3
INTRODUCERE
Psihologia copilului1studiaz\u0103 cre\u015fterea mintal\u0103 sau, cu alte cuvinte, dezvoltarea conduitelor
(adic\u0103 a comportamentelor inclusiv con\u015ftiin\u0163a) p\u00e2n\u0103 la acea faz\u0103 de trecere pe care o constituie
adolescen\u0163a \u015fi care marcheaz\u0103 inser\u0163ia individului \u00een societatea adult\u0103. Cre\u015fterea mintala este
inseparabil\u0103 de cre\u015fterea fizic\u0103, \u00een special de maturizarea sistemului nervos \u015fi a sistemelor
endocrine, continu\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de 16 ani. De aici rezult\u0103 \u00een primul r\u00e2nd c\u0103, pentru
a \u00een\u0163elege cre\u015fterea mintal\u0103, nu este suficient s\u0103 ne \u00eentoarcem numai p\u00e2n\u0103 la na\u015fterea copilului,
deoarece exist\u0103 embriologie a reflexelor (Minkowski) implicate \u00een motricitatea f\u0103tului \u015fi \u00eenc\u0103 de
pe acum exist\u0103 referiri la conduitele perceptive ale acestuia \u00een domenii cum este percep\u0163ia
cauzalit\u0103\u0163ii tactilo-chinestezice (Michotte)2. De aci mai rezult\u0103 c\u0103 dintr-un punct de vedere
teoretic, psihologia copilului trebuie privit\u0103 ca o disciplin\u0103 care studiaz\u0103 un sector particular al
unei embriogeneze generale, aceasta continu\u00e2nd dup\u0103 na\u015ftere \u015fi \u00eenglob\u00e2nd \u00eentreaga cre\u015ftere
organic\u0103 \u015fi mintal\u0103, p\u00e2n\u0103 la atingerea acelei st\u0103ri de echilibru relativ care constituie nivelul adult.
Doar c\u0103 dup\u0103 na\u015ftere influen\u0163ele mediului cap\u0103t\u0103 o importan\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mare, at\u00e2t din
punct de vedere organic c\u00e2t \u015fi mintal. Psihologia copilului nu se va putea limita deci s\u0103 studieze
factorii de maturizare biologic\u0103, deoarece factorii pe care trebuie s\u0103-i considere depind \u00een masur\u0103
egal\u0103 at\u00e2t de exerci\u0163iu sau de experien\u0163a c\u00e2\u015ftigat\u0103, c\u00e2t \u015fi de via\u0163a social\u0103 \u00een general.
Psihologia copilului are ca obiect de studiu copilul \u00een dezvoltarea sa mintal\u0103. \u00cen aceast\u0103
privin\u0163\u0103 trebuie s\u0103 o deosebim de \u201e psihologia genetic\u0103 \u201d cu toate c\u0103 ea constituie instrumentul
esen\u0163ial al acesteia. S\u0103 not\u0103m, \u00een primul r\u00e2nd, pentru a elimina orice echivoc \u00een terminologie, c\u0103
acest cuv\u00e2nt \u2013 \u201egenetic\u0103\u201c \u2013 folosit \u00een expresia \u201epsihologie genetic\u0103\u201c, a fost introdus de psihologi
\u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, adic\u0103 \u00eenainte ca biologii s\u0103-l fi folosit \u00eentr-un sens mai
restr\u00e2ns. \u00cen limbajul actual al biologilor, \u201e genetic\u201c se refer\u0103 exclusiv la mecanismele eredit\u0103\u0163ii,
spre deosebire de procesele embriogenetice sau ontogenetice. Dimpotriv\u0103, termenul \u201e psihologie
genetic\u0103 \u201c se refer\u0103 la dezvoltarea individual\u0103 (ontogeneza). Astfel st\u00e2nd lucrurile, am putea fi
tenta\u0163i s\u0103 consider\u0103m ca fiind sinonime expresiile \u201e psihologia copilului \u201c \u015fi \u201e psihologia
genetic\u0103 \u201c. Totu\u015fi le deosebe\u015fte o nuan\u0163\u0103 important\u0103 : dac\u0103 psihologia copilului studiaz\u0103 copilul
pentru el \u00eensu\u015fi, ast\u0103zi tinde, dimpotriv\u0103, s\u0103 se dea denumirea de \u201e psihologie genetic\u0103 \u201c
psihologiei generale (studiul inteligen\u0163ei, percep\u0163iilor etc.), dar numai \u00een m\u0103sura \u00een care ea caut\u0103
s\u0103 explice func\u0163iile mintale prin modul lor de formare, deci prin dezvoltarea lor la copil; de pild\u0103,
dup\u0103 ce au fost studiate ra\u0163ionamentele, opera\u0163iile \u015fi structurile logice la adult, deci \u00eentr-o
stare \u00eencheiat\u0103 \u015fi static\u0103 \u2013 ceea ce a condus pe unii autori (pe reprezentan\u0163iiDenkpsychologie-ei
germane) s\u0103 vad\u0103 \u00een g\u00e2ndire o \u201e oglind\u0103 a logicii \u201c, - s-a mai pus \u00eentrebarea dac\u0103 logica
este \u00eenn\u0103scut\u0103 sau rezultat\u0103 dintr-o construc\u0163ie progresiv\u0103 etc.: pentru a rezolva asemenea
probleme, se recurge la copil \u015fi, \u00een felul acesta, psihologia copilului este promovat\u0103 la rangul de
\u201e psihologie genetic\u0103 \u201c, adic\u0103 devine un instrument esen\u0163ial de analiz\u0103 explicativ\u0103 pentru
rezolvarea problemelor psihologiei generale.
Importan\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 ast\u0103zi de metoda genetic\u0103 \u00een toate sectoarele psihologiei (s\u0103 ne g\u00e2ndim,
de exemplu, la rolul considerabil atribuit v\u00e2rstei copil\u0103riei de c\u0103tre psihanali\u015fti), tinde astfel s\u0103
1Aceast\u0103 lucrare \u00ee\u015fi propune s\u0103 sintetizeze diverse lucr\u0103ri de psihologie a copilului inclusiv lucr\u0103rile noastre ( \u00een
propor\u0163ii diferite). :n privin\u0163a acestora din urm\u0103 cititorul va avea f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o impresie de repeti\u0163ie \u00eentruc\u00e2tva
obositoare. Ne permitem s\u0103 semnal\u0103m \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceasta dou\u0103 elemente noi > expunerea de fa\u0163\u0103 este \u00een acela\u015fi
timp scurt\u0103 \u015fi simpl\u0103, ceea ce constituie de altfel singurele sale merite. Mul\u0163umim EdituriiPresses Universitaire de
Francecare ne-a \u00eendemnat s\u0103 scriem acest rezumat pe care singuri nu l-am fi \u00eentreprins.
2A. M i c h o t t e, La perception de la causalit\u00e9,Publications Universitaire de Louvain, 2-e \u00e9d., 1954.
Leave a Comment