Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Close Ad

Close Ad

Ratings: (0)|Views: 2|Likes:
Published by manupop
ad
ad

More info:

Published by: manupop on Jun 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/16/2014

pdf

text

original

 
 Arthur Koestler: Al treisprezecelea trib. Imperiul khazarilor si mostenirea lorArthur KoestlerAl treisprezecelea trib. Imperiul khazarilor si mostenirea lorEd. AntetDin cuprins:- Inãltarea, convertirea si declinul khazarilor;- Mostenirea: Pribegia, De unde veneau, Interferente si curentecontradictorii, Rasã si mit;- Câteva implicatii: Israelul si diaspora.„Istoria Europei si a lumii nu poate fi înteleasã, în adevãrata eisemnificatie, fãrã cunoasterea profundã a istoriei poporului evreiesc, istoriebazatã pe o religie „nationalã”, exclusivã, care a servit si care constituiepremisele religiei crestine si islamice. Practicatã în templele „comunitãtilor”,religia mozaicã înfãtiseazã o permanentã comemorare si exaltare a istorieiunui popor alcãtuit din 12 triburi care au plecat din regiunea mesopotamicã acentrului Ur, au trecut prin Egipt de unde au migrat din nou în Palestina.Dupã includerea Palestinei în Imperiul Roman, evreii semiþi s-au întins în totimperiul. Cu aceasta a început diaspora, care dureazã si astãzi. Putini maisunt azi evreii semiti împrãstiati în lume. Diferite alte etnii au adoptat religiamozaicã. Între acestea, khazarii, turcomani din stepele scitice, care si-au alesaceastã religie în anut 740 a.D., cu toate cã nu aveau nimic în comun cupoporul semit. Statisticile aratã cã astãzi, majoritatea preponderentã a celor15- 20 de milioane de „evrei” din lume sunt cei de origine khazarã, cu unaspect fizic diferit, numiþi Askenazi. Alungati de alti nãvãlitori, ei au împânzitEuropa si America, unde au o bunã situatie economicã si o mare influentãpoliticã. Aceastã situatie se datoreste organizãrii extraordinar de eficiente acomunitãtilor mozaice din lume, legate într-o federatie mondialã. Asadar,mozaismul este o societate formidabilã, cu o structurã socio- politicã mai
 
puternicã decât etnia si statul. Este ceea ce rezultã din opera documentatã culux de amãnunte a lui Arthur Koestler, care fiind si el khazar mozaic din TaraMogiorilor, este departe de orice îndoialã sau suspiciune de antisemitism,termen nejustificat si obsolent. Pe plan istoric, gloria khazarã nu poate lipsidin istoria „ebraicã” a fondatorului Moise, desi vine de la un popor de rasãdiferitã, care pe drept cuvânt poate fi calificat drept al 13-lea trib.” J.C.D.„Cam pe vremea când Carol cel Mare s-a încoronat împãrat al Apusului,granitele rãsãritene ale Europei între Caucaz si Volga erau dominate de unstat evreiesc cunoscut sub numele de Imperiul khazarilor. La apogeul puteriisale, din secolul al VII-lea pânã în secolul al X-lea d.Hr. a jucat un rolimportant în modelarea destinului Europei medievale si deci si al celeimoderne. Tara khazarilor – cu populatie de origine turcã – ocupa o pozitiestrategicã: cheia la poarta dintre Marea Neagrã si Marea Caspicã unde se înfruntau marile puteri orientale la vremea aceea. Ea servea de tampon caresã ocrotescã Bizanþul de invaziile triburilor barbare flãmânde sau avide dinstepele nordice si mai târziu de vikingi si neamul rhus. Dar la fel de importanteste faptul cã armatele khazarilor au stãvilit în chip eficace avalansa arabãchiar în stadiile ei cele mai devastatoare, împiedicând astfel cucerirea Europeirãsãritene de cãtre musulmani.Câtiva ani mai târziu, probabil în 740, regele, Curtea sa si clasaconducãtoare –a militarilor- au îmbrãtisat credinta mozaicã, si iudaismul adevenit religia de stat a khazarilor. Nu încape îndoialã cã aceastã hotãrâre i-auimit pe contemporani la fel de mult cum i-au surprins si pe cãrturariimoderni dovezile acestei realitãti oferite de izvoare arãbesti, bizantine, rusestisi ebraice. Ne vom multumi însã cu observatia cã aceastã convertire oficialã(în pofida prozelitismului crestin practicat de Bizant, în ciuda influenteimusulmane din Rãsãrit, precum si a presiunii politice exercitate de acestedouã puteri) la o religie care nu beneficia de sprijin din partea nici unei puteripolitice, fiind dimpotrivã persecutatã de mai toate, nu poate fi consideratã unsimplu accident.Ceea ce rãmâne discutabil este destinul khazarilor evrei dupã distrugereaimperiului lor, în secolul al XIII-lea. În aceastã problemã izvoarele deinformatie sunt sãrãcãcioase, însã mentioneazã totusi diferite asezãrimedievale ale khazarilor în Crimeea, Ucraina, Ungaria, Polonia si Lituania.Tabloul general care se degajã din aceste informatii fragmentare este acela alunei migratii a triburilor si colectivitãtilor khazare în aceste regiuni aleEuropei rãsãritene – în special Rusia si Polonia – unde, în zorii epociimoderne, se afla cea mai mare concentratie de evrei. Iatã ce i-a fãcut pediversi istorici sã presupunã cã o mare parte, dacã nu cei mai multi dintreevreii orientali – si deci aceeasi cotã din evreimea mondialã – s-ar putea sã fie
 
de origine khazarã si nu semitã. Implicatiile ample si cu bãtaie lungã aleacestei ipoteze ar putea explica marea prudentã si rezervã mannifestate deistorici în abordarea acestui subiect – atunci când nu-l ignorã cu desãvârsire.Astfel, în editia din 1973 a lucrãrii Encyclopaedia Judaica, articolul desprekhazari este semnat de prof. Dunlop, însã existã o sectiune separatã care seocupã de „evreii khazari dupã cãderea regatului” semnatã de coordonatoriilucrãrii si scrisã cu intentia evidentã de a evita sã zdruncine dogma„poporului ales” din mintile credinciosilor.A. N. Poliak, profesor de istorie medievalã a evreilor la Universitatea dinTel Aviv, scrie cã realitãtile impun „un nou mod de abordare atât a problemeirelatiilor dintre evreimea khazarã si celelalte colectivitãti evreiesti, cât si a întrebãrii cât de departe putem merge în considerarea acestei evreimi(khazare) drept nucleu al marii comunitãti evreiesti din Europa orientalã...Descendentii acesteia – cei care au rãmas pe loc, cei care au emigrat în StateleUnite si în alte tãri, precum si cei care s-au dus în Israel – formeazã astãzimarea majoritate a evreimii mondiale. Aceste rânduri fuseserã scrise înaintede a lua lumea cunostintã de proportiile reale ale holocaustului nazist, daracest amãnunt nu modificã faptul cã marea majoritate a evreilor care ausupravietuit în lumea contemporanã sunt de origine est-europeanã – si deci,probabil, mai ales khazarã. Dacã asa stau lucrurile, înseamnã cã strãmosii lornu veneau de pe malurile Iordanului, ci de pe ale Volgãi, nu din Canaan, cidin Caucaz. Dacã se va dovedi cã acesta este adevãrul, atunci termenul de„antisemitism” ar deveni fãrã noimã, s-ar goli de continut, s-ar baza pe oconceptie falsã împãrtãsitã atât de cãlãi, cât si de victimele lor. PovesteaImperiului khazar, asa cum se dezvãluie ea încetul cu încetul din trecut, începe sã aparã ca cea mai cruntã farsã pe care a pus-o vreodatã la caleistoria.Sãpãturile arheologice au arãtat cã Regatul khazarilor era încojurat deun lant foarte complicat de fortificatii, care îi apãrau frontierele nordicedinspre stepe. Aceste fortãtete alcãtuiau un arc semicircular din Crimeeapeste cursul inferior al Donetului si al Donului pânã la Volga; înspre miazãzierau apãrate de Muntii Caucaz, spre apus de Marea Neagrã, iar spre rãsãritde „Marea Chazarilor"– Caspica. La apogeul puterii lor ei aveau sub control,sau supuneau la biruri, circa treizeci de natiuni si triburi diferite stabilite peteritoriile vaste cuprinse între Caucaz, Marea Aral, Muntii Ural, orasul Kievsi stepele ucrainiene. Dincolo de aceste dominioane întinse, armatelekhazarilor mai fãceau expediþii de jaf si în Gruzia si Armenia sau pãtrundeau în Califatul arab pânã la Mosul.Dar cine erau acesti oameni remarcabili – remarcabili atât prin putereasi realizãrile lor, cât si prin convertirea la o religie de paria? Cronicarii

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->