Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Eminescu Si Romantismul Francez

Eminescu Si Romantismul Francez

Ratings: (0)|Views: 8 |Likes:
Published by Diana Nimara
Eminescu despre romantismul francez
Eminescu despre romantismul francez

More info:

Published by: Diana Nimara on Jun 13, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2014

pdf

text

original

 
STUDIEMINESCU SI ROMANTISMUL FRANCEZDEN, 1. POPALiteratura comparată din trecut, disciplină considerată ca metodăidealistă şi aistorică este de mult depăşită de ştiinţa literară marxist-le-ninistă, care explică şi judecă operele literare după continutul lor social-,istoric şi după specificul lor de creaţii artistice, produse în anumitecondiţii. În acest sens, nu izvorul sau factorul de influenţă sînt dcter-minante, ci tocmai ansamblul de condiţii sociale in care se petreceacest fenomen, de altfel incontestabil, atestat chiar de mărturiilescriitorilor, de interesul arătat de ei autorilor străini, de relaţiile lorpersonale, de traduceri. imitaţii sau studii semnate. Tot aşa de hotă-rîtoare este personalitatea artistică a scriitorului care prh.neşte in-fluenţa străină şi o încorporează în lumea sa literară 1,Studiul lui G Călinescu despre Cultura lui Etniuesct: 2 dovedeştecu erudiţie şi strălucire că marele nostru poet şi-a îmbogăţit larg ori-zontul literar şi filozofic cu atitudini şi idei formulate de scriitoristrăini care l-au atras şi interesat. prin răspunsurile date unor pro-bleme puse de el însuşi. La baza acestui proces de osmoză spiritualăstau personalitatea In plină formaţie a poetului nostru şi condiţiileistorice în care se producea acest contact cu gîndirea străină. FilozofiiÎn cadrul"anuluiEminescu", u apărut numeroase tudli de istorie iterară iiliteraturăcomparată elative a opera poetului,care au adîncit procesulde creaţie omincscianăe baza unor izvoarestrăine,Reţinempe cele mai semnificative: ac Dumitrescu-Busuleuqa,minescu i romantismul erman,Al. Dutu, Em ieecu. j ro-tnaniismu!nalez,Al. Piru,Eminescui ctasicismu!i S, Iosif seu, Eminescu e fon- dul iite uuri; universale,oate în numărul pecial nchinat ui Eminescu e "Viaţaromânească",r. 4-5 din 1964.Sub titlul Studii cminescrene,a 75 de ani de fa, moarteapoetului(Bucureşti, 965), -a publicat o valoroasăculegerede cercetări recente,Au mai apărut: EugenSimion,Proza lui Eminescu 1965) i Matei Căli- nescu,TitanuJi geniul in poezia ui .MihaiEminescu1964). Secolul 0" a scos un umnă! specialEminescunr. 6, 1964) u colaborări nternaţionale,2 "Studii i cercetăride istorie literară şi folclor",1-2,1959,
 
36N. 1. POPA2--------._._---_._ .. --------şi cosmogonii orientale şi antice, scriitori clasici şi moderni, filozofiagermană, romantismul cu diferitele lui aspecte particulare, francez,german, englez, italian sau rus, tradiţii populare şi culturale româ-neşti- toate îşi au contribuţia lor la cultura şi concepţia de viaţă apoetului, la creaţia lui literară. Esenţiale în acest proces cultural şiartistic nu sînt elementele externe care intervin. idei, sentimente,atitudini ideologice, genuri sau motive literare, forme poetice, ci maiales felul personal în care le receptează poetul, adeziunea sau rezis-tenţa lui, interpretarea şi folosirea lor organică în complexul creaţieiartistice. Universul poetic al scriitorului nu este un mozaic întîm-plător de înrîuriri străine. Acesta se încheagă ca o creaţie originală,după coordonate înscrise în personalitatea poetului şi într-un procesintim de asimilare şi, prelucrare activă şi continuă a unor elementeînsusite şi transformate după legi proprii.Această nouă înteleqere a problemelor de literatură comparată,după revizuirile de ordin metodologie operate în ţările socialiste, ainceput să fie acceptată şi practicată în ultimii ani şi în ştiinţa apu-seană. Este semnificativă, în această privinţă, orientarea ştiinţificădată tematicil ultimelor conqreso ale Asociaţiei InternaţionaJe deLiteratură comparată.Congresul al III-lea, organizat la Utrecht (Olanda) în 1961 preve-dea două teme mari, Prima se referea la Termenii de istorie literara,în intenţia mereu prezentă de a se elabora un Dicţionar internaţionalal termenilor literari, instrument comun cu care să se lucreze în pro-blemele de teorie, critică, istorie literară, literatură universală şi lite-ratură comparată, A doua temă era revelatoare pentru punctul devedere al comparatismului apusean: Litetatutile cu limbi de circulaţieneutiivetsolă În raporturile lor cu tiieratutile cu limbi de circulaţieuniversală, Formularea problemei implica împărţirea llteraturilor înuniversale şi neuitiv etstile, situind pe primele la remorca celor dinurmă, Cu acel prilej, Tudor Vianu a arătat, în comunicarea sa, căpoezia lirică a lui Tudor Arghezi atinge valori universale.Conferinţa de literatură comparată organizată la Budapesta În1962 de Academia de Ştiinţe a Unqariei a reluat. problema formării şia transformăriiterilllenlor de istorie tneroia, la care s-a adăugat pro-iectul unei istorii comparate a liteictuittor din sud-estul .'european,urmărind să desfacă din ea tocmai aspectele naţionale şi originale rea-lizate de fiecare popor, în cadrul marilor curente literare 'europene J,:i LucrărileConferinţei e la Budapesta u fost publicate.n volumulLa Li!» lerature comţxuee n Europe orientale,Budapest,1963,Mai recent, Institutul de istorie iterară al acesteiAcademii trecut la O aplicaţiea acesteimetode undate pe continua nterferenţădintre literatura naţionalăşi cea universală, n lucrareacolectivă Litteratur«hongroise, itteituuie euiopeenne,Budapest,1964. Cursurile de vară de la Sinalaau introduscu începeredin 1963 icluride lecţii cu terna.ge- nerală Literctiu română n cadru} itetoiuiiiuniversale, e baza rema.rcabilulme .Ierat de bază al lui TudorVianu.Anul acesta,un simpozion courile perei ui JVlihai .Gminesclli a lui lan Creangă.n titeraturauniversală a oferi prilejulunui schimb internaţional le vederi,menit să. confirme nivorsalitoed celor doi scriitori omâni.
 
3 EMINESCUIROMANTISMULRANCBZ 37In fine, al IV-lea Congres al Asociaţiei Internaţionale de Litera-tură comparată. care a avut loc la Fribourg (Elveţia) în 1964, a propusdouă teme revelatoare pentru continuarea aceloraşi preocupări.Prin cea dintîi, Naiionalistii si cosmopoliiism în literatură, se urmă-reau valorile pozitive ale celor două atitudini în istoria literară. Temaa doua propunea Definirea şi ilustrarea termenilor literari reia tivi lanoţiunile de imitatie, oriquiolitnie şi inilueniă. DIn programul tipărital celor şase zile de congres şi din desfăşurarea acestei întîlniri mon-diale, la care au participat şi delegaţi români, Se desprinde Ideeapozitivă că problema comparatistă şi-a schimbat acum optica chiarîn apus. Tinta finală a acestor lucrări era să valorifice, din procesulcomplex al influenţelor, notele originale realizate de scriitori şi decurentele naţionale, introducînd în ideologiile de circulaţie mondială,elementele particulare ale ţărilor puse în discutie, Aceste reuşite deordin cultural şi artistic se explică uşor prin condiţiile social-politicedin ţările respective, prin spiritul naţional şi popular care animă pescriitori care, o dată cu specificul naţional realizat, ating şi univer-salitatea 4.Noua orientare a comparatismului la acest congres este cu atîtmai interesantă, cu cît acest congres a extins considerabil aria deinvestigatii ştiinţifice a disciplinei. În locul domeniului limitat euro-pean urmărit de publicaţia pariziană "Revue de Iitterature comparee",în programul congresului de la Fribourg erau reprezentate acum toatecontinentele. ajungînd pînă în Japonia, Coreea, Vietnam. Indoneziasi India. în Australia, în ţările africane şi în cele de Iimbi latine dinAmerica de Sud, fără a mai vorbi de Statele Unite. Cîte un simpozionprogramat zilnic şi intitulat Est-o.l1'esiefa destinat unor informări reci-proce asupra scriitorilor şi a tendintelor literare din acete ţări înde-părtate, incluse acum în aceleaşi probleme de literatură comparată,in scopul de a le valorifica creaţiile naţionale şi originale, prin absor-birea marilor curente şi ideologii europene: umanism, clasicism, roman-tism, realism, simbolism sau alte curente moderniste, evoluate şi inte-CJrate în traditiile lor naţionale. Profesorul Rene Etiemble de la SOT-bona a declarat chiar. în raportul său de deschidere a congresului, căin epoca liberării popoarelor oprimato din colonii, a venit vremea săse lărgească noţiunea de Vveltliteratur şi să se cerceteze toate litera-turile lumii. Mai mult încă, el cerea Ca acestea să fie studiate în lim-bile în care au fost scrise, Reluînd o idee deja exprimată într-un volumpolemic. Cotuparaison riest pas. roison", eminentul comparatist Iran-cezpropunea ca literatura comparată, depăşind stadiul de urmărire aideilor şi a ternelor tratate in opere, să păşească la o stilistică corn-4 AnchetadespreConceptulde universalitaten literatură. ntreprinsăde "Se- colul 20", nr. 6, 7, 3. 9, 10 si 12, 1962, rintre specialişti a Al. DIma,W. M, Jir-munski, ulius Dolunski, udor Vianu; N. L Popa şi Zoo Dumîtescu-Busulenqaajuns la identificarei!eqătunil trînse între caracterulspecificnaţional al operelor literare şi universulitntcaor,5 RenoEtiernhle, otnporaison'est pas raison,Paris. Ga limard,1963,

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->