3
raport reflexiv intre subiect si obiect, in timp ce epistemologia este teoria filosoficaa cunoasterii stiintifice.
Fiind o fiin
Ńă
gânditoare, omul în rela
Ń
ia sa cu mediul
ş
i cu ceilal
Ń
i, dispune de unanumit discernamant numit
bun-simt
, care îl ajuta sa faca în mod sponan diferen
Ń
adintre real
ş
i fantastic, fals
ş
i adevar. De
ş
i acest fapt poate fi considerat o condi
Ń
ienecesar
ă
pentru claritatea
ş
i eficien
Ń
a gândirii, el nu este
ş
i suficient, astfel încâteste nevoie de un demers mai complex, cu teorii, proceduri
ş
i metode specifice.Epistemologia este o disciplin
ă
cu dubl
ă
dependen
Ńă
, apar
Ń
ine în acela
ş
itimp
ş
i meta
ş
tiin
Ń
ei
ş
i filosofiei. Ea trebuie sa verifice valoarea opera
Ń
iilorintelectuale, s
ă
stabileasc
ă
principiile
ş
i regulile de cunoa
ş
tere în genere, condi
Ń
iilefundamentale ale cunoasterii, functionarea acesteia si procedeele necesare pentrua construi
ş
tiin
Ń
a. Se consider
ă
a
ş
adar, c
ă
raportul dintre epistemologie
ş
ignoseologie este în principiu un raport similar cu cel dintre specie
ş
i gen.Logica realizeaz
ă
o apreciere intrinsec
ă
a con
Ń
inutului gândirii, nu sepreocup
ă
decât de condi
Ń
iile de validitate a con
Ń
inutului gândirii, fiind preocupat
ă
doar de corectitudinea func
Ń
iei acesteia, pe când epistemologia caut
ă
s
ă
stabileasc
ă
valorile cunoa
ş
terii.Obiectul epistemologiei este adev
ă
rul, astfel încât ea cerceteaz
ă
valoareade adev
ă
r a cunoa
ş
terii
ş
tiin
Ń
ifice care nu este unica însu
ş
ire dar este cea maiimportant
ă
, întrucât subsumeaz
ă
alte însu
ş
iri ale cunoa
ş
terii cum sunt simplitatea,coeren
Ń
a, eficacitatea. De asemenea, epistemologia releva certitudinea,cunoa
ş
terea faptului de a con
Ń
ine adev
ă
rul. Din unghiul din care prive
ş
tecunoa
ş
terea, logica stabile
ş
te validitatea sub aspectul corectitudinii - are ca obiectra
Ń
ionamentul - pentru c
ă
gândirea este obligata sa treac
ă
de la un con
Ń
inut la altul într-o anumit
ă
ordine.Obiectul epistemologiei este judecata pentru c
ă
, în primul rând, ea este oopera
Ń
ie esen
Ń
ial
ă
a gândirii
ş
i pentru c
ă
în legatur
ă
cu judecata ea pune în primulrând problema adev
ă
rului.Judec
ăŃ
ile
ş
i conceptele realizeaz
ă
o cunoa
ş
tere abstract
ă
ş
i mediat
ă
aobiectului, rezultând un model care, uneori, poate fi nonconfom cu realitatea, astfel
Leave a Comment