Revista de Geodezie-2006

Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru
- 1 -
C
CU UP PR RI I N NS S
Volumul 15 Numerele 1,2 2006
Constantin MOLDOVEANU Deviaia verticalei i datumul geocentric
Deflection of the vertical and geocentric datum
3
Constantin MUAT.
Carmen GRECEA
Aspecte privind studiul tasrilor i neuniformitii acestora la sala
polivalent din Municipiul Craiova
12
Viorica DAVID Aplicaii speciale ale fotogrametriei
Special applications of photogrammetry
21
Mihail Gheorghe
DUMITRACHE
Fotogrammetria i teledetecia ca baz de cercetare n
geomorfologie
Photogrammetry and remote sensing as base of research in
geomorphology
29
Din activitatea UGR 39
Despre revista UGR 53
Noi promoii de absolveni 59
i noi 61
Teze de doctorat 64
In memoriam (Hans Pelzer) 71
ISSN 1454-1408
- 2 -
C Co ol l e eg gi i u ul l d de e r r e ed da ac c i i e e
Preedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU
Vicepreedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin SVULESCU
Membri:
ef lucr.univ. ing. Ana Cornelia BADEA
Conf.univ.dr.ing. Constantin COARC
Ing. Mihai FOMOV
Ing. Valeriu MANOLACHE
Ing. Ioan STOIAN
ef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA
Secretar:
Dr.ing. Vasile NACU
- 3 -
Deviaia verticalei i datumul geocentric
*
Constantin Moldoveanu
1
Rezumat
Acest articol reprezint un punct de vedere privind importanta cunoasterii deviatiei verticalei
pentru un calcul si o compensare corect a msurtorilor geodezice terestre cnd este utilizat un datum
geocentric.
Cuvinte cheie: datum, deviatia verticalei, geoid, elipsoid.
1. Introducere
Este cunoscut faptul c atunci cnd un
instrument este pus n statie, deci n momen-
tul efecturii observatiilor, axa sa vertical este
ndreptat dup directia vectorului gravittii
terestre (Figura 1). Aceast directie este aceeasi
cu verticala locului si cu directia firului cu
plumb. Cu exceptia distantelor spatiale, aproape
toate observatiile geodezice se fac functie de
vectorul gravittii terestre.
g
Figura 1. Poziia unui instrument
pus n staie
O alt problem important care trebuie
amintit este aceea c msurtorile geodezice
efectuate pe suprafata terestr sunt n legtur
cu suprafetele de nivel (suprafetele echipoten-
tiale) care sunt suprafete continue, nchise care
se acoper n ntregime una pe cealalt, care nu
se ating, nu se ntretaie si nu sunt paralele (n
sensul geometric) ntre ele. Una dintre proprie-
ttile importante care trebuie amintite este si
aceea c liniile de fort (vectorul gravittii, n
orice punct al su, fiind tangent n acel punct la
linia de fort) sunt perpendiculare pe suprafete-
le de nivel n orice punct a acesteia.
Una dintre cele mai importante suprafe-
te cu care se lucreaz n geodezie este suprafata
de nivel zero sau geoidul. Definitia adoptat de
NGS (National Geodetic Survey) din SUA pen-
tru geoid este urmtoarea:
Geoidul este suprafaa echipotenial
a cmpului gravific al Pmntului care
aproximeaz cel mai bine, n sensul
celor mai mici ptrate, nivelul
oceanului global.
Cu privire la geoid se cunosc mai multe
definitii. Aceasta nseamn c nu este chiar
usor s se formuleze una care s aib un carac-
ter general. De exemplu, altimetria este utilizat
de multe ori pentru a defini nivelul mediu al
mrii dar ea nu este global (nu are un caracter
global). Una din definitiile geoidului face leg-
tura cu nivelul mediu al oceanului planetar
(global) dar aceast aproximare nu este confir-
mat n totalitate. Asa cum exist modificri n
timp ale nivelului mediu al mrii (cum ar fi
cresterea continu a acestui nivel) tot asa exist
si modificri n timp a geoidului.
Pentru c suprafata topografic a P-
mntului este o suprafat complicat care nu
poate fi descris usor din punct de vedere ma-
*
Referent: prof.univ.dr.ing.Constantin Svulescu
1
Prof.univ.dr.ing., Universitatea Tehnic de Constructii Bucuresti, Facultatea de Geodezie,
cmoldoveanu@geodezie.utcb.ro
- 4 -
tematic si, n consecint, nu poate fi utilizat
pentru calculele care se fac n domeniul geode-
ziei (cu exceptia unor suprafete mici care fac
obiectul topografiei), s-a cutat nlocuirea aces-
teia cu o alta pe care s se poat efectua cal-
culele necesare. De-a lungul timpului geodezii
au utilizat mai multe astfel de suprafete nchise
care s aproximeze geoidul (o alt suprafat
nchis care aproximeaz din punct fizic P-
mntul si care nu poate fi utilizat pentru calcu-
le) pe zona de interes sau la nivel global. Sco-
pul urmrit la construirea acestor suprafete este
ca s se obtin o ct mai bun apropriere ntre
linia firului cu plumb si normala la aceast su-
prafat pe zona de interes. Astzi suprafata
unanim acceptat pentru scopurile amintite este
acea a unui elipsoid de rotatie (denumit si sfe-
roid).
Corpul ales s aproximeze geoidul tre-
buie s aib n vedere si propriettile fizice ale
acestuia, adic el s poat fi privit ca o suprafa-
t echipotential de revolutie. Teoria elipsoidu-
lui echipotential a fost enuntat pentru prima
dat de P. Pizzetti n 1894 si dezvoltat de C.
Somigliana n 1929. Aceast teorie a servit ca
baz la adoptarea, n 1930, de ctre Uniunea In-
ternational de Geodezie si Geofizic (IUGG-
International Union of Geodesy and Geophy-
sics) a formulei internationale a gravittii. Un
elipsoid de revolutie particular este acela care
are aceeasi vitez unghiular cu cea a Pmn-
tului, aceeasi mas, potentialul normal pe su-
prafata elipsoidului (U
0
) egal cu potentialul real
de pe suprafata geoidului (W
0
) si centrul su
coinciznd cu centrul de mas al Pmntului.
Un astfel de elipsoid se numeste si Pmnt
normal, din aceast categorie fcnd parte sis-
temele de referint GRS67 (Geodetic Referen-
ce System 67), GRS80, WGS84 (World Geo-
detic System84).
Ondulaia geoidului
Ondulaia
geoidului
Unghiul de deviaie a verticalei
Geoid Elipsoid
Perpendicular la geoid
Perpendicular la elipsoid
Figura 2. Cele trei suprafee importante n geodezie.
Desi Pmntul nu este chiar un elipsoid,
elipsoidul echipotential furnizeaz un sistem
simplu, consistent si uniform pentru toate sco-
purile geodeziei si geofizicii: o suprafat de re-
ferint pentru scopuri geometrice (proiectii car-
tografice, navigatia prin intermediul satelitilor,
etc.) si un cmp al gravittii normale pe Pmnt
si n spatiu ca referint pentru gravimetrie si
geodezia satelitar. Aceast mprtire a cmpu-
lui real al gravittii ntr-un cmp normal si unul
perturbator foarte mic simplific multe proble-
me cum ar fi pentru geodezi determinarea geoi-
dului sau pentru geofizicieni utilizarea anomali-
ilor gravittii pentru ntelegerea ct mai corect
a structurii interne a Pmntului.
2. Datum geodezic
n general, un datum poate fi definit ast-
fel:
Datum: orice cantitate (mrime)
numeric sau geometric sau un set
de astfel de cantiti (mrimi) care
servesc ca referin sau baz pentru
alte cantiti (mrimi)
Datumurile geodezice definesc mrimea
si forma Pmntului precum si originea si ori-
entarea sistemelor de coordonate utilizate pen-
- 5 -
tru cartografierea suprafetei terestre. Dea lungul
timpului, ncepnd cu prima estimare a mrimii
Pmntului fcut de Aristotel, au fost utilizate
sute de datumuri pentru descrierea pozitiei.
Datumurile au evoluat de la considerarea P-
mntului a fi o sfer la modele elipsoidale deri-
vate de la msurtorile satelitare efectuate de-a
lungul a mai multi ani.
Datumurile geodezice moderne pleac
de la modele plane ale suprafetei Pmntului
utilizate pentru msurtori plane (topografie)
pn la modele complexe utilizate n aplicatii
internationale care descriu complet mrimea,
forma, orientarea, cmpul gravittii si viteza
unghiular a Pmntului. Atta timp ct carto-
grafia, topografia, navigaia i astronomia fac
uz de datumuri geodezice, tiina denumit ge-
odezie este disciplina central pentru acest
subiect.
Tipul de coordonate care este utilizat
pentru definirea pozitiei unui obiect nu are o
important deosebit, ceea ce este important
este faptul c este necesar s se stabileasc o
origine convenabil a sistemului de coordonate.
De exemplu, coordonatele carteziene nu pot fi
utilizate ca atare fr a stabili un punct origine
pentru axele de coordonate si fr a defini di-
rectiile acestor axe n relatie cu Pmntul. Cu
alte cuvinte este necesar s se stabileasc un set
de conventii pentru a se stabili relatiile spatiale
dintre acest sistem de coordonate si Pmnt.
Denumirea general a acestui concept este Sis-
temul Terestru de Referint (TRS Terrestrial
Reference System) sau datum geodezic. Cu alte
cuvinte se poate spune c
Un datum geodezic este un set de
convenii (set de parametri, deci f
erori) care stabilete relaiile spaiale
dintre un sistem de coordonate i
mnt.
Din cele prezentate pn n acest mo-
ment se poate deduce cu usurint c
Noiunile de DATUM geodezic i
Sistem Terestru de Referin sunt
sinonime.
Referirea coordonatelor geodezice la un
datum gresit poate conduce la erori n pozitie
de sute de metri. Diferite natiuni si agentii utili-
zeaz datumuri diferite ca baz pentru sistemele
de coordonate utilizate pentru identificarea po-
zitiei n sistemele informatice geografice, sis-
teme precise de pozitionare si sisteme de navi-
gatie. Diversitatea de datumuri utilizate astzi si
tehnologiile avansate care au fcut posibile m-
surtorile de pozitionare global cu o precizie
sub-metric necesit o selectie atent a datum-
ului si acordarea unei atentii deosebite trans-
formrii coordonatelor ntre diferite datumuri.
Pentru c si Romnia, mai devreme sau
mai trziu, va trece la adoptarea unui nou
datum n conformitate cu cerintele internationa-
le, se prezint n continuare cteva din rezolu-
tiile adoptate la nivel mondial n legtur cu
sistemele de referint.
DEFINIII
Prin rezolutia nr. 7 an IUGG (Internati-
onal Union of Geodesy and Geophysics) adop-
tat la adunarea general de la Cambera (1979)
se recunoaste c Sistemul Geodezic de Referin-
t 1967 nu mai reprezint mrimea, forma si
cmpul gravittii Pmntului cu o suficient
acuratete pentru cele mai multe dintre aplicatii-
le geodezice, geofizice, astronomice si hidro-
grafice si recomand:
a) Actualul sistem geodezic de referint s
fie nlocuit cu Sistemul Geodezic de Re-
ferint 1980 care, ca si precedentul sis-
tem, se bazeaz pe teoria elipsoidului
echipotential geocentric definit prin ur-
mtoarele constante conventionale:
Raza ecuatorial a Pmntului
6, 378,137 a m
Constanta gravitational geocentric
(care include atmosfera)
8 3 2
3, 986, 005 10 GM m s

Factorul dinamic al Pmntului, exclu-
siv deformatiile permanente referitoare
la maree,
-8
2
108, 263 10 J
Viteza unghiular de rotatie a Pmntu-
lui
11 1
7, 292,115 10 rad s

b) S fie utilizate aceleasi relatii de calcul
adoptate la adunarea general din 1971 de
la Moscova;
c) Axa mic a elipsoidului adoptat s fie pa-
ralel cu CIO (Conventional International
Origin) si c primul meridian s fie para-
- 6 -
lel cu meridianul origine adoptat de BIH
(Bureau International de l'Heure).
O alt rezolutie important este rezolu-
tia 1 a IAG (International Association of
Geodesy) care recunoaste rezolutia adoptat de
IUGG si care, la rndul su, recomand ca Sis-
temul Geodezic de Referint 1980 s fie utilizat
ca referinta oficial pentru lucrrile geodezice
si ncurajeaz calculul cmpului gravittii att
pe suprafata terestr ct si n spatiu s se bazeze
pe acest sistem.
ELIPSOIDUL ECHIPOTENIAL
Conform rezolutiilor adoptate, Sistemul
Geodezic de Referint 1980 este bazat pe teoria
unui elipsoid echipotential. Un astfel de elipso-
id (denumit si elipsoid de nivel) este un elipsoid
definit a fi o suprafat echipotential. Dac un
elipsoid de revolutie este dat (prin doi parametri
cu conditia ca unul s fie liniar de regul
semiaxa mare si turtirea) atunci el poate fi con-
siderat ca o suprafat echipotential
0
. U U const de o functie potential oarecare
numit potential normal. Aceast functie poten-
tial U este unic determinat prin intermediul
suprafetei elipsoidului (semiaxele a si b), masa
Pmntului (M) si viteza unghiular (e) n con-
cordant cu teorema lui Stokes-Poincar, com-
plet independent de distributia intern a densi-
ttii. Elipsoidul echipotential furnizeaz un
simplu, consistent si uniform sistem de referint
pentru toate scopurile geodeziei:
v elipsoidul este o suprafat de referint
pentru determinri geometrice (geodezia ma-
tematic) si
v elipsoidul ca un cmp al gravittii nor-
male al suprafetei terestre si n spatiu este o
referint pentru gravimetrie si geodezia
satelitar
2
.
Elipsoidul de referint este definit ca un
corp care nglobeaz ntreaga mas a Pmntu-
lui inclusiv atmosfera, care poate fi privit (ca
vizualizare) ca fiind condensat ntr-un strat pe
elipsoid.
ORIGINEA I ORIENTAREA SISTEMULUI DE
REFERIN
Prin aceeasi rezolutie cu nr. 7 a IUGG
se specific faptul c Sistemul Geodezic de Re-
ferint 1980 este geocentric adic originea sa
este n centrul de mas al Pmntului. Astfel
centrul elipsoidului coincide cu geo-centrul.
Orientarea sistemului este specificat
astfel: axa de rotatie a elipsoidului de referint
are directia Originii Conventionale Internatio-
nale pentru miscarea polar (CIO) si meridia-
nul zero ca cel definit de BIH.
La aceast definitie se adaug un sistem
rectangular de coordonate XYZ a crui origine
este n geo-centru, axa Z fiind axa de rotatie a
elipsoidului de referint (definit de directia
CIO) si cu axa X trecnd prin meridianul zero.
3. Deviaia verticalei
GENERALITI
Linia firului cu plumb este o linie putin
curbat, la care vectorul gravittii este tangent
n orice punct al ei, datorit faptului c ea este
perpendicular pe suprafetele de nivel care, la
rndul lor, sunt curbate.
n Figura 3 se prezint unghiul de devia-
tie a verticalei ca diferent ntre directia vecto-
rului gravittii sau a liniei firului cu plumb ntr-
un punct cu normala la elipsoid prin acelasi
punct pentru un elipsoid particular. Deoarece
linia firului cu plumb este perpendicular pe
suprafata de nivel, deviatia verticalei reprezint
o msur a gradientului suprafetelor de nivel
fat de un elipsoid oarecare.
Dac deviatia verticalei se refer la un
elipsoid particular atunci se vorbeste despre o
deviatie relativ iar dac se refer la un elipsoid
geocentric atunci se vorbeste despre o deviatie
absolut a verticalei.
Datorit faptului c este greu de lucrat
cu un unghi spatial, cum este si unghiul de de-
viatie al verticalei, acesta este descompus n
dou componente ortogonale: o component n
planul meridian ( ) numit si componenta
nord-sud si care este pozitiv spre nord; o com-
ponent n primul vertical ( ) numit si com-
ponenta est-vest pozitiv spre est.
Componentele deviatiei verticalei sunt
pozitive dac directia vectorului gravittii este
ndreptat mai mult spre sud si, respectiv, vest
dect normala corespondent sau suprafata de
2
Teoria standard cu privire la elipsoidul echipotential
priveste potentialul normal al gravittii ca o functie ar-
monic n afara elipsoidului care implic absenta unei
atmosfere.
- 7 -
nivel este n crestere spre sud, respectiv, vest fat de elipsoid.
Figura 3. Deviaia de la vertical.
Cele dou componente reduc deviatia
total de la vertical conform relatiei:
2 2 2
u + (1)
Pentru o directie oarecare de azimut u,
componenta datorat deviatiei verticalei care se
calculeaz n vederea reducerii observatiilor
este dat de relatia:
cos sin A A + (2)
O problem important o constituie sta-
bilirea exact a punctului unde se aplic corec-
tia datorat deviatiei verticalei stiindu-se faptul
c valoarea ei este functie de pozitie (aici trebu-
ie avute n vedere att pozitia instrumentului ct
si a punctului vizat). Att curbura liniei firului
cu plumb ct si a suprafetelor de nivel sunt de-
pendente de densitatea maselor interne ale P-
mntului din zona de interes care genereaz
cmpul gravittii.
DEVIAIA VERTICALEI PE GEOID
Atunci cnd punctul se consider c ar
fi situat pe geoid atunci se vorbeste despre de-
viatia verticalei la nivelul geoidului (uG) defi-
nit ca fiind unghiul spatial format de directia
vectorului gravittii si directia normalei la elip-
soid care trec prin punct. Si n acest caz se poa-
te vorbi despre o deviatie absolut dac elipsoi-
dul de referint este geocentric (cum este si
GRS80) si despre o deviatie relativ dac elip-
soidul de referint nu este geocentric.
Datorit faptului c geoidul este o su-
prafat intangibil rezult c deviatia verticalei
nu poate fi observat direct, n sensul c nu se
pot efectua observatii pe suprafata acestuia.
Singurul lucru care poate fi realizat si care este
cunoscut ca o problem de notorietate n geo-
dezie este de reduce deviatia verticalei rezultat
din msurtorile care se fac pe suprafata topo-
grafic a Pmntului. O alt posibilitate pentru
calculul deviatiei absolute este aceea de a utili-
za msurtori gravimetrice care, evident, se fac
tot pe suprafata terestr (singura accesibil) sau
de a estima valorile deviatiei absolute a vertica-
lei la nivelul geoidului functie de gradientul
unui model gravimetric al geoidului. Aceast
posibilitate din urm este mai convenabil
deoarece pn n prezent au fost realizate mai
multe modele gravimetrice ale geoidului nece-
sare transformrii altitudinilor elipsoidale de-
terminate prin tehnologia GPS n altitudini
ortometrice. Prin intermediul unei retele rec-
tangulare a ondulatiilor geoidului (diferenta
dintre geoid si elipsoidul geocentric) se pot es-
tima componentele deviatiei verticalei la nive-
lul geoidului cu relatiile de mai jos:
G
n
M B

, (3)
sin
G
n
N L B

. (4)
n relatiile de mai sus M reprezint raza
de curbur a elipsei meridiane, N raza de curbu-
r a primului vertical n punctul considerat, B
este latitudinea geodezic iar n reprezint
Elipsoid
Suprafa de nivel
Normala la elipsoid
Vectorul gravitii
Linia de for
U
- 8 -
modificrile n ondulatiile geoidului ntre nodu-
rile retelei de latitudine B si longitudine L .
DEVIAIA VERTICALEI PE SUPRAFAA TE-
RESTR
Denumit si deviatia suprafetei, deviatia
verticalei la nivelul suprafetei topografice a fost
definit de Helmert ca fiind unghiul spatial din-
tre directia vectorului gravittii si normala la
elipsoidul de referint n acelasi punct de pe
suprafata terestr. Ca si n cazul precedent, dac
elipsoidul de referint este geocentric atunci se
vorbeste despre o deviatie absolut iar dac
elipsoidul de referint nu este geocentric atunci
se vorbeste despre o deviatie relativ. Acest tip
de deviatie este cel mai utilizat de geodezi pen-
tru c att instrumentele de msur ct si sem-
nalele vizate (reflectoarele) se gsesc pe supra-
fata terestr si ambele sunt afectate de acest tip
deviatie.
Relatiile de calcul ale componentelor
deviatiei verticalei la nivelul terenului sunt ur-
mtoarele:
S
B , (5)
( ) cos
S
L B . (6)
n relatiile de mai sus reprezint lati-
tudinea astronomic iar longitudinea astro-
nomic, si ele sunt valabile n ipoteza c axa
mic a elipsoidului de referint este paralel cu
directia medie a axei de rotatie a Pmntului.
CURBURA LINIEI FIRULUI CU PLUMB
Unghiul de deviatie al verticalei se mo-
dific functie de pozitia pe directia curb a firu-
lui cu plumb ceea ce nseamn c deviatia ver-
ticalei la nivelul geoidului nu este necesar egal
cu deviatia verticalei la nivelul suprafetei teres-
tre. Pentru a realiza o relatie ntre cele dou ti-
puri de deviatii ale verticalei este necesar s se
stabileasc abaterea datorat curburii liniei firu-
lui cu plumb. Aceast cantitate, evident, nu
poate fi observat direct pentru c ar nsemna
s avem acces la un traseu n lungul liniei de
fort adic n interiorul Pmntului. n schimb,
este posibil s se estimeze aceast cantitate uti-
liznd un model al cmpului gravific al Pmn-
tului n interiorul maselor suprafetei topografice
sau printr-o comparare a deviatiilor de la verti-
cal la nivelul geoidului, care provine dintr-un
model al geoidului, si deviatia verticalei msu-
rat la nivelul suprafetei terestre.
De asemenea, se poate determina canti-
tatea respectiv utiliznd o formul aproximati-
v care se bazeaz pe o gravitate normal si ca
exist influent numai n componenta nord-sud
a deviatiei:
0.17 sin 2
OR
GS GS
u B H (7)
Altitudinea ortometric din relatia de
mai sus este exprimat n Km si este msurat
n lungul liniei de fort de la geoid la suprafata
terestr. O valoare aproximativ, pe orice direc-
tie, poate fi considerat a fi valoarea de
3.3 pe Km diferent de altitudine n tere-
nuri accidentate.
4.Utilizarea deviaiilor verticalei pentru re-
ducerea observaiilor i n calculul dife-
renelor dintre altitudini
Cunoasterea valorilor deviatiei este de
mare important pentru geodezie, cu precdere
n msurtorile terestre, ele contribuind la obti-
nerea unor rezultate bune n, cel putin, situatiile
prezentate mai jos.
TRANSFORMAREA NTRE COORDONATE
ASTRONOMICE I GEODEZICE
Relatiile de trecere de la coordonatele
astronomice (care sunt naturale) determinate
functie de vectorul gravittii, dup care este
ndreptat axa principal a instrumentului, la
coordonatele geodezice care se refer la elipso-
idul de referint se deduc, prin considerarea
unor aproximatii, din relatiile (5) si (6):
S
B (8)
cos
S
L
B
(9)
n relatiile de mai sus se utilizeaz, cum
este si normal, componentele deviatiei vertica-
lei la nivelul suprafetei terestre unde se fac si
determinrile de coordonate astronomice. Dac
n aceleasi relatii am dori s utilizm compo-
nentele deviatiei verticalei la nivelul geoidului
atunci ar trebui s se tin cont si de influenta
curburii liniei firului cu plumb. Bomford, G
(1980) recomand totusi ca aceast influent s
fie ignorat pentru c ea aduce mai multe erori
dect cele pe care le reduce, dar evident c este
important s se stie (tocmai din motivul prezen-
- 9 -
tat) daca a fost sau utilizat aceast corectie da-
torat curburii liniei de fort.
CONVERSIA NTRE AZIMUTE ASTRONOMI-
CE SAU GIRO-AZIMUTE I AZIMUTE GEODEZICE
Relatia riguroas de trecere de la azimu-
tul astronomic observat la nivelul suprafetei
terestre la azimutul geodezic este cea dat de
Vanicek si Krakiwsky n 1986:
( ) tan sin cos cot
S S S
A B A A
(10)
n relatia de mai sus A este azimutul
geodezic al directiei msurate, u este azimutul
astronomic determinat pentru aceeasi directie
iar unghiul zenital. Cel de-al treilea termen al
relatiei de mai sus se adaug numai cnd este
vorba de msurtori foarte precise efectuate n
vederea determinrii azimutului astronomic si
cnd unghiul zenital are valori apropiate de
900. Fr acest termen se obtine cunoscuta co-
rectie Laplace, care a fost frecvent utilizat la
reducerea azimutelor astronomice determinate
la azimute geodezice utilizate pentru constrn-
gerea retelelor geodezice planimetrice.
Aceast corectie poate fi neglijat atunci
cnd se fac determinri de azimut functie de
soare dar evident nu poate fi ignorat atunci
cnd se fac observatii fat de stele sau se fac
msurtori de giro-azimute. Reducerea acestor
din urm tipuri de determinri sunt foarte im-
portante pentru tunelurile de mare lungime.
REDUCEREA DIRECIILOR UNGHIULARE
ORIZONTALE LA ELIPSOID
Atunci cnd punctul de statie si semna-
lul vizat nu se afl la aceeasi atitudine elipsoi-
dal, directiile unghiulare orizontale trebuie s
fie corectate cu corectia datorat deviatiei verti-
calei la nivelul suprafetei terestre.
Dac se consider c a fost aplicat co-
rectia datorat nclinrii normalelor n cele do-
u statii, relatia de calcul a directiei unghiulare
orizontale reduse la suprafata elipsoidului este:
( ) sin cos cot
S S
d D A A , (11)
unde d reprezint directia unghiular orizontal
redus la elipsoidul de referint, D este directia
unghiular msurat iar unghiul zenital (m-
surat sau determinat).
REDUCEREA UNGHIURILOR ZENITALE
SURATE LA ELIPSOID
Unghiurile zenitale msurate trebuie si
ele s fie corectate cu deviatia verticalei la ni-
velul suprafetei terestre datorit faptului c in-
strumentul este calat functie de directia vecto-
rului gravittii iar calculele se efectueaz dup
normala la elipsoidul de referint. Dac se con-
sider c a fost aplicat corectia datorat ncli-
nrii normalei si corectia datorat refractiei at-
mosferice atunci trebuie aplicat si corectia da-
torat deviatiei verticalei la nivelul suprafetei
terestre. Pentru o singur directie zenital m-
surat valoarea redus, care se refer la normala
la elipsoid, se poate calcula prin intermediul
relatiei:
( ) cos sin
S S S
z A A z + + + (12)
unde este unghiul geodezic zenital, z este un-
ghiul zenital msurat iar
S
este componenta
deviatiei verticalei la nivelul suprafetei terestre
pentru azimutul corespunztor directiei obser-
vate.
Pentru directii zenitale msurate reci-
proc influenta deviatiei verticalei se diminueaz
foarte mult. Pentru distante mari neaplicarea
corectiei poate conduce la erori semnificative
dac nu se tine cont de influenta acesteia.
REDUCEREA DISTANELOR MSURATE LA
ELIPSOID UTILIZND UNGHIURI ZENITALE
Presupunem dou punct I si J situate pe
suprafata terestr (Figura 4) din care s-au efec-
tuat observatii reciproce de directii zenitale si s-
a msurat distanta (ambele tipuri de observatii
fiind coliniare) si c axele pe care se msoar
nltimea deasupra bornelor a teodolitelor, uni-
ttilor de msurat electronic distanta, reflectoa-
rele sunt astfel aceleasi pentru oricare dintre
statii. Dac conditia de coliniaritate nu este n-
deplinit atunci pot fi aplicate distantelor zeni-
tale sau/si distantelor msurate alte corectii.
nltimea instrumentului (I) si, respec-
tiv, a reflectorului (S), care fac parte din altitu-
dinile elipsoidale h
i
si h
j
, se msoar n lungul
liniei firului cu plumb si nu cum ar trebui n
lungul normalei la elipsoid. Diferentele fiind
foarte mici fac ca aceste valori msurate s fie
luate n considerare.
Reducerea riguroas a distantei msura-
te (lungimea parcurs de unde) d
1
pe elipsoid
(d
4
) este posibil dac se cunosc altitudinile
elipsoidale (h), deviatia verticalei la nivelul su-
- 10 -
prafetei terestre (
S
) si raza de curbur (R
u
) pe
elipsoid n lungul directiei observate de un azi-
mut oarecare u. Altitudinile elipsoidale se pot
determina din altitudini ortometrice la care se
adaug ondulatia geoidului sau din altitudini
normale la care se adaug anomalia altitudinii,
deviatia verticalei conform relatiei (2) iar raza
de curbur cu relatia Euler cunoscut.
Figura 4. Reducerea distanei la elipsoid.
Distanta la nivelul elipsoidului poate fi
calculat conform relatiei (Reger, 1996):
( )
( )
2
4
2
sin
arctan
cos
i i
i i i
d z
d R
R h d z

_ + +

+ + + +
,
(13)
unde argumentul functiei arctan este n radiani.
Ecuatia de mai sus poate fi simplificat dac se
consider
1 2
d d (lungimea drumului parcurs
de und este egal cu aceeasi lungime redus la
coard) si dac unghiul de refractie o este ex-
primat ca o functie de coeficientul de refractie k
(pentru k=0.13, R
u
=6371Km si d
1
=30Km prima
corectie de reducere de la arc la coard este
0.45mm).
( )
( )
1 1
4
1 1
sin 2
arctan
cos 2
i i
i i i
d z d k R
d R
R h d z d k R
_ + +

+ + + +
,
(14)
unde z
i
si c
i
trebuie transformate n radiani. O
relatie mai simplificat se obtine prin utilizarea
razei medii Gauss n loc de razele Euler de cur-
bur, la cele dou capete ale distantei msurate.
Se pot face aprecieri asupra erorilor care
sunt introduse la reducerea distantei la elipsoid
prin utilizarea razei medii Gauss, prin erorile n
determinarea ondulatiilor geoidului si prin ero-
rile n determinarea deviatiei verticalei.
REDUCEREA DISTANELOR MSURATE LA
ELIPSOID UTILIZND ALTITUDINI ELIPSOIDALE
Pentru reducerea la elipsoid a distantele
lungi, cnd distantele zenitale nu pot fi msura-
te, se utilizeaz altitudinile elipsoidale. Formula
riguroas de reducere este (Reger, 1996):
( )
( ) ( )
2
2
2 2
1
4
2
sin
2 4
2 arcsin
j i
i j
d k k
R h h
R
d R
k R h R h

_

,
+ +
(15)
Prin diferentierea relatiei de mai sus, ca
si n cazul precedent de reducere, se pot face
studii asupra erorilor introduse de eroarea n
raza Euler de curbur sau de eroarea n deter-
minarea ondulatiei geoidului.
elipsoid
geoid
Suprafaa terestr
I
J
d
1
d
2
d
3
d
4
n
i
n
j
h
j
H
j
Nivelul mediu al mrii
H
i
h
i
z
j
z
j
R
j
R
i
- 11 -
DETERMINAREA DIFERENELOR DE ALTI-
TUDINI DIN UNGHIURI ZENITALE I DISTANE N-
CLINATE
De regul, astzi, unghiurile zenitale
sunt msurate odat cu distanta, mai ales cnd
se utilizeaz statiile totale, n consecint deter-
minarea diferentelor de altitudini ortometrice
sau dinamice se face n acelasi mod. Problema
care se pune este cum se tine cont de deviatia
verticalei atunci cnd se calculeaz diferentele
de nivel. Relatia de calcul este (Reger, 1996):
( )
2 2
2 2
cos 1 sin 2 sin
j i i i i
H H d z k z R d z I S
+ + 1
]
(16)
n aceast relatie trebuie utilizat unghiul
zenital msurat pentru c este vorba de diferen-
te relative la geoid si nu la elipsoid, deviatia
verticalei nefiind necesar. Legtura cu elipsoi-
dul de referint, ca si la reducerile anterioare,
este dat de R
u
, ea fiind si cea care poate intro-
duce erori datorate datumului.
Bibliografie
[1]. Bomford, G. (1980): Geodesy. Oxford University Press, Oxford;
[2]. Moldoveanu, C. (2002): Sisteme de referint si de coordonate. n Volumul Retele geodezice de sprijin volumul
I. Editura CONSPRESS, 2004;
[3]. Moldoveanu, C. (2002): Geodezie-Notiuni de geodezie fizic si elipsoidal, pozitionare. Editura MATRIXROM,
Bucuresti;
[4]. Moritz, H. (1979): Report of Special Study Group Nr. 539 of IAG, Fundamental Geodetic Constants, presented at
XVII General Assembly og IUGG, Canbera;
[5]. Reger, J.M. (1996): Electronic Distance Measurement-An Introduction. Springer, Berlin-Heilderbeg-New York;
[6]. Featherstone, E.W., Reger, J.M. (2000): The Importance of Using Deviation of the Vertical for the Reduction of
Survey Data to a Geocentric Datum. The Australian Surveyor, Vol 45, Nr. 2.
Deflection of the vertical and geocentric datum
Abstract
This article represents a point of view on the importance of the knowing the deviation of vertical
for correct survey computations and adjustments of terrestrial geodesic measurements when a geocentric
datum is used.
Key words: datum, deflection of vertical, geoid, ellipsoid.
- 12 -
Aspecte privind studiul tasrilor i neuniformitii acestora
la sala polivalent di Municipiul Craiova
*
Constantin Muat
1
, Carmen Grecea
2
Rezumat
n anul 1994, cldirea slii polivalente din municipiul Craiova a fost distrus n proporie de 80%
de un puternic incendiu. Pe baza unui program de investiii privind refacerea, modernizarea i
redimensionarea structurii construciei, in perioada 2000-2004 am efectuat un studiu topo-geodezic cu
privire la comportarea construciei i evidenierea tasrilor survenite n procesul de reconstrucie.
Lucrarea de fa i propune s prezinte cteva din aspectele studiate din evoluia structurii, cu
exemplificarea rezultatelor obinute i particularitile legate de neuniformitatea tasrilor rezultate.
Cuvinte cheie: tasare.
1. Aspecte generale - caracteristici ale slii
polivalente din municipiul Craiova
Cldirea veche a slii polivalente din
Craiova, proiectat n anul 1973, a fost distrus
parial n urma incendiului din 19 noiembrie
1994.
Refacerea i modernizarea acesteia
include tribuna veche, care urmeaz a fi
consolidat, suprafaa de joc, ct i construirea
integral a unei noi tribune, capacitatea final
ajungnd astfel la 4000 de locuri.
Noua construcie, se compune din dou
cadre longitudinale, cu o lungime de 72 m i o
distan ntre ele de 51 m, care formeaz astfel
structura acoperiului.
Structura pentru susinerea acoperiului
din metal i tribuna nou sunt realizate din
cadre de beton armat fundate pe piloi de
diametru mare (80 cm) i lungimea de 8,40 m.
La partea superioar piloii se leag ntre ei prin
intermediul unor grinzi de fundare
longitudinale i transversale. Acestea se
realizeaz din beton armat i au seciunea de
1,60 m 1,50 m, cota superioar este prevzut
a se realiza la 2,00 m.
Cadru longitudinal stng finalizat mai 2002
*
Referent: prof.univ.dr.ing. Dumitru Onose
1
As.univ.dr.ing., Universitatea Politehnica din Timioara, cmusat@yahoo.com
2
Conf.univ.dr.ing., Universitatea Politehnica din Timioara, cgrecea@yahoo.com
- 13 -
Cadru longitudinal drept august 2001
Sala polivalent la finalizarea cadrelor longitudinale-octombrie 2005
2. Programul privind msurarea tasrilor
n proiectul lucrrii de refacere i
modernizare a slii polivalente, constructorul a
prevzut un capitol dedicat msurtorilor cu
profil topografic n vederea determinrii
tasrilor absolute care survin n urma construirii
noului edificiu.
Urmrirea comportrii construciei n
timpul execuiei i la nceputul exploatrii
acesteia s-a fcut pe baza msurtorilor de
tasri prin metode topografice conform STAS
2745-90.
n acest scop pe elevaia stlpilor
structurii de rezisten s-au montat 16 mrci
(reperi) de tasare, realizate conform STAS
10493-76.
Fixarea mrcilor de tasare s-a fcut la
nimea de 0,5m fa de cota 0,00 m a
construciei.
ase mrci de tasare sunt prevzute pe
cte un stlp de la cadrele spaiale (stlpii
rotunzi de 120 cm diametru), patru pe stlpii
dreptunghiului de la anexe a cror dimensiuni
sunt de 60 80 cm (pe intervalele dintre
cadrele spaiale), dou n faadele principale pe
stlpii de 120 120 cm, dou pe stlpii tribunei
noi i nc dou pe stlpii tribunei vechi.
Programul s-a desfurat n dou etape,
dup cum urmeaz:
- 14 -
a) - Etapa I prevede realizarea
surtorii de referin la cota
construciei de + 2,75 m, iar apoi un
numr de 4 cicluri de msurtori la
cotele: + 7,15 m; + 10,55 m; + 14,15
m; + 19,74 m nimea maxim
nainte de montarea acoperiului;
b) - Etapa a II-a const n realizarea
unui program de urmrire dup
montarea acoperiului, prevzut
iniial n anul 2001, i urmrirea
trimestrial n primii 3 ani de la
darea n folosin, apoi semestrial n
urmtorii 5 ani.
Prelucrarea grafic a rezultatelor
cuprinde reprezentarea pentru fiecare marc de
tasare a unei diagrame de evoluie n timp a
tasrii, n corelare cu creterea n timp a
ncrcrii transmise terenului de ctre
construcie, conform STAS 2745-90.
n contextul actual, se menioneaz
faptul c pn n momentul de fa nu s-a putut
respecta programul primei etape, datorit
activitii discontinue de antier, astfel
surtorile topo-geodezice ealonndu-se
dup cum urmeaz:
surtoarea de referin ZERO
realizat la data de 11 mai 2001;
ciclu I realizat pe 28 octombrie 2001;
ciclul II realizat pe 8 august 2002;
ciclul III realizat la data de 10 mai
2003;
ciclul IV realizat la data de 2
septembrie 2004.
n prezent, lucrrile la sala polivalent
se afl n faza finalizrii construirii cadrelor
longitudinale care formeaz noua construcie i
a tribunelor, urmnd ca n cel mai scurt timp
posibil s se monteze acoperiul metalic al slii
i continuarea programului de urmrire i
determinare a tasrilor pe o perioad de cel
puin 3 ani.
Reeaua de reperi de nivelment i
puncte ale reelei de urmrire, este format din
4 puncte, (RN1, RN2, RN3 i RN4), care sunt
dispui conform normativelor n vigoare la o
distan:
D = (1,8 2,2) h
max construcie
(m) (1.1)
Motivaia faptului c s-a ales un numr
de 4 reperi de urmrire a fost impus din
considerente de ordin tehnic, pentru a avea o
ct mai bun determinare asupra mrcilor de
tasare ncastrate pe construcie, urmnd ca apoi
n compensarea msurtorilor s se poat folosi
principiul celor mai mici ptrate, utiliznd
metoda observaiilor indirecte.
nimea final construciei va fi de
22,50 m, fapt ce a condus la poziionarea
reperilor de nivelment de control la o distan
de aproximativ 40 m de amplasamentul
construciei, dispunerea realizndu-se pe
direcia colurilor cldirii din urmtoarele
motive:
fiecare reper de nivelment se sprijin
pe dou din celelalte puncte de
nivelment ale reelei, obinndu-se
astfel o dubl determinare a
stabilitii n timp a acestora;
punctele de staie amplasate n
vecintatea construciei se pot
sprijini pe 3 reperi de nivelment, din
fiecare punct de staie realiznd
surtori pe dou laturi ale
construciei.
Reperii de nivelment s-au poziionat la
adncimea de 1,80 m de la nivelul terenului,
constituindu-se dintr-o born de beton armat,
fixat prin intermediul unui radier de beton.
Att borna ct i radierul sunt protejate
printr-un pu din beton prevzut la partea
superioar cu un capac metalic ce asigur
etaneitatea i protejarea cminului de vizitare.
Borna de beton este prevzut la partea
superioar cu o plac metalic avnd marcat
punctul matematic al reperului de nivelment
printr-o pastil semisferic din oel.
Toi reperii de nivelment se afl
poziionai n teren stabil care nu prezint
pericol de surpare sau alunecare, neexistnd
nici ci de comunicaie cu trafic sporit n zon.
3. Prezentarea rezultatelor i prelucrrilor
surtorilor asupra slii polivalente din
municipiul Craiova
Programul de urmrire a comportrii n
timp a slii polivalente din municipiul Craiova,
s-a desfurat pn n prezent pe parcursul a
cinci cicluri de msurtori topografice, din care
primul l-a constituit ciclul de referin.
- 15 -
R
N
3
R
N
2
1
0
1
2
9
8 7
c
o
n
t
u
r

s
a
l
a

e
x
i
s
t
e
n
t
a
1
1
1
3
1
4
1
5
1
6
4
6
5
3
2
1
R
N
4
R
N
1
1
2
8
.
0
4
5
7
m
1
2
8
.
0
7
6
9
m
1 0 2 . 4 5 2 8 m
1 0 3 . 0 1 0 9 m
S
T
3
0
0
0
S
T
2
0
0
0
S
T
1
0
0
0
S
T
4
0
0
0
T r i b u n a n o u a
T r i b u n a v e c h e
C
a
d
r
u
l

l
o
n
g
i
t
u
d
i
n
a
l

d
r
e
p
t
C
a
d
r
u
l

l
o
n
g
i
t
u
d
i
n
a
l

s
t
n
g

S
A
L
A

P
O
L
I
V
A
L
E
N
T
A

M
U
N
I
C
I
P
I
U
L

C
R
A
I
O
V
A
S
C
H
I
T
A

R
E
T
E
L
E
I

D
E

O
B
S
E
R
V
A
T
I
E

S
I

D
I
S
P
U
N
E
R
E

M
A
R
C
I

D
E

T
A
S
A
R
E
R
N
2
r
e
p
e
r
i

d
e

n
i
v
e
l
m
e
n
t
S
T
2
0
0
0
s
t
a
t
i
i

d
e

o
b
s
e
r
v
a
t
i
e
4
m
a
r
c
i

d
e

t
a
s
a
r
e

p
e

o
b
i
e
c
t
i
v
u
m
p
l
u
t
u
r
a

d
e

p
a
m
n
t
Figura 1 Reeaua de urmrire a slii polivalente din municipiul Craiova
- 16 -
Ultima msurtoare efectuat a avut loc
n luna septembrie a anului 2004, atunci cnd
cele 2 cadre longitudinale ale construciei
alturi de tribuna nou erau n faza de
finalizare. De la momentul respectiv pn n
prezent, datorit stagnrii lucrrilor de
construcii din diferite motive, nu s-au mai
executat msurtori de urmrire a evoluiei
construciei.
Urmtoarea etap privind continuarea
programului de urmrire a comportrii n timp,
se va realiza n momentul n care se va monta
acoperiul construciei, fapt ce va duce astfel la
creterea ncrcrilor asupra structurii.
Montarea acoperiului va fi posibil
probabil, pe parcursul anului 2006, ceea ce va
impune continuarea ciclurilor de msurtori, cel
puin 2, pn la finalizarea tuturor lucrrilor
exterioare i interioare i darea n exploatare a
obiectivului.
surarea tasrilor n timpul execuiei
construciei prezint urmtoarele avantaje:
posibilitatea de apreciere a terenului
de fundare, datorit faptului c
surtorile de tasri n acest caz pot
fi reprezentate la scar natural,
astfel eliminndu-se cauzele care
genereaz neconcordana dintre
tasrile probabile calculate, cauze ce
se pot explica prin: perturbarea
probei de pmnt, diferena dintre
presiunea apei din pori i aparatul de
ncercare, viteza de ncrcare din
teren i aparatul de ncercare;
posibilitatea comparrii tasrilor
evaluate i cele msurate;
conduce la micorarea factorului de
nesiguran pentru constructor.
surtorile topografice ale tasrilor,
efectuate sistematic pe baza unui program de
urmrire prestabilit, redau cel mai fidel
caracterul absolut al valorilor mrimilor
tasrilor realizate. Acest lucru trebuie completat
cu o corect proiectare a formei reelei de
urmrire, cu materializarea corespunztoare a
reperilor de control i a mrcilor de tasare pe
obiectivul studiat.
Astfel, problema urmririi i evalurii
tasrilor poate fi considerat o problem de
mare importan tehnico-economic, contribu-
ind decisiv la eficientizarea i asigurarea unei
bune desfurri a activitilor de antier cu
reducerea semnificativ n unele cazuri a
costurilor posibile datorate unor evenimente
speciale n comportarea evoluiei n timp a
edificiului.
Tabel 1.Calculul vectorului deplasrii punctelor de control i de observaie
Denumire punct
" 0 "
IV
X
(mm)
" 0 "
IV
Y
(mm)
Vectorul deplasrii
L(mm)
Punct control 1 RN 1 admis stabil admis stabil --
Punct control 2 RN 2 1.2 2.1 2.41
Staia 1000 0.7 0.2 0.73
Staia 2000 0.7 1.1 1.30
Staia 3000 1.2 2.3 2.59
Staia 4000 1.5 2.4 2.83
Tabel 2-Fia de tasare cu cotele absolute pentru mrcile de tasare
RCI
TASARE
CICLUL DE
REFERIN
CICLUL
1
CICLUL
2
CICLUL
3
CICLUL
4
TASAREA
TOTAL
(mm)
COTE ABSOLUTE (m)
M1 2,1684 2,1637 2,1630 2,1610 2,1608 7.6
M2 2,1649 2,1623 2,1617 2,1568 2,1565 8.4
M3 2,1602 2,1556 2,1552 2,1533 2,1528 7.4
M4 2,1661 2,1617 2,1610 2,1588 2,1585 7.6
Continuare
- 17 -
n continuare
M5 2,1663 2,1625 2,1605 2,1581 2,1578 8.5
M6 2,1645 2,1605 2,1590 2,1570 2,1568 7.7
M7 2,1650 2,1625 2,1615 2,1585 2,1580 7.0
M8 2,1606 2,1586 2,1576 2,1551 2,1547 5.9
M9 2,1678 2,1621 2,1601 2,1592 2,1590 8.8
M10 2,1653 2,1618 2,1610 2,1598 2,1592 6.2
M11 2,1651 2,1617 2,1602 2,1590 2,1586 6.5
M12 2,1606 2,1590 2,1557 2,1527 2,1523 8.3
M13 2,1689 2,1637 2,1615 2,1601 2,1600 8.9
M14 2,1664 2,1615 2,1601 2,1590 2,1585 7.9
M15 2,1633 2,1606 2,1577 2,1565 2,1563 9.0
M16 2,1634 2,1599 2,1589 2,1575 2,1571 6.3
Data 11.05.2001 28.10.2001 08.08.2002 10.05.2003 02.09.2004
Concluzii:
tasarea probabil acceptat este de 25 mm;
tasarea maxim se nregistreaz pentru marca de tasare M15 = 9,0 mm;
tasarea minim se nregistreaz pentru marca de tasare M8 = 5.9 mm;
tasarea medie = 7.625mm.
Tabel 3-Evaluarea preciziei i elementele elipselor erorilor
Pct. Eroarea medie ptratic Abaterea
medie
Elipsele erorilor
m
x
(mm) m
y
(mm) total a (mm) b (mm)

RN1 27.46 26.09 38.54 4.65 4.21 90.1743
RN2 23.07 21.48 31.27 4.25 4.04 59.0436
RN3 16.11 17.15 24.06 6.47 5.62 196.0174
RN4 27.09 28.22 39.18 5.87 5.03 171.2417
St1000 27.02 24.55 36.24 6.54 5.74 39.3409
St2000 34.47 33.27 47.33 7.29 5.88 98.9351
St3000 43.55 39.81 59.48 5.29 5.04 8.3371
St4000 25.64 24.36 35.14 8.96 7.24 14.5172
1
2
3
4
5
S1
2.1510
2.1520
2.1530
2.1540
2.1550
2.1560
2.1570
2.1580
2.1590
2.1600
2.1610
COTA ABS.(m)
CICLURI DE MASURATORI
MARCA DE TASARE M8
- 18 -
Tabel 4.
Marca de tasare M8 Ciclul 0 Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4
Tasarea total (mm) 0 -2,0 -3,0 -5,5 -5,9
Cota absolut (m) 2,1606 2,1586 2,1576 2,1551 2,1547
Figura 2. Evoluia tasrilor la fiecare ciclu de msurtori - marca de tasare nr.8
1
2
3
4
5
S1
2.1520
2.1540
2.1560
2.1580
2.1600
2.1620
2.1640
COTA ABS.(m)
CICLURI DE MASURATORI
M A R C A D E T A SA R E M 15
Tabel 5
Marca de tasare M15 Ciclul 0 Ciclul 1 Ciclul 2 Ciclul 3 Ciclul 4
Tasarea total (mm) 0 -2,7 -5,6 -8,8 -9,0
Cota absolut (m) 2,1633 2,1606 2,1577 2,1565 2,1563
Figura 3. Evoluia tasrilor la fiecare ciclu de msurtori - marca de tasare nr.15
6,86mm
3,63 mm
3,72 mm
3,40 mm
2,32 mm
Sectiune
Tribuna veche
Profil long.stng
Tribuna noua
Profil long.drept
I I I
4,73 mm
5,56 mm
5,83 mm
4,10 mm
Ciclul
I I I
6,86 mm
7,14 mm
7,36 mm
7,60 mm
3,72mm
5,56mm
7,14mm
10
9
4,73mm
3,40mm
8 7
6
11
12
13
7,36mm
14
3,63mm
5,83mm
15
5
4
7,60mm
4,10mm
3
2,32mm
2
1 16
I V
7,23 mm
7,56 mm
7,63 mm
7,92 mm
7,23mm
7,92mm
7,56mm
7,63.mm
Figura 4 Reprezentarea spaial a tasrilor medii n fiecare ciclu de msurare
- 19 -
1
2
3
4
Neuniformitate ciclu 1
Neunif ormitate ciclul 3
Neunif ormitate ciclu 4
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
120.00
140.00
160.00
180.00
PROCENT
(%)
CICLU DE MASURATORI
NEUNIFORMITATEA TASARILOR MEDII
Neuniformitate ciclu 1 Neuniformitate ciclu 2 Neuniformitate ciclul 3 Neuniformitate ciclu 4
Figura 4 Reprezentarea spaial a tasrilor medii n fiecare ciclu de msurare
1
2
3
4
Neunif ormitate ciclul 3
Neunif ormitate ciclu 4
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
120.00
140.00
160.00
180.00
PROCENT
(%)
CICLU DE MASURATORI
NEUNIFORMITATEA TASARILOR MEDII
Neuniformitate ciclu 1 Neuniformitate ciclu 2 Neuniformitate ciclul 3 Neuniformitate ciclu 4
Figura 5 Evoluia neuniformitii mrcilor de tasare n ciclurile msurate
4. CONCLUZII
n prezent, construcia slii polivalente
se afl n faza finalizrii construirii cadrelor
longitudinale care formeaz noua construcie i
a tribunelor, urmnd ca n anul 2006 s se
monteze acoperiul cldirii i continuarea
programului de urmrire i determinare a
tasrilor.
Pe baza ciclurilor de msurtori
executate n acest context se prezint
urmtoarele concluzii:
- 20 -
c) Nerespectarea programului iniial
privind ciclicitatea msurtorilor a
dus la construirea difereniat i n
etape a cadrelor longitudinale i a
tribunelor, ceea ce a condus la
obinerea unor tasri inegale pentru
fiecare element construit;
d) Variaia tasrilor fiind una inegal, n
continuare se prezint valorile
obinute, dup cum urmeaz:
v Cadrul longitudinal drept
prezint tasri variabile
oscilnd ntre 0,6 4,4 mm n
ciclul I, ntre 1,0 5,6 mm n
ciclul II, ntre 6,9 - 8,2 mm
dup executarea msurtorilor
ciclului III i 8,5 mm dup cilul
IV.
v Cadrul longitudinal stng
prezint tasri variabile
oscilnd ntre 1,6 5,2 mm n
ciclul I, ntre 4,3 7,4 mm n
ciclul II, ntre 5,5 - 8,8 mm
dup executarea msurtorilor
ciclului III, i 8,9 mm la
sfritul ciclului IV.
v Tribuna nou - prezint tasri
variabile oscilnd ntre 2,0
5,7 mm n ciclul I, ntre 3,0
7,7 mm n ciclul II, ntre 5,5
8,6 mm n ciclul III i ajungnd
la 8,8 mm dup executarea
surtorilor ciclului IV;
v Tribuna veche - prezint tasri
variabile oscilnd ntre 2,7
4,7 mm n ciclul I, ntre 4,5
7,6 mm n ciclul II, ntre 5,9
8,8 mm n ciclului III i
ajungnd la 9,0 mm dup
executarea msurtorilor
ciclului IV, valoare ce
constituie tasarea maxim
surat pn n acest
moment;
e) Tasarea medie calculat pentru
fiecare element al construciei este
cuprins ntre 2,327,625 mm.
Comparnd valorile cele mai
probabile ale tasrilor msurate cu
tasarea acceptat probabil, egal cu
25 mm, se poate afirma c pn la
terminarea cadrelor longitudinale i
consolidrii tribunei vechi, inclusiv
la ridicarea tribunei noi, tasarea
maxim msurat este de 9,0 mm,
ceea ce reprezint un consum al
valorii maxime admisibile de 36,0%.
Pe baza studiului realizat, se desprinde
concluzia c urmrirea i evaluarea corect a
valorilor reale ale tasrilor i deplasrilor
orizontale, reprezint o problem deosebit de
important din punct de vedere tehnic i
economic prin posibilitatea evidenierii unor
situaii deosebite care ar duce n timp la costuri
de ntreinere i exploatare ridicate.
Bibliografie
[1]. Cristescu, N. Topografie inginereasc, Editura Didactici Pedagogic, Bucureti, 1978
[2]. Ghiu, D. Geodezie Triangulaie Editura Didactici Pedagogic, Bucureti, 1973
[3]. Ingensant, M., Kyle, S. Modern survey technics, Leica Heerbrugg, 1994
[4]. Irvine W. Surveying for Construction, 4th edition, MCGraw-Hill Book Company Europe, England, 1995
[5]. Grecea C., Baciu A. Topographic works in civil engineering for horizontal control, Zilele academice timiene
Facultatea de Construcii Timioara,CCIA 2005
[6]. Muat, C. - Prelucrarea i interpretarea msurtorilor deformaiilor unor construcii urmrite n timp, Referat
doctorat, Timioara, 2004
[7]. Muat, C. - Contribuii privind stabilirea tasrilor i deformaiilor construciilor utiliznd metode i tehnici topo-
geodezice moderne, Tez de doctorat, Universitatea Politehnica din Timioara, februarie 2006
[8]. Neamu, M, Complemente de topografie inginereasc, Institutul de Construcii Bucureti, 1973
[9]. Neamu, M., Onose, D., Neuner, J. Msurarea topografic a deplasrilor i deformaiilor construciilor, Institutul
de Construcii Bucureti, 1988
[10]. *** Normativ I.N.C.E.R.C. Normativ pentru determinarea tasrilor construciilor civile i industriale prin
metode topografice C.61-64
[11]. *** STAS 2745 69 Urmrirea tasrii construciilor prin metode topografice
- 21 -
Aplicaii speciale ale fotogrametriei
*)
Viorica David
1
Rezumat
Sunt tratate dou din aplicatiile speciale ale fotogrammetriei (medicin si arheologie), fiind pre-
zentate n detaliu principiile de functionare ale sistemelor fotogrammetrice n vederea efecturii msur-
torilor specifice domeniilor respective.
Cuvinte cheie: Fotogrametrie, topografie, medicin.
1. Introducere
Progresele nregistrate n domeniul teh-
nicii de calcul precum si dezvoltarea sistemelor
de preluare folosind senzori din ce n ce mai
performanti au condus n acelasi timp la mari
progrese n domeniul fotogrammetriei si telede-
tectiei ajungndu-se, n prezent, la o gam vari-
at de aplicatii ale acestora acoperind att do-
meniile topografice ct si cele netopografice.
Aplicatiile speciale ale fotogrammetriei se n-
cadreaz n categoria aplicatiilor fotogramme-
trice n domenii netopografice.
2. Aplicaii ale fotogrammetriei n medicin
Fotogrammetria si-a gsit aplicabilitate
n domeniul medical nc de la mijlocul secolu-
lui al XIX-lea , iar acum ncepe s-si recapete
din popularitatea de altdat datorit recentelor
dezvoltri n timp real a instrumentatiei. Foto-
grammetria medical, acum parte a vastului
domeniu cunoscut sub numele de biostereome-
trie (BIOMEDICAL AND BIOENGINNE-
RING APPLICATIONS OF PHOTOGRAM-
METRY), a avut o larg popularitate timp de
peste 150 de ani datorit numeroaselor proble-
me ntmpinate n timpul aplicatiilor practice.
Msurtorile stereoscopice precise pe
corpul uman, sunt utilizate n diagnosticul si
tratamentul unor afectiuni medicale certe cum
ar fi localizarea corpurilor strine n organism,
fracturilor si excrescentelor. Aplicatiile medica-
le impun folosirea sistemelor fotogrammetrice
la mic distant n care camerele sunt situate la
distante mici fat de obiectul de studiu, fiind n
contrast cu fotogrammetria aerian unde obiec-
tele ce urmeaz a fi studiate se afl la distante
mari fat de camera de preluare a imaginilor.
Aceste aplicatii au dat nastere disciplinei numi-
t Biostereometrie.
Noile domenii de cercetare, ca si tehni-
cile de msurare si strategiile experimentale
aprute, au fost captivate de studiul formelor
biologice. Descoperirile fcute la microscop
precum si razele X au determinat evolutia n
microbiologie, respectiv n radiologie.
Dac structurile biologice ar avea forme
geometrice regulate, msurarea acestora n-ar fi
o problem, dar, dup cum este bine cunoscut,
organismul are componente tridimensionale
neregulate, iar msurtorile liniare atomisti-
ce, de exemplu, sunt executate cu instrumente
care nu pot da calificri fr echivoc asupra
unei prti a organismului.
Specialistii din domeniul medical si bio-
logic dau o mare important analizei stereome-
trice asupra formelor biologice. Progresele n-
registrate n ultima vreme n tehnica computeri-
zat precum si n teledetectie au contribuit la
descoperirea potentialului stereometriei. Ca re-
zultat, fotogrammetria are o utilizare tot mai
mare n domenii ca: medicina aerospatial, an-
tropometrie, stomatologie, biologie marin, ne-
urologie, ortodontologie, ortopedie, pediatrie,
psihologie, radiologie, zoologie s.a.
*)
Referent: prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat n extenso n cadrul unei sedinte a Catedrei de
Geodezie si Fotogrametrie a Faculttii de Geodezie din Universitatea Tehnic de Constructii Bucuresti si face parte din
pregtirea doctoral a autoarei.
1
As. univ. drd. ing., Universitatea POLITEHNICA Timisoara
- 22 -
Pentru efectuarea msurtorilor precise
pe corpul uman, n general, si urmrirea evolu-
tiei tridimensionale a escarelor (cruste negri-
cioase care se formeaz n urma mortificrii
unor tesuturi superficiale ale organismului), n
particular, a fost proiectat si construit (n De-
partamentul de msurtori ingineresti al Uni-
versittii din Teheran, Iran) un sistem foto-
grammetric MEDPHOS (MEDical PHOto-
grammetric System) care const din patru ca-
mere digitale sincronizate ale cror axe optice
converg ntr-un punct pre-determinat. Un pro-
iector este fixat n centrul dispozitivului susti-
ntor al camerelor si serveste ca un furnizor de
tesut organic care materializeaz un model spe-
cial pe suprafat, obtinndu-se astfel informatii
tridimensionale necesare msurrii si apoi re-
constructiei suprafetelor ce prezint rni si tie-
turi [6].
Cu ajutorul fotogrammetriei la mic dis-
tant se obtin informatii cu privire la forma si
dimensiunea unor zone ale corpului uman cum
ar fi toracele, extremitatea cefalic, fata, picioa-
rele, pielea, ochii, dintii s.a. Unele aplicatii fac
obiectul unor studii anatomice avansate, n timp
ce altele se refer la depistarea si tratarea boli-
lor.
Desi msurtorile fotogrammetrice sunt
relevante mai ales n anatomie si ortopedie,
acestea au o contributie important si n studiile
oftalmologice, neurologice, stomatologice, er-
gonomice si n multe alte domenii referitoare la
sntatea uman.
n trecut, dezavantajul metodelor foto-
grammetrice bazate pe sistemele si fotogramele
analogice consta n faptul ca era nevoie de per-
sonal cu experient pentru a observa si msura
fotogramele folosind totodat un plotter scump.
Fotogrammetria digital a depsit aceast difi-
cultate si, avnd avantajul unei precizii super-
ioare, poate furniza msurtori fotogrammetrice
relevante pentru medicin. Totusi, sunt foarte
putine institutii si unitti medicale care utili-
zeaz fotogrammetria. Astfel, impactul real al
fotogrammetriei medicale n ntreaga lume pare
destul de limitat. n orice caz, este evident c
fotogrammetria la mic distant reprezint un
instrument de msur medical cu avantaje certe
asupra metodelor alternative.
Se pot aminti cteva exemple practice
ale utilizrii fotogrammetriei n medicin, si
anume:
Fa. Msurtorile fotogrammetrice au
fost utilizate la monitorizarea configuratiei fa-
ciale de-a lungul unei perioade scurte de timp,
de exemplu, nainte si dup efectuarea operatii-
lor estetice;
Spate. Fotogrammetria a fost utilizat la
detectarea, msurarea si monitorizarea scolioze-
lor precum si a curburii coloanei vertebrale;
Dini. Fotogrammetria este utilizat la
detectarea uzurii, degradrii si eroziunii att a
suprafetei dintilor naturali ct si a materialelor
de restaurare a acestora, fiind necesare msur-
tori repetitive pentru detectarea si monitorizarea
schimbrilor ce intervin;
Organe interne. Expertii n sntate si
medicin au avut acces la vastul domeniu al
imaginilor interne (imagini ale interiorului cor-
pului uman), precum si al sistemelor de msu-
rare. Multe din aceste imagini au o mic rele-
vant pentru expertii n fotogrammetrie, dar
ctiva dintre acestia sunt interesati datorit fo-
losirii tehnologiilor imaginilor digitale similare
cu acelea folosite n fotogrammetria digital;
Afeciuni locomotorii. Fotogramme-
tria a fost utilizat n studiul si evaluarea diver-
selor tulburri locomotorii aprute n urma de-
formrilor sau leziunilor locale. Tulburrile de
mers pot fi relevante si n cadrul altor afectiuni
medicale cum ar fi diabetul.
Piele. Fotogrammetria a fost utilizat
pentru urmrirea evolutiei plgilor, ulcerelor si
melanoamelor, precum si a altor afectiuni cuta-
nate.
Fotogrammetria la mic distant repre-
zint un instrument eficient de msurare utilizat
n medicin si are o serie de avantaje compara-
tiv cu alte metode alternative:
Metoda de msurare este fr contact
direct cu obiectul si, prin urmare este evitat
rnirea sau contaminarea pacientului;
Rezultatele sunt precise si fiabile;
Culegerea datelor este rapid iar supra-
solicitarea pacientului este evitat chiar si n
situatii dinamice;
O imagine care este preluat si memora-
t poate fi consultat si remsurat oricnd n
viitor;
- 23 -
STEREOFOTOGRAMMETRIA N STUDIUL
MALFORMAIILOR FACIALE
Stereofotogrammetria este folosit pen-
tru:
Caracterizarea trsturilor faciale n ca-
zul malformatiilor genetice si congenitale;
Definirea trsturilor faciale asociate cu
cresterea si dezvoltarea normal;
A determina dac imaginile stereofoto-
grammetrice ale tesutului moale pot fi folosite
la diagnosticarea malformatiilor faciale. Aceste
anomalii sunt diagnosticate folosind imagini bi
sau tridimensionale. Stereofotogrammetria fo-
loseste o camer de preluare si un computer
pentru generarea imaginilor tridimensionale ale
tesuturilor moi ale fetei. Datorit faptului c
metoda nu foloseste nici o radiatie, imaginile
pot fi preluate n mod repetat pentru evaluarea
pe termen lung a strii de sntate a pacientilor.
Folosind stereofotogrammetria, imagini-
le unor persoane care apartin unui grup definit,
de exemplu, tineri la vrsta adolescentei, pot fi
transformate ntr-o singur imagine, permitnd
msurtori asupra trsturilor faciale ale grupu-
lui respectiv. Comparnd imaginile transforma-
te ale unui grup normal de control cu acelea ale
persoanelor avnd conditii genetice specifice,
pot fi descoperite deosebiri ce pot fi utile la di-
agnosticri folosind razele X.
Pentru studiile care se fac sunt recrutati
voluntari sntosi si pacienti cu dismorfisme
craniofaciale. Persoanele care au suferit inter-
ventii chirurgicale la nivelul capului si gtului
incluznd operatiile estetice nu pot participa la
astfel de studii. Participantii, purtnd o bentit
pe cap, sunt pozitionati n fata camerei foto-
grammetrice prelundu-se imaginile acestora.
Un cod al fiecrui pacient este introdus n com-
puter, imaginea fiind stocat pn la urmtoarea
analiz. Multi participanti sunt evaluati conco-
mitent, dar ctiva dintre subiectii sntosi si
pacienti vor reveni anual pentru repetarea pro-
cedurilor de preluare a imaginilor.
n timpul deceniului trecut, dismorfis-
mele craniofaciale au fost diagnosticate folo-
sind imagini bi- si tridimensionale ale tesuturi-
lor. Avantajul stereofotogrammetriei const n
faptul c imaginile sunt usor de obtinut, prelua-
te succesiv si fr radiatii.
MEDICINA LEGAL
n ceea ce priveste medicina legal,
principalul scop al acesteia l reprezint docu-
mentarea si interpretarea constatrilor medicale
ntr-un limbaj lizibil si pe ntelesul persoanelor
judiciare si a celor care nu au cunostinte n do-
meniul medical. De aceea, pe lng metodele
clasice, tehnicile chirurgicale pot si ar trebui s
fie luate n considerare. n domeniul medicinii
legale prin intermediul metodei 3D/CAD Pho-
togrammetry s-a putut obtine morfologia am-
prentelor digitale. Aceeasi metod creeaz mo-
delul morfologic al leziunii si al instrumentului
suspectat a fi produs leziunea, permitnd evalu-
area corespondentei dintre cele dou. Pe lng
nregistrarea fotogrammetric a suprafetei cor-
porale, documentarea radiologic (CT tomo-
grafie computerizat, RMN rezonant magne-
tic nuclear) nregistreaz leziunile interne
(care nu sunt accesibile fotogrammetriei).
Aceast nou metod combinat permite recon-
structia si prelucrarea mai multor tipuri de lezi-
uni n scopul solutionrii unor cazuri de medi-
cin legal. Combinatia metodelor 3D/CAD
Photogrammetry si radiologie are avantajul de a
fi obiectiv, neinvaziv, poate fi stocat si
transferat web n vederea obtinerii si altor opi-
nii.
MEDICINA VETERINAR
Departamentul de Chirurgie Veterinar
de la Universitatea din Zrich n colaborare cu
Institutul de Geodezie si Fotogrammetrie din
acelasi oras au descoperit un sistem de msura-
re a deformatiilor tridimensionale ale copitelor
cailor la diferite solicitri (ncrcturi). Siste-
mul const dintr-un panou de fort cu senzori si
trei camere de preluare a imaginilor montate pe
un crucior care se poate deplasa circular pe o
sin n jurul copitei (Figura 1).
Pentru a obtine o retea fotogrammetric
solid si pentru a asigura o acoperire complet
a copitei, triplete de imagine sunt achizitionate
din trei pozitii diferite de pe sin. Cele nou
imagini sunt prelucrate separat pentru fiecare
experiment n parte, n scopul determinrii dis-
crete a punctelor marcate, montate pe copit
prin niste capsule. nainte de experiment, calul
a fost sedat pentru a reduce la minim miscrile
acestuia. Panoul de fort cu senzori asigur mai
mult sau mai putin constant conditia de ncrca-
- 24 -
re a copitei n timpul prelurii imaginilor. Pen-
tru a creste precizia determinrii punctelor obi-
ect, se realizeaz calibrarea celor trei camere
nainte de experiment. Pentru a defini sistemul
de referint, 84 de puncte au fost pozitionate,
cu o precizie de ctiva microni, pe o plac de
aluminiu. Placa de aluminiu are o mrime de
0.5x0.5 metri, iar n centrul acesteia marcat cu
un semn, se afl panoul de fort cu senzori pes-
te care se aseaz copita. Pentru a mbuntti
contrastul imaginilor punctelor de referint,
acestea au fost acoperite cu un strat retro-
reflexiv. Folosind cele nou imagini uniform
distribuite n jurul copitei, fiecare punct obiect
marcat este vizibil si poate fi msurat pe trei
imagini. Pentru analizarea deformatiilor este
necesar un alt set de nou imagini preluate dup
schimbarea conditiilor de ncrcare prin aplica-
rea potcoavei, sau insernd un suport sub copi-
t. Dup preluarea imaginilor, datele sunt pre-
lucrate cu un software specializat pentru deter-
minarea tridimensional a punctelor marcate pe
copit. Precizia estimat a determinrii 3D este
de ordinul zecimilor de milimetru, adic
0.10.2mm, fiind suficient pentru o astfel de
aplicatie. Cele dou rezultate ale determinrii
tridimensionale ale punctelor obiect sunt utili-
zate apoi pentru analiza deformatiilor copitei.
[2].
Figura 1. Configuraia sistemului de msurare i preluare a imaginilor
3. Aplicaii ale fotogrammetriei n arheologie
Fotogrammetria reprezint unul din cele
mai importante mijloace de prospectiune n ar-
heologie folosind att imagini preluate de la
mic distant (fotografierea ansamblurilor arhi-
tectonice dezvelite contribuind la obtinerea pla-
nurilor pentru proiectii verticale) ct si imagini
preluate din avion. Fotografia aerian a fost fo-
losit pentru prima dat de ctre D. Vaglieri la
Ostia, n anul 1913, pentru a ridica planurile
prtii descoperite la acel moment. n acelasi an,
n Sudanul pe atunci anglo-egiptean arheologii
britanici C. A. Close si H. Welcome au luat ve-
deri ale spturilor dintr-un zmeu urias.
Tot n Orientul Apropiat, ntre anii 1938
si 1939 Sir Aurel Stein a continuat, n Irak si
Palestina, lucrrile de cercetare ale printelui
Poidebard, urmnd Via Nova a lui Traian pn
n portul Akaba, la Marea Rosie. n anul 1926,
RAF (aviatia militar britanic) a efectuat rele-
veele aeriene ale asezrilor din Mesopotamia
inferioar, dup cum E. Schmidt a fcut nume-
roase fotografii ale statiunilor din Iran.
Aerofotogramele permit observarea ma-
rilor ansambluri, ordonarea si geometria peisa-
jului, stabilirea grupurilor de ansambluri, rolul
mediului geografic si relatia sa cu actiunea
antropic.
- 25 -
Metodele de preluare a imaginilor sunt
variabile. Imaginile preluate de la nltimi mij-
locii, ntre 500 si 1000m, permit acoperirea
unor zone restrnse, iar fotogramele preluate de
la mic nltime ofer imagini foarte detaliate
ale unor puncte identificate anterior. Imaginile
preluate de la mare nltime, pn la 5000 sau
6000m trebuie studiate cu ajutorul lupelor sau
al stereoscopului.
Totusi, dac fotogrammetria aerian
permite s se identifice statiuni si s se efectue-
ze relevee de asezri, numai sptura sistemati-
c va putea, apoi, s aduc elemente de analiz
arheologic valabil pentru interpretarea mo-
numentelor astfel descoperite.
Fotogramele aeriene verticale, oblice
sau stereoscopice scot mai bine n evident si
amnunte ale propriei spturi arheologice.
Oferind o imagine panoramic, ele pot scoate n
evident n suprafata spat noi indicii greu vi-
zibile sau invizibile de la nivelul solului. Du-
blat cu tehnici speciale, cum ar fi fotografia n
infrarosu, aceast tehnic d o si mai mare cre-
dibilitate spturii arheologice.
Din avion se pot observa urmele trasee-
lor rutiere disprute, mari sisteme defensive,
ruine sau sisteme de semnalizare. Sesizrile
efectuate din avion trebuie marcate pe rute si
hrti, precum si datele referitoare la altitudine,
lumin, locul, data, ora, conditiile atmosferice
ale zborului s.a.
Slabele ondulatii ale solului sunt acope-
rite de iarb nalt si de buruieni si de aceea
iarna si primvara timpurie sunt anotimpurile
ideale pentru deplasarea pe teren. Chiar si cnd
conditiile sunt optime, urmele antropice pot fi
observate doar n miscare, deoarece atunci cnd
observatorul st nemiscat acestea par s dispa-
r.
Fotogrammetria aerian si terestr, re-
prezint cel mai satisfctor mod de nregistrare
a zonelor ntinse. n ceea ce priveste suprafetele
mici, msurtorile de contur obisnuite, trasate
la intervale de 20 cm sau mai putin, nu numai
c vor scoate n evident lucrrile antropice, dar
vor face posibil ca ele s fie ntelese ntr-un
mod care este imposibil de observat la fata lo-
cului. Msurtorile fotogrammetrice aeriene
realizate naintea unor actiuni majore pot fi pu-
se la dispozitia arheologului, mai ales dac el
este implicat ntr-o actiune de sptur arheolo-
gic de salvare premergtoare spturilor pro-
priu-zise. Astzi toate datele fotografice pot
reprezenta intrri ntr-un calculator care le pre-
lucreaz n functie de programele cu care este
echipat si ne duce la concluzii valoroase, mult
mai rapid dect prin mijloacele clasice. Se n-
tocmeste o gril la intervale orizontale de 1m
de-a lungul cmpului cu resturi arheologice si
calculatorul prezint un grafic tridimensional,
ca o interpretare obiectiv.
Folosit initial pentru aplicatii militare,
fotografia din satelit este un excelent auxiliar
pentru recunoasterea arheologic. Evolutia teh-
nicilor de scanare si de transformare matemati-
c a datelor obtinute prin fotografieri repetate a
Icut s apar hrti extrem de exacte prin studi-
erea crora se pot depista si urme arheologice.
Arhivele de acest fel sunt un apanaj al statelor
dezvoltate, dar dezvoltarea schimburilor de in-
formatii actual, prin Internet, face posibil acce-
sul la baze de date si arhive a cror cunoastere
ajut mult la dezvoltarea stiintei arheologice.
[4].
ORTOFOTOGRAMELE DIGITALE PENTRU
ARHEOLOGIE
Ortofotogramele digitale si fotogramele
redresate sunt produse derivate ale msurtori-
lor fotogrammetrice.
Avantajele ortofotogramelor digitale:
v Sunt obiective; interpretrile pot fi veri-
ficate de orice arheolog;
v Datele furnizate de ortofotogram pre-
zint transparent pentru observator avnd n
vedere c desenele nu sunt luate n considerare;
n cazul n care ortofotograma este acoperit cu
desene, aceasta prezint informatii importante
n ceea ce priveste culoarea si textura, ntr-un
mod eficient si usor de nteles;
v Se aplic algoritmii de intensificare a
imaginii: contrast, definire, umbrire (pete);
v Sunt specifice att informatiile inclu-
znd nregistrarea terenurilor, contururilor linii-
lor sau interpretrilor compozitiei imaginii,
contribuind la o mai bun ntelegere a siturilor
arheologice, ct si combinatia cu alte domenii
complementare cum ar fi cercetri geofizice si
geomagnetice;
- 26 -
v Este important contributia adus la re-
cunoasterea mostrelor (rmsitele pmn-
testi/organice, de exemplu).
Direcii de aplicare ale fotogrammetriei i
ortofotogramelor n arheologie:
Explorri si peisaje arheologice
Analiza imaginilor verticale si nclinate:
n multe cazuri, arheologii solicit cartri preci-
se si detaliate ale informatiilor arheologice din
fotograme sau din rezultate ale excavatiilor;
Ortofotogramele digitale constituie un
important ajutor pentru arheologie; structurile
unei suprafete expuse sunt descrise mpreun
cu toate informatiile imaginii; imaginea intensi-
ficat precum si recunoasterea mostrelor sunt
aplicabile utiliznd ortofotogramele;
Combinatia datelor mentionate mai sus
mpreun cu rezultatele altor explorri tehnice
(n special cele geofizice) pot fi introduse ntr-
un Sistem Informational Geografic (GIS);
n cazul peisajelor arheologice se face
adesea apel la datele obtinute din sateliti n
scopul evalurii probabilittii descoperirii ma-
terialelor arheologice semnificative n zona
considerat.
Spturi diferitele tipuri de spturi
necesit solutii diferite;
Spturi de salvare: solutii foarte rapide,
precizia fiind pe plan secundar;
Spturi stratigrafice: modele 2D si 3D
ale straturilor;
Spturi ale cimitirelor si mormintelor:
uneori cu cteva mii de schelete; exist
proceduri de nregistrare standardizate;
Spturi ale tasrilor zidurilor de piatr:
pentru a continua excavatia, zidurile si pa-
vajele trebuie s fie deplasate, fiind n
prealabil documentate; (n special spturi-
le n orase pot fi foarte complicate); docu-
mentarea zidurilor pictate;
Spturi n zone umede: materialele or-
ganice (unelte, pavaje lemnoase) trebuie s
fie nregistrate imediat;
Spturi n zone ndeprtate fr infras-
tructur (desert, jungl, munte);
Spturi subacvatice: sunt probleme
speciale care necesit solutii sofisticate;
Spturi ale siturilor care contin zc-
minte de aur necesit de asemenea diferite
solutii.
AVANTAJE I DEZAVANTAJE ALE FOTO-
GRAMMETRIEI N ARHEOLOGIE
Avantaje:
v Datele fotogrammetrice ale obiectelor
sunt obtinute fr contact direct cu acestea;
aceasta este de multe ori de dorit n cazul obiec-
telor arheologice (picturile din pesteri, mumiile,
etc.).
v Pe lng hrti, linii de ziduri si grinzi,
modele 2D sau 3D, posibilitatea interpretrii
rmsitelor pmntesti sau organice, foto-
grammetria furnizeaz, de asemenea, documen-
tatii fotografice de nalt calitate (n ceea ce
priveste culoarea si textura), ale obiectelor si
siturilor arheologice; analiza poate fi fcut ul-
terior, n orice moment; n acest context, un
mare numr de situri si obiecte arheologice
poate fi documentat ntr-un timp scurt si cu cos-
turi reduse; analiza poate fi fcut si n cazul n
care un obiect este distrus si este necesar re-
constructia acestuia.
v Calitatea nregistrrii conventionale de-
pinde adesea de calificarea, interesul sau de
conditiile de documentare ale arheologului; fo-
tografia, pe de alt parte, este obiectiv: totul
este nregistrat automat, nimic nu este uitat sau
trecut cu vederea.
v Este adevrat c la spturi, caracteristi-
cile straturilor superioare sunt distruse; dac
mai trziu, documentatia este insuficient sau
incorect, informatia este pierdut definitiv; n
cazul n care caracteristicile sunt nregistrate
folosind procedee fotogrammetrice, documen-
tatia poate fi verificat oricnd, confirmat sau
corectat; aceasta este de dorit n special cnd
rezultatele urmeaz s fie analizate de o per-
soan care nu a participat la spturi.
v Precizia si omogenitatea analizei foto-
grammetrice sunt, n multe cazuri, mult mai
bune dect n cazul tehnicilor de nregistrare
conventionale.
v n special, n timpul salvrilor obiecte-
lor arheologice si a lucrrilor de urgent, stratu-
rile pietrelor, de exemplu, pot fi foarte asidue
pentru documentare; fotogrammetria accelerea-
z procedurile de nregistrare a siturilor arheo-
logice dnd posibilitatea analizrii ulterioare a
acestora si n orice moment.
v Toate caracteristicile pot fi vzute, de-
senate si cartate n 2D si/sau 3D.
- 27 -
v Experienta arat c, dac n timpul unei
spturi arheologice caracteristicile sunt nre-
gistrate conventional, acestea pot fi adesea de-
senate, rezultnd desene neomogene; dac fo-
togrammetria este utilizat n timpul ntregii
operatii de excavare, documentatia va fi stan-
dardizat.
v Toate informatiile, fiind preluate n
format digital (CAD), pot fi usor imprimate si
publicate web; n plus, este permis calculatoru-
lui s reproduc si s afiseze evolutia unui sit n
timp precum si facilittile de reconstructie a
acestuia.
Dezavantaje:
Pentru fiecare sptur, documentatie
etc. e nevoie de aparatur corespunztoare si de
cel putin o persoan avnd cunostinte despre
tehnicile si procedurile fotogrammetriei de n-
registrare.
n special detaliile mici si importante
sunt mai bine documentate pe sit cu metode
conventionale.
Numai ctiva arheologi stiu s foloseas-
c tehnicile si instrumentele fotogrammetrice;
operatorii, care nu sunt arheologi, nu pot inter-
preta corect fotogramele.
Echipamentele fotogrammetrice nu sunt
proiectate pentru cererile si conditiile arheolo-
gice n timpul excavatiilor (cald, frig, praf,
umezeal, vnt etc.).
4. Concluzii
Aplicabilitatea fotogrammetriei n di-
versele domenii atrage dup sine o serie de
avantaje ce si aduc contributia la evolutia rapi-
d a acestora.
Un exemplu este cel al medicinii unde,
prin utilizarea fotogrammetriei la mic distant
se pot diagnostica cu precizie ridicat anumite
boli. Fotogrammetria la mic distant reprezin-
t un instrument eficient de msurare utilizat n
medicin si are urmtoarele avantaje compara-
tiv cu alte metode alternative:
v Metoda de msurare este fr contact
direct cu obiectul si, prin urmare, este evitat
rnirea sau contaminarea pacientului;
v Rezultatele sunt precise si fiabile;
v Culegerea datelor este rapid iar supra-
solicitarea pacientului este evitat chiar si n
situatii dinamice;
v O imagine care este preluat si memora-
t poate fi consultat si remsurat oricnd n
viitor;
n ceea ce priveste aplicatiile foto-
grammetriei n arheologie se pot aminti urm-
toarele avantaje:
Datele fotogrammetrice ale obiectelor
sunt obtinute fr contact direct cu acestea;
Un mare numr de situri si obiecte ar-
heologice poate fi documentat ntr-un timp
scurt si cu costuri reduse;
Precizia si omogenitatea analizei foto-
grammetrice sunt, n multe cazuri, mult mai
bune dect n cazul tehnicilor de nregistrare
conventionale;
Fotogrammetria accelereaz procedurile
de nregistrare a siturilor arheologice dnd po-
sibilitatea analizrii ulterioare a acestora si n
orice moment;
Practic, tinnd seama de sistemele foto-
grammetrice, astzi, limitele fotogrammetriei
sunt definite de:
modul de detectare a unui obiect;
posibilittile de identificare a unui obi-
ect, fie vizual de ctre un operator, fie au-
tomat cu ajutorul unui computer.
Bibliografie
[1]. Bahn, P. (1996): Archaeology, Cambridge
[2]. Jordan, P., Willneff, J. (2001): Photogrammetric measurement of deformations of horse hoof horn capsules,
Proceedings of SPIE, San Jose, California
[3]. Lazarovici, Gh. (1998): Metode si tehnici moderne de cercetare n arheologie, Bucuresti.
[4]. Luca, Adrian Sabin (2000): Curs de arheologie, Cluj
[5]. Lyons, T., Scovill, D. (1978): Non-destructive archaeology and remote sensing, Cultural Resources Management
Bulletin, A National Park Service Technical Bulletin, Vol.1, No.2, June
[6]. Malian, A., Azizi, A. (2004): Medphos: A new photogrammetric system for medical measurement, Department of
Surveying Engineering, University of Tehran, Iran, Department of Geodesy, Delft University of technology, The
Netherlands
- 28 -
[7]. Mitchell, H.L., Newton I. (2002): Medical Photogrammetric Measurement. Overview and prospects, ISPRS
Journal of Photogrammetry & Remote Sensing, Vol. 56
[8]. Trinder, J. C., Nade, S., Vuillemin, A. (1994): Applications of Photogrammetric Measurements in Medicine,
International Archives of Photogrammetry & Remote Sensing, Vol.30, Commission V, ISSN 0256-1840, ISPRS
Symposium
SPECIAL APPLICATIONS OF PHOTOGRAMMETRY
Abstract
This paper presents two of special applications of photogrammetry (medicine and archaeology)
with the functional principles of the photogrammetric systems in order to effect the typical measurements
of the respective domains.
Key words: photogrammetry, topography, medicine.
- 29 -
Fotogrammetria i teledetecia ca baz de cercetare n geomorfologie
*)
Mihail Gheorghe Dumitrache
1
Rezumat
n acest articol se prezint posibilittile oferite de Fotogrammetrie si de Teledetectie n realizarea
analizelor formelor de relief existente n cadrul geomorfosistemului. Datele obtinute sunt att obiective
ct si subiective, apartinnd domeniilor: alfabetic, numeric, alfanumeric si cromatic. n acest ultim dome-
niu sunt necesare unele transformri fotometrice pentru conversia datelor color/tonuri de gri. Rezultatele
grafice si cartografice apartin morfografiei, morfometriei, morfogenezei, morfocronologiei si
morfodinamicii.
Cuvinte cheie: fotogrametrie, teledetectie, geomorfologie.
1. Introducere
Fotogrammetria este stiinta si tehnolo-
gia de obtinere a unor informatii sigure (metrice
si calitative) despre obiectele din spatiu, despre
spatiul nconjurtor, prin procese de nregistra-
re, msurare, prelucrare a msurtorilor efec-
tuate si de analizare a imaginilor fotografice si
a rezultatelor obtinute de la distant, fr con-
tact fizic cu obiectul, utiliznd drept suport al
acestei informatii ntregul spectru al radiatiei
electromagnetice, precum si a altor forme de
energie (magnetic, acustic, gravitational
etc.).
2. Fotogrametria n sprijinul analizei reliefu-
lui
ANALIZA CANTITATIV A RELIE-
FULUI PE FOTOGRAME
Caracteristicile cantitative ale reliefului
reprezentat pe aerofotograme se pot analiza uti-
liznd procedeul cutrii logice sau selective si
analitic, precum si prin apelarea la criteriile di-
recte: form sau configuratie, mrime si culoare
sau ton. Toate acestea, pentru a prezenta date
ct mai obiective, trebuie s se realizeze cu aju-
torul unor aparate si instrumente cum sunt:
interpretoscopul si stereoscopul cu oglinzi si
stereomicrometru.
Analiza cantitativ a reliefului pe foto-
grame se realizeaz pentru a caracteriza/cuan-
tifica elementele dimensionale ale formelor de
relief : lungime, ltime, nltime, altitudine, su-
prafat, pant, ramp, deplasare radial, culoa-
re, ton, intensitate, nuant, crom (flux lumi-
nos/energetic, intensitate, iluminare, luminant,
iradiere, radiant).
ntr-o prim etap, continutul geomorfo-
logic al imaginilor aerospatiale poate fi prelu-
crat n diferite moduri, pentru a putea obtine
datele si informatiile necesare. Datele care se
obtin prin analiza cantitativ a reliefului pe fo-
tograme sunt de tip numeric si alfanumeric si,
ntr-o anumit msur, de tip cromatic atunci
cnd se analizeaz mrimile fotometrice ener-
getice.
Datele subiective (directe) se obtin prin
analizarea nemijlocit a materialelor fotosensi-
bile, de instrumente sau aparate.
Date alfabetice
Datele de natur alfabetic se refer la
analizarea tuturor elementelor componente ale
mediului, existente pe suprafata luat n studiu,
din punct de vedere calitativ (descriere, caracte-
ristici).
Descrierea diferitelor elemente si evi-
dentierea caracteristicilor acestora reprezint o
calificare, n sensul faptului c se efectueaz o
*)
Referent: prof.univ.dr.ing. Lucian Turdeanu; Articolul a fost prezentat n extenso n cadrul unei sedinte a Catedrei de
Geodezie si Fotogrametrie a Faculttii de Geodezie din Universitatea Tehnic de Constructii Bucuresti si face parte din
pregtirea doctoral a autorului.
1
As. univ. drd., Universitatea Bucuresti
- 30 -
evaluare calitativ prin utilizarea datelor alfabe-
tice, care pot apartine diferitelor fonturi (seturi
de caractere) si stiluri.
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ
abcdefghijklmnopqrstuvwxyz
Date numerice
Datele de natur numeric se refer la
mediului existente pe suprafata luat n studiu,
din punct de vedere cantitativ (mrimi relative
planimetrice, altimetrice, volumetrice).
Mrimile relative planimetrice, altime-
trice si volumetrice ale diferitelor elemente re-
prezint o cuantificare, n sensul faptului s se
efectueaz o evaluare cantitativ prin utilizarea
datelor numerice care pot apartine diferitelor
sisteme (binar, octal si centesimal).
01 01234567 0123456789
Date alfanumerice
Datele de natur alfanumeric se refer
la analizarea tuturor elementelor componente
ale mediului existente pe suprafata luat n stu-
diu, din punct de vedere taxonomic (regionare).
Regionarea elementelor reprezint o
grupare taxonomic, n sensul faptului c se
efectueaz o ierarhizare, prin utilizarea datelor
alfanumerice care pot apartine sistemului latin
sau hexagesimal.
I V X L C D M A B C D E F
Date cromatice
Datele de natur cromatic se refer la
din punct de vedere fotometric optic/vizual
(flux luminos, intensitate luminoas, luminant
si iluminare).
Culoarea, intensitatea, nuanta si croma
elementelor reprezint o cromatic, n sensul
faptului c se efectueaz o evaluare fotometric
optic/vizual prin utilizarea datelor cromatice
care apartin spectrului vizibil (Error! Refer-
ence source not found.).
Se analizeaz tipul captorului/senzorului
din punct de vedere al benzilor spectrale, al
dimensiunilor scenei vizate si al rezolutiei
la sol;
Se determin punctele centrale sau geome-
trice;
Se msoar baza de observare;
Se calculeaz suprafata util/eficient;
Se stabileste scara.
Figura 1.Culorile fundamentale ale spectrului
vizibil
ANALIZA CALITATIV A RELIEFU-
LUI PE FOTOGRAME
nsusirile calitative ale reliefului repre-
zentat pe fotograme se pot analiza utiliznd
procedeul cutrii globale si cel analitic, pre-
cum si prin apelarea la criteriile indirecte : um-
br, pozitie, densitate, dispersie, structur, tex-
tur.
Toate acestea, pentru a prezenta date ct
mai obiective, trebuie s se realizeze cu ajutorul
unor aparate si instrumente cum sunt: interpre-
toscopul, stereoscopul cu oglinzi si stereomi-
crometru, densitometru, pana de paralaxe, cer-
cul lui Dawson. Folosirea aparatelor si instru-
mentelor pentru prelucrarea continutului geo-
morfologic al imaginilor aerospatiale confer
un grad mai mare de obiectivitate rezultatelor
obtinute n urma efecturii anumitor prelucrri.
Datele care se obtin prin analiza calita-
tiv a reliefului pe fotograme, sunt de tip alfa-
betic si alfanumeric si, ntr-o anumit msur,
de tip cromatic atunci cnd se analizeaz mri-
mile fotometrice: culoare, intensitate, nuant si
- 31 -
crom.
Astfel, se pot efectua conversii si recon-
versii cromatice pentru imaginile color, color
compus si falscolor, pe baza corespondentelor
cromatice care se utilizeaz n astfel de cazuri
(IR <=> R, R <=> G, G <=> B, B <=> K) sau
(R <=>C, G <=> M, B <=> Y).
Analiza calitativ a reliefului pe foto-
grame se realizeaz pentru a califica relatiile si
interactiunile dintre elementele componente ale
formelor de relief. Calittile diferite ale criterii-
lor indirecte aplicate prin procedeul cutrii
globale si cel analitic pot evidentia, ntr-un mod
particular / individual, fiecare dintre aceste rela-
tii si interactiuni.
Astfel, umbra si pozitia pot caracteriza
calitativ macroformele de relief, densitatea si
dispersia caracterizeaz mezoformele de relief,
iar structura si textura pot s caracterizeze cali-
tativ microformele de relief.
ntr-un mod asemntor, se realizeaz si
caracterizarea calitativ a legturilor, prin for-
m si pozitie, a relatiilor prin densitate si dis-
persie, si a interactiunilor prin structur si tex-
tur.
Datele obiective (indirecte) se obtin prin
analizarea mijlocit, de instrumente sau aparate,
a materialelor fotosensibile.
Date alfabetice
Datele de natur alfabetic se refer la
din punct de vedere calitativ (structur, textu-
r).
Structura si textura diferitelor elemente-
lor reprezint o calificare, n sensul faptului c
se efectueaz o evaluare calitativ prin utiliza-
rea datelor alfabetice care pot apartine diferite-
lor fonturi (seturi de caractere) si stiluri.
Exemple de structuri geologice: orizontal,
monoclinal, cutat, faliat.
Exemple de structuri pedologice: poliedri-
c, prismatic, columnar, granular, lame-
lar, glomerular.
Exemple de structuri urbane: rectangular,
polinuclear, radiar-concentric.
Exemple de structuri rurale: risipit, rsfi-
rat, adunat, compact.
Exemple de texturi: foarte fin, fin, me-
die, grosier, foarte grosier.
Exemple de texturi pedologice: argiloas,
lutoargiloprfoas, lutoargiloas, luto
prfoas, lutoas, lutonisipoargiloas,
lutonisipoas, nisipolutoas, nisipoas.
Date numerice
Datele de natur numeric se refer la
mediului existente pe suprafata luat n studiu
din punct de vedere cantitativ (mrimi absolute
planimetrice, altimetrice, volumetrice).
Mrimile absolute planimetrice, altime-
trice si volumetrice ale diferitelor elemente re-
prezint o cuantificare, n sensul faptului c se
efectueaz o evaluare cantitativ prin utilizarea
datelor numerice care pot apartine diferitelor
sisteme (binar, octal si zecimal).
Exemple de mrimi absolute planimetrice:
distante, lungimi, ltimi, perimetre, supra-
fete.
Exemple de mrimi absolute altimetrice:
nltimi, altitudini, cote.
Exemple de mrimi absolute volumetrice:
mase, volume, densitti.
Date alfanumerice
Datele de natur alfanumeric se refer
la caracterizarea tuturor elementelor componen-
te ale mediului existente pe suprafata luat n
studiu din punct de vedere taxonomic (ierarhi-
zare).
Ierarhizarea elementelor reprezint o
grupare taxonomic, n sensul faptului c se
efectueaz o ordonare prin utilizarea datelor
alfanumerice care pot apartine sistemului latin
sau hexagesimal.
Exemple de unitti taxonomice biologice:
regn, ncrengtur, ordin, clas, familie,
gen, specie.
Exemple de unitti taxonomice geologice:
eon, sistem, perioad, grup, etaj, vrst.
Exemple de unitti taxonomice geografice:
emisfer, regiune, zon, sector, cvartal.
Date cromatice
Datele de natur cromatic se refer la
caracterizarea tuturor elementelor componente
ale mediului existente pe suprafata luat n stu-
diu din punct de vedere fotometric fizic/energe-
tic (flux energetic, intensitate energetic, strlu-
cire si iradiere).
Fluxul energetic, intensitatea energetic,
strlucirea si iradierea elementelor reprezint
- 32 -
mrimi fotometrice, n sensul faptului c se
efectueaz o evaluare fotometric fizic/energe-
tic prin utilizarea datelor cromatice care pot
apartine spectrului vizibil (Figura 2) sau adia-
cent (ultraviolet si infrarosu).
0,750 _d
_c
_b
_a
_9
_8
_7
_6
_5
_4
_3
_2
_1
0,620 _3
_2
_1
0,590 _2
_1
0,570 _0
_6
_5
_4
_3
_2
_1
0,505 _2
_1
0,485 _5
_4
_3
_2
_1
0,430 _3
_2
_1
0,400 _0
Figura 2.Date de ordin cromatic care pot caracteriza mrimile fotometrice (fluxul, intensitatea,
luminana i ilumunarea)optice sau vizuale (culoarea, nuana, strlucirea i croma)
Toate aceste mrimi fotometrice fizice
pot fi cuprinse n cele trei sisteme sau domenii,
si anume: sistemul energetic, sistemul material
si sistemul informational.
ANALIZA GEOMORFOLOGIC, ME-
TODA OBIECTIV DE CERCETARE A RE-
LIEFULUI
Analiza geomorfologic a reliefului re-
prezint o metod obiectiv de cercetare a aces-
tuia deoarece, n primul rnd, formele de relief
sunt reprezentate prin imaginile lor reale pe ae-
rofotograme si nu prin semne conventionale,
asa cum este cazul reprezentrilor grafice si
cartografice. Un alt argument este oferit de po-
- 33 -
sibilitatea cercetrii formelor de relief din toate
punctele de vedere ale geomorfologiei si anu-
me: morfografic, morfometric, morfogenetic,
morfocronologic si morfodinamic. O motivatie
n plus a faptului c analiza geomorfologic
este o metod obiectiv de cercetare a reliefu-
lui, o reprezint imposibilitatea alterrii datelor
obtinute de ctre factorii subiectivi.
SPECIFICUL REPREZENTRILOR
GRAFICE I CARTOGRAFICE ALE RELIE-
FULUI PRIN INTERMEDIUL IMAGINILOR
FOTOGRAMMETRICE
Reprezentrile grafice ale formelor de
relief prin intermediul imaginilor fotogramme-
trice prezint un anumit specific dat de urm-
toarele argumente:
diagramele simple si complexe se pot rea-
liza precis, rapid si corect, deoarece ele-
mentele care le compun pot fi usor cuanti-
ficate pe astfel de materiale fotosensibile;
profilele, de orice categorie sau tip, se pot
reprezenta precis si corect, dar ntr-un timp
ceva mai ndelungat, datorit faptului c
putem identifica punctele caracteristice ale
oricrui profil si pe acestea le cuantificm
conform, tipului de profil pe care vrem s l
reprezentm / ntocmim.
Reprezentrile cartografice ale reliefului
prin intermediul imaginilor fotogrammetrice
nregistreaz un anumit specific datorat urm-
toarelor aspecte:
se pot realiza toate tipurile de hrti:
morfografice, morfometrice, morfogeneti-
ce, morfocronologice si morfodinamice;
aceste hrti se pot realiza cu o precizie si
corectitudine foarte mare datorit imaginii
reale a formelor de relief care se observ
pe astfel de imagini fotogrammetrice;
precizia acestor tipuri de reprezentri car-
tografice depinde numai de caracteristicile
optice si geometrice ale acestor materiale
fotosensibile (rezolutie, mrime, orientare
interioar si orientare exterioar).
3.Teledetecia ca baz de cercetare n geo-
morfologie
Teledetectia este stiinta si tehnologia de
obtinere de la distant a informatiilor sub form
de imagine fotografic conventional (analogi-
c) sau de imagine raster (digital), pe baza in-
teractiunilor semnalelor emise sau reemise de
ctre obiecte si procese de pe suprafata terestr,
cu captorii si sensorii de radiatie electromagne-
tic.
CATEGORII DE IMAGINI AEROS-
PAIALE I CAPACITATEA LOR DE IN-
FORMARE PENTRU RELIEF
Imaginile aerospatiale sunt reprezentate
de dou categorii: imagini conventionale (ana-
logice) si imagini neconventionale (digitale).
Imaginile aerospatiale conventionale, fi-
ind de tip analogic, prezint o mare capacitate
de informare asupra reliefului deoarece acestea
sunt imagini obiective, statice si instantanee ale
suprafetei terestre. Pe astfel de imagini analogi-
ce apar reprezentate toate procesele si fenome-
nele geomorfologice precum si formele de reli-
ef care au fost generate de desfsurarea acesto-
ra, fie n corespondentele lor cromatice fie n
tonuri de gri.
Imaginile aerospatiale neconventionale,
fiind de tip digital, prezint o si mai mare capa-
citate de informare asupra reliefului deoarece
diferitele elemente componente sunt cuantifica-
te si reprezentate cantitativ pe astfel de imagini,
fie individual (o singur component), fie co-
lectiv (dou sau mai multe componente).
Din punct de vedere cromatic imaginile
aerospatiale neconventionale pot fi redate n
cromatica natural, conventional, fals color,
color compus, alb-negru sau virate ntr-o anu-
mit nuant/culoare.
IMAGINEA DIGITAL I ANALIZA
RELIEFULUI
Imaginea digital n functie de rezolutie,
definitie si tematic, este reprezentat printr-o
gril de numere care cuantific elementele reli-
efului pe care vrem s le analizm /interpretm.
Imaginea digital este o imagine tip
BMP sau raster, n sensul c fiecreia dintre
cele mai mici unitti grafice care se pot repre-
zenta (pixel = picture element) i corespunde un
numr care cuantific elementul respectiv n
aria pe care o reprezint pixelul.
Mrimea acestei suprafete variaz n
functie de urmtorii factori :
rezolutia si definitia captorilor si senzori-
lor;
sensibilitatea captorilor;
nltimea la care se afl amplasati senzorii.
- 34 -
Numerele care cuantific relieful, reprezentate
n sistem binar pe 8 bii, sunt cuprinse n inter-
valul 0 255 conform reprezentrii exponen-
iale a cifrei 2 (
Tabel 1):
0, 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64, 128, 255.
Tabel 1. Reprezentarea exponenial n sistem binar a cifrei 2
170 10101010 1*2
7
+0*2
6
+1*2
5
+0*2
4
+1*2
3
+0*2
2
+1*2
1
+0*2
0
85 1010101 0*2
7
+1*2
6
+0*2
5
+1*2
4
+0*2
3
+1*2
2
+0*2
1
+1*2
0
182 10110110 1*2
7
+0*2
6
+1*2
5
+1*2
4
+0*2
3
+1*2
2
+1*2
1
+0*2
0
219 11011011 1*2
7
+1*2
6
+0*2
5
+1*2
4
+1*2
3
+0*2
2
+1*2
1
+1*2
0
238 11101110 1*2
7
+1*2
6
+1*2
5
+0*2
4
+1*2
3
+1*2
2
+1*2
1
+0*2
0
119 1110111 0*2
7
+1*2
6
+1*2
5
+1*2
4
+0*2
3
+1*2
2
+1*2
1
+1*2
0
240 11110000 1*2
7
+1*2
6
+1*2
5
+1*2
4
+0*2
3
+0*2
2
+0*2
1
+0*2
0
15 1111 0*2
7
+0*2
6
+0*2
5
+0*2
4
+1*2
3
+1*2
2
+1*2
1
+1*2
0
Din imaginea digital pot deriva o serie
de imagini neconventionale. Astfel, prin selec-
tarea informatiilor de un anumit gen se pot ob-
tine imagini neconventionale care s redea can-
titativ elemente ale reliefului ca de exemplu:
orientarea versantilor, gradul de nclinare a pan-
telor, densitatea fragmentrii reliefului, energia
reliefului, hipsometria absolut si relativ a re-
liefului. Valorile nregistrate de aceste elemente
pot fi redate, pe astfel de imagini neconventio-
nale, sub form numeric, alfanumeric sau
cromatic (n culori conventionale).
METODE SPECIFICE DE EXPERTI-
CANTITATIV I CALITATIV A FOR-
MELOR DE RELIEF PRIN ANALIZA IMA-
GINILOR DE TELEDETECIE
Expertiza cantitativ a formelor de relief
reprezentate pe imaginile de Teledetectie se
efectueaz prin utilizarea unor metode specifi-
ce, bazate pe aplicarea procedeelor si criteriilor
de analiz a reliefului.
n Teledetectie si Aerofotogrammetrie
se folosesc materiale fotosensibile monocrome
si policrome care, n mod diferentiat, permit
obtinerea informatiilor referitoare la diferitele
obiecte, elemente, procese si fenomene geogra-
fice precum si a formelor de relief rezultate n
urma desfsurrii acestora.
Dac materialele fotosensibile policro-
me sunt mai usor de interpretat, necesitnd doar
transformri fotometrice, pentru o corect re-
prezentare a elementelor, cele monocrome sunt
mai dificil de interpretat deoarece necesit si
cunoasterea corespondentelor cromatice. Aces-
tea prezint un anumit grad de relativitate deoa-
rece reprezentrile monocrome nu pot acoperi
n ntregime reprezentrile policrome n sensul
c exist situatii cnd dou sau mai multe cu-
lori/nuante/crome nu pot fi reprezentate dect
printr-un singur ton de gri.
Din aceste considerente, transformrile
fotometrice si corespondentele cromatice se
impun a fi realizate, n mod diferentiat, n func-
tie de natura, calittile si propriettile diferitelor
tipuri de materiale fotosensibile utilizate n Fo-
togrammetrie si Teledetectie.
Transformrile fotometrice iau n consi-
derare lungimile de und, frecventele si energia
diferitelor tipuri de radiatii din spectrul vizibil
si din spectrul adiacent acestuia si le cuantific
conform senzatiei percepute de ctre organul
vizual.
=
c
; =
c m
h
*
; = c*T;
=
t
n
; =
c
;c = *
Energia unui foton cuant
E
f
=h =
hc
3 , 0
hcT
=10
-9
ergi=620 eV;
(1eV=1,602*10
-12
ergi=1,602*10
-19
J);
Conform legii lui Wien produsul dintre
lungimea de und si perioada unei oscilatii re-
prezint o constant C = 0,28978 0,3.
- 35 -
Energia fiecrui tip de radiaie se determin
prin produsul dintre constanta lui Max Planck
i frecvena radiaiei. Aceasta reprezint rapor-
tul dintre viteza luminii n vid i lungimea de
und corespunztoare tipului de radiaie (
Tabel 2):
Legea psihofiziologic a lui Weber si
Fechner afirm faptul c, pentru ca senzatia vi-
zual s varieze n progresie aritmetic, este
necesar ca excitatiile luminoase s varieze n
progresie geometric.
S = C logI
Numrul lui Pogson = 2,512.
Tabel 2.Lungimea de und, frecvena i energia radiaiilor spectrului vizibil
CULOARE
1 2 3 4
0,400 7,500*10
14
s
-1
4,969*10
-19
J/4,969*10
-12
erg
1. VIOLET
0,430 6,976*10
14
s
-1
4,622*10
-19
J/4,622*10
-12
erg
2. INDIGO
0,485 6,185*10
14
s
-1
4,098*10
-19
J/3,936*10
-12
erg
3. ALBASTRU
0,505 5,940*10
14
s
-1
3,936*10
-19
J/3,936*10
-12
erg
4. VERDE
0,570 5,263*10
14
s
-1
3,487*10
-19
J/3,487*10
-12
erg
5. GALBEN
0,590 5,084*10
14
s
-1
3,368*10
-19
J/3,368*10
-12
erg
6. PORTOCALIU
0,620 4,838*10
14
s
-1
3,205*10
-19
J/3,205*10
-12
erg
7. ROSU
0,750 4,000*10
14
s
-1
2,650*10
-19
J/2,65*10
-12
erg
E
f
= h; h = 6,62565*10
-34
Js/6,62565*10
-27
erg s; =
Pentru = 0,400 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 4000
* 10 * 3
= 7,500*10
14
*s
-1
E
f
= 4,9692*10
-19
J
Pentru = 0,430 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 4300
* 10 * 3
= 6,976*10
14
*s
-1
E
f
= 4,6225*10
-19
J
Pentru = 0,485 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 4850
* 10 * 3
= 6,185*10
14
*s
-1
E
f
= 4,0983*10
-19
J
Pentru = 0,505 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 5050
* 10 * 3
= 5,940*10
14
*s
-1
E
f
= 3,9360*10
-19
J
Pentru = 0,555 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 5550
* 10 * 3
= 5,405*10
14
*s
-1
E
f
= 3,5778*10
-19
J
Pentru = 0,570 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 5700
* 10 * 3
= 5,263*10
14
*s
-1
E
f
= 3,4871*10
-19
J
Pentru = 0,590 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 5900
* 10 * 3
= 5,084*10
14
*s
-1
E
f
= 3,3689*10
-19
J
- 36 -
Pentru = 0,620 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 6200
* 10 * 3
= 4,838*10
14
*s
-1
E
f
= 3,2059*10
-19
J
Pentru = 0,750 =
cm
s cm
8
1 10
10 * 7500
* 10 * 3
= 4,000*10
14
*s
-1
E
f
= 2,6502*10
-19
J
Senzatia cea mai puternic o resimte or-
ganul vizual la radiatia cu lungimea de und
=0,555 (care este de 8x mai puternic dect
radiatia cu lungimea de und =680 care
transport n unitatea de timp aceeasi energie),
pentru lungimile de und de 0,400 si 0,750
ochiul nu mai percepe nici o senzatie vizual.
Astfel, pentru spectrul vizibil, este evi-
dent faptul c fiecrei culori i corespund mai
multe nuante, n functie de intervalul cromatic
delimitat de lungimi de und care respect le-
gea psihofiziologic a lui Weber si Fechner si
anume:
- violet 0,400 - 0,402 - 0,404 - 0,408
- 0,416 - 0,432 ;
- indigo 0,432 - 0,434 - 0,438 - 0,446
- 0,462 - 0,494 ;
- albastru 0,494 - 0,496 - 0,500 -
0,508 ;
- verde 0,508 - 0,510 - 0,514 - 0,522
- 0,538 - 0,570 ;
- galben 0,570 - 0,572 - 0,574 - 0,578
- 0,586 ;
- portocaliu 0,586 - 0,588 - 0,592 -
0,600 - 0,616 ;
- rosu 0,616 - 0,618 - 0,622 - 0,630
- 646 - 0,678 - 0,742 .
Din aceast distributie a valorilor lui 2
n
se constat faptul c se verific intervalele cro-
matice 0,400 - 0,570 - 0,742 .
Drept culori de baz n colorimetrie, au
fost stabilite culorile cu lungimile de und ur-
mtoare:
- indigo - = 0,4358 ;
- verde - = 0,5461 ;
- rosu - = 0,7000 ;
n Televiziune, au fost stabilite urm-
toarele culori:
- albastru - = 0,470 ;
- verde - = 0,535 ;
- rosu - = 0,610 .
4. Expertiza analitic incluznd msurtori,
calcule i tematici cartografice
Programarea pe calculator a transpus
conceptul grafic si cartografic n domeniul IT.
Au aprut programe dedicate/specializate anu-
mitor tipuri de reprezentri 2D si 3D pentru di-
feritele elemente ale geomorfosistemului, dar si
programe generalizate pentru rezolvarea anumi-
tor probleme ale acestuia, asa cum sunt pro-
gramele de tip GIS.
Reprezentarea automat sau semiauto-
mat, grafic si cartografic a elementelor
componente ale geomorfosistemului a extins
baza materialelor documentare si ctre cele fo-
tosensibile la diferite zone ale spectrului elec-
tromagnetic (X, UV, V, IR).
A aprut astfel un nou concept de repre-
zentare grafic si cartografic, anume acela de
reprezentare digital, chiar dac nu ntotdeauna
se ntelege clar din definitie ce anume este o
reprezentare digital si care este diferenta dintre
o asemenea reprezentare si una digitizat.
Reprezentarea digital se obtine prin
prelucrarea cu ajutorul unor sisteme optico-
mecanice sau optoelectronice de baleiaj n
spatiulobiect. Senzorul, pe baza radiatiei inci-
dente, produce un semnal electric analogic care
este amplificat, esantionat si cuantificat pentru
a produce imaginea digital. Aceasta este con-
siderat un semnal bidimensional. Prelucrarea
digital a acestui semnal presupune o discreti-
zare, o reprezentare a semnalului ca succesiune
secvential de numere.
Imaginea digitizat se obtine prin digiti-
zarea unei imagini analogice, cu ajutorul unor
scanere de constructie special cnd nregistra-
rea este pe un suport transparent, sau cu ajuto-
rul digitizorului cnd aceasta este pe un suport
opac. Digitizarea imaginii analogice se reali-
zeaz att n domeniul spatial, prin esantionare,
ct si n domeniul cromatic, prin cuantificare.
O important deosebit o reprezint
cromatica, a crei redare trebuie s fie ct mai
aproape de realitate.
Fiind cunoscute cele dou sisteme de
compunere a culorilor, sistemul aditiv si respec-
tiv sistemul substractiv, rmne n seama pro-
- 37 -
gramatorului si a utilizatorului s aleag ntre
aceste sisteme si modul de reprezentare a lor,
corespunztor modelului RGB sau modelului
HSV. Fiind date cele trei culori fundamentale,
RGB, prin sistemul aditiv se obtin culorile
complementare YCM conform relatiilor:
R + G + B = W
R + G = Y Y = W B
G + B = C C = W R
B + R = M M = W G
n tabelul nr. 3 este reprezentat modul
radiometric de compunere a culorilor n sistem
binar.
Tabel 3. Modul radiometric de compunere a
culorilor
R G B COLOUR
0 0 0 K
0 0 1 B
0 1 0 G
0 1 1 C
1 0 0 R
1 0 1 M
1 1 0 Y
1 1 1 W
Fiind date trei culori complementare,
prin sistemul substractiv se obtin culorile RGB.
Y + C + M = K
Y + C = G G = W M
C + M = B B = W Y
M + Y = R R = W C
n tabelul nr. 4 este reprezentat modul
fotometric de compunere a culorilor n sistem
binar.
Tabel 4. Modul fotometric de compunere a cu-
lorilor
Y C M COLOUR
0 0 0 W
0 0 1 M
0 1 0 C
0 1 1 B
1 0 0 Y
1 0 1 R
1 1 0 G
1 1 1 K
n tabelul nr. 5 este redat modul de
compunere a culorilor fundamentale si com-
plementare.
Tabel 5. Modul de compunere a culorilor fundamentale i complemetare
R G B COLOUR Y C M COLOUR
0 0 0 K 0 0 0 W
0 0 255 B 0 0 255 M
0 255 0 G 0 255 0 C
0 255 255 C 0 255 255 B
255 0 0 R 255 0 0 Y
255 0 255 M 255 0 255 R
255 255 0 Y 255 255 0 G
255 255 255 W 255 255 255 K
n concluzie, prin combinarea culorii
fundamentale cu respectiva sa culoare comple-
mentar, prin suprapunere n proiectie, rezult
culoarea alb.
R + C = W;B + Y = W;G + M = W
O variant a modelului RGB este mode-
lul RGBA unde u indic transparenta suprafe-
tei: u =1 nseamn o suprafat opac, iar u = 0
indic o suprafat complet transparent.
Rezult faptul c unui pixel i se poate
determina culoarea cu ajutorul relatiei:
( ) , ,
P
C f C C =
C(rgb) = culoarea suprafetei;
u = transparenta suprafetei (0 < u < 1);
C
p
(r
p
g
p
b
p
) = culoarea precedent a pixe-
lului aflat n buffer-ul de imagine;
C`(r`g`b`) = noua culoare a pixelului,
rezultat prin aplicarea unei functii f fiecrei
componente de culoare.
Reprezentarea culorilor n modelul HSV
se face pe scri de la 0 la 1 pentru saturatie si
valoare n sensul c W < S < C si K < V < W,
iar H variaz ntre 0
0
si 360
0
cu un ecart echi-
unghiular de 60
0
.
Nuanta este acea calitate prin care ochiul
distinge o familie de culori de alt familie
de culori (R G, G B, B R, Y C, C
M, M Y).
- 38 -
Saturatia, numit si cromicitate (chroma),
este calitatea culorii prin care se distinge o
culoare puternic de o culoare slab; se mai
poate defini ca intensitatea culorii sau dis-
tanta fat de nuanta de gri.
Valoarea este calitatea prin care se distinge
o culoare luminoas de o culoare ntuneca-
t.
Corespondenta dintre vrfurile pirami-
dei hexagonale HSV si vrfurile cubului RGB
este reprezentat n tabelul nr. 6.
Tabel 6.Corespondena RGB-HSV
R G B COLOUR H S V
0 0 0 K 0 0 0
0 0 1 B 240 1 1
0 1 0 G 120 1 1
0 1 1 C 180 1 1
1 0 0 R 0 1 1
1 0 1 M 300 1 1
1 1 0 Y 60 1 1
1 1 1 W 0 0 1
Comission Internationale de l`Eclerage
(CIF) a adoptat n anul 1931 drept metod de
msur a culorilor sistemul spatial de coordona-
te x y z:
x = x / (x + y + z); y = y / (x + y + z); z = z / (x + y + z)
n care x + y + z = 1 iar x, y, z corespund apro-
ximativ celor trei culori fundamentale RGB ob-
tinute prin msurtori spectroradiometrice.
Orice culoare n modelul RGB se ex-
prim printr-un triplet (r,g,b) si i corespunde
un punct n spatiul RGB al crui vector C este:
C = rR + gG + bB unde RGB sunt versorii axe-
lor rgb.
Bibliografie
[1]. DUMITRACHE M. (1995): Methodology of performing Expert System in Geography, AUB, Seria Geografie,
Anul XLIV, Bucuresti.
[2]. DUMITRACHE M. (1996): The accomplishment of a DataBase Management System in Geography, AUB, Seria
Geografie, Anul XLV, Bucuresti.
[3]. DUMITRACHE M. (2000): Categories and types of data can be obtained by the Aerophotointerpretation of the
photosensibles materials, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucuresti.
[4]. DUMITRACHE M. (2000): Photometrical conversions that can be used in Remote Sensing and Geographical
Aerophotointerpretation, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucuresti.
[5]. DUMITRACHE M. (2000): Photometric transformations and chromatic correspondences in Remote Sensing and
Geographical Aerophotointerpretation, AUB, Seria Geografie, Anul XLIX, Bucuresti.
[6]. DUMITRACHE M. (2001): Remote Sensing, Aerophotointerpretation and Geomorphological Cartography in the
Arrangement and Systematization of the Territory, Edit. Napoca Star, ClujNapoca
Photogrammetry and remote sensing as base of research in geomorphology
Abstract
Photogrammetry and Remote Sensing offers many opportunities to prospect the geomorpho-
system, by using the active and passive means, providing a tremendous database as a source of
geomorphological informations. The processing of this database, in order with the different content of the
shapes of relief, is up to the geomorphological analysis that selects both the strictly geomorphological and
of a geomorphological nature informations, by applying some geomorphological methods and criteria.
The results of these geomorphological analysis and interpretations are materializing into the products ob-
tained by the geomorphological cartography, represented by the multitude of the geomorphological maps
and drafts to different scales of proportion either made by the author or by the computer.
Key words: Photogrammetry, Remote Sensing, geomorphology
- 39 -
D DI IN NA AC CT TI IV VI IT TA AT TE EA AU U. .G G. .R R. .
C CO ON NF FE ER RI IN N A AN NA A I IO ON NA AL L - - 2 27 7I IA AN NU UA AR RI IE E2 20 00 06 6
E EV VE EN NI IM ME EN NT T
n ziua de 27 ianuarie 2006, n sala Nicolae Iorga din Palatul Parlamentului Romniei, a
avut loc Conferina Naional a Uniunii Geodezilor din Romnia, cu urmtoarea ordine de zi:
Raportul de activitate al Uniunii Geodezilor din Romnia;
Raportul privind situatia financiar a Uniunii Geodezilor din Romnia;
Raportul privind modificri la Statutul Uniunii Geodezilor din Romnia;
Discutii si propuneri pe marginea rapoartelor;
Aprobarea rapoartelor Conferintei Nationale;
Aprobarea propunerii de modificare a cuantumului minim al cotizatiei si a taxei de n-
scriere;
Aprobarea propunerilor de modificare a Statutului Uniunii Geodezilor din Romnia;
Aprobarea proiectelor de rezolutii ale Conferintei Nationale;
Alegerea organelor de conducere ale Uniunii Geodezilor din Romnia.
La conferint au participat 187 de delegati din toate judetele trii si din Municipiul Bucu-
resti, precum si 20 de invitati.
La discutii au participat 17 delegati si invitati care si-au prezentat opiniile asupra activittii
Uniunii Geodezilor din Romnia si pozitia fat de problemele supuse dezbaterii Conferintei Natio-
nale.
- 40 -
S-au aprobat: Raportul de activitate al Uniunii Geodezilor din Romnia, Raportul privind si-
tuatia financiar a Uniunii Geodezilor din Romnia, Rezolutiile Conferintei Nationale, Raportul
privind modificri la Statutul Uniunii Geodezilor din Romnia.
La expozitia organizat cu ocazia Conferintei Nationale au participat urmtoarele firme:
A & C INTERNATIONAL BLOMINFO GEONET
CNGCFT CORNEL&CORNEL
GEOTOP/TOPO TRADE GISCAD
THEOTOP TOP GEOCARD
R RA AP PO OR RT T D DE E A AC CT TI IV VI IT TA AT TE E
( (R Ra ap po or rt tu ul l a af fo os st t p pr re ez ze en nt ta at t d de ep pr ro of f. .u un ni iv v. .d dr r. .i in ng g. . C Co on ns st ta an nt ti in nS S V VU UL LE ES SC CU U, , p pr re e e ed di in nt te el le eU UG GR R) )
n perioada care a trecut de la preceden-
ta Conferint National, activitatea conducerii
UGR s-a axat aproape n exclusivitate asupra
aspectelor legate de situatia domeniilor n care
profesm si de ncercarea de a conferi uniunii
noastre un rol corespunztor importantei sociale
si economice a profesiunii pe care o practicm.
1. Situaia uniunii
Dup cum stiti, la precedenta Conferint
National s-a aprobat modificarea statutului uni-
unii urmrind n principal ntrirea rolului si au-
torittii asociatiilor locale. Astfel, la articolul 11,
aliniatul 1, s-a stipulat c UGR este format din
Asociatii Locale ale UGR, constituite ca filiale,
functie de teritoriul administrativ n care domi-
ciliaz sau activeaz membrii UGR, la nivel de
judet i sector al Capitalei. De asemenea, la
aliniatul 4 din acelasi articol, s-a mentionat c
Asociatiile locale ale UGR au cont propriu i
evident contabil proprie. Am considerat
atunci c aceste dou prevederi, pe lng cele-
lalte modificri menite s consolideze rolul
asociatiilor locale, sunt suficiente pentru a asi-
gura acestora independenta decizional, posibi-
litatea de a-si manifesta nengrdit spiritul de
initiativ, precum si posibilitatea de a dispune
de propriile resurse fr controlul conducerii
centrale si numai n conformitate cu vointa
membrilor asociatiei respective. Dup cum stiti
- 41 -
si din discutiile purtate cu reprezentantii dum-
neavoastr n cadrul mai multor Consilii Natio-
nale, s-a confirmat nc odat faptul c n tara
noastr fiecare functionar interpreteaz preve-
derile legale dup cum crede el de cuviint, ast-
fel c, desi conducerea uniunii a pregtit pentru
fiecare asociatie local toate actele necesare, n
cei cinci ani care au trecut de la precedenta
Conferint National nu s-a reusit constituirea
asociatiei locale n nici un judet sau sector al
capitalei, cu o singur exceptie, se pare.
Constatnd aceast situatie, conducerea
UGR a propus, si Consiliul National a aprobat,
ca la nivel regional, n principiu la nivel de ju-
det sau de sector al Capitalei s se constituie
asociatii locale, independente, cu statut propriu
bazat pe actualul statut al uniunii, care s fie
nscrise la judectoriile locale. Odat constitui-
te, asociatiile locale ar fi urmat s adere, pe ba-
za propriei vointe, ntr-o uniune a asociatiilor
locale care ar fi preluat activitatea si eventual
numele Uniunii Geodezilor din Romnia. n
acest sens, aceast Conferint National ar fi
trebuit s constituie forul n care se realiza uni-
unea mentionat, se aproba noul statut si se
aproba dizolvarea actualei uniuni cu transferul
patrimoniului si al angajamentelor ctre noua
uniune. Aceast initiativ a constituit principa-
lul motiv al ntrzierii convocrii Conferintei
Nationale care, conform statutului, ar fi trebuit
s aib loc la sfrsitul anului 2004 sau la nce-
putul anului 2005.
Din pcate, datorit att lentoarei siste-
mului birocratic, ct si lipsei de initiativ mani-
festate de membrii UGR din teritoriu, cu excep-
tii nesemnificative, nu s-a reusit constituirea
asociatiilor locale. Constatnd aceast situatie,
la ultimul Consiliu National, convocat cu oca-
zia simpozionului dedicat aniversrii a 50 de
ani de la nfiintarea Faculttii de Geodezie n
Bucuresti, s-a decis ca aceast Conferint Nati-
onal s se desfsoare conform actualului sta-
tut, urmnd ca asociatiile locale s ntreprind
demersurile necesare pentru a se constitui fie ca
filiale ale uniunii, fie ca asociatii independente
care, dup constituire, s adere la Uniunea Ge-
odezilor din Romnia.
Din cele artate mai sus reiese n mod
evident necesitatea unui efort sustinut pe care
fiecare dintre noi este dator s-l depun, dup
posibilittile pe care le are, pentru a reusi orga-
nizarea uniunii noastre astfel nct s-i asigu-
rm functionalitatea si viabilitatea.
2. Rolul UGR, relaiile cu instituiile statului,
cu alte asociaii i uniuni de profil
n conformitate cu prevederile statului
su, n care este subliniat orientarea profesio-
nal a Uniunii Geodezilor din Romnia, condu-
cerea uniunii si-a concentrat activitatea cu prio-
ritate n aceast directie, urmrind cresterea
prestigiului profesiei, precum si afirmarea rolu-
lui si importantei meseriei noastre n statul mo-
dern, n viata economic si social a societtii
contemporane. Am considerat c aspectele eco-
nomice ale activittii noastre (mediul concuren-
tial, atribuirea contractelor, tarifele practicate,
etc.), fr a putea fi neglijate de UGR, trebuie
totusi s reprezinte preocuparea altor asociatii
si organisme. Am procedat n aceast manier
din dorinta de a nu ne suprapune cu actiunile
altor uniuni si asociatii care activeaz n dome-
niile ce intereseaz profesiunea noastr, apreci-
ind c o delimitare clar a sferei de preocupri
nu poate fi dect benefic pentru eficacitatea si
eficienta actiunilor noastre. De asemenea, am
sperat c si celelalte uniunii si asociatii din do-
meniu vor proceda n mod asemntor, lsnd
Uniunii Geodezilor din Romnia rolul de prin-
cipal exponent al opiniilor profesionistilor rela-
tive la aspectele profesionale ale activittii
noastre.
n sensul celor artate mai sus, am cu-
tat ca, sub diferite forme, s ne facem cunoscu-
te opiniile n legtur cu situatia actual a geo-
deziei, cartografiei si cadastrului n Romnia,
cu statutul profesiunii noastre att ca activitate
de sine stttoare, cu un rol bine determinat n
societatea modern, ct si n raport cu alte pro-
fesiuni alturi de care lucrm.
Credem c este evident c obiectivele
propuse nu ar fi trebuit s-i deranjeze sau s-i
afecteze dect pe incompetenti si pe cei care
pun interesele personale imediate deasupra inte-
reselor generale si de perspectiv ale colectivi-
ttii. Aceste obiective nu puteau si nu pot fi n-
deplinite dect printr-o unitate deplin si un
efort comun al tuturor membrilor UGR, al tutu-
ror profesionistilor din domeniu, indiferent de
pozitia pe care o ocup, sau de activitatea pe
- 42 -
care o desfsoar, sau de functia care le-a fost
ncredintat.
Din pcate, asa cum putem constata cu
usurint fiecare dintre noi si cum am mai artat
si cu alte prilejuri, situatia din domeniile noas-
tre de activitate este departe de a fi corespunz-
toare, indiferent de perspectiva din care o anali-
zm, n comparatie cu trile din Uniunea Euro-
pean, cu fostele state socialiste vecine nou,
sau chiar cu noi nsine de dinainte de 1990. Es-
te dureros s constatm c, n timp ce vecinii
nostri avanseaz cu pasi semnificativi n dome-
niile geodeziei, cadastrului si cartografiei, noi
batem voios pasul pe loc, noi nu mai avem re-
tea geodezic de referint, sau att ct mai
avem, ne-o fac altii, noi nu mai avem hrti ac-
tuale modernizate si dac avem nevoie de ele le
procurm de la vecini, noi am redus cadastrul la
nregistrarea de imobile izolate n cartea funcia-
r si l-am lsat n seama notarilor si informati-
cienilor.
Desigur, asa cum unii dintre dumnea-
voastr stiti, conducerea UGR a ncercat s
atrag atentia asupra strilor negative de lucruri
din domeniile care ne intereseaz direct,
strduindu-se s se mentin n limitele profesi-
onale ale activittii noastre. Amintim aici, ca
exemplu, numeroasele interventii pe care le-am
Icut pe marginea Regulamentului de Autoriza-
re emis de fostul ONCG, actuala ANCPI, apre-
ciind c acest act normativ este de o important
determinant pentru profesionalizarea activittii
de cadastru. Din pcate, rezultatele interventii-
lor noastre relative la acest subiect sunt ca si
inexistente. Mai mult, o serie de prevederi ne-
gative, pe care le-am respins n principiu, sunt
prezentate ca fiindu-ne datorate. Rezultate simi-
lare au avut si alte demersuri pe care le-am n-
treprins, cu responsabilitate si bun credint,
din dorinta de a ne aduce contributia la ndrep-
tarea situatiilor negative din domeniile n care
activm.
Cauzele esecului interventiilor noastre
sunt multiple. Este posibil ca mesajul nostru s
nu fi fost suficient de clar exprimat, sau s nu fi
fost prezentat sub cea mai potrivit form, sau
s nu fie adresat cui trebuie, sau s nu fie per-
ceput n mod corespunztor si s fie apreciat ca
purttor de intentii ascunse, de natur s afecte-
ze o activitate judicioas, desfsurat de fapt cu
profesionalism si competent. Probabil toate
acestea la un loc si nc multe altele. Trebuie s
artm aici c la respingerea si ignorarea de-
mersurilor noastre au contribuit ntr-o msur
decisiv colegi de profesie, care, aflati n pozitii
de influent si autoritate, au considerat probabil
c recunoasterea deficientelor ar putea s le
afecteze situatia.
Evident, rmne n sarcina noii condu-
ceri a uniunii, pe care o vom alege astzi, s
analizeze n spirit critic si cu obiectivitate, att
situatia profesiunii noastre, ct si demersurile
pe care noi le-am ntreprins si s ia toate msu-
rile pe care le va considera necesare, astfel nct
vocea profesionistilor din geodezie, cartografie
si cadastru s fie auzit de cine trebuie si unde
trebuie, iar opiniile lor s fie luate n considera-
re.
Credem, de asemenea, c trebuie s r-
mn n atentia noii conduceri a uniunii obiec-
tivul asigurrii unei comunicri permanente,
coerente si functionale, desfsurate n ambele
directii, att ntre UGR si institutiile statului,
dintre UGR si celelalte uniuni si asociatii din
domeniu, ct si dintre organismele de conduce-
re ale UGR de la toate nivelele si totalitatea
membrilor uniunii.
3. Structura activitii UGR
Dup alegerea Biroului Executiv al
UGR la precedenta Conferint National, a fost
convocat n data de 15 decembrie 2000 primul
Consiliu National al UGR, avnd ca obiectiv,
printre altele, numirea presedintilor si secretari-
lor celor cinci comisii de specialitate ale uniu-
nii, stabilite prin articolul 13 din Statut, pe care
vi le reamintim:
1. Standarde profesionale, practica ge-
odeziei i educaia profesional
Principii etice i codul deontologic,
Liniile directoare ale furnizrii de servicii,
Standardele practicrii profesiunii i gestiu-
nea calitii,
Modificri care afecteaz tehnologiile geo-
dezice, administrarea acestora i a structuri-
lor profesionale,
Legislaia naional referitoare la profesiu-
ne, inclusiv liberalizarea ofertei de servicii,
Rolul geodezilor n sectorul public,
Metode de instruire n domeniu,
Dezvoltarea profesional continu,
Interaciunea dintre educaie, cercetare i
practic,
ncurajarea schimbului de studeni i spe-
cialiti ntre rile membre ale FIG;
- 43 -
2. Administrarea informaiei spaiale
Administrarea informaiilor privind terenul,
hidrografia, relieful, construciile, solul i
subsolul
Procese, proceduri i resurse necesare cu-
legerii, stocrii, prelucrrii i vizualizrii in-
formaiei spaiale
Infrastructura datelor spaiale - modele de
date, standarde, accesibilitatea datelor spa-
iale i aspectele legale, gestiunea cunotin-
elor spaiale,
Impactul structurilor organizaionale, modele
de afaceri, practica profesiunii i administra-
ia,
Administrarea informaiei spaiale ca suport
al dezvoltrii durabile.
Structura planificrii regionale i locale,
Politici de planificare i protecia mediului,
Urbanizare i dezvoltare urban,
3. Poziionare i msurare
tiina msurrii,
Reele i sisteme de referin pentru stabili-
rea poziiei
Culegerea eficient de date corecte, precise
privind poziia, mrimea i forma detaliilor
terestre, naturale sau artificiale;
Prelucrarea msurtorilor geodezice
4. Topografie inginereasci minier
Culegerea, prelucrarea i gestiunea datelor
topografice i a altor informaii adiacente pe
toat durata de via a unui proiect,
Stabilirea metodelor n proiectele ingine-
reti,
Controlul calitii n construcii civile i in-
dustriale,
Urmrirea deformaiilor, analiza i interpre-
tarea acestora,
Predicia deformaiilor n proiecte ingine-
reti, exploatri miniere i zone de risc geo-
logic;
5. Cadastru, evaluare i publicitate imo-
biliar
Evidena teritoriului,
Evidena proprietii imobiliare, publice, co-
lective i individuale,
Reforma cadastrali cadastre de speciali-
tate,
Sisteme informatice ale teritoriului bazate
pe parceli computerizarea nregistrrilor
cadastrale,
Titluri de proprietate, proprietatea funciar,
legislaia funciar, evidena funciar,
Organizarea terenurilor agricole i urbane,
Granie naionale i internaionale,
Evidena resurselor uscatului i mrii;
Evaluarea imobilelor n scopuri multiple, in-
clusiv pentru taxarea proprietii,
Att la Conferinta National din anul
2000, ct la Consiliul National mentionat mai
sus, s-a reiterat faptul c activitatea comisiilor
de specialitate a fost nesatisfctoare si c este
necesar o revitalizare a activittii acestora n
sensul organizrii de manifestri stiintifice pe
domeniul de care rspund fiecare si al stabilirii
unor contacte permanente cu structurile simila-
re din FIG. S-a stabilit c fiecare comisie ar
trebui s organizeze anual o manifestare stiinti-
fic de profil, si c n legislatura care se ncheie
acum, s fie organizat un simpozion internatio-
nal sub egida FIG, la care toate comisiile s-si
aduc un aport corespunztor.
n acest moment putem constata, cu re-
gret si dezamgire, c intentiile si planurile
conturate n urm cu cinci ani nu au putut fi
realizate, din multiple motive, majoritatea din-
tre acestea tinnd n primul rnd de modul n
care fiecare dintre noi a nteles s contribuie,
sau mai curnd s nu contribuie, la afirmarea si
recunoasterea rolului de important major pe
care l are profesiunea noastr n viata econo-
mic si social din Romnia. Obiectivele pro-
puse puteau fi realizate doar printr-o unitate
deplin si un efort comun al tuturor membrilor
UGR. Orgolii si frustrri personale, chiar si ac-
tiuni obstructioniste cu tinta clar de dezbinare
a uniunii, au fcut ca multe actiuni profesional-
stiintifice intentionate sau organizate n aceast
perioad s nu-si ating scopul dorit.
n 14-15 noiembrie 2002 UGR mpreu-
n cu fostul ONCGC, cu Facultatea de Geo-
dezie si cu Asociaia Patronal din Cadastru,
Geodezie i Cartografie (APCGC) a organizat
Simpozionul National Cadastru-Tehnologii
moderne de determinare, nregistrare i evi-
den. Dup entuziasmul pregtirilor, cu un
comitet de organizare energic si competent, cu
un ecou favorabil din partea asociatiilor locale,
se estima o participare substantial. Spre deza-
mgirea noastr, interdictii date n ultimul mo-
ment de ctre fosta conducere a ONCGC, desi
aceasta se numra printre organizatorii manifes-
trii, au fcut ca multi membri reprezentativi ai
UGR din s fie nevoiti s renunte la mai fi pre-
zenti la acest simpozion. Chiar n aceste condi-
tii, dac lum n considerare c la simpozion au
fost prezentate 50 de lucrri, care au fost publi-
cate ntr-un volum distribuit tuturor celor care
s-au nscris pentru participare, putem aprecia ca
simpozionul a fost totusi o actiune de succes.
O alt manifestare de aceeasi anvergur
a fost organizat n noiembrie 2005, cnd UGR
mpreun cu ANCPI, si APCGC au sprijinit
substantial Facultatea de Geodezie la organi-
zarea Simpozionului omagial - 50 de ani de n-
- 44 -
vtmnt geodezic superior civil din Bucureti
i 15 ani de la renfiintarea Faculttii de Geo-
dezie din Bucureti - surtori terestre i
Cadastru. La aceast manifestare au fost nre-
gistrati 248 de participanti, s-au prezentat 49 de
lucrri care au fost publicate de asemenea ntr-
un volum.
La ambele manifestri au fost organiza-
te expozitii ale firmelor care distribuie instru-
mente si echipamente geodezice, precum si
firme si institutii din domeniul geodeziei care
au prezentat realizrile lor profesionale. Dorim
s multumim si pe aceast cale expozantilor.
n urma acestor actiuni putem afirma, c
au fost atinse, cel putin partial, unele dintre
obiectivele prevzute n articolul 4 din Statutul
uniunii.
O alt latur a activittii profesionale a
Uniunii a reprezentat-o editarea revistei de spe-
cialitate. La Consiliul National din 15.12.2000
a fost ales Colegiul de redactie, componenta
colegiului fiind de asemenea publicat n Re-
vista de Geodezie, Cartografie si Cadastru vol.
9/2000.
Ca o apreciere general se poate afirma,
c revista si-a pstrat continuitatea. Au aprut
ns dificultti mari, n special datorit lipsei
articolelor si a materialelor. Colegiul de redac-
tie nu s-a confruntat cu situatia de a selecta cele
mai valoroase articolele trimise spre publicare,
asa cum se ntmpl la reviste similare din str-
intate, ci mai mult cu necesitatea unor solici-
tri insistente adresate membrilor UGR, de a
scrie articole care s fie ct de ct publicabile.
Acest neajuns, se datoreaz si activittii nesatis-
Ictoare, aproape inexistente, a comisiilor de
specialitate. Cu prere de ru trebuie s remar-
cm, c nu am reusit s ridicm nivelul stiintific
al revistei, asa cum ne-am propus la ultima
Conferint National si nici s popularizm ex-
perienta colegilor nostri din diferite zone ale
trii, ca s fim mai aproape de preocuprile
membrilor Uniunii. Mai trebuie adugat si fap-
tul c efortul financiar al Uniunii pentru edita-
rea revistei a fost destul de mare, n conditiile
n care veniturile din cotizatii au fost ca si ine-
xistente, iar revista se distribuie gratuit membri-
lor UGR.
Ne-am propus de asemenea s organi-
zm periodic mese rotunde pe diverse teme de
interes major, fr un program prestabilit, la
care s se dezbat subiecte importante din acti-
vitatea noastr si la care s participe reprezen-
tanti de la ct mai multe institutii interesate. n
acest sens, s-a desfsurat o prim manifestare
de acest gen, n care s-au discutat aspecte legate
de desfsurarea si continutul nvtmntului de
specialitate. Din pcate, desi la respectiva mas
rotund s-a apreciat pozitiv initiativa noastr si
s-au luat angajamente de a o sustine si perma-
nentiza, aceste manifestri nu au mai putut fi
organizate, n special datorit faptului, c nu s-a
reusit realizarea unui cadru de dialog construc-
tiv cu toti cei interesati. n acest sens, apelm si
la conducerea ANCPI s uzeze de acest cadru,
pentru a asculta opiniile membrilor UGR n le-
gtur cu problemele tehnice si organizatorice
pe care le are de rezolvat.
Uniunea Geodezilor din Romnia a par-
ticipat, de asemenea, la organizarea si desfsu-
rarea Seminarului stiintific al Faculttii de Ge-
odezie. Aceast manifestare, initiat nc nain-
te de anul 1990 si care a fost ntrerupt o lung
perioad, a fost reluat n anul 2000, pn n
prezent fiind desfsurate 25 de seminarii la care
s-au prezentat comunicri sustinute de 18 cadre
didactice din facultate si de 7 specialisti din alte
institutii.
4. Proiectul legii experilor cadastrali
Conducerea UGR apreciaz c procesul
de autorizare a persoanelor fizice a fost mult
prea permisiv, contribuind astfel la deprofesio-
nalizare a activittii de ntocmire si redactare a
documentatiilor tehnice de cadastru, activitate
de o important social deosebit, ceea ce im-
plic o responsbilitate pe msur. Consecintele
sunt cunoscute si marea majoritate dintre noi le
recunosc, sub o form sau alta. Pornind de la
aceast constatare, ca si de la o prevedere re-
cent introdus n Legea 7 din 1996, conducerea
UGR a decis s initieze un proiect de lege a ex-
pertului cadastral, menit s reglementeze n
mod corespunztor activitatea persoanelor abi-
litate de stat s-si asume responsabilitatea do-
cumentatiilor tehnice de cadastru. Prin aceast
lege, dorim s ne alturm celorlalte profesiuni
care, aflate n contact direct cu populatia, se
bucur de reglementri similare si amintim aici
notarii, arhitectii, expertii contabili, agentii
imobiliari, medicii. n proiectul pe care l-am
- 45 -
elaborat ne-am inspirat n cea mai msur pe o
lege similar existent n Franta prin care se
reflementeaz activitatea Ordinului Geometri-
lor. Subliniem c prevederi similare exist n
marea majoritate a statelor membre ale Uniunii
Europene cu traditie n domeniul cadastrului
(Germania, Austria, Olanda, Italia, etc.). Gsiti
acest proiect n mapele nmnate de organiza-
tori si v invitm s transmiteti noului Birou
Executiv al UGR observatiile si comentariile
dumneavoastr, asa cum este stipulat n una
dintre rezolutiile care v sunt supuse aprobrii.
5. Relaiile internaionale
Un alt obiectiv statutar, adus n discutie
att la Conferinta National, ct si la sedintele
Consiliului National este intensificarea partici-
prii reprezentantilor UGR la manifestri stiin-
tifice internationale, n special la cele organiza-
te de FIG. n aceast privint putem mentiona
participarea la: sptmnile de lucru organizate
anual de FIG (FIG Working Week) organizate
n anul 2002 la Seul, n anul 2004 la Atena si n
anul 2005 la Cairo.
Cu aceste ocazii Romnia, prin UGR, a
fost reprezentat n adunrile generale pentru
aprobarea rapoartelor de activitate si alegerea
presedintilor comisiilor de specialitate. De
asemenea, s-au purtat discutii cu membrii din
conducerea FIG si s-au stabilit contacte cu re-
prezentanti ai uniunilor profesionale din statele
membre.
In octombrie 2005 cu ocazia manifest-
rii INTERGEO-2005 la Dsseldorf, UGR a par-
ticipat n prima zi la o sedint de lucru condus
de presedintele FIG, domnul Holger Magel.
Problema central a acestei sedinte de lucru a
constituit-o revigorarea si intensificarea activi-
ttii comisiilor de specialitate att la nivelul
FIG, ct si la nivelul organizatiilor profesionale
din trile membre.
Trebuie s mentionm faptul c UGR
nu a putut sustine dect ntr-o foarte mic m-
sur cheltuielile presupuse de participarea la
aceste reuniuni internationale, ele fiind suporta-
te fie personal de ctre participanti, fie prin
sponsorizri obtinute de la firme de specialitate.
n contextul necesittii intensificrii
participrii uniunii noastre la activitatea inter-
national de profil, Biroul Executiv a introdus
n proiectul de rezolutii dou propuneri de ade-
rare a uniunii la dou organisme internationale
nfiintate relativ recent. Mai multe detalii pri-
vind propunerile respective v vor fi prezentate
n cadrul discutiilor, de ctre domnul Valeriu
Manolache, vicepresedinte al UGR.
R RA AP PO OR RT TU UL L P PR RI IV VI IN ND DS SI IT TU UA A I IA AF FI IN NA AN NC CI IA AR R A AU UG GR R
( (R Ra ap po or rt tu ul l a af fo os st t p pr re ez ze en nt ta at t d de ei in ng g. . D De ec ce eb ba al l I IO ON NE ES SC CU U) )
Din prezentarea raportului a rezultat fap-
tul c n anul 2002 Uniunea Geodezilor din
Romnia a avut un profit dar din 2003 si pn la
prezentarea raportului exist un deficit care se
mreste cu trecerea timpului. Principala cauz a
acestui deficit este neplata cotizatiilor anuale
ale membrilor uniunii. O alt cauz este si
proasta organizare a celor care au rspuns de
crearea organizatiilor de sector/judet.
R RA AP PO OR RT TU UL L P PR RI IV VI IN ND DM MO OD DI IF FI IC C R RI I L LA AS ST TA AT TU UT TU UL L U UG GR R
( (R Ra ap po or rt tu ul l a af fo os st t p pr re ez ze en nt ta at t d de ep pr ro of f. .u un ni iv v. .d dr r. .i in ng g. . C Co on ns st ta an nt ti in nS S V VU UL LE ES SC CU U, , p pr re e e ed di in nt te el le eU UG GR R) )
Biroul executiv al Uniunii Geodezilor
din Romnia propune urmtoarele modificri
ale statutului UGR:
1. La articolul 7 literele a) si b) se propune
nlocuirea ONCGC si OJCGC cu institu-
ia guvernamental care coordoneaz ac-
tivitatea de cadastru i publicitate imobi-
liar;
2. La articolul 13, punctul 5, aliniatul 3 se
propune eliminarea cuvintelor cadastre
de specialitate, n conformitate cu ultime-
le prevederi legislative.
R RE EZ ZO OL LU U I II I U UG GR R
( (P Pr ro oi ie ec ct te el le ed de er re ez zo ol lu u i ii i a au uf fo os st t p pr re ez ze en nt ta at te ed de ei in ng g. . V Va al le er ri iu uM MA AN NO OL LA AC CH HE E, , v vi ic ce ep pr re e e ed di in nt te ea al l U UG GR R) )
1.Conferina Naional a luat not de invitatia adresat Uniunii Geodezilor din Romnia de
- 46 -
domnul Alain GAUDET, Presedintele Consiliu-
lui Superior al Ordinului Geometrilor Experti
din Franta, de a se altura Federatiei Geometri-
lor Francofoni. Conferinta National deleag
Biroul Executiv s ntreprind toate demersurile
necesare n scopul aderrii ct mai curnd la
aceast asociatie international.
2.Conferina Naional a luat not de constitu-
irea Consiliului Geometrilor Europeni de in-
vitatia adresat Uniunii Geodezilor din Ro-
mnia, ca reprezentant a geometrilor din Ro-
mnia, de a se altura acestei organizatii, la care
au aderat pn n prezent organizatiile profesio-
nale din 27 de state europene. Conferina Na-
ional deleag Biroul Executiv s ntreprind
toate demersurile necesare n scopul aderrii ct
mai curnd la aceast asociatie european.
3.Conferina Naional a luat not de proiectul
de Lege a Expertilor Cadastrali elaborat de Bi-
roul Executiv al UGR. Apreciind c o asemenea
lege va determina o mbunttire radical a pro-
cesului de elaborare a documentatiei cadastrale
si lund n considerare necesitatea alinierii la
normele europene n domeniu, Conferina Na-
ional deleag Biroul Executiv s instituie o
comisie care, pe baza observatiilor primite de la
membrii UGR, s definitiveze actualul proiect
pn la sfrsitul lunii februarie 2006 si s-l na-
inteze forurilor abilitate n vederea promovrii.
L LE EG GE EA AE EX XP PE ER RT TI IL LO OR RC CA AD DA AS ST TR RA AL LI I ( (P PR RO OP PU UN NE ER RE ED DE E I IN NI I I IA AT TI IV V L LE EG GI IS SL LA AT TI IV V ) )
( (T Te ex xt tu ul l p pr ro op pu un ne er ri ii i a af fo os st t i in nc cl lu us s n nm ma ap pa a n nm m n na at t d de el le eg ga a i il lo or r l la aC Co on nf fe er ri in n a aN Na a i io on na al l ) )
Titlul 1. Exercitarea profesiunii de expert
cadastral.
art.1.
n textul prezentei legi, prin expert cadastral, se
ntelege inginerul specializat n domeniile geo-
deziei, cartografiei si cadastrului, care, n exer-
citiul unei profesiuni liberale, n nume propriu
si sub rspunderea sa personal, realizeaz:
a. Studii, lucrri si msurtori topografice prin
care sunt identificate si determinate limitele
imobilelor care fac obiectul evidentei cadas-
trale, sau prin care sunt evaluate imobilele
respective. Ca urmare a acestor studii, lu-
crri si msurtori, elaboreaz, n diferite
forme, hrti si documente topografice pri-
vind evaluarea bunurilor imobile si definirea
drepturilor reale (relative la proprietatea
imobiliar), cum sunt: documentatiile de
amplasament si delimitare a terenurilor, hr-
tile parcelare, documentatiile de dezmem-
brare, documentatiile de comasare, docu-
mentatiile de rectificare a hotarelor teritorii-
lor administrative, documentatiile de stabili-
re a limitelor intravilanelor, documentatiile
de partaj, documentatiile de expropriere si
altele asemenea.
b. Studii, documentatii topografice si colectri
de date tehnice n cadrul lucrrilor publice si
private pentru amenajarea teritoriului, efec-
tund toate operatiile tehnice specifice nece-
sare evalurii, proiectrii, executiei si admi-
nistrrii lucrrilor respective.
art.2.
Lucrrile topografice si cadastrale mentionate la
paragrafele a. si b. din art.1, precum si docu-
mentatiile rezultate ca urmare a acestora, nu pot
fi recunoscute legal dect dac sunt realizate
sau nsusite de un expert cadastral.
art.3.
(1) Nici o persoan fizic sau juridic nu poate
purta titlul de expert cadastral si nu poate exer-
cita profesiunea respectiv dect dac este n-
scris n lista Ordinului Expertilor Cadastrali din
Romnia (numit n continuare Ordin) instituit
prin prezenta lege.
(2) Pot fi nscrise n lista Ordinului doar acele
persoane fizice care ndeplinesc simultan urm-
toarele conditii:
a. Au cettenie romn, sau sunt cetteni ai
unui stat membru al Uniunii Europene, sau
sunt cetteni ai unui stat parte a acordului
privind spatiul economic european;
b. Sunt titularii unei diplome n specializrile
Geodezie, Cartografie si Cadastru, eliberate
de o institutie de nvtmnt superior acre-
ditat de Ministerul Educatiei, n urma ab-
solvirii unui ciclu de studii de minim 3 ani,
sau sunt titularii unei diplome echivalate n
mod explicit de Ministerul Educatiei cu cea
mentionat mai sus;
c. Au avut timp de minim 3 ani calitatea de
expert cadastral stagiar si de membru al unei
uniuni profesionale din domeniile Geodezie,
Cartografie si Cadastru;
- 47 -
d. Nu au avut condamnri penale pentru fapte
care contravin onoarei si probittii si nu au
fost demisi din functii publice ca urmare a
unor asemenea fapte;
e. Nu au fost exclusi din Ordin ca urmare a
unor fapte care contravin deontologiei pro-
fesionale;
art.4.
Titlul de expert cadastral stagiar este atribuit per-
soanelor fizice care ndeplinesc conditiile pre-
vzute la art.3.al(2), cu exceptia paragrafului c.
art.5.
Calitatea de membru al Ordinului este incompa-
tibil cu cea de functionar public sau cu oricare
alt ocupatie sau functie de natur a-i afecta in-
dependenta n exercitarea profesiunii de expert
cadastral.
art.6.
(1) n scopul exercitrii profesiunii lor, expertii
cadastrali se pot asocia ntre ei sau cu alte per-
soane fizice n cadrul unor societti de experti
cadastrali constituite conform legii, sub form
de societti cu rspundere limitat sau de socie-
tti pe actiuni.
(2) Societtile de experti cadastrali, constituite
sub form de societti cu rspundere limitat
sau de societti pe actiuni, trebuie s ndepli-
neasc urmtoarele conditii:
a. Actiunile societtii trebuie detinute de per-
soane fizice;
b. Peste 50% din capitalul social si din drepturi-
le de vot trebuie detinute de unul sau mai multi
experti cadastrali;
c. Conducerea societtii (presedintele Consiliu-
lui de administratie, directorul general, majori-
tatea membrilor Consiliului de administratie,
etc.) trebuie s fie format din experti cadas-
trali.
(3) Orice societate de experti cadastrali trebuie
s fie nscris n lista Ordinului si trebuie s
comunice Consiliului local al acestuia statutul
societtii si lista persoanelor asociate, precum si
orice modificri intervenite n acest statut sau n
aceast list.
(4) Expertii cadastrali care si exercit profesiu-
nea n cadrul unei societti de experti cadastrali
poart denumirea de experti cadastrali asociati.
Ei sunt nscrisi n lista Ordinului n aceeasi cir-
cumscriptie local ca si societatea din care fac
parte.
(5) Un expert cadastral asociat nu-si poate exer-
cita profesiunea cu titlu individual, ci numai n
cadrul societtii din care face parte.
(6) Un expert cadastral nu poate fi actionar ma-
joritar la mai multe societti de experti cadas-
trali.
(7) Cu titlu tranzitoriu, actualele societti cu
rspundere limitat sau societti pe actiuni, care
au obiectul principal de activitate n domeniile
Geodezie, Cartografie si Cadastru, dispun de un
termen de doi ani de la publicarea prezentei legi
pentru a se conforma conditiilor prevzute n
al.(2).
art.7.
Orice expert cadastral (persoan fizic sau soci-
etate), care foloseste personal calificat, trebuie,
n conditiile stabilite prin regulamentul de exer-
citare a profesiunii de expert cadastral, s anga-
jeze experti cadastrali stagiari, s le asigure
acestora formarea profesional si s-i remune-
reze corespunztor.
art.8.
(1) Membrii Ordinului primesc pentru orice ac-
tivitate care intr n atributiile lor onorarii care
sunt exclusive de orice alt remunerare, direct
sau indirect, indiferent de titlul sub care aceas-
ta ar fi fcut.
(2) Cuantumul onorariului este convenit n mod
liber cu clientul, n limitele stabilite, dup caz,
de ctre stat n virtutea drepturilor sale n mate-
rie de preturi.
(3) Expertii cadastrali asociati pot primi, pe
lng salariu, cota din dividente la care sunt n-
drepttiti conform legii si statului societtii.
art.9.
(1) Orice expert cadastral, persoan fizic sau
societate, a crui responsabilitate este angajat
ca urmare a activittii profesionale desfsurate
de el sau de angajatii si, trebuie s fie acoperit
de o asigurare.
(2) O societate de experti cadastrali este singura
responsabil civil de activitatea profesional
desfsurat n numele su de ctre expertii ca-
dastrali asociati din structura proprie si subscrie
la asigurarea care garanteaz consecintele acti-
vittii respective.
(3) Orice expert cadastral sau societate de ex-
perti cadastrali trebuie s probeze Consiliului
local al Ordinului ncheierea asigurrii prevzu-
te de art.9.al.(1).
- 48 -
(4) Dac prevederea din al.(3) nu este respectat
nici dup atentionarea n scris, presedintele
Consiliului local al Ordinului, cu acordul dele-
gatului guvernamental, interzice temporar exer-
citarea profesiunii de ctre cel n cauz.
(5) Ridicarea interzicerii temporare prevzute n
al.(4) se face prin dispozitia presedintelui Con-
siliului local al Ordinului, cu acordul delegatu-
lui guvernamental, dup ce persoana n cauz
probeaz ndeplinirea prevederilor din al.(1).
Titlul 2. Organizarea profesiunii de expert
cadastral
art.11.
(1) Se nfiinteaz Ordinul Expertilor Cadastrali
(numit si Ordin) care grupeaz persoanele fizice
si juridice abilitate s exercite profesiunea de
expert cadastral n conformitate cu conditiile
stabilite prin prezenta lege.
(2) Ordinul este administrat de un Consiliu su-
perior, constituit la nivel national, si de mai
multe Consilii locale, constituite la nivel regio-
nal.
(3) Consiliul Superior al Ordinului si Consiliile
locale ale Ordinului au personalitate juridic.
art.12.
(1) Statul este reprezentat n cadrul Consiliului
superior si n cadrul Consiliilor locale ale Ordi-
nului printr-un delegat guvernamental numit
prin ordin al ministrului Administratiei si Inter-
nelor, la propunerea Agentiei Nationale de Ca-
dastru si Publicitate Imobiliar (ANCPI).
(2) Delegatul guvernamental poate transmite,
sub rspundere proprie, atributiile sale, partial
sau n totalitate, unor functionari cu atributii de
conducere n structura ANCPI.
(3) Delegatul guvernamental particip, personal
sau prin mputernicitii si, la sedintele Consiliu-
lui superior si la sedintele Consiliilor locale,
avnd drept de vot deliberativ.
(4) Delegatul guvernamental este abilitat s na-
inteze Consiliilor regionale orice actiune mpo-
triva persoanelor sau societtilor membre ale
Ordinului,.
(5) Delegatul guvernamental aprob regulamen-
tele interne elaborate de ctre Consiliul superior
si Consiliile locale.
(6) Delegatul guvernamental asigur instalarea
Consiliului superior si a Consiliilor locale.
art.13.
(1) La nivel local se constituie circumscriptii
locale ale Ordinului, conduse de un Consiliu
local al Ordinului.
(2) O circumscriptie local a Ordinului trebuie
s includ cel putin 50 de experti cadastrali sau
societti de experti cadastrali si se constituie, de
regul, la nivelul unui judet sau al unui sector
din municipiul Bucuresti.
(3) La nivelul unui judet sau al unui sector din
municipiul Bucuresti nu se pot constitui mai
multe circumscriptii locale ale Ordinului.
(4) Doi sau mai multi experti cadastrali asociati
n aceeasi societate de experti cadastrali nu pot
fi simultan membri ai aceleiasi circumscriptii
locale.
(5) Consiliul local al Ordinului, format din 5-9
persoane, este ales prin vot secret de ctre adu-
narea general a membrilor circumscriptiei lo-
cale.
(6) Consiliul local se realege la fiecare doi ani.
(7) Dac un membru al Consiliului devine in-
disponibil, locul vacant se ocup prin organiza-
rea de alegeri n termen de trei luni de la
vacantare.
art.14.
(1) Presedintele Consiliului local este ales prin
vot secret de ctre membrii Consiliului.
(2) Presedintele Consiliului local poate delega
atributiile sale unui membru al Consiliului, cu
aprobarea delegatului guvernamental.
art.15.
(1) Consiliul local se reuneste, la initiativa pre-
sedintelui, de cel putin dou ori pe an si se con-
sider legal constituit n prezenta a dou treimi
dintre membrii si.
(2) Deciziile Consiliului local se adopt cu ma-
joritatea simpl a membrilor prezenti. n caz de
balotaj, votul presedintelui este preponderent.
Orice membru al Consiliului local care absen-
teaz de la dou sedinte, fr un motiv bine jus-
tificat si acceptat de ctre membrii prezenti, este
considerat demisionat din Consiliu.
art.16.
(1) Consiliul local supravegheaz exercitarea
profesiunii de expert cadastral pe teritoriul afe-
rent circumscriptiei sale.
(2) Consiliul local analizeaz si rezolv pro-
blemele care i sunt raportate, sau, dup caz,
sesizeaz Consiliul superior.
(3) Consiliul local apr interesele materiale ale
Ordinului n circumscriptia sa si gestioneaz
- 49 -
bunurile acestuia.
(4) Consiliul local stabileste, cu acordul delega-
tului guvernamental, cuantumul cotizatiei locale
a membrilor Ordinului. Aceast cotizatie trebu-
ie s acopere cheltuielile de functionare a Ordi-
nului si se calculeaz functie de volumul activi-
ttii geometrilor experti din circumscriptia res-
pectiv.
(5) Consiliul local asigur, pe lng expertii ca-
dastrali din circumscriptia sa, ncasarea cotiza-
tiei locale si a cotizatiei nationale prevzute n
art.18.
(6) Consiliul local reprezint expertii cadastrali
din circumscriptia sa n toate activittile vietii
civile, dar nu se poate constitui parte civil de-
ct cu aprobarea Consiliului Superior.
(7) Consiliul local decide n termen de 90 de
zile asupra cererilor de nscriere n lista Ordinu-
lui din circumscriptia sa.
(8) Consiliul local, constituit ca organ discipli-
nar al Ordinului, urmreste si sanctioneaz aba-
terile svrsite de ctre expertii cadastrali, ex-
pertii cadastrali asociati si expertii cadastrali
stagiari din circumscriptia sa. Consiliul local
stabileste si motiveaz decizia sa disciplinar
dup audierea persoanei ncriminate si analiza
faptelor respective.
(9) Consiliul local trebuie s previn si s con-
cilieze toate contestatiile si conflictele de natur
profesional intervenite ntre membrii Ordinu-
lui.
(10) Presedintele Consiliului local asigur nde-
plinirea deciziilor Consiliului si functionarea
normal a Ordinului n circumscriptia sa.
art.17.
(1) Consiliul superior al Ordinului expertilor
cadastrali este compus din presedintii consiliilor
locale plus cinci personalitti ai profesiunii, ex-
perti cadastrali n functie sau pensionati, de-
semnati de ctre plenul presedintilor consiliilor
locale.
(2) Presedintele Consiliului superior este ales
pentru o perioad de 2 ani de ctre membrii
Consiliului superior reuniti n sedint plenar.
(3) Consiliul superior se reuneste n sedint ple-
nar cel putin o dat la 6 luni, la initiativa pre-
sedintelui, sau la cererea majorittii membrilor
si, sau la cererea delegatului guvernamental.
art.18.
(1) Consiliul superior reprezint Ordinul pe
lng autoritatea public.
(2) Consiliul superior asigur respectarea legilor
si regulamentele care stabilesc normele exerci-
trii profesiunii de expert cadastral.
(3) Consiliul superior urmreste perfectionarea
profesional a membrilor Ordinului.
(4) Consiliul superior decide asupra contestatii-
lor privind nscrierea n listele circumscriptiilor
locale ale Ordinului care i sunt naintate de c-
tre persoanele interesate sau de ctre delegatul
guvernamental.
(5) Consiliul superior stabileste, cu acordul de-
legatului guvernamental, cuantumul cotizatiei
nationale destinat acoperirii cheltuielilor pro-
prii de functionare.
(6) Presedintele Consiliului superior asigur
ndeplinirea deciziilor Consiliului si functiona-
rea normal a Ordinului.
art. 19.
(1) n fiecare circumscriptie local, Consiliul
local al ordinului ntocmeste lista expertilor ca-
dastrali si a societtilor de experti cadastrali.
(2) Lista membrilor Ordinului din fiecare cir-
cumscriptie este fcut public prin afisarea la
Consiliului local, la sediul Prefecturii, la Oficiul
de Cadastru si Publicitate Imobiliar si la Birou-
rile notariale din teritoriul circumscriptiei res-
pective.
(3) Lista complet a membrilor Ordinului, pe
circumscriptii, este publicat n Monitorul Ofi-
cial la fiecare cinci ani.
(4) Modificrile intervenite n lista membrilor
ordinului sunt publicate n Monitorul Oficial n
luna ianuarie a fiecrui an.
(5) nscrierea n lista Ordinului este solicitat
individual de ctre fiecare expert cadastral Con-
siliului local al circumscriptiei n care acesta are
sediul permanent. Cererea de nscriere trebuie
nsotit de toate documentele prin care este pro-
bat ndeplinirea conditiilor prevzute n art.3.
din prezenta lege.
(6) n termen de 3 luni de la notificare, decizia
Consiliului local privind cererea de nscriere n
lista Ordinului poate fi atacat n fata Consiliu-
lui superior care trebuie s se pronunte n ter-
men de 3 luni de la data sesizrii. Decizia Con-
siliului superior poate fi atacat n justitie.
(7) Dup acceptarea lor ca membrii ai ordinului,
expertii cadastrali depun jurmntul n fata
Consiliului local, obligndu-se s-si exercite
- 50 -
profesiunea cu probitate si constiint.
(8) nscrierea n lista Ordinului dintr-o circum-
scriptie local d dreptul persoanei respective
s-si exercite profesiunea pe ntreg teritoriul
national.
(9) Dac un expert cadastral doreste s activeze
n alt circumscriptie local dect cea n care
este nscris, acesta trebuie s notifice intentia sa
Consiliului local al respectivei circumscriptii.
Pentru operatiile si lucrrile efectuate pe terito-
riul circumscriptiei respective, expertul cadas-
tral se afl sub autoritatea Consiliului local al
acesteia.
art.20.
(1) Orice abatere a unui expert cadastral de la
ndatoririle profesionale si orice nerespectare a
regulamentelor Ordinului l face pe autor pasibil
de o sanctiune disciplinar.
(2) Judecarea abaterii se face de ctre Consiliul
local n urma autosesizrii, sau la sesizarea per-
soanelor interesate, sau la sesizarea delegatului
guvernamental.
(3) mpotriva unei decizii a Consiliului local se
poate face apel n fata Consiliului superior care
decide n termenul stabilit prin art.19.al.(6).
Apelul este suspensiv.
(4) Expertul cadastral incriminat are dreptul s
ia cunostint de dosarul plngerii fcute mpo-
triva sa, cu dou sptmni nainte de audiere.
(5) La audierea n fata Consiliului local sau, du-
p caz, a Consiliului superior, expertul cadastral
n cauz poate fi asistat de un avocat sau de un
alt expert cadastral membru al Ordinului.
(6) Dispozitiile prezentei legi, ca si reglement-
rile proprii ale Ordinului, sunt aplicabile exper-
tilor cadastrali, expertilor cadastrali stagiari,
societtilor de experti cadastrali si expertilor
cadastrali asociati.
(7) O societate de experti cadastrali poate fi ur-
mrit disciplinar independent de urmrirea dis-
ciplinar a membrilor si.
(8) Sanctiunile aplicabile membrilor Ordinului
sunt:
a. Avertismentul,
b. Blamul,
c. Suspendarea pentru cel mult un an,
d. Radierea din lista Ordinului sau din lista
stagiarilor, ceea ce implic interzicerea de-
finitiv a exercitrii profesiunii de expert
cadastral.
art.21.
n ndeplinirea atributiilor ce-i revin, Ordinul
poate emite regulamente si norme proprii, con-
forme cu prezenta lege, care intr n vigoare cu
acordul delegatului guvernamental.
art.22.
(1) Delegatul guvernamental si conducerea Or-
dinului vor actiona n vederea solutionrii pe
cale amiabil a eventualelor divergente dintre
cele dou prti.
(2) Dac se constat c divergentele dintre de-
legatul guvernamental si conducerea Ordinului
nu pot fi rezolvate pe cale amiabil, se face apel
la instanta de contencios administrativ.
art.23.
- dispozitii tranzitorii i provizorii privind actu-
alele persoane fizice autorizate
- anularea unor aliniate i modificarea cores-
punztoare a unor prevederi contrare celor de
mai sus din legea 7/96 (i din alte legi), inclusiv
din regulamentul de autorizare, care ar trebui
s rmn n vigoare un anumit interval -60 de
zile, de exemplu - de la publicarea prezentei
legi; n acelai interval, va trebui numit delega-
tul guvernamental i vor trebui constituite i
instalate consiliile locale ale ordinului.
C CO ON NS SI IL LI IU UL LN NA A I IO ON NA AL LU UG GR R 7 7A AP PR RI IL LI IE E2 20 00 06 6
( (M Ma at te er ri ia al l p pr re ez ze en nt ta at t d de ep pr ro of f. .u un ni iv v. .d dr r. .i in ng g. . J Jo oh ha an nN NE EU UN NE ER R, , p pr re e e ed di in nt te el le eU UG GR R) )
Noul birou executiv ales la Conferinta
National din 27 ianuarie 2006 a convocat pe
data de 7 aprilie 2006 Consiliul National al
Uniunii Geodezilor din Romnia.
La sedint au participat 4 din cei 5
membri ai Biroului Executiv al UGR, respectiv:
Presedinte:
Prof.univ.dr.ing. Johan NEUNER
Vicepresedinte:
Prof.univ.dr.ing. Constantin MOLDOVEANU
Vicepresedinte:ing. Valeriu MANOLACHE
Secretar general:
Prof.univ.dr.ing. Cornel PUNESCU.
- 51 -
Domnul ing. Doru Marius NECHITI,
trezorier, a fost absent.
Din partea asociatiilor locale care se
constituiser pn la acea dat, au participat 27
de presedinti (membri). Pentru operativitate,
fiecrui participant la adunare i-au fost nmna-
te listele cu propunerile pentru Biroului Execu-
tiv pentru constituirea Comisiilor de specialitate
si a Colegiului de redactie al Revistei de Geo-
dezie, Cartografie si Cadastru.
Sedinta a fost deschis de dl. Presedinte
al Uniunii Geodezilor din Romnia, Prof.univ.
dr.ing. Johan NEUNER, care a prezentat activi-
tatea biroului pe perioada scurs de la alegerile
din 27 ianuarie 2006. Domnia sa propune Con-
siliului National ordinea de zi a adunrii:
1. Informarea privind activitatea Biroului
Executiv de la alegeri pn la data convo-
crii Consiliului National;
2. Aprobarea membrilor Consiliilor de spe-
cialitate (presedinti si secretar);
3. Alegerea Colegiului de redactie a Revistei
de Geodezie, Cartografie si Cadastru
4. Stabilirea cuantumului cotizatiei pentru
anul 2006
5. Aprobarea bugetului pe 2006
6. Diverse
v La primul punct al ordinei de zi domnul
presedinte prezint modul cum au fost re-
partizate sarcinile n cadrul Biroului Exe-
cutiv si domeniile de care rspunde fiecare
membru al biroului.
Dl. vicepresedinte Prof.univ.dr.ing.
Constantin Moldoveanu va coordona
activitatea stiintific a Uniunii;
Dl. vicepresedinte ing. Valeriu
Manolache va coordona activitatea
administrativ-organizatoric a Uniunii
Dl. secretar general Prof.univ.dr.ing.
Cornel Punescu va coordona activita-
tea organizatoric;
Dl. trezorier ing. Doru Marius Nechiti
va coordona activitatea economic.
v La al doilea punct de pe ordinea de zi, par-
ticipantii au fost rugati s consulte listele
primite, cu propunerile pentru Biroul Exe-
cutiv privind formarea comisiilor de speci-
alitate. S-a propus ca fiecare comisie s or-
ganizeze cel putin o manifestare stiintific,
iar n actuala legislatur s fie organizat un
simpozion international sub egida FIG, la
care toate comisiile trebuie s aib un aport
substantial.
Conform Art. 13 din Statutul UGR
Activitatea profesional a UGR este structurat
pe urmtoarele comisii de specialitate, conduse
fiecare de un presedinte de comisie si un secre-
tar). A fost propus si, n urma discutiilor si a
noilor propuneri, aleas urmtoarea structur:
1. Standarde profesionale, practica geodeziei
i educaia profesional (comisiile FIG 1 i 2)
Prof.univ.dr.ing. Dumitru ONOSE -
presedinte
Conf.univ.dr.ing. Carmen GRECEA -
vicepresedinte
Prof.univ.dr.ing. Marcel PALAMARIU -
secretar
2. Gestiunea informaiei spaiale (comisiile
FIG. 3, 4 i 8)
Ing. Ioan STOIAN- presedinte
Dr. ing. Cristian VASILE- vicepresedinte
Ing. Octavian BALOT- secretar
3. Poziionare i msurare (comisia FIG. 5)
Sef lucr.univ.dr.ing. Tiberiu RUS- presedinte
Ing. Sorin DIMITRIU- vicepresedinte
Prep.univ.ing. Paul DUMITRU- secretar
4. Topografie inginereasc (comisia FIG. 6)
Conf.univ.dr.ing. Aurel SRCIN- presedinte
Ing. Stefan SUBA- vicepresedinte
Conf.univ.dr.ing. Constantin COSARC-
secretar
5. Cadastru, evaluare i publicitate imobilia-
(comisiile FIG. 7 i 9)
Prof.univ.dr.ing. Petre Iuliu DRAGOMIR -
presedinte
Ing. Vasile MOCANU - vicepresedinte
Dr. ing. Gheorghe NOVAC- secretar
v La al treilea punct al ordinei de zi, partici-
pantii sunt rugati s consulte lista cu pro-
punerile Biroului Executiv privind consti-
tuirea Colegiului de redacie a Revistei
de Geodezie, Cartografie i Cadastru.
Au fost propusi:
Preedinte: Prof.univ.dr.ing. Constantin
MOLDOVEANU
Vicepreedinte: Prof.univ.dr.ing. Constantin
SVULESCU
- 52 -
Secretar: Dr.ing. Vasile NACU
Membri:
Sef lucr.univ.ing. Ana Cornelia BADEA
Conf.univ.dr.ing. Constantin COSARC
Ing. Mihai FOMOV
Ing. Valeriu MANOLACHE
Ing. Ioan STOIAN
Sef lucr.univ.dr.ing. Doina VASILCA
Tot acum au fost alesi Corespondeni
n teritoriu: (8 zone ACPI)
- Constantin Chiril - Suceava
- Carmen Grecea - Deva
- Francisc Lengyel - Oradea
- Liviu Pologea - Alba Iulia
- Marian Popescu Trgu Jiu
- Ionut Svoiu - Dmbovita
- Cristian Trufa - Brila
- Ricu ]urcanu - Ilfov
v La al patrulea punct al ordinei de zi, Biroul
Executiv propune Consiliului National cu-
antumul cotizatiei la 25 euro/an.
n urma numeroaselor discutii pro si
contra, cuantumul cotizatiei a fost supus la vot
si apoi votat n unanimitate la 25 euro/an, con-
form propunerii Biroului executiv.
v La al cincilea punct de pe ordinea de zi, da-
torit faptului c dl. Trezorier ing. Doru
Nechiti nu a fost prezent, proiectul de bu-
get pe 2006 a fost prezentat de dl presedin-
te Prof.univ.dr.ing. Johan Neuner. S-a pro-
pus reluarea amenajrii noului sediu al
UGR din cldirea unde a functionat Facul-
tatea de Utilaj, cumprarea unui domeniu
(ugr.ro) si realizarea unei pagini de WEB
pentru a fi urmrit mai usor activitatea
UGR precum si nouttile care apar legate
de aceasta. S-a mai propus si a fost accep-
tat ca fiecare Asociatie local din tar sa-si
fac o adres de e-mail pentru a se putea
tine legtura mai usor cu sediul UGR din
Bucuresti.
S-a supus la vot proiectul de buget care
a fost aprobat n unanimitate.
v La ultimul punct pe ordinea de zi Diver-
se dl. Presedinte Prof.univ.dr.ing. Johan
Neuner a prezentat auditoriului drumul pe
care l-a parcurs LEGEA EXPERTULUI
GEODEZ din ianuarie pn la data cnd
s-a tinut Consiliul.
- 53 -
D De es sp pr re eR RE EV VI IS ST T
C CU UM MF FA AC CE EM MR RE EV VI IS ST TA AU UG GR R
( (M Ma at te er ri ia al l d di in np pa ar rt te ea aC Co ol le eg gi iu ul lu ui i d de eR Re ea ad da ac c i ie e) )
n mai toate ocaziile n care s-a adus n discutie activitatea UGR, la capitolul reprosuri si
nemultumiri, destul de cuprinztor, de altfel, a fost mentionat REVISTA.
Desigur, legat de acest subiect, insatisfactiile sunt justificate: ntrzieri repetate n aparitia
celor dou numere anuale, structura si continutul revistei, calitatea articolelor, etc.
Chiar dac, de-a lungul timpului, Colegiul de Redactie, indiferent de componenta acestuia, a
fost constient de existenta problemelor respective si a experimentat diferite solutii pentru rezolvarea
lor, nu se poate spune c s-a ajuns n situatia n care s putem afirma c revista Uniunii Geodezilor
din Romnia se ridic la un nivel comparabil cu cel al publicatiilor similare ale celorlalte asociatii
de Geodezie, Cartografie si Cadastru din trile europene, sau chiar cu ale altor asociatii profesionale
din tara noastr.
Cauzele acestei stri de lucruri sunt numeroase, dar credem c, n ultim instant, ele se pot
rezuma la dezinteresul membrilor uniunii pentru realizarea unei publicatii reprezentative, precum si
prin retinerea acestora de a-si mprtsi ideile, opiniile si experienta profesionale prin intermediul
revistei. Nu trebuie uitat c, n situatia n care veniturile din cotizatii sunt ca si inexistente, nici nu
se poate pune n discutie retribuirea persoanelor care se ocup de editarea revistei, cu tot ce implic
aceast activitate, ncepnd de la comunicarea cu membrii uniunii si strngerea articolelor, pn la
tehnoredactare, revizuire si corectare. Asa stnd lucrurile, toat activitatea de editare a revistei este
acoperit n mod benevol prin eforturile unui numr redus de membri ai uniunii, care au acceptat s-
si sacrifice o parte din timpul lor pentru a reusi, totusi, s mentin aceast revist n viat.
Asa cum veti putea constata si din materialele incluse n prezenta aparitie privind activitatea
UGR, la Consiliul National al UGR din 07 aprilie 2006 a fost ales un nou Colegiu de Redactie al
revistei si au fost desemnati opt corespondenti regionali. Numrul de fat este primul editat de ctre
noul Colegiu de Redactie si, cu prere de ru, trebuie s constatm c n ciuda bunelor intentii, el
este nc departe de ceea ce ne-am dori cu totii s fie.
Avnd n vedere c, cel putin deocamdat, nu se ntrevede modificarea conditiilor artate
mai sus, n care este realizat revista UGR, considerm c mbunttirea calittii ei nu se poate ob-
tine dect prin participarea unui numr mai mare de membri ai uniunii dispusi s contribuie n mod
direct, nu doar prin sfaturi si critici.
n acest sens, prezentm mai jos o parte dintre constatrile rezultate n urma experientei
acestei aparitii a revistei si invitm pe toti cei dispusi s ajute s ni se alture n efortul de a realiza o
publicatie care s reflecte corespunztor nivelul profesiunii noastre n Romnia si care s contribuie
efectiv la afirmarea importantei majore a acesteia fat de celelalte profesiunii aflate n colaborare
direct cu noi. Credem, de asemenea, c odat cu intrarea trii noastre n Uniunea European, va
trebui s facem fat, mai devreme sau mai trziu, concurentei colegilor nostri de profesiune din ce-
lelalte tri europene, ceea ce va necesita un important efort de crestere a calittii si eficientei dome-
niilor noastre de specializare, efort n care revista UGR poate avea un rol important.
Materialele care apar n revist.
Cu foarte mici exceptii, tot continutul revistei reprezint contributia personal a membrilor
uniunii care doresc s-si prezinte realizrile si s mprtseasc din experienta lor profesional.
Din punct de vedere al tematicii abordate, nu exist stabilite criterii restrictive, singura ce-
rint fiind ca aceasta s aib legtur cu activitatea profesional a membrilor uniunii. Este relativ
dificil de fcut o trecere n revist a tuturor temelor pe care Colegiul de Redactie le consider accep-
tabile n conditiile actuale. n principiu, considerm c pot fi publicate toate materialele care tratea-
z diversele aspecte ale profesiunii noastre si care pot prezenta interes chiar si pentru un numr res-
- 54 -
trns de specialisti. Desigur, dorinta Colegiului ar fi s se gseasc n situatia de a avea la dispozitie
mai multe texte dect strictul necesar pentru alctuirea unui numr de revist, din care s poat se-
lecta pe cele mai interesante pentru ct mai multi dintre cei pentru care apare aceast publicatie.
Calitatea materialelor publicate.
Textele pe care, dup multe insistente, reusim s le adunm pentru a putea ncropi un numr
de revist, trebuie filtrate pentru a pstra, totusi, un nivel acceptabil publicatiei. n acest scop, se
apeleaz la refereni, persoane cu un nivel profesional atestat, de regul cadre didactice universitare
si doctori n specializrile activittii noastre. Referentii au datoria s citeasc atent textele ncredin-
tate si, fie s avizeze favorabil publicarea lor, fie s comunice autorului (autorilor) observatiile lor si
s ncerce mpreun s ajung la o form acceptabil, fie s resping, cu argumente, publicarea, da-
c apreciaz c materialul respectiv este total necorespunztor.
Subliniem c, din punctul de vedere al Colegiului, responsabilitatea pentru continutul unui
material revine n primul rnd autorilor, dar si referentului care a avizat publicarea lui. n aceast
ordine de idei, chiar dac unul sau mai multi membri ai colegiului pot avea opinii negative privind
calitatea unui material avizat pentru publicare, el sau ei nu pot mpiedica includerea acestuia n re-
vist, ct timp a fost acceptat de un referent care i d girul prin autoritatea sa profesional. O pozi-
tie similar avem si n ce priveste eventualele greseli de ortografie sau de exprimare: considerm c
este datoria autorilor s fie preocupati de modul sub care se exprim n scris. De asemenea, conside-
rm c este obligatia referentilor s acorde atentie si acestor aspecte, pe care nu le putem considera
secundare, si s le semnaleze autorilor n vederea corecturilor necesare. n sfrsit, referentii au dato-
ria s verifice respectarea structurii textelor, asa cum a fost stabilit de ctre Colegiul de Redactie si,
dac este cazul, s cear autorilor ncadrarea n cerintele stabilite pentru publicare.
Structura articolelor.
Pentru a asigura uniformitatea prezentrii, este necesar ca toate textele trimise spre publicare
s respecte structura descris succint mai jos:
De regul, un articol nu va depsi 12 pagini. Dac este cazul, se poate lua n considerare se-
pararea acestuia n dou sau mai multe prti si publicarea, sub aceast form, n mai multe numere
consecutive.
Articolele vor include la nceput un rezumat de cel mult sase rnduri n care este expus
succint tematica abordat. Rezumatul va fi nsotit si de traducerea sa n englez.
De asemenea, se va transmite traducerea n englez a titlului articolului, n vederea include-
rii acesteia n cuprins, pe lng titlul original.
Dac autorii apreciaz c este util, articolele pot fi divizate n mai multe capitole, numerota-
te corespunztor.
n principiu, articolele care au caracter tehnic vor fi nsotite de bibliografie, mai ales dac n
cadrul articolului sunt utilizate notiuni si relatii preluate din alte publicatii. n acest caz, este obliga-
toriu ca n textul articolului s se fac trimiteri explicite la publicatiile incluse n bibliografie (auto-
rul si anul aparitiei, pagina sau paginile).
Tehnoredactarea.
Din motivele prezentate mai sus, Colegiul de Redactie nu poate asigura tehnoredactarea tex-
telor propuse spre publicare n revist, asumndu-si doar eventualele retusuri nesemnificative.
Considerm c si n situatia n care am dispune de personalul necesar pentru tehnoredactare, aceasta
ar trebui totusi asigurat de ctre autori, cei mai n msur s se asigure c plasarea si dimensiona-
rea figurilor sau tabelelor, ncadrarea n pagin, etc. corespund intentiilor lor.
Pentru a asigura forma unitar a textelor publicate n revist, este necesar s fie respectate o
serie de norme relative la dimensiunile paginii, tipul si dimensiunea literelor, etc. Astfel, textele vor
fi transmise n format digital MS Word (.doc) versiunea 2003 sau anterioar.
- 55 -
La sfrsitul acestor note este inclus un model de articol, unde pot fi gsite toate precizrile
necesare.
Cei interesati pot solicita si primi modelul de articol, n format MS Word, de la oricare din-
tre adresele de contact ale Colegiului de Redactie mentionate mai jos. Acest model poate fi utilizat
ca sablon pentru tehnoredactarea articolelor naintate Colegiului de Redactie n vederea public-
rii. Pentru aceasta, componentele sablonului (titlul articolului, numele autorilor, rezumatul, de-
numirile capitolelor, paragrafele, ecuatiile, figurile, tabelele, etc.) trebuie nlocuite, pstrnd forma-
tul din model, cu cele ale articolului respectiv.
Comunicarea Colegiului de Redacie cu membrii UGR.
Este evident c, pentru atragerea unui numr ct mai mare de membri ai UGR n activitatea
de realizare si de rspndire a revistei, este absolut necesar asigurarea unei comunicri permanente
dintre Colegiul de Redactie si colegii nostri rspnditi de tot teritoriul trii. Din pcate acest dezide-
rat nu a putut fi deocamdat atins, din cele mai diverse motive, dintre care principalul este c la Co-
legiul de Redactie nu am reusit nc s intrm n posesia datelor de contact ale presedintilor de aso-
ciatii locale si ale corespondentilor regionali.
Considerm c un rol major n cresterea numrului de materiale primite spre publicare l pot
avea corespondentii regionali alesi la Consiliul National din aprilie 2006:
Constantin Chiril, Carmen Grecea,
Francisc Lengyel, Liviu Pologea,
Marian Popescu, Ionut Svoiu,
Cristian Trufas, Ricu Turcanu.
De asemenea, apreciem c ANCPI, ca institutie care gireaz la nivel national domeniile n
care ne desfsurm activitatea profesional, ar trebui s uzeze si de cadrul oferit de revista de speci-
alitate pentru a-si face cunoscut activitatea, preocuprile, intentiile de viitor.
Facem si pe aceast cale un apel ctre toti cei mentionati mai sus s contacteze Colegiul de
Redactie si s vin cu propuneri de materiale n vederea publicrii. i asigurm c vor fi primiti cu
total receptivitate si cu toat solicitudinea.
Colegiul de Redactie poate fi contactat prin intermediul urmtoarelor persoane si adrese:
Constantin Moldoveanu
(preedinte)
ugr.revista@gmail.com
Constantin SVULESCU
(vicepreedinte)
savulescu.revista@gmail.com
Vasile NACU
(secretar)
nacuvasil@cngcft.ro
Not
n data de 19 octombrie 2006 a avut loc o edin a Colegiului de Redacie n care s-a apro-
bat structura prezentei ediii a Revistei de Geodezie, Cartografie i Cadastru i s-au reparti-
zat responsabilitile membrilor colegiului, dup cum urmeaz:
Ana Cornelia BADEA Tehnoredactare i revizie final
Constantin COSARC Nouti tehnice i tehnologice
Mihai FOMOV i noi, evenimente
Valeriu MANOLACHE Reclame i anunuri, legtura cu APGCC
Ioan STOIAN Legtura cu ANCPI i corespondenii regionali
Doina VASILCA
Teze de doctorat, legtura cu preedinii comisiilor
UGR, referate la doctorat
- 56 -
M
O
D
E
L
Acesta este titlul articolului, Times New Roman 14 bold
*)
Prenume1 NUME1
1
, Prenume2 NUME2
2
, Prenume3 NUME3
3
, Times New Roman 12 bold
Rezumat
Prezentare succint, pe maxim sase rnduri, a temei articolului si, eventual, a concluziilor, Times
New Roman 10.
Cuvinte cheie: cuvnt1, cuvnt2, cuvnt3 (cel mult 4 cuvinte cheie care caracterizeaz conti-
nutul articolului; de exemplu: GPS, transformri de coordonate aici transformri de coordonate este
considerat un singur cuvnt cheie).
1. Introducere
Acesta este un paragraf din corpul arti-
colului. Textul se scrie pe dou coloane de ace-
easi ltime (8,15 cm) separate printr-un spatiu
de 0,7 cm. Formatul paginii este A4 (210 mm x
297 mm). Marginile superioar si inferioar
sunt de cte 2,5 cm. Marginile din dreapta si
stnga sunt de cte 2,0 cm. Header-ul este la
1,8 cm, iar footer-ul este la 1,9 cm.
Sub titlul articolului se va trece prenu-
mele si numele autorului (autorilor), fr titluri.
Alte date privind autorul (autorii) se vor trece
ca note de subsol (titluri stiintifice, functia si
locul de activitate, adresa de contact).
2. Completri
Toate figurile, inclusiv fotografiile vor
fi numerotate (Figura n).
De asemenea vor fi numerotate tabelele
(Tabelul n).
n text se vor face referiri explicite la
figuri, tabele si relatii (ecuatii) prin indicarea
numrului acestora.
Ecuatiile, figurile si tabelele se nscriu,
dac este posibil, pe coloan, ca n exemplele
de mai jos pentru ecuatia (1) si pentru figura 1.
Dac o ecuatie, o figur sau un tabel nu
pot fi ncadrate pe ltimea unei coloane, atunci
vor fi plasate pe toat ltimea paginii, menti-
nnd stilurile de scriere, asa cum se poate vedea
n exemplele de mai jos pentru Tabelul 1 si
pentru figura 2 (trecerea de la dou coloane la
una si invers se realizeaz prin nserarea de sec-
tiuni: meniul Insert/ Break/ Continous) si
modificarea corespunztoare a formatului (me-
niul Format/Columns).
X m)R (1 X X
0
+ + = (1)
Pixel
interpolat
A B
D C
imagine
surs
imagine
destinaie
Figura 1
De fapt, modificrile de formate, insera-
rea de sectiuni, alegerea stilurilor de scriere,
etc. pot fi ocolite prin utilizarea prezentului
model. Acesta va fi salvat sub o nou denumire
si se va nlocui continutul su cu cel al artico-
lului respectiv.
Dac se consider necesar, textul poate
fi divizat n mai multe capitole intitulate si
numerotate corespunztor (n acest model sunt
prezente dou capitole intitulate Introducere
si Completri.
Deocamdat nu exist posibilitatea tip-
ririi color a articolelor (din cauza costurilor
prea ridicate). Din acest motiv, toate figurile
*)
Aici se introduce de ctre autori, dac este cazul, o not privind istoria articolului (de exemplu: Articolul a fost prezentat sub form de comunica-
re la Seminarul Stiintific al Faculttii de Geografie). Tot aici se va introduce de ctre redactie numele referentului care a avizat publicarea articolului
1
identificare Autor_1 (de exemplu: doctor inginer, cercettor stiintific la Institutul Spatial Romn, v.popescu@nasa.ro
2
identificare Autor_2
3
identificare Autor_3
- 57 -
M
O
D
E
L
(desene, grafice, fotografii) vor fi n alb/negru
(tonuri de gri).
Fotografiile (si imaginile scanate) vor fi
aduse la rezolutia 200 dpi si vor fi reduse la o
dimensiune convenabil pentru ncadrarea n
pagin. Astfel, figurile care sunt plasate pe o
coloan vor avea ltimea maxim de 8 cm, iar
figurile plasate toat ltimea paginii vor avea
ltimea maxim de 16,8 cm.
Tabelul 1. Coeficieni constani pentru calculul coordonatelor x
a00= 0 a02= +3752,0831113 a04= + 0,3359081 a06= - 0,0000650
a
10
= +308753,6624770 a12= - 99,9263417 a14= - 0,0622277 a16= 0
a20= + 75,3680307 a22= - 6,6747664 a24= + 0,0002353 a26= 0
a30= + 60,2152062 a32= - 0,0713034 a34= 0 a36= 0
a40= - 0,0148590 a42= - 0,0024545 a44= 0 a46= 0
a50= + 0,0142607 a52= 0 a54= 0 a56= 0
a60= + 0,0000012 a62= 0 a64= 0 a66= 0
PGNL
1
2
3
4
5
6
7 8
CARE
ALBI
GMNI
SARC
VUTC
POIN
MOSN
MRCA
CONS
OSTR
PISC
SLMN
CETA
OSRH
CURT
ILDT CINC
BAND
LDST
SGHE
GHRG
BRND
Figura 2
Dup textul articolului se plaseaz bibli-
ografia (vezi modelul). n bibliografie se vor
insera numai lucrrile la care se face efectiv
referire n textul articolului, prin autor sau titlu
si an ncadrate ntre paranteze drepte (de exem-
plu: [Hoffmann, 1994] sau [Manualul ingineru-
lui geodez, 1973]).
La sfrsit, se plaseaz un rezumat n
limba englez (traducerea rezumatului de la n-
ceputul articolului) precedat de titlul articolului,
de asemenea tradus n englez., precum si echi-
valentele n englez pentru cuvintele cheie.
n general, autorii sunt rugati s asigure
tehnoredactarea articolului conform prezentului
model, urmrind minimizarea interventiilor Co-
legiului de Redactie (n mod normal, acestea ar
trebui s se rezume doar la renumerotarea pagi-
nilor si la eventuale retusuri legate n special de
ncadrarea n pagin).
Dimensiunea optim a unui articol es-
te de sase pagini.
Articole mai mari de 12 pagini vor fi
admise numai n mod exceptional, dac n Co-
legiul de Redactie se va aprecia c prezint un
- 58 -
MODEL
interes deosebit si c reducerea spatiului atribu-
it ar afecta semnificativ posibilittile autorului
(autorilor) de a-si transmite corect si complet
mesajul dorit.
Bibliografie
[1]. Calistru, V., Munteanu, C. (1970): Curs de cartografie matematic, Institutul de Constructii Bucuresti
[2]. Hoffmann, B., Wellenhof, Kienast, G. und Lichtenegger, H. (1994): GPS in der Praxis, Springer-Verlag Wien,
New York
[3]. *** (1973): Manualul inginerului geodez, Editura Tehnic Bucuresti
Here is the title of the article, in English
Abstract
Here is the English translation of Rezumat (see the first page of this model).
Key words: word1, word2, (here are the English translations of cuvinte cheie see the first
page of this model).
- 59 -
U UN NI IV VE ER RS SI IT TA AT TE EA AT TE EH HN NI IC C D DE EC CO ON NS ST TR RU UC C I II I B BU UC CU UR RE E T TI I
F Fa ac cu ul lt ta at te ea ad de eG Ge eo od de ez zi ie e
S Sp pe ec ci ia al li iz za ar re ea aG GE EO OD DE EZ ZI IE E, , i in ng gi in ne er ri i- -z zi i
1. Gavrilescu M. Ioana (ef promo[ie)
2. Achetrari[ei D. Toma
3. Antal V. Madalina
4. Apostol I. Nora Maria
5. Badea D. Bogdan
6. Badi[a C. Nicoleta
7. Baota D. Danu[a Florica
8. Bosna P. Ionu[
9. Ciocoboc (Adam) I. Ionela Lacramioara
10. Cucu Gh. Nicoleta Brndua
11. Datcu I. Georgian
12. Danescu V. Gh. Anca Mihaela
13. Dragomir C. Elena Florentina
14. Dragomir Gh. Cosmin Alexandru
15. Ghinea N. Drago
16. Grosaru D. Felicia Mirela
17. Ioni[a C. Alexandru
18. J ianu N. Lidia Ana Maria
19. J iru I. Stere
20. Marchene M. Daniela Alina
21. Matei D. Bogdan Stefan
22. Mormoloc C. Mihai
23. Negru S. Daniela
24. Pintilie D. Horia
25. Popescu C. Gabriel
26. Rou D. Ana-Maria
27. Sbrca C. Robert Constantin
28. Sava L. Mircea Ionu[
29. Vlculescu I. Vasile
30. Vlculescu F. Adrian
31. Viscopoleanu A.N. Paula Nicoleta
32. Vitan N. Georgiana Elena
S Sp pe ec ci ia al li iz za ar re ea aC CA AD DA AS ST TR RU U, , i in ng gi in ne er ri i- -z zi i
1. Iancu I. Costel Gabriel (ef promo[ie)
2. Brudii N. Gabriel
3. Bucos T. Tamara
4. Chiri[escu M.C. Iulian
5. David N. Mihaela Stelu[a
6. Dociu I. Aurelian
7. Dragne M. Adrian
8. Dragoi I. Sorin
9. Dragomir M. George
10. Dragu Gh. Catalina Claudia(cas. Matei)
11. Dumitru Armeanu Gh. Vlad Alexandru
12. Dumitru Gh. Valerica (cas. Balan)
13. Geambau Gh. Irina
14. Giurca Gh. Ionel
15. Gon[a G.D. Mihaela Iulia
16. Ioni[a D. Cristina (cas. Stanescu)
17. Labu M. Marian Cristian
18. Lachioiu Gh. Mirela Elena
19. Mola S. Nicu
20. Popescu I. Elena Andreea
21. Petre D. Madalina
22. Purcaru I. Ion Marius
23. Raducanu V. Mariana Andreea
24. Rebican I. Marian
25. Stavre F. Valentin
26. Vian I. Elisabeta Florentina
T TE EZ ZE ED DE ED DO OC CT TO OR RA AT T N NO OI I P PR RO OM MO O I II I D DE EA AB BS SO OL LV VE EN N I I
2 20 00 06 6
- 60 -
U UN NI IV VE ER RS SI IT TA AT TE EA A P PO OL LI IT TE EH HN NI IC CA A D DI IN NT TI IM MI I O OA AR RA A
F Fa ac cu ul lt ta at te ea ad de eC Co on ns st tr ru uc c i ii i
1. Biro Gabriela
2. Bolfa Nicoleta
3. Bogdan Nicolae
4. Cadar Delia
5. Crna[i Lia Simona
6. Cojocaru Alin
7. Conea Sergiu
8. Darac Alexandru
9. Gavrau Cristian
10. Gradoe Adelian
11. Iliesi Radu
12. Keresturi Silvestru
13. Luncan Adrian
14. Naieraiu Ilie
15. Nanaila Monica
16. Negrei Ana
17. Pepelea Anamaria
18. Podila Cristian
19. Popa Ariadna
20. Raciov Adrian
21. Strem[an Andreea
22. Sub[ire Alina
23. Tira Beniamin
24. Vladu George
25. Trnca Sorin promo[ia 2003
U UN NI IV VE ER RS SI IT TA AT TE EA A 1 1D DE EC CE EM MB BR RI IE E1 19 91 18 8 D DI IN NA AL LB BA AI IU UL LI IA A
F Fa ac cu ul lt ta at te ea ad de e t ti ii in n e e
1. Popa D. Silvia Alexandra (ef promo[ie)
2. Cordos I. Georgeta Cristina
3. Oprea E. Luciana
4. erban R. Mariana Irina
5. Popa V. Elena Maria
6. Ciocan A. Voichi[a
7. Rasa D. Remus
8. Boran A. Tudor
9. Oprea E. Eugenia Ioana Anca
10. Pascu A. Anton George
11. Roman E. P. Lauren[iu Mihai
12. Pop I . Mariana Cristina
13. Piroca M. G. Mihaela
14. Podar I. Vasile Lucian
15. Beldean N. Nicoleta Virginia
16. Gheorghi[a T. Tatiana
17. Popescu E. Cristian Mihai
18. Nicoara N. Calin Nicolae
19. Cristea N. Nicuor
20. Bota I. Ion
21. Voicu Gh. George Emanuel
22. Muntean I. Simion
23. Balea Gh. Vasile
24. Cosman V. Vasile Alin
25. Sur V. Ciprian Constantin
26. Strain I. Mariana
27. Hondola L. Liviu
28. Saghin M. D. Codru[a Elena
29. Suciu D. Alin Dumitru
30. Florea D. Felicia
31. Chin[oiu C. Bogdan Mihai
32. Copoeru H. Cristian
33. Monea M. M. Marcel Adrian
34. Cobala V. Carmen Elena
35. Blaga I. Lauren[iu Alexandru
36. Baidac I. Petre Ioan
37. Boti I. Gabriel
- 61 -
CADASTRU GENERAL
CONSPRESS BUCURETI 2005
(Editura UTCB)
Autor: Gheorghe Badea
Despre autor: conferentiar universitar doctor
inginer, Facultatea de Geodezie, Univer-
sitatea Tehnic de Constructii Bucuresti,
titularul disciplinei Cadastru la sectia de
Cadastru a Faculttii,
gbadea@geodezie.utcb.ro
Despre carte: 240 pagini, 11.7 RON (pret la
aparitie), poate fi gsit n biblioteca Fa-
culttii de Geodezie.
Cuvnt nainte (extras):
Lucrarea este adresat n primul rnd
studentilor Faculttii de Geodezie, care studiaz
aceast disciplin conform planurilor de nv-
tmnt, fiind un curs universitar din sfera de
activitate a msurtorilor terestre. Poate fi util
specialistilor care activeaz n institutiile admi-
nistratiei publice locale din tara noastr, per-
soanelor fizice si juridice autorizate, care exe-
cut lucrri de cadastru si elaboreaz documen-
tatii topo-cadastrale necesare nscrierii n cartea
funciar, expertilor tehnici judiciari si, de ce nu,
pentru unele capitole, proprietarilor de bunuri
imobile interesati de clarificarea anumitor pro-
bleme pe care le implic publicitatea imobilia-
r, prin cartea funciar, care se sprijin pe sis-
temul cadastrului general. Cunostintele sunt
prezentate ntr-o succesiune logic, n concor-
dant cu modul de desfsurare a lucrrilor, res-
pectnd normele tehnice elaborate de Agentia
National de Cadastru si Publicitate Imobiliar
si legile n vigoare din domeniul cadastrului.
Cuprins:
1. Generalitti
2. Clasificarea terenurilor si a construc-
tiilor
3. Calcule topografice specifice activi-
ttii de cadastru
4. Partea tehnic a cadastrului general
5. Latura calitativ a cadastrului
6. Latura juridic a cadastrului
7. Directii actuale la nivel international
n cadastru
8. Glosar de termeni
9. Anexe
10. Bibliografie
GEOMETRIE DESCRIPTIV
(aplicaii)
MATRIX ROM BUCURETI 2005
(www.matrixrom.ro)
Autori:Gheorghe iclete, Dumitru Onose
Despre autori: Dumitru Onose este profesor
universitar doctor inginer, Facultatea de
Geodezie, Universitatea Tehnic de Con-
structii Bucuresti, titularul disciplinei Ge-
ometrie Descriptiv si Topografie la Fa-
C C R R I I N NO OI I
- 62 -
cultatea de Geodezie,
onose@geodezie.utcb.ro
Despre carte: 570 pagini, 30 RON (pret la apa-
ritie), poate fi comandat direct prin edi-
tur.
Este ndeobste cunoscut faptul, c geo-
metria descriptiv este indispensabil studenti-
lor ingineri, arhitecti sau arte plastice. Un arhi-
tect sau inginer proiectant, nu va putea concepe
un proiect desvrsit, att timp ct el nu-si poa-
te imagina n prealabil viitorul edificiu, pentru a
gsi solutia cea mai indicat, structural si este-
tico-arhitectural. Executantul, neavnd capaci-
tatea de a vedea n spatiu, nu va putea antici-
pa opera ce urmeaz a o realiza, neputnd astfel
s sesizeze eventualele omisiuni sau neconcor-
dante.
Pentru ca o disciplin tehnico - stiintifi-
c, dar si artistic, asa cum este si geometria
descriptiv, s poat fi nsusit si utilizat crea-
tor, sunt necesare numeroase si diverse exerci-
tii. n consecint, ne-am gndit s ntocmim
aceast lucrare, prin care s putem oferi studen-
tilor un auxiliar si ndrumtor concret, privind
aplicatiile geometriei descriptive (att cele fun-
damentale ct si cele tehnice sau artistice).
La nceputul fiecrui capitol, reamintim
succint elementele teoretice de baz necesare
rezolvrii problemelor. Pentru ca asimilarea lor
s fie ct mai usoar, s-a considerat util ca n
cadrul fiecrui capitol s se prezinte n prima
parte, problemele rezolvate (nsotite de explica-
tii si observatii), iar n cea de a doua parte, pro-
blemele propuse spre rezolvare.
Cuprins:
1. Punctul
2. Dreapta
3. Planul
4. Metodele geometriei descriptive
5. Axonometria
6. Poliedre
7. Suprafete curbe
8. Suprafete utilizate n constructii
9. Perspectiva
10. Umbre
11. Proiectia cotat
12. Proiectia cotat n practica construc-
tiilor
TOPOGRAFIE
(Note de curs i aplicaii)
(www.matrixrom.ro)
Autor: Aurel Scin
Despre autor: conferentiar universitar doctor
inginer, Facultatea de Geodezie, Univer-
sitatea Tehnic de Constructii Bucuresti,
titularul disciplinei Topografie la sectia
ISPM a Faculttii de Hidrotehnic,
saracin@geodezie.utcb.ro
Despre carte: 133 pagini, 9 RON (pret la apa-
ritie), poate fi comandat direct prin edi-
tur.
Lucrarea de fat se adreseaz studentilor
Faculttii de Hidrotehnic, dar este util si ce-
lorlalte profile cu specific de constructii, com-
pletnd materialul bibliografic existent.
Continutul acestei lucrri poate consti-
tui, pentru studentii si absolventii profilelor de
constructii, un ghid explicit pentru a ntelege
procesul de constructie al unui obiectiv, din
punct de vedere topografic, pornind de la studii,
proiectare, pregtire si continund cu aplicarea
pe teren si urmrirea executiei si exploatrii
acelui obiectiv.
Cuprins:
1. Generalitti despre msurtorile te-
restre
- 63 -
2. Hrti si planuri topografice
3. Studiul instrumentelor topografice
4. Principiile organizrii lucrrilor topo-
grafice
5. Topografie inginereasc
6. Studii hidrologice
CADASTRU GENERAL I
CADASTRELE DE SPECIALITATE
(www.matrixrom.ro)
Autori:Gheorghe Tmioag, Daniela
mioag
Despre autori:
Gheorghe Tmioag: profesor universitar
doctor inginer, Facultatea de Geodezie,
Universitatea Tehnic de Constructii Bu-
curesti, titularul disciplinei Cadastru si
Automatizarea Lucrrilor de Cadastru la
Facultatea de Geodezie.
Daniela Tmioag: asistent universitar ingi-
ner, Facultatea de Geodezie, Universita-
tea Tehnic de Constructii Bucuresti,
Despre carte: 420 pagini (vol. 1), 24 RON
(pret la aparitie), poate fi comandat di-
rect prin editur.
n cartea intitulat Cadastrul general si
Cadastrele de specialitate, autorii si-au propus
s prezinte toate lucrrile, n ordinea fireasc a
desfsurrii lor, din fiecare etap de introducere
si ntretinere a cadastrului general si a cadastre-
lor de specialitate, cu conditiile si normativele
care trebuie respectate, precum si cu precizarea
celor mai adecvate metode, solutii si instrumen-
te, care pot fi folosite n fiecare etap.
Lucrarea se adreseaz studentilor care
urmeaz cursurile de specialitate pentru forma-
rea inginerilor si sub-inginerilor geodezi sau de
cadastru, celor care sunt angrenati n procesul
de conversie profesional, precum si practicie-
nilor care execut lucrri de cadastru si de n-
scriere n crtile funciare (inginerilor si tehnici-
enilor de cadastru).
Lucrarea este conceput n dou volu-
me. Primul volum contine dou prti, respectiv
partea I Cadastrul general si partea a II-a Ca-
dastre de de specialitate, iar al doilea volum
contine aspectele legate de Automatizarea lu-
crrilor de cadastru. Pentru tratarea problemelor
abordate n cadrul lucrrii de fat s-au fcut,
cnd a fost cazul, trimiteri la notiunile de baz
din cadrul topografiei, geodeziei, cartografiei,
fotogrametriei si teledetectiei.
Cuprins (Volumul 1):
Partea I. Cadastru general
1. Notiuni generale.
2. Calcule specifice activittii de cadas-
tru
3. Introducerea cadastrului general intr-
un teritoriu administrativ
4. Latura calitativa a cadastrului general
5. Latura juridica a cadastrului general
Partea a II-a. Cadastre de specialitate
1. Cadastrul fondului agricol
2. Cadastrul fondului imobiliar edilitar
3. Cadastrul fondului apelor
4. Cadastrul fondului forestier
5. Cadastrul terenurilor cu destinatie
speciala
- 64 -
Determinarea reelelor geodezice
spaiale prin utilizarea
surtorilor de tip clasic i a
semnalelor de la sateliii artificiali ai
mntului
15 aprilie 2005, UTCB
Autor: Valentin Danciu
inginer, ef lucrri la Universitatea Tehnic de
Construcii Bucureti
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Mircea Atudorei
Teza de doctorat a fost structurat pe 5
capitole, dup cum urmeaz:
Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o pre-
zentare succint a continutului tezei si a
structurii pe capitole, cu scurte referiri la
problemele abordate.
Capitolul 2. Stadiul actual. S-au conturat as-
pectele principale referitoare la realizarea
modelului spatial prin msurtori geode-
zice clasice si spatiale, la modelul functio-
nal-stochastic si la situatia din Romnia
din punct de vedere tehnologic.
Capitolul 3. Sisteme de referin. n cadrul
acestui capitol au fost prezentate principa-
lele sisteme de coordonate utilizate n geo-
dezie, sistemele de referint utilizate n
geodezia cu sateliti, suprafetele de referin-
t si sistemele de altitudini.
Capitolul 4. Geodezie integrat - realizarea
reelelor spaiale prin tehnologie spaial
i msurtori clasice. Acest capitol con-
stituie partea teoretic cea mai important
din lucrare, cu contributii majore legate de
modelele utilizate. Au fost detaliate sub-
capitolele: Optimizarea retelelor GPS, Pre-
lucrarea preliminar a observatiilor geode-
zice, Prelucrarea observatiilor, Modelul tri-
dimensional si Aplicarea testelor statistice
postprocesare.
Capitolul 5. Studiu de caz. Reprezint partea
concret - prelucrri n mai multe variante
- pentru o zon reprezentativ din reteaua
municipiului Arad, un exemplu bun si pen-
tru alte localitti de a rezolva problema
cadastrului n Romnia, utiliznd tehnolo-
gii moderne. Rezultatele compensrilor sunt
supuse comparatiilor cantitative si calitati-
ve si sunt realizate grafice sugestive si
schite ale retelelor - n anexe.
Concluzii extrase din cele ale autorului. Lu-
crarea aduce contributii la solutionarea pro-
blematicii propuse prin clarificarea unor
probleme legate de stabilirea sistemelor de
referint n cazul utilizrii msurtorilor ete-
rogene, optimizarea retelelor geodezice
clasiceprin integrarea msurtorilor spatiale
n retea din punct de vedere al designului
de ordinul 1 si 2 si ntocmirea modelului
stochastic prin combinarea ponderilor spe-
cifice grupelor eterogene si individuale ale
msurtorilor clasice si satelitare.
Contribuii la elaborarea metodelor
de determinare cu o rezoluie
superioar a ondulaiilor geoidului
n reelele geodezice tridimensionale
20 mai 2005, UTCB
Autor: Ileana Spiroiu
inginer, director la Oficiul de Cadastru i
Publicitate Imobiliar al judeului Gorj
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Dumitru Ghiu
Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o prezen-
tare a continutului tezei si structura pe ca-
pitole, cu scurte referiri la problemele
studiate.
Capitolul 2. Stadiul cunoaterii. Cuprinde
aspecte referitoare la mrimile geodezice
naturale si conventionale folosite n tez, la
cmpul gravittii, sistemele de altitudini si
determinarea ondulatiilor geoidului.
Capitolul 3. Contribuii proprii. S-au prezentat
consideratiile generale privind metoda ela-
borat si propus, informatiile initiale
necesare pentru aplicarea acestei metode,
T TE EZ ZE ED DE ED DO OC CT TO OR RA AT T
- 65 -
algoritmul - determinarea pozitiei planime-
trice a reperilor de nivelment, eliminarea
influentelor sistematice din informatiile
initiale, calculul anomaliilor altitudinilor si
al altitudinilor elipsoidale raportate la
elipsoidul Krasovski, redactarea hrtilor
profilului cvasigeoidului. Ultima parte a
capitolului contine studiul de caz, si anume
aplicarea noii metode n poligoanele
geodezice BUCILF si VIDIN NORD.
Rezultatele prelucrrilor sunt supuse com-
paratiilor cantitative si calitative si sunt
realizate grafice si schite ale retelelor.
Capitolul 4. Concluzii finale. Au fost sinte-
tizate ideile esentiale desprinse din tez.
Concluzii extrase din cele ale autorului. Teza
de doctorat reprezint o modest contribu-
tie a autoarei la problematica deosebit de
complex privind determinarea ondulatii-
lor geoidului. Autoarea propune o metod
original de determinare a (cvasi) geoidu-
lui, care poate fi aplicat n retelele geode-
zice tridimensionale locale si a cror rezulta-
te sunt caracterizate de o rezolutie supe-
rioar. Aplicatiile numerice ale principiilor
teoretice si ipotezelor propuse n teza de
doctorat, ofer posibilitatea tuturor celor
interesati s aplice metoda n zone cu
extindere restrns si n care se dispune de
informatiile specificate.
Contribuii n problema influenei
factorilor atmosferici asupra
preciziei msurtorilor geodezice
liniare i unghiulare
23 iunie 2005, UTCB
Autor: Marin Plopeanu
inginer, ef lucrri la Universitatea Tehnic de
Construcii Bucureti
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Mircea Atudorei
Capitolul 1. Refractivitatea microundelor i a
undelor luminoase. S-a realizat un studiu
privind refractivitatea microundelor (unde
radio) si la cea aundelor luminoase.
Capitolul 2. Tipuri de modele atmosferice. Cu-
prinde aspecte referitoare la modelul at-
mosferic liniar, fiind subliniate avantajele
utilizrii acestuia n practica de zi cu zi,
avnd totodat si costurile cele mai mici.
Capitolul 3. Metode de determinare a distanei
rectilinii din lungimea drumului optic. S-au
prezentat consideratiile generale asupra
indicelui de refractie de referint, corectiilor
de vitez dou variante pentru prima co-
rectie si o variant pentru cea de a doua.
Capitolul 4. Curbura i forma traiectoriei n
mediul atmosferic. Au fost sintetizate ele-
mentele esentiale despre proprietatea dife-
rential fundamental a curbei traiectoriei n
medii neomogene, curbura traiectoriei n
atmosfera terestr joas, traiectoria undei
n spatiul cu trei dimensiuni, traiectoria
undei n modelul atmosferic liniar, apro-
ximarea traiectoriei reale a undei cu tra-
iectoria circular.
Capitolul 5. Metode avansate de determinare a
distanei rectilinii din lungimea drumului
optic. S-au abordat elemente ca indicele de
refractie integrat, metoda dispersiei cu
dou, respectiv cu multiple lungimi de
und, metoda variational.
Capitolul 6. Aplicaii speciale ale metodei
indicelui de refracie integrat. Au fost
sintetizate avantajele utilizrii metodei
indicelui de refractie integrat n nivel-
mentul trigonometric.
Capitolul 7. Determinri practice i calcule
simulative. S-au testat formulele de deter-
minare a indicelui de refractie, implemen-
tarea unor metode noi de eliminare a con-
stantei de multiplicare datorat factorilor
atmosferici, utilizarea metodei indicelui de
refractie integrat ca metod de diagnostic
n retelele geodezice de precizie.
Concluzii extrase din cele ale autorului. Prin-
cipalul obiectiv al tezei a fost mbuntti-
rea preciziei cu care distantele si unghiuri-
le sunt corectate de factorii atmosferici. O
combinatie inteligent ntre metoda corecti-
ilor de vitez si MIRI poate fi o alternativ
viabil, performant si mult mai putin costi-
sitoareraportat la metodele avansate meto-
da dispersiei si metoda variational. S-a pro-
pus o formul nou pentru determinrile
diferentelor de nivel prin aplicarea MIRI n
- 66 -
nivelmentul trigonometric, formul n care
se tine seama de indicii de refractie locali
msurati la capete.
Studii i cercetri privind
surtorile topografice i
geodezice n zonele costiere i
marine
24 iunie 2005, UTCB
Autor: Maan Boubou
inginer
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Petre Iuliu Dragomir
Capitolul 1. Introducere. S-a realizat o trecere
n revist a problematicii abordate n
cadrul lucrrii.
Capitolul 2. Hidrografie i ridicarea hidro-
grafic. S-au prezentat notiuni generale
despre aceste probleme, precum si un scurt
istoric al ridicrilor hidrografice.
Capitolul 3. Noiuni generale din geodezie i
cartografie utilizate n hidrografie. Cu-
prinde aspecte referitoare la forma Pmn-
tului, legarea datumului, prelucrarea msu-
rtorilor geodezice maritime, proiectii si
fundamente ale hrtilor utilizate n topo-
grafia marin.
Capitolul 4. Metode de poziionare n zonele
costiere i marine. Au fost sintetizate ele-
mentele esentiale despre metodele clasice
de pozitionare, sisteme electronice terestre
pentru stabilirea pozitiei, sisteme spatiale
satelitare pentru determinarea pozitiei,
sisteme acustice de pozitionare UPF.
Capitolul 5. Tehnici de msurare a adncimi-
lor. S-au abordat elemente cu privire la
tehnici manuale de msurare a adncimi-
lor, tehnici acustice, msurarea adncimii
utiliznd laserul aeropurtat.
Capitolul 6. surtori suplimentare pentru
topografia marin. Au fost sintetizate prin-
cipalele observatii suplimentare care se im-
pun pentru topografia marin, n principal
fenomenele meteorologice si cele geogra-
fice.
Capitolul 7. Standardele internaionale pentru
ridicri hidrografice S44. S-au prezentat
standardele referitoare la pozitionarea son-
dajului, determinarea adncimilor, den-
sitatea datelor si detectarea detaliilor, etc.
Capitolul 8. Urmrirea deplasrilor i defor-
maiilor construciilor hidrotehnice marine
prin tehnologia GPS. S-au abordat tehnicile
de determinare a deplasrilor si deformatii-
lor utiliznd tehnologia GPS, cu studiu
aplicativ n portul Constanta.
Capitolul 9. Concluzii, observaii i contribuii.
S-au relevat contributiile si principalele
idei ca urmare a studiului efectuat.
Concluzii extrase din cele ale autorului. Cnd
reteaua GPS este stabil de-a lungul coastei
pe distante mari si msurtorile sunt execu-
tate n conditii de clim cald si umed tre-
buie acordat atentie influentelor erorilor
sistematice. n msurtorile GPS ntre dou
epoci diferite de timp pot aprea probleme
datorit schimbrii datumului, aceast pro-
blem trebuie s fie luat n considerare n
proiectele de monitorizare a constructiilor.
Unele contribuii la utilizarea
tehnologiei GPS n ridicrile
cadastrale
8 iulie 2005, UTCB
Autor: Gabriel Bdescu
inginer
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Gheorghe Tmioag
Capitolul 1. Introducere. S-a prezentat succint
continutul tezei si structura pe capitole, cu
scurte referiri la problemele abordate.
Capitolul 2. Stadiul actual de cunoatere a
utilizrii tehnologiei GPS n msurtori.
Au fost cercetate aspecte referitoare la
prelucrrile GPS, tehnici de cutare si fix-
are a ambiguittilor lungimilor de und,
erori si surse de erori, precizie, situatia
actual la nivel national si international.
Capitolul 3. Contribuii proprii la utilizarea
tehnologiei GPS n msurtorile cadas-
trale. S-au prezentat metode de msurare
si determinare a pozitiilor punctelor folo-
- 67 -
site n cadastru cu ajutorul GPS si pre-
lucrarea msurtorilor cinematice GPS.
Capitolul 4. Studiu de caz. Reprezint partea
cea mai important din lucrare, cu
contributii legate de metodele utilizate.
Capitolul 5. Concluzii finale. Constituie o
sintez a ideilor aprofundate n ntreaga
lucrare, exprimnd esenta conceptiei
autorului.
Contribuii privind utilizarea
tehnologiei GPS n Sistemul
Informaional Geografic
15 iulie 2005, UTCB
Autor: Cristina Oana
inginer, director tehnic ESRI Romnia SRL
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Vasile Ursea
Capitolul 1. Introducere. S-a prezentat succint
scopul tezei si structura ei pe capitole.
Capitolul 2. Evoluia tehnologiilor bazate pe
sistemele globale de navigaie. S-au pre-
zentat sistemele de pozitionare global,
tipurile de receptoare GPS, servicii bazate
pe pozitionare spatial.
Capitolul 3. GPS diferenial i modele mate-
matice de poziionare. S-au studiat teh-
nicile de executare a observatiilor GPS,
metodele de pozitionare diferential,
tehnologia DGPS de tip retea.
Capitolul 4. Standarde ale datelor spaiale
caracteristice aplicaiilor mobile GIS/
GPS. Au fost identificate normele aplicabile
la nivel international care reglementeaz
problemele referitoare la datele spatiale
caracteristice aplicatiilor mobile GIS/GPS.
Capitolul 5. Analiza datelor geospaiale n
contextul realizrii unei infrastructuri de
date spaiale (NSDI) la nivel naional.
Constituie o sintez a problematicii privind
analiza datelor spatiale sub forma unui
studiu comparativ.
Capitolul 6. Concluzii finale. Reflect ideile
aprofundate n ntreaga lucrare, exprimnd
esenta studiului efectuat.
Capitolul 7. Bibliografie.
Concluzii extrase din cele ale autorului. Lu-
crarea aduce contributii la solutionarea pro-
blematicii propuse prin evidentierea unor
directii de viitor n utilizarea combinat a
tehnologiei GPS de msurare cu aplicatii
GIS, teledetectie si interferometrie, clarifi-
carea celor trei aspecte importante: porta-
bilitate, interoperabilitate / acces la infor-
matii si continuitate n vederea realizrii
unei infrastructuri de date geospatiale si
evidentierea strategiilor de abordare ierar-
hic implicate n evolutia oricrui tip de
GSDI sau NSDI.
Contribuii la realizarea unui sistem
informatic pentru monitorizarea
factorilor de mediu
9 decembrie 2005, UTCB
Autor: Olesea Mitrofan
inginer
Conductor tiinific:
Capitolul 1. Obiectiv. S-a descris necesitatea
studiului si importanta pe care o are n
momentul actual, precum si dificulttile pe
care le-au ntmpinat echipele de spe-
cialisti care au lucrat la astfel de proiecte.
Capitolul 2. Cadrul legal. S-au abordat decla-
ratiile si deciziile de ordin international
referitoare la mediu, iar apoi contextul
legal din Republica Moldova.
Capitolul 3. Factori de influen asupra me-
diului nconjurtor. S-au identificat factorii
fizici si biologici cu impact asupra mediului.
Capitolul 4. Proiecte privind inventarierea
agricola si de mediu. S-au mentionat suc-
cint proiectele internationale principale
care au avut ca obiect studii asemntoare:
LUCAS, LCCS-FAO, CORINE, SITE.
Capitolul 5. Sisteme de teledetecie. S-au
studiat probleme referitoare la satelitii din
seria Landsat, programul SPOT, NOAA,
satelitii IKONOS si QuickBird.
Capitolul 6. Surse de date i prelucrri preli-
minare. Au fost prezentate elemente pri-
vind achizitia datelor spatiale si descrip-
- 68 -
tive, gestiunea, manipularea si analiza da-
telor, rectificarea si reesantionarea imagi-
nilor satelitare, geocodarea datelor sate-
litare, modelarea numeric a terenului.
Capitolul 7. Stabilirea legendei preliminare. S-
a evidentiat importanta clasificrii obi-
ectelor si modul n care aceasta se poate
realiza.
Capitolul 8. Pregtirea datelor cartografice i
a imaginilor LANDSAT pentru Republica
Moldova. Au fost incluse elemente privind
procesarea hrtilor scanate si ortorectifi-
carea imaginilor Landsat pentru Republica
Moldova.
Capitolul 9. Posibiliti de utilizare a bazei de
date LCCS pentru monitorizarea dezastre-
lor naturale. S-au identificat principalele
modalitti de exploatare a bazei de date
create n scopul mai sus mentionat.
Concluzii extrase din cele ale autorului. S-a
prezentat pe larg o solutie optimizat de
corectare a limitelor poligoanelor situate
pe frontier conceput n cadrul aplicatiei
si validat drept contributie tehnic
personal n aceast lucrare. Aplicatia a
fost impus de inconsistenta datelor
referitoare la granita trii, fiind rezolvat o
problem imposibil de realizat printr-o
abordare de tipul poligon cu poligon.
Contribuii la implementarea
sistemelor informaionale geografice
n administrarea resurselor urbane
pe baza cadastrului imobiliar
edilitar
20 ianuarie 2006, UTCB
Autor: Florian Petrescu
matematician, ef lucrri la Universitatea
Tehnic de Construcii Bucureti,
florianp@utcb.ro
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Gheorghe Tmioag
Capitolul 1. Introducere. S-au abordat con-
ceptele fundamentale GIS si rolul datelor
spatiale ntr-un GIS urban.
Capitolul 2. Stadiul cunoaterii. Au fost pre-
zentate elemente privind problemele actuale
si tendintele GIS la modul general si apoi n
legtur cu cadastrul general si cadastrul
imobiliar-edilitar.
Capitolul 3. Contribuii proprii GIS pentru
monumente istorice. n cadrul capitolului s-
a pornit de la fazele de definire cerinte,
componente pn la cea operational.
Concluzii extrase din cele ale autorului. Con-
tributiile proprii din cadrul tezei de doc-
torat sunt urmtoarele:
proiectarea si realizarea unui sistem informa-
tic geografic pentru monumente istorice;
realizarea Fisei monumentului istoric prin
adaptarea Fisei corpului de proprietate pre-
vzut n Normele tehnice pentru introdu-
cerea cadastrului general;
realizarea fisei intitulate Date specifice ca-
dastrului monumentelor istorice prin extin-
derea Fisei bunului imobil, sectiunea 5
date despre cldiri si anexe, prevzut n
metodologia privind executarea lucrrilor
de introducere a cadastrului imobiliar n
localitti;
proiectarea si realizarea unei baze de date
spatiale multi-rezolutie pe trei niveluri: niv-
el national, nivel zonal si nivel monument;
introducerea n cadrul nivelului national al
bazei de date multi-rezolutie de elemente
tehnice de cadastru privind locatia si ele-
mente juridice de cadastru privind propri-
etarul;
introducerea n cadrul nivelului zonal al bazei
de date multi-rezolutie de elemente tehnice
de cadastru privind localizarea, suprafata,
numrul cadastral, elemente calitative de ca-
dastru (starea general a constructiei, starea
elementelor monumentului) si elemente ju-
ridice de cadastru privind proprietarul si
situatia juridic;
introducerea n cadrul nivelului monument al
bazei de date multi-rezolutie de elemente
tehnice de cadastru localizarea n cadrul
monumentului printr-un sistem de coordo-
nate si elemente calitative de cadastru sta-
rea monumentului si starea componentelor
sale artistice;
definirea, evaluarea si implementarea com-
ponentelor sistemului pentru nivel monu-
- 69 -
ment si anume: baza grafic, componenta
tematic si componenta descriptiv;
realizarea documentatiei grafice a lucrrilor
de conservare-restaurare pe baza interog-
rilor efectuate asupra nivelului monument al
bazei de date spatiale multi-rezolutie.
Contribuii privind transformrile
de coordonate determinate n
sisteme geodezice eterogene
9 martie 2006, UTCB
Autor: Neculai Avramiuc
inginer
Conductor tiinific:
Capitolul 1. Sisteme de referin globale i lo-
cale. Datele geodezice fundamentale de re-
ferin. S-au prezentat principalele sisteme
de referint globale si retelele de referint
asociate, din perspectiva necesittii adopt-
rii unor datumuri globale si nationale.
Capitolul 2. Aspecte actuale privind adoptarea
unor noi datumuri geodezice i transfor-
rile de coordonate specifice. S-au studiat
abordrile existente n domeniu, n tri
avansate cu traditie si dezvoltri importante.
Capitolul 3. Opiuni pentru transformarea da-
telor spaiale. Acest capitol constituie par-
tea teoretic cea mai important din
lucrare, cu contributii legate de transfor-
mri si modelare.
Capitolul 4. Gridul de transformare. S-au pre-
zentat abordri diferite privind reteaua de
puncte care se utilizeaz pentru interpolare.
Ca probleme principale s-au descris modul
de spatiere a gridului, testarea gridului de
transformare si integrarea gridurilor.
Capitolul 5. Studiu de caz. S-a creat un pro-
gram de transformare a datelor geodezice
fundamentale de referint, prezentndu-se
algoritmul de transformare, interfata utili-
zatorului si operarea n program, datele de
intrare, respectiv de iesire si un studiu
asupra rezultatelor, fiind puse n evident
contributiile proprii ale autorului.
Concluzii extrase din cele ale autorului. n
cadrul tezei s-au urmrit dou obiective
importante si anume justificarea nevoii
adoptrii n tara noastr a unui nou sistem
national geodezic de referint geocentric
(datum geocentric) si realizarea unui mo-
del de transformare a coordonatelor dintr-
un datum n altul, propus ca standard
national, bazat pe un grid de transformare
care nglobeaz modelul de distorsiune a
datelor. Studiul comparativ al diferitelor
metodologii de transformare a coordona-
telor a condus la elaborarea si realizarea
unui program performant de transformare a
datelor geodezice fundamentale de refe-
rint, care respect patru cerinte impor-
tante, si anume: simplitatea, eficienta,
unicitatea si rigoarea. Precizia de 10-15 cm
rezultat prin interpolarea coordonatelor
din gridul de distorsiuni este suficient de
bun pentru cele mai multe aplicatii
topografice si cadastrale si satisface
exigentele comunittii de hart si GIS/LIS.
Contribuii privind recunoaterea
formelor prin interpretarea
automat a imaginilor digitale
20 martie 2006, UTCB
Autor: Gheorghe Virgil Lucanu
cercettor tiinific, Agenia de Cercetare pentru
Tehnici Tehnologii Militare
Conductor tiinific:
prof. univ. dr. ing. Lucian Turdeanu
Capitolul 1. Introducere. S-a descris succint
modul in care interpretarea contribuie la
cresterea productivittii realizrii docu-
mentelor cartografice, cu accent pe meto-
dele de recunoastere automat a formelor,
n scopul realizrii unor baze de date
cartografice complexe.
Capitolul 2. Stadiul actual privind metodele de
recunoatere automat a formelor. S-a
studiat din punct de vedere al evolutiei
recunoasterea formelor pe diferite tipuri de
imagini, fcndu-se o prezentare a
contextului actual al domeniului.
Capitolul 3. Date cartografice numerice. S-au
amintit principalele tipuri de date cartogra-
- 70 -
fice numerice: raster si vector, subliniindu-
se principalele caracteristici si avantajele
pe care le ofer fiecare dintre cele dou
abordri.
Capitolul 4. Prelucrarea datelor raster n
domeniul recunoaterii formelor. S-au
expus succint: etapele parcurse n vederea
prelucrrii de imagini, recunoasterea for-
melor utiliznd inteligenta artificial, bina-
rizarea imaginilor prin diferite metode,
precum si un algoritm pentru segmentarea
imaginii.
Capitolul 5. Contribuii privind extragerea i
selecia caracteristicilor formelor n ima-
ginile digitale i clasificarea formelor.
Studiu de caz. S-a propus un algoritm de
extragere a caracteristicilor, cu accent pe
principalii pasi parcursi, apoi un algoritm
de selectie a caracteristicilor recunoaste-
re automat a semnelor conventionale,
inscriptiilor, etc., si un algoritm de cla-
sificare a formelor. S-au prezentat studiile
si cercetri experimentale aferente.
Concluzii extrase din cele ale autorului. In
principal au fost aduse urmtoarele con-
tributii: tratarea unitar n limba romn a
principalelor probleme referitoare la meto-
dele de recunoastere a formelor pe nre-
gistrrile digitale, elaborarea unor algo-
ritmi de binarizare a imaginilor monocro-
me, de vectorizare automat, de recunoas-
tere automat a semnelor conventionale
punctuale si a inscriptiilor de pe hrtile
topografice precum si un algoritm de
clasificare a imaginilor multispectrale.
Realizarea unui sistem informatic
urban avnd la baz date cadastrale
6 aprilie 2006, UTCB
Autor: Vasile tefan Sultan
director tehnic, Geosystems SRL, Firenze, Italia
Conductor tiinific: prof. univ. dr. ing.
Gheorghe Tmioag
Capitolul 1. Introducere. S-au descris sisteme-
le informatice urbane din punct de vedere
al caracteristicilor, functiilor, etapelor de
realizare.
Capitolul 2. Stadiul cunoaterii. S-au studiat
din punct de vedere al contextului actual
abordrile curente din domeniu, prezentn-
du-se tehnologia SVG, tehnologia GML,
evidentiindu-se rolul important al inter-
operabilittii n GIS.
Capitolul 3. Contribuii proprii/Studiu de caz.
S-a creat o baz de date spatiale, fiind ex-
puse etapele parcurse: proiectarea, imple-
mentarea functiilor de interoperabilitate,
publicarea informatiilor spatiale.
Capitolul 4. Concluzii. S-au subliniat avantajele
modului de lucru propus, precum si elemen-
tele de noutate pe care le implic acesta.
Capitolul 5. Bibliografie. Lista cu reperele
stiintifice consultate n conceperea tezei de
doctorat.
Capitolul 6. Anexe. Au fost incluse prezentrile
grafice ale lucrului cu baza de date creat,
precum si elementele de interoperabilitate
utilizate.
Concluzii. Prin intermediul studiului de caz s-a
artat c aplicatiile WebGIS pot fi utilizate
nu doar ca metod ieftin de vizualizare/
accesare a informatiilor din cadrul SIU, ci
si pentru condividerea acestora ntre dife-
rite organizatii prin implementarea standar-
delor WMS, WFS. Se pot genera n cadrul
aplicatiei documentele tehnice ale cadastru-
lui general, putnd fi utilizate n Internet.
- 71 -
P Pr ro of f. .u un ni iv v. .e em m. . D Dr r. .I In ng g. . H Ha ab bi il l. . d dr r. . h h. .c c. .m mu ul lt t. .
H HA AN NS S P PE EL LZ ZE ER R
Geodezia a pierdut prin prof.univ.em.
dr.ing. habil. dr. h.c. mult. Hans Pelzer, decedat
pe 20 aprilie 2006 n vrst de 70 de ani, un re-
marcabil om de stiint si un profesor universitar
deosebit.
Hans Pelzer s-a nscut pe 20 ianuarie
1936 la Velbern n judetul Mettmann din RFG.
Dup pregtirea sa ca tehnician n domeniul
msurtorilor terestre (1951-1954), a studiat n
perioada 1955-1957 la Scoala de Inginerie
Essen (astzi Fachhochschule) specializarea
Msurtori Terestre. n 1958 a nceput studiile
universitare geodezice la Universitatea din
Bonn, pe care le finalizeaz prin examenul de
diplom n 1962. n perioada 1962 pn n 1972
el lucreaz mai nti ca asistent si apoi n calita-
te de consilier academic la Institutul pentru M-
surtori Terestre de la T.U. Braunschweig.
Tezei sale de doctorat intitulat Studiul
preciziei n retelele de trilateratie msurate prin
unde electromagnetice pe care o sustine n
1969 i-a urmat lucrarea de habilitare Analiza
msurtorilor geodezice de deformatie n
1971, care a constituit o cotitur hotrtoare si o
lucrare de referint, n care analiza msurtori-
lor geodezice de deformatie a fost demonstrat
stohastic riguros. n acelasi an, Hans Pelzer a
fost numit profesor pentru Tehnica msurtori-
lor geodezice la Geodtische Institut (GIH) al
Universittii din Hanovra. Aici, n anul 1977, a
devenit urmasul profesorului Hpcke la catedra
Allgemeine Vermessungskunde si numit n
functia Director al Geodtische Institut, pozitie
pe care a detinut-o pn n anul 2004, cnd a
fost numit profesor emerit.
Lucrrile stiintifice ale lui Hans Pelzer
acoper ntregul spectru al stiintei msurtorilor
terestre, topografiei ingineresti si geodeziei, pre-
cum si cel al calculelor de compensare si statis-
tic. Punctul central l-au constituit retelele geo-
dezice pentru msurtorile ingineresti si natio-
nale, materializate prin dou volume dedicate
studiilor de contact organizate la Universitatea
din Hanovra, pentru care Hans Pelzer a semnat
ca editor si la care a contribuit cu capitole fun-
damentale. Concludent pentru interesul larg si
conexiunea integrativ a subdomeniilor a fost
desigur si contributia profesorilor si: prof.
Ochsenhirt de la Scoala de Inginerie Essen, prof.
Wolf de la Universitatea Bonn, precum si prof.
Gerke de la T.U. Braunschweig, conductorul
lucrrii sale de doctorat si a celei de habilitatare.
n culmea creatiei sale Hans Pelzer a
dezvoltat si consacrat GIH ca una din primele
adrese ale Geodeziei. Lucrrile de cercetare si
proiectele ingineresti foarte variate care au fost
initiate si realizate de domnia sa, n special n
cadrul SFB 149 Metode de msurare si proce-
duri de teledetectie n zone costiere si marine,
continuate de multe ori cu abordri interdisci-
plinare strns legate de practica geodezic, au
fost concludente si s-au constituit n semnale
clare spre exterior asupra activittii sale angaja-
te si orientate. Sub ndrumarea sa au aprut nu-
meroase teze de doctorat, unele realizate de cer-
cettori strini, pentru care ndrumarea de la
GIH a constituit un pas hotrtor n carier. Nu
trebuie uitate nici simpozioanele, studiile de
contact si seminariile stiintifice organizate de
domnia sa la Hanovra.
Ca profesor universitar Hans Pelzer era
deosebit de iubit si apreciat, fiindc reusea s
impun conceptul scolii hanovrene legarea
rigurozittii teoretice de o riguroas orientare
practic trit de el nsusi si transmis mai
departe studentilor si.
Realizrile sale erau clare si reprezentati-
I IN NM ME EM MO OR RI IA AM M
- 72 -
ve, nsotite n permanent cu o oarecare doz de
umor. Era de asemenea foarte activ n coordona-
rea domeniului de specializare, conducnd multi
ani la rnd comisia de examinare pentru domeni-
ul de studii iar Faculttii de Constructii si Geo-
dezie i-a stat la dispozitie ca decan pentru 2 ani.
Hans Pelzer a fost activ n numeroase or-
ganizatii si uniuni profesionale, dintre care amin-
tim aici: Deutsche Geodtische Kommission
Comisia German pentru Geodezie unde era si
consilier stiintific, Deutscher Verein fr Ver-
messungswesen Uniunea German pentru Sti-
inta Msurtorilor, Arbeitsausschsse des Deu-
tschen Instituts fr Normung - Comisii de lucru
ale Institutului German pentru Norme, Deutsche
Forschungsgemeinschaft - Uniunea German
pentru Cercetare. Reprezentativ pentru nume-
roasele colaborri cu institutii de nvtmnt din
strintate trebuie amintit aceea cu Universita-
tea Tehnic de Constructii din Bucuresti, care
este si n prezent bine ancorat la GIH.
Ca un semn de colegialitate si prietenie
fat de scoala geodezic romneasc prof. Hans
Pelzer a acceptat n anul 1991 s coordoneze
activitatea din cadrul Proiectului TEMPUS JEP-
2740 care viza ridicarea nivelului nvtmntu-
lui geodezic superior din tara noastr. Activit-
tile din cadrul proiectului erau prevzute pentru
o perioad de 3 ani si au fost finantate de UE cu
363.000 ECU, despre care domnia sa afirma
ntotdeauna cu responsabilitatea-i caracteristic
sunt bani multi si trebuie s-i cheltuim cu mult
discernmnt. Investitiile nu erau orientate
doar spre ridicarea bazei materiale de la Facul-
tatea de Geodezie din Bucuresti pentru care au
fost investiti circa 40%din fondurile proiectului,
ci mai ales pentru ridicarea nivelului profesional
si stiintific al personalului si al studentilor din
facultate. n cadrul proiectului au fost finantate
12 stagii de documentare pentru personalul di-
dactic din facultate, 4 stagii cu o durat de 10 luni
pentru studii doctorale si 9 stagii a cte 3 luni
pentru studentii din anii terminali pentru elabo-
rarea lucrrilor de diplom. Contributia profeso-
rului Hans Pelzer la realizarea celor prezentate a
fost hotrtoare, nu numai prin ceea ce a fcut
n calitate de coordonator, dar si prin prelegerile
de nalt nivel stiintific pe care le-a tinut studen-
tilor din Facultatea de Geodezie Bucuresti.
Relatiile de prietenie stabilite cu ocazia
proiectului TEMPUS au constituit baza pentru
cooperarea ulterioar a celor dou institutii de
nvtmnt superior n cadrul programului euro-
pean ERASMUS-SOCRATES. Amprenta vr-
stei si mai ales agravarea strii de sntate nu l-au
mpiedicat pe prof. Hans Pelzer s fie anual, cte
o sptmn, oaspetele Faculttii de Geodezie
din Bucuresti pentru prelegeri, apreciate att de
studenti ct si de personalul didactic pentru di-
versitatea tematicii, nivelul stiintific ridicat si
mai ales pentru apropierea sufleteasc fat de
scoala geodezic romneasc. Prin trecerea sa
n nefiint am pierdut un prieten adevrat si un
valoros profesor si om de stiint.
n activitatea sa de 33 de ani la Univer-
sitatea din Hanovra, Hans Pelzer a reusit, printr-
o neobosit activitate, realizri deosebite si a
cucerit numeroase merite pentru care a primit
multe distinctii. n anul 1988 a primit medalia
de onoare Marin Drinov de la Academia de
Stiinte din Bulgaria, 1990 titlul de doctor hono-
ris causa la TU-Zrich, 1993 doctor honoris
causa la TU pentru Msurtori si Cartografie
Wuhan, 1994 doctor honoris causa la Universi-
tatea Tehnic de Constructii Bucuresti.
Prof. Hans Pelzer a lsat urme adnci n
peisajul geodezic iar prin idei integrative a cre-
ionat linii directoare vizibile pentru viitor. Prin
aceasta a fost si va rmne un exemplu pentru
generatii ntregi de geodezi. Suntem ndoliati
alturi de sotia si familia lui si vom pstra n
memorie o consideratie deosebit.
Hansjrg Kutterer
Traducere i completare Johann Neuner

Revista de Geodezie-2006

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Revista de Geodezie-2006

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Revista de Geodezie, Cartografie i Cadastru

You might also like