Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Limba Romana

Limba Romana

Ratings: (0)|Views: 217 |Likes:
Published by Ionut Suciu
romana
romana

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ionut Suciu on Jun 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/02/2013

pdf

text

original

 
Limba Romana
ORTOGRAFIA SI ORTOEPIA
Inst.Camelia Fole
Ortografia si ortoepia se ocupa de studierea scrierii, respectiv a pronuntarii limbii, side stabilirea, pe aceasta baza, a conduitei considerate corecte în grafia, respectiv rostireadiferitelor ei unitati si îmbinari.Normele ortografice si normele ortoepice.Normele ortografice sinormele ortoepice sunt restrictii (imperative sau orientative) impuse, prin hotarâri academice,scrierii si pronuntarii, în vederea asigurariiunei exprimari cultivate, unitare, stabile si functionale.Ele stabilesc ce forme sunt corecte, respingând alte variante existente în uz. Normeleconcretizeaza, la nivelul unor serii mai extinse sau mai restrânse de fapte, principiile ortografiei,care, fiind prea generale, nu pot functiona ca reguli concrete.
Corespondenţa dintre sunete şi litere
 Litera este semnul grafic folosit pentru notarea unui sunet.
În general, în limba română unui sunet îi corespunde o singură literă:
 
car 
 
 – 
3 litere, 3 sunete;
drum
 
 – 
4 litere, 4 sunete;
izvor 
 
 – 
5 litere, 5 sunete;
copac
 
 – 
6 litere, 6 sunete.
Această
 
corespondenţă însă nu totdeauna se respectă:
 
 geam
 
 – 
4 litere, 3 sunete;
 ghindă
 
 – 
6 litere, 5 sunete;
chibrit 
 – 
7 litere, 6 sunete.Literele folosite în scrierea limbii române, din punctul de vedere al
relaţiei sunet – 
 
literă,
 
se
împart în două categorii:
 a) Litere monovalente, sunt literele care corespund unui sunet distinct, care au deci o
sigură valoare fonetică.
  b) Litere plurivalente, sunt literele care au mai multe valori fonetice.Din
numărul total de litere, 19 sunt monovalente,
iar restul de12 litere(
e
,
i
,
o
,
u
,
c
,
 g 
,
h
,
,
q
,
w
,
 x
 
şi
 
 y
) sunt plurivalente.
Valoarea fonetică a acestor litere depinde:
 
 ─ 
 
de combinaţiile
 
de litere în care apar,
 ─ de
 
 poziţia lor în silabă
sau în cuvânt,
 ─ 
de caracterul vechi sau neologic
al cuvintelor şi de
limba
 
lor de origine.
Relaţia sunet – 
 
literă
în cazul literelor plurivalente:
1) aceeaşi literă
 
 poate reda sunete diferite
:
 a) literele
e ,i ,o ,u
 
sunt folosite pentru a nota atât vocale,
 
cât
şi
semivocale; b) litera
i
 
notează vocala
 
i ,
iar la finala cuvintelor redă un
sunet
 
care nu are valoarede
 
vocală
:
 fraţi
 ,lupi , prieteni
;c) literele
c , g 
:
 ─ 
 
urmate de o vocală (cu excepţia lui
 
e
şi
 
i
), de o consoană (în afară de
 
h
) sau la
sfârşit de cuvânt notează
sunetele
,
;
casă
,
carte
,
cuptor 
,
clasă
,
ac
,
 gară
,
 gât 
,
 glas
,
târg 
.
 
 ─ 
urmate de
e
 sau
i
 
notează
sunetele
č 
,
 ğ 
:
cer 
,
cerne
,
cisternă
,
gem
,
 ger 
,
 girafă
;
ciolan ,
 
melci
,
ceas
,
 geană
,
 frag i
 
 ─ 
urmate de
h+e
sau
i
 
notează
sunetele
k’ 
 ,
 g’ 
:
chenar 
,
 
chitanţă
,
  ghete 
 gheară
,
unchi ,
 
unghi
.2)
o literă
 
 poate nota două
grupuri de sunete:
 ─ 
 
 x=
grupul de sunete
cs
:
excursie
,
excepţie
,
expert 
,
extremă
;
 ─ 
 
 x=
grupul de sunete
 gz 
:
exact  ,
 
examen
,
exemplu
,
exerciţiu
;3)
acelaşi sunet
 
 poate fi redat prin litere diferite;a) sunetul
î 
 
se redă prin literele:
 
 ─ 
 
î :
 
coborî 
,
înainte
,
începe
,
înnopta
,
întoarce
,
neîncetat 
,
reîntâlni
;
 ─ 
 
â
:
adânc
,
câine
,
dânsul  ,
 
 pâine
,
 pârâu
,
român
; b) sunetul
i
 
se redă prin literele:
 
 ─ 
 
i
:
iar 
,
inimă
 ,vis
;
 ─ 
 
 y
:
 yankeu
;c) sunetul
c
 
se redă
prin literele:
 ─ 
 
c
:
castană
;
 ─ 
 
:
karate
,
kilogram
,
kilometru
,
kilowatt 
;d) sunetul
v
se notează prin literele:
 
 ─ 
 
v
:
vapor 
,
vine
,
vineri
,
vagon
;
 ─ 
 
w
:
wat 
,
wolfram.
 
Aşadar, din punctul de vedere al valorilor exprimate, se disting următoarele trei subclase
delitere:
1) litere cu o singură valoare (literele monovalente).
 
 ─ În cuvintele alcătuite din astfel de litere numărul de sunete este egal cu numărul
de litere:
 povaţă
 
(6 sunete, 6 litere).2) litere cu mai multe valori (literele plurivalente).
 ─ 
 
 Exemplu
: litera
e
 
 poate nota o vocală sau un diftong.
 
3) litere fără valoare fonetică (sau litere ajutătoare).
 
 ─ Există următoarele litere care pot avea acest statut:
 
h ,e ,i
. De fapt, ele au unstatut dublu fiind:a) litere cu
valoare de sine stătătoare:
 
harnic ,elev ,istorie
; b)
litere lipsite de valoare fonetică proprie; în acest caz litera nu redă unanumit sunet, ci indică valoarea literei în vecinătatea căreia apare:
 
c+e ,i
=
č 
:
cioban
 
 – 
6 litere, 5 sunete;
 g +e ,i
=
 ğ 
:
 geană
 
 – 
5 litere, 4 sunete;
c
+
h+e ,i
=
k’ 
:
chestionar 
 
 – 
10 litere, 9 sunete;
 g +h+e ,i
=
 g’ 
:
 gheaţă
 
 – 
6 litere, 5 sunete;
 ─ După cum vedem, în cuvintele care conţin şi litere lipsite de valoare foneticănumărul de sunete este mai mic decât numărul de litere.
 
Fonetica
este ştiinţa
 
care studiază sunetele unei
 
limbi.
 
CLASIFICAREA SUNETELOR 
 
1. VOCALELE
sunt sunetele care
se pot rosti fară
 
ajutorul altor sunete şi pot alcătui şi
singure silabe.
În limba română există
 
 şapte vocale:
 
a, ă, â (î), e, i, o, u
 
2. SEMI VOCALELE
sunt sunete care se aseamănă cu vocalele, dar nu pot
 
alcătui singure
 
silabe şi se pronunţă la jumătatea intensităţii unei voale. Ele
 
intră în alcătuirea diftongilor şitriftongilor şi sunt în număr de
 
 patru:
 e, i, o,
u
 e. i. o.
u
 pot fi:*
vocale:
e
rată,
 
i
i
tab
i
l,
o
rar,
u
măr;
 
*semivocale:
s
e
ară,
i
ar, s
o
are, o
u
ă.
 
3. CONSOANELE
sunt sunete care se rostesc cu ajutorul altor sunete (cu ajutorul unor 
vocale) şi
 
nu pot alcătui singure silabe.
 în
limba română există 22 de
 
consoane:
  b, c,
c' (ce,ci),
k' (che, chi), d, f,
 
g,
g' (ge, gi),
g' (ghe, ghi), h, l, m, n, p, r, s, ş
,
t, ţ, v,
 
z.
DIFTONGUL
 
este grupul de sunete alcătuit dintr 
-o
vocală
 
 şi o semivocală.
 pronunţate
 
în
aceeaşi silabă.
Diftongul poate fi:
 
*
urcător 
(ascendent),
atunci
când este alcătuit din
 
 semivocală + vocală:
 
iar
-
nă; br 
oa
s-
că; d
ea
l; s
oa
-re; pi
a
-
tră.
 *
coborâtor (descendent),
atunci
când este alcătuit din
 
vocală + semivocală:
 m
ai
; gr 
âu
; ca-d
ou
: câi-ne; vr 
ei
 
 Atenţie!
 *Diftongul se poate constitui din
două sunete alăturate
 
aparţinând unor cuvinte diferite,
 
dar 
care se pronunţă într 
-
o silabă. Intre
elementele componente ale acestor silabe apare
cratima:
 m
i-a
amintit; s
ă
-i
dau; c
ă
-i
spune;*În diftong, semivocalele
o
şi
 
e
apar întotdeauna ca prim element, iar celelaltesemivocale
(i
şi
 
u)
 pot fi sau primul sau al doilea element.
Notă:
 *
După
consoanele
c', g, k', g 
nu există diftongi deoarece în această situaţie e sau i
suntnumai
litere ajutătoare
 
 pentru scrierea acestor consoane:
ceaţă
 
= c'aţă; geam = g'am; gheaţă = g'aţă.
 * Atunci când
c
şi
 
i
 
sunt vocale urmate de o semivocală (ghiocei, rochii), ei şi
ii sunt diftongideoarece
e
şi primul
 
i
sunt vocalele silabelor respective: ghi-o-cei; ro-chii;
TRIFTONGUL
este grupul de sunete
alcătuit
dintr-
o vocală şi două semivocale pronunţate în aceeaşi silabă. Triftongii sunt
de
două feluri:
 
-progresivi,
atunci când
 semivocalele preced vocala:
ari-pioa-
ră:
cre-ioa-ne: i-ni-mioa-
 -
centraţ 
i,
atunci când
 semivocalele încadrează vocala:
 
le-
oai
-
că; do
-r 
eau
; tră
-
iai
; fo-
iau
;, so-s
eau
 
 Atenţie!
 Triftongul se poate constitui din
trei
 sunete alăturate,
 
aparţinând unor cuvinte diferite, dar  pronunţate împreună, în aceeaşi silabă.
 
Intre elementele componente ale acestor silabeapare
cratima.
 
ş
i-au
spus; m
i-ai
dat; n
e-au
adus
 Notă:
 
După consoanele
 
c\ g\ k\ g\
nu există
triftongi.
 
deoarece în această situaţie
 
e
sau
i
sunt
litere ajutătoare
 
 pentru scrierea acestor consoane, deci
nuau rol de vocale:
 zi-ceau = zi-c 'au; ve-gheau = ve-g 'an.:
HIATUL
apare între
două
vocale
alăturate pronunţate in
silabe diferite:
 d
u-e
, c
a-i-
să,
 
a-e-
ro-port, al-c
o-o
l: f 
i-
in-
ţă; i
-d
e-e
: p
o-e
-z
i-e
; res-pec-t
u-o
s; sc
a-u
n
Silaba
este sunetul (vocala) sau grupul de sunete ce cuprinde în mod
obligatoriu
o

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->