• Embed Doc
  • Copy Link
  • Readcast
  • Collections
  • CommentGo Back
Download
 
3
 _______________________________________________________________________________ 
Lunar de cultur
ă
editat de
 
ASOCIA
Ţ
IA „NICOLAE B
Ă
CIU
Ţ
” PENTRU DESCOPERIREA, SUS
Ţ
INEREA
Ş
I PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL – ARTISTICE
Ş
I PROFESIONALE
 * Serie veche nou
ă
* Anul I, nr. 3, mai 2009
*ISSN 2066-0952
 
VATRA, Foaie ilustrat
ă
pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Co
ş
bucVATRA, Seria 1971 *Redactor-
ş
ef fondator Romulus Guga
 ___________________________________________________________________________________________________________________ 
 
 2
Puls
Jorge Louis Borges î
ş
i imagina paradisul sub form
ă
de bibliotec
ă
 
ş
i aceast
ă
 asociere metaforic
ă
a marelui argentinian are
ş
iun substrat real: într-o bibliotec
ă
nu doar cite
ş
ti,cuno
ş
ti, te informezi, ci
ş
i te relaxezi., ca într-ooaz
ă
de rai.Biblioteca«Târgu-Mure
ş
» care încurînd
 
î
ş
i va s
ă
rb
ă
toricei 13 ani de activitateeste anume o astfel deoaz
ă
lumin
ă
toare
ş
ir 
ă
coritoare pentru to
ţ
icei care îi trec pragul.În contextuldezvolt
ă
rii dialoguluiinteruman prinintermediul c
ă
r 
ţ
ii
ş
i a bibliotecii, echipa bibliotecii «Târgu-Mure
ş
»organizeaz
ă
 
ş
i desf 
ăş
oar 
ă
un divers spectru de programe
ş
i proiecte culturale pentru toat
ă
 comunitatea chi
ş
in
ă
uian
ă
. În cadrul activit
ăţ
ilor de promovare a c
ă
r 
ţ
ii
ş
i a bibliotecii se puneaccentul pe valorificarea patrimoniului extremde bogat de informa
ţ
ii, pe crea
ţ
ia literar 
ă
aautorilor din Chi
ş
in
ă
u
ş
i a celor din Târgu-Mure
ş
.
 Zilele bibliotecii «Târgu-Mure
 ş
»
- ceamai reprezentativ
ă
activitate cultural
ă
careîntrune
ş
te anual numeroase personalit
ăţ
i de vaz
ă
 ale culturii, literaturii, artei,
ş
tiin
ţ
ei
ş
i vie
ţ
ii politice de pe ambele maluri ale Prutului.Biblioteca «Târgu-Mure
ş
» a g
ă
zduit sute de personalit
ăţ
i notorii din Moldova cît
ş
i dinRomânia care au participat la manifest
ă
riculturale de mare succes, precum: lans
ă
ri decarte, prezent
ă
ti de carte, simpozioane literare,conferin
ţ
e, dezbateri
ş
.a. Pe parcursul anilor auexistat rela
ţ
ii de colaborare cu AmbasadaRomâniei în Republica Moldova prin :Excelen
ţ
a sa Victor Bîrsan, Romeo S
ă
ndulescu, Nicoleta Toia, Ion
Ţă
ranu
ş
.a.Suntem recunosc
ă
tori personalit
ăţ
ilor târgumure
ş
ene, care ani la rînd, l
ă
sînd la o parteinteresele personale au f 
ă
cut efortul de a parcurge mii de kilometri pentru a fi împreun
ă
 cu noi, pentru a valorifica istoria neamului, pentru a da noi conturi culturii, literaturii, artei
ş
itradi
ţ
iilor neamului românesc.În cadrul
 Zilelor bibliotecii
s-auorganizat lans
ă
ri
ş
i prezent
ă
ri de carte aintelectualilor din Târgu-Mure
ş
 D. Popt
ă
ma
ş
-
 Philobiblon mure
 ş
ean,
 
O bibliografie a eseului românesc contemporan1944 - 1976,
Ţ 
ara Fagilor, Bibliografiimure
 ş
ene, A.Cosma «Scriitori românimure
 ş
eni» ;
 N. B
ă
ciu
ţ
-
 Babel dup
ă 
Babel,Manualul de cear 
ă 
 , Aproape departe, Ceasul de flori, Alb pe alb, Zon
ă 
liber 
ă 
 , Solsti
 ţ 
iu laechinox;
V. Marica -
 Ziua canonului, Lagunaumbrei, Vecernii, Metanii;
L. L
ă
dariu-
 Prezent, Furat 
ă 
 , tr 
ă 
dat 
ă 
 mereu, Onomasticaierbii, Veghe cu fluturi;
C. Moraru – 
Obsesiacredibilit 
ăţ 
ii
; Z.Ghi
ţ
ulescu -
 Izb
ă 
vitoarea povar 
ă 
 ,Ve
 ş
nicul început;
M.Suciu -
 America, prezent continuu, Ra
 ţ 
ia car, P 
ă 
rin
 ţ 
iino
 ş
tri,
 ţă 
ranii;
I.
Ş
andru -
Oameni
 ş
ilocuri din C 
ă 
liman, Basarabia iar 
ăş
i
 ş
i iar 
ăş
i.
 Nu în ultimul rînd vreu sa-l men
ţ
ionez pe prof. Timotei A.En
ă
chescu, originar dinBasarabia (Dub
ă
sarii Vechi), care a donatinstitu
ţ
iei noastre biblioteca sa personal
ă
înnum
ă
r de 2 mii volume dintre care c
ă
r 
ţ
ivaloroase despre Mihai Eminescu. În bazadona
ţ
iei scriitorului târgumure
ş
ean am fondat«Colec
ţ
ia Mihai Eminescu» în anul 2000,declarat Anul Eminescu
ş
i am organizat o serat
ă
 literar 
ă
consacrat
ă
Marelui Geniu.La activit
ăţ
ile culturale au fost mereu prezen
ţ
i membrii Uniunii Scriitorilor: acad.Mihai Cimpoi, acad. Nicolae Dabija, regretatulacad. Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, IonHadîrc
ă
, Iulian Filip, Iano
ş
 
Ţ
urcanu, PavelBalmu
ş
, Leo Botnaru, Spiridon Vangheli,Vladimir Be
ş
leag
ă
, Eliza Botezatu, SerafimSaka, Andrei Burac, Argentina Cupcea-Josu
ş
iînc
ă
mul
ţ
i al
ţ
ii – nu
ş
tiu dac
ă
este vreun scriitor care n-o fi trecut pragul bibliotecii «Târgu-Mure
ş
».Toate ac
ţ
iunile culturale de suflettransformate într-un spectacol al inteligen
ţ
eiumane, prin intermediul unui dialog cu min
ţ
ileluminate ale timpului au reu
ş
it s
ă
creeze bibliotecii «Târgu-Mure
ş
» o imagine bun
ă
încomunitate
ş
i s
ă
atrag
ă
la lectur 
ă
un num
ă
r impresionant de cititori.
CLAUDIA
Ş
ATRAVCA,Director, Biblioteca Public
ă
«Târgu-Mure
ş
»,Chi
ş
in
ă
u
 ______ 
Foto:
O delega
ţ
ie de târgumure
ş
eni, 1997.
 
 3
VATRA DIALOGcuIRINA PETRA
Ş
 
„
Clujul literar este (...) foarte divers,un fel de unitate a contrariilor 
”
Valentin Marica:
 
 A
 ţ 
i publicat 
Cartea devise
? Era o promisiune f 
ă 
cut 
ă 
cititorilor...
Irina Petra
ş
:
Promisiunea mi-o f 
ă
ceammai degrab
ă
mie. Sunt dintre vis
ă
torii de calibru,ca s
ă
zic a
ş
a... Am fost foarte încântat
ă
când amdescoperit în c
ă
rticica lui C
ă
rt
ă
rescu,
 De ceiubim femeile
, o secven
ţă
despre vis
ă
torii care seduc noaptea la culcare ca la a doua slujb
ă
, un felde slujb
ă
oniric
ă
... Mi-a pl
ă
cut secven
ţ
a, pentruc
ă
asta am sim
ţ
it dintotdeauna. Sunt dintre ceicare viseaz
ă
enorm, extrem de fic
ţ
ionat,întotdeauna în culori, pân
ă
într-acolo, încâtmulte lucruri le „
ş
tiu” din vis. S-a întâmplat s
ă
 nu c
ă
l
ă
toresc foarte mult, dar c
ă
l
ă
toresc atât demult în vise
ş
i cu atâtea detalii „reale”, încât m
ă
 simt ca o c
ă
l
ă
toare dintre cele maiexperimentate.C
ă
l
ă
toriile din vis, întâmpl
ă
rile din vis,toate pove
ş
tile din vis sunt atât de complicate,încât partea mea de prozatoare, pe care am l
ă
sat-o în sertar în urm
ă
cu vreo 40 de ani, crede c
ă
se poate r 
ă
zbuna, chiar dac
ă
a
ş
a de târziu, prinaceast
ă
 
Carte de vise
. Nu vor fi interpret
ă
ri devise sau ghicit în vise, ci vor fi ni
ş
te prozeeseistice, pornind de la visele mele. Le voiinterpreta
ş
i prin lectur 
ă
psihanalitic
ă
, prin celemai noi teorii, care îmi plac din cale afar 
ă
,despre rostul somnului de-a compune pove
ş
ti protectoare. Ideea c
ă
visul are rostul de a spuneni
ş
te pove
ş
ti atât de valabile, încât eu s
ă
nu m
ă
 trezesc, de
ş
i stimulii exteriori ar trebui s
ă
-mi provoace întreruperea somnului, c
ă
toate acesteale fac visele pentru mine, ca s
ă
aib
ă
lini
ş
tecreierul meu
ş
i s
ă
prelucreze, s
ă
proceseze toatedatele zilei, pentru a le trece din memoriatemporar 
ă
în cea de lung
ă
durat
ă
... Visul e ometafor 
ă
ce poate fi tradus
ă
în nenum
ă
rate feluriC
ă
o parte a creierului, cea care viseaz
ă
, e ceacare îi
ţ
ine deoparte, la distan
ţă
, pe to
ţ
iconturbatorii, ca o alt
ă
parte a sa s
ă
poat
ă
lucrami se pare un lucru nemaipomenit. S
ă
spui pove
ş
ti ca cel
ă
lalt s
ă
aib
ă
lini
ş
te s
ă
lucreze. Astae ideea. Voi scrie aceast
ă
carte. Are deja 200 de pagini scrise. Trebuie s-o rotunjesc
ş
i va ap
ă
rea,cred, anul viitor.
V.M.:
 
 Realizez un interviu cu un criticideal; a
 ş
a v
ă 
numea Ion Simu
 ţ 
într-uncomentariu din „România literar 
ă 
”. S 
ă 
prive
 ş
ti,ast 
ă 
 zi, în critica literar 
ă 
lucrurile drept în fa
 ţă 
 este un risc?
I.P.:
Nu neap
ă
rat! A
ş
a le-am privitîntotdeauna. Eu sunt un critic literar care nu-
ş
iface niciodat
ă
iluzii, nu se las
ă
am
ă
git. Asta nuînseamn
ă
c
ă
nu-i place din cale afar 
ă
jocul
ă
stadublu, numit la un moment dat
 supraimpostur 
ă 
, pornind de la desenele lui Escher. Când am scrisdespre
 Istoria critic
ă 
... a lui Manolescu, într-ocronic
ă
care a ap
ă
rut în „Apostrof”, amcomentat acest lucru, trimiterea lui Manolescu ladesenele lui Escher, cu cele dou
ă
mâini care sedeseneaz
ă
una pe cealalt
ă
, în acela
ş
i timp, pe ohârtie ea îns
ăş
i
 pref 
ă 
cut 
ă 
, c
ă
ci prins
ă
în pioneze pe o plan
ş
et
ă
, toate acestea numite de BrunoErnst cu un termen foarte bun, supraimpostur 
ă
,care nu are nimic negativ în el, ci, dimpotriv
ă
,cuprinde toat
ă
partea bun
ă
a iluziilor omene
ş
ti:rela
ţ
ia fic
ţ
iunii cu realitatea, apoi a textuluiincorporând o anume viziune cu succesiunea devariante ale realiz
ă
rii sale prin lecturi, lecturacritic
ă
, obiectiv-personalizat
ă
, ea îns
ăş
i fic
ţ
iuneintermediat
ă
de o alt
ă
fic
ţ
iune, toate acestea prinse în chenarul schimb
ă
tor al genera
ţ
iilor,epocilor, contextelor 
ş
i, iar 
ăş
i, prinse toateaceste splendide tri
ş
erii în pioneze într-o
 Istorie...
Prin urmare, în aceast
ă
supraimpostur 
ă
  pe care eu o v
ă
d ca pe un joc, pornesc de laideea c
ă
am f 
ă
cut un contract în alb cu scriitorul:eu îl citesc la modul serios, mi se pare importantceea ce face, încerc s
ă
g
ă
sesc ni
ş
te fire de cares
ă
trag în a
ş
a fel, încât sensurile lui s
ă
aib
ă
unr 
ă
spuns, s
ă
vibreze în sensurile mele, deci s
ă
neîntâlnim pe ni
ş
te în
ţ
elesuri comune. Dac
ă
a
ş
a
of 00

Leave a Comment

You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...
You must be to leave a comment.
Submit
Characters: ...