber C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. adus in sanul vestibular si suturat de periost cat mai apical E. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sant vestibular
(pag. 206)
S1238072. in vestibuloplastia prin metoda Kazanjian, lamboul mucos intern se sutureaza: A. peste periostul vestibular B. in fundul de sant nou-creat, la periostul pe care il acopera C. in fundul de sant, la periostul detasat de pe os D. la marginea mucoasei labiale E. la marginea superioara a periostului pe creasta
(pag. 205)
S1238073. Pentru rezolvarea chirurgicala a crestei alveolare neregulate se face: A. vestibuloplastie B. incizie longitudinala pe creasta C. decolarea unui lambou vestibular si altul oral D. netezirea crestei alveolare E. sutura lambourilor pe creasta
(pag. 209)
S1338074. Afectiunile locoregionale care contraindica interventiile proprotetice sunt: A. Nevralgia de trigemen B. Leziuni cu potential de malignizare C. Displazii fibroase D. Osteopetroze E. Rinofaringite
(pag. 198)
S1338075. Fonseca(1986) contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele situatii clinice: A. Diabet B. Trombocitopenie C. Afectiuni renale cronice D. Nevralgii de trigemen E. Osteopetroze
(pag. 198)
S1338076. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin: A. plastii de aditie
828
829
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. osteotomii cu osteoplastii toate acestea plastia sanurilor tuberozitare plastia santurilor paralinguale
(pag. 214)
S1338077. Placa palatina va fi imobilzata cu: A. o fronda mentoniera B. tractiune intercraniomaxilara C. fire circumferentiale D. blocaj intermaxilar rigid E. ligaturi Ivy
(pag. 209)
S1338078. Preoperator se confectioneaza dispozitive protetice ca: A. Gutiere B. Placi palatinale C. proteze conformator D. Obturatoare E. Proteze adjuncte
(pag. 198)
S1438079. Cresterea zonei de mucoasa fixa se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare B. plastia santurilor periosoase C. plastia de aditie cu materiale de substitutie osoasa D. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian E. plastia santurilor paratuberozitare
(pag. 204)
S1438080. Deficientele osoase ale campului protetic edentat total care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. atrofia oaselor maxilare B. creste milohioidiene ascutite C. hiperplazii epitelioconjunctive D. apofize genii superioare hipertrofiate E. ingustarea zonei de mucoasa fixa
(pag. 199-213)
S1438081. Frenoplastia se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. incizie la jumatatea frenului fara sutura B. incizie transversala urmata de sutura perpendiculara C. incizie"in V"cu sutura in"Y" D. plastia"in Z" E. doua incizii angulare cu excizia unei portiuni romboidale
(pag. 203)
S1438082. Frenotomia este indicata in: A. frenuri labiale sau linguale scurte B. frenuri labiale sau linguale subtiri C. frenuri labiale hipertrofice D. bride vestibulare
829
830
Rezidentiat 2004
E. frenuri deosebit de scurte,cu insertie joasa
(pag. 201-202)
S1438083. Gingivectomia proprotetica este indicata in: A. extruzii alveolodentare in bloc cu dezechilibru ocluzal B. hiperplazii gingivomucoase C. infradentie sau oligodontie cu dinti complet erupti,cu portiunea coronara scurta D. dinti puternic abrazati cu reducerea inaltimii coronare E. resturi radiculare situate la marginea gingiei cu substanta dentinara dura si radacina lunga
(pag. 219)
S1438084. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza: A. extractiilor dentare laborioase B. pierderii precoce a dintilor C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontita marginala cronica D. insertiei aproape de creasta alveolara a muschilor E. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei
(pag. 204)
S1438085. Interventia chirurgicala de corectare a hiperostozelor tuberozitare comporta urmatorii timpi operatori: A. incizie antero-posterioara de-a lungul tuberozitatii B. incizie vestibulo-orala de-a lungul tuberozitatii C. rezectia osoasa modelanta D. excizia mucoasei in exces E. sutura cu fir neresorbabil
(pag. 210-211)
S1438086. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. ceramohidroxilapatita B. autotransplante osoase C. autotransplante cartilaginoase D. heterotransplante conservate E. biovitroceramica
(pag. 214)
S1438087. Urmatoarele afirmatii despre osteotomiile de tip Le Fort I cu coborarea si avansarea platoului palatoalveolar sunt adevarate: A. se practica in atrofiile accentuate maxilare B. se practica in atrofiile accentuate mandibulare C. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica grefe de spongie osoasa D. in diastazisul ramas deasupra platoului palatoalveolar se aplica materiale de aditie biologic active E. fragmentele osoase se fixeaza cu placi miniaturizat
(pag. 217)
S1538088. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt: A. Miastenia Gravis; B. leucozele; C. hepatita cronica evolutiva; D. sclerodermia E. osteomielita.
(pag. 198)
830
831
Rezidentiat 2004
S1538089. Caracteristice pentru cresta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte: A. este o entitate clinica datorata actiunii iritative prelungite a protezelor cu stabilitate deficitara; B. substratul osos este afectat in sensul resorbtiei crestei alveolare; C. este afectata predilect regiunea laterala a crestei alveolare; D. la acest nivel apare proliferare epitelio-conjunctiva; E. deformeaza regiunea atat in plan transversal cat si vertical.
(pag. 199)
S1538090. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica: A. transplant de organe; B. hemofilie; C. valvulopatii; D. terapie cu anticoagulante; E. artrita reumatoida.
(pag. 198)
S1538091. in cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii: A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate; B. plastia in"Z"la bridele subtiri si scurte; C. excizia plastica a bridelor unice si subtiri ; D. secionarea bridei impreuna cu fibra musculara subiacenta atunci cand este determinata de inseria pe creasta a acesteia; E. sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri.
(pag. 204)
S1538092. in vederea protezarii unui camp edentat total aveti nevoie de urmatoarele conditii: A. creste alveolare suficient de inalte,netede,acoperite de mucoasa cheratinizata, fara eroziuni; B. eminente piriforme bine reprezentate si ferme; C. creste milohioidiene insensibile la palpare si neproeminente; D. bolta palatina adanca, larga, cu torus redus; E. gauri mentoniere situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)
S1538093. intre afectiunile loco-regionale care contraindica o interventie proprotetica se numara: A. nevralgia de glosofaringian; B. nevralgia de trigemen; C. gingivistomatita; D. displaziile fibroase ale maxilarelor; E. leziunile cu potential de malignizare ale mucoasei orale.
(pag. 198)
S1538094. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. perioada neprotezata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare; B. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatozasau exostoza daca este necesar pentru inaltimea crestei; C. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta; D. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila,cu vascularizaie buna, captusita cu un strat dermic cu reziliena normala; E. limba sa aiba un volum normal.
(pag. 198)
831
832
Rezidentiat 2004
S1638095. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt: A. creasta gingivala balanta B. torusuri mandibulare mari C. torusuri palatine voluminoase D. fibromatoza tuberozitara E. hiperostozele tuberozitatii
(pag. 210,211)
S1638096. inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie, utilizeaza ca autotransplantele: A. os conservat sI liofilizat B. os autolog C. cartilaj autolog D. ceramohidroxilapatita E. os heterolog
(pag. 214)
S2138097. Frenoplastia poate consta n: A. Incizie transversal, sutur longitudinal B. Incizie n V, sutur n Y C. Plastie n Z D. Excizie cu plastie E. Plastie n V sau W
(pag. 203)
S2138098. Gingivectomia proprotetic este indicat n urmtoarele situaii: A. Infraalveolie maxilar frontal B. Dini puternic abrazai C. Oligodonie D. Resturi radiculare situate la marginea gingival E. Parodontita marginal cronic superficial
(pag. 218)
S2138099. Hiperplaziile epitelio-conjunctive prezint urmtoarele localizri: A. La mandibul vestibular B. La maxilar palatinal C. La mandibul foarte rar lingual D. La maxilar vestibular E. Nici o variant nu este corect
(pag. 216)
S2138100. Plastia anurilor paralinguale (Traunner) implic: A. Incizie pe mijlocul crestei alveolare B. Dezinseria m. milohioidian C. Traciunea fibrelor m. milohioidian cu fire circummandibulare D. Aplicarea de grefe Ollier-Tiersch E. Aplicarea protezei prevzute cu aripioare linguale din Stents
(pag. 208)
S2138101. Plastiile de adiie ale crestelor edentate n scop protetic se pot face cu: A. Baghet de biovitroceramic B. Cartilaj costal
832
833
Rezidentiat 2004
C. Transplant osos din creasta iliac D. Transplant osos de radius E. Transplant de spongioas tip sandwich
(pag. 214, 217)
S2138102. Se contraindic interveniile chirurgicale protetice n urmtoarele situaii: A. Lupus eritematos B. Sindrom Sjogren C. Nevralgia de trigemen D. Cardiopatia ischemic E. Ulcer gastric
(pag. 198)
S2138103. Urmtoarele afirmaii privind torusurile mandibulare sunt adevrate, cu excepia: A. Sunt numai bilaterale B. Apar dup a treia decad de via C. Sunt localizate lingual la nivelul premolarilor i molarilor D. Creeaz dificulti n extracia dinilor adiaceni E. Sunt extrem de sensibile la presiune
(pag. 208)
S2238104. Plastia santurilor periosoase , metoda Kazanjian , este indicata in urmatoarele cazuri : A. vestibulul este ocupat de procese cicatriciale scleroase posttraumatice B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara C. insertia mucoasei mobile se face la distanta de creasta alveolara D. santurile vestibulare sunt sterse E. atrofia osoasa este foarte accentuata
(pag. 205)
S2238105. Se contraindica interventiile chirurgicale proprotetice in urmatoarele situatii : A. cardiopatie ischemica B. sindron Sjogren C. ulcer gastric D. hepatite cronice evolutive E. algii faciale atipice
(pag. 198)
S2238106. In plastia submucoasa a santurilor vestibulare ( tehnica Obwegeser ) se practica : A. doua incizii verticale de 1,5-2 cm in regiunea premolari-molari B. doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea premolari-molari C. o incizie mediana D. o incizie orizontala la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canini-premolari
(pag. 207)
S2238107. In chirurgia proprotetica, operatia Obwegeser consta in : A. decolarea submucoasa a partilor moi vestibulare perimaxilare de pe os B. dezinsertia muschiului milohioidian C. obtinerea unei aderente directe a mucoasei la periost D. crearea unui sant perituberozitar E. extinderea zonei de mucoasa fixa
(pag. 207)
833
834
Rezidentiat 2004
S2238108. Plastiile de aditie ale crestelor edentate in scop protetic se pot face cu : A. baghete de biovitroceramica B. cartilaj costal C. transplant osos de radius D. bagheta de ceramohidroxilapatita E. transplant de spongioasa tip " sandwich "
(pag. 214,217)
S2238109. Urmatoarele raspunsuri privind torusurile mandibulare sunt adevarate, cu exceptia : A. apar dupa a treia decada de viata B. sunt numai bilaterale C. sunt foarte sensibile la presiune D. sunt unice sau multiple E. creaza dificultati in extractia dintilor adiacenti
(pag. 211)
S2238110. Deficitul mucos ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin : A. plastie de aditie B. tunelizare C. mobilizarea fibromucoasei din apropiere D. transplant de piele libera E. adancire de sant
(pag. 199)
S2238111. Hiperplaziile epitelioconjunctive sunt: A. tumori benigne B. tumori maligne C. un tesut reactiv rezultat prin atrofia crestei alveolare D. un tesut reactiv cu potential de malignizare E. produse prin iritarea continua determinata de marginile protezei
(pag. 199-200)
S2238112. In vestibuloplastia prin metoda Clark , lamboul miomucos este : A. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai apical B. lasat liber C. adus in santul vestibular si suturat de periost cat mai aproape de muchia crestei D. se fixeaza prin extremitatea libera la nivelul noului fund de sac vestibular E. deplasat in jos si lasat liber
(pag. 205-206)
S2238113. In vestibuloplastia prin metoda Kazanjian , lamboul mucos intern se sutureaza : A. peste periostul vestibular B. in fundul de sant nou creat , la periostul pe care il acopera C. in fundul de sant ,la periostul detasat de pe os D. la marginea mucoasei labiale E. la marginea superioara a periostului, pe creasta
(pag. 205)
S2238114. Hiperostozele tuberozitatilor : A. sunt proeminente, voluminoase, orientate transversal B. impiedica realizarea unei proteze mobile corespunzatoare
834
835
Rezidentiat 2004
C. devin mai aparente prin atrofia alveolara D. apar dupa a treia decada a vietii E. sunt de obicei bilaterale
(pag. 210)
S2238115. Corectarea plastica a frenurilor labiale si linguale : A. poate consta in frenotomie B. obligatoriu necesita si frenoplastie C. necesita obligatoriu excizia frenurilor D. se aplica frenurilor ingrosate si proeminente E. se aplica frenurilor scurte
(pag. 201)
S2238116. Fibromatoza tuberozitara : A. deformeaza tuberozitatea in plan transversal B. deformeaza tuberozitatea in plan vertical C. este o hiperplazie a tesutului osos D. poate fi congenitala E. este cauzata de actiunea iritativa prelungita a unor proteze deficitare
(pag. 199)
S2238117. Hiperplaziile epitelioconjunctive: A. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara B. sunt adevarate pseudotumori C. pot fi unice, bifide sau multiple D. implica dezvoltarea in exces a osului subiacent E. sunt situate la mandibula pe fata vestibulara , iar la maxilar pe fata linguala
(pag. 199-200)
S2238118. Hiperplaziile epitelioconjunctive : A. sunt cauzate de iritatia cronica determinata de proteze cu margini largi, neregulate B. pot fi voluminoase, ingrosate, indurate, cu o baza larga de implantare C. pot fi subtiri, flotante, pediculate D. se situeaza cu precadere in zona tuberozitara E. apar la mandibula, pe fata vestibulara si exceptional linguala
(pag. 199-200)
S2238119. Frenoplastiile utilizeaza : A. plastia " in Z " B. incizia in "V" si sutura in "Y" C. excizia frenului D. incizia transversala a frenului si sutura perpendiculara a marginilor plagii E. numai incizia transversala la jumatatea frenului
(pag. 203)
S2238120. Interventiile proprotetice corecteaza deficiente morfologice localizate la nivelul : A. dintilor stalpi B. crestelor alveolare C. gingiei nekeratinizate D. santurilor perimaxilare E. relatiilor intermaxilare, in plan sagital
(pag. 197)
835
836
Rezidentiat 2004
S2238121. Printre deficientele campului protetic edentat pot fi mentionate: A. spina nazala anterioara proeminenta, in apropierea crestei alveolare B. creste alveolare edentate inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata C. creste alveolare edentate reduse ca inaltime ,neregulate D. insertiile muschilor buccinatori ,milohioidieni , genioglosi la nivelul crestei edentate E. apofizele genii, normal situate , de dimensiuni moderate
(pag. 198)
S2238122. Plastia santurilor periosoase ca interventie proprotetica : A. este recomandata in cazul prezentei unei mucoase mobile prea inguste B. se face in cazul santurilor putin adanci C. poate interesa santurile perituberozitare D. se efectueaza cand mucoasa mobila se insera in apropierea coamei crestei alveolare E. utilizeaza proteze conformator fixate cu fire circumferentiale
(pag. 204,205,208)
S2238123. Plastia santurilor periosoase include : A. deplasarea insertiei mucosei mobile spre marginea bazilara a mandibulei B. aplicarea de grefe Ollier-Tiersch C. utilizarea de conformatoare D. osteotomia si osteoplastia oaselor maxilare E. dezinsertia muschiului milohioidian
(pag. 204-206)
S2238124. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic edentat total trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte : A. bolta palatina sa fie suficient de mare , foarte adanca , cu torus redus B. spina nazala anterioara sa nu fie proeminenta C. frenurile labiale si linguale se fie lungi, suple , fixate la distanta de creasta D. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte , netede, acoperite de mucoasa nekeratinizata E. eminentele piriforme sa fie bine reprezentate si ferme
(pag. 198)
S2238125. Fonseca contraindica orice interventie proprotetica in urmatoarele afectiuni loco-regionale : A. trombocitipenie B. nevralgia de trigemen C. lupus eritematos D. osteopetroze E. displazii fibroase
(pag. 198)
S2238126. Fibromatoza tuberozitara : A. deformeaza tuberozitatea in plan sagital B. deformeaza tuberozitatea in plan transversal C. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata D. formeaza adevarate pseudotumori E. cand sunt exagerat de voluminoase impiedica inserarea unei proteze mobile corecte
(pag. 199)
S2238127. In fibromatozele tuberozitare descendente tehnica operatorie presupune : A. doua incizii curbe - mezial si distal - care se unesc la extremitati si se excizeaza mucoasa B. doua incizii - vestibular si palatinal - care se unesc in "V" la nivelul crestei osoase
836
837
Rezidentiat 2004
C. extirparea portiunii fibromatoase tuberozitare in exces D. in toate cazurile se face si rezectia modelanta a osului E. marginile plagii sunt apropiate si suturate
(pag. 199)
S2238128. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. creasta gingivala balanta B. hiperostoza tuberozitara C. torusurile palatine D. hipertrofia fibromucoasei palatine E. hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 199)
S2238129. Frenoplastia este indicata la : A. frenurile labiale deosebit de scurte B. cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei C. frenuri labiale hipertrofice ingrosate D. frenuri labiale lungi si subtiri E. frenurile linguale deosebit de scurte
(pag. 202)
S2238130. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A. infraalveolie maxilara frontala B. infradentie C. dinti puternic abrazati D. oligodontie E. parodontita marginala cronica superficiala
(pag. 219)
S2238131. Hiperplaziile epitelioconjunctive prezinta urmatoarele localizari : A. la mandibula - vestibular B. la maxilar - palatinal C. la maxilar - vestibular D. la mandibula - exceptional lingual E. la mandibula - frecvent lingual
(pag. 199)
S2238132. Interventiile chirurgicale proprotetice care se practica in cazul ingustarii zonei de mucoasa fixa sunt : A. plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) B. plastia santurilor perituberozitare (metoda Traunner) C. plastia santurilor paralinguale (operatia Celesnik) D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (metoda Clark) E. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser)
(pag. 204)
S2238133. Pentru frenuri groase se indica in scop protetic : A. frenoplastia B. frenotomia C. frenectomia D. excizia chirurgicala E. plastia in "Z"
837
838
Rezidentiat 2004
(pag. 203)
S2238134. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A. incizia se face in mucoasa mobila labiojugala la 0,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. incizia se face in mucoasa fixa la 1,5 cm de limita mucoasei mobile C. incizia intereseaza mucoasa , tesutul submucos, periostul D. incizia respecta periostul E. la maxilar pentru o mai buna fixare a protezelor conformator ,se poate aplica o fronda mentoniera
(pag. 205)
S2238135. La plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian) : A. incizia se practica in mucoasa mobila labiojugala , la 1,5 cm de limita de insertie a mucoasei fixe B. incizia intereseaza mucoasa si tesutul submucos C. incizia intereseaza si periostul D. firele circumferentiale ,care se aplica pentru fixarea protezelor conformator , sunt de sarma moale inoxidabila ,cu diametrul de 0,3-0,4 mm E. se aplica grefe Olier-Tiersch
(pag. 205)
S2238136. Torusurile palatine : A. devin mai aparente prin atrofia alveolara B. apar dupa a treia decada a vietii C. pot capata aspecte tumorale D. sunt foarte dureroase la presiune E. nu sunt dureroase spontan sau la presiune
(pag. 211)
S2238137. Inaltarea crestei alveolare la mandibula si la maxilar se poate realiza prin : A. plastii de aditie B. osteotomii cu osteoplastii C. plastia santurilor tuberozitare D. plastia santurilor paralinguale E. toate acestea
(pag. 214)
S2238138. Ingustarea zonei de mucoasa fixa se datoreaza : A. extractiilor dentare laborioase B. pierderii precoce a dintilor C. atrofiei marcate a maxilarelor datorita pierderii dintilor prin parodontopatii marginale cronice D. arsuri chimice localizate la nivelul mucoasei E. insertiei musculare aproape de creasta alveolara
(pag. 204)
S2238139. Afectiunile generale care contraindica o interventie proprotetica sunt : A. miastenia gravis B. gripa C. afectiunile renale cronice D. deficientele psihice E. sclerodermia
(pag. 198)
S2238140. Inaltarea crestelor alveolare prin plastia de aditie , utilizeaza ca autotransplante : A. os conservat si liofilizat
838
839
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. os autolog os heterolog cartilaj autolog biovitroceramica
(pag. 214)
S2238141. Caracteristice pentru creasta gingivala balanta sunt urmatoarele aspecte : A. este datorata actiunii iritative a protezelor cu stabilitate deficitara B. substratul osos este afectat, in sensul rezorbtiei crestei alveolare C. sunt afectate predilect zonele laterale D. la acest nivel apare o proliferare epitelioconjunctiva E. sunt mai accentuate in regiunea frontala
(pag. 199)
S2238142. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt : A. creasta gingivala balanta B. fibromatoza tuberozitara C. torusuri palatine voluminoase D. hiperostozele tuberozitare E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 210-211)
S2238143. Metoda Traunner : A. este indicata cand muschiul milohioidian se insera foarte aproape de coama crestei B. realizeaza plastia submucoasa a santurilor vestibulare C. se face o incizie imediat inauntrul crestei alveolare D. se fac doua incizii verticale de 1-1,5 cm in regiunea canin-premolari E. urmareste extinderea versantului lingual prin plasarea planseului bucal spre marginea bazilara a mandibulei
(pag. 207)
S2238144. Metoda Celesnik : A. realizeaza plastia santurilor paralinguale B. realizeaza plastia santurilor perituberozitare C. se fac doua incizii care inconjura tuberozitatea prelungindu-se cu 1,2-3,5 cm in mucoasa velara D. este indicata in edentatii totale maxilare cu atrofie accentuata a tuberozitatilor E. consta in crearea unui sant perituberozitar ,care sa ofere retentivitate distala protezei
(pag. 208)
S2238145. Apofizele genii superioare hipertrofiate : A. se intalnesc la bolnavii cu edentatii frontale mandibulare recente B. au aspectul unor formatiuni dure, ovalare,de 2-5 mm C. produc mobilizarea seii protetice D. au aspectul unor formatiuni dure, triunghiulare ,de 2-5 mm E. pe ele se insera muschii geniohioidieni
(pag. 213)
S2238146. Crestele milohioidiene ascutite : A. se intalnesc in continuarea liniei oblice externe B. sunt extrem de sensibile la presiune C. pot ramane dupa milohioidotomie D. lungimea lor variaza intre 2-3 si 18-20 mm
839
840
Rezidentiat 2004
E. lungimea lor variaza intre 3 si 12 mm
(pag. 213)
S2238147. Reconstituirea prin aditie a crestei alveolare cu autotransplante : A. are avantajul ca acestea isi pastreaza vitalitatea B. sufera procese de resorbtie C. nu-si modifica structura D. este posibila deplasarea acestora de pe creasta E. se poate face cu baghete de ceramohidroxilapatita
(pag. 214)
S2238148. Gingivectomia proprotetica este indicata in : A. extruzii alveolodentare in bloc , cu dezechilibru ocluzal B. oligodontie C. resturi radiculare situate la marginea gingivala cu substanta dentinara dura si radacina lunga D. hiperplazii gingivomucoase E. dinti usor abrazati
(pag. 219)
S2238149. Afectiunile loco-regionale in care sunt contraindicate interventiile proprotetice sunt : A. sclerodermia B. hepatite cronice C. leziuni ale mucoasei bucale cu potential de malignizare D. algii faciale atipice E. osteopetroze
(pag. 198)
S2238150. Interventia proprotetica in cazul crestei gingivale balante presupune : A. doua incizii curbe mezial si distal de creasta moale B. doua incizii, vestibular si oral, de-a lungul crestei mobile, care se unesc spre os in forma de "V" C. aplicarea imediata a unei proteze corectate prin rebazare D. suprafata osoasa se netezeste cu o pensa ciupitoare E. suprafata osoasa se netezeste cu o freza sferica la turatie mica
(pag. 199)
S2238151. Fibromatoza tuberozitara : A. deformeaza tuberozitatea in sens sagital B. apare cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. afecteaza inchiderea marginala a protezelor mobile D. poate fi congenitala E. nu poate fi insotita de o ingrosare osoasa
(pag. 199)
S2238152. Hiperplaziile gingivomucoase putin intinse, unice, situate pe versantul vestibular : A. se extirpa B. nu se extirpa C. se practica o incizie "in felie de portocala " in jurul bazei pediculului D. se practica doua incizii, vestibular si oral, care se unesc spre os in forma de "V" E. daca sunt franjuri multiple ,unite intre ele , se face excizie in bloc
(pag. 200-201)
S2238153. Dupa interventiile facute pentru hiperplazii gingivomucoase vestibulare :
840
841
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E.
in mod obligatoriu se va aplica proteza aplicarea protezei nu este obligatorie proteza are marginile captusite in hipocorectie cu stents examenul histologic se impune de fiecare data examenul histologic nu este obligatoriu
(pag. 201)
S2238154. Hiperplazia mucoasei palatine : A. debuteaza ca zona ulcerativ-infiltrativa limitata B. poate fi confundata cu candidoza de proteza C. poate suferi transformari maligne D. se extirpa printr-o incizie "in felie de portocala" E. adeseori evolueaza oligosimptomatic
(pag. 201)
S2238155. Bridele vestibulare si paralinguale sunt datorate : A. extirparilor de tumori B. chiuretajelor osoase C. actiunii iritative a unor proteze incorecte D. arsurilor chimice ale mucoasei E. pot fi congenitale
(pag. 204)
S2238156. Alveoloprotruzia frontala : A. apare ,de regula ,in edentatii terminale protezate B. apare , de regula ,in edentatii terminale neprotezate C. dintii frontali se deplaseaza vestibular , impreuna cu procesul alveolar D. protezarea in aceste conditii necesita tehnici speciale E. impune rezectia modelanta a crestei alveolare in protruzie
(pag. 209)
S2238157. In atrofiile accentuate maxilare de tip centripet ,in care maxilarul ramane disproportionat de mic fata de mandibula ,se practica: A. osteotomii sagitale B. grefe osoase "inlay" C. osteotomii ale platoului palatoalveolar, cu coborarea si avansarea acestuia D. osteotomii de tip Le Fort I E. asa zisul "transplant sandwich"
(pag. 217)
S2238158. Gingivectomia proprotetica se deosebeste de gingivectomia din tratamentul parodontopatiilor ,deoarece interventia : A. este realizata cu scopul de marire a coroanei clinice a unui dinte B. se efectueaza de obicei pe dinti fara procese hiperplazice ale parodontiului marginal C. se efectueaza pe dinti cu procese hiperplazice ale parodontiului D. se indica la dinti usor abrazati E. se indica in supradentie
(pag. 219)
S2238159. Placa palatina va fi imobilizata cu : A. o fronda mentoniera B. ligaturi Ivy
841
842
Rezidentiat 2004
C. fire circumferentiale D. blocaj intermaxilar rigid E. tractiune intercraniomaxilara
(pag. 209)
S2238160. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice: A. ceramohidroxilapatita B. heterotransplante conservate C. autotransplante osoase D. biovitroceramica E. autotransplante cartilaginoase
(pag. 214)
S2238161. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica : A. transplant de organe B. hemofilie C. valvulopatii D. terapie cu anticoagulante E. artrita reumatoida
(pag. 198)
S2238162. Plastia cu grefe epidermice Ollier-Tiersch este necesara in urmatoarele interventii : A. operatia Obwegesser B. plastia de aditie cu cartilaj costal C. rezectia torusurilor mandibulare D. plastia santurilor perituberozitare E. metoda Celesnik
(pag. 208)
S2238163. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale proprotetice , sunt : A. creasta gingivala balanta B. creasta alveolara neregulata C. hiperplazii epitelioconjunctive D. fibromatoza tuberozitara E. creasta alveolara subtire
(pag. 209)
S2238164. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta urmatoarelor conditii locale: A. limba sa aiba un volum normal B. perioada neproteazata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei alveolare C. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatoza sau exostoza, daca este necesar pentru inaltarea crestei D. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta E. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila, cu vascularizatie buna, captusita cu un strat dermic cu rezilienta normala
(pag. 198)
S2238165. In cursul tratamentului chirurgical al bridelor vestibulare si paralinguale se pot efectua urmatoarele interventii : A. sectionarea simpla in cazul bridelor ingrosate
842
843
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
plastia in "Z" la bridele subtiri si scurte sectionarea transversala cu sau fara sutura longitudinala in situatia bridelor unice si subtiri excizia plastica a bridelor subtiri si unice incizia in "V" si sutura in "Y" a bridelor multiple si subtiri
(pag. 204)
S2238166. Inaltarea crestelor alveolare prin plastie de aditie utilizeaza ceramohidroxilapatita sub forma de : A. granule B. pulbere C. bagheta D. nu se utilizeaza ceramohidroxilapatita E. comprimate
(pag. 214)
S2238167. Preoperator, in interventiile proprotetice, se confectioneaza dispozitive ca : A. gutiere B. placi palatinale C. obturatoare D. proteze conformator E. proteze adjuncte
(pag. 198)
S2238168. In cazul plastiilor de aditie cu autotransplant cartilaginos acesta : A. se recolteaza din blocul cartilaginos costal B. are forma de bagheta lunga de 9-10 cm si lata de 2 cm C. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 3 cm D. are forma de bagheta lunga de 7-8 cm si lata de 2 cm E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri
(pag. 214)
S2238169. Plastiile de aditie sunt indicate cand : A. baza osoasa este putin redusa in urma extractiilor B. baza osoasa este foarte mult redusa in urma atrofiei postextractionale C. prin procesele de plastie a santurilor periosoase nu se poate obtine un relief suficient pentru sprijinul protezei D. nici o varianta nu este corecta E. este corecta doar varianta B
(pag. 214)
S2338170. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii loco-regionale ale interventiilor proprotetice: A. nevralgia de trigemen B. sindrom Sjogren C. displazii fibroase D. osteopetroze E. algii faciale tipice
(pag. 198)
S2338171. In cazul frenoplastiei se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. eliptica de o parte si de alta a frenului B. simpla incizie transversala a frenului C. incizia transversala a frenului pus in tensiune urmata de sutura perpendiculara a marginilor plagii
843
844
Rezidentiat 2004
D. incizia in V cu varful la nivelul insertiei pe creasta a frenului E. plastia in Z

(pag. 202)
S2338172. Pentru reconstructia reliefului crestei alveolare se pot folosi: A. hetero transplante conservate B. autotransplante osoase C. cartilaj fragmentat in bucati mici de 1 mm D. implante din ceramo-hidroxilapatita E. ceramica
(pag. 214)
S2338173. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la plastiile de aditie sunt adevarate: A. interventia se face sub anestezie loco-regionala, in patru timpi B. autotransplantul se recolteaza din blocul cartilaginos costal C. plaga mucoasa se sutureaza in doua planuri D. cartilajul se despica in doua jumatati E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri
(pag. 214)
S2338174. Care sunt cauzele cele mai frecvente care conduc la eliminarea autotransplantului introdus juxtaosos subgingival: A. procesele supurative secundare B. forma autotransplantului C. decubitusurile interne ale mucoasei D. afectiuni sistemice E. adancirea santurilor vestibulare pe cale endobucala
(pag. 216)
S2338175. Care sunt motivele pentru care s-a propus inaltarea crestei alveolare de la o tuberozitate la alta prin grefele osoase inlay: A. existenta unui surplus de mucoasa B. structura mai spongioasa a maxilarului C. resorbtia de tip centripet a maxilarului D. dimensiunea redusa in sens vestibulo-oral E. irigatia mai bogata
(pag. 217)
S2338176. In ce situatii sunt indicate osteotomiile segmentare la maxilar: A. infraalveolie maxilara frontala B. abrazii dentare accentuate C. fracturi de maxilar tip Le Fort I D. incongruente dento-alveolare E. cand suprafata ocluzala a dintilor atinge mucoasa gingivala a crestei alveolare mandibulare ce trebuie protezata
(pag. 219)
S2338177. Care sunt pregatirile preoperatorii din interventiile chirurgicale proprotetice: A. examenul clinic loco-regional riguros B. examene radiografice C. examen general complet D. examene detaliate neurologice E. teste psihologice
844
845
Rezidentiat 2004
(pag. 198)
S2338178. Care sunt caracteristicile mucoasei ce rezulta dupa extractiile traumatizante,cu denudari extinse ale osului: A. subtire B. intinsa C. aderenta de os D. necaptusita cu un strat sufficient de tesut dermic de amortizare E. bine vascularizata
(pag. 198)
S2338179. Ce aspecte fac ca o fibromatoza gingivala sa aiba aspectul de creasta balanta: A. hiperplazia gingivala B. resorbtia accentuata a osului alveolar, in special in zona frontala C. extractiile dentare la intervale mari D. traumatismele dento-parodontale E. interventiile anterioare la nivelul fibromucoasei gingivale
(pag. 198)
S2338180. Care este etiologia fibromatozei tuberozitare: A. protezarile indelungate B. cand zona respectiva nu a fost mult timp protezata C. iritatii mecanice D. iritatii chimice E. congenital
(pag. 199)
S2338181. Care din urmatoarele semen si simptome deosebesc torusurile palatine de formatiunile de tip tumoral: A. situarea lor mediana B. nedureroase spontan sau la presiune C. evolutie relativ scurta D. mucoasa acoperitoare de aspect normal E. tulburari de deglutitie
(pag. 211)
S2338182. Care dintre urmatoarele afirmatii corespund torusurilor mandibulare: A. sunt formatiuni osoase unice sau multiple B. apar pe fata linguala a apofizei alveolare C. favorizeaza mentinerea protezelor mobile D. sunt de obicei unilaterale E. apar la nivelul premolarilor si molarilor
(pag. 211)
S2338183. Timpul II al rezectiei apofizelor genii hipertrofiate evidentiaza: A. tendoanele muschilor geniohiodieni B. marginea bazilara a mandibulei C. tendoanele muschilor genioglosi D. linia oblica interna E. gaura mentoniera
(pag. 213)
845
846
Rezidentiat 2004
S2538184. Afeciunile locoregionale n care sunt contraindicate interveniile proprotetice sunt: A. a. algii faciale tipice B. b. nevralgia de trigemen C. c. nevralgia de glosofaringian D. d. displazii fibroase E. e. osteopetroze.
(pag. 198)
S2638185. n patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli: A. rahitismul B. febrele eruptive C. hepatitele D. avitaminozele E. sifilisul
(pag. 237)
S2638186. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale: A. depozite necrotice, fetide B. halena accentuata C. mobilitate dentara D. hipersalivatie E. lipsa sngerarilor gingivale
(pag. 240)
S2638187. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu: A. herpangina, B. leucoplazia C. varicela D. impetigo E. lichenul plan
(pag. 240)
S2638188. Foliculita expulsiva (Capdepont) A. este o infectie a nou-nascutului B. este o infectie a adolescentilor C. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporali D. se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporari E. se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentari
(pag. 240)
S2638189. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt: A. sa existe spatiu suficient de eruptie B. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie n forma de fata de masa C. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie n forma de cortina D. dintele sa fie erupt pna la ecuatorul coronar E. dintele sa fie inclus
(pag. 247)
S2638190. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar n urmatoarele cazuri: A. lipsa unui tratament B. instituirea unui tratament inadecvat C. tratament necorespunzator
846
847
Rezidentiat 2004
D. dupa incizie si drenaj E. reactivitate buna a organismului
(pag. 249-250)
S2638191. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt: A. ulceratii jugale sau linguale B. carii ale molarilor 2 C. resorbtii radiculare ale molarilor 2 D. deplasari dentare E. tulburari vegetative reflexe secretorii
(pag. 253)
S2638192. Tulburari nervoase motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt: A. contracturi ale musculaturii faciale-ticuri B. trismus C. paralizii faciale tranzitorii D. tulburari de ocluzie E. nevralgii dentare
(pag. 253)
S2638193. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt. A. abces de loja infratemporala B. sinuzita maxilara C. celulitele si abcesul de val palatin D. abcesul submandibular E. abcesul laterofaringian
(pag. 256)
S2838194. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice: A. Mucoasa subtire B. Creasta gingivala balanta C. Fibromatoza tuberozitara D. Creasta alveolara neregulata E. Hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 198)
S2838195. In hiperplaziile volumunoase cu aspect tumoral se practica: A. Decaptusirea mucoasei B. Decapisonarea mucoasei C. Decolarea mucoasei D. Mobilizarea mucoasei E. Excizia mucoasei
(pag. 201)
S2838196. In cadrul plastiei santurilor peiosoase fixarea protezelor-conformator la maxilar se realizeaza prin: A. Fronda mentoniera B. Cu fir care trece prin fosa nazala si se sutureaza anterior C. Cu fire trecute circummandibular si innodate pe burdonet D. Cu stentz sau acrilat autopolimerizabil E. Cu gutiere de acrilat
(pag. 205)
847
848
Rezidentiat 2004
S2838197. Frenoplastia se poate realiza prin: A. Doua incizii angulare B. Incizie in "V C. Incizie in "Y D. Plastie in "Z E. Incizie inW
(pag. 203)
S2838198. Indicatia operatorie de regularizare a crestei alveolare va fi pusa obligatoriu pe baza: A. Examenului clinic B. Examenului radiologic C. Examenului histopatologic D. Examenului tomografic E. Examenului RMN
(pag. 209)
S2938199. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara eroziuni; B. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu eroziuni; C. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adanca cu torus redus; D. limba sa aiba un volum normal; E. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)
S2938200. Frenoplastia: A. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte; B. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt lungi; C. se efectueaza sub anestezie loco-regionala prin infiltratie; D. este contraindicata anestezia tronculara; E. este indicata cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici adancirea santurilor periosoase reespective.
(pag. 202)
S2938201. Plastia santurilor periosoase: A. se mai numeste metoda Kazanjian; B. se mai numeste metoda Traunner; C. se mai numeste metoda Obwegeser; D. este indicata in cazurile in care insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara, iar santurile vestibulare sunt sterse; E. este indicata anestezia tronculara periferica
(pag. 205)
S2938202. Tehnica operatorie a crestei alveolare neregulate: A. prezinta IV timpi operatori; B. prezinta III timpi operatori; C. timpul III reprezinta sutura; D. timpul III reprezinta rezectia ciocurilor osoase; E. anestezia tronculara periferica poate fi asociata cu o infiltratie submucoasa in scopul diminuarii sangerarii;
(pag. 206)
848
849
Rezidentiat 2004
S2938203. Tehnica operatorie a crestei alveolare subtiri: A. prezinta III timpi operatori; B. prezinta IV timpi operatori; C. interventia consta in rezectia portiunii subtiate si deplasate vestibular; D. poate prezenta devieri vestibulare, indeosebi frontale, cunoscute sub denumirea de alveolo-protruzii; E. se face sub anestezie loco-regionala.
(pag. 209-210)
849
850
Rezidentiat 2004
Tema nr. 39 Incluzia dentar
BIBLIOGRAFIE:

S1239001. Dezincluzia caninilor superiori inclusi se poate utiliza: A. in leziuni profunde B. la persoane peste 35 ani C. in cazul lipsei complete a spatiului pe arcada D. la edentai E. in cazul leziunilor superficiale, cu spatiu suficient pe arcada
(pag. 290)
S1239002. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. pentru dinti cu radacini bine conformate B. pentru dinti situati profund intraalveolar C. pentru dinti cu axul de implantare oblic spre distal sau orizontal D. pentru cazul cand parile moi ale obrazului se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare in zona dintelui inclus E. pentru dinti cu radacini curbe si divergente
(pag. 265)
S1239003. in odontectomia molarului trei inferior, incizia se poate prelungi pe marginea gingivala pana la molarul unu si apoi coboara oblic in vestibul, acest tip de incizie avand urmatoarele dezavantaje: A. nu ofera o vizibilitate suficienta B. rezulta un lambou triunghiular, se lucreaza greu C. traumatismul este exagerat D. favorizeaza fractura de unghi mandibular E. favorizeaza aparitia unui hematom in spatiul mort anterior
(pag. 267)
S1239004. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. hipotiroidie B. hipertiroidie C. hipopituitarism D. dizostoza cleidocraniana E. pierderea precoce a dintelui temporar corespunzator
(pag. 260)
S1239005. Pentru odontectomia molarului trei superior este necesara: A. doar anestezia la tuberozitate B. anestezia doar a nervilor alveolari superiori si posteriori C. anestezie plexala D. anestezia la tuberozitate completata cu anestezia la gaura palatina mare E. doar anestezia nervului palatin anterior
(pag. 279)
S1239006. Reincluzia se intalneste cel mai frecvent la:
850
851
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. caninii superiori incisivii laterali superiori premolarii unu inferiori molarii doi temporari inferiori incisivii mandibulari
(pag. 260)
S1339007. Cea mai frecventa cauza generala a incluziei dentere este: A. factorul genetic B. rahitismul C. sifilisul D. hipovitaminoza C E. insuficienta tiroidiana
(pag. 259)
S1339008. Diagnosticul de precizie in incluzia dentara se pune: A. in urma examenului radiografic B. in urma examenului clinic C. nici una dintre acestea D. in urma examenului ecografic E. in urma examenului scintigrafic
(pag. 261)
S1339009. Dupa Pell si Grey realizeaza o clasificare a milarului de minte inferior an care clasa a II cuprinde: A. molar de minte inferior cu miametru mezio-distal al coroanei comple liber B. molar de minte inferioracoperit complet de ramul ascendent mandiobular C. molar de minte inferior unde jumatatea distala a coroanei este acoperita de margine anterioara a ramului ascendemnt mandiobular D. molar de minte inferior usor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani E. molar de minte inferior cu fata ocluzala sub linia cervicala a molarului de 12 ani
(pag. 269)
S1339010. La dintii permanenti, incluzia dentara se constata cel mai frecvent la: A. caninii superiori B. molari de minte inferiori C. canini inferiori D. molari de minte superiori E. premolari inferiori
(pag. 259)
S1439011. La dintii permanenti, incluzia se constata cel mai frecvent la A. molarii de minte inferiori B. molarii de minte superiori C. caninii inferiori D. caninii superiori E. incisivii laterali superiori
(pag. 259)
S1539012. Conditiile necesare pentru a institui redresarea chirurgical-ortodontica a unui canin inclus sunt: A. profunzimea incluziei osoase sa fie mica sau medie;
851
852
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
radacina sa fie dreapta sau usor curba pe directia de coborare; axul vertical al dintelui poate fi oblic pana la un unghi de cel mult 30 grade; coroana dintelui este situata in vecinatatea incisivilor sau a premolarilor; pe arcada exista sau se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului.
(pag. 289)
S1539013. in cursul odontectomiei molarului 3 superior pot surveni o serie de accidente: A. plaga sfasiata a mucoasei; B. fractura dintilor antagonisti; C. smulgerea tuberozitatii; D. impingerea dintelui sau a unei radacini in obraz; E. fractura procesului alveolar.
(pag. 281)
S1539014. Inciziile practicate pentru descoperirea molarului 3 superior inclus pot fi: A. incizie curba cu concavitatea in sus; B. incizie in"L"; C. incizie in"baioneta"; D. incizie trapezoidala; E. incizie orizontala.
(pag. 279)
S1539015. Odontectomia caninului superior inclus este indicata in situatiile: A. axul longitudinal al dintelui este vertical sau putin oblic; B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice dintilor vecini; C. dupa ce s-a tentat redresarea chirurgical-ortodontica; D. dupa ce a fost efectuata in prealabil dezincluzia; E. cand pe arcada persista caninul temporar.
(pag. 283)
S1539016. Pe durata unei interventii chirurgicale de indepartare a molarului 3 inferior inclus (odontectomie),in mod accidental,dintele poate fi impins catre: A. obraz; B. loja submandibulara; C. planseul oral; D. spatiul parafarigian; E. loja maseterina.
(pag. 276)
S1539017. Referitor la dezincluzia caninului superior putem spune ca: A. creaza posibilitatea continuarii eruptiei; B. creaza posibilitatea folosirii coroanei intr-o lucrare protetica; C. este indicata atunci cand partile moi nu se insera in vecinatatea crestei alveolare; D. este posibila atunci cand coroana si radacinile sunt bine conformate; E. este indicata cand caninul este inclus ectopic.
(pag. 290)
S1639018. Decapusonarea inseamna: A. repozitionarea dintelui B. eliberarea coroanei dintelui excizand fibromucoasa C. incizia capusonului fibromucos si drenajul secretiei D. odontectomia molarului de minte
852
853
Rezidentiat 2004
E. transplantarea unui dinte inclus
(pag. 264)
S1639019. Dintele care ramine in incluzie cel mai frecvent este: A. caninii inferiori B. molarii de minte superiori C. molarii de minte inferiori D. premolarii superiori E. caninii superiori
(pag. 259)
S1639020. Incluzia dentara se poate complica cu: A. granulom periapical B. gangrena pulpara C. pulpita purulenta D. chist folicular E. comunicare buco-sinusala
(pag. 261)
S2139021. Care dintre factorii legai de structurile de vecintate sunt implicai n etiologia incluziei dentare: A. Disostoza cleido-cranian B. Germen dentar situat profund C. Dini supranumerari D. Poziie transversal n os E. Odontoame satelite
(pag. 259-260)
S2139022. Clasificarea formelor clinice ale incluziei molarului trei superior (dup Archer) se face pe baza urmtoarelor criterii: A. Morfologia rdcinilor B. Densitatea osului nconjurtor C. Natura esutului acoperitor D. Dimensiunea sacului folicular E. Axul longitudinal de erupie
(pag. 278)
S2139023. n ce situaii se produce mai frecvent fractura tablei osoase interne n odontectomia molarului de minte inferior: A. Aplicarea elevatorului n spaiul parodontal lingual B. Folosirea elevatorului Lecluse C. Coroana molarului trei complet acoperit de ramul mandibular D. Molarul trei n incluzie transversal E. Rdcini curbate spre lingual
(pag. 275)
S2139024. Pe locul doi n ceea ce privete frecvena incluziei dinilor permaneni se afl: A. Molarii de minte superiori B. Caninii superiori C. Premolarii superiori D. Caninii inferiori E. Premolarii inferiori
853
854
Rezidentiat 2004
(pag. 259)
S2139025. Traciunea caninului superior inclus dup descoperirea chirurgical a acestuia se face: A. Imediat postoperator B. La 48-72 de ore postoperator C. La 10-15 zile postoperator D. La o lun postoperator E. La 6 luni postoperator
(pag. 290)
S2239026. Odontectomia caninului superior nu este indicata in urmatoarele situatii: A. incluzie profunda, iar coroana este situata in vecinatatea radacinilor incisivilor B. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini C. axul longitudinal al dintelui inclus este vertical sau putin oblic D. au aparut complicatii septice locale E. dintele inclus produce tulburari mecanice sau trofice ale dintilor vecini
(pag. 283)
S2239027. Dupa Mead incizia pentru odontectomia caninului superior se face astfel: A. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul premolar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa B. la nivelul festonului gingival , pornind de la al doilea premolar de partea incluziei pina la spatiul interdentar intre caninul si lateralul de partea opusa, asociind la extremitati doua contra incizii C. de a lungul festonului gingival, care se opreste la marginea papilei, apoi se prelungeste in bolta pe linia mediana D. incizie festonata sau curba uniforma la nivelul coletului dintilor hemiarcadei respective, la distanta de 2mm de marginea gingivala E. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul molar de partea incluziei pina la primul molar de partea opusa
(pag. 284)
S2239028. in odontectomia pe cale vestibulara Archer recomanda urmatoarea incizie: A. curba vestibulara de la incisivul central la primul molar cu concavitatea in sus B. curba cu concavitatea in jos in mucoasa semimobila, pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului 2 C. orizontala la nivelul coletului incisivului central si al incisivului lateral, prelungita la cele doua extremitati divergente in sus, pina la nivelul fundului de sac vestibular D. curba vestibulara de la incisivul lateral la primul molar cu concavitatea in jos E. curba cu concavitatea in sus in mucoasa mobila, pornind din dreptul incisivului central pina deasupra premolarului2
(pag. 286)
S2239029. Incluziile unice sunt determinate frecvent de: A. pierderea precoce a dintelui temporal corespunzator B. disostoza cleidocraniana C. rahitism D. avitaminoze E. sifilis
(pag. 260)
S2239030. Prin incluzie partiala se intelege: A. Dinte complet acoperit de os. B. Dinte acoperit de un strat subtire de os si fibromucoasa C. Dinte situat profund in interiorul osului
854
855
Rezidentiat 2004
D. Dinte situat la distanta fata de locul normal de eruptie E. Dinte erupt submucos cu sac pericoronar integru
(pag. 259)
S2239031. Un dinte este considerat inclus atunci cind: A. Se afla in intregime intra osos B. Cind coroana dintelui nu este acoperita in totalitate de os C. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si apexul inchis D. Cind evolutia morfologica a dintelui este desavirsita si mucoasa acoperitoare este integra E. Cind evolutia morfologica este desavirsita si sacul pericoronar este integru
(pag. 259)
S2239032. Prin anclavare dentara se intelege: A. Dinte cu evolutia morfologica desavirsita si coroana acoperita in totalitate de os B. Dinte erupt ectopic C. Dinte ramas in incluzie la distanta de locul nornal de eruptie D. Dinte care nu isi poate desavirsi eruptia datorita unui obstacol mecanic E. Dinte erupt partial fiind separat de cavitatea bucala prin sacul pericoronar si fibromucoasa
(pag. 259)
S2239033. Frecventa incluziei dentare are urmatoarea ordine: A. Molar de minte inferior, canin superior, molari de minte superiori B. Molar de minte inferior, molari de minte superiori, canin superior C. Molar de minte inferior, canin inferior, molar de minte superior D. Molar de minte inferior, molar de minte superior, canin inferior E. Molar de minte inferior, canin superior, premolar superior
(pag. 259)
S2239034. Dintre cauzele generale ale incluziei dentare pe primul loc se afla: A. Rahitismul B. Insuficienta tiroidiana C. Factori dismetabolici D. Factori genetici E. Hipovitaminozele C si D
(pag. 259)
S2239035. In clasa II, dupa Pell si Gregory,spatiul dintre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent este: A. egal sau mai mare decit diametrul meziodistal al molarului de minte B. mai mic decit diametrul meziodistal al molarului de minte C. redus, molarul de minte se gaseste in ramul ascendent mandibular D. redus, molarul de minte fiind situat vestibular E. redus, molarul de minte fiind situat lingual
(pag. 262)
S2239036. Winter clasifica incluziile molarului de minte in functie de: A. Spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. profunzimea la care se gaseste molarul de minte C. tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. directia axului longitudinal E. complicatiile date de molarul inclus
(pag. 263)
855
856
Rezidentiat 2004
S2239037. Dezincluzia caninilor superior inclusi se poate efectua: A. in cazul incluziilor superficiale cu lipsa spatiului pe arcada B. in jurul varstei de 18 ani C. la edentati D. in cazul incluziilor superficiale, cu spatiu suficient pe arcada E. in incluziile profunde
(pag. 290)
S2239038. In incluzia dentara diagnosticul de precizie se pune: A. in urma examenului clinic B. in urma examenului CT C. in urma examenului RMN D. in urma examenului radiografic E. in urma examenului ecografic
(pag. 261)
S2239039. In odontectomia molarului de minte inferior dintele inclus poate fi impins accidental spre: A. loja submandibulara B. loja infratemporala C. loja maseterina D. genian E. spatiul parafaringian
(pag. 276)
S2239040. Una din coplicatiile incluziei dentare este reprezentata de: A. chistul radicular B. chistul rezidual C. chistul folicular D. chistul nazopalatin E. chistul mucozal
(pag. 261)
S2239041. Cauzele locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. rahitismul B. hipovitaminoze C C. insuficienta hipofizara D. lipsa spatiului de pe arcada E. insuficienta tiroidiana
(pag. 260)
S2239042. In cursul odontectomiei molarului superior pot surveni urmatoarele accidente: A. impingerea radacinii in fosa nazala B. smulgerea tuberozitati C. fractura procesului alveolar D. fractura dintilor antagonisti E. plaga mucoasei mobile
(pag. 281)
S2239043. Dezincluzia molarilor de minte inferiori este indicata: A. pentru dinti cu radacini unite B. pentru dinti situati profund intraosos C. pentru dinti cu radacini dine conformate
856
857
Rezidentiat 2004
D. pentru dinti cu radacini butonate E. cind dintele inclus se afla in vestibulopozitie
(pag. 265)
S2239044. In urmatoarele situatii este indicata odontectomia caninului superior: A. cind pe arcada persista caninul temporar B. de fiecare data cind dezincluzia nu a dat rezultate C. cind axul longitudinal este usor oblic D. cind caninul inclus produce tulburari trofice dintilor vecini E. cind coroana are dimensiuni normale
(pag. 283)
S2239045. Incluzia dentara este intilnita cel mai frecvent la nivelul: A. molarilor de minte inferiori B. caninilor superiori C. molarilor de minte superiori D. caninilor inferiori E. incisivilor laterali
(pag. 259)
S2239046. Reincluzia se intilneste cel mai frecvent la: A. premolarii doi superiori B. premolarii unu inferiori C. incisivii temporari D. molarii doi temporari superiori E. molarii doi temporarii inferiori
(pag. 260)
S2339047. n odontectomia caninului superior pe cale mixt(vestibulo-palatinal): A. se descoper de preferin mai nti poriunea palatinal B. se descoper de preferin mai nti poriunea vestibular C. se creaz simultan lamboul vestibular i palatinal D. se mpinge dintele cu elevatorul dinspre coroan E. se separ ntotdeauna coroana de rdcin
(pag. 288)
S2339048. La dinii permaneni, incluzia dentar se constat cel mai frecvent la A. molarii de minte inferiori B. caninii superiori C. canini inferiori D. molari de minte superiori E. premolari inferiori
(pag. 259)
S2339049. Cea mai frecvent cauz general a incluziei dentare este A. rahitismul B. factorul genetic C. sifilisul D. hipovitaminoza C E. insuficiena tiroidian
(pag. 259)
857
858
Rezidentiat 2004
S2339050. Pell i Gregory realizeaz o clasificare a formelor clinice de incluzie ale molarului de minte inferior n care clasa a II cuprinde: A. situaia n care spaiul dintre faa distal a molarului 2 i marginea anterioar a ramului ascendent este mai mic dect diamtrul mezio-distal al molarului de minte B. molar de minte inferior unde jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului ascendent mandibular C. molar de minte inferior uor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani D. molar de minte inferior cu faa ocluzal sub linia cervical a molarului de 12 ani E. molar de minte inferior cu faa ocluzal deasupra liniei cervicale a molarului de 12 ani
(pag. 262)
S2339051. Diagnosticul de precizie n incluzia dentar se pune: A. n urma examenului clinic B. n urma examenului radiografic C. nici una dintre acestea D. n urma examenului ecografic E. n urma examenului scintigrafic
(pag. 261)
S2539052. Cauze care in de esuturile i structurile din vecintate n incluzia dentar sunt: A. disostoza cleidocranian B. germen dentar situat prea profund n os C. malformaii radiculare: rdcini curbate D. rdcini deformate cu odontoame satelite E. radiaii ionizante administrate n regiunea maxilarelor n scop terapeutic.
(pag. 260)
S2639053. Hemoragia secundara n plagile OMF apare: A. la cteva zile de la traumatism B. la cteve minute C. dupa cteva ore D. dupa o luna E. dupa 2 saptamni
(pag. 524)
S2639054. Sutura secundara tardiva se realizeaza: A. dupa 10-12 zile de la accidenrt B. dupa 20-30 zile C. dupa o zi D. dupa 3 zile E. dupa 3 luni
(pag. 522)
S2639055. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi: A. n decubit lateral cu capul ridicat B. n decubit lateral cu capul n pozitie decliva C. pe spate D. pe burta E. n pozitie semiseznda
(pag. 511)
S2639056. Escoriatia A. consta dintr-o leziune de continuitate interesnd numai epidermul
858
859
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
consta dintr-o leziune de continuitate interesnd epidermul si dermul consta dintr-o leziune de continuitate interesnd epidermul, dermul si hipodermul este nedureroasa sngerarea este majora
(pag. 501)
S2639057. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent: A. ntre 20-40 ani B. la copii C. la batrni D. la nivelul molarilor E. la femei
(pag. 497)
S2839058. In cazul fracturii mandibulei in timpul extractiei molarilor de minte inferiori se procedeaza astfel: A. Se extrage dintele si apoi se imobilizeaza mandibula B. Se fixeaza bine mandibula si se extrage dintele, urmat de imobilizare C. Se imobilizeaza mandibula cu atela si tractiune intermaxilara si se amana extractia D. Se imobilizeaza mandibula cu ligaturi de sarma si se continua extractia E. Se imobilizeaza fractura de mandibula si se renunta la extractie
(pag. 276)
S2939059. Anclavarea dentara reprezinta: A. incluzia partiala a unui dinte; B. incluzia superficiala a unui dinte; C. ancorarea unui dinte descoperit chirurgical; D. se refera la un dinte a carui coroana, partial degajata de os, se afla sub fibromucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica cu cavitatea orala, dar nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui ostacol mecanic; E. situatia in care se afla un dinte dupa decapusonare.
(pag. 259)

S1239060. Accidentele odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. deschiderea sinusului maxilar B. deschiderea planseului fosei nazale C. fractura tuberozitatii maxilare D. impingerea dintelui in fosa infratemporala E. fractura radacinii molarului inclus
(pag. 281 - 282)
S1239061. Cauze locale in incluzia molarilor de minte inferiori sunt: A. genetice B. insuficienta tiroidiana C. malformatii radiculare D. avitaminozele E. lipsa spatiului pe arcada
(pag. 260)
859
860
Rezidentiat 2004
S1239062. Odontectomia molarului de minte inferior se indica: A. in toate cazurile cand nu sunt sanse de eruptie normala pe arcada B. cand spatiul din trigonul retromolar o permite C. in incluziunile ectopice D. cand sunt prezeni molarul I si II E. cand fibromucoasa este sub forma de"fata de masa"
(pag. 265)
S1239063. Posibilitatile terapeutice in incluzia de canin superior sunt: A. replantarea B. odontectomia C. transplantarea vitala D. transplantarea devitala E. rezectia apicala
(pag. 283)
S1239064. Printre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte maxilar se numara si: A. patrunderea in canalul mandibular B. fracturarea radacinilor molarului inclus C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fractura tuberozitaii maxilarului E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 281 - 282)
S1339065. Cauzele locale in legatura cu germenul dentar sunt: A. germen dentar situat prea profund in os B. germen dentar deformat situat transversal fata de directia de eruptie C. malformatii radiculare D. malformaii coronare E. nici unul dintre acestea
(pag. 260)
S1339066. Complicatiile mecanice ale incluziei dentare sunt: A. resorbtiile radiculare B. deplasari ale dintilor vecini C. leziuni de decubit D. chisturi dentigere E. pericoronarita congestiva
(pag. 260)
S1339067. Daca dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. totala B. completa C. superficiala D. profunda E. nici una dintre acestea
(pag. 259)
S1339068. Examenul radiografic in incluziile dentare trebuie sa precizeze: A. sediul B. forma coroanei si radacinii
860
861
Rezidentiat 2004
C. axul de eruptie D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. nici una dintre acestea
(pag. 278)
S1339069. In functie de datele examenului clinic si radiologic caninii superiori inclusi pot fi extrasi pe cale: A. palatinala B. vestibulara C. vestibulo-palatinala D. tehnica Witzel E. nici una dintre acestea
(pag. 283)
S1339070. In incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie: A. ampla B. curba C. paralela cu marginea gingivala D. strict de partea incluziei E. mediana
(pag. 284)
S1339071. In incluziile profunde odontectomia este dificila intrucat: A. Stratul de os este gros B. Radacinile molarului sunt situate adanc C. Coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus D. Coroana molarului inclus este in contact strans cu radacina distala a molarului 2 E. Nici una dintre acestea
(pag. 272)
S1339072. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. Incizie curba cu concavitatea in jos B. Curba cu concavitatea in sus C. in T D. in L E. in baioneta
(pag. 279)
S1339073. Inciziile mucoperiostului in odontectomia molarilor de minte inferiori sunt: A. in baioneta B. Orizontala C. Triunghiulara D. Partch E. Trapezoidala
(pag. 267)
S1339074. Odontectomia molarilor de minte inclusi se impune in: A. Complicatii septice grave B. Complicatii tumorale C. De alta natura D. Radacini conice fuzionate E. Trismus
861
862
Rezidentiat 2004
(pag. 265)
S1339075. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara sunt: A. trapezoidala B. curba vestibulara cu concavitatea in sus C. Pichler D. in L E. toate acestea
(pag. 286)
S1439076. Cauzele locale ale incluziei dentare, care tin de tesuturile si structurile din vecinatate, sunt A. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator, cu mezializarea si distalizarea dintilor vecini B. prezenta unor dinti previa(dinti supranumerari in calea eruptiei dintilor permanenti) C. prezenta unor formatiuni tumorale tumorale in calea dintelui ce urmeaza sa erupa D. igiena orala deficitara E. traumatismele accidentale
(pag. 260)
S1439077. In cadrul complicatiilor incluziei dentare sunt cuprinse si A. deplasari ale dintilor vecini B. caninii superiori inclusi pot produce deplasari sau rotari si chiar devitalizari ale incisivilor laterali sau premolari C. resorbtii ale dintilor cu care sunt in contact D. osteopetroza E. transformarea chistica a sacului folicular
(pag. 260-261)
S1439078. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului doi este indicata in urmatoarele situatii A. cand intraoperator a fost luxat molarul doi, iar septul osos intyerdentar este foarte subtire sau lipseste, facand imposibila imobilizarea ulterioara a dintelui B. cand sacrificiul osos pentru degajarea molarului de minte ar trebui sa fie deosebit de intins, existand riscul compromiterii rezistentei mandibulei si al producerii unei fracturi C. cand molarul doi prezinta un proces carios profund, chiar daca acesta poate fi rezolvat conservator D. cand coroana molarului de minte inclus se afla sub radacinile molarului doi E. cand coroana molarului de minte este situata profund, la mai putin de 1cm de radacina distala a molarului doi
(pag. 273)
S1439079. In timpul manoperelor de trepanare a osului si de luxatie a caninului inclus pot surveni o serie de accidente, precum A. luxatia dintilor vecini B. deschiderea foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. fracturarea apexului dintilor vecini E. lezarea nervului palatin mare
(pag. 288-289)
S1439080. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre care se numara si A. fracturarea radacinii molarului de minte inclus B. luxatia molarului doi C. deschiderea canalului mandibular
862
863
Rezidentiat 2004
D. impingerea dintelui in spatiul pterigo-maxilar E. fracturarea mandibulei
(pag. 276)
S1439081. In timpul odontectomiei molarului de minte superior, datorita atat morfologiei dentomaxilare, cat si unor defecte de tehnica, pot surveni unele accidente cum ar fi A. fracturarea tuberozitatii maxilare B. deschiderea foselor nazale C. deschiderea sinusului maxilar D. fracturarea radacinilor dintelui inclus E. smulgerea tuberozitatii
(pag. 281-282)
S1439082. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori si anume A. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar permanent s-au aliniat deja pe arcada, spatiul ramas putand fi insuficient B. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar C. persistenta pe arcada a caninului de lapte, dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. cresterea dimensiunii maxilarului superior E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)
S1439083. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus in urmatoarele conditii A. coroana si radacinile sunt bine conformate B. directia coroanei este verticala sau usor oblica C. partile moi ale obrazului nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare, unde sa gaseste molarul de minte D. directia coroanei este aproape orizontala E. coroana nu se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar
(pag. 265)
S1439084. Pentru a adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare, in cazul molarului de minte inferior inclus, este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca A. forma coroanei si a radacinilor molarului de minte inclus B. profunzimea incluziei C. directia axului longitudinal al dintelui D. raporturile dintelui inclus cu molarul de 6 ani E. existenta complicatiilor septice provocate de dintele inclus
(pag. 264)
S1439085. Printre cauzele generale ale incluziei dentare se numara si A. factorii genetici B. rahitismul C. sifilisul D. TBC pulmonar E. insuficienta hipofizara
(pag. 259)
S1539086. Care dintre afectiunile generale enumerate pot fi incriminate in etiopatogenia incluziei dentare? A. insuficienta tiroidiana; B. sarcoidoza; C. rahitismul;
863
864
Rezidentiat 2004
D. sifilisul; E. hipovitaminoza C.
(pag. 259)
S1539087. Complicatiile nervoase generate de catre dintii inclusi pot fi: A. nevralgia trigeminala; B. tulburari senzoriale oculare; C. paralizia faciala periferica; D. spasme ale nervului facial; E. nevrita traumatica.
(pag. 261)
S1539088. Extractia de necesitate a molarului 2 in cursul odontectomiei molarului de minte inferior este indicata: A. cand sacrificiul osos necesar degajarii molarului 3 ar fi prea mare, afectind chiar rezistenta mandibulei; B. cand coroana molarului 3 se gaseste cu fata ocluzala catre radacina distala a molarului 2; C. cand grosimea septului interdentar este foarte mare; D. cand molarul 2 a fost luxat intraoperator; E. cand coroana molarului 3 inclus se gaseste sub radacinile molarului 2.
(pag. 273)
S1539089. intre complicatiile mecanice determinate de catre un canin inclus se pot enumera: A. laterodeviatie mentoniera; B. leziuni de decubit la edentati; C. devitalizari ale dintilor vecini; D. resorbtii radiculare; E. deplasari sau rotari ale antagonistilor.
(pag. 260)
S1539090. Odontectomia molarilor de minte inferiori este indicata atunci cand: A. au determinat devitalizarea molarului de 12 ani; B. sunt inclusi ectopic; C. au determinat complicatii tumorale; D. nu exista posibilitatea continuarii eruptiei; E. prezinta deformatii radiculare.
(pag. 265)
S1539091. Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior sa fie eficienta sunt necesare urmatoarele conditii: A. directia coroanei sa fie verticala sau usor oblica; B. coroana si radacina bine conformate; C. partile moi jugale inserate la distanta de creasta alveolara; D. coroana este inclusa in regiunea procesului alveolar; E. molarul 2 sa fie prezent pe arcada,integru.
(pag. 265)
S1539092. Precizati care dintre afectiunile locale amintite mai jos poate determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. dintii supranumerari; B. micrognatia; C. hiperplazia gingivala juvenila; D. chisturile de maxilar; E. persistenta dintelui temporar.
864
865
Rezidentiat 2004
(pag. 260)
S1539093. Tipurile de incizie indicate in odontectomia molarului de minte inferior sunt: A. incizia trapezoidala; B. incizia in"L"; C. incizia orizontala; D. incizia triunghiulara; E. incizia in baioneta.
(pag. 266-267)
S1639094. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei caninilor superiori sunt: A. luxatia dintilor vecini B. lezarea dintilor vecini C. fractura mandibulei D. deschiderea fosei nazale E. lezarea pachetului mentonier
(pag. 288)
S1639095. Accidentele odontectomiei molarilor de minte superior pot fi: A. Fractura unghiului mandibulei B. Fractura tuberozitatii maxilare C. Deschiderea sinusului maxilar D. Impingerea dintelui in sinusul maxilar E. Lezarea molarului I superior
(pag. 280)
S1639096. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. hematom retrotuberal D. lezarea dintelui vecin E. lezarea continutului canalului mandibular
(pag. 274)
S1639097. Cauzele incluziei dentare sunt: A. dinti supranumerari in calea de eruptie B. abces perimaxilar in jur C. persistenta unui dinte de lapte in calea de eruptie D. tulburari de dezvoltare a maxilarelor E. bruxismul
(pag. 260)
S1639098. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. Carcinom B. Chist dentiger C. Keratochist D. Ameloblastom E. Aterom
(pag. 261)
S1639099. Incluzia caninului superior este favorizata de: A. mugurele dentar profund situat in maxilar
865
866
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. abcese palatinale repetate fractura maxilarului superior persistenta caninului de lapte reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)
S1639100. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. retentia submucoasa a unui dinte incomplet format B. retentia unui dinte complet format, intraosos C. prezenta unui dinte incomplet format, intraosos D. retentia unui dinte complet format, submucos E. sac pericoronar deschis
(pag. 259)
S2139101. Accidentele intraoperatorii n odontectomia molarului trei inferior sunt: A. Fractura rdcinilor B. Apariia unor leziuni tumorale la acel nivel C. Luxaia mandibulei D. Contuzia mandibulei E. Fractura mandibulei
(pag. 275-276)
S2139102. Complicaiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior constau n apariia: A. Chisturilor foliculare B. Chisturilor de erupie C. Keratochisturilor D. Ameloblastomului E. Odontomului
(pag. 261)
S2139103. Dezincluzia molarului trei este recomandat dac: A. Coroana este acoperit parial de ramul mandibular B. Prile moi ale obrazului se inser la distan de creasta alveolar la acel nivel C. Coroana i rdcinile sunt bine conformate D. Coroana este acoperit aproape total de ramul mandibular E. Molarul de 12 ani prezint indicaie de extracie
(pag. 265)
S2139104. Extracia de necestiate a molarului de 12 ani n odontectomia molarului trei inferior este indicat n urmtoarele situaii: A. Coroana molarului trei este n contact direct cu rdcina distal a molarului doi B. Molarul doi prezint gangren pulpar, iar molarul trei nu are contact cu rdcinile acestuia C. Molarul trei este inclus strict submucos D. Coroana molarului trei este situat sub rdcinile molarului doi E. Molarul doi a fost luxat accidental, septul dintre acesta i molarul trei fiind gros
(pag. 272-273)
S2139105. n evoluia postoperatorie dup extracia chirurgical a caninilor superiori pot aprea: A. Edemul buzei superioare dup abordul pe cale palatinal B. Dificulti de fonaie dup abordul pe cale palatinal C. Procese septice dup abordul pe cale mixt D. Edem n buz de tapir
866
867
Rezidentiat 2004
E. Dificulti de alimentaie
(pag. 289)
S2139106. n odontectomia molarului trei superior se pot practica urmtoarele tipuri de incizii: A. n baionet B. n trapez C. Curb cu concavitatea n jos D. Curb cu concavitatea n sus E. n T
(pag. 279)
S2139107. Printre accidentele intraoperatorii n odontectomia molarului trei superior se numr: A. Deschiderea sinusului maxilar B. Fractura rdcinilor C. mpingerea dintelui n spaiul pterigomandibular D. Fractura tuberozitii maxilare E. Smulgerea tuberozitii maxilare
(pag. 281-282)
S2239108. In incluziile vestibulare ale molarului de minte superior se practica urmatoarele tipuri de incizii: A. incizia in Y B. incizia in V C. incizia in T D. incizia curba cu concavitatea in jos E. incizia curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)
S2239109. Accidentele intraoperatorii in cazul odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fracturarea radacinilor molarului inclus B. fracturarea tuberozitatii maxilare C. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D. abcesul de fosa infratemporala E. plagi gingivale
(pag. 281 282)
S2239110. Incluzia caninilor superiori este favorizata de o serie de factori: A. marirea dimensiunii maxilarului superior B. eruptia precoce a caninului superior C. persistenta pe arcada a caninului de lapte dupa perioada de rizaliza fiziologica a radacinii D. mugurele caninului permanent se formeaza profund in maxilar E. caninul permanent erupe dupa ce lateralul si primul premolar sau aliniat pe arcada, spatiul ramas fiind insuficient
(pag. 282)
S2239111. Caninii superiori pot fi extrasi pe cale: A. vestibulara B. numai palatinala C. palatinala D. mixta vestibulo orala E. nazala
(pag. 283)
867
868
Rezidentiat 2004
S2239112. Accidentele intraoperatorii in timpul odontectomiei caninilor superiori sunt: A. luxatia dintilor vecini B. luxatia mandibulei C. lezarea pachetului vasculonervos al dintilor vecini D. fracturarea apexului dintilor vecini E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 288)
S2239113. Redresarea chirurgicalortodontica a caninilor inclusi este indicata in urmatoarele conditii: A. caninul inclus sa aiba o conformatie anatomica normala B. incluzia sa nu fie prea profunda C. nu exista spatiu pe arcada D. axul longitudinal al dintelui inclus este orizontal E. caninul inclus are radacini curbe
(pag. 289)
S2239114. Caninul inclus va fi ancorat prin unul din urmatoareledispozitive: A. cimentarea pe dintele inclus a unui inel ortodontic B. forarea unui tunel transcoronar intrapulpar prin care se trece o sirma C. ligaturi de sirma in jurul coletului D. saparea unei cavitati in coroana dintelui si cimentarea unui bracket E. aplicarea unui bracket cu ajutorul unui material compozit
(pag. 289)
S2239115. In cursul odontectomiei molarului de minte superior pot sa apara urmatoarele accidente: A. smulgerea tuberozitatii B. fracturarea radacinilor molarului inclus C. impingerea molarului inclus in fosa nazala D. deschiderea sinusului maxilar E. impingerea unei radacini in spatiu retrotuberozitar infratemporal
(pag. 281 282)
S2239116. In incluzia de canin superior, posibilitatile terapeutice sunt: A. premolarizarea B. transplantarea devitala C. rezectia apicala D. odontectomia E. transplantarea vitala
(pag. 283)
S2239117. Cauzele locale din incluzia dentara care tin de structurile si tesuturile din vecinatate sunt: A. Germen dentar situat profund in os B. Tulburari de dezvoltare ale maxilarelor C. Malformatii coronare D. Lipsa de spatiu datorita caderii precoce a dintelui temporar E. Radiatiile ionizante, administrate pe regiunea maxilarelor in scop terapeutic
(pag. 260)
S2239118. Cauze care tin de tesuturile si structurile din vecinatate in incluzia dentara sunt: A. malformatii radiculare B. traumatisme accidentale sau interventii chirurgicale C. dinti supranumerari
868
869
Rezidentiat 2004
D. germen dentar deformat E. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator
(pag. 260)
S2239119. Dintre cauzele locale in incluzia dentara fac parte: A. germen dentar deformat B. radiatiile ionizante, administrate in scop terapeutic C. hipertrofia gingivala ereditara D. malformatii radiculare E. malformatii coronare
(pag. 260)
S2239120. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. Hipertrofia gigivala ereditara B. disostoza cleidocraniana C. sifilisul D. diabetul E. hepatita c
(pag. 259)
S2239121. Dintre cauzele locale ale incluziei dentare, in legatura cu dintele insusi, fac parte: A. germen dentar situat prea profund in os B. malformatii radiculare C. germen dentar deformat D. malformatii coronare E. odontoame satelite
(pag. 260)
S2239122. Factorii generali in aparitia incluziei dentare sunt: A. grosimea fibromucoasei B. hipovitaminozele c si d C. insuficienta tiroidiana D. rahitismul E. insuficienta hipofizara
(pag. 259)
S2239123. Complicatiile mecanice in urma incluziei dintilor prmanenti sunt: A. delplasari ale dintilor vecini B. devitalizari ale dintilor vecini C. resorbtii ale radacinilor dinilor cu care sunt in contact dintii inclusi D. Chiste radiculare la nivelul dintilor vecini E. leziuni de decubit la edentatii totali
(pag. 260)
S2239124. Pell si Gregory clasifica incluziile molarului de minte inferior in raport cu : A. spatiul existent intre fata distala a molarului 2 si marginea anterioara a ramului ascendent mandibular B. directia axului longitudinal al dintelui inclus C. Tehnica chirurgicala care urmeaza a fi folosita D. profunzimea la care se gaseste dintele inclus E. malformatiile coraonare si radiculare
(pag. 262)
869
870
Rezidentiat 2004
S2239125. Pentru a se adopta o atitudine terapeutica corespunzatoare in cazul incluziei molarului de minte inferior, este necesar ca examenul clinic si radiografic sa stabileasca: A. forma coroanei B. profunzimea incluziei C. directia axului longitudinal D. complicatiile septice E. dimensiunea vestibulo orala a coroanei
(pag. 264)
S2239126. Molarul de minte poate fi dezinclus in urmatoarele conditii: A. coroana si radacinile sunt bie conformate B. coroana se afla in profunzime acoperita de un strat osos gros iar dintele poate fi folosit ca stilp de punte C. partile moi se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare D. directia coroanei este verticala sau usor oblica E. partile moi nu se insera in imediata vecinatate a crestei alveolare
(pag. 265)
S2239127. Complicatiile tumorale ale incluzie dentare sunt: A. chistul folicular B. keratochistul C. chistul dentiger D. fibrosarcomul E. ameloblastomul
(pag. 260)
S2239128. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. nevralgii simptomatice pe una din ramurile nervului facial B. spasme faciale C. tulburari senzoriale D. deplasari ale dintilor vecini E. sialoree
(pag. 261)
S2239129. Examenul radiografic efectuat in incidenta mandibulara defilata este indispensabil in cazul incluziei molarului de minte inferior deoarece: A. localizeaza cu precizie dintele in os B. precizeaza profunzimea la care se afla dintele inclus, in raport cu tabla osoasa vestibulara si cea linguala C. stabileste numarul radacinilor D. stabileste raporturile dintelui cu elementele importante din vecinatate E. precizeaza starea dintilor din vecinatatea molarului inclus
(pag. 266)
S2239130. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului 2 este indicata in urmatoarele situatii: A. cind coroana molarului de minte este situata profund, in contact cu radacina distala a molarului 2 B. cind coroana molarului inclus se gaseste situata deasupra radacinilor molarului 2 C. cind intraoperator a fost luxat molarul 2, iar septul osos este subtire D. cind septul osos interdentar este complet resorbit E. cind nu se poate folosii elevatorul limba de crap
(pag. 272)
S2239131. Accidentele odontectomiei molarului de minte inferior sunt: A. luxatia mandibulei
870
871
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. fractura mandibulei fracturarea molarului 2 parestezii hipoestezii
(pag. 274 276)
S2239132. Archer clasifica formele clinice ale incluziei molarului de minte superior dupa: A. raporturile cu coroana molarului 2 B. raporturile cu planul de ocluzie C. profunzimea incluziei D. directia axului longitudinal E. raporturile cu sinusul maxilar
(pag. 278 279)
S2239133. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii: A. incizie in V B. incizie in T C. incizie curba cu concavitatea in jos D. incizie juxtagingivala E. curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)
S2239134. Pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara tipurile de incizie practicate sunt: A. incizie in L B. incizie pe linia mediana a palatului dur C. Pichler D. trapezoidala E. curba vestibulara cu concavitatea in sus
(pag. 286)
S2239135. Complicatiile nervoase aparute in urma incluziei dentare sunt: A. spasme ale nervului auriculotemporal B. nevrita traumatica C. spasme ale nervului facial D. nevralgia glosofaringiana E. tulburari senziriale oculare
(pag. 261)
S2239136. Odontectomia molarului de minte inferior este indicata in urmatoarele cazuri: A. in incluziile ectopice B. cand dintii prezinta anomalii radiculare C. in anchiloza dentoalveolara D. cand dintele nu isi mai poate continua eruptia E. in nevralgiile trigeminale
(pag. 265)
S2239137. Caninul inclus poate determina urmatoarele complicatii mecanice: A. resorbtii radiculare B. devitalizari ale dintilor antagonisti C. leziuni de decubit la edentati D. supuratii de vecinatate E. devitalizari ale dintilor vecini
871
872
Rezidentiat 2004
(pag. 260)
S2239138. Incluzia dentara se caracterizeaza prin: A. dinte cu sacul pericoronar deschis B. retentia unui dinte complet format subperiostal C. retentia unui dinte complet format, intraosos D. retentia unui dinte complet forma, submucos E. retentia unui dinte incomplet format, submucos
(pag. 259)
S2239139. In cazul odontectomiei molarului 3 superior este necesara: A. anestazia nervului palatin posterior B. doar anestezia nervului palatin anterior C. anestezia la tuberozitate D. doar anestezia nervilor alveolari superior si posterior E. anestezia la gaura palatina mare
(pag. 279)
S2239140. In incluziile dentare examenul radiologic trebuie sa precizeze: A. raporturile molarului inclus cu fosele nazale B. daca apexul este inchis C. daca sacul folocular este inchis D. axul de eruptie E. forma radacini
(pag. 278)
S2239141. Accidentele ce pot survenii in timpul odontectomiei caninului superior sunt: t: A. fracturarea apexului dintilor antagonisti B. deschiderea sinusului maxilar C. lezarea nervului infraorbitar D. desciderea foselor nazale E. impingerea dintelui in fosa temporala
(pag. 288 289)
S2239142. Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina ramanerea unui dinte in incluzie: A. persistenta dintelui temporar B. chistul rezidual C. chistul maxilar D. hiperplazia gingivala juvenila E. dinti supranumerari
(pag. 260)
S2239143. Complicatiile tumorale ale incluziei dentare sunt: A. ameloblastom B. chist nazopalatin C. chist nazolabial D. chist dentiger E. carcinom
(pag. 261)
S2239144. In urma odontectomiei molarului de minte inferior pot sa apara urmatoarele accidente: A. lezarea nervului mandibular
872
873
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. hematom retrotuberozitar fractura mandibulei deschiderea sinusului maxilar lezarea dintelui vecin
(pag. 280)
S2239145. Incluzia caninului superior este favorizata de : A. persistenta caninului temporar B. reducerea dimensiunii mandibulei C. supuratii repetate in timpul dentitiei temporare D. mugurele dentar situat superficial in maxilar E. reducerea dimensiunii maxilarului superior
(pag. 282)
S2239146. Este indicat sa se efectueze odontectomia molarului de mintte inferior in urmatoarele cazuri: A. cind se poate folosi elevatorul limba de crap B. cind molarul de minte este acoperit de o lama osoasa subtire C. cind pacientul nu prezinta trismus D. cind nu exista sanse de eruptie normala pe arcada E. in incluziile ectopice
(pag. 265)
S2239147. Cind dintele inclus se afla in intregime intraosos incluzia este: A. incompleta B. completa C. superficiala D. totala E. profunda
(pag. 259)
S2239148. Odontectomia caninilor superiori se poate efectua pe cale: A. mixta vestibulo nazala B. palatinala C. nazala, cind dintele inclus se afla in vecinatatea foselor nazale D. vestibulara E. vestibulo palatinala
(pag. 283)
S2239149. Complicatiile incluziei dentare sunt: A. tumori maligne B. deplasari ale dintilor vecini C. resorbtii radiculare ale dintilor antagonisti D. chiste foliculare E. devitalizari ale dintilor vecini
(pag. 260 261)
S2239150. Pentru a se putea efectua redresarea chirurgical ortodontica a unui canin inclus sunt necesare urmatoarele conditii: A. pe arcada exista spatiu invederea alinierii normale a caninului B. coroana dintelui este la nivelul apexului incisivului lateral C. axul dintelui este orizontal si incluzia este superficiala D. radacina poate sa fie usor curba
873
874
Rezidentiat 2004
E. pe arcada se poate obtine spatiu in vederea alinierii normale a caninului

(pag. 289)
S2239151. Dezincluzia molarului de minte inferior se poate efectua in urmatoarele cazuri: A. coroana este voluminoasa B. partile moi se insereaza in vecinatatea crestei alveolare C. osul prezinta o grosime suficienta pentru a permite dezincluzia D. partile moi nu se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare E. radacinile si coroana sunt bine conformate
(pag. 265)
S2239152. Accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte superior sunt: A. fractura mandibulei B. deschiderea sinusului maxilar C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal D. fracturarea radacinilor molarului inclus E. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular
(pag. 281 282)
S2239153. Dintre complicatiile mecanice ale incluziei dentare fac parte: A. pericoronarita supurata B. pericoronarita congestiva C. chisturi foliculare D. resorbtii radiculare E. leziuni de decubit la edentati
(pag. 260)
S2239154. Cauzele locale ale incluziei dentare in legatura cu germenul dentar sunt: A. anomalii radiculare B. lipsa spatiului pe arcada C. persistenta dintelui temporar D. germen dentar situat profund in os E. germen dentar deformat
(pag. 260)
S2239155. Odontectomia molarilor de minte este indicata in urmatoarele situatii: A. radacini convergente B. radacini divergente C. complicatii septice D. complicatii tumorale E. coroana voluminoasa
(pag. 265)
S2239156. Odontectomia in incluziile profunde este dificila in deoarece: A. radacinile molarului inclus sunt divergente B. stratul osos este relativ subtire C. coroana molarului inclus este in contact strins cu radacina distala a molarului 2 D. coroana molarului 2 mascheaza coroana dintelui inclus E. radacinile sunt convergente
(pag. 272)
S2239157. In odontectomia molarilor de minte inferiori inciziile pot fi:
874
875
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. trapezoidale triunghiulare in baioneta Pichler Weber
(pag. 267)
S2239158. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre care: A. deschiderea sinusului maxilar B. fracturarea radacinilor molarului 2 C. luxatia molarului 2 D. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular E. fracturarea tuberozitatii maxilare
(pag. 276)
S2339159. Accidentele intraoperatorii n odontectomia caninului superior inclus sunt: A. luxaia dinilor vecini B. lezarea pachetului vasculo-nervos al dinilor vecini C. fracturarea apexului dinilor vecini D. deschiderea sinusului maxilar E. fracturarea tuberozitii maxilare
(pag. 288)
S2339160. Indicaiile redresrii chirurgical ortodontice a caninilor superiori inclui sunt: A. absena unui spaiu pe arcad B. axul longitudinal al dintelui este vertical sau puin oblic C. incluzia s nu fie prea profund D. caninul s aib o conformaie normal E. exist spaiu pe arcad
(pag. 289)
S2339161. Dezincluzia caninilor superiori se realizeaz A. prin excizia cpcelului de mucoas i os care acoper coroana dintelui inclus B. prin excizia osului din jur sub ecuatorul coroanei C. ndeprtnd cu freza globular o parte din coroana dintelui D. dup extracia caninilor de lapte E. prin excizia osului i luxarea dintelui
(pag. 290)
S2339162. Dac dintele inclus se afl n ntregime intraosos incluzia este A. total B. superficial C. complet D. profund E. nici una dintre acestea
(pag. 259)
S2339163. Complicaiile mecanice ale incluziei dentare sunt A. resorbiile radiculare B. deplasri ale dinilor vecini C. chisturi dentigere
875
876
Rezidentiat 2004
D. leziuni de decubit E. pericoronarit congestiv
(pag. 260)
S2339164. Winter clasific incluziile molarului de minte dup direcia axului longitudinal al acestuia n A. Verticale B. Orizontale C. Meziale D. Meziovestibulare E. Distale
(pag. 263)
S2339165. Odontectomia molarilor de minte inclui se impune n A. Complicaii septice grave B. Complicaii tumorale C. Trismus D. Complicaii de alt natur E. Rdcini conice fuzionate
(pag. 265)
S2339166. Inciziile mucoperiostului n odontectomia molarilor de minte inferiori sunt A. n baionet B. Orizontal C. Partch D. Triunghiular E. Trapezoidal
(pag. 267)
S2339167. n incluziile profunde odontectomia este dificil ntruct: A. Stratul de os este gros B. Rdcinile molarului sunt situate adnc C. Coroana molarului 2 mascheaz coroana dintelui inclus D. Coroana molarului inclus este n contact strns cu rdcina distal a molarului 2 E. Nici una dintre acestea
(pag. 272)
S2339168. n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmtoarele incizii A. Incizie curb cu concavitatea n jos B. Curb cu concavitatea n sus C. n L D. n T E. Trapezoidal
(pag. 279)
S2339169. n funcie de datele examenului clinic i radiologic caninii superiori inclui pot fi extrai pe cale: A. palatinal B. vestibular C. tehnica Witzel D. vestibulo-palatinal E. nici una dintre acestea
(pag. 283)
876
877
Rezidentiat 2004
S2339170. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibular sunt: A. trapezoidal B. curb vestibular cu concavitatea n sus C. n L D. Pichler E. toate acestea
(pag. 286)
S2339171. n incluziile de canin palatinale bilaterale se face o incizie A. ampl B. curb C. median D. paralel cu marginea gingival E. strict de partea incluziei
(pag. 284)
S2339172. Examenul radiografic n incluziile dentare trebuie s precizeze A. sediul B. forma coroanei i rdcinii C. axul de erupie D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar E. nici una dintre acestea
(pag. 278)
S2339173. Cauzele locale ale incluziei dentare n legtur cu germenul dentar sunt: A. germen dentar deformat situat transversal fa de direcia de erupie B. malformaii radiculare C. germen dentar situat prea profund n os D. malformaii coronare E. nici unul dintre acestea
(pag. 260)
S2539174. Indicaiile redresrii chirurgical ortodontice a caninului superior inclus sunt: A. conformaie anatomic cu coroan globuloas i rdcini curbe B. axul longitudinal s fie vertical sau uor oblic C. incluzia s fie profund D. exist sau se poate obine spaiu pe arcad E. adolesceni i tineri.
(pag. 289)
S2639175. Contuziile se manifesta prin. A. echimoza B. hematom C. escoriatiee D. serom E. stupoare musculara
(pag. 497)
S2639176. Seromul: A. este un revarsat limfatic traumatic B. este o acumulare de snge extravazat C. are un aspect vscos, galbui
877
878
Rezidentiat 2004
D. la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante* E. apare printr-o fofecare a tesuturilor
(pag. 499)
S2639177. Hemoragiile posttraumatice de gradul 2 se manifesta prin: A. pierderi volemice de 15% B. pierderi volemice de 15-30% C. soc de severitate medie D. TA sistolica-100-90mmHg E. Sccadere moderata a TA
(pag. 509)
S2639178. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi: A. turbarea B. limforweticuloza benigna de inoculare C. tetanosul D. toxoplasmoza E. rubeola
(pag. 523)
S2639179. Cicatricea cheloida: A. se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctiv B. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelial C. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscular D. nu recidiveaza dupa extirpare E. are tendinta de micsorare n suprafata cu timpul
(pag. 525)
S2639180. Asfixia mecanica: A. se manifesta prin dispnee inspiratorie progresiva B. se manifesta prin dispnee expiratorie C. e nsotita de cianoza D. e nsotita de transpiratii reci E. e nsotita de cornaj
(pag. 509)
S2639181. Hematomul pulsatil A. reprezinta un revarsat sangvin ntr-un spatiu limitat de parti moi B. reprezinta un revarsat sangvin localizat n stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteaza C. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata ntinsa n jurul zonei de impact D. la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsul E. apare sub forma unei deformari dureroase
(pag. 498)
S2639182. Echimoza A. e un infiltrat sangvin n cantitate mica B. e un infiltrat n straturile dermoepidermice C. e un infiltrat n epiderm D. se produce prin ruperea vaselor capilare E. initial are culoare galben-verzuie
(pag. 498)
878
879
Rezidentiat 2004
S2639183. Stupoarea musculara A. este o contuzie musculara minima B. se produce ruperea partiala a fibrelor musculare C. se produce ruperea totala a fibrelor musculare D. este dureroasa E. este nedureroasa
(pag. 500)
S2639184. Plagile contuze A. au margini nete, regulate B. au margini strivite, neregulate C. sunt provocate de instrumente taioase D. sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bont E. nu sunt nsotite de hemoragii
(pag. 505)
S2839185. Cauzele locale ale incluziei dentare care tin de tesuturile si structurile innvecinate sunt: A. Persistenta peste limita normala adintelui temporar B. Lipsa de spatiu C. Prezenta unor dinti supranumerari D. Germen dentar situat prea profund in os E. Tulburari de dezvoltare a maxilarelor
(pag. 260)
S2839186. Complicatiile mecanice pe care le pot da dintii inclusi sunt: A. Deplasari ale dintilor vecini B. Devitalizari ale dintilor vecini C. Rezorbtii ale radacinilor dintilor vecini D. Transformari chistice E. Leziuni de decubit la purtatorii de proteze
(pag. 260)
S2839187. Dupa Parant incluziile molarului de minte se clasifica astfel: A. Molari de minte a caror extractie nu necesita sacrificiu osos B. Molari de minte a caror extractie necesita o trepanare osoasa C. Molari de minte a caror extractie necesita otrepanare osoasa si o sectionare a molarului inclus D. Molari de minte pentru a caror extractie necesita trepanare osoasa, sectionarea la colet si separarea radacinilor E. Molari de minte a caror extractie necesita trepanare osoasa, sectionarea la colet si extractia molarului vecin
(pag. 263)
S2839188. Dezincluzia este: A. Metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa care acopera coroana dentara B. Este o metoda chirurgicala conservativa prin care se creeaza posibilitatea continuarii si desavarsirii eruptiei molarului de minte excizand fibromucoasa si tesutul osos din jur C. Indicata in edentatiile terminale mandibulare D. Indicata in edentatiile terminale maxilare E. Indicata cand coroana si radacina sunt bine conformate
(pag. 264)
S2839189. Examenul radiologic este indispensabil in odotectomia molarilor de minte inferiori deoarece:
879
880
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. Localizeaza cu precizie dintele in os Precizeaza starea dintilor vecini Stabileste numarul radacinilor Precizeaza relatia cu sinusul maxilar Precizeaza raporturile cu canalul mandibular
(pag. 266)
S2839190. Accidentele intraoperatorii in odontectomia molarului 3 inferior sunt: A. deschiderea canalului mandibular B. fractura mandibulei C. impingerea dintelui in cavitatea sinusala D. fractura tuberozitatii maxilara E. impingerea dintelui in spatiul pterigomandibular
(pag. 274)
S2839191. La impingerea unui rest radicular in canalul mandibular se procedeaza astfel: A. Se localizeaza cu precizie restul radicular B. Se extrage restul in aceeasi sedinta C. Se temporizeaza extractia pana la cedarea fenomenelor inflamatorii D. Se lasa restul pe loc si se mentine pacientul sub oservatie E. Se lasa restul pe loc, asigurandu-se un drenaj corespunzator
(pag. 275)
S2839192. In incluzia molarilor de minte superiori sunt indicate urmatoarele tipuri de incizii: A. Curba cu concavitatea in sus B. Curba cu concavitatea in jos C. Trapezoidala D. In "T E. InY
(pag. 279)
S2839193. Indicatiile odontectomiei caninilor superiori: A. incluzia profunda, orizontala B. incluzia ectopica in sinus, peretii orbitei sau podeaua fosei nazale C. cand s-au produs complicatii septice locale D. incluzia superficiala cu axul longitudinal vertical E. cand s-au produs degenerari chistice ale sacului pericoronar
(pag. 283)
S2939194. La dintii permanenti, in ordinea frecventei, incluzia apare la: A. molarii de minte inferiori; B. caninii superiori; C. molarii de minte superiori; D. incisivii laterali; E. caninii inferiori.
(pag. 259)
S2939195. Clasificarea incluziilor molarului de minte dupa Parant: A. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie nu necesita nici un sacrificiu osos; B. in prima clasa sunt incadrati molarii de minte a caror extractie necesita nici un sacrificiu osos; C. in clasa a III-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;
880
881
Rezidentiat 2004
D. in clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea la colet a molarului inclus si separarea radacinilor; E. in clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a molarului inclus.
(pag. 263)
S2939196. Molarul de minte inferior poate fi dezinclus cand A. coroana si radacinile sunt bine conformate; B. directia coroanei este oblica; C. coroana se gaseste inclusa in regiunea procesului alveolar, acoperita complet sau partial de un strat osos foarte subtire, sau chiar submucos la o distanta convenabila; D. directia coroanei este verticala, usor oblica putand fi paralelizata prin slefuire; E. partile moi ale obrazului se insereaza in imediata vecinatate a crestei alveolare, unde se gaseste inclus molarul de minte.
(pag. 265)
S2939197. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii: A. incizia in "T; B. incizia curba cu concavitatea in sus; C. incizia curba cu concavitatea in jos; D. incizia "in V; E. incizia curba cu convexitatea in jos;
(pag. 279)
881
882
Rezidentiat 2004
Tema nr. 40 Patologia articulaiei temporo-mandibulare
BIBLIOGRAFIE:

S1240001. Radiografic, in artritele hiperuricemice A. se observa modificari ale conturului capului condilian B. se observa prezenta de osteofite unice sau multiple C. nu se observa modificari D. se observa poziia condilului prea posterioara in incidena cu gura inchisa E. se observa pozitia condilului prea anterioara in incidenta cu gura deschisa
(pag. 1187)
S1540002. Diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu: A. tumorile glandei parotide; B. adenita cronica pretragiana; C. hiperplazia de condil; D. luxaia laterala temporomandibulara; E. litiaza parotidiana.
(pag. 1211)
S1540003. Diagnosticul diferential in retrodiscita (retromeniscita) cuprinde: A. artrita reumatoida; B. artrita degenerativa de tip artrozic; C. luxatiile posterioare temporomandibulare; D. luxaiile recidivante temporomandibulare; E. capsulita.
(pag. 1184)
S1540004. Diagnosticul radiologic al artritelor acute nespecifice are drept elemente caracteristice: A. aplatizarea capului condilian; B. prezenta osteofitelor; C. pozitia discului articular; D. erodarea conturului condilului ; E. morfologia discului articular.
(pag. 1185)
S1540005. in etiologia constrictiei de mandibula cel mai frecvent intalnite sunt constrictiile de cauza: A. cutaneo-mucoasa; B. musculara; C. periarticulara; D. cutaneomucoasa si musculara; E. periarticulara si musculara cicatriceala.
(pag. 1202)
S1540006. intre tumorile benigne care se pot localiza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se numarar:
882
883
Rezidentiat 2004
A. B. C. D. E. fibromixomul; fibromul osifiant; hemangiomul; fibromul desmoplastic; displazia fibroasa.
(pag. 1211)
S1540007. Urmatoarele afectiuni articulare nu determina niciodata anchiloze temporomandibulare: A. artrita sifilitica; B. artrita actinomicotica; C. artrita tuberculoasa; D. artrita gonococica; E. artrita traumatica.
(pag. 1186)
S1640008. Anchiloza articuklatiei temporo mandibulare se trateaza prin A. infiltratii locale cu xilina B. inflitratii locale cu hidrocortizon C. prin metode chirurgicale D. mecanoterapie E. repaus articular total
(pag. 1206)
S1640009. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. devierea mandibulei in partea afectata C. imposibilitatea inchiderii gurii D. se percep miscarile condilului in conductul auditiv extern E. fata este asimetrica
(pag. 1198)
S2140010. Cea mai frecvent tumor benign a articulaiei temporo-mandibulare este: A. Osteomul B. Condromul C. Tumora cu mieloplaxe D. Fibromul E. Sarcomul
(pag. 1211)
S2140011. Clinic, contuziile articulaiei temporo-mandibulare se caracterizeaz prin: A. Trismus sever B. Devierea mentonului de partea afectat C. Echimoze periarticulare D. Hipoacuzie E. Dureri moderate la palpare
(pag. 1197)
S2140012. Despre reducerea manual a luxaiilor posterioare ale articulaiei temporo-mandibulare sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. Se aplic policii pe feele ocluzale ale molarilor inferiori B. Se exercit o presiune n jos C. Se exercit o traciune posterioar
883
884
Rezidentiat 2004
D. Se aplic presiune pe menton E. Luxaiile posterioare nu se reduc manual
(pag. 1201)
S2140013. Diagnosticul diferenial al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu urmtoarele, cu o excepie: A. Nevralgia Arnold B. Disfuncia temporo-mandibular C. Nevralgia trigeminal D. Artrite inflamatorii E. Subluxaii recidivante
(pag. 1189)
S2140014. Dup reducerea luxaiilor articulaiei temporo-mandibulare, este obligatorie imobilizarea provizorie cu frond, pentru: A. 1-2 zile B. 6-7 zile C. 8-10 zile D. 10-20 zile E. 20-30 zile
(pag. 1200)
S2240015. debutul capsulitei si sinovitei este A. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in repaus B. cu disconfort la nivelul articulatiei temporo mandibulare in miscarile de masticatie C. prin durere localizata la nivelul articulatiei temporo mandibulare D. prin spasm muscular E. prin inocluzie molara
(pag. 1183)
S2240016. radiografia articulatiei temporo mandibulare in capsulita si sinovita indica A. o largire a spatiului articular B. modificari ale pozitiei discului articular C. modificari ale structurilor osoase D. prezenta blocului osos E. absenta modificarilor la nivelul articulatiei
(pag. 1183)
S2240017. inflamatia sinoviei poate evolua spre A. artrita B. retrodiscita C. anchiloza temporo mandibulara D. constrictie mandibulara E. hipoplazia condilului mandibular
(pag. 1183)
S2240018. retrodiscita reprezinta A. un proces inflamator localizat la nielul tesutului retrodiscal B. un proces inflamator ceintereseza capsula articulara C. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo mandibulare D. pierderea brusca a raporturilor normale intre suprafetele articulare E. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datorate unor imbolnaviri ale tesuurilor periarticulare
884
885
Rezidentiat 2004
(pag. 1183)
S2240019. tratamentul retrodiscitei consta in A. repaus functional pentru cateva zile B. injectarea de corticosteoizi intraarticular C. injectarea de hialuronidaza intraartiular D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. imobilizare rigida intermaxilara
(pag. 1184)
S2240020. tratamentul in artritele acute nespecifice consta in A. artroscopie B. meniscectomie C. chirurgia capsulo-ligamentara D. discopexie E. rontgenterapie in doze antiinflamatorii
(pag. 1186)
S2240021. capsulita si sinovita reprezinta: A. un proces inflamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal B. un proces inflamator care intereseaza toate structurile articulatiei temporo-mandibulare C. afectiuni care se refera la modificarile care apar in relatia disc-condil, antrenand modificari de structura ale tuturor elementelor articulare , urmate de tulburari in mecanica articulara D. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste, fara modificari in componenta lichidului sinovial E. un proces inflamator ce intereseaza capsula articulara si sinovia care o captuseste, cu modificari in componenta lichidului sinovial
(pag. 1183)
S2240022. artritele sifilitice se caracterizeaza prin: A. atrite acute in perioada secundara B. atralgii sau artrite subacute cu exudat in perioada tertiara C. atralgii persistente nocture in perioada secundara D. hidrartroze in perioada primara E. leziuni pseudtoumorale in perioada teriara
(pag. 1186)
S2240023. Caracteristicile artritei tuberculoasa sunt: A. infectia articulara este intotdeauna primara B. infectia articulara este frecventa C. evolutia nu determina aparitia de anchiloza D. in afara de tratamentul antitubeculos specific, unii autori recomanda roentgenterapia in doze antiinflamatorii E. evolutie torpida cu aparitia de leziuni distructive ale disclui
(pag. 1186)
S2240024. artrita actinomicotica A. apare prin extensia infectiei de la partile moi B. se caracterizeaza prin modificari patologice care intereseaza in primul rand osul C. dupa vindecarea se caraterizeaza printr-o restabilire "ad integrum"a functiilor D. nu duce niciodata la constrictie E. se caracterizeaza prin leziuni pseuotumorale
(pag. 1186)
885
886
Rezidentiat 2004
S2240025. cele mai bune imagini ale articulatiei temporomandibulare se obtin cu ajutorul A. ortopantomografiei B. radiografiei de articulatie temporo mandibulara cu gura deschisa si inchisa C. artrografia D. Ct E. RMN
(pag. 1189)
S2240026. repozitionarea discului la nivelul articulatiei temporo mandibulare A. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent anterioare B. este indicata in deplasari discale, cel mai frecvent posterioare C. urmareste reducerea discului inainte si inauntru D. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului E. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular
(pag. 1192)
S2240027. discopexia A. consta in excizia si sutura micilor perforatiii ale discului B. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral C. are ca scop xpansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral D. consta in rezectia eminentei artiulare doar in inaltime E. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului
(pag. 1194)
S2240028. reparatia aparatului discal la nivelul articulatiei temporo-manibulare consta in A. excizia si sutura micilor perforatii ale discului B. indepartarea unor osteofite superficiale C. extractia unor fragmente tisulare intraarticulare care jeneaza miscarile D. netezirea suprafetelor articulare E. reducerea si fixarea discului articular
(pag. 1194)
S2240029. chirurgia suprafetei osoase temporale consta in A. rezectia eminentei articulare doar in inaltime B. rezectia eminentei articulare doar in profunzime C. netezirea suprafetelor articulare D. indepartarea unor osteofite superficiale de la nielul ondilului mandibular E. rezectia eminentei articulare atat in inaltime, cat si in profunzime
(pag. 1195)
S2240030. tratamentul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare consta in A. repaus articular pentru 10 zile B. infiltratii periarticulare cu xilina C. roentgenterapie in doze antiinflamatorii D. vaccinoterapie nespecifica E. artrotomia
(pag. 1197)
S2240031. cea mai frecventa forma de luxatie mandibulara este A. luxatia mandibulara posterioara bilaterala B. luxatia anterioara bilaterala C. luxatia laterala in afara
886
887
Rezidentiat 2004
D. luxatia anterioara unilaterala E. luxatia laterala inauntru
(pag. 1198)
S2240032. luxatia posterioara mandibulara se produce in urmatoarele cazuri: A. lovituri pe barbie, gura fiind inchisa B. caderi pe mandibula, gura fiind deschisa C. traumatisme directe aplicate dinapoi inainte D. traumatisme directe aplicate lateral pe ramul ascendent mandibular E. efectuarea unei laringoscopii
(pag. 1201)
S2240033. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie mandibulara posterioara, fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv sunt: A. gura inchisa B. gura intredeschisa C. condilul mandibular se palpeaza in conductul auditiv extern D. otoragie E. surditate
(pag. 1201)
S2240034. cele mai frecvente constrictii mandibulare sunt: A. de cauza cutneo-mucoasa B. de cauza musculara C. de cauza periarticulara D. ereditare E. cauzate de poliartrita reumatoida
(pag. 1202)
S2240035. constrictia de cauza musculara apare A. prin sclerozarea muschilor ridicatori ai mandibulei B. dupa supuratii sau traumatisme atriculare sau periarticulare C. prin transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare care devine inextensibila D. prin cicatrici retractile scleroase ale tegumentului obrajilor E. prin cicatrici retractile ale mucoasei jugale
(pag. 1202)
S2240036. radiografia evidentiaza: A. prezenta unui bloc osos B. disparitia incizurii sigmoide C. sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica D. prezenta osteofitelor sau a geodelor de pe suprafata capului condilian E. absenta modificarilor patologice la nivelul articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 1203)
S2240037. cauzele anchilozei postinfectioase sunt: A. supuratiile otomastoidiene B. radionecroza ramului ascendent mandibular C. plagile articulatiei D. atritele sifilitice E. artritele fungice
(pag. 1204)
887
888
Rezidentiat 2004
S2240038. cele mai frecvente forme de anchiloze temporo-mandibulare sunt A. anchilozele partiale B. anchilozele intraarticulare C. anchilozele totale D. anchilozele posterioare E. anchilozele anterioare
(pag. 1204)
S2240039. in anchilozele intraarticulare sau totale bilaterale: A. mentonul este deviat inspre partea mai afectata B. unghiul mandibular este deschis C. hemimandibula de partea mai grav afectata este mai scurta D. hemimandibula de partea mai grav afectata apare proeminenta E. bolnavii au aspectul de "profil de pasare"
(pag. 1205)
S2240040. in anchilozele extraarticulare apare A. imposibilitatea efectuari miscarilor de lateralitate si protruzie B. limitarea totala a miscarilor de deschidere a gurii C. absenta miscarilor la palpare la nivelul articulatiei afectate D. tulburarea functiei mastictorii mai severe decat in celalalte forme de anchiloza E. limitarea partiala a miscarilor de deschidere a gurii
(pag. 1206)
S2240041. radiografic in anchiloza temporo-mandiulara se constata: A. absenta leziunilor in articulatia temporo-mandibulara B. prezenta blocului osos, cu pastrarea liniei interarticulare C. disparitia incizurii sigmoide D. osteofitele de pe suprafata capului condilului E. geodele de pe suprafata capului condilului
(pag. 1206)
S2240042. tratamentul anhilozelor organizate consta in A. mecanoterapie B. injectarea de hialuronidaza C. masaje pe zona afectata D. rontgenterapie in doze antiinflamatorii E. interventia chirurgicala
(pag. 1207)
S2240043. aplazia condilului mandibular A. este o afectiune extrem de rara B. cel mai frecvent este bilaterala C. este asociata frecvent cu anomalii ale ramurii ascendente mandibulare, in cadrul sindromului Nager D. poate sa apara si unilateral,pacientul avand profilul caracteristic de pasare E. bilaterala determina asimetria faciala
(pag. 1209)
S2240044. cea mai frecventa tumora a articulatiei temporo-mandiulare este: A. tumora cu mieloplaxe B. condromul C. osteocondromul
888
889
Rezidentiat 2004
D. osteomul mandibular E. condrosarcomul
(pag. 1211)
S2240045. radiografia de articulatie temporo-mandibulara in osteomul manibular A. indica condilul marit de volum B. nu indica modificari patologice C. indica prezenta blocului osos, cu disparitia liniei interarticulare D. indica sinostoza dintre mandibula si arcada temporo-zigomatica E. indica in toate cazurile disparitia incizurii sigmoide
(pag. 1211)
S2240046. diagnosticul diferential al osteomului mandibular se face cu A. hiperplazia de condil B. aplazia de condil C. hipoplazia de condil D. anchiloza temporo-mandibulara E. constrictia mandibulei
(pag. 1211)
S2240047. radiografia in artritele hiperuricemice indica A. absenta modificarilor B. modificari ale conturului capului condilian C. prezenta de osteofite la nivelul capului condilian D. aplatizarea capului codilian E. prezenta blocului osos
(pag. 1187)
S2240048. exameul radiologic in contuziile articulatiei temporo mandibulare indica A. largirea spatiului articular B. absenta modificarilor patologice C. prezenta blocului osos D. ingustarea spatiului articular E. prezenta sinostozei dintre mandibula si arcada temporo zigomatica
(pag. 1197)
S2240049. anchiloza temporo mandibulara reprezinta A. limitarea permanenta a miscarilor mandibulei datoria organizarii unui tesut osos care sudeaza mandibula de osul temporal B. o afectiune asociata cu anomalii ale ramului ascendent mandibular C. o afectiune congenitala D. o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta E. pierderea rapoartelor normale intre suprafetele articulare
(pag. 1204)
S2240050. interventia chiurgicala in anchiloza temporo mandibulara urmareste A. crearea unei noi articulatii B. indepartarea osteoitelor C. excizia si sutura micilor perforatii ale discului D. rezectia eminentei articulare doar in inaltime E. rezectia eminentei articulare in inaltime si profunzime
(pag. 1207)
889
890
Rezidentiat 2004
S2340051. Imobilizarea provizorie a mandibulei cu fant mentonier dup reducerea luxaiilor anterioare ale articulaiei temporomandibulare se face timp de. A. 1-3 zile B. o sptmn C. o lunb D. 45 zile E. 8-10 zile
(pag. 1200)
S2340052. Rezultatele artroscopiei sunt bune n proporie: A. 10-15% B. 80-95% C. 50% D. 75% E. 100%
(pag. 1191)
S2340053. n artritele traumatice se recomand repaus articular timp de: A. o sptmn B. dou sptmni C. 5-6 zile D. 2-3 zile E. o lun
(pag. 1185)
S2540054. Luxaia acut temporomandibular unilateral: A. este mai frecvent ntlnit dect luxaia bilateral B. devierea mentonului se face spre partea afectat C. se nsoete de relaxarea prilor moi de partea afectat D. linia interincisiv e deviat de partea sntoas E. prezint simetrie facial.
(pag. 1199)
S2640055. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica. A. dupa o saptamna de la traumatism B. dupa 4-6 luni C. dupa o saptamna D. imediat posttraumatic E. dupa un an
(pag. 701)
S2640056. Contuzia dentara presupune: A. mobilitate anormala a dintelui B. reactie negativa la curentul electric C. insensibilitate la percutie D. lezarea usoara a membranei parodontale E. radiografia e caracteristica
(pag. 708)
S2640057. Contuzia dentara: A. nu necesita tratament B. necesita extirparea dintelui
890
891
Rezidentiat 2004
C. dintele trebuie imobilizat D. se administreaza antibiotice E. vitalitatea dintelui este pierduta
(pag. 709)
S2640058. Luxatia dentara: A. implica de obicei deplasarea dintelui spre oral B. mobilitatea dintelui e scazuta C. vitalitatea dintelui e prezenta D. ocluzia e nemodificata E. exista in grad de intruzie al dintelui
(pag. 708)
S2640059. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine: A. 3-4 zile B. 4-6 saptamni C. 2 saptamni D. o saptamna E. 3 luni
(pag. 710)
S2640060. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este: A. fractura coronara necomplicata B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare C. fractura radiculara D. extruzia E. intruzia
(pag. 704)
S2940061. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare: A. este de regula chirurgical; B. urmareste reducerea si imobilizarea fracturii; C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei; D. se face prin coborarea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular; E. implica antibioterapie aplicata cat mai precoce si in doze mari.
(pag. 1200)
S2940062. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporo-mandibulare: A. este recomandat in luxatiile recente; B. implica uneori rezectia condililor; C. este precedat de mecanoterapie; D. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari al unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton; E. nu necesita imobilizare postoperatorie.
(pag. 1200)
891
892
Rezidentiat 2004

S1240063. Aplazia condilului mandibular este o afectiune rara caracterizata prin: A. afectarea frecvent unilaterala B. afectarea exclusiv unilaterala C. poate fi bilaterala si asociata cu hipoplazia ramului ascendent D. poate fi bilaterala si asociata cu hiperplazia ramului ascendent E. lipsa de dezvoltare a etajului inferior a fetei cu profil de pasare
(pag. 1209)
S1240064. Artritele infectioase specifice sunt: A. artritele gonococice B. artritele stafilococice C. artritele streptococice D. artritele sifilitice E. artritele actinomicotice
(pag. 1185)
S1240065. Care sunt elementele clinice care orienteza diagnosticul capsulitei si sinovitei: A. anamneza B. localizarea bilaterala C. inocluzia molara D. localizarea unilaterala E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de acid uric in serul sangvin
(pag. 1183)
S1240066. Cauzele constrictiei mandibulare sunt: A. cauza periarticulara B. cauza osoasa C. cauza musculara D. cauza cutaneo-mucoasa E. displazie cartilaginoasa
(pag. 1202)
S1240067. Diagnosticul diferential al artritelor acute nespecifice se face cu: A. foliculita B. furunculul pretragian C. limfadenita pretragiana D. limfadenita retromastoidiana E. otomastioditele supurate
(pag. 1185-1186)
S1240068. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. anchiloza temporo-mandibulara B. disfunctiile temporo-mandibulare C. artrita infectioasa D. nevralgia trigeminala E. hiperplazia unilaterala a condilului mandibular
(pag. 1189)
S1240069. Diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe
892
893
Rezidentiat 2004
baza urmatoarelor semne clinice si simptome: A. B. C. D. E. durerea este mai puternica in cazul fracturii durerea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii
(pag. 1199)
S1240070. Factorii etiologici ai capsulitei si sinovitei sunt: A. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare sau adiacente articulatiei B. infectii specifice de tip sifilis si tbc C. tumori maligne recidivate D. deschiderile exagerate ale gurii cu tensionarea capsulei si a sinoviei E. miscarile masticatorii exagerate
(pag. 1183)
S1240071. Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului mandibular este o afectiune congenitala care se caracterizeaza prin urmatoarele: A. este insotita de o crestere in exces a mandibulei B. este asociata cu o hipodezvoltare accentuata a mandibulei C. tulburari de ocluzie D. relaiile de ocluzie eugnate E. radiografic condilii mandibulari sunt mult deformati
(pag. 1210)
S1240072. in anchiloza temporomandibulara radiografic se constata: A. prezenta unui bloc osos in locul articulatiei B. largirea spatiului articular posterior C. disparitia liniei interarticulare D. deformarea condilului E. uneori disparitia incizurii sigmoide
(pag. 1206)
S1240073. in anchilozele temporo-mandibulare unilaterale se observa urmatoarele modificari: A. mentonul este retrudat si deviat de partea bolnava B. mentonul este retrudat si deviat de partea sanatoasa C. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare proeminenta D. hemimandibula de partea bolnava este mai scurta dar apare infundata E. linia interincisiva este deviata de partea bolnava
(pag. 1205)
S1240074. Metodele nesangerande conservative de tratament a constrictiei mandibulei sunt: A. mecanoterapia B. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. masaje pe zona cicatriceala D. seciunea simpla a bridelor cutanate sau mucoase E. dezinsertia muschilor maseter si pterigoidian intern
(pag. 1203)
S1240075. Se descriu urmatoarele forme de artrite: A. artrite traumatice B. artrite congenitale
893
894
Rezidentiat 2004
C. artrite reumatoide D. artrite infectioase E. artrite ulcerative
(pag. 1184)
S1240076. Tratamentul retrodiscitelor de cauza extrinseca este: A. repaus functional pentru 3-4 zile B. injectarea de corticosteroizi intraarticular C. repozitionarea discului si fixarea sa la condil D. intervenia chirurgicala pe ligamentele retrodiscale E. miscari de deschidere, lateralitate si protractie pentru prevenirea anchilozei
(pag. 1184)
S1440077. Anchiloza temporomandibulara: A. este o limitare permanenta a miscarilor mandibulei B. se caracterizeaza prin disparitia articulatiei temporo-mandibulare, prin sudura mandibulei de osul temporal C. poate apare ca urmare a unor fracturi mandibulare in zona corpului mandibular D. este mai grava in cazul instalarii in perioada adulta E. se trateaza de preferinta conservator, prin aplicarea unor dispozitive ortopedice de redresare
(pag. 1204)
S1440078. Artritele acute temporomandibulare nespecifice se manifesta clinic prin: A. dureri B. limitarea miscarilor mandibulei C. devierea mandibulei de partea sanatoasa D. tulburari de ocluzie E. tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului auriculotemporal
(pag. 1185)
S1440079. Constrictia mandibulei: A. poate fi de cauza periarticulara, aparuta dupa supuratii sau traumatisme articulare B. poate fi de cauza musculara, prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei C. se insoteste de devierea mandibulei de partea sanatoasa D. este insotita de tulburari de masticatie si fonatie E. tratamentul consta in slefuiri selective ale dintilor
(pag. 1202)
S1440080. In cadrul simptomatologiei artritelor temporo-mandibulare degenerative de tip artrozic, intilnim: A. semne de inflamatie (tumefactie,congestia tegumentelor) B. dureri locale si iradiate extrem de variate C. cracmente D. dureri la presiune pe articulatia temporo-mandibulara E. semne neurologice (cefalee, migrena)
(pag. 1187)
S1440081. Luxatiile temporomandibulare anterioare sint favorizate de: A. o adincime redusa a cavitatii glenoide B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa C. laxitatea ligamentelor periarticulare D. scaderea tonicitatii muschilor temporali E. prezenta fenomenelor inflamatorii la nivelul articulatiei
894
895
Rezidentiat 2004
(pag. 1198)
S1440082. Luxatiile temporomandibulare posterioare: A. se produc foarte rar B. se insotesc de obicei de fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern C. se produc prin lovituri pe barbie cu gura inchisa D. se manifesta clinic prin tulburari de ocluzie, cu protruzia incisivilor inferiori E. in cazul tratamentelor incorecte pot fi urmate de anchiloze
(pag. 1201)
S1440083. Osteomul mandibular se caracterizeaza prin: A. este unilateral B. poate proemina in conductul auditiv extern C. produce limitarea miscarilor mandibulei D. apare mai frecvent peste 45 de ani E. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat
(pag. 1211)
S1440084. Simptomele luxatiei temporomandibulare anterioare bilaterale sunt: A. imposibilitatea deschiderii gurii B. incontinenta salivara C. devierea mentonului de partea sanatoasa D. la palpare in conductul auditiv extern nu se percep miscarile condilului E. obrajii tumefiati
(pag. 1198)
S1440085. Tratamentul chirurgical al luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. este recomandat in luxatiile recente B. consta in artrotomie prin incizie clasica C. este precedat de mecanoterapie D. se face prin interpunerea la nivelul ultimilor molari a unui rulou de comprese si exercitarea unei presiuni pe menton E. se practica doar atunci cand tratamentul ortopedic nu da rezultate
(pag. 1201)
S1440086. Tratamentul luxatiilor temporomandibulare anterioare: A. este de regula chirurgical B. urmareste reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei C. necesita infiltrarea cu anestezic a musculaturii ridicatoare a mandibulei D. se face prin coborirea condilului temporal si trecerea sa pe sub condilul mandibular E. implica antibioterapie aplicata cit mai precoce
(pag. 1200)
S1540087. Diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu: A. nevralgia trigeminala; B. capsulita; C. sinovita; D. disfunciile temporo-mandibulare; E. nevralgia Arnold.
(pag. 1189)
S1540088. In artrita degenerativa de tip artrozic examenul radiologic poate evidentia: A. marirea spatiului articular;
895
896
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. suprafete articulare incongruente; prezenta osteofitelor; poziia prea anterioara a condilului; pozitia prea posterioara a condilului.
(pag. 1189)
S1540089. in etiologia anchilozei temporomandibulare sunt incriminate o serie din urmatoarele afectiuni: A. parotiditele; B. artritele traumatice; C. plagile articulatiei; D. scleroza muschilor ridicatori; E. cicatricile retractile scleroase ale tegumentelor pretragiene.
(pag. 1204)
S1540090. intre cauzele luxatiilor recidivante ale articulatiei temporomandibulare se numara: A. miozita cranica; B. tulburarile mioclonice postencefalita; C. disc plicaturat; D. ligamente periarticulare laxe; E. atrofia maseterina dupa poliomielita.
(pag. 1202)
S1540091. La nivelul articulatiei temporomandibulare se pot localiza o serie de tumori maligne precum: A. limfosarcomul; B. fibrosarcomul; C. condrosarcomul; D. sarcomul sinovial; E. reticulosarcomul.
(pag. 1211)
S1540092. Luxatia posterioara temporomandibulara este caracterizata de urmatoarele semne clinice: A. surditate; B. tentativa de mobilizare mandibulara dureroasa; C. muschii maseteri si temporali sunt in tensiune; D. relieful mentonier sters; E. imposibilitatea inchiderii gurii.
(pag. 1201)
S1540093. Luxatiile posterioare fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern se manifesta prin: A. incisivii inferiori retrudati; B. gura intredeschisa; C. stergerea reliefului mentonier; D. gonionul este in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian; E. surditate.
(pag. 1201)
S1540094. Retrodiscita (retromeniscita) are drept cauze recunoscute: A. deschiderea exagerata a gurii; B. miscari masticatorii exagerate; C. traumatismul acut;
896
897
Rezidentiat 2004
D. procese inflamatorii de vecinatate; E. malocluzia instalata brusc.
(pag. 1184)
S1540095. Simptomele contuziei articulatiei temporo-mandibulare includ: A. crepitatiile; B. devierea mentonului de partea sanatoasa; C. trismus; D. cracmentul; E. dureri provocate de deschiderea gurii.
(pag. 1197)
S1640096. Anchiloza articulatiei temporo mandibulare este produsa de: A. traumatism obstetrical B. dezechilibru ocluzo-articular sever C. supuratii intraarticulare D. fracturi intraarticulare E. fracturile cavitatii glenoide
(pag. 1204)
S1640097. Anchiloza instalata in copilaarie se soldeaza cu: A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. nu are nici o repercusiune asupra dezvoltarii copilului D. tulburari grave functionale E. igiena bucala defectuoasa, carii multiple
(pag. 1205)
S1640098. Constrictia de mandibula poate fi de cauza: A. ocluzala B. periarticulara C. musculara D. cutaneo-mucoasa E. psihica
(pag. 1202)
S1640099. Contuzia articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. antibioterapie B. infiltratii locale cu hidrocortizon C. infiltratii locale cu xilina D. mecanoterapie imediat dupa producerea accidentului E. repaus articular 4-5 zile
(pag. 1197)
S1640100. Contuzia articulatiei temporo-mandibulare se caracterizeaza prin: A. lipsa miscarilor in articulatie B. dureri articulare C. trismus moderat D. devierea mentonului de partea bolnava E. febra
(pag. 1197)
897
898
Rezidentiat 2004
S1640101. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se face cu: A. fracturile gatului condilului B. paraliziile faciale C. contractura spastica a muschilor masticatori D. fracturile angulare ale mandibulei E. contuzia articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1199)
S1640102. Luxatia anterioara in articulatia temporo mandibulara are la baza: A. laxitatea capsulei si ligamentelor articulare B. conformatia particulara a elementelor articulare C. reumatismul poliarticular D. cresterea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii E. scaderea tonicitatii musculare a muschilor inchizatori ai gurii
(pag. 1198)
S1640103. Plagile articulatiei temporo mandibulare se trateaza prin: A. curatire mecanica B. sutura in mai multe planuri C. antibioterapie cu spectru larg D. repaus articular o luna E. mecanoterapie dupa 6-7 zile
(pag. 1198)
S1640104. Simptomatologia luxatiei anterioare bilaterale a articulatiei temporo mandibulare sunt: A. gura este larg deschisa B. imposibilitatea inchiderii gurii C. inaintea conductului auditiv se percepe condilul mandibular D. inaintea conductulsui auditiv este prezenta a depresiune E. masticatia este imposibila
(pag. 1199)
S1640105. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. se instaleaza brusc B. deschiderea gurii nu este posibila nici 1 mm C. deschiderea gurii este limitata D. mandibula deviaza spre partea afectata E. tulburari ocluzale grave
(pag. 1203)
S1640106. Simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. starea generala profund afectata B. radiografic prezenta blocului osos intre suprafetele articulare C. limitarea deschiderii gurii D. la deschiderea gurii mandibula deviaza spre partea leziunii E. se palpeaza brida sau cicatricea care limiteaza eschiderea gurii
(pag. 1203)
S1640107. Sipmtomatologia luxatiei unilaterale a articulatiei temporo mandibulare este: A. fata este simetrica B. gura este inchisa
898
899
Rezidentiat 2004
C. mentonul este deviat spre partea afectata D. mentonul este deviat de partea cealalta E. partile moi relaxate pe partea sanatoasa
(pag. 1199)
S1640108. Siptomatomele anchilozei temporo mandibulare sunt A. usoara limitare a deschiderii gurii B. limitarea totala a deschiderii gurii C. igiena bucala defectuoasa D. la palpare se percepe blocul osos de partea bolnava E. linia interincisiva deviata de partea bolnava
(pag. 1205)
S2140109. Constricia mandibulei poate avea cauze: A. Periarticulare B. Musculare C. Osoase D. Cutaneo-mucoase E. Generale
(pag. 1202)
S2140110. Durerea din artritele acute nespecifice iradiaz n regiunile: A. auricular B. Cervical C. Occipital D. Temporal E. Genian
(pag. 1185)
S2140111. n etiopatogenia luxaiilor recidivante ale articulaiei temporo-mandibulare sunt incriminate: A. Deformaia discului articular B. Atrofia maseterin dup poliomielit C. Tulburri mioclonice postencefalice D. Prognatismul mandibular anatomic E. Leziuni traumatice ale articulaiei
(pag. 1202)
S2140112. n luxaiile anterioare bilaterale ale articulaiei temporo-mandibulare se constat: A. Deschiderea limitat a gurii B. Uneori molarii pot fi n contact C. Tumefacie pretragian D. tergerea anului retromandibular E. Fonaie dificil
(pag. 1198-1199)
S2140113. n tratamentul retrodiscitelor se indic: A. repaus funcional 1-2 sptmni B. exerciii de protracie i lateralitate C. infiltraii cu corticoizi D. repoziionarea chirurgical a discului articular E. intervenii chirurgicale pe ligamentele retrodiscale
(pag. 1184)
899
900
Rezidentiat 2004
S2140114. Prin artroscopie, n tratamentul artritelor degenerative de tip artrozic, se pot realiza: A. Netezirea suprafeelor articulare B. Prelevri biopsice C. Irigarea articulaiei D. Extracia unor fragmente intraarticulare E. Extracia discului articular (meniscectomie)
(pag. 1190)
S2140115. Simptomatologia anchilozei intraarticulare temporo-mandibulare unilaterale const n: A. Menton retrudat B. Profil de pasre C. Aparent atrofie a hemimandibulei de partea sntoas D. Linia interincisiv se menine E. Se palpeaz blocul osos temporo-mandibular
(pag. 1205)
S2240116. tratamentul capsulitei si sinovitei consta in A. interventie chiurgicala, ca singura metoda terapeutica B. imobilizare rigida intermaxilara C. administrare de analgetice D. administrare de medicatie antiinflamatoare E. aplicare e laser cu CO2 in doze antiinflamatorii
(pag. 1183)
S2240117. caracterele durerii in artritele acute nespecifice sunt A. durerea este difuza B. durerea este doar provocata C. durearea este spontana D. durerile nu sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei E. durerile sunt exacerbate la tentativele de miscare a mandibulei
(pag. 1185)
S2240118. la palparea articulatiei temporo mandibulare in artritele aute nespecifice A. se percepe o impastare dureroasa B. se percepe fluctuenta C. se declanseaza senzatia dureroasa D. nu se percep miscarile condilului E. se percepe blocul osos de partea bolnava
(pag. 1185)
S2240119. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. disconfort matinal la miscarile de deschidere a urii B. limitari matinale ale miscarilor de deschidere a gurii C. poliartralgii D. tumefactia la nivelul articulatiei tempoo manibulare E. inocluzia molara de partea bolnava
(pag. 1187)
S2240120. ca factori etiologici ai sinovitei si capsulitei se incrimineaza A. traumatismele acute exercitate pe structurile articulare B. deschiderile exagerate ale gurii
900
901
Rezidentiat 2004
C. procese inflamatorii de vecinatate D. traumatism indirect aplicat pe mandibula (menton, ram orizontal,unghi) E. transformarea sclerocicatriceala a capsulei articulare si a ligamentelor
(pag. 1183)
S2240121. semnele si simptomele care apar in capsulita si sinovita sunt: A. disconfortul in timpul miscarilor de masticatie B. durerea dicontinua are nu iradiaza C. durerea continua care iradiaza D. inocluzia molara pe parta afectata E. in relatie centrica molarii de pe partea afectata sunt in contact, in timp ce molarii de pe partea contralaterala si incisivii nu sunt in contact
(pag. 1183)
S2240122. in aparitia retrodiscitei sunt incriminate: A. traumatismele acute B. malocluziile instalate brusc C. aplicarea de proteze defectoase D. procese inflamatorii de vecinatate E. diseminarile pe cale sangvina (scarlatina, rujeola sau difterie)
(pag. 1184)
S2240123. formele clinice de artrite sunt: A. artritele traumatice B. atrtrite infectioase nespecifice C. artrite nespecifice fungice D. artrite specifice gonococice E. artrite nespecifice tuberculoase
(pag. 1184)
S2240124. in etiopatogenia artritelor acute nespecifice infectioase este incriminata: A. patrunderea de germeni patogeni direct,in urma unor traumatisme deschise B. miscarea masticatorie exagerat efectuata in vedrea triturarii alimentelor C. deschiderea exagerata a gurii D. extinderea unor procese infectioase din vecinatate E. patrunderea de germei patogeni pe cale hematogena
(pag. 1185)
S2240125. triada simptomatica din artritele acute nespecifice este alcatuita din: A. dureri B. inocluzia molara pe partea afectata C. spasme musculare D. limitarea miscarilor mandibulei E. semne de inflamatie acuta
(pag. 1185)
S2240126. evolutia si eventualele complicatii ale artritelor acute nespecifice sunt: A. cedarea simptomelor, cu restabilirea "ad integrum" a functilor in formele congestive B. deschiderea spontana la nivelul tegmentului, inaintea tragusului C. deschiderea spontana la nivelul conductului auditiv extern D. extinderea procesului supurativ la mastoida, os temporal, ram ascendent mandibular E. aparitia anchilozei temporo-mandibulare mai frecvent la persoane adulte
901
902
Rezidentiat 2004
(pag. 1185)
S2240127. diagosticul diferential al artritei acute nespecifice se face cu A. furunculul pretragiana B. parotiditele urliene C. limfadenita pretragiana D. disfunctiile temporo-mandibulare E. nevralgiile trigeminale
(pag. 1185)
S2240128. semnele si simptomele artritelor reumatoide sunt A. usor disconfort, unilateral matinal la miscarile de deschidere a gurii B. tumefactii dureroase la nivelul articulatiei temporo-mandibulare C. ocluzie deschisa, datorata rezorbtiei condilului mandibular D. limitarea totala a miscarilor mandibulare, intalnita frecvent E. instalarea unei anchiloze de tip fibros intalnita frecvent
(pag. 1186)
S2240129. simptomele si semnele din artritele degenerative de tip artrozic sunt A. durerea, localizata numai in regiunea articulatiei B. durerea, cu caracter de nevralgie faciala, fara localizarea precisa C. durerea u iradiere in tampla, ureche, frunte, gonon, limba D. durerile nocturne care sunt frecvente E. saltul articular
(pag. 1188)
S2240130. cracmentele reprezinta A. zgomote intraarticulare percepute numai de bolnav B. zgomote intraarticulare care se asociaza frecvent cu "saltul articular" C. zgomote intraarticulare, percepute ca o pocnitura aspra D. zgomote intraarticulare, care se percep frecvent la inchiderea gurii E. zgomote intraarticulare, care se percep frecvent la deschiderea gurii
(pag. 1188)
S2240131. Crepitatiile sau frecaturile articulare A. apar ca rezultat al contactului irectdintre suprafete neregulate B. indica perforarea discului articular C. indica distrugerea discului articular D. se asociaza cu senzatia de deplasare a condilului mandibular E. se asociaza cu "saltul articular"
(pag. 1188)
S2240132. subluxatia anterioara recidivanta A. este asociata cu durere B. este asociata cu cracmente, produse de saltul condilului mandibulr peste marginea meniscului C. este insotita de devieri ale mandibuleisi miscari sacadate ale mandibulei D. este insotita de miscari sacadate ale mandibulei E. este asociata cu cracmente, produse de saltul condilului peste radacina trnsversala a zigomei
(pag. 1188)
S2240133. diagnosticul diferential al artritelor degenerative de tip artrozic se face cu A. disfunctiile temporo-mandibulare
902
903
Rezidentiat 2004
B. C. D. E. diferite forme de artrite nevralgiile trigeminale nevralgia occipitala Arnold constrictia de mandibula
(pag. 1189)
S2240134. prin artroscopie la nivelu articulatiei tempoo mandiulare se pot realiza A. irigarea articulatiei si desfiintarea unor aderente intraarticulare B. netezirea suprafetelor articulare C. interpozitia in locul discului a unui implant acrilic D. scurtarea ligamentului temporo-mandibular E. rezectia eminentei articulare in inaltime
(pag. 1190)
S2240135. meniscectomia la nivelul articulatiei temporomandibulare A. este indicata in cazurile fragmentarii discale B. determina aparitia anchilozei C. determina supraincarcarea articulatiei sanatoase in caz de interventie unilaterala D. este indicala in deplasari dicale, cel mai frecvent anterioare E. este indicata in luxatii recidivante
(pag. 1191)
S2240136. chirurgia capsulo-ligamentara consta in A. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de limitare a miscarilor articulatiei B. scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral, in cazuri de luxatie mandibulara C. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de luxatie mandibulara D. expansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral, in caz de limitare a miscarilor articulatiei E. excizia si sutura micilor perforatii de la nivelul discului
(pag. 1194)
S2240137. contuziile de la nivelul articulatiei temporo mandibulare se produc prin A. traumatism aplicat pe menton B. traumatism la nivelul ramului orizontal C. traumatism indirect la nivelul unghiului mandibular D. traumatism irect la nielul unghiului mandibular E. traumatim direct la nivelul articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1197)
S2240138. in cazul contuziilor articulatiei temporo-mandibulare leziunile sunt A. localizate doar la nivelul discului B. localizate la nivelul capsulei, discului si sinovialei C. localizate si la nivelul elementelor osoase D. de tipul hematomului intra-si periarticular E. insotite de edem
(pag. 1197)
S2240139. semnele si simptomele in contuziile de articulatie temporo-mandibulara sunt: A. dureri articulare spontane B. dureri articulare provocate de deschiderea gurii C. trismus D. devierea mentonului de partea bolnava E. tumefactia si echimoze periarticulare
903
904
Rezidentiat 2004
(pag. 1197)
S2240140. conditiile morfologice si functionale care favorizeaza luxatiile anterioare sunt: A. cavitatea glenoida foarte adanca B. laxitatea capulei si a ligamentelor periarticulare C. condil temporal cu panta exprimata D. condil mandibular deformat E. cresterea tonicitatii muschilor temporali, maseteri si pterigoidieni
(pag. 1198)
S2240141. cauzele obisnuite ale luxatiilor anterioare temporo-mandibulare sunt: A. cascatul B. vomismentele C. caderea pe mandibula, gura fiind deschisa D. caderea pe mandibula, gura fiind inchisa E. manopere medicale
(pag. 1198)
S2240142. luxatia anterioara se caracterizeaza prin A. imposibilitatea inchiderii gurii dupa o deschidere fortata a acesteia B. depasirea tuberculului temporal de condilul mandibular C. trecerea condilului mandibular pe versantul anterior nearticular al tubercului temporal D. tractionarea meniscului inapoi in cavitatea glenoida E. otoragie
(pag. 1198)
S2240143. semnele si simptomele din luxatia mandibulara anterioara sunt A. durerea vie B. zgomot intraarticular C. imposibilitatea inchiderii gurii D. incisivii inferiori retrudati pana la 15mm E. obrajii turtiti
(pag. 1198)
S2240144. semnele si simptomele din luxatia mandibulara unilaterala sunt A. asimetrie faciala B. linia interincisiva este deviata de partea bolnava C. linia interincisiva este deviata de partea sanatoasa D. gura este mai puternic deschisa decat in luxatiile bilaterale E. mandibula este mobila
(pag. 1199)
S2240145. in luxatiile unilaterale diagnosticul diferential trebuie facut cu: A. fracturile gatului condilului B. paraliziile faciale C. contractura spastica a muschilor masticatori D. capsulita si sinovita E. artritele traumatice
(pag. 1199)
S2240146. evolutia luxatiilor anterioare consta in A. recidiva
904
905
Rezidentiat 2004
B. C. D. E.
organizarea unei neoarticulatii organizarea fibro-conjunctiva a tesuturilor periarticulare aparitia constrictiei de mandibula aparitia anchilozei temporo-mandibulare
(pag. 1200)
S2240147. tratamentul luxatilor anterioare consta in A. reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei B. doar reducerea luxatiei C. imobilizarea mandibulei cu fronda mentoniera timp de 8-10 zile D. interventie chirurgicala, in cazul luxatiilor recente E. artrotomia, in cazul luxatilor vechi
(pag. 1200)
S2240148. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie posterioara mandibulara, cu fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern sunt: A. otoragie B. scaderea acuitatii auditive C. gura intredeschisa D. gura inchisa E. condilul mandibular se palpeaza sub conductul auditiv extern
(pag. 1201)
S2240149. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie laterala mandibulara sunt: A. menton deviat de partea opusa leziunii B. ocluzia incrucisata C. menton deviat de partea leziunii D. otoragie E. incisivii inferiori retrudati pana la 15 mm
(pag. 1202)
S2240150. conditiile anatomo-functionale sau patologice care favorizeaza luxatiile recidivante sunt: A. cavitatea glenoida adanca B. condil temporal cu panta posterioara abrupta C. deformatia discului D. capsula si ligamente periarticulare laxe E. atrofia maseterului dupa poliomielita
(pag. 1202)
S2240151. constrictia de mandibula este A. limitarea permanenta a miscarior mandibulare datorata organizarii unui tesut osos, care sudeaza mandibula de osul temporal B. o afectiune congenitala C. limitarea miscarilor mandibulei datorata unor imbolnaviri ale tesuturilor periarticulare D. limitarea miscarilor mandibulei datorate unor sechele dupa procese patologice ale tesuturilor periarticulare E. o afectiune cu debut insidios
(pag. 1202)
S2240152. cauzele constrictiei de mandibula sunt A. poliartrita reumatoida B. cauzele periarticulare C. cauzele musculare
905
906
Rezidentiat 2004
D. cauzele cutaneo-mucoase E. ereditatea
(pag. 1202)
S2240153. constrictia de cauza periarticulara apare A. dupa supuratii sau traumatisme articulare sau periarticulare B. dupa interventii chirugicale pe articulatia temporo-mandibulara C. prin scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentelor obrajilor E. datorita cicatricilor retractile de la nivelul mucoasei jugale
(pag. 1202)
S2240154. constrictia de cauza cutaneo-mucoasa apare A. prin transformarea scleroasa a fibrelor muschilor ridicatori ai mandibulei B. prin hipertonia muschilor ridicatori ai mandibulei C. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tegumentului obrajilor D. datorita cicatricilor retractile scleroase ale tesutului subcutanat E. datorita cicatricilor retractile scleroase ale mucoasei jugale
(pag. 1202)
S2240155. semnele si simptomele constrictiei de mandibula sunt: A. limitarea miscarilor mandibulei B. limitarea miscarilor de propulsie, in special C. mandibula are tendinta de a devia lateral de partea leziunii D. miscarile condilului mandibular au o amplitudine redusa E. limitarea miscarilor de coborare a mandibulei, in special
(pag. 1203)
S2240156. diagnosticul diferential al constrictiei de mandibula se face cu: A. aplazia condilului mandibular B. osteomul mandibular C. trismusul D. anchiloza temporo-mandibulara extraarticulara de tip anterior E. achiloza temporo-mandibulara partiala
(pag. 1203)
S2240157. tratamentul constrictiei de mandibula se realizeaza prin: A. mecanoterapie B. injectarea de hialuronidaza in plina masa cicatriceala C. masaje pe zona cicatriceala D. doar prin tehnici chirurgicale E. rontgenterapie in doze antiinflamatorii
(pag. 1203)
S2240158. leziunile traumatice urmate de anchiloza temporo-mandibulara sunt: A. fracturile intraarticulare ale condilului B. fracturile cavitatii glenoide C. leziuni ale oaselor si meniscului prin traumatism obstetrical D. plagile atriculatiei E. tratamente incorect conduse pentru afectiuni ale articulatiei temporo-mandibulare
(pag. 1204)
906
907
Rezidentiat 2004
S2240159. tesutul osos care sudeaza elementele articulare poate fi A. spongios, prezentand un oarecare grad de elsticitate B. compact, prezentand o duritate deosebita C. tesut osteofibros, prezentand o duritate deosebita D. spongios, prezentand o duritate deosebita E. osteofibros, prezentand un oarecare grad de elasticitate
(pag. 1205)
S2240160. modiicarile extraarticulare din anchiloza temporo-mandibulara intereseaza: A. muschii mobilizatori ai mandibulei B. maxilarele C. dintii D. muschii ridicatori ai mandibulei, care sufera un proces de hipertrofie, de partea leziunii E. muschii suprahioidieni, musculatura extrinseca a limbii sufera un proces de atrofie
(pag. 1205)
S2240161. in anchiloza unilaterala temporo-mandibulara A. mandibula de partea bolnava ramane scurta B. mentonul este deviat de partea sanatoasa C. mentonul este deviat de partea bolnava D. mandibula de partea sanatoasa este dezvoltata normal E. relieful mentonier este sters
(pag. 1205)
S2240162. in anchilozele temporo-manibulare apar urmatoarele tulburari functionale: A. masticatia este suprimata B. fonatia este defectuoasa, vocea este nazonata C. fonatia este defectuoasa, vocea are o intensitate marita D. insalivarea si tranformarea fizica a alimentelor sunt profund afectate E. fonatia este defectuoasa,vocea este suierata
(pag. 1206)
S2240163. hipoplazia condilului mandibular A. poate fi congenitala B. poate fi dobandita C. poate aparea in urma infectiilor otice D. nu se insoteste de tulburari ale eruptiei dentare E. poate aparea in urma traumatismului obstetrical
(pag. 1210)
S2240164. hiperplazia unilterala sau bilaterala a condilului A. a fost descrisa ca o afectiune prognatica de etiologie necunoscuta B. prezinta deformari la nivelul condilului, identificate radiologic C. este insotita de o crestere in exces a mandibulei D. se trateaza prin condilectomie E. se trateaza prin rezectie modelanta a bazilarei
(pag. 1210)
S2240165. tratamentul aplaziilor si hipoplaziilor de condil se realizeaza prin: A. osteotomii ale ramului vertical cu osteoplastii, la varste sub 15 ani B. plastii de aditie cu creasta iliaca C. plastii de aditie cu coasta
907
908
Rezidentiat 2004
D. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, doar la varste peste 15 ani E. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, la varste intre 4ani -12,14 ani
(pag. 1210)
S2240166. originea osteomului mandibular este A. traumatica B. infectioasa C. endocrina D. ereditara E. neprecizata
(pag. 1211)
S2240167. semnele si simptomele care apar in osteomul mandibular sunt: A. localizarea unilaterala B. cresterea in exces a unei hemimandibule C. lipsa tulburarilor de ocluzie D. senzatia de ureche infundata E. otoragii repetate
(pag. 1211)
S2240168. tumorile maligne primare intalnite la nivelul articulatiei temporo-mandibulare sunt A. condrosarcomul B. sarcomul sinovial C. osteocondromul D. condromul E. fibrosarcomul
(pag. 1211)
S2240169. tratamentul artritelor hiperuricemice este A. doar chirurgical B. medical C. este realizat in colaborare cu medicul internist D. fizioterapic E. asociat cu discopexia
(pag. 1187)
S2240170. irigarea articulatiei temporo mandibulare prin artroscopie A. este indicata in formele vechi de artroza B. este indicata in formele de debut de artroza C. ste indicata in formele in care se produc mici aderente fibroase intre elementele mobie ale articulatiei temporo mandibulare D. se face cu ser fiziologic sau sol. Ringer E. se poate realiza cu corticoizi cu absorbtie lenta
(pag. 1190)
S2240171. tratamentul palgilor articulatiei temporo mandibulare consta in A. curatirea mecanica a plagii,cu inlaturarea eventualilor corpi straini B. plaga se sutureaza intr-un singur plan C. plaga se sutureaza in doua sau mai multe planuri D. administrarea de antibiotice E. dupa 6, 7 zile postoperator, mecanoterapie
(pag. 1198)
908
909
Rezidentiat 2004
S2240172. in anchiloza temporo-mandibulara A. muschii ridicatori ai mandibulei sufera un proces de hipertrofie de partea leziunii B. muschii ridicatori ai mandibulei degenereaza transformandu-se in tesut scleros C. la nivelul muschiilor ridicatori ai mandibulei se produc zone de calcifiere si osificare D. se produce o hipertrofie a muschiilr suprahioidieni si a muschiilor extrinseci a limbii E. apar modificari in pozitia laringelui si dimensiunea faringelui
(pag. 1205)
S2240173. tumorile maligne primare ale articulatiei temporo mandiulare se extind A. doar la nivelul acpsulei articulare B. doar la nivelul discului articular C. la toate structurile articulare D. invadand fosa infratemporala E. invadand baza craniului
(pag. 1211)
S2240174. artritele infectioase specifice sunt A. artritele gonococice B. artritele stafilococice C. artritele streptococice D. artritele sifilitice E. artritele actinomicotice
(pag. 1185)
S2240175. care sunt elementele clinice care orienteaza diagnosticul capsulitei si sinovitei A. anamneza B. localizarea bilaterala C. inocluzia molara D. localizarea unilaterala E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de caid uric in serul sangin
(pag. 1183)
S2240176. diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe baza urmatoarelor semne clinice si simptome A. durerea este mai puternica in cazul fracturii B. durearea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale C. inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii D. mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii E. mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii
(pag. 1199)
S2240177. se descriu urmatoarele forme de artrite A. artrite ulcerative B. artrite congenitale C. artrite traumatice D. artrite reumtoide E. artrite infectioase
(pag. 1184)
S2240178. osteomul mandibular se caracterizeaza prin A. poate proemina in conductul auditiv extern B. produce limitarea miscarilor mandibulei
909
910
Rezidentiat 2004
C. imaginea radiografica arata condilul marit de volum si deformat D. este unilateral E. apare mai frecvent peste 45 de ani
(pag. 1211)
S2240179. urmatoarele afectiuni articulare determina anchiloze temporo mandibulare A. artrita sifilitica B. artrita streptococica C. artrita tuberculoasa D. artrita stafilococica E. atrita traumatica
(pag. 1184, 1186)
S2240180. anchiloza instalata in copilarie se soldeaza cu A. hipertrofia muschilor suprahioidieni si modificarea pozitiei laringelui B. este afectata dezvoltarea mandibulei de partea leziunii C. nu are nici o repercursiune asupra dezvoltarii copilului D. tulburari grave functionale E. igiena orala defectuoasa, carii multiple
(pag. 1205)
S2340181. n luxaiile unilaterale ale articulaiei temporomandibulare diagnostic diferenial se face cu: A. fracturile gtului condilului B. paraliziile faciale C. contractur spastic a muchilor masticatori D. trismus E. sinovite
(pag. 1199)
S2340182. Diagnostic diferenial al contuziilor articulaiei temporo-mandibulare se face cu A. fracturile condiliene B. capsulita C. retrodiscita D. burrita E. luxaia
(pag. 1197)
S2340183. Contuziile articulaiei temporo mandibulare au un tablou clinic compus din: A. dureri articulare spontane i provocate B. trismus moderat C. edem intraarticular D. echimoze periarticulare E. colecii purulente
(pag. 1197)
S2340184. Meniscectomia este urmat de obicei de: A. diminuarea micrilor mandibulare B. evoluia spre anchiloz C. tulburri ocluzale D. supraincrcarea articulaiei sntoase E. deformri osoase
(pag. 1191)
910
911
Rezidentiat 2004
S2340185. Complicaiile artroscopiei sunt A. neurologice B. mecanice C. vasculare D. viscerale E. infecioase
(pag. 1191)
S2340186. Capsulita i sinovita au urmtorii factori etiologici A. traumatismele acute B. deschiderea exagerat a gurii C. micri masticatorii exagerate D. procese inflamatorii de vecintate E. igiena oral defectoas
(pag. 1183)
S2340187. Formele clinice ale artritelor sunt urmtoarele: A. artrita degenerativ de tip artrozic B. artrite hiperuricemice C. artrite reimatoide D. retrodiscita E. artrite infecioase
(pag. 1187)
S2340188. n artritele acute nespecifice germenii patogeni pot ptrunde n articulaie pe urmtoarele ci: A. direct B. din vecintate C. nervoas D. limfatic E. hematogen
(pag. 1185)
S2340189. Triada simptomatic n artritele acute nespecifice este compus din A. dureri B. limitarea micrilor mandibulare C. nevrite D. erupii cutanate E. semne de inflamaie acut
(pag. 1185)
S2340190. Subluxaia anterioar recidivant cutaneo autoreductibil se asociaz cu: A. Durere B. cracmente C. Deviere D. Micri sacadate E. Tremurturi
(pag. 1188)
S2340191. n luxaiile recidivante autoreductibile pe lng semnele specifice bolnavii mai pot prezenta A. semne neurologice B. semne sinusale
911
912
Rezidentiat 2004
C. semne auriculare D. semne viscerale E. semne salivare
(pag. 1189)
S2340192. Prin artroscopie se pot realiza A. irigarea articulaiei B. netezirea suprafeelor articulare C. reducerea i fixarea discului articular D. evacuarea secreiilor purulente E. extracia unor fragmente tisulare
(pag. 1190)
S2540193. Artritele acute nespecifice: A. sunt de obicei bilaterale B. durerile sunt pulsatile, iradiate n ureche C. durerile sunt spontane, intense D. mandibula este uor deviat de partea bolnav E. pericolul unei anchiloze temporomandibulare este mai mare la aduli.
(pag. 1185)
S2640194. Subluxatia dentara presupune: A. usoara mobilitate a dintelui B. durere la percutie C. deplasarea dintelui D. radiografia arata un spatiu periodontal largit E. radiografia este necaracteristica
(pag. 708)
S2640195. Intruzia dentara e caracterizata prin: A. deplasarea dintelui n procesul alveolar B. rectie negativa la testarea vitalitatii C. reactie pozitiva la testarea vitalitatii D. dintele e infrapozitie E. mobilitate dentara crescuta
(pag. 708)
S2640196. n extruzia dentara. A. dintele paraseste partial alveola B. testul de vitalitate este negativ C. testul de vitalitate este pozitiv D. radiografia arata spatiul periodontal largit E. dintele este mobil
(pag. 708)
S2640197. n luxatia dentara intruziva: A. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata B. dintele poate deveni anchilozat C. pot aparea pungi parodontale adnci D. poate aparea eruptia ntrziata E. vitalitatea dintelui e de obicei pastrata
(pag. 709)
912
913
Rezidentiat 2004
S2640198. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza: A. in 1/3 coronara a radacinii B. n 1/3 apicala a radacinii C. n 1/3 medie a radacinii D. la dintii frontali E. la dintii laterali
(pag. 706)
S2640199. n fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare: A. pacientul acuza dureri sporadice B. nu exista dureri C. dentina e moale la palpare D. sensibilitatea la la cald si rece este crescuta E. sensibilitatea la cald si rece este scazuta
(pag. 705)
S2640200. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti: A. hipoplazia smaltului B. hipercalcifierea smaltului C. hipocalcifiera smaltului D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti E. niciuna
(pag. 702)
S2640201. n luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari: A. dintele se lasa pe loc B. poate exista o eruptie spontana a dintelui C. dintele se extrage D. dintele se aduce pe arcada si se imobilizeaza E. leziunile parodopntale mici aferente nu se trateaza
(pag. 703)
S2640202. Fisurile smaltului: A. nu necesita tratament B. nu necesita testarea vitalitatii C. necesita testarea vitalitatii D. pot fi depistate cu o raza de lumina paralela co axul longitudinal al dintilor E. pot produce spatieri n dentina
(pag. 705)
S2840203. Intre factoriietiologicic ai capsulitei si sinovitei temporo-mandibulare intalnim: A. Traumatismele articulare acute B. Deschiderile exagerate ale gurii C. Miscarile masticatorii exagerate D. Inflamatiile glandei submandibulare E. Inflamatiile conductului auditiv extern
(pag. 1183)
S2840204. Tratamentul capsulitelor consta in: A. Limitarea deschiderii gurii B. Alimentatie de consistenta moale
913
914
Rezidentiat 2004
C. Imobilizare intermaxilara rigida D. Imobilizare intermaxilara elastice E. Medicatie antiinflamatoare
(pag. 1183)
S2840205. Artritele temporo-mandibulare pot fi: A. Artrite traumatice B. Artrite infectioase C. Artrite reumatoide D. Artrite hiperplazice E. Artrite degenerative
(pag. 1184)
S2840206. Diagnosticul diferential in artrita temporo-mandibulara se face cu: A. Furunculul pretragian B. Limfadenita pretragiana C. Parotidita urliana D. Otomastoidita supurata E. Parotidita supurata
(pag. 1185)
S2840207. Simptomatologia in artrita traumatica este reprezentata de: A. Durere B. Tumefactie C. Cracmente D. Impotenta functionala E. Adenopatie pretragiana
(pag. 1184)
S2840208. In atrita de tip artrozic se produc: A. Cracmente B. Crepitatii C. Subluxatii D. Luxatii recidivante E. Fracturi "in lemn verde
(pag. 1188)
S2840209. Prin artroscopie se pot realiza: A. Irigarea articulatiei B. Netezirea suprafetelor articulare C. Reducerea si fixarea discului articular D. Extractia unor fragmente tisulare intraarticulare E. Rezectia condilului mandibular
(pag. 1190)
S2840210. Luxatia anterioara unilaterala se manifesta clinic prin: A. gura deschisa B. devierea mentonului de partea sanatoasa C. devierea mentonului de partea bolnava D. proeminenta subzigomatica de partea bolnava E. otoragie cu scaderea acuitatii auditive
(pag. 1118)
914
915
Rezidentiat 2004
S2840211. Diagnosticul diferential in constrictia mandibulei se face cu: A. Trismusul B. Fractura subcondiliana joasa C. Fractura subcondiliana inalta D. Anchiloza temporo-mandibulara E. Tumori mandibulare
(pag. 1202)
S2840212. Anchiloza temporo-mandibulara se caracterizeaza prin: A. absenta totala a miscarilor mandibulei B. cicatrici retractile scleroase periarticulare C. laxitate musculo-ligamentara D. bloc osos cu disparitia liniei inter-articulare E. cracmente la inceputul miscarii de deschidere
(pag. 1205)
S2940213. Luxatiile temporo-mandibulare anterioare sunt favorizate de: A. o adancime redusa a cavitatii glenoide; B. prezenta unui condil temporal cu o panta stearsa; C. laxitatea capsulei si ligamentelor periarticulare; D. scaderea tonicitatii muschilor temporali, maseterini si pterigoidieni; E. deschiderea exagerata a gurii.
(pag. 1198)
S2940214. Luxatiile recidivante: A. se produc foarte usor in timpul miscarilor de deschidere a gurii, daca acestea depasesc o anumita amplitudine; B. bolnavul, cunoscandu-si afectiunea, isi reduce singur luxatia; C. bolnavul nu poate sa-si reduca singur luxatia; D. tratamentul urmareste limitarea miscarilor mandibulare; E. cele mai obisnuite, se citeaza tulburarile mioclonice postencefalice si atrofia maseterului dupa poliomielita.
(pag. 1202)
S2940215. Tratamentul ortopedic consta: A. in reducerea luxatiei si imobilizarea temporara a mandibulei; B. in reducerea luxatiei se face prin coborarea condilului mandibular si trecerea sa pe sub condilul temporal, dupa care este repus in cavitatea glenoida; C. in anestezie in cazul luxatiilor recente; D. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia tronculara; E. in cazul luxatiilor mai vechi se poate folosi anestezia generala.
(pag. 1200)
915

Stomatologie Part4

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Stomatologie Part4

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

682

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2234032. Chistul marginal posterior este:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2234045. Examenul radiografic al chistului nazo-palatin deceleaza:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. are dezavantajul ca restaurarea morfofunctionala a sinusului este mai rapida

S2334058. Chistul calcificat odontogen este o form de chist odontogen:

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

E. Zona radiotransparenta intre radacinile incisivului lateral si canin

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S1234077. Lacuna esentiala a maxilarelor este: A. chist hemoragic cu extravazare

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2234122. Perioada de latenta a evolutei chisturilor: A. prezinta o simptomatologie zgomotoasa

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2234148. Diagnosticul diferential al chistului nazo-labial se face cu: A. abcesul palatinal

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004

PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a IV a

S2234161. Continutul lacunei esentiale a maxilarelor poate fi: A. lichid hemoragic

Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004