1. Introducere Lucrarea de fa trateaz problemele legate de traficul rutier n Municipiul Piteti.

Motivul pentru care am ales pentru prezentare i analiz acest traseu de tranzit din Municipiul Piteti, este c mi este cunoscut destul de bine i l parcurg zilnic de mai multe ori. Voi ncerca s evideniez problemele ridicate de acest traseu de tranzit precum i soluiile ce ar trebui s fie luate de ctre organele competente n vederea optimizrii traficului n zona respectiv. Prezentarea traseului se va face ealonat tratndu-se fiecare intersecie precum i semnificaia fiecarui indicator rutier n parte. Scopul acestei lucrri este i de a determina corecta semnalizare a interseciilor cu indicatoare de reglementare a trecerii i indicare a direciilor de mers dorite astfel nct un participant la trafic din alt localitate care nu cunoate zona ar putea parcurge acest traseu far a ntmpina anumite probleme de trafic. Lipsa locurilor de parcare este o problem acut a zilelor noastre i din aceast cauz voi propune i o soluie de parcare pe care eu cred c ar fi viabil n zona respectiv. De asemenea am s ncerc s fac o comparaie ntre cum artau i erau sistematizate anumite intersecii n urm cu ceva timp i cum sunt n prezent, iar dac soluia aleas este cea optim n vederea rezolvrii anumitor probleme legate de traficul rutier. Cu sperana c am reuit s realizez un echilibru ntre dorina de a prezenta ct mai multe lucruri i cea de a m face neles, nchei aceast prezentare i n continuare trec la fapte .

2. Scurt istoric al Municipiului Pitesti Municipiul Piteti, reedin a judeului Arge, este situate n partea centralsudic a Romniei, ntre Carpaii Meridionali i Dunre, n nord-vestul Munteniei. 120 km l despart de Bucureti - capitala rii - Pitetiul aflndu-se la confluena rului Arge cu Rul Doamnei, n punctul de intersecie al paralelei de 4451'30" latitudine nordic cu meridianul de 2452' longitudine estic, la distan relativ egal fa de Polul Nord i de Ecuator, cu meniunea c paralela de 45 trece prin comuna Meriani, la 20 km nord de Piteti. Atestat documentar la 20 mai 1388, ntr-un act de danie al domnitorului Mircea cel Btrn, oraul-trg Piteti se dezvolt ca un centru comercial, meteugresc i agricol. Rdcinile sale se prelungesc, ns, n strvechime. n perioada daco-roman, Piteti a fcut parte din regiunea Moesia Inferior, iar apoi din Dacia Malvensis, de atunci datnd numeroase fragmente de zidrie, construcii, ceramic i monede. Relicvele aparinnd culturii Dridu i izvoarele numismatice din epoca medieval confirm teoria potrivit creia Piteti practica schimburi economice intense cu lumea sud-dunrean, ndeosebi cu Imperiul Bizantin. Aici i-au avut temporar reedina voievozii Basarab cel Tnr, Mihnea cel Ru i Vlad cel Tnr. ntre anii 1512 si 1521, domnitorul Neagoe Basarab construieste si la Pitesti curte voievodala, de unde emite numeroase documente. Boieri si dregatori de seama - Golestii, Izvoranii, Cantacuzinii, Craiovestii etc. - n frunte cu domnul Unirii, Mihai Viteazul (1593-1601), au proprietati la Pitesti. Un nume legendar, care leaga istoria locurilor de perioada domniei lui Mihai Viteazul, este cel al marelui logofat Ioan Norocea, casatorit cu Doamna Stanca, fiica lui Mircea Ciobanul (1545-1554, 1558-1559) si a Doamnei Chiajna, care a detinut functia de reprezentant al Transilvaniei pe lnga Poarta Otomana si care, dupa urcarea lui Mihai Viteazul pe tron, a ajuns mare vornic. Vestigii culturale din aceasta perioada au fost identificate pe lnga Biserica Sfntul Gheorghe, ridicata n 1656 - prima compozitie supraetajata pe coloane de caramida din Tara Romneasca - pe lnga Schitul din Trivale - ctitorie a mitropolitului-carturar Varlaam - si pe lnga Scoala de Pictura, la care s-au format Popa Simion din Pitesti (Simion Popescu), Nicolae din Pitesti si Petre Zugravul. Din anul 1640, dateaza marturii scrise despre bisericile frumoase de aici, precum si despre cele 200 de case de oraseni, cca 1.000 de suflete, a caror priveliste nu-l lasa indiferent pe calator. n anul 1656, domnitorul Constantin Serban si doamna sa Balasa ctitoresc n miezul orasului, pe fundatiile unui mai vechi lacas de cult, Biserica Domneasca Sfntul Gheorghe.
2

Un alt domnitor, reverentios pomenit de istorie, Constatin Brncoveanu, construieste case la Pitesti si petrece, alaturi de curtenii sai, luni de toamna mbelsugata, n cuprinsul viilor prospere, pe care le detinea pe Dealul Pitestilor si al Golestilor. Importana aezrii continu s sporeasc. Hrisoavele vremii vorbesc despre existena, n 1746, a apte-opt biserici la Piteti. n 1780, numrul locuitorilor este estimat la 1.250, iar cel al caselor la 250. n anul 1791, despre Piteti se pomenete ca fiind un trguor cu opt biserici, o mnstire, mai multe case boiereti i locuinele ispravnicilor de district. Catagrafia negustoreasca si fiscala din 1824 consemneaza 1.011 familii, cca. 700 de case si aproximativ 5.000 de locuitori. n anul 1831, se exercitau 47 de profesiuni, iar, n 1832, datele statistice repartizate teritorial stabileau numarul caselor de locuit la 773, pe cel al mahalalelor la 14, al cartierelor la patru, al tabacariilor la cinci, n vreme ce animalele nsemnau 1.000 de capete, toate acestea aflate n gospodarirea a 4.000 de locuitori. n istoria fiecarui popor, exista familii, adevarate dinastii, care marcheaza decisiv cursul acesteia. De istoria locurilor noastre se leaga numele si faptele de dreapta slujire de tara ale Golestilor (Dinicu, Alexandru, Nicolae) si Bratienilor (Ion, Dumitru, Ionel, Vintila, Dinu, Gheorghe). Acestor mari barbati n cuget si simtire li se datoreaza ctitorirea Romniei Moderne, Romniei Mari, Romniei de azi si de mine. Un episod important este cel al revolutiei de la 1848, cnd, la propunerea lui Christian Tell, Pitesti a facut parte din zona de aparare a revolutiei, n cazul unui atac din afara, aici fiind cantonat unul din regimentele generalului Magheru. n localitate, a fost nfiintata Garda Nationala, care, n scurt timp, a devenit una dintre cele mai puternice unitati de acest gen de pe teritoriul Tarii Romnesti. Pitesti s-a remarcat ca important promotor al ideilor unioniste. Astfel, n 1848, n Pitesti au avut loc mai multe reprezentatii teatrale cu spectacolul Trmbita Unirii de C.D. Aricescu. Unirea Principatelor din 1859 a stimulat dezvoltarea tuturor localitatilor tarii. La 13 septembrie 1872, Pitesti s-a transformat ntr-un nod de cale ferata de nsemnatate majora, ca urmare a faptului ca a fost data n folosinta calea ferata Pitesti-Bucuresti-Buzau. Cnd domnitorul Alexandru Ioan Cuza a vizitat orasul Pitesti, la 19 iunie 1859, orasenii i-au prezentat o schita sumara a localitatii. Orasul era mpartit n patru vopsele (culori), avea 1.400 de case, n care locuiau 7.000 de oameni, o scoala normala n limba romna, doua scoli particulare - una germana, cealalta elina - si un pension de fete, unde disciplinele de nvatmnt se studiau n limbile franceza si germana. Existau, de asemenea, 10 biserici ortodoxe, una armeneasca, o sinagoga si un spital cu 30 de paturi. La sfrsitul secolului al XIX-lea, existau deja 58 de strazi, circulate si locuite de 15.669 de pitesteni.
3

Orasul Pitesti a jucat un rol activ si n razboiul pentru cucerirea Independentei de Stat, notabil fiind sacrificiul bravilor sai ostasi si voluntari, precum si cel al personalitatilor de talia medicului Nicolae Codreanu. n Pitesti, ntre anii 1877-1919, s-au nascut oameni de valoare si recunoastere nationala pictorul Rudolf Schweitzer-Cumpana, dramaturgul Alexandru Kiritescu, criticul literar si traducatorul Ion Trivale, omul politic Armand Calinescu, ziaristul si romancierul Tudor Teodorescu-Braniste, culegatorul de folclor si interpretul de muzica populara Gheorghe Teodorescu-Zavaidoc etc. n timpul primului razboi mondial, tinerii argeseni au participat la bataliile tragicelor zile din toamna lui 1916 si din vara lui 1917, n cadrul regimentelor 4, 28, 44, 68 Infanterie si 6 Artilerie, Escadronul 3 Calarasi etc. n perioada interbelica, la Pitesti s-au nascut scriitorii Vlad Musatescu si Ion Saliste. De asemenea, aici si-au desfasurat activitatea n acei ani scriitorul Liviu Rebreanu, poetul Ion Pillat, dramaturgul Mihail Sorbul, geograful George Vlsan, folcloristul Dumitru Udrescu. n timpul celui de-al doilea razboi mondial, tinerii pitesteni au contribuit la eliberarea Transilvaniei, Ungariei si Cehoslovaciei, participnd astfel la zdrobirea definitiva a armatelor fasciste. Numeroase sunt monumentele funerare din Cimitirul Eroilor, care amintesc de faptele de arme ale concetatenilor nostri din cel de-al doilea razboi mondial. Armata sovietica eliberatoare a impus, dupa 23 august 1944, regimul de asa-zisa democratie populara, n frunte cu comunistii (mai putini de 1.000 nainte de aceasta data). Prigoana mpotriva elitelor politice, intelectuale, militare ale tarii s-a dezlantuit n numele noilor valori. I-au cazut victime numeroase personalitati, nchisoarea de la Pitesti fiind considerata unica n felul ei, pentru ca a folosit reeducarea prin tortura mpotriva tineretului anticomunist, ndeosebi mpotriva studentilor. Valul terorii s-a diminuat dupa anii '60, cnd conducatorii de atunci ai Romniei - Gheorghe Gheorghiu-Dej si mai apoi Nicolae Ceausescu - s-au declarat promotorii comunismului nationalist, ncercnd sa minimalizeze influenta U.R.S.S. si sa cultive n maniera proprie relatiile cu Vestul. La nceputul anilor '70, regimul comunist din Romnia s-a nasprit. Omul, cel caruia, n declaratiile oficiale, i erau dedicate toate eforturile, a devenit o notiune golita de continut, nivelarea si tavalugirea fiind comandamentele zilei. Cenzura, ngradirea initiativei, a libertatii de exprimare, de informare au contribuit la degradarea civica, la transformarea sistemului social ntr-un conglomerat, n cadrul caruia indivizii actionau ca niste mecanisme, presiunea exercitata asupra lor fiind de natura sa anuleze orice ierarhie valorica, fiinta umana n profunzimea dezideratelor si a alcatuirii sale. Cu att mai important apare meritul celor care au muncit, au creat, s-au sacrificat n numele unor idealuri pe care nu le ntelegeau si nu le agreau: profesorii universitari Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Vrabie, Ilie
4

Stanculescu, Emil Mortun, Gheorghe Aman, academicienii Serban Cioculescu, Nicolae Teodorescu, dramaturgul Alexandru Kiritescu, scriitorii Tudor Teodorescu-Braniste, Vladimir Streinu, Cezar Baltag, Ion Minulescu, Ileana Malancioiu, Mihail Diaconescu, Marin Ionita, actorii Sebastian Papaiani, Nicolae Dinica, Ileana Focsa, Ion Focsa, Ion Roxin, Ileana Zarnescu, Constatin Zarnescu, Dem Niculescu, Petre Dumitrescu, Sorin Zavulovici, Mirela Busuioc, Luminita Borta, artistii plastici Ion Gh. Vraneantu, Sorin Ilfoveanu, Gheorghe IliescuCalinesti, Constantin Mosoia, Mircea Brloiu, Margareta Popescu, Gheorghe Pantelie, Ion Pantilie, Romulus Constantinescu, regizorii Serban Marinescu, Constantin Dinischiotu, Mircea Plngau, muzicienii Moise Mitulescu, Marius Giura, Emanoil Popescu, Gheorghe Gomoiu, Magdalena Ioan, medicii Constantin Balaceanu-Stolnici, Vasile Titescu, Cornel Nae, arhitectii Vladimir Perceag, Valeriu Manu, Eugen Dumitrache, Adrian Mahu, Maria Multescu, Alexandru Multescu, Nicolae Ernst, istoricii si muzeografii Nicolae Mihailescu, Constatin Iliescu, Vasile Novac, Florin Valeriu Dobrinescu, Radu Stancu, fotbalistul Nicolae Dobrin, luptatorii Ion Ghibu si Mihai Botila, atletii Carol Corbu, Doina Spnu si Constantin Rizon, pugilistul Crinu Olteanu, jucatoarea de tenis Ruxandra Dragomir. Revolutia din decembrie 1989 a descatusat valentele creatoare, dragostea romnillor pentru libertate. Desi practica democratiei se nvata/renvata greu, desi au trecut ani de privatiuni, cursul este unul ascendent, iar drumul ales de pitesteni este fara ntoarcere, orientat catre democratie si progres.

3. Reeaua stradal a Municipiului Piteti Reeua stradal actual prezint n linii mari o structur octogonal orientat dup cele dou axe naturale, axa paralel cu Rul Arge i axa perpendicular pe acesta, de mai mic importan. n Municipiul Piteti converg 12 drumuri publice din extravilan. Aceste drumuri reprezint patru penetraii cardinale: Bulevardul Petrochimitilor la sud, Calea Bucureti la est, Bulevardul Nicolae Blcescu la nord i Strada Craiovei la vest. Geometria radial concentric a reelei genereaz un bulb central de reea suprasolicitat de trafic, oraul avnd i o accentuat dezvoltare longitudinal, pe direcia nord-sud, pe circa 12 kilometrii lungime. n ceea ce privete numrul de autoturisme, Municipiul Piteti este unul dintre oraele cu cel mai mare numr de autoturisme raportat la o mie de locuitori. Caracteristicile cilor de comunicaii sau de acces existente se prezint astfel: - lungime strzi 205 km din care strzi modernizate 165 km; - suprafa strzi 1.048.798 m.p. - suprafee trotuare 354.309 m. p. Caracteristica reelei stradale este structura geometric dezvoltat longitudinal pe direcia N-S, pe axa Drumului National 7. n zona central a oraului, precum i n zona traversrii Rului Arge se concentreaz toate penetraiile i drumurile de tranzit spre Bucureti, Slatina-Craiova, Cmpulung Braov, Curtea de Arge, Rmnicu Vlcea, Drgani. n prezent Municipiul Piteti este un important nod de circulaie rutier si un puternic centru industrial i economic. Principalele artere rutiere naionale i europene care strbat Pitestiul sunt urmtoarele:. Autostrada A1 Drumul European E 81 Drumul European E 70 Drumul National Drumul National Drumul National Drumul National DN 73 DN 7C DN 7 Piteti - Bucureti Piteti Rmnicu Vlcea Piteti - Slatina Piteti - Cmpulung Piteti Curtea de Arge Piteti Bucureti

DN 67B Piteti - Drgani

6

7 HARTA Municipiul Pitesti

Sursa: Geoter - Cadastru 4. Identificarea, descrierea si analiza situatiei actuale a retelei stradale de pe traseul studiat Traseul ce urmeaz a fi prezentat n cele ce urmeaz este urmatorul: - Intrarea n Municipiul Piteti pe DN 73 dinspre Cmpulung; - Iesirea din Municipiul Piteti pe DN 67 B spre Drgani. S-a ales urmtorul traseu de tranzit: - Calea Cmpulung; - Calea Bucuresti; - Bulevardul I.C.Bratianu; - Strada Materniti; - Strada Soldat Enache; - Strada Constantin Cristescu; - Strada Smeurei. Traseul de mai jos (cel marcat cu linie rosie) se poate observa si pe harta din figura urmtoare:

Sursa: Geoter Cadastru 5. Posibilitati de crestere a fluentei fluxurilor si sigurantei rutiere pe traseul Figura 1 analizat

Pentru studierea acestui traseu se va prezenta i se va discuta fiecare intersecie i cale de rulare n parte i se va urmri corecta semnalizare a direciei de drum pe care dorim s o parcurgem. Aa cum am spus i mai sus accesul n Municipiul Piteti se face pe DN 73 pe strada Calea Cmpulung cum se observ si pe harta de mai jos:

Sursa: Geoter Cadastru

Figura 2

Calea Cmpulung este o strad cu trei benzi de circulaie pe sens i este de o importan deosebit deoarece este calea de legatur dintre Municipiul Pite ti i Uzina de Automobile Dacia Renault, precum i legatura dintre Piteti i Braov.

In trecut, aceast intersectie constituia o mare problem deoarece la ore de vrf, mai precis n jurul orelor 15:00-16:00 cei care veneau pe DN7 spre Pite ti era imposibil s efectueze virajul la stnga pentru a se integra n fluxul de baz care intra n oras deoarece la acele ore fluxul de autovehicule de la SC AUTOMOBILE DACIA SA spre Pitesti era aproape nentrerupt, iar lipsa unei sistematizri corespunztoare a intersecie producea adevrate ambuteaje n trafic. In prezent aceast intersecie este destul de bine sistematizat iar noua linie de centur a Pitestiului a preluat un numr semnificativ de automobile fluidiznd traficul n aceast zon considerabil. Traseul ce urmeaz a fi strabatut este marcat pe harta de mai sus cu o linie roie. Prima intersecie sistematizat pe care o ntlnim este intersectia dintre CALEA CAMPULUNG CALEA BUCURESTI DN7 (Piteti-Bucuresti). Intersecia ce urmeaz a fi traversat este foarte bine semnalizat i sistematizat, dar cu toate acestea pe indicatorul de presemnalizare a direciilor de mers (Fig.3) nu se regsete direcia dorit (Drgani). Este de apreciat varianta aleas la sistematizare aceastei intersecie acea de intersectie cu sens giratoriu deoarece este o intersectie cu trafic intens .

10

Figura 3

Figura 4

11

Infigura de mai sus (Fig. 4) este prezentat modul de proiectare asistat a unei intersecii amenajat n sens giratoriu cu ajutorul programului Allplan2005. Allplan 2005 este programul de proiectare a intersectiilor, sensuri giratorii care aduce pentru inginerii proiectanti de drumuri doua functii extrem de utile: o functie de determinare a razei de virare a autovehiculelor n functie de gabaritul, echiparea si viteza de deplasare; o functie de proiectare a unei intersectii sens giratoriu n functie de tipul (gabaritul) de autovehicule ce urmeaza sa circule prin acea intersectie (raza de virare calculata) si de conditiile de racordare cu drumurile ce se unesc n acea intersectie. Acest modul permite proiectarea unui sens giratoriu n functie de raza de virare necesara pentru o anumita gama de autovehicule estimate a utiliza acea intersectie. Odata stabilita dimensiunea sensului giratoriu, programul permite realizarea bratelor intersectiei ce permit racordarea cu drumurile ce intra n acea intersectie.

n cadrul acestei intersecii ntlnim urmatoarele indicatoare rutiere:

Limitare de vitez n cazul nostru la 50 km/h

Claxonarea interzis-deoarece urmeaz a intra ntr-o localitate

Accesul interzis bicicletelor

12

In urmatoarea imagine va voi prezenta un panou de informare cu privire la proiectul ce vizeaza modernizarea podului ce trece peste Raul Arges, panou cel intalnim in directia de mers aleasa de noi. Acest proiect este in curs de desfasurare, el fiind inceput pe data de 24.09.2011 si urmeaza a fi finalizat la data de 24.06.2014.

Urmtoarea intersecie care urmeaz Figura 5 a fi prezentat este intersecia dintre CALEA BUCURESTI STRADA DEPOZITELOR (figura 6). i aceast intersectie a fost o intersectie problem dar odata cu amenajarea sensului giratoriu din imagine nu mai este chiar atat de greu accesibila, cu precizarea c ar fi fost necesar montarea unui semafor electric pe sensul de intrare n Municipiul Pitesti pentru a opri fluxul de masini deoarece la orele de trafic intens este destul de greu de traversat aceasta intersecie pe sensul Strada Depozitelor.

13

Figura 6

n aceasta intersecie gsim un indicator care ne informeaza cu privire la toate directiile de mers, catre toate orasele vecine Municipiului Pitesti. In urma cu cativa ani aceasta intersectie nu ne informa cu privire la toate directiile de mers, insa de cand centrua Pitestiului a fost data in folosinta autoritatile locale au semnalizat destul de bine aceasta intersectie. Centura orasului Pitesti contribuie si la fluidizarea traficului rutier in aceasta zona deosebit de aglomerata, mai ales la orele de varf. In figura numarul 7 putem observa panoul de informare:

14

Figura 7

Aceasta intersecie este urmat imediat de o alt intersecie i anume Calea Bucureti Calea Bascovului, o intersecie la rndul sau destul de bine sistematizat i semnalizat cu indicatoare rutiere. Indicatoarele ntlnite n intersecia CALEA BUCURESTI CALEA BASCOVULUI (figura 7) sunt urmtoarele:

Trecere pentru pietoni

Accesul interzis bicicletelor

Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de mrfuri Accesul interzis autobuzelor

15

Ocolire

Figura 8

Continuarea traseului nostru se face pe CALEA BUCURESTI care este o artera de circulaie cu dublu sens avnd cte doua benzi de circulaie pe sens separate ntre ele printr-un acostament acest lucru putnd fi observat i n figura 8.

Cu toate c este o strad cu dou benzi de circulaie pe sens, aceasta arter este n general era destul de aglomerat, cauza principal fiind mainile staionate

16

pe prima band de mers, iar din aceast cauz circulaia se desfoar practic pe cte o singur band pe sens (figura 8). Din acest motiv in trecut s-a lucrat la lrgirea acestei strzi (figura 9) cu inca o band pe fiecare sens de mers pentru a putea realiza parcare independenta pe fiecare sens dealungul intregii strazi.

Indicatoarele ntlnite pe aceast strad sunt urmtoarele:

Presemnalizare trecere pentru pietoni

Trecere pentru pietoni

O alt problem ce o ridic aceast arter de circulaie ar fi numrul destul de mare al trecerilor de pietoni (pe o distan aproximativ de 500 m se afl un numr de cinci treceri de pietoni) i innd cont de faptul c n zon sunt foarte muli pietoni deoarece n apropiere se afl Piaa Ceair, cea mai mare piaa agroalimentara a Municipiului Piteti, consider ca ar fi fost necesar construirea unor pasaje pietonale subterane sau supraterane, deoarece i numrul mare de treceri de pietoni pot crea ntreruperi repetate ale fluxului rutier. Aceast strad este principala cale de acces spre centrul oraului cnd se vine dinspre Braov, Cmpulung, Topoloveni, Gieti, Trgovite, Mioveni, Bucureti (pe oseaua veche) i alte localitai adiacente acestor drumuri.

17

Figura 9

Urmatoarea intersectie este CALEA BUCURESTI - Bulevardul I.C. BRATIANU:

18

Figura 10

Aceasta intersecie este o Figura intersecie 11 dirijat cu ajutorul semafoarelor electrice i a indicatoarelor de reglementare a prioritii de trecere, cu alveola

19

special amenajata pentru executarea virajului la dreapta. Indicatoarele intalnite in aceasta intersectie sunt urmtoarele:

Ocolire

Trecere pentru pietoni

Cedeaz trecerea

Semafoare pentru dirijarea circulaiei

In aceasta intersectie conform indicatorului care ne arata directia DRAGASANI vom executa viraj la dreapta prin alveola special amenajata.

20

Desi urmeaza intersectarea cu o strada cu trafic intens integrarea in fluxul de baza nu ridica probleme deosebite deoarece acesta este stopat de semafoarele din intersectie. Traseul nostru continua pe Bulevardul I.C. BRATIANU, unul din cele mai mari bulevarde din Municipiul Pitesti, de asemeni o strada cu sens dublu de mers i cu trafic intens pana la intersectia cu strada MATERNITATII i strada ION CMPINEANU unde vom executa viraj la stnga conform indicatoarelor de indicare a directiei de mers (Figura 11). Aici am o remarca de facut domnilor de la primarie care au inchiriat spatiul din centrul sensului giratoriu pentru a plasa o reclama, aceasta acoperind indicatoarele care ne informeaza asupra directiilor de mers (figura 12).

Figura 12

Aceasta este imaginea din care observam ca dupa acea reclama exista si indicatoare care ne informeaza in legatura cu pastrarea directiei de mers dorite.

21

Figura 13

Indicatoarele ntlnite pe Bulevardul I.C. BRATIANU (Figura 12, Figura 13) sunt urmtoarele:

Interzis a vira la stanga

Drum cu prioritate

Oprire interzis
22

Trecere pentru pietoni

In trecut aceast intersectie era in form de T era dirijat cu ajutorul indicatoarelor de reglementare a prioritii i nu ridica probleme pentru noi deoarece ne aflm pe un drum cu prioritate (Figura 10), singura problem fiind pentru participanii la trafic care veneau dup strada ION CMPINEANU i urmau s execute viraj la stnga pe Bulevardul I.C. BRATIANU. Aceast problem se pare c s-a rezolvat deoarece in intersecia respectiva s-a amenajat un sens giratoriu (Figura 15), lucru ce a condus la o mai buna sistematizare i dirijare a traficului n zon. Tot in aceast zona pe Strada ION CMPINEANU se vor amenaja i locuri speciale pentru parcarea autovehiculelor deoarece se are in vedere ca in acest loc se afl Spitalul Brtianu, si Centrul de Diagnosticare, lucru care necesit locuri suficiente de parcare . Cele dou intersecii prezentate mai sus se pot observa i pe harta din figura de mai jos :

Figura 14

Sursa: Geoter Cadastru

23

Figura 15

In continuare traseul va urma strazile: Strada MATERNITATII - Strada SOLDAT ENACHE Strada CONSTANTIN CRISTESCU. Intersecia dintre Strada MATERNITII cu Strada VICTORIEI i Strada SOLDAT ENACHE este o intersecie in cruce dirijat cu ajutorul indicatoarelor de reglementare a prioritii dintre o strada principala i una secundar.. Nici aceast intersecie nu ridica probleme deosebite deoarece ne aflm pe o strad cu prioritate, iar Strada VICTORIEI este o strada cu trafic relativ redus.

Sursa: Geoter Cadastru

Figura 16 24

Parcare LTW Parking Systems

Figura 17

Strada SOLDAT ENACHE este o strada cu circulaie n ambele sensuri cu cte dou benzi pe sens dar care mai apoi se extinde cu nc o banda de stocaj pe sensul nostru de mers i este prevazut cu o band pentru parcare pe partea dreapt a drumului. Cu toate c este prevzut spatiu de parcare acesta este insuficient daca tinem cont ca in zon se afla Inspectoratul Teritorial de Munc Arge (Figura 17) i ne aflam aproape de centrul oraului acest lucru necesitnd un spaiu mai mare de parcare. Datorit acestui lucru eu consider necesar construire unei parcri supraterane in zona respectiv tinnd cont i de faptul c exist suprafaa de teren necesar realizrii construciei respective. La proiectarea unei parcari trebuie tinut cont de urmatorii factori: - Analiza nevoilor; - Cerinte fizice; - Estetica si securitate. Soluia propus de mine este cea oferit de LTW Parking Systems - membra a concernului Doppelmayr-Austria care deschide noi perspective pentru parcarea stationara a autovehiculelor, in zonele urbane. Cautarea obositoare si deseori consumatoare de timp a unui loc de parcare este una dintre cele mai neplacute situatii din viata de zi cu zi a oricrui sofer. . LTW Parching Systems a deschis noi drumuri complete in rezolvarea situatiilor generale de crestere rapida a traficului. Astfel, pasajele complicate si intunecoase din sistemul conventional, care descurajeaza deseori femeile - sofer, in
25

utilizarea acestor parcari, sunt lucruri de domeniul trecutului. Avantajele suplimentare oferite de LTW Parking Systems sunt accesibilitatea usoara si protectia impotriva daunelor si furturilor. LTW Parking Systems construieste sisteme mecanice de parcare "la cheie", sub forma parcarilor la suprafata solului si subterane, prin care stilul arhitectural este orientat functie de cladirile inconjuratoare. Tehnologia perfecta garanteaza un grad ridicat de eficienta economica si functionare simpla. In zonele urbane, noul sistem dezvoltat de LTW Parking Systems este o alternativa a viitorului oferind o capacitate de parcare de 54 de maini pe o suprafat de 224 m2 (14x16 metri) AVANTAJELE ACESTEI PARCRI SUNT:

Accesibilitate usoara; Functionare simpla; Control si securitate.

26

Urmtoarea intersectie cea dintre Strada SOLDAT ENACHE cu Strada CONSTANTIN CRISTESCU i cu Bulevardul REPUBLICII este una din intersectiile importante ale Municipiului Pitesti, deoarece are loc o intersectare cu fluxului rutier cel mai important al municipiului Pitesti cel de pe axa S-N, respective N-S . Si aceasta intersectie a fost modernizata, iar efectele nu s-au lasat asteptate. n zona numarul accidentelor care inainte erau aproape saptamanal a scazut foarte mult, iar fluidizarea traficului este vizibila. De asemeni daca inainte de sistematizare in zona prezenta agentilor de circulatie era o necesitate acum nu mai este nevoie de acest lucru deoarece corelarea corecta a semafoarelor electrice conduce la o fluidizare a traficului chiar si la orele de varf.

Figura 18

Montarea semafoarele electrice cu cronometre digitale este un lucru destul de bun, acestea teoretic nu mai surprind conducatorii auto la schimbarea culorii semaforului electric ei putand sa-si calculeze timpii de trecere. Strada CONSTANTIN CRISTESCU este o strad cu sens unic cu patru benzi de circulaie (Figura 17) i are rolul de stocaj pentru a prelua autovehiculele care provin din intersecia precedent, pn li se permite ptrunderea n intersecie de ctre culoarea verde a semaforului.

27

Figura 19

Faptul c urmeaz o intersecie cu o strad cu sens unic este semnalat de indicatorul din Figura 18:

Inainte

La intersectia Strazii CONSTANTIN CRISTESCU cu Strada SMEUREI vom face viraj la stanga. i aceast intersecie este o interseie dirijat cu semafoare electrice digitale care au timpii corelati cu cele de la intersecia precedent. Si in aceasta intersectie regasim indicatoarele rutiere care ne informeaza cu privire la directiile de mers dorite.

28

Figura 20

Traseul continua cu Strada SMEUREI (Figura 22) o artera rutier ce se afl n ramp i din aceast cauz este prevzut cu doua benzi pe sensul de urcare i o band pe sensul de coborre.

29

Sursa: Geoter Cadastru

Figura 21

Figura 22

La intersectia strazii SMEUREI cu strada EXERCITIU vom face putin dreapata conform indicatorului care ne indica directia de drum (DRAGASANI). Si aceasta intersectie este o intersectie dirijat cu ajutorul semafoarelor electrice care permite ins permanent virajul pe partea dreapta.

30

Figura 23

Sursa: Geoter Cadastru

Figura 24

Intersectia strazii SMEUREI cu strada EXERCITIU este ultima intersectie parcursa in drumul meu catre destinatia finala (Figura 25), Strada smeurei nr. 72.

31

Figura 25

6. Dependenta dintre timpul de parcurgere a traseului ora si ziua deplasarii Traseul prezentat de noi are o lungime de 3,2 km i a fost parcurs experimental la diferite ore ale zilelor lucrtoare i ale zilelor nelucrtoare. Datele obinute au fost folosite la trasarea diagramei de variabilitate a intervalelor de timp funcie de ora de parcurgere a traseului.

32

Variabilitatea timpului de deplasare functie de ora deplasarii n zilele lucrtoare

10 8
Timpul(minute)

9,5 7,4 7,2 7,5 7,6 7,8 6,9 7,1 7,2 8,4

8,7

7,8

7,1 7,5 5,8 5,6 5 4,8

6 4,8 4,8 4,9 4,9 5 4 2 0 1 2 3 4 5

5,9

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Ora Deplasrii

Variabilitatea timpului de deplasare functie de ora deplasarii n zilele nelucrtoare

8 7 6 4,9 5 5,1 4,9 5 5 4 3 2 1 0 1 2 3 4 5 6 7,4 7 6,8 7,2 6,8 6,5 6,5 6,4 6,5 6,4 6,7 6 6,3 6 6 5,9 5,8

Timpul(minute)

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 Ora Deplasrii

Concluzii Din acest experiment putem trage concluzia c este un traseu destul de aglomerat, n cursul sptmnii intre orele 7:00 i 20:00, dar poate fi parcurs far mari probleme, fiind de apreciat buna semnalizare i sistematizare a traficului rutier pe acest traseu, i destul de liber pe perioada zilelor nelucrtoare. Traseul de mai sus are o importan deosebit din urmtoarele motive:
33

- este o importanta poart de intrare i ieire a Municipiului Pitesti; - este principala cale de legatur cu Uzina de Automobile Dacia Renault precum i cu orasele Cmpulung , Mioveni, Topoloveni ; - face legatura dintre centrul oraului i cartierul Trivale, un cartier cu numr mare de locuitori; - se intersecteaz cu principalele ci rutiere ale Municipiului Piteti. Pe viitor principalele obiective ale Primriei Piteti referitoare la infrastructura stradal i transporturi sunt urmtoarele: Proiectarea unei centuri Sud Vest; Extinderea i modernizarea arterelor de circulaie; Realizarea de noi parcri n zonele de locuit i n aglomerrile urbane; Realizarea pasajelor denivelate peste calea ferat; Sistematizarea i fluidizarea circulaiei, cu precdere n zona central i gsirea de soluii ocolitoare pentru traficul greu i de tranzit; Extinderea retelei de strzi n zonele lotizate, pentru care au fost aprobate Planurile Urbanistice Zonale. Dac lum n calcul modernizrile i sistematizrile care s-au efectuat n ultima perioad de timp numai pe acest traseu prezentat putem afirma c s-au realizat progrese semnificative referitoare la traficul rutier. Sper c aceste lucrri de modernizare i sistematizare a traficului rutier se vor dezvolta n continuare i pe alte tronsoane de drum, lucru ce ar conduce la o circulatie pe drumurile publice mai sigur i mai civilizat.

Bibliografie: - Circulaie Rutier - Alexandru BOROIU Editura Universitii din Piteti; - Agenda local de dezvoltare durabil a Municipiului Piteti;
34

- Site Primriei Piteti (www.primariapitesti.ro); - Site www.tocserv.go.ro/romana/parcari_automate;

-

Site http://www.parking-net.com/parking-news; Site http://www.scoalasoferi.ro/indicatoare_rutiere.html;

- Sursa provenienta imagini : SC Geoter Project SRL ; - Mass media.

35