Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword or section
Like this
0Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mananc Si Slabesc

Mananc Si Slabesc

Ratings: (0)|Views: 0 |Likes:
Published by Iulia Ghionea
o carte numai buna pentru cei care vor sa manance si sa slabeasca
o carte numai buna pentru cei care vor sa manance si sa slabeasca

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Iulia Ghionea on Jun 16, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2013

pdf

text

original

 
1
 PREFA
łĂ 
 
Pragmatici, trebuie s
ă
fim pragmatici în privin
 Ń 
a controlului pe care îl exercit 
ă
m asupra echilibrului nostru ponderal,adic
ă
asupra greut 
ăŃ 
ii. De prea multe ori modul de viat 
ă
este r 
ă
spunz
ă
tor pentru rotunjirea noastr 
ă
progresiv
ă
dar sigur 
ă
 
 ş
i, apoi, pentruobezitatea care se instaleaz
ă
treptat. Dac
ă
un anumit exces ponderal a fost considerat mult 
ă
vreme un gaj al cumsec
ă
deniei,acum el e considerat, cel mai adesea, du
 ş
manul eficien
 Ń 
ei
 ş
i punctul de plecare al unor numeroase boli. De aceea, de îndat 
ă
cea atins acest stadiu, fiecare caut 
ă
s
ă
-l fac
ă
reversibil, adic
ă
s
ă
sl
ă
beasc
ă
. Atunci, trebuie s
ă
g
ă
seasc
ă
o cale, trebuie s
ă
 opteze pentru o “metod 
ă
” sau – poate (mai simplu) – instigat de Michel Montignac, s
ă
devin
ă
con
 ş
tient c
ă
felul cum sehr 
ă
ne
 ş
te este esen
 Ń 
ial
 ş
i trebuie controlat pe termen lung. Numeroase metode, de
 ş
i recunoscute din punct de vedere
 ş
tiin
 Ń 
ific, se dovedesc eficace pe termen scurt 
 ş
i mediu, dar implic
ă
asemenea priva
 Ń 
iuni, încât devin o serie de constrângeri greu de respectat...
Ş 
i, încet-încet, ascensiunea c
ă
treîn
ă
l
 Ń 
imea sc
ă
rii gradate a cântarului este reluat 
ă
. Aceasta este o experien
 Ńă
pe care am tr 
ă
it-o.Calea pe care ne-o propune Michel Montignac pune de acord dietetica
 ş
i gastronomia, p
ă
strând avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condi
 Ń 
ia s
ă
ader 
ă
m la principiile acestui nou mod de alimenta
 Ń 
ie. Prin urmare, trebuie s
ă
nemodific
ă
m obiceiurile alimentare, s
ă
con
 ş
tientiz
ă
m ceea ce mânc
ă
m, s
ă
ne adapt 
ă
m metabolismului pentru a sl
ă
bi într-o prim
ă
etap
ă
 
 ş
i, apoi, s
ă
ne stabilim la nivelul ponderal ales. Aceast 
ă
cale nu este decât un compromis între acceptabil
 ş
iobligatoriu. Fiin
 Ń 
a uman
ă
nu poate fi constrâns
ă
în permanen
 Ńă
 , ea are nevoie de diversitate, deci de o abordaregastronomic
ă
a
 ş
tiin
 Ń 
ei de a mânca.Punând în practic
ă
aceast 
ă
metod 
ă
 , am fost cucerit, cu atât mai mult cu cât ea a fost 
 ş
i este eficace.
Doctor Philippe ROUGERConferen
Ń
iar la Universitatea PARIS VIDirector ajunct al Institutului Na
Ń
ional de Transfuzii
CUVÂNT ÎNAINTE
Este aproape o banalitate s
ă
spui c
ă
tr
ă
im într-o civiliza
Ń
ie a contradic
Ń
iilor.În fiecare zi omul î 
ş
i demonstreaz
ă
geniul în domeniul
ş
tiin
Ń
ific
ş
i suntem convin
ş
i c
ă
acest geniu – dac
ă
de el estevorba, nu are limit
ă
, într-atât de mult
ş
i-a demonstrat puterea de câteva decenii încoace.Dar aceast
ă
evolu
Ń
ie
ş
tiin
Ń
ific
ă
fulger
ă
toare nu se produce în mod uniform, deoarece exist
ă
multe domenii undementalitatea omului se opune oric
ă
rei forme de progres sau –
ş
i mai r
ă
u – uneori are tendin
Ń
a de a regresa.Nutri
Ń
ia este, din nefericire, una dintre aceste discipline r
ă
mase în urm
ă
, unde mai domne
ş
te
ş
i o total
ă
anarhie. Fiecareconsider
ă
c
ă
are dreptul de a spune ceva
ş
i toat
ă
lumea se îndeamn
ă
s
ă
spun
ă
ce d
ă
Dumnezeu.
Ş
i a
ş
a vor r
ă
mâne lucrurile, atât timp cât problema va fi deschis
ă
, iar solu
Ń
ia definitiv
ă
nu va fi acceptat
ă
de to
Ń
i.Adev
ă
rul în privin
Ń
a nutri
Ń
iei este cunoscut totu
ş
i, dar el r
ă
mâne privilegiul câtorva oameni de
ş
tiin
Ńă
 
ş
i membri foartespecializa
Ń
i ai corpului medical. Adev
ă
rul
ş
tiin
Ń
ific este ascuns – din rutin
ă
 
ş
i din ultra-conservatorism – de c
ă
tre cea mai mareparte a pseudo-profesioni
ş
tilor în dietetic
ă
.E greu s
ă
accep
Ń
i aceasta realitate, deoarece ea se bazeaz
ă
pe patru criterii ce se opun credin
Ń
elor tradi
Ń
ionale
ş
izdruncin
ă
de-a dreptul ideile mo
ş
tenite
ş
i practicile curente ce decurg din ele. Aceste patru criterii sunt urm
ă
toarele:1. –
Teoria caloriilor este fals
ă
.
Aceasta constituie o ipotez
ă
ă
r
ă
fundament
ş
tiin
Ń
ific, iluzorie în m
ă
sura în careadoptarea regimurilor hipocalorice duce întotdeauna la e
ş
ecuri.2. –
Proastele obi
 ş
nuin
 Ń 
e alimentare
 
ş
i, în special, excesiva rafinare a unor alimente, precum
ş
i natura lor îndoielnic
ă
,stau la originea deregl
ă
rii metabolismului contemporanilor no
ş
tri. De aceea trebuie s
ă
înv
ăŃă
m s
ă
alegem bine în privin
Ń
aglucidelor.3. – De asemenea, este foarte important s
ă
deosebim gr
ă
simile binef 
ă
c
ă
toare de gr
ă
simile d
ă
un
ă
toare, alegându-le pecele bune.4. –
Trebuie sa ne îmbog
ăŃ 
im alimenta
 Ń 
ia cu fibrele
pe care le con
Ń
in mai ales fructele, legumele verzi, legumeleuscate
ş
i pâinea integral
ă
."Secretele nutri
Ń
iei" constituie, întrucâtva, adev
ă
rul în aceast
ă
problem
ă
, esen
Ń
ialul a ceea ce trebuie s
ă
 
ş
tim despre unsubiect a c
ă
rui importan
Ńă
este mai mare decât ne imagin
ă
m. C
ă
ci aceste taine îi privesc nu numai pe aceia care vor sa sl
ă
beasc
ă
 ori s
ă
-
ş
i stabilizeze greutatea – f 
ă
r
ă
constrângeri
ş
i priva
Ń
iuni – ci
ş
i pe aceia care vor s
ă
-
ş
i reg
ă
seasc
ă
vitalitatea fizic
ă
 
ş
iintelectuala optim
ă
.
 
2
OBEZITATE
Ş
I CIVILIZA
ł
IE
Îngr
ăş
area –
ş
i ca urmare obezitatea – este un fenomen social. Este, întrucâtva, sub-produsul civiliza
Ń
iei.Daca observ
ă
m ce se petrece în societ
ăŃ
ile primitive, putem constata c
ă
, în general, aceast
ă
problem
ă
nu exist
ă
.De asemenea, obezitatea este inexistent
ă
la regnul animal, cel pu
Ń
in la speciile care tr
ă
iesc în mediul lor natural, numaianimalele domesticite de om cunosc aceast
ă
suferin
Ńă
.Paradoxal, tocmai în societ
ăŃ
ile cele mai evoluate se întâlne
ş
te cel mai des excesul ponderal. Se pare c
ă
acesta estecorolarul nivelului de via
Ńă
. De altfel, fenomenul a fost constatat de-a lungul întregului curs al istoriei.Cu unele excep
Ń
ii, cei mai gra
ş
i indivizi se g
ă
seau întotdeauna la categoriile sociale cele mai bogate.Deseori, excesul de greutate era considerat ca o virtute. Era simbolul reu
ş
itei sociale, dar
ş
i al s
ă
n
ă
t
ăŃ
ii înfloritoare.Nu se spunea gras
ş
i s
ă
n
ă
tos?Ast
ă
zi mentalit
ăŃ
ile au evoluat, deoarece – în afara faptului c
ă
s-au modificat canoanele de frumuse
Ń
e – oamenii audevenit con
ş
tien
Ń
i de neajunsurile greut
ăŃ
ii prea mari.Obezitatea este considerat
ă
un pericol, deoarece se
ş
tie c
ă
reprezint
ă
un mare factor de risc pentru s
ă
n
ă
tate.Dac
ă
analiz
ă
m problema obezit
ăŃ
ii în lume, suntem obliga
Ń
i s
ă
constat
ă
m c
ă
în Statele Unite, cea mai bogata
Ń
ar
ă
dinlume, este cea mai catastrofal
ă
situa
Ń
ie.Or, dac
ă
lu
ă
m în considera
Ń
ie modul de hran
ă
al americanilor, este u
ş
or s
ă
deducem c
ă
tocmai proastele obi
ş
nuin
Ń
ealimentare stau la baza obezit
ăŃ
ii lor. Iar aceast
ă
realitate se înr
ă
ut
ăŃ
e
ş
te pe zi ce trece.Contrariu a ceea ce las
ă
s
ă
se în
Ń
eleag
ă
unii practicieni, obezitatea nu este o fatalitate
ş
i, chiar daca originile sale sunt – în majoritatea cazurilor – ereditare, nu este mai pu
Ń
in adev
ă
rat c
ă
ele sunt consecin
Ń
a relelor obi
ş
nuin
Ń
e alimentare.A aborda acest subiect l
ă
sând în urm
ă
aspectul esen
Ń
ial al problemei, înseamn
ă
a ne ocupa numai de simptome(greutatea), neglijând cauza. E
ş
ecul dieteticii tradi
Ń
ionale se datoreaz
ă
tocmai acestei abord
ă
ri trunchiate. În loc s
ă
c
ă
ut
ă
m s
ă
 sc
ă
p
ă
m de simptome, prin intermediul unor regimuri de înfometare, am face mai bine s
ă
analiz
ă
m de ce ne îngr
ăş
am. În loc s
ă
 adopt
ă
m proste
ş
te liste de meniuri gata f 
ă
cute, num
ă
rând caloriile sau cânt
ă
rind alimentele, mai bine am încerca s
ă
în
Ń
elegemcum ne func
Ń
ioneaz
ă
organismul
ş
i în ce fel va putea el s
ă
asimileze diferitele categorii de alimente.Sl
ă
birea
ş
i stabilizarea greut
ăŃ
ii trec, dup
ă
p
ă
rerea mea, printr-o faz
ă
educativ
ă
obligatorie
ş
i, înainte de a începepunerea în practic
ă
a metodei descrise în aceasta carte, eu v
ă
propun s
ă
str
ă
bate
Ń
i trei etape, care constituie o adev
ă
rat
ă
 con
ş
tientizare a principiilor ei.Mai întâi, con
ş
tientizarea jalnicelor obi
ş
nuin
Ń
e alimentare dobândite în câteva decenii, asociate cu rafinarea excesiv
ă
aunor alimente, care stau la originea destabiliz
ă
rii progresive a metabolismului nostru. Aceast
ă
situa
Ń
ie este cea care duce, înconsecin
Ń
a, la obezitate
ş
i boal
ă
.Apoi, o con
ş
tientizare a modului în care ne func
Ń
ioneaz
ă
corpul. Trebuie s
ă
înv
ăŃă
m efectiv cum ne func
Ń
ioneaz
ă
 metabolismul, ca
ş
i sistemul digestiv.În sfâr
ş
it, o con
ş
tientizare a naturii alimentelor, a propriet
ăŃ
ilor lor
ş
i a familiei din care acestea fac parte.În acest fel, vom putea construi concret o dietetic
ă
inteligent
ă
, pe baza c
ă
reia ne vom asuma responsabilitateapropriului corp
ş
i vom realiza nu numai controlul alimenta
Ń
iei, ci
ş
i echilibrul ponderal.Iat
ă
ce va invit s
ă
descoperi
Ń
i în capitolele care urmeaz
ă
.
 
3
INTRODUCERE
În ultimii ani, când eram întrebat cum am sl
ă
bit sau cum fac s
ă
-mi p
ă
strez greutatea, r
ă
spundeam invariabil “mâncândla restaurant
ş
i luând mese de afaceri”, ceea ce stârnea zâmbete, dar nu convingea pe nimeni.F
ă
r
ă
îndoial
ă
c
ă
 
ş
i dumneavoastr
ă
vi se pare paradoxal, mai ales daca pune
Ń
i excesul de greutate pe seama obliga
Ń
iilorfamiliale, sociale
ş
i, poate, profesionale, care v
ă
impun s
ă
onora
Ń
i pu
Ń
in cam prea des gastronomia. În orice caz, asta crede
Ń
idumneavoastr
ă
.Cu siguran
Ńă
c
ă
a
Ń
i încercat deja s
ă
aplica
Ń
i un num
ă
r incalculabil de metode care circul
ă
 
ş
i figureaz
ă
demult printrelocurile comune. Dar întotdeauna a
Ń
i constatat c
ă
– pe lâng
ă
faptul c
ă
sunt deseori contradictorii
ş
i nu au decât rezultate nulesau efemere – aceste principii erau, în majoritatea cazurilor, imposibil de aplicat într-un regim de via
Ńă
normal. Chiar
ş
i acas
ă
,ele impun atâtea constrângeri, încât te la
ş
i p
ă
guba
ş
în foarte scurt timp.Prin urmare, sunte
Ń
i azi, ca
ş
i acum câ
Ń
iva ani, preocupa
Ń
i de ceea ce, în mod pudic, am putea numi
exces de greutate.
 La începutul anilor 60, pe când trecusem deja de treizeci
ş
i cinci de ani, cântarul îmi ar
ă
ta vreo optzeci de kilograme,adic
ă
un plus de
ş
ase kilograme fa
Ń
a de greutatea mea ideal
ă
.În fond, nu era nimic alarmant pentru un om cu în
ă
l
Ń
imea de 1,81 m
ş
i care mai avea câ
Ń
iva ani pân
ă
s
ă
împlineasc
ă
 patruzeci.Pân
ă
atunci, avusesem o via
Ńă
socio-profesional
ă
destul de regulat
ă
, iar excesul meu ponderal p
ă
rea stabilizat.“Excesele alimentare”, dac
ă
puteam vorbi într-adev
ă
r de excese, nu erau decât foarte ocazionale
ş
i aveau, în mod esen
Ń
ial, uncaracter familial. Când te tragi dintr-o regiune din sud-vestul Fran
Ń
ei, gastronomia face obligatoriu parte din educa
Ń
ie. Ea devinechiar un dat cultural fundamental.Abandonasem deja, de mult timp, zah
ă
rul, cel pu
Ń
in în cafea. Sub pretextul unei alergii, nu mai mâncam cartofi
ş
i, cuexcep
Ń
ia vinului, nu mai beam alcool.Cele
ş
ase kilograme în exces le luasem într-o perioad
ă
de zece ani, ceea ce reprezenta o curb
ă
de progresie relativmodest
ă
. Când m
ă
uitam în jurul meu, m
ă
reg
ă
seam în limite normale, mai curând chiar sub acestea.Apoi, de la o zi la alta, a trebuit s
ă
-mi exercit profesiunea în condi
Ń
ii cu totul diferite, atunci când mi s-a încredin
Ń
at oresponsabilitate la nivel interna
Ń
ional, în cartierul general al unei societ
ăŃ
i multina
Ń
ionale americane la care eram angajat.Acum c
ă
l
ă
toream în cea mai mare parte a timpului, iar vizitele f 
ă
cute la filialele pe care le controlam, în specialitateamea, erau invariabil înso
Ń
ite de reuniuni cu caracter gastronomic.Întors la Paris, trebuia – în cadrul func
Ń
iilor mele de la serviciul Rela
Ń
ii Publice Interne – s
ă
înso
Ń
esc vizitatori, înmajoritatea cazurilor str
ă
ini, la cele mai bune restaurante din capital
ă
. Asta f 
ă
cea parte din obliga
Ń
iile mele profesionale
ş
im
ă
rturisesc c
ă
nu era cea mai dezagreabil
ă
latur
ă
a activit
ăŃ
ii.Dar, la trei luni dup
ă
ce îmi asumasem noile responsabilit
ăŃ
i, nu aveam mai pu
Ń
in de 7 kg în plus. Trebuie spus c
ă
înacea perioad
ă
ă
cusem un stagiu de trei s
ă
pt
ă
mâni în Anglia, ceea ce nu aranjase deloc lucrurile.Semnalul de alarm
ă
fusese tras. Prin urmare, trebuia neap
ă
rat s
ă
fac ceva.La început, am încercat
ş
i eu, ca toat
ă
lumea, s
ă
aplic, mai mult sau mai pu
Ń
in, locurile comune cunoscute, curezultatele tot mai decep
Ń
ionante pe care le cunoa
ş
tem.Apoi, foarte repede – întâmplarea potrivind bine lucrurile – am întâlnit un medic generalist pasionat de problemelenutri
Ń
iei; acesta mi-a dat câteva sfaturi, ale c
ă
ror principii p
ă
reau s
ă
demoleze fundamentul dieteticii tradi
Ń
ionale.Foarte curând dup
ă
aceea, ob
Ń
inusem rezultate deosebit de promi
Ńă
toare. Atunci, m-am hot
ă
rât s
ă
aprofundezproblema, ceea ce era destul de u
ş
or, deoarece lucram într-un grup farmaceutic
ş
i aveam, astfel, acces la informa
Ń
ii
ş
tiin
Ń
ificecare m
ă
interesau.Dup
ă
câteva s
ă
pt
ă
mâni, reu
ş
isem s
ă
ob
Ń
in majoritatea publica
Ń
iilor franceze
ş
i americane din acest domeniu. Chiardac
ă
aplicarea unor reguli aducea rezultate, eu voiam s
ă
le în
Ń
eleg baza .
ş
tiin
Ń
ifica. Doream s
ă
 
ş
tiu când
ş
i cum începeau s
ă
 devin
ă
eficace
ş
i care era limita lor de aplicare.De la început îmi impusesem s
ă
nu înl
ă
tur practic nimic din alimenta
Ń
ie, cu excep
Ń
ia zah
ă
rului. Când ai ca misiune s
ă
-i înso
Ń
e
ş
ti pe vizitatori la restaurante, nici nu poate fi vorba s
ă
numeri caloriile ori s
ă
te limitezi la “un m
ă
r
ş
i un ou r
ă
scopt”.Trebuia s
ă
g
ă
sesc altceva.Prin urmare, am pierdut treisprezece kilograme luând în fiecare zi mese de afaceri
ş
i ve
Ń
i afla
ş
i în
Ń
elege, mai departe,cum.Dar enun
Ń
area unor principii este un lucru, iar aplicarea lor este alta.Dup
ă
câteva luni, am redactat pentru cei din anturajul meu,
ş
i la cererea lor, esen
Ń
ialul metodei, care înc
ă
pea pe treipagini dactilografiate.Încercam, pe cât posibil, s
ă
stau cel pu
Ń
in o or
ă
cu fiecare persoan
ă
interesat
ă
, pentru a-i explica bazele
ş
tiin
Ń
ifice alemetodei.Dar nu era întotdeauna suficient. Gre
ş
elile grosolane, f 
ă
cute involuntar, compromiteau prea adesea rezultatele. În toatecazurile, for
Ń
a cultural
ă
a ideilor mo
ş
tenite, de altfel în contradic
Ń
ie cu metoda mea, era prea puternic
ă
,
ş
i f 
ă
cea ca lucrurile s
ă
 fie în
Ń
elese în mod neclar. De aceea, în mintea mea s-a dezvoltat treptat ideea de a redacta un document mai complet.Cartea de fa
Ńă
are preten
Ń
ia de a fi
un ghid 
 
ş
i, scriind-o pentru dumneavoastr
ă
, am urm
ă
rit urm
ă
toarele scopuri:
 
s
ă
demitizez ideile mo
ş
tenite, printr-o argumenta
Ń
ie suficient de conving
ă
toare, pentru ca acestea s
ă
fieabandonate;
 
s
ă
prezint bazele
ş
tiin
Ń
ifice fundamentale, indispensabile pentru în
Ń
elegerea fenomenelor nutri
Ń
iei;
 
s
ă
enun
Ń
reguli simple, dând esen
Ń
ialul fundamentului lor tehnic
ş
i
ş
tiin
Ń
ific;
 
s
ă
înf 
ăŃ
i
ş
ez, în cele mai m
ă
runte detalii, toate condi
Ń
iile de aplicare a acestei metode;
 
s
ă
dau, pe cât posibil, o adev
ă
rat
ă
metodologie. S
ă
realizez, întrucâtva, un
ghid practic
.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->