Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Vatra Veche 6, 2013

Vatra Veche 6, 2013

Ratings: (0)|Views: 3,097 |Likes:
Published by Dan Tanasă

More info:

Published by: Dan Tanasă on Jun 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/10/2013

pdf

text

original

 
6
Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul V, nr. 6(54), iunie 2013 *ISSN 2066-0952
 
VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. CoşbucVATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ
 _______________________________________________________________________________________________________________________ 
Număr ilustrat cu lucrări de CATINCA POPESCU
 _______________________________________________________________________________________________________ Poezia copilăriei, copilăria poeziei
 Ana în floarea soarelui 
Sub raze de lumină, Privea uimită cu ochi cristaliniȘi suflet de crini,Spre bolta albastră a cerului fereastră.Trezită în altă lume,Simțea cum petalele florii pe care stăteaVorbeau cu ea, o fascinau.Spice de grâu, în valuri de râu, se mișcau - Pe Dumnezeu, pentru ea, îl chemau; Ana sus, Ana pe pământ, În veci, Ana - un Cuvânt!
CRISTINA VASILIU
 ,8 ani
 
 
2
Poezia copilăriei, copilăria poeziei. Ana în floarea soarelui, de Cristina Vasiliu/1Întoarcerea la Eminescu. Blestemul lui Noica, de Valentin Marica/3Poeme de Răzvan Ducan/3Eminescu şi biserica, de Stelian Gomboş/4Vatra veche dialog cu Ion Brad, de Ilie Rad/6M. N. Rusu: O carte pirat: Gheorghe Tomozei, „Tratat despre fluturi”/8Fenomenologia receptării poeziei, de George Popa/9Care va fi locul creaţiei artistice?, de Ştefan Goanţă/11Figuri de meşteşugari în opera lui Ion Creangă, de Paul Leibovici/12Rebreanu. Corespondenţa intimă, de Eugen Lungu/13Adam Puslojic îl aduce pe Nichita Stănescu la propriul festival, de DanielMihu/16Portret de grup, de Marin Iancu; Ştefan Aug. Doinaş inedit/16Romulus Guga în gâlceavă cu mocirla umană, de Valentin Marica/18Academicianul Alexandru Surdu, la 75 ani, de Iulian Chivu/19Ion Aurel Brumaru – filosof din Maramureş, de Mihai Neagu Basarab/20Decadentism european şi modernism hispanic, de Dan Rujea/21Esenţa unei vieţi, de Svetlana Paleologu-Matta/22Cronica literară. Confesiunile unui diplomat (Eliezer Palmor), de PaulSchveiger,/23Limba poezească (Nichita Stănescu/Nicolae Băciuţ), de Constantin Stancu/26Călătorie în jurul fiinţei tale (Rodica Lăzărescu), de Alina Apopei-Pistol/27Drumul spre sine (Alexandru Ion), de Marin Iancu/28Despre poetul neum (Daniel Drăgan), de A.I. Brumaru/29Epistolă pe o lacrimă de înger (Maria-Daniela Pănăzan), de C.Stancu/30Februarie, Canapeaua pentru liniştea domnului Matracuciu (DumitruHurubă), de Constantin Stancu/32(Ano)timpul poeziei (Iosif Albu), de Nicolae Băciuţ/33Pasteluri metafizice (Ion Stanciu), de A. I. Brumaru/34101 poeme (Monica Mureşan), de Ion C. Ştefan/35Terapii în Cuvânt (Anica Facina), de Eugen Axinte/36Gheorghe Moldoveanu – Între a fi naţional şi a nu fi, de RodicaLăzărescu/37Lumea văzută din Turnul Chindiei. Amintiri din ţara de carton, de DanielTache/38Poezia ca rouă de dimineaţă (Gheorghe Mizgan), de Menuţ Maximinian/39„Nu ucideţi caii verzi” ai lui Nicolae Băciuţ, de Răzvan Ducan/40Cronici regăsite, de Ionel Popa/41Ana Blandiana în lecturi critice, de Larisa Koczka/42Oameni pe care i-am cunoscut: Matei Călinescu, de Veronica Lerner/43Poeme de Marian Barbu/44Documentele continuităţii. Marea Unire – 95. Liceul Grăniceresc Năsăud şiUnitatea Naţională, de Traian D. Lazăr/45Şapte pui şi-o biată mamă, de Nicolae Gheorghe Şincan/47Convorbiri duhovniceşti cu Î.P.S. Sălăjan, de Luminiţa Cornea/48Lumea în care trăim e în complicitate cu diavolul, de Valeriu Tănasă/49Ştefan Goanţă – 80, de Ligia G. Petreşti/50Între moda efemeră şi responsabilitatea eternă Sf. Ioan Iacob de la Neamţ, deAna Irina Iorga/51Poeme de Dumitru Băluţă/53Jurnal. Vietnam. Alexander Bibac/54Balcicul. Răscolitor colţ de lume, de Elena Buică/55Starea prozei. Lupta cu morile de vânt, de Gabriela Căluţiu-Sonnenberg/57Starea prozei. N-am..., de Anamaria Ionescu/59Asterisc. Despre cărţi şi alţi demoni, de Miruna-Ioana Miron/60Poeme de Mircea M. Pop/61Biblioteca Babel. August Strindberg, traducere de Dorina BrânduşaLanden/62Michael Băietu-Cutui şi „Clipa adevărului, de Nicolae Băciuţ/64Călătorie cu zeppelinul spre America, de Elena Bran, Ediţie îngrijită de M. N. Rusu/65Interferenţe biografice. Garabet Salgian şi ing. C. I. Motaş, de M.N.Rusu/66Casa memorială „Al. Vlahuţă”, de la Mănăstirea Agapia, de LuminiţaCornea/67Poeme de Nicolae Nicoară/68Starea prozei. O mână spre cer, de Geo Constantinescu/69Poeme de Tatiana Scurtu-Munteanu/72Portrete. Dimitrie Poptămaş, de Claudia Şatravca/73Asterisc. Satul meu ca o icoană, de Ioan Măric, 74Teatru. O istorie a comunismului..., (Matei Vişniec), de Şt. M.Martinescu/75Literatură şi film. Dincolo de clivajul social, de Alexandru Jurcan/76Placă memorială „Ovidiu Iuliu Moldovan”, Galeria de artă Primer, Artiştimureşeni la Sibiu, „Culorile sufletului”, de Nicolae Băciuţ/77Stropi de culoare, Elevi ai Şcolii Gimnaziale nr. 5 din Râmnicu-VâlceaRevista LUDOTECA/78Îţi recomand o carte, de Ana Sofroni/79Cenaclul literar „Nicolae Băciuţ”, Brăila, de Gabriela Vasiliu/80Poem de Cristina Terente/80Curier/81„Zilele Revistelor de Cultură din Transilvania şi Banat”, de Răzvan Ducan/83Concursul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” - 2013/83Scrisori deschise. Irina Goanţă/84Epigrame de Vasile Larco/85Colţul lui Ştef/85Catinca Popescu /86Festivalul”Ana Blandiana”, de Gabriela Vasiliu/87Super tare, frate, de Rodica Lăzărescu/88
„La fântân㔄Floarea soarelui”„Rod”
 
 
3
ÎNTOARCEREA LA EMINESCU
Cum să vorbeşti despre Eminescu în Ziua lui Eminescu?Spunându-i povestea pe de rost? Şi cum anume? Scria Poetulîn
 Melancolie
:
Şi când gândesc la viaţa-mi, îmi pare că eacură / Încet repovestită de o străină gură, / Ca şi când n-ar fiviaţa-mi, ca şi când n-aş fi fost. / Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost 
/
 De-mi ţin la el urechea – şi râd de câte-ascult / Ca de dureri străine?… Parc-am murit de mult.
 Să vorbim despre Eminescu ca despre un act deverificare intelectuală, după spusele lui Nichita Stănescu?Asta e idolatrie, vor spune veghetorii la mierea strecurată aculturii române. Să-l comentezi pe Eminescu, căutându-i
 funcţia
în cultura noastră? E idolatrie,… vor glăsuiintransigenţii. De teama acuzelor de idolatrie se naşte, înopinia academicianului Mihai Cimpoi, un morb alsubaprecierii. Ne este teamă să-l punem în rost pe Eminescu,să-i descriem inteligibilitatea, suntem fără cuvânt, de atâteaori, împotriva
caragializării
receptării poetului şi arecidivării complexului Grama.Poetul e citit fragmentar, în grabă, fără conspectulmarilor cărţi de exegeză eminesciană. În comentariile zilei, bunăoară, ideea
departelui eminescian
ca dimensiunelăuntrică, din scrierile lui E. Papu, dezmărginirea lumii princreaţia eminesciană, aşa cum este argumentată în scrieriesenţiale ale profesorului Dumitru Irimia sau intrareaconcretă a spaţiului cosmic în cuprinsul lăuntric al fiinţeiumane sunt eludate. Iar opinia critică a lui D. Caracosteadespre
 Eminescu, căutând se elibereze prin înţelegere
eabandonată. Între vuietul acuzelor de idolatrie, plăcerea de ane sufoca în sporovăieli şi viclenia
 subaprecierilor 
, citind,din nou,
 Egipetul, Pajul Cupidon, Iubind în taină, Dinnoaptea…, Diana, Kamadeva, Nu mă înţelegi
,
CugetărileSărmanului Dionis, Strigoii, Rugăciunea unui dac, Ocălărire în zori, Înger de pază, Venere şi Madonă
, accept blestemul lui Constantin Noica:
 Dacă aş şti cu adevărat căexistă milioane de români care ar fi gata să vadă (ca sovieticii) ţeasta lui Eminescu, dar nu există câteva mii care să vadă ce era sub ţeasta lui Eminescu, atunci ducă-se de-aberbeleacul neamul acesta în neantul istoriei!
Ca să alin rana cuvintelor filozofului, recitesc o carterară:
 
 Eminescu – 
 
 Mă topesc în flăcări. Dialoguri cueminescologi din lume
de acad. Mihai Cimpoi. Volumul face parte dintr-un
Corpus Eminescu,
editat la împlinirea a 150 deani de la naşterea Poetului. Recitesc cum din
ruptura
noastrăde Eminescu, El nu iese
negat 
, ci
revigorat.
Fiind „integral”,după spusele eminescologului Marin Mincu, lui Eminescunu-i putem lua şi da nimic, „decât printr-un schimb totalconvertibil.Ceea ce luăm de la Eminescu i se întoarce totlui, consolidând
tradiţia eminescianităţii.
Într-un asemenearegistru decurg interviurile. În acelaşi fel îi întâmpin PoetuluiZiua. Cu această carte despre forţa eminesciană de iradiere,în numele căreia semnează Eugen Simion, Michel Steriade,Gheorghe Bulgăr, Suren Kolangian, Constantin Cubleşan,Ilie Bădescu, Lucian Boz, Ion Miloş, Klaus Heitmann,Adrian Marino, Mihai Ungheanu, Helmuth Frisch, Rosa delConte, Svetlana Paleologu-Matta sau Marin Mincu; cel careîn
 Poezie şi generaţie
, 1975, susţinea că după Eminescu ar fiimposibilă o împlinire lirică absolută, în sensul că ne aflămîn faţa unei garanţii extraordinare,
în faţa unei marideschideri, singura capabilă să incite la noi căutări decreativitate. Abia dacă nu posedam acest reper trebuia să fim cu toţii sceptici în ceea ce priveşte creativitatea poetică.
VALENTIN MARICA
Eminescu, acum
 
Bronzat de timp ne priveşte din bronz
 
Şi împietrit ne priveşte din piatră,
 
Din miile de ipostaze ne priveşte,
 
Dar are o privire-nlăcrimată.
 
De parcă n-am fi vrut să se ajungă la el,
 
L-am ridicat pe socluri, mai sus de dălţi,
 
L-am făcut prizonier în biblioteci,
 
După gratiile de praf de pe cărţi.
 
L-am îmbrobodit în stereotipuri,
 
Crezând că astfel îi perpetuăm veşnicia,
 
Dar îl reomorâm, repetat şi mereu,
 
Când „uităm” să-i citim poezia!
 
Eminescu, acolo
L-au îngropat cu gândul că este uşor biodegradabilşi că poemele lui nu vor sări departe de trunchi.S-au grăbit să judece fără să ştie că acestea vor rezistamai mult decât plasticul neinventat încă, lăsat în pământ,mai mult decât perioada de înjumătăţirea izotopului uraniului 235, existent, dar încă neaflat.Sângele lui a pictat acolo toţi pereţii,de groapa a devenit o Capelă Sixtină,în faţa căreia plini de uimiresunt şi acum viermii şi şobolanii.Şi vor fi şi copiii copiilor viermişi copiii copiilor şobolani.Oasele lui se grupează şi acum,ca o busolă, ce arată nordul poeziei,ca să nu se bâjbâie şi să nu se rătăceascănimeni pe hârtie.În ţara noastră,atrofiată de glorii şi dor,unde câinii udă speranţadoar când ridică piciorul,la timpul potrivit,asemeni Mântuitorului,el va lăsa mormântul golşi va reînvia câte puţinîn fiecare din visele noastre!
RĂZVAN DUCAN(Grafică de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ)

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->