More From This User
Related Docuements
curs5
From cretu oana
Strategii
ş
i metode de cercetare psihologic
ă
Lect.univ. Sandina ILIE
Form
ă
a procesului gnoseologic – cercetarea psihologic
ă
are ca obiectde studiu fenomenele
ş
i însu
ş
irile psihice.Complexitatea obiectului de cercetare a psihologiei, natura subiectiv
ă
a psihicului se r
ă
sfrâng asupra metodologiei utilizate în cercetarea psihologic
ă
, imprimându-i o serie de elemente de specificitate.Orice cunoa
ş
tere, deci
ş
i cea psihologic
ă
se realizeaz
ă
utilizându-se unansamblu de metode care sunt ghidate în general de concep
ţ
iacercet
ă
torilor
ş
i de principiile teoretico-
ş
tiin
ţ
ifice de la care acesta porne
ş
te, cu alte cuvinte, de metodologia cercet
ă
rii.Metoda nu este o structur
ă
dat
ă
ş
i imuabil
ă
, în decursul timpului eaînregistrând modific
ă
ri, corec
ţ
ii, perfec
ţ
ion
ă
ri, devenind tot mai adecvat
ă
ş
i mai eficient
ă
obiectului. Nici una dintre metodele de cercetare psihologic
ă
, oricât ar fi ea deelaborat
ă
ş
i complex
ă
, nu este suficient
ă
singur
ă
pentru o cunoa
ş
tere psihologic
ă
ş
i
ş
tiin
ţ
ific
ă
a individului, ceea ce face ca experimentatorul s
ă
aib
ă
nevoie de o
strategie de cercetare
.Ca plan de ac
ţ
iune ordonat
ă
în vederea atingerii scopului propus,strategia de cercetare psihologic
ă
presupune parcurgerea urm
ă
toarelor etape:
documentarea; stabilirea scopului
ş
i a obiectivelor; formareaipotezelor de lucru; alegerea
ş
i precizarea metodelor, mijloacelor subiectelor; specificarea condi
ţ
iilor în care se va efectua cercetarea; stabilirea modalit
ăţ
ilor de prelucrare
ş
i interpretare a datelor
ş
i validarea
(m
ă
sura în care concluziile pot fi generalizate).În cercetarea psihologic
ă
sunt utilizate mai frecvent urm
ă
toarelestrategii:
•
Strategia cercet
ă
rii genetice
– presupune studierea genezei
ş
ievolu
ţ
iei fenomenelor psihice
ş
i a comportamentelor într-un dublu plan – filogenetic
ş
i ontogenetic;
•
Strategia cercet
ă
rii comparate
– surprinde, cu prec
ă
dere,deosebirile calitative existente între diferite etape evolutive ale psihicului, prin compararea psihicului uman cu cel animal, al adultului cu al copiluluietc.;
•
Strategia cercet
ă
rii psihopatologice
– vizeaz
ă
studiereatulbur
ă
rilor sau a devierilor func
ţ
iilor psihice
ş
i comportamentale;
•
Strategia cercet
ă
rii longitudinale
– presupune urm
ă
rirea unuiindivid de-a lungul mai multor etape ale vie
ţ
ii lui;
•
Strategia cercet
ă
rii transversale
– implic
ă
cercetarea mai multor indivizi afla
ţ
i la niveluri diferite de dezvoltare psihic
ă
.Metodele cele mai utilizate în strategiile de cercetare psihologic
ă
sunt:
1. Metoda observa
ţ
iei
Este una dintre cele mai vechi metode de cercetare, folosit
ă
nu numaiîn psihologie. Este frecvent utilizat
ă
deoarece este cel mai u
ş
or de aplicatdin punct de vedere tehnic
ş
i nu necesit
ă
o aparatur
ă
sofisticat
ă
.
Ca metod
ă
de cercetare a psihologiei, observa
ţ
ia const
ă
în urm
ă
rireaatent
ă
inten
ţ
ionat
ă
ş
i înregistrarea exact
ă
, sistematic
ă
a diferitelor manifest
ă
ri ale comportamentului individului, ca
ş
i a contextuluisitua
ţ
ional unde acesta se produce, în scopul sesiz
ă
rii unor aspecteesen
ţ
iale ale vie
ţ
ii psihice.Cuvântul „observa
ţ
ie“ semnific
ă
tocmai constatarea exact
ă
a unuifenomen, fapt, cu ajutorul unor mijloace de investiga
ţ
ie
ş
i apoi studiereaaprofundat
ă
a acestei constat
ă
ri. Observatorul este doar un „fotograf“ alfaptului, iar observa
ţ
ia trebuie s
ă
redea exact natura faptului, fenomenului.
Condi
ţ
iile unei bune observa
ţ
ii
Exist
ă
o serie de exigen
ţ
e care trebuie avute în vedere, pentru caobserva
ţ
ia s
ă
se caracterizeze prin eficien
ţă
ş
i obiectivitate:a)
stabilirea precis
ă
, clar
ă
a scopului urm
ă
rit
. Este necesar caobserva
ţ
ia s
ă
se realizeze pe baza unui plan dinainte stabilit, în care s
ă
semen
ţ
ioneze obiectivul urm
ă
rit, aspectul, latura sau comportamentul vizat; b)
selectarea formelor, care vor fi utilizate, a condi
ţ
iilor
ş
i mij-loacelor necesar
e. Vor fi precizate cu claritate tipurile de observa
ţ
iifolosite
ş
i condi
ţ
iile de loc, timp, durat
ă
, de înregistrare a manifest
ă
rilor subiectului, aparatura folosit
ă
pentru înregistrare, elaborarea unui planriguros al observa
ţ
iei;c)
notarea imediat
ă
a observa
ţ
iilor
. Pentru a se evita omisiunile saudistorsiunile este foarte important ca observa
ţ
iile s
ă
se noteze dac
ă
este posibil chiar în timpul activit
ăţ
ii, dac
ă
nu, imediat dup
ă
încheiereaactivit
ăţ
ii;d)
necesitatea discre
ţ
iei
– în sensul c
ă
subiectul nu trebuie s
ă
-
ş
i deaseama c
ă
este observat
ş
i ce aspecte sunt vizate;e)
s
ă
fie sistematic
ă
– urm
ă
rind fenomenul propus în planul ini
ţ
ial, în pofida tenta
ţ
iei de a-
ş
i îndrepta aten
ţ
ia asupra unor aspecte maispectaculoase;f)
s
ă
fie veridic
ă
–
înregistrându-se doar faptele observate
ş
i nusupozi
ţ
iile observatorului, p
ă
rerile, comentariile acestuia. Este foarte
important
ă
constatarea tendin
ţ
ei observatorului de a deforma faptele înfunc
ţ
ie de orizonturile, dispozi
ţ
iile mentale în care se afl
ă
acesta înmomentul efectu
ă
rii observa
ţ
iei. Este necesar s
ă
se combat
ă
mai ales, a
ş
a-numitele efecte „de anticipare“ – profe
ţ
ia care se împline
ş
te. A
ş
tept
ă
rile
ş
ianticip
ă
rile observatorului induc rezultate în conformitate cu acestea.Cercet
ă
rile au demonstrat c
ă
anticip
ă
rile „profetului“ cresc probabilitateaca evenimentul anticipat s
ă
se
ş
i produc
ă
(Masling, 1959);g)
datele re
ţ
inute
s
ă
permit
ă
un minimum de cuantificare
ş
i prelucrare statistico-matematic
ă
;h)
efectuarea unui num
ă
r optim de observa
ţ
ii
în condi
ţ
ii cât maivariate;i)
posibilitatea repet
ă
rii observa
ţ
iei
pentru eviden
ţ
ierea semni-ficativului, esen
ţ
ialului.
Avantajele observa
ţ
iei
Este vorba în primul rând de u
ş
urin
ţ
a aplic
ă
rii, economicitateamijloacelor materiale necesare efectu
ă
rii cercet
ă
rii, naturale
ţ
ea
ş
iautenticitatea fenomenelor relevante. Observa
ţ
ia permite surprindereamanifest
ă
rilor comportamentale fire
ş
ti ale individului în condi
ţ
ii obi
ş
nuitede via
ţă
. Ofer
ă
date de ordin calitativ.
Dezavantajele observa
ţ
iei
Observatorul trebuie s
ă
a
ş
tepte uneori mult timp pân
ă
se producefenomenul vizat, f
ă
r
ă
a putea interveni în nici un fel. La aceasta se adaug
ă
imposibilitatea de a izola
ş
i controla variabilele. Mai mult decât atât, prezen
ţ
a observatorului poate determina intrarea în func
ţ
iune amecanismelor de ap
ă
rare ale subiec
ţ
ilor care modific
ă
situa
ţ
ia global
ă
acâmpului social sau a comportamentelor celor observa
ţ
i, chiar fenomenulstudiat pe ansamblu.
2. Metoda experimentului
Introducerea experimentului ca metod
ă
specific
ă
de cercetare în psihologie în anul 1879 de c
ă
tre W. Wunat, a însemnat desprinderea psihologiei de filosofie
ş
i constituirea ei ca
ş
tiin
ţă
de sine st
ă
t
ă
toare.
Experimentul este provocarea unui fapt psihic, în condi
ţ
ii binedeterminate cu scopul de a verifica o ipotez
ă
.De la introducerea lui ca metod
ă
a psihologiei
ş
i pân
ă
în prezent,experimentul a cunoscut o evolu
ţ
ie continu
ă
atât sub aspectul sferei deextensiune (la început, se aplica doar în studiul proceselor senzoriale
ş
imotricit
ăţ
ii, ast
ă
zi se utilizeaz
ă
în cercetarea tuturor proceselor
ş
i func
ţ
iilor psihice), cât
ş
i sub cel al structurii interne
ş
i al suportului tehnic (ini
ţ
ialaparatura folosit
ă
era simplist
ă
, preponderent mecanic
ă
, ast
ă
zi este unaultrasofisticat
ă
, electronic
ă
ş
i informatic
ă
).
of 00
Strategii Si Metode de Cercetare Psihologiaca
6,954 Reads
Info and Rating
| Category: | |
| Rating: | |
| Upload Date: | 04/29/2009 |
| Copyright: | Attribution Non-commercial |
| Tags: |
Leave a Comment