Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
44Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
curs06_inginerie_seismica

curs06_inginerie_seismica

Ratings: (0)|Views: 882|Likes:
Published by sasha_st

More info:

Published by: sasha_st on May 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
Sem. I 2006. Aceste note de curs sunt disponibile la http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/seism/78
4.1.4. Ecua
ţ
ia de mi
ş
care: for 
ţ
e dinamice
R
ă
spunsul dinamic al unui sistem cu mai multe grade de libertate dinamic
ă
(MGLD) ac
ţ
ionat defor 
ţ
e dinamice este alc
ă
tuit din deplas
ă
rile
( )
 j
u
, vitezele
( )
 j
u
 
ş
i accelera
ţ
iile
( )
 j
u
,
 j 
=1…N.For 
ţ
ele dinamice
( )
{ }
 p
pot fi considerate distribuite la componenta de rigiditate
( )
{ }
 f
,componenta de amortizare
( )
{ }
 D
 
ş
i componenta de mas
ă
 
( )
{ }
 I 
(vezi Figura 4.8):
( )
{ }
( )
{ }
( )
{ }
( )
{ }
 I D
 f t f t f t p
+ + =
(4.11) Înlocuind ecua
ţ
iile (4.3), (4.6)
ş
i (4.9) în ecua
ţ
ia (4.11) ob
ţ
inem:
[ ]
{ }
[ ]
{ }
[ ]
{ } ( )
{ }
m u c u k u p
+ + =
(4.12)ceea ce reprezint
ă
un sistem de
ecua
ţ
ii diferen
ţ
iale, rezolvarea c
ă
ruia duce la determinareadeplas
ă
rilor 
( )
{ }
u
generate de ac
ţ
iunea dinamic
ă
 
( )
{ }
 p
. Ecua
ţ
ia (4.12) reprezint
ă
echivalentulMGLD al ecua
ţ
iei (2.6) determinat
ă
pentru un sistem SGLD.Figura 4.8. Sistemul MGLD complet (a), componenta de rigiditate (b), cea de amortizare (c)
ş
i demas
ă
(d), Chopra, 2001.
4.1.5. Ecua
ţ
ia de mi
ş
care: ac
ţ
iunea seismic
ă
 
Pentru un num
ă
r mare de structuri inginere
ş
ti toate gradele de libertate dinamic
ă
sunt deplas
ă
ri înaceia
ş
i direc
ţ
ie cu mi
ş
care seismic
ă
. Dou
ă
astfel de structuri, un cadru multietajat
ş
i un turn, suntprezentate în Figura 4.9. Deplasarea terenului este notat
ă
cu
u
 g 
, deplasarea total
ă
a masei
m
i
cu
 j
u
, iar deplasarea relativ
ă
între aceast
ă
mas
ă
 
ş
i teren cu
u
 j
. Aceste deplas
ă
ri sunt raportate prinurm
ă
toarea rela
ţ
ie:
( ) ( ) ( )
 j j
u t u t u
= +
(4.13)Toate cele
 N 
astfel de ecua
ţ
ii formulate pentru fiecare mas
ă
pot fi combinate în forma vectorial
ă
:
( )
{ }
( )
{ }
( ){ }
1
 j j
u t u t u
= +
(4.14)unde
{1}
este un vector unitate.Ecua
ţ
ia (4.11) derivat
ă
pentru cazul unor for 
ţ
e dinamice este valabil
ă
în continuare, dar în cazulmi
ş
c
ă
rii terenului for 
ţ
ele dinamice
( )
{ }
0
 p
=
, deoarece nu exist
ă
for 
ţ
e dinamice aplicate maselor structurii:
( )
{ }
( )
{ }
( )
{ }
{ }
0
 I D
 f t f t f
+ + =
(4.15)
 
Sem. I 2006. Aceste note de curs sunt disponibile la http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/seism/79
Figura 4.9. Schematizarea a dou
ă
sisteme MGLD: un cadru multietajat (a)
ş
i un turn (b),Chopra, 2001.
Ţ
inând cont de faptul c
ă
pe de o parte, doar deforma
ţ
iile relative
 j
u
produc for 
ţ
e elastice
( )
{ }
 f
 
ş
ide amortizare
( )
{ }
 D
 f
, iar pe de alt
ă
parte for 
ţ
ele de iner 
ţ
ie
( )
{ }
 I 
 f
sunt generate de deplas
ă
riletotale ale maselor, ecua
ţ
ia (4.15) devine:
[ ]
{ }
[ ]
{ }
[ ]
{ } { }
0
m u c u k u
+ + =
(4.16)care,
ţ
inând conte de ecua
ţ
ia (4.13) devine:
[ ]
{ }
[ ]
{ }
[ ]
{ }
[ ]
{ } ( )
1
 g 
m u c u k u m u
+ + =
(4.17)Rela
ţ
ia (4.17)reprezint
ă
 
 N 
ecua
ţ
ii diferen
ţ
iale. Rezolvând acest sistem de ecua
ţ
ii se pot determinadeplas
ă
rile relative
u
 j
(t)
ale sistemului MGLD sub ac
ţ
iunea accelera
ţ
iei terenului
u
 g 
(t)
. Matricea derigiditate
[
]
se refer 
ă
doar la deplas
ă
rile orizontale
u
 j
 
ş
i se poate ob
ţ
ine prin condensare static
ă
 (vezi Chopra, 2001), pentru a elimina gradele de libertate corespunz
ă
toare deplas
ă
rilor verticale
ş
ia rotirilor de noduri. Din aceast
ă
cauz
ă
, matricea
[k]
este cunoscut
ă
sub denumirea de matrice derigiditate lateral
ă
. Cu toate acestea, în analiza static
ă
a structurii se va folosi matricea de rigiditatecomplet
ă
a structurii.Figura 4.10. For 
ţ
e seismice efective (Chopra, 2001).Compara
ţ
ia ecua
ţ
iilor (4.12)
ş
i (4.17) indic
ă
faptul c
ă
ecua
ţ
ia de mi
ş
care pentru ac
ţ
iunea seismic
ă
 (accelera
ţ
ia
( )
 g 
u
aplicat
ă
terenului) este echivalent
ă
ecua
ţ
iei de mi
ş
care for 
ţ
e dinamice egale cu
 
Sem. I 2006. Aceste note de curs sunt disponibile la http://cemsig.ct.upt.ro/astratan/didactic/seism/80
( )
 j
m u
aplicate maselor (vezi Figura 4.10). Astfel, mi
ş
carea terenului poate fi înlocuit
ă
cu for 
ţ
eseismice efective:
( )
{ }
[ ]
{ } ( )
1
eff
 p t m u
= −
(4.18)Ecua
ţ
ia de mi
ş
care (4.17) este valabil
ă
numai pentru cazul în care toate gradele de libertatedinamice ale structurii sunt deplas
ă
ri orizontale în aceia
ş
i direc
ţ
ie cu mi
ş
carea seismic
ă
.Valabilitatea acestei ecua
ţ
ii mai este limitat
ă
 
ş
i de ipoteza c
ă
toate reazemele structurii sedeplaseaz
ă
în faz
ă
, adic
ă
nu exist
ă
deplas
ă
ri relative între reazemele structurii. Aceast
ă
ultim
ă
 ipotez
ă
este rezonabil
ă
pentru majoritatea structurilor inginere
ş
ti. Mi
ş
carea diferen
ţ
iat
ă
areazemelor structurii poate fi necesar 
ă
pentru structurile cu deschideri foarte mari.
4.2. Vibra
ţ 
ii libere ale sistemelor MGLD
4.2.1. Moduri proprii de vibra
ţ
ie ale sistemelor MGLD neamortizate
 În cazul vibra
ţ
iilor libere neamortizate ecua
ţ
ia de mi
ş
care (4.12) pentru sisteme MGLD devine:
[ ]
{ }
[ ]
{ } { }
0
m u k u
+ =
(4.19)Ecua
ţ
ia (4.19) reprezint
ă
un sistem de
 N 
ecua
ţ
ii diferen
ţ
iale omogene, unde
 N 
este num
ă
rul deGLD. Cunoscând condi
ţ
iile ini
ţ
iale:
{ } ( )
{ }
{ } ( )
{ }
0 0
u u u u
= =
(4.20)la timpul
=0
se poate determina solu
ţ
ia ecua
ţ
iei (4.19)
u(t)
.Figura 4.11 prezint
ă
grafic vibra
ţ
iile libere neamortizate ale unui cadru cu dou
ă
nivele. Vibra
ţ
iilesunt ini
ţ
iate de deplas
ă
rile ini
ţ
iale reprezentate prin curba
a
din Figura 4.11b, viteza ini
ţ
ial
ă
fiindzero. R
ă
spunsul în timp al deplas
ă
rilor 
u
 j
celor dou
ă
mase este reprezentat în Figura 4.11d, iar deformata structurii la timpul
a
,
b
 
ş
i
c
în Figura 4.11b. Cu toate c
ă
ă
spunsul în timp al celor dou
ă
 mase reprezint
ă
o mi
ş
care periodic
ă
, spre deosebire de oscila
ţ
iile libere neamortizate alesistemelor SGLD, r 
ă
spunsul în timp al deplas
ă
rii celor dou
ă
mase ale sistemului MGLD nu este omi
ş
care armonic
ă
. În plus, deformata structurii (raportul
u
1
 /u
2
) variaz
ă
în timp, aspect care esteevident din observa
ţ
ia deformatei structurii la timpul
a
,
b
 
ş
i
c
.Cu toate acestea, pentru o distribu
ţ
ie corespunz
ă
toare a deplas
ă
rilor ini
ţ
iale, oscila
ţ
iile libereneamortizate ale unui sistem SGLD pot fi armonice, f 
ă
ă
modificarea deformatei structurii(raportului
u
1
 /u
2
). Dup
ă
cum se poate observa din Figura 4.12
ş
i Figura 4.13, pentru sistemul cudou
ă
grade de libertate exist
ă
dou
ă
astfel de distribu
ţ
ii ale deplas
ă
rilor ini
ţ
iale. Ambele deplas
ă
riating valoarea maxim
ă
la acela
ş
i timp
ş
i trec prin pozi
ţ
ia de echilibru în acela
ş
i timp. Fiecare dintrecele dou
ă
forme deformate poart
ă
numele de
moduri proprii de vibra
ţ
ie
ale unui sistem MGLD
ş
ise noteaz
ă
prin
{
φ 
n
}
. Se poate observa c
ă
deplas
ă
rile celor dou
ă
mase sunt în acela
ş
i sens înprimul mod propriu de vibra
ţ
ie (sau modul fundamental de vibra
ţ
ie - Figura 4.12), dar au sensuriopuse în ce de-al doilea mod propriu de vibra
ţ
ie (Figura 4.13). Punctul de inflexiune se nume
ş
tenod, iar num
ă
rul de noduri cre
ş
te odat
ă
cu cre
ş
terea num
ă
rului modului propriu de vibra
ţ
ie.
Perioada proprie de vibra
ţ
ie
n
a unui sistem MGLD reprezint
ă
timpul necesar efectu
ă
rii uneioscila
ţ
ii complete în unul din modurile proprii de vibra
ţ
ie. Fiec
ă
rei perioade proprii
n
de vibra
ţ
ie îivor corespunde o pulsa
ţ
ie proprie de vibra
ţ
ii
ω 
n
 
ş
i o frecven
ţă
proprie de vibra
ţ
ie
 f  
n
, vezi rela
ţ
iile(2.20)
ş
i (2.21). Fiec
ă
rei perioade proprii de vibra
ţ
ie
n
îi corespunde un mod propriu de vibra
ţ
ie
{ }
1 2
n n n
φ φ φ 
=
,
n
=1, 2. Modul propriu de vibra
ţ
ie c
ă
ruia îi corespunde perioada mai mare,respectiv pulsa
ţ
ia mai mic
ă
are indicele 1
ş
i se nume
ş
te
modul fundamental de vibra
ţ
ie
.

Activity (44)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
aaaaabulfffffff liked this
Marcel Luncașu liked this
Brezianu Dan liked this
Staruiala George liked this
Gavros Gabi liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->