Aliantele: Definitie si tipuri Conceptul de alinte si cauzele formarii aliantelor Aliantele sunt o problema centrala a relatiilor international care

are un trecut consistent intrucat ele se intalnesc inca din zorii istoriei. Aliantele reprezinta un element central al alinierilor si realinierilor din viata internationnala. Exista o multitudine de definitii dar in esenta potrivit unei traditii anglosaxone, o alianta semnifica in esenta o promisiune de ajutor. Definitiile variaza de la autor la autor. Astfel Hans Morgentau defineste alianta drepto functie necesara a balantei de putere ce functioneaza intr-un system multistatal. Scopurile unei aliante sunt acelea de a adauga puterea unei alte natiuni si in acelasi timp sa impiedice adversarul sa faca acelasi lucru. Un alt audtor, Arnold Wolfers, defineste alianta drept promisiunea de asistenta militara reciproca intre 2 sau mai multe state suverane. Stephen Walt spunea ca alianta reprezinta un aranjament formal si informal pentru un scop de securitate intre 2 sau mai multe state suverane. Pentru constituirea unei aliante sunt necesari o serie de factori relevanti. Actorii sa fie state suverane si independente sis a fie cel putin 2. Sa existe o stare de anarhie sistemica. Securitatea militara sa fie preponderenta fata de celelalte aspecte, economice culturale, etc. Actorii internationali sa constientizeze necesitatea mentinerii echilibrului in system. Actorii pot sa constientizeze necesitatea perturbarii echilibrului de putere in system. Un factor relevant pentru alianta este si constientizarea imposibilitatii de a realiza singure obiectivele. Existenta unei amenintari commune pentru cel putin 2 state. De regula aceasta amenintare se materializeaza intr-un adversary extern care este identificabil. Tot importanta pentru alianta este existent unor interese economice complementare. Existenta unor afinitati culturale si ideologice care pot facilita constituirea unei aliante. Regimurile politice similare. Diasporele si lobyurile. Nu este necesar sa fie indeplinite toate aceste conditii pentru a se constitui o alianta. Adese ori pot fi 1 sau 2 factori care pot facilita o alianta. Aliantele se constituie avand la baza o suma de cause dintre care mentionam: amenintarea, ideologia, balansarea puterii, proximitatea geografica. O alta cauza este ajutorul economic, militar etc. Penetrarea economica a unui stat in alt stat. Tipologia aliantei. In practica si teoria relatiilor international exista o multitudine de tipuri de aliante. Ele se clasifica in functie de mai multe criterii. Un prim criteriu este gradul de deschidere fata de opinia publica. Pot fi secrete publice mixte. Ribentrop- Molotov- mixt . NATO public, Varsovia mixt. In cazul criteriului numarului de membrii, aliantele pot fii bilaterale si

multilaterale. Un alt criteriu vizeaza scopurile: ofensive, defensive, mixte. In functie de domeniu, ele pot fi aliante politice, militare, combinate politico-militare, de natura economica etc. Pozitia fata de dreptul international poate incadra aliantele in 2 categorii: licite si ilicite. Existenta unui instrument juridic produce aliante formale cu un document juridic ce stipuleaza clar modul de functionare, scopurile si organizarea, iar informale care nu au la baza un document juridic. Raporturile intre membrii aliantei formeaza 2 mari categorii: simetrice si asimetrice. O alianta se poate regasi in mai multe tipuri in functie de criteriul aplicat. Un alt aspect il reprezinta raportul dintre alianta si organizatiile international de securitate. In general, chiar daca scopul lor este comun, exista o serie de trasaturi distinctive. Astfel, o alianta are un inamic, adversary bine delimitat. In cadrul unei aliante se stabilesc conditiile care fac necesara interventia. De asemenea se specifica timpul de interventie. Se stabilesc intro alianta cantitati de forte ale fiecarui aliat. De asemenea se precizeaza regiunile de aparare. Relatiile de comandament sunt bine precizate. Organizatiile de securitate. In general in cadrul acestor organizatii, adversarii sunt nespecificati, nu sunt nominalizati. In cadrul organizatiilor exista o solidaritate de grup impotriva amenintarilor unor terti. Inn organizatiile de securitate se creeaza un cadru juridic si institutional pentru prevenirea si eliminarea conflictelor. Nu exista reguli clare pentru interventie cu forte armate. Nu exista o organizare clara de comandament. Lectii invatate din functionarea aliantelor. O prima trasatura: Forta si puterea unei aliante nu reprezinta insumarea aritmetica a potentialilor membrii care o compun. In fiecare alianta functioneaza principiul impovararii aliatilor. Acest principiu poate fi redfinit ca paradoxul actiunii collective. Membrii unei aliante tind sa isi diminueze contributia la efortul comunpotrivit principiului securitate maxima cu preturi mici . Prin urmare exista tendinta de a trisa spre a beneficia de rezultatul final cu o contributie minima. Partenerii unei aliante tind sa dea prioritate interesului propriu si renunta cu greutate la obiectivele nationale. In acest caz consescinta poate fi parasirea aliantei daca nu sunt atinse, indeplinite obiectivele nationale.Trainicia unei aliante poate sa fie subminata cand un partener devine prea puternic si este perceput ca o amenintare de catre ceilalti. De asemenea interesele divergente din cadrul unei aliante pot determina diminuarea solidaritatii unei aliante si chiar desfacerea ei. Exista fenomenele de balansare si aliniere intrucat statele sunt atrase de putere. Un stat puternic atrage aliati. Diminuarea puterii unui

stat duce la parasirea aliantei de catre unele state. La inceputul acestui secol a aparut un alt tip de aliniere, asa numitele coalitii de vointa .