Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
47Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs01_inginerie_seismica

curs01_inginerie_seismica

Ratings: (0)|Views: 1,160|Likes:
Published by sasha_st

More info:

Published by: sasha_st on May 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
1
1. No
ţ
iuni de seismologie inginereasc
ă
 
1.1. Introducere
 În medie peste 10000 de persoane au decedat anual din cauza cutremurelor de p
ă
mânt în secolul20 (Bolt, 2001, vezi Figura 1.1). Chiar dac
ă
structurile proiectate
ş
i construite conform standardelor moderne de proiectare antiseismic
ă
sunt în general mult mai sigure, eliminând la maxim pierderilede vie
ţ
i omene
ş
ti, pierderile economice în urma cutremurelor de p
ă
mânt sunt în cre
ş
tere la nivelmondial. Dou
ă
exemple notorii sunt cutremurul din 1994 de la Northridge (SUA), cu pierderiestimate la 40 miliarde dolari americani,
ş
i cel din 1995 de la Kobe (Japonia), soldat cu pierderi deaproximativ 100 miliarde dolari americani (Scawthorn, 2003).Figura 1.1. Pierderi de vie
ţ
i omene
ş
ti datorate cutremurelor majore în secolul 20 (Bolt, 2001).
Ingineria seismic
ă
este un domeniu al ingineriei care are ca scop reducerea efectelor cutremurelor de p
ă
mânt asupra construc
ţ
iilor inginere
ş
ti. Aceasta cuprinde diverse aspecte, printrecare: (1) studierea acelor aspecte ale seismologiei
ş
i geologiei care sunt importante pentruproblem
ă
, (2) analiza r 
ă
spunsului dinamic al structurilor sub ac
ţ
iunea mi
ş
c
ă
rii seismice
ş
i (3)dezvoltarea
ş
i aplicarea unor metode de planificare, proiectare
ş
i execu
ţ
ie a construc
ţ
iilor rezistente la efectul cutremurelor de p
ă
mânt. Ingineria seismic
ă
se întrep
ă
trunde cu geo
ş
tiin
ţ
ele pede o parte,
ş
i cu
ş
tiin
ţ
ele sociale, arhitectura
ş
i autorit
ăţ
ile pe de alt
ă
parte.
Seismologia
este o ramur 
ă
a geo
ş
tiin
ţ
elor care studiaz
ă
vibra
ţ
iile create de surse naturale precumcutremurele de p
ă
mânt
ş
i erup
ţ
iile vulcanice, precum
ş
i sursele artificiale precum exploziilesubterane.
Seismologia inginereasc
ă
are ca obiectiv explicarea
ş
i prezicerea mi
ş
c
ă
rilor seismiceputernice dintr-un amplasament
ş
i studiul caracteristicilor mi
ş
c
ă
rii seismice care sunt importantepentru r 
ă
spunsul structurilor inginere
ş
ti.Pionerul cercet
ă
rilor moderne de seismologie a fost inginerul irlandez Robert Mallet, care a întreprins studii de teren temeinice dup
ă
cutremurul Neapoletan din 1857 (Italia). Acesta a explicat"masele dislocate de piatr 
ă
 
ş
i mortar" folosind termeni
ş
i principii ale mecanicii,
ş
i a introdus înacest mod un vocabular de baz
ă
, ca de exemplu no
ţ
iunile de seismologie, hipocentru, isoseismic.Inginerii constructori sunt interesa
ţ
i de mi
ş
c
ă
rile seismice puternice, care pot produce distrugerisemnificative asupra construc
ţ
iilor. Cu toate acestea, primii 60 de ani ai secolului 20 au fost
 
2marca
ţ
i de cercet
ă
ri seismologice ale undelor seismice de la cutremure îndep
ă
rtate folosindseismografe foarte sensibile. Aceste aparate nu erau potrivite pentru cutremure mai rare
ş
i maiputernice, relevante pentru practica inginereasc
ă
.Ulterior, situa
ţ
ia s-a schimbat. Dup
ă
cutremurul San Fernando din 1971 au fost ob
ţ
inute sute de înregistr 
ă
ri seismice puternice pentru acest seism de magnitudine 6.5 din SUA. Cercet
ă
rile privindmi
ş
c
ă
rile seismice puternice au început s
ă
avanseze rapid odat
ă
cu instalarea în zonele seismicede pe glob a unor re
ţ
ele dezvoltate de accelerometre digitale
ş
i ob
ţ
inerea de înregistr 
ă
ri seismice în urma unor cutremure majore.
1.2. Activitatea seismic 
ă
la nivel mondial 
Analiza înregistr 
ă
rilor seismice de la diferite observatoare seismografice permite determinareapozi
ţ
iei cutremurelor de p
ă
mânt. În acest mod, s-a ob
ţ
inut o imagine de ansamblu a distribu
ţ
ieiseismelor pe p
ă
mânt (vezi Figura 1.2). Centuri cu o activitate seismic
ă
ridicat
ă
delimiteaz
ă
zonecontinentale
ş
i oceanice întinse. În centura circumpacific
ă
de exemplu au loc aproximativ 81% dincutremurele majore de pe p
ă
mânt. Alte 17% din cutremurele majore sunt localizate de-a lungulcenturii Alpide (care se întinde de la oceanul Atlantic pân
ă
la insulele Sumatra din oceanul Pacific
ş
i include mun
ţ
ii Alpi, Carpa
ţ
ii, mun
ţ
ii din Anatolia
ş
i Iran, Hindu Kush, Himalaia,
ş
i mun
ţ
ii din Asiade sud-est). În interiorul zonelor continentale
ş
i oceanice cutremurele de p
ă
mânt sunt mult mairare, dar nu lipsesc în totalitate. Alte concentr 
ă
ri de activit
ăţ
i seismice pot fi observate în zoneleoceanice, cum ar fi cele din mijlocul oceanului Atlantic
ş
i ale oceanului Indian. Lan
ţ
uri de mun
ţ
isubmarini se afl
ă
în aceste zone, iar erup
ţ
iile vulcanice sunt frecvente. Concentr 
ă
ri masive decutremure de mare adâncime, de pân
ă
a 680 km, pot fi observate în lan
ţ
urile de insule din oceanulPacific
ş
i Caraibele de est.
vulcanezone seismicezone de subduc
ţ
iedirec
ţ
ia de deplasarea pl
ă
cilor zone de rift oceaniczone de coliziune
Figura 1.2. Distribu
ţ
ia mondial
ă
a cutremurelor (Bolt, 2001).Undele seismice generate de un cutremur de p
ă
mânt iau na
ş
tere undeva sub suprafa
ţ
a terenului,prin alunecarea brusc
ă
a marginilor unei falii, prin care se elibereaz
ă
energia de deforma
ţ
ieacumulat
ă
în masivul de roc
ă
. Cu toate c
ă
în cazul cutremurelor naturale sursa seismic
ă
este
 
3distribuit
ă
într-un volum de roc
ă
, adeseori este convenabil
ă
considerarea simplificat
ă
a surseiseismice ca
ş
i un punct în care iau na
ş
tere undele seismice. Acest punct poart
ă
denumirea de
focar 
sau
hipocentru
. Proiec
ţ
ia hipocentrului pe suprafa
ţ
a terenului se nume
ş
te
epicentru
(veziFigura 1.3). Cu toate c
ă
multe focare se afl
ă
la adâncimi mici, în unele regiuni acestea se afl
ă
lasute de kilometri adâncime. Într-un mod relativ arbitrar, cutremurele de p
ă
mânt pot fi clasificate înfunc
ţ
ie de adâncimea hipocentrului în:
Cutremure de suprafa
ţă
, cu adâncimea hipocentrului mai mic
ă
de 70 km.
Cutremure intermediare, cu adâncimea hipocentrului cuprins
ă
între 70
ş
i 300 km
Cutremure de adâncime, cu adâncimea hipocentrului mai mare de 300 km
EpicentruHipocentru
Figura 1.3. Defini
ţ
ia hipocentrului
ş
i a epicentrului unui cutremur de p
ă
mânt, (USGS, n.d.)Cutremurele de suprafa
ţă
au consecin
ţ
ele cele mai devastatoare, acestea contribuind laaproximativ 75% din energia seismic
ă
total
ă
eliberat
ă
de cutremure la nivel mondial. Exemple dezone afectate de cutremure de suprafa
ţă
sunt California (SUA), Turcia, Banat (România), etc. S-aar 
ă
tat c
ă
majoritatea cutremurelor produse în partea central
ă
a Californiei au hipocentrul în primii 5km de la suprafa
ţă
 
ş
i doar unele cutremure au focarele mai adânci, de maximum 15 kilometri.Majoritatea cutremurelor medii
ş
i puternice de suprafa
ţă
sunt urmate de
post-
ş
ocuri
, care se potproduce între câteva ore
ş
i câteva luni dup
ă
 
ş
ocul principal. Câteodat
ă
, post-
ş
ocurile sunt suficientde puternice pentru a crea distrugeri construc
ţ
iilor sl
ă
bite de cutremurul principal. Doar pu
ţ
inedintre cutremure sunt precedate de
ante-
ş
ocuri
provenind din zona hipocentral
ă
, sugerându-sefolosirea acestora pentru prezicerea
ş
ocurilor principale.Regiunile afectate de cutremurele de p
ă
mânt cu focare intermediare
ş
i de adâncime includRomânia (sursa subcrustal
ă
Vrancea), marea Egee, Spania, Anzii din America de Sud, insuleleTonga, Samoa, Noile Hebride, marea Japoniei, Indonezia
ş
i insulele Caraibe.
1.3. Cauzele cutremurelor 
1.3.1. Cutremure tectonice
Majoritatea cutremurelor de p
ă
mânt pot fi explicate coerent de teoria pl
ă
cilor tectonice. Conformacestei teorii, înveli
ş
ul exterior al P
ă
mântului (denumit litosfer 
ă
, vezi Figura 1.4) este format dincâteva masive imense de roc
ă
relativ stabile, denumite pl
ă
ci tectonice. Principalele pl
ă
ci tectonicesunt reprezentate în Figura 1.2
ş
i Figura 1.5. Acestea au în medie o grosime de aproximativ 80kilometri
ş
i sunt deplasate de mi
ş
carea de convec
ţ
ie din manta, care la rândul s
ă
u este creat
ă
dec
ă
ldur 
ă
generat
ă
în nucleu. Mi
ş
carea relativ
ă
a pl
ă
cilor tectonice este responsabil
ă
pentru o parteimportant
ă
a activit
ăţ
ii seismice mondiale. Coliziunea dintre pl
ă
cile litosferice, distrugereamarginilor pl
ă
cilor tectonice în zonele de
subduc
ţ
ie
(zone convergente) la alunecarea unei pl
ă
cisub o alt
ă
plac
ă
, sau expansiunea în zona
rifturilor 
oceanice (zone divergente) sunt toatemecanisme care produc tensiuni
ş
i fracturi semnificative în scoar 
ţ
a terestr 
ă
. Multe cutremuremajore se datoreaz
ă
alunec
ă
rii de-a lungul faliilor 
transcurente
.Cutremurele generate la marginile active ale pl
ă
cilor tectonice poart
ă
denumirea de cutremure
inter-plac
ă
. Cele mai puternice cutremure de suprafa
ţă
din Chile, Peru, Caraibele de est, AmericaCentral
ă
, sudul Mexicului, California, Alaska de sud, insulele Aleute
ş
i Kurile, Japonia, Taiwan,

Activity (47)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
lasting liked this
verdesioan61 liked this
cmiron_2001 liked this
cmiron_2001 liked this
mihaela021988 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->