Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
0Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
EMM Rezistenta Materialelor

EMM Rezistenta Materialelor

Ratings: (0)|Views: 60|Likes:
Published by Zoli Benedek

More info:

Published by: Zoli Benedek on Jun 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/15/2013

pdf

text

original

 
Rezisten
 ţ 
a materialelor 
ş
i elemente de Teoria elasticit 
ăţ 
ii 
15
 1.1. Problemele Rezisten
ţ
ei materialelor
Rezisten
ţ
a materialelor este o
ş
tiin
ţă
în cadrul Mecanicii tehnice care studiaz
ă
cuajutorul anumitor 
metode
 
ş
i
modele de calcul, corpurile deformabile,
respectivtensiunile
ş
i deforma
ţ
iile care se produc în interiorul lor sub ac
ţ
iunea sarcinilor saucâmpurilor exterioare
.
Aceast
ă
disciplin
ă
face leg
ă
tura între disciplinele fundamentalefizico-matematice
ş
i cele inginere
ş
ti de specialitate. Modelul de calcul are la baz
ă
oserie de
ipoteze simplificatoare
care re
ţ
in aspectele esen
ţ
iale ale fenomenului fizic dedeforma
ţ
ie a piesei reale sub ac
ţ
iunea sarcinilor exterioare, respectiv: geometria
ş
idimensiunile piesei, tipul de sarcini exterioare
ş
i distiribu
ţ
ia lor, tipul leg
ă
turilor cucelelalte piese sau cu mediul considerat fix, propriet
ăţ
ile fizico-mecanice alematerialului corpului (modulul de elasticitate, coeficientul contrac
ţ
iei transversale,limita de curere, rezisten
ţ
a de rupere, etc).
Validarea
modelului de calcul, a ipotezelor simplificatoare
ş
i metodelor de calcul utilizate se face de cele mai multe ori prinexperimente
ş
i încerc
ă
rile mecanice .Proiectarea unui produs se realizeaz
ă
pe baza unor scheme de func
ţ
ionare,alegerea judicioas
ă
a materialelor pieselor componente, determinarea dimensiunilor optime pe baza calculelor de rezisten
ţă
, întocmirea desenului de ansamblu
ş
i adesenelor de execu
ţ
ie
ş
i stabilirea tehnologiei de execu
ţ
ie. Criteriile care stau la bazaalegerii solu
ţ
iei constructive
ş
i func
ţ
ionale optime sunt: siguran
ţ
a în func
ţ
ionare,consumul de material
ş
i energie
ş
i tehnologia de fabrica
ţ
ie. La proiectarea unei piese,trebuie s
ă
se
ţ
in
ă
seama în primul rând de faptul c
ă
aceasta trebuie s
ă
îndeplineasc
ă
unanumit rol func
ţ
ional în ansamblul din care face parte, piesa trebuie realizat
ă
cu unconsum cât mai redus de material
ş
i energie
ş
i o tehnologie de fabrica
ţ
ie care asiguraun raport calitate/pre
ţ
foarte bun.În timpul func
ţ
ion
ă
rii unui ansamblu mecanic (ma
ş
in
ă
, echipament mecanic,instala
ţ
ie, structur 
ă
de rezisten
ţă
, etc) organele de ma
ş
ini sau piesele componentesufer 
ă
anumite deforma
ţ
ii sub ac
ţ
iunea sarcinilor sau câmpurilor de for 
ţ
e exterioare.Spunem c
ă
o pies
ă
este într-o stare de ”bun
ă
func
ţ
ionare” dac
ă
respect
ă
una sau maimulte din condi
ţ
iile:1.
 
condi
 ţ 
ia de rezisten
 ţă
: valoarea maxim
ă
a tensiunilor din zonele cele mai solicitateale piesei nu trebuie s
ă
dep
ăş
easc
ă
un anumit nivel, considerat periculos pentrufunc
ţ
ionarea ei în ansamblul din care face parte. Aceasta depinde de distribu
ţ
ia
ş
ivalorile sarcinilor exterioare
ş
i de leg
ă
tur 
ă
, de geometria piesei, modul de leg
ă
tur 
ă
, propriet
ăţ
ile materialului.2.
 
condi
 ţ 
ia de rigiditate
: valoarea maxim
ă
a deforma
ţ
iilor piesei care nu trebuie s
ă
 dep
ăş
easc
ă
un anumit nivel, considerat periculos pentru func
ţ
ionarea ei înansamblul din care face parte. Valoarea maxim
ă
a deforma
ţ
iilor depinde dedistribu
ţ
ia
ş
i valorile sarcinilor exterioare
ş
i de leg
ă
tur 
ă
, de geometria piesei,modul de leg
ă
tur 
ă
, propriet
ăţ
ile materialului.3.
 
condi
 ţ 
ia de stabilitate
: valorile sarcinilor exterioare nu trebuie s
ă
dep
ăş
easc
ă
 anumite valori (critice) pentru care care structurile mecanice î
ş
i men
ţ
in forma deechilibru elastic. De
ş
i, pentru o anumit
ă
stare de înc
ă
rcare a piesei, condi
ţ
iiile derezisten
ţă
 
ş
i rigiditate sunt satisf 
ă
cute, dac
ă
valorile sarcinilor exterioare sunt mai
 
Cornel MARIN 
 
16
mari decât cele critice, se produc brusc deforma
ţ
ii foarte mari (de exemplu pentruînc
ă
rcarea de compresiune axial
ă
a unei bare drepte se produce flambajul).În func
ţ
ie de m
ă
rimile cunoscute, pentru fiecare din cele trei condi
ţ
ii de mai sus, seîntâlnesc trei tipuri de probleme ale Rezisten
ţ
ei materialelor. M
ă
rimile caracteristiceale Rezisten
ţ
ei materialelor pot fi grupate astfel:A.
 
m
ă
rimi geometrice
– care caracterizeaz
ă
forma geometric
ă
 
ş
i dimensiunilestructurii mecanice
ş
i rezult
ă
din desenul de ansamblu
ş
i desenele de execu
ţ
ie;B.
 
 sarcini exterioare
– care caracterizeaz
ă
distribu
ţ
ia, intensitatea
ş
i varia
ţ
ia în timp asarcinilor exterioare direct aplicate sau de leg
ă
tur 
ă
(reac
ţ
iunile)
ş
i rezult
ă
dinschema de înc
ă
rcare;C.
 
caracteristicile fizico-mecanice ale materialului
structurii mecanice:
 
 
m
ă
rimi
 
naturale
: limita de propor 
ţ
ionalitate, limita de elasicitate, limita decurgere, rezisten
ţ
a la rupere, coeficientul contrac
ţ
iei transversale, modulul deelasticitate longitudinal
ă
la întindere
ş
i compresiune, coeficientul de dilataretermic
ă
, etc;
 
m
ă
rimi conven
 ţ 
ionale
: rezisten
ţ
a admisibil
ă
, deforma
ţ
ia admisibil
ă
, coeficientulde siguran
ţă
, coeficientul de siguran
ţă
la flambaj, coeficientul de siguran
ţă
laoboseal
ă
, uzura admisibil
ă
, etc.Cele trei tipuri de probleme ale Rezisten
ţ
ei materialelor sunt:1.
 
 problemele de dimensionare
– când se determin
ă
forma
ş
i dimensiunile structuriimecanice dac
ă
se cunosc: distribu
ţ
ia
ş
i intensitatea sarcinilor exterioare directaplicate
ş
i de leg
ă
tur 
ă
, caracteristicile fizico-mecanice ale materialului;2.
 
 probleme de verificare
 – în care se determin
ă
tensiunile sau deforma
ţ
iile specificemaxime, când se cunosc: forma
ş
i dimensiunile piesei, distribu
ţ
ia
ş
i intensitateasarcinilor exterioare direct aplicate
ş
i de leg
ă
tur 
ă
, caracteristicile fizico-mecaniceale materialului
ş
i se compar 
ă
aceste tensiuni sau deforma
ţ
ii specifice cu celeadmisibile;3.
 
 probleme de determinare a sarcinii capabile
 – când se determin
ă
valoarea maxim
ă
 a înc
ă
rc
ă
rilor exterioare dac
ă
se cunosc: forma
ş
i dimensiunile structurii mecanice,distribu
ţ
ia sarcinilor exterioare direct aplicate
ş
i de leg
ă
tur 
ă
, caracteristicilemecanice ale materialului .
1.2. Metode de calcul
Metodele de calcul folosite pentru rezolvarea unor probleme specifice înRezisten
ţ
a materialelor sunt:1.
 
metodele experimentale
folosesc un
model real (prototip)
sau o
machet 
ă
delaborator 
pentru verificarea solu
ţ
iei constructive din punct de vedere al rezisten
ţ
ei,rigidit
ăţ
ii
ş
i stabilit
ăţ
ii
 
sau validarea modelului de calcul;2.
 
metodele analitice
folosesc
modele de calcul,
 
algoritmi sau programe de calcul 
ş
iau la baz
ă
ecua
ţ
iile matematice ale fenomenului. Validarea modelului de calcul
ş
i arezultatelor teoretice ob
ţ
inute se face prin metode experimentale sau numerice;3.
 
metodele numerice
folosesc
modele virtuale
sau
modele de simulare numeric
ă
.Pentru creearea modelelor virtuale se folosesc programe profesionale de modelarecum ar fi: SOLID WORKS, CATIA, PROENGINEERING, SOLID EDGE, etc.
 
Rezisten
 ţ 
a materialelor 
ş
i elemente de Teoria elasticit 
ăţ 
ii 
17
Pentru analiza st
ă
rii de tensiuni
ş
i deforma
ţ
ii se folosesc programe profesionale deanaliz
ă
cu elemente finite cum ar fi ANSYS, COSMOS M, NASTRAN, PATRAN etc.Calculul ingineresc s-a dezvoltat pe baza
metodelor experimentale.
Complexitatea sistemelor tehnologice din ultimul secol a limitat mult ariametodelor experimentale
ş
i analitice
ş
i a condus la apari
ţ
ia
ş
i dezvoltarea
metodelor numerice de analiz 
ă
 
 ş
i simulare pe modele virtuale.
De asemenea, descoperirile dindomeniul
ş
tiin
ţ
elor exacte
ş
i progresul înregistrat de
ş
tiin
ţ
ele tehnice au condus laapari
ţ
ia
ş
i dezvoltarea acestor noi metode
numerice de analiz 
ă
 
 ş
i simulare.
 
1.3. Modele de calcul
 Modelele de calcul 
folosite în Rezisten
ţ
a materialelor sunt schematiz
ă
ri alegeometriei elementului mecanic, ale sarcinilor exterioare
ş
i leg
ă
turilor, pe baza unor ipoteze de schematizare. Precizia rezultatelor ob
ţ
inute este legat
ă
direct deschematizarea adoptat
ă
. Un element mecanic (pies
ă
real
ă
) are trei dimensiuni principale: dou
ă
care caracterizeaz
ă
forma
ş
i m
ă
rimea unei sec
ţ
iuni transversale iar ceade-a treia dimensiune caracterizeaz
ă
lungimea piesei. În func
ţ
ie de raportul dintre celetrei dimensiuni principale, modelele de calcul folosite din Rezisten
ţ
a materialelor seîmpart în trei grupe:a.
 
modelul de tip bar 
ă
se folose
ş
te atunci când una dintre dimensiunile structuriimecanice este mult mai mare în raport cu celelalte dou
ă
. Elementele specificemodelului de tip bar 
ă
sunt:
axa longitudinal 
ă
 
(axa centrelor de greutate alesec
ţ
iunilor transversale)
ş
i
 sec
 ţ 
iunea transversal 
ă
 
(normal
ă
la axa longitudinal
ă
caîn figura 1.1.a). În cele mai multe cazuri, sec
ţ
iunea transversal
ă
este
compact 
ă
, dar sunt
ş
i cazuri de sec
ţ
iuni compuse, cum ar fi în cazul pieselor sudate sau lipite,materialelor compozite, fibrelor stratificate, etc. În func
ţ
ie de forma axeilongitudinale se deosebesc:
bare drepte, curbe, cotite, etc.
O categorie special
ă
oformeaz
ă
barele cu sec
ţ
iunea sub forma
profilelor sub
 ţ 
iri
. Barele solicitate laîncovoiere se numesc
 grinzi
, cele solicitate la întindere -
tiran
 ţ 
i,
la compresiune -
coloane
sau
stâlpi
iar cele solicitate la întindere
ş
i compresiune se numesc
tije, z 
ă
brele
sau
contrafi
 ş
e.
 
 Arborii
sunt acele bare solicitate la r 
ă
sucire
ş
i încovoiere,iar 
 firele
sunt bare sub
ţ
iri, flexibile care nu pot prelua decât eforturi axiale deîntindere.
 b
.
a
.
c
.
Fig. 1.1

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->