*

. Ln

urmata de cele de la Floresti-Basarabia (2980), Cama-Dunareni (1500) ~i cea din Buridava dacica, pe Valea Oltului (200). in textile, pomul autohton al vietii a fost redat intens in h?rbotica basarabea .. ~ ~i - cu predilectie pe prosoape - III toate zonele tml,deoarece ornamentele textile au luat parte la toate ceremoniile specifice celor trei axe. La Cama, in incizii, ramurile pomului . se sfarseau in cate un cere, iar acesta, in broderia vestimentara a fost redat printr-un "fluturas" metalic, . cu ajutorul paetelor sclipitoare. Spicul de grau, aurit, totdeauna ridicat spre soare, simbol vestimentar amintind de painea sacra si vita-de-vie cu rod bogat - simbol 1'.1 bauturii sacre - specifice perioadei La Tene au fost primele simboluri fitomorfe izvorate din practicile rituale mentinute in broderia costumului de ceremonial. Simboluri deriate din spirala, imbraca forma a dona variante: doua volute, fat~ in fa~, legate intre ele ("coarne de berbec") si doua volute, una opusa celeilalte, legate intre ele ("S"). Pentru ca oaia a fost domesticita in spatiul carpatic ~i semnul apartine acestei zone, iar semnul "S" a fost incizat la Gura Baciului in mileniul al VI-lea. in mileniul urmator, semnul "S", sub multiple forme, a lmpanzit grafica ceramicii in mai toate statiunile neolitice din spatiul carpatic, in epoca urmatoare s-a extins in grafica metalelor pretioase, astfel formand 0 familie a simbolurilor specifice acestui centru civilizator; Inca 0 dovada a continuitatii semnelor primare, a rolului acestora in perenitatea credintelor de inceput. Mai ales vol uta, fie ea serpentiforma continua, sau unghiulara a facut epoca sub multe aspecte inconfundabile. Semnele formate din volute, asociate cu spirala au creat compozitii complexe, au imbogatit ornamentul textil datorita ~i spectrului larg mijlocitde proprietatile snurului colorat ~i diferit dimensionat. Asezarea acestuia (a gaitanului), cu usurintape tesaturi bine finisate, a condus Ia alcatuirea unor compozitii de sporit rafinament, capabile s~ raspunda tuturor cerintelor spirituale.

Tot ca raspuns al nevoilor de exprimare s-a creat si "es"-ul cu volute unghiulare reusindu-se tTFi variante principale: 'Ln" cu patru unghiuri interioare a cate 90 grade sau cu sase unghiuri de interior; "~" cu unghiul interior de 135 grade menit sa alcatuiasca tea mai simpla friza fugatoare, neinclestata;

care combina deschiderea unghiului de 135 grade eu cea a unghiului alaturat, de 90 de grade. : Pe lang~ acestea, in compozitiile textile s-au mentinut multe si felurite variante cu loc prioritar in jocul cromatic. Toate semnele au fost pastrate cu sfintenie, au fost conservate respectandu-se cele mai mici amanunte, Fiecare semn, adesea Iar~ nume, a fost preluat ~i redat cu acelasi numar de fire si in acelasi loe predestinat si prielnic vederii. Semnele spiralice au avut prioritate in compozitii, datorita continutului lor simbolistic, linia curba avand totdeauna un rol mitic sporit. Aceasta a sporit valoarea rombului, a patratului ~i triunghiului, a creat Cultul Coloanei, Cultul Soarelui, iar acest cult a stapanit spiritullumii in ultimele doua milenii ale perioadei precrestine (R.30). Intersectia segmentelor-pereche a sporit miracolul rombului eu laturile prelungite. Acest simbol obtinut prin prelungirea dreptelor, sau prin prelungirea acestora in volute, fie ele unghiulare, sau nu, a constituit un element de baza, specific zonei carpato-dunarene. Rombul cu laturile prelungite a ocupat spatiu de seama in grafica textilelor din Oltenia, Bucovina, Muntenia, in Tinutul .' Padurenilor, in Dobrogea ~i Transilvania; in Bugeac, pe Crisuri ~i Tisa. A fost semnalat ca fiind folosit intens in satul Giilda de. Sus-Alba (R.;3I), in Marginimea Sibiuhii (R.32), la Apahida-Cluj (R.33), in satul Bujor-Basarabia (R.34), la Botosani (R.35). la intorsura Buzaului, sau .la Sasausi-Sibiu (R.36), la Huedin (R.37).

'"V'''

,p

CAPITOLULIII

126

127

DE LA 3500 pANA TN ANULZER0

~~

-----