Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
8Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Dr.cucu Ioan-Modelul de Boala

Dr.cucu Ioan-Modelul de Boala

Ratings: (0)|Views: 483|Likes:
Published by argatu

More info:

Published by: argatu on May 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

 
 
Modelul de boală
Pentru a înţelege mai bine raportul dintre factorii biologivi,psihologici şi socialiîn cadru bolii,ne putem folosi de principiul modelării (proces preluat din tehnicainformaţională),prin care se simplifică,până la schematic un proces,cu scopulînţelegerii lui mai mari.Medicina ca ştiinţă pragmatică,nu a simţit neapărat nevoiaunei modelări,teoretizările,în medicină rămânând adesea pe planul doi,în raport custringenţa comportamentului pragmatic.Nici o încredere oarbă,nelimitată învaliditatea unor teorii sau într-un model general explicativ nu este de dorit,fiind oeroare prea frecventă pentru ca medicina să ţină seana de aceasta.Din acet motivcriteriile de valabilitate a unui model sunt mereu supuse revizuirii şi mereu un modeleste înlocuit cu altulAcest lucru face ,ca în ciuda definirii individuale a numeroase boli,medicina actuală să nu poată oferi un model general de boalăDacă un logician ar defini boala aceasta,în contextul medicinii actuale ar apela la odefinire foarte largă,din care să se poată apoi desprinde diferite entităţi particulare,motiv pentru care astăzi diferite boli sunt tratate pe baza criteriilor diferiteşi chiar diferenţa dintre boală şi sănătate să se facă uneori dificil.Conceptul de boală a evoluat în istoria medicinii,începând cu conceptul de
"boală- simptom" 
(diaree,melenă etc),pentru ca abia în secolul al XVII-lea ,prin Sydenheim săse ajungă la conceptul de "
boală-sindrom",
iar apoi la sfâ'rşitul secolului al XIX -lea şiînceputul secolului al XX-lea să se ajungă la noţiunea de
"entitate nosologică" 
sau boală,în sensul cunoscut în prezent.În funcţie de diferitele epoci şi de niveluldesvoltării ştiinţifice au existat în toate epocile modele de boală,începând cu cele primitive,până la cele ştiinţifice din secolul nostru.Ne vom opri pe scurt şi asupraacewstor modele primitive,ele chiar dacă nu mai sunt de actualitate,au avut un mareimpact asupra conştiinţei colective şi încă mai fac parte din mitologia bolnavilor dinepoca modernă. 
Modelele primitive;Modelul religios; 
Reprezentările primitive privind boala se încadrau în sfera concepţiilor animistesau magice ale popoarelor din acea epocă.
 
Animismul reprezintă o teorie empirică privind forţele spirituale şi influenţe lor asupra naturii şi bolii,fiind vorba de o concepţie a însufleţirii naturii.popoarele primitive concepeau natura ca pe un loc populat de fiinţe spirituale bune sau rele,lucrucare se poate constata din lectura mitologiei ca şi din conţinutul mai vechi saucontemporan a numeroase superstiţii.În aceste concepţii spiritul anima atât fiinţele viicât şi lucrurile,omul însăşi fiind animat de un suflet mobil care îl putea părăsi,sufletulfiind independent de corp.Sufletul apărea deci dematerializat şi spiritualizat.Animismul apare în istoria omenirii ca prima concepţie despre lume şi în acelaşi timpşi ca prima concepţie psihologică.Este lesne de înţeles acuma că bolile somatice sau psihice erau reprezentate de o anomalie a manifestărilor spirituale.Magia,deexemplu,se servea de metodele psihologice datorită creidinţei omului primitiv în puterea dorinţelor.Din aceste motive bolnavii psihici nu erau conssideraţi ca adevăraţi bolnavi,ci mai degrabă ca un mijloc de comunicare cu forţele spirituale,motiv pentrucare bolnavul psihic nu era exclus din societate,fiind chiar protejat,creindu-i-se chiar condiţii speciale.Trecerea de la concepţia animistă la concepţiile religioase va determina o altămanieră de a privi modelul de boală.odelul religios duce la o mai precisă delimitare aentităţilor.Forţele spirituale sunt văzute în cadrul acestui model prin existenţa forţelor  binelui şi a răului.Natura sufletului este de esenţă divină,sufletul fiind independent decorp.Boala apărea ca o "rătăcire " a spiritului,acest lucru datorându-se faptului căindividul deşi a avut posibilitatea de a alege între bine şi rău el a ales în mod deliberat
 
răul,păcatul.Prin aceasta corpul individului a devenit locul de manifestare a spirituluimalefic care se poate manifesta fie ca o boală mintală fie ca una somatică.Bolnavulapărea,astfel,ca un posedat,cu sufletul sbuciumat şi fiind în acelaşi timp culpabil pentru boala sa.Pentru a scăpa de boală,pacientul trebuia să o rupă cu păcatul,iar terapia consta mai ales din mpractici religioase.Bolnavii psihici,de exemplu nu erauconsideraţi ca bolnavi reali iar medicii nu aveau nici un rol în acest caz. 
Modelul medical 
Modelul medical apare ca efect al marilor descoperiri din cadrul diferitelor ştiinţe (fizică,chimie),dar care s-au reflectat prin progrese extraordinare în medicină(descrierile anatomice şi histologice,descoperirea celulei,a microbilor etc)În contextulepocii filozofia mecanicistă şi chiar mecanica erau cele mai desvoltate,motiv pentrucare aceste descopriri vor fi introduse într-un concept de model mecanicist de boială.Esenţa modelului medical a constat în aceia că boala a fost intim legată deleziunea anatomică sau histologică,ceea ce l-a făcut pe Wirchow să afirme că boalaeste intim legată de leziune şi în ultimă instanţă e procesele care se petrec la nivelulcelulei.Descoperirile lui pasteur şi Koch au pus la baza explicaţiilor biologice agenţiimicrobieni,cadru în care s-au înscris apoi cu brio descoperirile de biochimie,genetică,toate acestea fiind adjudecate de modelul medical sau biologic deexplicare a bolii.De altfel,boala infecţioasă corespondea cel mai bine modeluluimedical (motiv pentru care modelul s-a mai numit şi model pasteurian sau fizic).Modelul medical a apărut la nivelul de cunoştinţe a secoluli XIX-lea ,acceptând caexplicaţie concepţia mecanicistă,dominantă la acea epocă.Din acest punct de vedereorganismul era considerat ca un mecanism,un mecanism perfect,dar având limitele şicalităţile oricărui sistem mecanicAgentul patogen venea din exterior (mai apoi s-aacceptat şi din interior),el fiind totdeauna o prezenţă fizică,concretă.În afara uneidesordini structurale nu se putea vorbi de boală,simptomul,boala fiind intim legate deleziune,de o cauzalitate unică,influenţa mediului exterior,mai ales social fiind exclusăiar viaţa psihică fiind doar un epifenomen al materiei,,un fel de penumbră a proceselor fizico-chimice care caracterizau boala.Esenţa modelului medical constă deci în legătra directă care se face întresimptom,boală şi leziune,simplificând la maximum modelul medical afirma  boala,simptomul=leziunea.Modelul corespondea perfect epocii sale,nivelului dedesvoltare a ştiinţelor,a medicinii şi neapariţia noilor ştiinţe ale secolului al XX-lea psihologia medicală,sociologia modernă.În acest context boala era înţeleasă la ceea cese putea explica prin leziune de ţesut,de organ sau în ultimă instanţă celulară,ceea ce adus la ruperea organismului în bucăţi,ca şi în cazul unei maşini cu mai multe piese,ducând la apariţia unei medicini de organ şi a unei ultraspecializări,cu dispariţiamedicului generalist,de familie şi cu cultul ultraspecialistului şi a aparatelor şi aanalizelor.Mijloacele de vindecare constau,bine înţeles,tot în factori fizici şichimici,iar în domeniul etiologiei s-a ajuns la aspecte extremiste (de tipul,fiecare boală îşi are microbul ei).Simplificarea modelului la formula,boală=leziune,a dus lafaptul ca acest model sî aibă un mare impact nu numai în lumea medicală dar şi înopinia publică.Este de mirare,subliniază Delay şi Pichot că un asemenea model de boală să persiste de peste 100 de ani şi să rămână încă adânc imprimat în conştiinţa populaţiei dar şi a majorităţii medicilor,mai ales că în ţara noastră,înainte de 1989 psihologia sau psihosomatica erau practic interzise ,ca aberaţii burgheze.Desvoltarea psihologiei,sociologiei,apariţia epidemiilor de boli legate de stres adus la desvoltarea unor explicaţii posihogenetice,la posibilitatea existenţei unor bolifuncţionale (deci nelezionale),la apariţia părerii că o explicaţie biologică pură nu mai
 
 poate explica complexitatea patologiei epocii industrializate şi urbanizate în caretrăim.Din acest motiv a început declinul treptat al modelului medical.Atacul contra modelului medical nu a pus în discuţie cuceririle ştiinţelor  biologice,chiar tratamentele somatice,ci s-a atacat doar modelul medical ca modelgeneral de boală,ca model explicativ de boală,deoarece nu mai ţine cont dedesvoltarea noilor ştiinţe,desvoltate ulterior (psihologia,sociologia),şi nici de o seriede concepţii psiho-fiziologice şi chiar concepţii filozofice umaniste.S-a criticat,mai ales afirmaţia absolută privind obligativitatea existenţei leziunii întoate bolile,deasemenea tipul rigid de clasificare a modelului medical,cu apariţia permanentă de noi forme clinice,ori de cîte ori modelul nu se putea adapa realităţiiclinice.Pe de altă parte modelul medical acreditează foarte uşor "rolul de bolnav",ideiaobligativităţii leziunii ducând repede la ideia de incurabilitate.acest lucru încurajeazămailaes nevroticii,care se vor considera şi ei bolnavi somatici,şi vor fi dispuşi imediatsă renunţe la responsabilităţi,încurajând bolnavul să recadă în forme nespecifice de boală.Tot modelul medica proliferează,aşa cum am mai arătat,medicina de organ,ultraspecializarea,cu depresierea cunoşterii personalităţii bolnavului.Aplicarea şi menţinerea modelului mdical în psihiatrie (mai ales la noi) a luat într-adevăr aspecte dramatice.Asdtfel,în dorinţa de a o rupe cu explicaţiile neştiinţifice şi pentru a obţine pentru bolnavul psihic stautul de bolnav,psihiatria clasică,prinKraepelin,a accepta modelul medical,la începutul secolului XX.Pentru aceaepocă,acest lucru a însemnat un progres,pe această bază apărând clasificarea bolilor  psihice,iar bolnavul psihic căpătând statut de bolnav la fel ca şi bolnavulsomatic.Kraepelin,acceptând modelul medical pentru bolile psihice era convins căfiecare boală psihică îşi are leziunea ei specifică şi că chiar dacă pentru moment acestlucru nu este evident,o va face ,în mod cert tehnicile viitorului.De fapt primul care a prezentat în mod sistematic punctul de vedere oganicist,în psihiatrie a fost Griesinger (1817-1868),care susţine că psihiatria trebuie să se bazeze pe fiziologie şiclinică.Totuşi Kraepelin (1856-1926) este acela care stabileşte dominaţiapunctului devedere organicist în psihiatie,punând ,aşa cumam văzut,modelul medical la bazasistemului său de clasificare,afirmând că "simptomele psihice se grupează de aşamanieră încât pot fi considerate tipuri specifice de boli mintale".Concepţia luiKraepelin a fost strălucit dovedită de elucidarea naturii PGP,boală care se încadra perfect în modelul medical (cauză microbiană,leziune,simptome,tratamentmedical).Totuşi,în afara PGP descrierea unor boli asemănătoare nu s-a mai petrecut în psihiatrie.Un mare rol în menţinerea modelului medical în psihiatrie l-a avut însăşi Freud,acărui formaţie medicală este bine cunoscută.Dat fiind marea autoritate a lui Freud şiKraepelin,până în deceniul al 7-lea al secoluli XX nimeni nu se mai îndoia devalabilitatea modelului medical în psihiatrie.Aplicat bolilor psihice,modelul medical,subliniază Purushotton se rezumă la trei postulate:1.Orice desadaptare psihologică are o cauză subiacentă de natură biologică şi psihologică,în acelaşi timp;2.Simptomul are valoare relativă,cauza biologică fiind elementul esenţial;3.Diagnosticul este o rezultantă a ceea ce comportamentul prezintă ca semneexterioare şi ceea ce medicul presupune ca pornind de la o "formulare teoreticărecunoscută".

Activity (8)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Roxana Oancea liked this
Latisha Young liked this
jeni chiriac liked this
linascuta liked this
rodrigo1978 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->