UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE MASTERAT - MANAGEMENTUL PROIECTELOR

LUCRARE DE DISERTAIE

EVALUAREA EFICIENEI ECONOMICE A UNUI PROIECT DE INVESTIII PRIN METODOLOGIA B.I.R.D. FABRICA DE MAL TRGOVITE

COORDONATOR, Prof.univ.dr. ION VASILESCU

MASTERAND,

2006

CUPRINS
CAPITOLUL I Investitiile si eficienta economica a 1 acestora ............................. 1.1. 1.2. 1.3. Investitiile Conceptul Criterii de Suport de a material eficienta eficientei al economice ......................... economica 7 economice a 1 0 . apreciere investitiilor .................... 1 dezvoltarii 3 6

1.4. Modernizarea si restructurarea economica cai de crestere a eficientei investitiilor 1 . 1.5. Rolul factorului timp in aprecierea investitiilor 5 eficientei 1 5 1 CAPITOLUL II - Locul BIRD in procesul de finantare a 7 investitiilor in Romnia 1 9 2.1. Aspecte generale ale activitatii BIRD ... 2.2. Mecanismul de acordare a creditelor de catre BIRD 2.3. Metodologia de analiza si calcul a eficientei economiei specifica BIRD ..................................................................................... CAPITOLUL III Evaluarea proiectului de 3 0 3 0

investitii 3 7

FABRICA DE MALT

3.1. Prezentarea S.C. TURN SA., care are ca obiectiv de 3

investitii FABRICA MALT 3.2. Evaluarea eficientei economice a proiectului de investitii FABRICA DE MALT cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica 3.2.1. 3.2.2. 3.2.3. Indicatori cu caracter de general baza dinamici DE

8 4 3 4 8

5 8 6 4

.. Indicatori Indicatori . ..

6 3.3. Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei 7 economice a proiectului de investitii FABRICA DE MALT , specifici metodologiei BIRD . CAPITOLUL IV Concluzii si propuneri

. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA A ACESTORA

1.1. INVESTITIILE SUPORT MATERIAL AL DEZVOLTARII ECONOMICE Procesul cresterii economice are loc in conditii

determinate de o multitudine de factori de natura complexa ale caror actiuni si efecte se intrepatrund, iar procesul economic se desfasoara sub influenta nemijlocita a revolutiei tehnico-stiintifice implicand mai mult ca oricand analiza detaliata a locului si rolului acestor factori si corelatiilor reciproce ce se stabilesc intre ei si a efectelor pe care le dau. In acest cadru, o importanta de prim ordin au acumularea si respectiv investitiile cu influenta nemijlocita asupra desfasurarii fenomenelor economice, conditionand dezvoltarea de perspectiva si asigurand platforma materiala a progresului general al societatii. In economie, fenomenul de investitie se utilizeaza in doua sensuri. Din punct de vedere al cheltuirii banilor, investitie inseamna plasarea de fonduri banesti in intreprinderi sau institutii social-culturale, noi sau vechi, cu scopul de a obtine un anumit profit prin cumparari de utilaje, dar si de materii prime, materiale, combustibil, plata personalului, achizitionarea de hartii de valoare (actiuni, dividende, asigurari etc.) angajarea de surse banesti in operatii bancare sau comerciale. Din punct de vedere economic propriu-zis, investitia are un sens mai limitat, deoarece presupune numai sporirea patrimoniului de cladiri si echipamente tehnice, adica formarea de noi fonduri fixe. Dar trebuie avut in vedere ca nu
1

orice investitie duce de la sine la cresterea economica si numai in masura in care va determina un spor al productivitatii muncii sociale, o valorificare mai inalta a resurselor naturale, economie de munca si de materiale, intr-un cuvant avantaje reale pentru societate, numai in aceasta masura eforturile ce se fac se dovedesc rationale, isi gasesc deplina justificare. Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv, fie el dintre cele mai simple, sa existe mai multe posibilitati, fiecare solicitand anumite eforturi, fiecare oferind anumite rezultate. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante, astfel incat sa se poata stabili solutia optima, precizanduse totodata prioritatile. Aceasta nu inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii factori: - marimea investitiilor; - timpul; - eficienta economica a investitiilor. Intre acesti factori, nu se poate realiza o delimitare stricta, ei interconditionandu-se reciproc. Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau timpul este un element important al eficientei, iar aceasta din urma determina de multe ori marimea unor investitii. Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor materiale, tehnice, de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice sociale.
2

In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei. Investitiile constituie suportul material al cresterii economice, o conditie hotaratoare a progresului tehnico-economice.

1.2. CONCEPTUL DE EFICIENTA ECONOMICA Pentru a fi eficiente este necesar ca acestea sa se realizeze cu eforturi cat mai mici si sa asigure o rentabilitate cat mai mare. Intre nivelul rezultatelor economice si efortul depus pentru realizarea lor exista o stransa corelatie, cuantificata prin intermediul eficientei economice, Conceptul de eficienta economica, reprezinta o categorie economica, ce caracterizeaza sub aspect calitativ rezultate ce se obtin intr-un interval de timp, pe seama eforturilor facute pentru acestea. Eficienta economica se poate exprima prin relatia: E = f (Ef., C) unde: Ef eforturi C coeficient de valorificare Aceasta categorie economica caracterizeaza legaturile si corelatiile tip cauza-efect, ce se stabilesc intre volumul si structura calitativa a eforturilor si efectelor de orice natura ce se obtin.
3

Compararea efectelor cu eforturile pentru determinarea eficientei economice, reprezinta numai o formula de principiu. Conceptul de eficienta economica, asociaza si alte elemente de judecata, fara de care eficienta ar fi definita incomplet. Pot fi considerate criterii de apreciere a eficientei economice: - structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic. O actiune considerata excelenta prin prisma raporturilor dintre efect si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse din import sau daca rezultatele sunt caracterizate in produse de care piata este suprasaturata. - timpul actioneaza asupra eficientei, putand pune in valoare sau anula o varianta cercetata. - calitatea efectelor constituie cea mai semnificativa fateta a eficientei economice. O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate din cele mai bune, produse de performanta ridicata si de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat. Dar o actiune care conduce la efecte superioare din punct de vedere calitativ nu este neaparat si eficienta. Depinde de costurile calitatii si de intervalul respective. Rezulta deci, ca numai prin compararea efectelor cu eforturile, exigentelor interpretand calitative, marimea putem acestui raport prin unei prisma activitati evalua eficienta de timp consumat pentru desfasurarea activitatii

economice. Tinand cont de acestea, sunt cazuri cand aspectele eficientei economice sunt reliefate de indicatori care reflecta structura resurselor consumate, (ponderea materiilor prime importate), structura rezultatelor (ponderea produselor destinate
4

exporturilor), influenta factorilor timp (durata de fabricatie) sau calitatea produselor finite (ponderea produselor de calitatea I si extra). Eficienta economica este o notiune complexa, care nu poate fi caracterizata printr-un singur indicator, ci printr-o suita de indicatori, fiecare dintre acestia ilustrand o anume fateta a eficientei, care poate cantari mai greu sau mai usor in adoptarea deciziei finale. De decizie hotarari. In practica, decizia finala trebuie sa vizeze desfasurarea unei activitati situate cat mai aproape de cea optima, iar luand in considerare si timpul, putem vorbi de optime temporale. In general, analiza oricarei activitati economice, se face dupa criterii economice, sociale, alte criterii. In ce priveste investitiile, la adoptarea deciziei se tine seama de toate cele trei categorii de criterii. Criteriile economice dupa care care se apreciaza genul de eficienta economica a unui obiectiv de investitii si care se refera la toti factorii (beneficiar, proiectant, constructor, furnizor de utilaje), care contribuie la realizarea procesului investitional, se refera la: a) imbunatatirea activitatii tuturor factorilor; b) activitatea tuturor participantilor pe intreaga perioada de executie pana la atingerea parametrilor proiectanti; c) accelerarea ritmului de transformare a investitiilor in fonduri fixe. Cu cat momentul punerii in functiune este mai apropiat aici decurge care necesitatea indicatori adoptarii unei viziuni mai sistematice pentru caracterizarea eficientei economice, factorul de urmarind dintre dezvaluie cele semnificative criterii, in scopul adoptarii celei mai judicioase

de momentul in care s-a adoptat decizia de a investi, cu atat societatea va beneficia mai devreme de efectele noi investitii; d) atingerea de urgenta a parametrilor tehnico-economici proiectati, acesta fiind scopul esential al activitatii de investitii, rezultatul final pe care societatea il pretinde in urma eforturilor financiare, materiale si umane pe care le-a facut. Caile prin care participantii la realizarea unui obiectiv de investitii pot actiona in vederea cresterii eficientei economice a acestuia determina stabilirea unuia sau a mai multor criterii de eficienta economica (reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii, scurtarea perioadei de executie a investitiilor etc.). Satisfacerea corespunzatoare a nevoii sociale in volum si structura constituie un criteriu de eficienta economica de utilizare rationala a resurselor pe ansmblul intregului proces de productie. Respectarea dimensiunilor productiei fizice potrivit nevoii sociale face ca eficienta economica sa circumscrie in sfera sa valori sociale. Conceputa astfel, ea are o vasta arie de aplicare in activitatea practica, da posibilitatea de a pune accent pe o latura sau alta in functie de conditiile concrete ale etapei de dezvoltare a economiei nationale, de necesitatile ivite. Crearea unei retele nationale de cercetare puternica a devenit o conditie esentiala a dezvoltarii, garantia progresului oricarei economii. Ea se cere circumscrisa intereselor si prioritatilor dezvoltarii economiei nationale necesitand o organizare optima a relatiei cercetare dezvoltare productie si un cadru stimulativ pentru inovare si dezvoltare. Evaluarea corecta a impactului aplicarii unei tehnologii este dificila datorita complexitatii aspectelor implicate. Pentru ca alaturi de cele doua functii principale ale unei tehnologii cresterea eficientei in productie a produselor si serviciilor existente si
6

obtinerea unor produse noi, imbunatatite care sa satisfaca o nevoie sociala, alte aspecte sunt mai greu de definit. Un aspect pus in discutie, il constituie eventualele efecte pe care le poate avea introducerea noilor tehnologii asupra ocuparii fortei de munca. Progresul tehnologic reduce cererea totala de forta de munca, stimuland consumul si creand noi oportunitati pentru investitii rentabile. Este necesar ca produsele obtinute sa corespunda unor nevoi reale, utile societatii, sa satisfaca tebuintele existente la nivel superior sau noi trebuinte. In aceste conditii, obiectivul de investitii se va dovedi viabil si va asigura obtinerea eficientei economice in deplinatatea ei, la toate nivelurile organizatorice ale economiei.

1.3. CRITERII DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A INVESTITIILOR Criteriul exprima un anumit punct de vedere, sau poate fi o norma care permite o apreciere, o clasificare sau o definire. Un criteriu obligatoriu este obtinerea eficientei economice maxime. Prin aplicarea in practica a acestui criteriu se intelege atat reducerea sau minimizarea consumului total de resurse, cat si maximizarea efectelor obtinute ceea ce se reflecta cel mai graitor in efectele economice la un leu resurse. Un criteriu deosebit de important in etapa actuala, este imbinarea cerintelor economice cu cele sociale, gasirea unei stari de echilibru nefiind simpla insa efortul trebuie facut neaparat pentru a evita implicatiile economico-sociale grave.
7

Imbinarea cerintelor actuale cu cele de perspectiva, este o problema importanta ca urmare a duratei de viata mare pe care o au obiectivele de investitii si efectelor de lunga durata. Trebuie sa se tina seama de modificarile previzibile pe care le comporta activitatea cum ar fi necesarul de resurse materiale, financiare, umane, evolutia costurilor. Manifestarea starii de incertitudine nu se poate evalua probabilistic, de aceea incertitudinea duce la imprecizie, nesiguranta in cunoasterea consecintelor unor decizii. Pentru evaluarea nivelului eficientei, trebuie parcurse etapele: - identificarea si evaluarea resurselor de activitate; - echivalarea ca natura si timp a resurselor si efectelor; - identificarea efectelor extra economice; - constituirea sistemului de indicatori; - analiza economica a indicatorilor calculati; - decizia. In concluzie, pentru luarea unei decizii cu privire la finantarea si executarea investitiei, trebuie precedata de studii bine fundamentate care sa permita evaluarea cat mai corecta a eficientei economice.

1.4.

MODERNIZAREA SI RESTRUCTURAREA ECONOMICA CAI DE CRESTERE A EFICIENTEI INVESTITIILOR Modernizarea capacitatilor de productie existente, se

poate infaptui pe trei cai importante. In primul rand, un fond fix se modernizeaza prin imbunatatirea parametrilor sai tehnicoeconomici, cresterea vitezei de lucru, reducerea consumurilor de
8

energie, ridicarea gradului de siguranta in functionarea etc. In al doilea rand, modernizarea unei capacitati de productie complexe, cum este o intreprindere, consta in inlocuirea acelor fonduri fixe uzate fizic sau moral care nu mai corespund stadiului atins de progresul tehnico-stiintific al societatii, astfel incat intreaga capacitate de productie a intreprinderii respective sa creasca simtitor. Aceasta forma de modernizare este cunoscuta sub denumirea de reutilare a intreprinderilor existente. In al treilea rand, modernizarea unui obiectiv existent se poate infaptui prin dezvoltarea acestuia, prin adaugarea la fondurile fixe existente a altora, in asa fel incat capacitatea finala rezultata sa nu reprezinte o suma a capacitatilor de productie vechi si noi, ci mai mare, ca urmare a faptului ca fondurilor fixe noi au completat pe cele vechi, punandu-le mai bine in valoare pe acestea din urma, prin eliminarea strangularilor in productie, ridicarea nivelului calitativ al produselor etc. Cele trei cai importante de realizare a modernizarilor, constituie o actiune foarte complexa din punct de vedere economic, uneori dificil de realizat, dar care constituie la obtinerea de rezultate dintre cele mai favorabile pentru activitatile ce se desfasoara in economic, la cresterea eficientei economice. Compararea celor doua directii principale in care pot fi orientate fondurile de investitii constituirea de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente este deosebit de semnificativa pentru conducerea economiei, scotand in evidenta unele avantaje ale modernizarilor, de care trebuie sa se tina seama cand se proiecteaza cresterea economica a economiei. Avantajele modernizarii capacitatilor de productie, in raport cu constituirea de noi capacitati, deriva din faptul ca, modernizarea porneste de la o baza tehnico-materiala existenta, pe
9

care o dezvolta, o reinoieste, punand-o astfel mai bine in valoare, constituirea de noi capacitati porneste practic de la zero, fiecare echipament, utilaj si instalatie tehnologica trebuind sa fie construite de la inceput, ceea ce implica eforturi mari, atrage cheltuieli sporite. In afara acestui avantaj primordial, modernizarea capacitatilor existente se efectueaza intr-un timp mai scurt, in comparatie cu situatia in care intregul colectiv trebuie construit de la inceput, fapt care permite ca prin modernizari sa poata fi accelerata aplicarea in practica a celor mai noi realizari ale stiintei si tehnicii. Un alt avantaj al modernizarilor de capacitati este in legatura cu structura investitiilor. Analiza economica structurala, scoate in evidenta ca orice obiectiv industrial este format din doua categorii de fonduri fixe: pe de o parte cladirile care au rolul de a proteja omul si procesul de productie, iar pe de alta parte, utilajele, elementele in miscare ale procesului de productie, cele care realizeaza nemijlocit productia materiala, in consecinta, investitiile. Ca urmare, investitiile destinate primei categorii de fonduri fixe mentionate, sunt investitii pasive, iar celelalte, investitii active. La orice modernizare, respectiv reutilare, trebuie luate in considerare urmatoarele criterii: - consumul de materii prime (M) si energetice (E) pe unitatea de produs, trebuie sa fie mai redus decat la cele obtinute inainte de modernizare, in conditiile in care profitul unitar creste. Dupa cum se constata, cresterea profitului trebuie sa se realizeze in principal prin reducerea consumurilor materiale. In acest context, trebuie aratat ca ridicarea profitului poate avea loc si pe baza maririi preturilor de vanzare (produsele obtinute fiind superioare, din punct de vedere tehnic, celor vechi).
10

- consumurile energetice si de combustibil unitare sa fie mai reduse decat inaintea modernizarii sau reutilarii. aportul voluntar unitar sa fie mai mare dupa modernizare decat inainte, chiar daca volumul productiei exportate va ramane constant. investitiilor. Atat pentru dezvoltari, modernizari cat si reutilari se calculeaza intreaga gama de indicatori prevazuta in normele legale. Avantajele modernizarii, considerate prin prisma eficientei economice, presupunem si asocierea altor elemente de calcul cum sunt: structura resurselor consumate si a rezultatelor obtinute, timpul care actioneaza asupra eficientei ca un factor, precum si calitatea efectelor. In general, modernizarea reclama un consum de resurse mai mic, dar care incorporeaza o cantitate mare de inteligenta si inovare, foloseste materiale indigene si nu impun utilizarea unor resurse materiale deficitare, care determina importuri costisitoare. O fateta semnificativa a eficientei economice este imbunatatirea calitatii efectelor obisnuite in urma desfasurarii unei anumite actiuni. Cand se analizeaza efectele unei investitii este necesar sa se retina ca ele nu se localizeaza numai in intreprinderea in care se realizeaza modernizarea, ci ca dimpotriva, ele au un camp mai extins. In principiu, efectele oricarei actiuni de modernizare se impart in mai multe categorii, mai mult sau mai putin sesizabile. Prima categorie a efectelor este cea a efectelor directe, de natura productivitatea muncii realizata dupa modernizari trebuie sa fie mai ridicata decat in situatia anterioara efectuarii

11

celor care apar la nivelul intreprinderii (cresterea volumului productiei realizate, imbunatatirea calitatii ei, etc.). A doua categorie de efecte, se refera la efectele conexe, care se produc in alte intreprinderi sau ramuri, ca urmare a aparitiei efectelor directe. Aceste efecte, reprezinta o mare importanta in analiza eficientei economice, ca urmare, modernizarile trebuie sa aiba ca scop realizarea de produse care sunt deficitare in alte intreprinderi, care se achizitioneaza din import sau care valorifica in mod superior masa de produse indigene disponibile la intreprinderile beneficiare, cum ar fi utilajele cu mari randamente tehnice, precum si cele care necesita cheltuieli de achizitionare, montaj, probe tehnologice si intretinerea curenta cat mai mici. In literatura de specialitate, mai este mentionata si categoria efectelor colaterale, rezultatele determinate in jurul efectelor directe. In scopul nostru, o anumita modernizare a capacitatilor de productie prin sporirea volumului total al activitatii productive in intreprinderea respectiva, atrage noi obiective in platforma unde aceasta este situata, cum ar fi mijloace de acces mai largi, magazine si locuinte, dar chiar si aparitia unor unitati administrative. In sfarsit, mai trebuie avuta in vedere si categoria efectelor indirecte cu caracter social. Modernizarea unei capacitati de productie, creaza conditii mai bune pentru muncitori, determina cresterea nivelului de instruire al personalului, diminueaza gradul de poluare al zonei respective, favorizeaza infiintarea de posturi superioare retribuite (deoarece necesita calificari profesionale superioare) etc.

1.5 . ROLUL FACTORULUI TIMP IN

12

APRECIEREA EFICIENTEI INVESTITIILOR

Ca urmare a desfasurarii procesului investitional pe o perioada mai mare de timp, are loc retragerea din circuitul economic a unei parti din produsul creat pentru societate. Intotdeauna, cand momentul efectuarii cheltuielilor de investitii nu coincide cu momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii apare un decalaj ce presupune imobilizarea unor importante resurse materiale, umane, financiare. Dinamismul procesului investitional, manifestat prin caracterul asincron al eforturilor si efectelor, impune luarea in considerare a timpului ca factor al accelerarii procesului de crestere economica. Nu este indiferent daca daca venitul net posibil intr-o varianta de investitii se realizeaza intr-un timp mai scurt sau mai lung. Amanarea realizarii venitului net cu un numar de ani reprezinta o pierdere pentru economia nationala, o incetinire a ritmului de crestere a acesteia. Cresterea economica este un proces complex in care interactioneaza numerosi factori. Pentru interpretarea dinamica a eficientei economice este suficient sa se ia in considerare efectul economic al investirii venitului net sau al amortizarilor. Timpul cumulat cu un volum ridicat de investitii si cu o eficienta inalta are consecinte directe asupra procesului de crestere economica, crestere care conditioneaza volumul investitiilor viitoare, atragerea unui numar sporit de muncitori in procesul de productie, schimbarea structurii productiei in scopul valorificarii superioare a resurselor disponibile, cresterea potentialului economic al tarii. Dimpotriva, neaplicarea imediata a noilor descoperiri stiintifice, a tehnologiilor perfectionate, a noilor utilaje, conduce la o depreciere a acestora cu trecerea timpului. In economie aceasta se
13

manifesta sub forma uzurii morale, fenomen ce se materializeaza in pierderi de munca sociala si scaderea competivitatii pe piata. Luarea in considerare a factorului timp poate evita o serie de pierderi, accelerand ritmul cresterii economice ca urmare a aplicarii noii tehnologii si modernizarii celor existente. Materializarea noilor descoperiri in utilaje cu performante ridicate necesita efectuarea anumitor investitii. Daca investitiile efectuate au la baza ultimele cuceriri stiintifice, in domeniul respective va rezulta o eficienta sporita, concretizata in spor de venit national. Asteptand scurgerea unui interval de timp dupa descoperirea respectiva, exista pericolul ca alt partener sa apara pe piata. Pentru cresterea eficientei investitiilor este necesar sa se considere timpul ca factor indispensabil calculelor de alegere a deciziei optime, cheia succesului deoarece avantajele cele mai mari le obtin intreprinderile care reusesc sa aplice mai repede in productie rezultatele cercetarii stiintifice. Din punct de vedere practic, rezulta ca la orice investitie este mai eficient ca efectele sa se obtina pe o perioada mai scurta, dar cu o rata de eficienta cat mai ridicata. Aceasta va avea consecinta, prin intermediul efectului propagat si asupra altor domenii de activitate, impunandu-se totodata o mobilitate mai accentuata din partea intreprinderilor la noile adoptari tehnice si de piata. PRINCIPIILE ACTUALIZARII Pentru a compara eforturile care se realizeaza intr-o anumita perioada, cu efectele care se obtin in alta perioada, trebuie sa le aducem la acelasi moment.

14

Sa presupunem ca intr-un obiectiv s-a investit 1 leu, in anii urmatori vom avea: - I an investitia se recupereaza si aduce societatii profitul a - II an fondul de investitii initial este 1 + la = (1+a) lei, iar rezultatul final va fi: (1 + a) + (1 + a) = (1 + a) (1 + a) = (1 + a)2 - III an la sfarsit: (1 + a)2 + (1 + a)2 a = (1 + a)3 - IV an la sfarsit: (1 + a)3 + (1 + a)3 a = (1 + a)4 h an la sfarsit: (1 + a)h lei Concluzia este, deci, ca un leu disponibil in prezent va echivala cu (1 + a)h lei peste h ani. Deci intre x investitii si
y

y profituri, exista legatura x (1 + a)h = y x = (1 + a)

h

unde : x = investitii ce se fac in prezent y = profituri ce se obtin in viitor a = coeficientul de eficienta (la noi in tara a = 0,15 sau 15%) Trebuie mentionat ca y > x, ceea ce inseamna ca investitiile se recupereaza prin profituri: Deci:
x= 1 y (1+ a) h 1
h

si
=z

y = (1+ a) x
h

Daca notam cu z fractia (1+ a)

si z = (1+ a) vom avea

h

x = z y si
15

y = z x

= factor de actulizare si se foloseste daca dorim sa

aducem in prezent valori care vor fi realizate in viitor. z = factor de fructificare folosit atunci cand vrem sa aducem in present valori care au fost realizate in trecut. In caz ca se foloseste factorul (1+ a) actulizarea prin compunere. Astfel, daca dorim sa calculam randamentul economic al investitiei, actulizat la momentul punerii in functiune a lucrarilor, vom actualiza investitiile realizate in trecut cu ajutorul factorilor de fructificare si profiturile ce vor fi obtinute in viitor, cu ajutorul factorilor de actualizare. Randamentul economic al investitiilor in forma statica se calculeaza cu formula:
R= Pt 1 I
1
h

actualizarea se
h

realizeaza prin discontare, iar cand se foloseste (1+ a)

se aplica

R = randament economic Pt = profituri totale I = valoarea investitiei Randamentul economic al investitiei in forma dinamica se calculeaza astfel:

P' t R = ' 1 I
'

Pt = profituri actualizate Pentru actualizarea profiturilor se foloseste formula:

P' t = 1 Ph h h=1 (1+ a)
K

h = 1.k reprezentand anul Pentru actualizarea investitiilor se foloseste formula:

16

I ' = (1 + a) I h
h h= 0

k1

CAPITOLUL II LOCUL BIRD IN PROCESUL DE FINANTARE A INVESTITIILOR IN ROMNIA

17

2.1. ASPECTE GENERALE ALE ACTIVITATII BIRD Un loc important in dezvoltarea fiecarei economii

nationale, alaturi de posibilitatea folosirii resurselor interne, revine atragerii unor resurse externe. Fondurile obtinute din resursele externe, trebuie folosite pentru realizarea unor mutatii structurate in economie ca: privatizarea, renasterea si sustinerea liberei initiative, specializarea in anumite domenii de varf, crearea unui sistem financiar de piata si convertibilitatea leului. Cadrul institutional al relatiilor valutar-financiare se asigura prin functionarea unor organisme internationale ce s-au infiintat in cea mai mare parte dupa cel de-al doilea razboi si dezvoltarii lor pe baza unor relatii reciproc avantajoase intre state, atat pe plan politic cat si pe plan economic al schimburilor valutarfinanciare. La Conferinta Monetara si financiara a Natiunilor Unite de la Bretton Woods din 1944, au fost redactate actele constitutive si Statutul Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare, alaturi de actele si Statutul Fondului Monetar International. BIRD functioneaza din data de 25.06.1946 si face parte din grupul Bancii Mondiale organism cu caracter interstatal ce se ocupa cu finantarea tarilor ramase in urma cu dezvoltarea -, alaturi de alte doua institutii financiare: Asociatia Internationala pentru Dezvoltare (AID) si Corporatia Financiara Internationala (CFI). BIRD a fost conceputa ca un organism de tip nou pentru finantarea investitiilor din tarile membre prin acordarea sau garantarea de imprumuturi destinate realizarii de proiecte de reconstructie si dezvoltare. La ea pot adera numai statele membre
18

ale Fondului Monetar International, organism ce acorda un sprijin temporar pentru corectarea unor dezechilibre in plati externe, care pot avea cauze externe, dar mai ales interne. Structura financiara a bancii, permite acesteia ca locurile inerente acestor investitii sa poata fi impartite intre toate statele membre, in functie de puterea lor economica, exprimata prin participarea la capitalul social. Statutul Bancii, precizeaza ca imprumuturile trebuie sa fie acordate numai in scopuri productive de prima importanta si pot fi folosite pentru acoperirea cheltuielilor valutare necesitate de proiecte de reconstructie si dezvoltare, bine determinate. Beneficiarul unui imprumut poate fi o tara membra, o regiune sau mai multe regiuni ale unei tari membre, o intreprindere situata pe teritoriul tarii membre. Daca beneficiarul nu este insusi statul, imprumutul trebuie sa fie garantat de catre guvernul tarii respective, pe teritoriul careia se afla proiectul ce urmeaza a fi finantat. Pentru acordarea unor imprumuturi, BIRD efectueaza un control, care sa cuprinda o analiza amanuntita a celui care solicita creditul si anume : a) analiza economica la nivelul tarii pentru a releva necesitatea investitiei: lipsa unor bunuri si servicii de stricta necessitate. b) tehnologiile, cheltuieli, etc. c) aspectul institutional managerial - posibilitatea recrutarii cadrelor de conducere si a pregatirii lor; - organigrama proiectului;
19

aspectul

tehnic

privind

constructiile, personalul

utilajele, tehnic,

amplasamentul,

capacitatea,

- sistemul international. d) analiza comerciala - achizitii de materii prime, materiale; - vanzarea viitoarelor produse. e) analiza financiara - evaluarea capitalului fix si circulant necesar pentru executarea proiectului; - sursele de procurare a capitalului; - evaluarea cheltuielilor operative ale proiectului; - determinarea veniturilor viitoare; - determinarea disponibilitatilor banesti (lichiditate) dupa terminarea lucrarilor si punerea in functiune. In afara de cele aratate BIRD se ocupa si de alte activitati cum ar fi: - acordarea de asistenta tehnica prin realizarea unor analize tehnci-economice cu privire la proiectele de investitii ce urmeaza a fi realizate; - organizarea de cursuri periodice de pregatire a cadrelor superioare prin intermediul unui institute propriu pentru dezvoltarea economica; - coordonarea asistentei financiare pentru dezvoltarea acordata de unele tari capitaliste, dezvoltarea in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.

2.2. MECANISMUL DE ACORDARE A CREDITELOR DE CATRE BIRD Banca acopera imprumuturi, ce acopera de obicei, o parte sau totalitatea cheltuielilor in devize, dar uneori poate acoperi si o parte de cheltuieli locale. Daca la inceput a acordat imprumuturi
20

pentru reconstructie, cu accent pe suprastructura, in prezent se acorda credite pentru dezvoltarea economiei, mai ales tarilor membre mai putin dezvoltate. Mecanismul de aprobare si derulare a unui imprumut de catre banca implica: a) identificarea proiectului ce se propune a fi finantat; b) preevaluarea si evaluarea proiectului; c) negocierea imprumutului si aprobarea lui; d) finantarea proiectului din imprumutul acordat; e) rambursarea imprumutului si dobanzilor din beneficiile proiectului. Pentru identificarea proiectului de catre specialistii bancii, se folosesc de obicei doua metode: - metoda proiectelor releu, ce presupune luarea in considerare a unui proiect existent initial ce prin natura sa necesita o extindere, impunand elaborarea unui proiect nou; metoda proiectelor ce favorizeaza obiectivele de dezvoltare: se iau ca punct de plecare studiile de dezvoltare macroeconomica si motivele prioritatii reiesite din planificarea globala si sectoriala a statutului respectiv. In cadrul etapei de preevaluare, incep sa se contureze elementele proiectului: costul total al proiectului, costurile externe. Aceasta etapa este urmata de evaluarea proiectului cand se analizeaza proiectul din punct de vedere tehnic, economic, institutional, comercial si al achizitiilor, financiar. Dupa negocierea imprumutului intre banca si beneficiar, cand se examineaza toate aspectele imprumutului, el este supus aprobarii directorilor executivi ai bancii, sub forma de raport, presedintelui bancii. Dupa ce a fost aprobat, este semnat oficial de persoanele imputernicite din partea bancii si imprumutatului.
21

Intrarea in vigoare a imprumutului, are loc de regula, intro perioada de 90 de zile de la semnare, perioada in care imprumutatul trebuie sa prezinte bancii documentele legale pentru intrarea in vigoare (aprobarea guvernelor). Pe masura ce se realizeaza proiectul, perioada in care costurile se pot mentine in limitele prevazute sau poate avea lor o majorare a costurilor in cazul in care proiectul nu e bine executat, se utilizeaza si imprumutul acordat de banca. Dupa o perioada de gratie de 3-4 ani, necesara pentru realizarea proiectului, incepe rambursarea imprumuturilor si dobanzilor aferente din beneficiile nete ale proiectului in cauza. In vederea finantarii cheltuielilor prevazute in proiect de imprumutul aprobat, de regula se organizeaza licitatii competitive internationale pentru procurarea unor bunuri si servicii prin solicitarea de oferte internationale de la furnizori din tarile membre ale BIRD. Aprobarea unui imprumut de catre banca se face pe baza unor criterii ca: - sa existe un proiect bine definit; - proiectul sa fie de mare prioritate pentru dezvoltarea economica a tarii; - proiectul sa prezinte siguranta din punct de vedere economic, tehnic, comercial si financiar; - sa existe o garantie rezonabila ca imprumutul va fi rambursat; - eventualul beneficiar al imprumutului nu poate obtine finantarea necesara in conditii mai bune decat cele oferite de banca. Facilitatile acordate de BIRD: a) imprumuturile au dobanda mica - 7,5 8%;
22

b) Banca Mondiala organizeaza licitatii in cadrul tarilor membre pentru achizitionarea de utilaje, pentru constructii la preturile cele mai avantajoase; c) Banca stabileste furnizorul general care raspunde de intreaga lucrare pana la punerea in functiune la parametrii proiectati; d) pentru rambursarea imprumuturilor banca acorda o perioada de gratie de 3-5 ani; e) banca acorda si asistenta tehnica prin specialistii ei, sau prin alti cooptati de la tarile membre.

2.3. METODOLOGIA DE ANALIZA SI CALCUL A EFICIENTEI ECONOMIEI SPECIFICA BIRD Continutul si rolul analizei economice Prin analiza economica se urmareste modul in care proiectul se incadreaza in tendintele de dezvoltare ale tarii in cauza, necesitatea cat si efectele generate prin realizarea investitiei. Se analizeaza de asemenea, aspectele de conjuncturea de ordin intern cat si influentele externe prin cercetarea aprofundata a preturilor internationale, a pietelor de desfacere posibile, a tendintelor privind cererea si oferta de produse. In cadrul analizei economice trebuie urmarite aspectele legate de forta de munca, cat si problemele legate de strangerea resurselor de investitii si dirijarea lor spre domenii de progres economic: cheltuieli. Calculele de eficienta pentru proiectele creditate de BIRD se fac in moneda constanta cu toate ca sistemul de preturi se poate deforma datorita inflatiei. Astfel, daca rata de actualizare folosita
23

salarizarea

fortei

de

munca,

evaluarea

celorlalte

pentru preturile constante ar fi i , atunci pentru cele curente se va utiliza o marja de corectie numita coeficient previzibil al inflatiei . In consecinta, rata de actualizare va suporta o modificare cu si rata va deveni . Analiza financiara Analiza financiara, fundamenteaza proiectul din punct de vedere al rentabilitatii, foloseste metodele actualizarii, punandu-se problema duratei de calcul si a ratei de actualizare ce urmeaza a fi folosita. Ca durata de calcul se propune utilizarea duratei tehnice a celui mai important echipament al proiectului. In evaluarea proiectelor, cheltuielile si veniturile se urmaresc pe durata de viata a proiectului, luandu-se in considerare influenta factorilor timp. Folosirea actualizarii in determinarea indicatorilor de eficienta economica permite o comparare mai corecta a eforturilor cu efectele. Pentru usurarea calculelor privind centralizarea, se determinea fluxul de numerar cashflow care exprima diferenta intre incasarile anuale si cheltuielile anuale, obtinand astfel imaginea continua a valorii nete rezultate din activitatea productiva respectiva. In compararea diferitelor variante de proiect, actualizarea sumelor se face in momentul inceperii lucrarilor de constructie a obiectivului proiectat. Dupa determinarea fluxului de numerar in modalitatea aratata mai sus, se trece la actualizarea acestuia, utilizand un coeficient de actualizare calculat astfel : f= 1 (1+i)n n = durata de via]\ a proiectului i = rata de actualizare
24

Ca

rata de actualizare poate fi utilizata atat rata

dobanzii, cat si rata de rentabilitate normala (costul capitalului). Coeficientul de actualizare, ca un pret de garantie pe care viitorul trebuie sa-l asigure prezentului, fiindca acesta din urma, in scopul de a realiza cresterea economiei impusa, accepta sa faca indisponibile anumite sume pe o perioada anumita de timp, trebuie corelat cu resursele care vor asigura indeplinirea planului de investitii. Reiese ca valoarea de investitii (i) din economia nationala intr-o anumita perioada de timp trebuie sa-i fie asociata cantitatea resurselor (R ) disponibile si posibile pentru acoperirea necesitatilor respective. Reprezentand pe un grafic cele doua componente se observa ca acestea se intersecteaza intr-un punct care determina insasi rata de actualizare.
I R

a0
Figura 1

Indicatori de eficienta specifici metodologiei BIRD 1. Rata rentabilitatii nominale a capitalului investit se calculeaza conform formulei : r = Ph I x 100 Ph = profitul anual I = investi]ii totale
25

In aceasta forma este un instrument util pentru evaluarea rapida a eficientei unui proiect de investitie, folosindu-se mai ales pentru proiectele a caror durata de viata este relativ scurta si in cazul in care tara respectiva nu detine suficiente informatii necesare pentru o analiza mai completa. Prezinta si dezavantajul ca ofera doar un criteriu aproximativ de evaluare, bazandu-se pe beneficiile unui singur an, fiind destul de dificil a stabili anul ale carui beneficii sa fie luate in calcul, considerandu-l ca cel mai reprezentativ din intreaga perioada de functionare a unui proiect. Acest neajuns este eliminat prin folosirea unei formule care ia in calcul beneficiul actualizat pe intreaga durata de viata :
Nt Kt

R=
t=1 h

(1 + i ) (1 + i )

t=1

Nt = profitul net in anii cand este pozitiv Kt = profitul net cand este negativ n = nr. de ani, t = 1,2 . . . n Suma limita sa maxima. 2. Venitul net actualizat (V.N.A.) Este un indicator ce permite a se face comparatie intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia). beneficiilor negative avand ca tendinta minimizarea, rezulta ca aceasta raportare trebuie sa tinda catre

26

Pentru calcularea VNA, prin efectuarea sumei algebrice a incasarilor si cheltuielilor actualizate ce se atribuie proiectului, se foloseste urmatoarea expresie:
1 I h + Ch Vh I h C h

VNA = V h
h=1

d+ D

(1 + a)

d+ D h=1

(1 + a)

d+ D h=1

(1 + a)

VNA venit net actualizat Vh venitul obtinut in anul h (veniturile anuale realizate din vanzarea produselor de baza si cele din alte active) Ih investitia anuala Ch cheltuieli anuale de prod. a coeficient de actualizare d durata de realizare a proiectului D durata de functionare a proiectului In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care VNA este mai mare ca zero. Daca are semn negativ, proiectul va fi respins, deoarece prin el nu se recupereaza cheltuielile. In cazul in care se compara doua proiecte va fi ales acela pentru care la acelasi cost al capitalului, valoarea neta actualizata este mai mare. Rata de actualizare trebuie sa aiba valoarea optima deoarece in cazul unei supradimensiuni mari VNA este mai scazut. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic, deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare ; ori acest indicator, exprima tocmai venitul net, profitul net obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Cu toate aceste avantaje, el fiind un indicator de
27

volum, nu poate fi considerat indicator de eficienta economica, deoarece nu asigura si compatibilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net. 3. Raportul dintre venituri actualizate costuri actualizate. Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori, care se obtin in perioade diferite de timp, la un moment dat, se foloseste tehnica actualizarii. Relatia de calcul este:
d+ D h=1

R=

d+ D h=1

I h + Ch

(1 + a) (1 + a)

Vh

Pe baza acestui indicator, proiectul economic poate fi acceptat numai in cazul in care R>1. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune, ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor. In cazul in care R = 1, rezulta ca societatea isi acopera cheltuielile, insa nu realizeaza nici un profit, ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. Daca R<1, raportul este subunitar, atunci proiectul este respins. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare luat in calcul. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat raportul in aceleasi conditii este mai mare, fiind in raport invers proportional cu coeficentul de actualizare.

28

4.

Fluxul

de

numerar

(cashflow),

indicator

ce

exprima situatia la zi , respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. Acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale, sau la nivelul agentului economic, cu precizarea ca la nivelul agentului economic impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Relatia de calcul este : Fh = Vh (Ch + Ih) Vh - incasarea anului h In perioada de executie, a obiectului, fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice, deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit, el constituind cheltuieli in perioada rambursarii sale, fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat. 5. Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) Este considerat de catre BIRD ca fiind indicatorul de baza in aprecierea eficientei economice a unui proiect de investitii. Indicatorul exprima rata de discontare care egalizeaza valorile actualizate ale productiei cu costurile (de productie si de investitii pe intreaga perioada de functionare)

29

Valori (costuri) productie Costuri de productie

Valoarea productie

RIR Rata de discontare

RIR este acea rata de discontare, la care VNA este zero, respectiv productia actualizata este egalata de costurile actualizate. Este oportun ca selectarea proiectelor in functie de RIR sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara, dar in mod deosebit din strainatate, unde se calculeaza uzual. Vor fi acceptate, numai acele proiecte de investitie la care RIR se stabileste l a cote superioare celor similare, din trecut. Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face pe doua cai : prin reprezentare grafica sau prin calcul analitic. In ambele situatii se impune stabilirea unui venit actualizat pozitiv care corespunde unei rate minime ( a min) si un venit net actualizat negativ care corespunde unei rate maxime ( a max). - prin reprezentare grafica:
VNA + V1 amin x y 30 RIR y-x amax Rata de V2 actualizare

Se reprezinta intr-un sistem de axe rectangulare, pe abscisa diferite valori ale ratei de rentabilitate, iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. Prin unirea cu o dreapta a punctelor ce corespund nivelului venitului net actualizat la a min si amax si la intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima RIR a obiectivului. - prin calcul analitic se foloseste relatia :
V1

RIR = amin + (amax amin) = V + V , relatie ce decurge 1 2 din asemanarea triunghiurilor din figura RIR este unul dintre cei mai semnificativi indicatori a eficientei proiectelor de investitii, deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia, respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si cu productia. Acest indicator, dupa nivelul la care se face analiza imbraca doua forme Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE) in cazul analizei economice si Rata Interna de Rentabilitate Financiara (RIRF) pentru analiza financiara. RIR, chiar daca este sub forma RIRE sau RIRF trebuie sa fie intotdeauna rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg, deoarece proiectele analizate nu pot justifica niciodata implicarea unei precizii mai mari. Interpolarea intre rate de actualizare, care se gasesc de o parte si de alta a RIR-ului exagereaza oarecum adevarata RIR. Aceasta, pentru ca tehnica noastra liniara de interpolare face ca RIR sa urmeze pe un sistem de axe rectangulare o linie dreapta.

31

De fapt, adevarata valoare a RIR-ului urmeaza o functie curbilinie concava conform graficului. Eroarea introdusa de interpolare este de obiecei mai mica si dispare cand rezultatul este rotunjit la cel mai apropiat punct de procentaj intreg. In legatura cu alegerea ratelor de discontare trebuie facute cateva precizari : - amin si amax se alege astfel incat pentru a min sa se obtina un venit net actualizat pozitiv si pentru a max un VNA negativ; - diferenta intre cele doua rate de discontare alese sa nu fie mai mare de 5%, deoarece in intervalul y s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara, iar in relitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola, de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economica se va rotunji intotdeauna in minus; - amin si amax se stabileste prin incercari, astfel pentru a limita numarul acestora se face intai o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica raportand marimea profilului mediu anual la marimea investitiilor, dupa care se corecteaza astfel: daca durata de functionare < 5 ani se scad 0,20; intre 5 10 ani se scade 0,10; intre 10 15 ani se scade 0,05, iar pentru D > 15 ani se considera coeficientul de actualizare conform raportului determinat la inceput. Rata astfel gasita se considera limite de calcul pentru rata de actualizare. Calculul RIR este o metoda prin care se ajunge la o apreciere corecta a eficientei investitiei totusi prezinta si unele dezavantaje ca: - se bazeaza pe fluxul veniturilor brute, care cuprind si amortismentul, ce este necesar pentru a calcula o rata interna de rentalilitate;

32

- necesitatea de a face previziuni pentru viitoarele incasari a caror exactitate este greu de realizat. Avantajul net consta in faptul ca tine cont de modificarea in timp a veniturilor. 6) Cursul de revenire net actualizat Acest indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau testul BRUNO, reflecta eforturile totale actualizate, cu investitia si cu productia, exprimate in lei, ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. Se calculeaza cu ajutorul relatiei:
I h +Ch

d+D h=1

R=

d+D h=1

V ' h I ' h C' h

(1 + a) (1 + a)

Ca modalitati principale prin care se pot obtine cursuri de revenire actualizate mai mici decat cursul de revenire oficial putem mentiona: - renuntarea la importul materialelor si materiilor prime; - reducerea creditului contractat de la BIRD; - depistarea unor piete noi, pe care sa desfaca produsele la preturi mai ridicate, deci marirea valorii incasarilor; - reducerea cheltuielilor anuale de productie. Din analiza relatiilor prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara, exprimate in lei, din care se scad uneori, produsele care nu pot face obiectul schimbarilor externe, actualizate la o anumita rata de actualizare. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate, exprimate in valuta. Prin acest indicator, se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura
33

promovarea exportului si diminuarea importului, ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara sau care sunt indicate sa se importe, deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil. La folosirea acestui indicator, se ridica problema ca: alegerea ratei de discontare, adica daca este identica pentru valuta interna cat si pentru cea externa; modul cum se face transformarea importurilor din valuta in lei, foloseste paritatea oficiala pentru o fundamentare realista a variantelor de investitii analizate. 7) Pragul de rentabilitate Eficienta economica a investitiei depinde de modul cum este folosita capacitatea de productie proiectata, deoarece de aceasta depinde recuperarea fondurilor de investitii prin profitul obtinut. De aceea BIRD, atrage atentia asupra unui punct critic sub care gradul de utilizare a capacitatilor de productie nu poate cobori, caci astfel unitatea economica intra in pierderi si prin urmare investitiile nu se mai pot recupera. Acest punct critic al nivelului productiei exprimat prin procentul de folosire a capacitatii proiectate pentru profitul societatii comerciale este nul se numeste prag de rentabilitate. Prin urmare, la obiectivele de investitii care nu au capacitate mare de productie, se impune o analiza privind stabilirea gradului minim de folosire a capacitatilor de productie proiectate astfel incat sa se asigure un profit minim sau, unitatea sa nu lucreze cu pierderi. Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili care este nivelul minim de folosire a capacitatii de productie astfel incat societatea comerciala sa nu lucreze cu pierderi, sa recupereze fondurile de investitii cheltuite si sa realizeze un profit net.
34

8) Senzitivitatea, incertitudinea si riscul in analiza economico-financiara In conditiile economiei de piata, proiectele de investitii trebuie sa lise efectueze o profunda analiza de senzitivitate ce isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv la unele modificari, indeosebi negative, ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. Printre aceste modificari se pot numara: epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare, modificarea preturilor la materiile prime, cresterea salariilor. Analiza de senzitivitate economica, implica deci, probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica specifice problemelor investitionale. Orice investitie productiva contine elemente de incertitudine si risc, deoarece pot interveni anumite cauze negative care influenteaza rezultatul economic. Aceste schimbari antreneaza modificarile ratei interne de rentabilitate fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectului de investitii fata de diferite modificari ce pot apare prin recalcularea RIR. Nivelul ratei de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. De aceea, trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinarea lor. Daca nu exista astfel de posibilitati, se impune renuntarea la proiect indiferent care este nivelul de eficienta pe plan macroeconomic. Asa cum reiese, numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international BIRD, care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor, se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale.
35

CAPITOLUL III EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTITII FABRICA DE MALT

3.1. PREZENTAREA S.C. TURN SA., CARE ARE CA OBIECTIV DE INVESTITII FABRICA DE MALT Constituirea societatii comerciale S.C. TURN SA isi desfasoara activitatea in orasul Targoviste, judetul Dambovita. A luat fiinta prin asocierea unor actionari si mobilizarea unor resurse financiare inclusiv de la persoane fizice sau juridice. Societatea a fost inregistrata la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, oficiul Registrului Comercial al judetul Dambovita, cu certificatul de inmatriculare nr. J/15/1553/1999. Statutul juridic S.C. TURN SA., este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni, aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane, durata societatii fiind nelimitata. Ca obiect de activitate al societatii se pot numi: - productia de malt;
36

- productia de bere; alimentara; - activitatea de comert, import export; - prestari servicii, alimentatie publica si turism; Scopul investitiei In urma studierii aprovizionarii cu bere in orasul Targoviste si in judet, societatea a hotarat ca principal obiectiv constituirea unei fabrici de malt si a unei fabrici de bere, care va asigura necesarul de malt pentru propria fabrica, cat si necesarul de valuta pentru rambursarea unor credite externe. Prin infiintarea acestei fabrici de malt se deschid premisele unei posibile si fezabile cooperari cu diverse firme straine in profilul de activitate ales si in alte domenii, se creaza noi locuri de munca, contribuind la diminuarea procentului de somaj si se asigura fondul de marfa pentru societatile comerciale care comercializeaza produsele. S.C. TURN SA. nu are posibilitatea realizarii intregului proiect din surse proprii, fiind limitata de valoarea capitalului social varsat sau in curs de completare si este nevoita a apela la credite bancare. Surse de finantare si volumul acestora S-au analizat doua variante : prima varianta presupune realizarea proiectului de utilaje din tara, creditul necesar intrand sub incidenta dobanzilor practicate de bancile romanesti la ora actuala cu actualizarea lor, conducand la o cumulare de dobanda care in final depaseste chiar volumul investitiei initiale. Varianta a doua, prevede realizarea proiectului cu utilaje din import furnizate
37

activitatea

in

agricultura,

zootehnie,

industrie

de firma SEGINSA SPANIA, cu un cost mai ridicat al utilajelor, dar car prin acordarea unor credite pentru procurarea utilajelor, cu o dobanda mult mai redusa - 10,5%, conduce in final la rezultate economico financiare mult mai bune. VARIANTA I valoare totala a investitiei este de 2.809.229 lei, din care utilajele 687.975 lei. Din surse proprii se asigura suma de 421.385 lei, iar diferenta se asigura din credit bancar cu dobanda la zi descrescand cu coeficientul de inflatie. VARIANTA II valoarea totala a investitiei este de 3.267.263 lei din care: - utilaje total 1.303.772,0 lei - din care import 1.136.350,0 lei Se asigura din surse proprii suma de 490.090,0 lei, iar diferenta de 2.777.173,0 lei se asigura astfel: - credit banca romana 1.811.264,0 lei - credit banca spaniola 965.909,0 lei

Costul total al investitiei Pentru VARIANTA I din care: - constructii montaj - constructii instalatii - utilaje cu montaj si independente - dotari si obiective inventar - alte cheltuieli Pentru VARIANTA II Total din care: - constructii montaj - constructii instalatii
38

- Total

2.809.229,0 lei 1.957.270,0 lei 1.877.163,0 lei 687.975,0 lei 10.144,0 lei 153.840,0 lei 3.267.263,0 lei 1.774.839,0 lei 1.664.199,0 lei

- utilaje cu montaj si independente 1.303.772,0 lei - dotari - alte cheltuieli Descriere In cadrul platformei de industrie alimentara situata in partea de nord a municipiului Targoviste, se propune amplasarea unui complex, alcatuit dintr-o fabrica de malt cu capacitatea de 15.000 t/an si o fabrica de bere de 250.000 h1/an, precum si utilitatile aferente. Terenul pe care se amplaseaza aceste unitati cu o suprafata de 3,4 ha, este situat intre fabrica de branzeturi si intreprinderea de morarit si panificatie, avand accesul auto din drumul de deservire a zonei industriale, aprovizionarea feroviara facandu-se pe linia CFR racordata la liniile intreprinderii de morarit. Fabrica de malt se amplaseaza in partea de nord a incintei si este prezentata sub forma a doua variante, in varianta a doua avand o suprafata construita mai redusa, decat in varinta 1, se inscrie mai bine in terenul rezervat acesteia, permitand si o eventuala extindere de capacitate. Obiectivul este o investitie noua, deci structura personalului va fi cea propusa in proiectul tehnologic, in cadrul cheltuielilor devizului general s-au prevazut sumele necesare scolarizarii noului personal. De asemenea, la angajarea personalului in cadrul schemei de functiuni se va cauta atragerea unor cadre de specialitate cu experienta in domeniu si cu o vechime in profilul de activitate care sa asigure un grad mai mare de calificare. Materii prime, tehnologice si procese tehnologice utilizate 10.034,0 lei 178.618,0 lei

39

Pentru a se obtine un malt de calitate, pe langa tehnologia folosita, are o mare importantta calitatea materiei prime utilizate. Calitatea acesteia este la randul ei, influentata de mai multi factori: - varietate, soi, conditii pedoclimatice; - agrotehnica aplicata; - modul de fertilizare a terenului; - modul de pastrare; Ca materii prime se utilizeaza orzul si orzoiaca, insa din cauza productivitatii mai mici de orzoaica si nediferentierea pretului de achizitie dupa calitate, cea mai mare parte a productiei de malt din tara noastra se realizeaza din orz si nu din orzoaica. Considerand ca procentul de orz utilizat in fabricatie, va fi de 60%, iar cel de orzoaica - 40%, este necesar ca in viitor sa se gaseasca modalitati de cointeresare a producatorilor agricoli pentru cultivarea si obtinerea unor productii de orz, orzoaica cu calitati optime de maltificare. In conditiile asigurate, materiile prime cu calitatile prevazute in strasuri si a respectarii procesului tehnologic se va obtine malt de calitate superioara. In ceea ce priveste garantiile furnizorului de utilaje din import pentru calitatea produsului finit, in oferta sunt date garantii de calitate in cazul asigurarii materiilor prime cu calitatea dorita, care difera de calitatea materiei prime disponibile indicata de standardele noastre.

1. Descrierea procesului tehnologic in varianta I. a) Receptia materiei prime

40

Receptia cantitativa a materiei prime se realizeza prin cantarirea mijloacelor de transport pline si goale, iar cea calitativa consta prelevarea de probe si stabilizarea prin analize de laborator a umiditatii si corpurilor straine. b) Curatirea si sortarea materiei prime Linia de curatare are o capacitate de 8 10 tone/h. In urma curatirii sortarii materiilor prime se obtine patru sorturi si deseuri. De regula, la maltificare se utilizeaza sortul I si II, dar practic din lipsa de materii prime se prelucreaza si sortul III. c) Depozitarea materiei prime si a maltului finit Pentru depozitare se prevede un siloz cu 9 celule cilindrice, capacitatea totala fiind de circa 8.800 m.c., ceea ce va asigura depozitarea a circa 2.000 tone malt si 3.400 tone orz orzoaica. Diferenta pana la acoperirea necesarului total anual de aproximativ 21.000 tone/an orz brut va fi preluata de la ROMCEREAL sau de la producatori particulari. d) Inmuierea orzului Se realizeaza in patru linii a doua linuri fiecare, capacitatea unui lin va fi de 15 tone de orz, iar durata inmuierii, conform diafragmelor aplicate in tara noastra va fi de 45 ore. e) Germinarea orzului Pentru germinare se va adopta procedeul VANDER HAUFEN (gramezi mobile), in care scop se vor construi patru casete din beton cu fundul din tabla perforata. Germinarea se preconizeaza sa se realizeze in circa 8 zile, in conditii de microclimat (umiditate, aer si temperatura aer) controlate si reglate conform diagramei de germinare. Pentru mentinerea microclimatului cerut de procesul tehnologic s-au prevazut instalatii de ventilatie, racire si umidificare a aerului. f) Uscarea maltului
41

Se va realiza in doua uscatoare, cu gratar basculant, cu o capacitate de 23 tone/zi malt uscat. Durata procesului de uscare va fi de 18 20 ore in functie de sortimentul de malt ce urmeaza sa fie stabilit. g) Degerminarea, transportul si depozitarea maltului in vederea maturarii h) Livrarea maltului finit Se va realiza prin tranport mecanic catre fabrica de bere, iar catre tert se va realiza direct din siloz cu mijloace auto sau vagoane CFR. In cazul variantei a doua propuse se reemarca unele deosebiri ale procesului tehnologic, comparativ cu varianta I astfel: - receptia materiei prime, descarcarea si transportul se realizeaza ca in varianta intai; - la propunerea firmei asociate, se desfasoara o noua etapa: precuratirea si insilozarea materiei prime; - la sectia de inmuiere a orzului in varianta a doua inmuierea se realizeaza intr-un singur lin si intr-un timp mai scurt, de aceea sectia avand dimensiuni mult mai mici; - in a doua varianta, datorita timpului mai scurt in care se realizeaza germinarea si incarcarii specifice mai mari, dimensiunile sectiei de germinare sunt mult mai reduse fata de cealalta varianta; - la uscarea si degerminarea maltului, in afara de gratarul uscatorului, furnizorul va livra un ventilator, baterii de incalzire a aerului si recuperatorul de caldura cu tevi de sticla. Dupa procesul de uscare urmeaza racirea maltului prin insuflare de aer proaspat, apoi este supus operatiei de degerminare si dupa aceea transpotat si depozitat in siloz pentru maturare;

42

- livrarea maltului se paote face vrac sau insacuit in saci de iuta sau hartie iar furnizorul va livra o instalatie de cantarit si insacuit malt si o masina de cusut saci. Asigurarea cu utilitati: a) alimentarea cu apa se face din doua surse: - o sursa de apa potabila din puturi de mare adancime racordare la conducte de aductiune a apei; va asigura necesarul de apa pentru consumul tehnologic; - o sursa de apa industriala din puturi forate la 100 metri adancime, in zona amplasamentului fabricii sau din surse de apa industriala a Combinatului de Oteluri Speciale Targoviste; va sigura debitul de apa necesar pentru functionarea centralei frigorifice a centralei termice; - evacuarea apei de la sectiile de germinare si inmuiere se va face la reteaua exterioara din incinta pentru canalizarea tehnologica. b) alimentarea cu energie termica Asigurarea cu energie termica, atat pentru tehnologie cat si pentru incalzire, se va face dintr-o centrala termica proprie fabricii care va fi echipata cu un cazan de aburi cu un volum mare de apa, astfel incat sa poata asigura variatiile debitului de abur in timp foarte scurt. c) alimentare cu energie electrica Pentru alimentarea cu energie electrica se propune un post de transformare 20/0,4 KV o putere de 1000 KVA fiecare. Pontul de transformare se va amenaja in anexa uscatoriei de malt, in ambele variante. Piata si comercializarea

43

In urma studiilor efectuate, cererea de bere va continua sa inregistreze o tendinta usoara de crestere, cu deosebire in perioada de vara, motivat atat de deprinderile populatiei, cat si din considerente importantanta financiare. majora in Acest anii ultim aspect, va capata aparitiei urmatori, datorita

fenomenului concurentei, producatorii fiind obligati sa accepte treptat reducerii ale ratei profitului. Este de asteptat o crestere a cererii de bere, in mediul urban, comparativ cu cel rural, solicitarile cele mai semnificative fiind cele din localitatile turistice si cu deosebire in sezonul cald, de aceea dinamica consumului de bere in timpul anului, va trebui sa constituie o preocupare majora pentru producatori. Pana in prezent, zona luata in considerare, judetul Dambovita si judetele limitrofe, au fost deservite de fabricile de bere existente, in viitor deficitul de bere fiind acoperit de productie fabricii de bere Targoviste, care va avea ca principali distribuitori diferite societati comerciale din orasele Targoviste, Titu, moreni, Gaesti, 2 magazine proprii societatii comerciale TURN S.A., cat si intreprinzatori particulari. Se va urmari atragerea in societate a unor parteneri externi care ar putea asigura o distribuire a maltului pe piata europeana, distribuire care sa capete un caracter permanent si sigur.

3.2. EVALUAREA EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII FABRICA DE MALT CU AJUTORUL INDICATORILOR DE EFICIENTA ECONOMICA Necesitatea utilizarii unui sistem de indicatori, este impusa de caracterul complex al eficientei economice, deoarece
44

fiecare

dintre In

ei,

surprinde de

un

anumit

criteriu

de

eficienta eficienta

economica.

sistemul

indicatori

care

reflecta

economica au fost inclusi si unii indicatori care propriu-zis, nu exprima eficienta (intrucat nu compara eforturile cu efectele), ci masoara volumul activitatii, pentru a intregi imaginea celui ce face analiza asupra obiectivului studiat. Un criteriu dupa care se clarifica indicatorii de eficienta economica a investitiilor functie de care se impart in: a) indicatori care reflecta efectele economice (capacitatea de productie, valoarea anuala a productiei, structura etc.); b) indicatori care cuantifica eforturile necesare realizarii obiectivului de investitii si functionarii capacitatilor de productie ca: investitia totala, c) marirea imobilizarilor, la cheltuieli de anuale realizare de si productie etc.); indicatori referitori perioada functionare a obiectivului (durata de executie a obiectivului, durata pana la atingerea parametrilor proiectati etc.); d) indicatori ai eficientei economice (investitia specifica, termenul de recuperare, coeficientul de eficienta economica a investitiilor). Un alt criteriu de clasificare il constituie nivelul la care se face evaluarea si analiza economica si anume: a) indicatori stabiliti la nivelul macroeconomic, care asigura analiza eficientei economice a investitiilor la nivelul ramurilor sau pe ansamblul economiei nationale. Indicatorii calculati la nivelul microeconomic, care se refera in principal, la evaluarea eficientei economice a investitiilor la productiei il reprezinta sfera de cuprindere, in

45

nivel de agent economic. Acestia se pot imparti, dupa sfera de de cuprindere, in: - indicatori cu caracter general; - indicatori de baza; - indicatori suplimentari; - indicatori specifici.

3.2.1. INDICATORI CU CARACTER GENERAL Acesti indicatori, contribuie la formarea unei imagini globale asupra eforturilor si efectelor ce vor caracteriza activitatea viitoare a obiectivului economic, precum si a eficientei economice a acestuia. Aici se cuprinde: a) Capacitatea de productie Exprima cantitatea maxima de productie ce se poate obtine intr-o perioada, in conditii normale de functionare, impuse de utilizarea de plina a capitalului fix si a resurselor umane. Este un indicator de volum care cuantifica principalul efect economic al investitiei si se exprima in unitati fizice ca: tone, metri liniari, bucati etc. In cazul obiectivului de investitii, FABRICA DE MALT, aceasta este: de 15.000 t/an la un regim de functionare de 330 zile/an, in ambele variante. In varianta 1 (cu utilaje din tara) aceasta capacitate se va realiza in 330 sarje, iar in varianta a 2-a (cu utilaje din import), in 220 sarje 1 sarja la 36 h. Cu instalatia proiectata, se putea realiza cantitatea de malt special, dar cu diminuarea corespunzatoare a capacitatii anuale in functie de sortimentul de malt realizat.
46

b) Numarul de salariati de care va avea nevoie viitorul obiectiv in perioada functionarii sale, se stabileste cu ajutorul indicatorului cantitativ, numit numarul mediu scriptic de salariati. pentru orice proiect, intereseaza atat numarul de persoane slariate, cat si structura acestora dupa profesie. Schema de personal necesar fabricii de malt este: Nr.cr t. 1 2 3 4 5 6 TOT AL Asa cum se observa, in cazul variantei a doua, este necesar un numar mai mare de salariati, in special operatori oameni specializati, deoarece se vor utiliza instalatii si utilaje din import. c) Productivitatea muncii Este un indicator care arata eficienta muncii cheltuite. Indicatorul exprima productia ce poate fi realizata de un salariat, intr-o unitate de timp, valoarea productiei ce revine pe un salariat, timpul de munca in om-ore, consumat pentru realizarea unei unitati fizice de produs. Pentru varianta 1 productivitatea muncii va fi:
W1 = 15.000 = 428,58 t/pers. 35

Specificare Sef sectie Maistri Laboranti Electricieni Lacatusi intretinere Operatori

Nr. posturi VAR. I VAR. II 1 4 4 4 4 18 35 1 4 4 4 4 22 39

Pentru varianta 2:

47

W2 =

15.000 = 384,62 t/pers. 39

Asa cum se observa, productivitatea muncii este mai ridicata in cazul variantei 1, datorita numarului de salariati mai mic, care vor fi angajati pentru realizarea productiei fizice de 15.000 t/an. Avand in vedere acest indicator, se va opta pentru folosirea variantei 1, ce presupune folosirea utilajelor din tara si un numar mai mic de muncitori. d) Cheltuielile anuale de productie Prin intermediul acestor indicatori, se cuantifica eforturile totale facute de societate, pentru obtinerea productiei ce urmeaza a se realiza de catre viitorul obiectiv economic. Nivelul costului de productie, in conditiile mentinerii aceluiasi volum de productie, trebuie sa scada de la o perioada la alta, asigurand astfel concomitent cu realizarea unor disponibilitati de materii prime ce pot fi folosite in alte scopuri, sau pentru cresterea productiei fizice, cresterea eficientei economice a obiectivului. In cazul Fabricii de Malt, s-a estimat efectuarea unor cheltuieli in valoare de 2526.840 lei/an pentru prima varianta si de 2423.170 lei/an pentru a doua varianta, tinandu-se cont atat de eforturile umane si materiale cat si cele financiare. Aceste cifre reies din tabelul alaturat:

CENTRALIZATORUL CHELTUIELILOR ANUALE DE PRODUCTIE SI PRETUL DE COST AL FABRICII DE MALT Nr. crt. 1 Specificare Cheltuieli anuale Materii prime
48

UM lei

VAR. I 1.210.84 0

VAR. II 1.210.84 0

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Materiale Salarii nete Impozit pe salarii Asigurari sociale Ajutor somaj Amortismente Reparatii si intretinere Energie electrica Energie termica Apa Epurare ape uzate Cheltuieli de aprovizionare Alte cheltuieli (1%) Total cheltuieli directe Cheltuieli generale commune si

lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei lei

9.861 2.357 3.659 610 91.426 9.143 95.850 116.957 3.433 10.390 7.772 15.622 1.577.90 4 300.0 00 1.877.90 4 67.40 8 1.810.49 6 716.3 52 2.526.84 8

10.995 2.602 4.079 680 109.211 10.921 73.350 101.087 3.365 10.185 7.686 15.450 1.560.45 4 300.0 00 1.860.45 4 67.40 8 1.793.04 6 630.1 24 2.423.17 0

15 Total Se 16 cheltuieli scade de lei lei valoarea lei lei productie recuperarilor Pret de cost Dobanda anuala 17 Pret de cost final lei

Asa cum se observa din centralizatorul cheltuielilor anuale de productie pentru ambele variante considerate, cea mai buna varianta este cea de-a doua, care presupune un volum mai mic de cheltuieli de productie necesar pentru obtinerea capacitatii de productie propuse. e) Valoarea productiei
49

Este un indicator de efect care insumeaza rezultatele activitatii economice pe o perioada de timp. In cazul obiectivului prezentat, se prevede obtinerea a circa 3.181.500 lei/an, in ambele variante propuse. f) Profitul Este un indicator deosebit de important, in aprecierea efectului net al unitatii sau pe fiecare produs in parte. Prin el, agentii economici, asigura recuperarea capitalului cheltuit si isi constituie noi capitaluri fixe. Se prefera activitatile ce aduc un profit maxim. In cazul fabricii de malt, profitul prevazut a se obtine, ca urmare a veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate, este prezentat in urmatorul tabel:
Nr. crt. Specificare U.M. VARIANTA I VARIANTA II

1 2

Profit brut Total 10 ani

lei/an lei/an

654.650 5.891.850

758.330 6.824.970

Acest profit brut obtinut, plus amortismentul inclus in costuri, formeaza totalul de surse al societatii comerciale, din care aceasta trebuie sa acopere rambursarea creditelor, a dobanzilor acestora, plus ca acesta urmeaza sa fie impozitat, obtinandu-se astfel profitul net al societatii. In urma analizei acestui indicator resulta ca cea mai buna varianta este varianta a doua, in cazul folosirii acesteia obtinanduse un profit brut superior celui obtinut in varianta intai. Avand in vedere ca in ambele variante este prevazut a se obtine aceeasi productie, dar cheltuielile difera, este normal ca varianta optima sa fie cea care necesita un volum de cheltuieli mai mici si deci obtinerea unui profit mai mare.

50

g) Consumul specific de materii prime, materiale, combustibil si energie In cadrul actualelor tendinte ale crizei de materii prime si materiale, combustibil si energie, se va prefera varianta cu consumul cel mai redus al acestora sau care prevede micsorarea acestui consum. Tinand cont de cele afirmate mai sus, cat si de datele prezentate anterior in centralizatorul cheltuielilor de productie putem afirma ca varianta optima este cea de a doua, care presupune utilaje din import. Asa cum se observa, chiar aceste cheltuieli (cheltuielile cu energia electrica, termica, apa, cheltuieli cu materii prime) sunt cele care influenteaza cifra totala a cheltuielilor de productie pentru varianta a doua, aceasta fiind mai redusa decat cifra cheltuielilor de productie pentru varianta intai. In urma prezentarii acestor indicatori ai obiectivului studiat se poate concluziona ca varianta optima este varianta a doua, obtinandu-se un profit mai mare cu cheltuieli de productie mai mici, ceea ce este cel mai important lucru pentru o societate comerciala, aceasta putand astfel sa-si ramburseze creditele si sa-si constituie fondurile sale proprii.

3.2.2. INDICATORI DE BAZA a) Valoarea investitiei

51

Acesta este unui dintre indicatorii de volum principali, folosit in adoptarea deciziei de investitii, ce caracterizeaza eforturile procesului investitional. Investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru ridicarea obiectivului, pana la punerea sa in functiune si anume : It = I + Mo + CS It = investitia totala; I = investitia calculata conform devizului general; Mo = necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului; CS = alte cheltuieli; In cazul obiectivului studiat, valoarea investitiei pentru cele doua variante propuse este: VARIANTA I cu utilaje din tara - 2.809.229 lei VARIANTA II cu utilaje din import 3.267.263 lei Pentru realizarea obiectivului sunt necesare urmatoarele surse de finantare, diferite pentru rezulta din tabelul alaturat: - lei Surse de finantare VARIANTA I VARIANTA II

cele doua variante: asa cum

1. Aport propriu 15% 2. Credit bancar 85% din care: - credit Banca Romana - credit Banca Spaniola Dobanda in lei Dobanda la creditul in valuta in lei

421.385 2.387.844 2.387.844 3.581.760 -

490.090 2.777.173 1.811.264 965.909 2.716.890 433.730

b) Durata de executie a lucrarilor de investitii

52

Ca urmare a faptului ca pe aceasta perioada sunt scoase din circuitul productiv o serie de resurse (umane, materiale si financiare), perioada respectiva trebuie sa fie cat mai scurta pentru a reduce imobilizarile de fonduri. Durata de executie a obiectivului studiat este de doi ani, indiferent de varianta aleasa, in prezent procesul investitional aflandu-se in perioada de proiectare, in care se elaboreaza documentatiile, se obtin avizele si aprobarile si se deschide finantarea. Odata cu constituirea surselor de finantare se va trece imediat la executia obiectivului studiat, fara intarzieri care ar putea genera pierderi de profit ca urmare a imobilizarii de fonduri. c) Durata de functionare a capitalului fix Perioada procesului investitional se poate imparti in trei si anume: perioada de proiectare, in care se elaboreaza documentatiile, se obtin avizele si aprobarile, se contacteaza constructorul si se deschide finantarea; - perioada de functionare a capitalului fix, ce se poate imparti in: perioada pana la obtinerea parametrilor proiectati, perioada normala de functionare si perioada de declin. Prima si a treia perioada trebuie sa fie cat mai scurta deoarece profiturile obtinute se asigura sub cele normale, iar a doua periaoda trebuie sa fie cat mai lunga, deoarece utilajele functioneaza la parametrii tehnico-economici proiectati si se obtin profituri maxime. In cazul obiectivului studiat se prevede ca durata de functionare a acestuia sa fie de 10 ani in ambele variante propuse. d) Investitia specifica Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si
53

rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi, pentru dezvoltari, modernizari si retehnologizari, precum si pentru comparatii intre variante astfel:

- pentru obiective noi : Si = investi]ia specific\

Si = Ii qi

Ii = investi]ia aferent\ variantei i qi = capacitatea de produc]ie (tone, buc.)

Aceasta relatie de calcul se foloseste in special pentru unitatile cu productie omogena la care se pot exprima capacitatile in unitati fizice sau natural-conventionale. In cazul obiectivului FABRICA DE MALT se poate utiliza aceasta relatie pentru calculul investitiei specifice deoarece capacitatea de productie ce se va obtine este egala in ambele variante, fiind insa diferita investitia prevazuta pentru fiecare varianta.
Si = S2 = 2.809.229 = 187.28 lei/tona 15.000 3.267.263 = 217.81 lei/tona 15.000

Asa cum reiese din calcul se poate spune ca varianta cea mai buna este varianta intai deoarece se aloca o investitie mai mica pentru obtinerea aceleaiasi capacitati de productie, insa trebuie avut in vedere ca in cazul variantei a doua capacitatea de productie se realizeaza in 220 de sarje comparativ cu 330 de sarje in varianta intai. e) Termenul de recuperare a investitiilor
54

Este un indicator ce exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie. Ca si la investitia specifica, pentru calculul acestui indicator se folosesc mai multe relatii de calcul in functie de destinatia investitiei. - pentru obiective noi : Ti = termenul de recuperare `n
Ti = Ii Phi

varianta i Ii = valoarea investi]iei `n varianta

In cazul nostrum termenul de recuperare a investitiei se i calculeaza cu ajutorul relatiei de mai sus, avand in vedere ca este un obiectiv nou, ce urmeaza a fi construit. Deci vom avea :
T1 = 2.809.229 = 4.29ani 654.650

T2 =

3.267.263 = 4.30ani 758.330

f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor Acest indicator exprima profitul anual ce se obtine la un leu investit si in cazul mai multor variante se opteaza pentru varianta la care coeficientul de eficienta economica este cel mai mare. - pentru obiective noi :
Phi I hi

ei =

Phi, Ihi = profitul si investitia anuala in

varianta i

55

Se anume

observa

ca

intre

termenele

de

recuperare

si

coeficientul de eficienta economica exista o relatie inversa si

1 Ti

ei =

Pentru cele doua variante analizate, coeficientul de eficienta este :

e1 = e1 = 1 = 0,234lei 4.29 1 = 0,233lei 4.30

Ca urmare a continutului sau economic decizia de investitii se ia in functie de varianta la care aceasta este maxim. Asa cum rezulta din calculul indicatorilor termenul de recuperare si coeficientul de eficienta economica a investitiilor, exista diferente foarte mici intre variantele analizate. Pentru o analiza cat mai aprofundata a eficientei investitiei studiate este necesar calculul indicatorului cheltuieli echivalente sau recalculate, care asigura insumarea efortului investitional cu cheltuielile de productie. g) Cheltuieli echivalente: Ki = cheltuielile echivalente Ki = Ii + Chi Tn Ii = valoarea investi]iei `n varianta i Chi = cheltuieli anuale de produc]ie `n varianta i Tn = termenul normat de recuperare In cazul investitiei studiate vom avea : K1 = 2.809.229 + 2.526.848 5 = 15.443.469 lei K2 = 3.267.263 + 2.423.170 5 = 15.383.113 lei
56

Aceasta relatie de calcul se utilizeaza numai in cazul in care se analizeaza variante care au aceeasi capacitate de productie, deoarece este normal ca la o capacitate mai mare si efortul total sa fie mai mare. Asa cum se observa din calculul acestui indicator varianta optima este varianta a doua, deoarece necesita un volum de cheltuieli mai mic pentru realizarea obiectivului propus. h) Randamentul economic al investitiilor Acest indicator are un grad mai mare de cuprindere fata de indicatorii prezentati, el asigura comparabilitatea intre profitul obtinut in urma realizarii
P R i = ni Ii

obiectivului

economic

si

efortul al

investitional si se calculeaza astfel: Ri =

randamentul

economic

variantei i Pni = profit net pentru varianta i Ii = investi]ia efectuat\ `n varianta

Prin profit net se intelege profitul ce se obtine, dupa ce efortul investitional a fost compensat de profitul anual, deci : Pni = Pti Ii Pti = profitul obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului Deci randamentul economic mai poate fi exprimat si astfel :
Ri = Pti 1 Ii

In cazul nostru randamentul economic va fi :

R1 = R2 = 5.891,850 1 = 1,092 2.809,229 6.824,970 1 = 1,093 3.267,263

57

Varianta mai buna este varianta a doua, la care efectul net este superior variantei intai Acest indicator va orienta decidentul spre alegerea variantelor de investitii la care marimea indicatorului este maxima. 3.2.3. INDICATORI DINAMICI Pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii, prin metodologia BIRD, se utilizeaza calculul indicatorilor dinamici pentru principalele momente de referinta din viata economica a obiectivului, care sunt. m momentul adoptarii deciziei de investitii; n momentul inceperii lucrarilor de investitii; p momentul punerii in functiune a noului capital fix; u momentul inceperii restituirii creditelor primite; v momentul scoaterii din functiune a capitalului fix. Aceste momente de referinta si perioadele pe care le delimiteaza se pot reprezenta grafic astfel :
g

d f

timpul

In cazul obiectivului studiat aceste perioade sunt : g = 1 an ; d = 2 ani; f = 1 an; D = 10 ani. Pentru determinarea unui anumit indicator de eficienta economica a investitiilor in forma dinamica, la orice moment de referinta, este necesara parcurgerea urmatoarelor etape:

58

a) se stabileste indicatorul pe care dorim sa-l actualizam si se calculeaza marimea sa in forma statica pentru a putea in final sa facem o comparatie cu forma sa dinamica; b) se stabileste momentul de referinta la care se face actualizarea sI se noteaza momentul de referinta ales cu zero; c) se inscrie indicatorul pe axa reprezentata ; d) se traseaza triunghiurile actualizarii, unul pentru investitii, altul pentru profit ; e) se aplica formulele de calcul corespunzatoare pentru determinarea indicatorului in forma dinamica, urmarind ca puterea binomului (1+a) sa fie data de numarul de ani cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul la care se afla suma ce se actualizeaza ; f) se compara datele actualizate cu cele stabilite initial in forma statica si se trag concluziile ce se impun. Referitor la obiectivul de investitie studiat, pentru evaluarea eficientei economice a acestuia se vor calcula principalii indicatori economici la momentul de referinta de luare a deciziei si indicatorul profit la toate momentele de referinta considerate. I. Actualizarea la momentul luarii deciziei (m) a) Investitiile totale actualizate Investitiile actuale se vor micsora folosindu-se factorul de actualizare z = (1 +a)h :
Im t =
a

g+ d

h=1

(1 + a)

Ih

g m=0 n

d p 59 Tma

D v timpul

Asa cum se observa din reprezentarea grafica, pentru perioada de elaborare a documentatiei de investitii nu se cheltuiesc resurse investitionale, deci vom avea:
Im = ta1
h= g+1 g+ d

(1+ a)

Ih =

(1+ 0,15 )

2.809.229 +

(1+ 0,15 )

2.809.229 +

1 2.809.229 = 553.300 lei (1 + 0,15 )4

Im = ta2

h= g+ 1

g+ d

(1+ a)

Ih =

(1+ 0,15 )

3.267.263 +

(1+ 0,15 )

3.267.263 +

1 3.267.263 = 643.500 lei (1 + 0,15 )4

b) Profitul actualizat In perioada de elaborare a documentatiei tehnicoeconomice si pe durata de executie a obiectivului nu se obtine profit si acest fapt se reflecta in formula:
g+d+ D h=g+d+1

m Pta =

(1 + a)

Ph

In cazul nostru profitul anual este constant in timp si se aplica formula restransa :
m Pta = Ph

(1+ a) 1 1 g+d D (1+ a) a(1+ a)

D

60

(1+ 0,15 ) 1 = 1 P = 654.650 4 (1+ 0,15 ) 0,15 (1+ 0,15 ) 10

10 m ta1

= 654,650 0,57 5,01 = 1.869.484 lei

(1+ 0,15 ) 1 = 1 P = 758.330 4 (1+ 0,15 ) 0,15 (1+ 0,15 ) 10

10 m ta2

= 758.330 0,57 5,01 = 2.165.56 3 lei

Calculul acestui indicator a fost efectuat tinandu-se cont si de durata afectata proiectarii, care este 1 an. Asa cum se observa si prin actualizarea acestui indicator se ajunge la concluzia ca varianta a doua este cea mai buna, profitul actualizat fiind mai mare. c) Randamentul economic actualizat al investitiilor Pentru calculul randamentului economic actualizat se pot folosi doua relatii, dupa cum profitul se modifica sau ramane constant in timp, astfel :
g+ d+ D h= g+ d+1

m Ra =

(1+ a)
1

Ph 1 Ih

h= g+1

g+ d

- profit variabil in timp

(1+ a)

m a

( a + a) =

a( a + a ) g+ d 1 Ih h h= g+ 1 ( 1 + a)
g+ d D

( a + a)

Ph 1

Cunoscand cei doi indicatori actualizati vom avea :

1.869.480 1 = 3,37 1 = 2,37lei 553.300

m R a1 =

profit/1 leu investit

61

m R a2 =

2.165.560 1 = 3,37 1 = 2,37 lei 643.500

profit/1 leu investit

d) investitiilor

Termenul

de

recuperare

actualizat

al

Pentru momentul luarii deciziei avem :

I =
m ta
m g+ d+ Ta

h= g+ d+1

(1 + a)

Ph

Cand profitul anual este considerat a fi constant, formula de calcul folosita este :
m Ia =

(1+ a)

Ph

h+ d

(1 + a) 1 a(1 + a)
T T

In cazul nostru acesta va fi : - pentru varianta I :

553.300 =

(1 + 0,15 ) 1 1.869.480 1 4 (1 + 0,15 ) 0,15 (1 + 0,15 )T

T

- pentru varianta II :
642.500 =

(1 + 0,15 ) 1 2.165.560 1 4 (1 + 0,15 ) 0,15 (1 + 0,15 )T

T

In urma rezolvarii calculelor rezulta ca termenul de recuperare este de 5,02 ani pentru ambele variante. Se constanta ca si acest indicator este mai putin favorabil decat cel static, care a fost de 4,29 ani si respectiv 4,3 ani, deoarece a fost cuantificata influenta factorului timp. Obtinerea ace lui termen de recuperare actualizat, in ambele variante se datoreaza diferentei foarte mici existente intre ele.

62

II. Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii (n) a) investitii actualizate :

1

n Ia =

h=1

(1 + a)

Ih

b) profitul total actualizat Se va folosi factorul de actualizare deoarece profitul se afla la un moment viitor fata de momentul pentru actualizare :
d+ D h=1

Pan =

(1+ a)

Ph

In perioada de executie daca nu se dau partial in folosinta capacitati de productie, nu se obtine profit si relatia devine :
Pan =
d+ D h=d+1

(1 + a)

Ph

In cazul in care profitul este constant vom avea :

Pan = Ph

(1+ a) 1 1 d (1+ a) a(1 + a) D

D

n Pa1 = 654.650 0,75 5,01 = 2.459.840 lei n Pa2 = 758.330 0,75 5,01 = 2.849.425 lei

c) randamentul economic actualizat:

n Ra = n Pta 1 In t

d) termenul actualizat de recuperare Se porneste de la formula de calcul urmatoare :

I = Ph
n a

( a + 1) 1 (1+ a) a( a + 1)
1
T h T

63

Prin logaritmarea expresiei se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiilor. e) cheltuielile recalculate actualizate: Se porneste de la forma statica :
K = I t + Ch D

si forma dinamica va fi :
Ih Ch

Ka =

h=1

(1+ a)

d+ D h=1

(1+ a)

III. Actualizarea la momentul punerii in functiune a noului obiectiv (p)

d m p=0 T
I
p a

D v timp

a) investitiile totale actualizate : Fata de momentul ales, investitiile sunt cheltuite intr-o perioada trecuta fapt pentru care sumele se vor mari prin actualizare si se va folosi factorul de multiplicare z = (1+a)h :
p Ia = ( 1 + a) I h h h= 0 d 1

b) profitul total actualizat :

Pap =
h=1 D

(1 + a)

Ph

64

- pentru profit constant vom avea :

Pan = Ph

(1+ a) 1 a(1 + a)
D D

n Pa1 = 654.650 5,01 = 3.279.796 lei n Pa2 = 758.330 5,01 = 3.799.233 lei

c) randamentul economic actualizat al investitiilor: - pentru profit constant in timp:

Ph
P Ra = d 1

(1+ a) 1 (1+ a) a (1 + a) I
D D h h= 0 h

d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor : - pentru profit constant in timp :

I = Ph
p a

(1 + a) 1 a(1 + a)
T T

Prin

logaritmarea

expresiei

se

va

obtine

termenul

actualizat de recuperare a investitiilor. IV. Actualizarea la momentul inceperii restituirii creditelor primite (u)

65

d n f p
I

D u=0 T
u

timp

P1

P2

a) investitii totale actualizate : Cum intre perioada dintre momentele p sI u nu se fac investitii, relatia de calcul este:
f + d 1 h= 0

u Ia =

(1+ a)

I h ( 1 + a) I h =
h h= 0

f 1

f + d 1 h= f

(1+ a)

Ih

b) profitul total actualizat Pentru actualizarea profitului din perioada f se va folosi factorul de multiplicare z, iar pentru actualizarea profitului din perioada a-f se va utilize factorul de actualizare z: - pentru profit constant in timp :
Pau =

(1 + a)
a

(1 + a) a(1 + a)

Df

1
Df

Ph

u ) 654.650 Pa1 = (1 + 4,77 = 3.777.330 lei u Pa2 = 5,77 758.330 = 4.375.560 lei

c) randamentul economic actualizat al investitiilor: - pentru profit constant in timp:

66

(1+ a)
u Ra =

(1+ a) a a(1 + a) (1+ a) I

f

D f D f

Ph 1

f + d 1 h= f

d) termenul actualizat de recuperare a investitiilor: Se pot intalni doua situatii si anume :

-

pentru

Tau

<f:
u Ia = Ph (1 + a) f

(1 + a) 1 a(1 + a)
T T

pentru

Tau

>f:
u Ia =

(1 + a)
a

(1 + a) a(1 + a)

T f

1
T f

Ph

Prin logaritmare se va obtine termenul de recuperare actualizat al investitiei. V. Actualizarea la momentul scoaterii din functiune (v)

d n
I

D p T
u

v=0

timp

67

a) investitii totale actualizate: Pentru actualizare se va folosi factorul de fructificare (1+a)h. Deoarece nu se fac investitii in perioada de functionare a obiectivului formula de calcul este :
v Ia = d+ D 1 h= D

(1+ a)

Ih

b) profitul total actualizat: - pentru profit constant in timp :

Pav =

(1 + a)

Ph

v Pa1 = 654.650 20,3 = 13.289.395 lei v Pa2 = 758.330 20,3 = 15.394.090 lei

c) randamentul economic actualizat : - pentru profit constant :

(1+ a)
R =
v a d+ D 1 h= D

1
h

Ph Ih

(1 + a)

d) termenul actualizat de recuperare :

v Ia = Ph (1 + a) D

(1 + a) 1 a(1 + a)
T T

Prin logaritmarea expresiei si efectuarea calculelor se va obtine termenul de recuperare actualizat. In concluzie, indiferent de momentul actualizarii profitul total actualizat este mai mare in cazul variantei a doua, aceasta fiind deci varianta optima ce trebuie aleasa de catre societatea comerciala TURN SA pentru realizarea obiectivului propus. Profitul total actualizat la diferite momente arata cu cat echivaleaza in acest moment profitul realizat pe intreaga durata de
68

functionare a obiectivului. Normal ca acest indicator trebuie sa fie cat mai mare, fapt ce se realizeaza pe mai multe cai ca : obtinerea unui profit anual static cat mai mare, reducerea perioadei cuprinse intre momentul luarii deciziei si momentul in care se obtine profitul, prelungirea duratei in care societatea realizeaza profit.

3.3. CALCULUL INDICATORILOR DE APRECIERE A EFICIENTEI ECONOMICE A PROIECTULUI DE INVESTITII FABRICA DE MALT , SPECIFICI METODOLOGIEI BIRD Pentru aprecierea eficientei economice a investitiilor unui obiectiv, prin metodologia BIRD, se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta, care are o serie de avantaje economice atat la nivel de agent economic, cat si la nivelul economiei nationale. Numai prin efectuarea calculelor recomandate de acest organism international, care sa completeze indicatorii prevazuti pe plan intern pentru analiza eficientei economice a investitiilor, se poate ajunge la adoptarea unei judicioase decizii investitionale. Referitor la obiectivul studiat, pentru aprecierea eficientei economice a investitiei prin metodologia BIRD au fost calculati urmatorii indicatori : a) Veniturile brute Acest indicator reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. In cazul variantei studiate (varianta a doua) acestea sunt de 3.181.500 lei/an, iar pe intreaga durata de functionare reprezinta 28.633.500 lei. In cazul in care se ana lizeaza obiectivul din punct de vedere financiar, la venituri se includ si creditele primite deoarece constituie surse atrase.
69

b) Cheltuielile totale In cadrul acestor cheltuieli se includ atat cheltuielile cu investitia, cat si cheltuielile de productie, care cuprind toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei, mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru afectuarea analizei financiare, in costuri se mai includ si o serie de impozite, taxe, dobanzi pe care le face investitorul, precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Deci: Cth = Ih + Ch In cazul obiectivului de investitie studiat, cheltuielile totale sunt egale cu 24.092.900 lei. c) Raportul dintre venituri si costuri Acest indicator permite o comparatie intre suma incasarilor realizata pe intreaga durata de functionare si totalul cheltuielilor efectuate. Se foloseste tehnica actualizarii, aplicand formula de calcul urmatoare:
d+ D

R = d+ D

h=1

I h + Ch

(1 + a) (1 + a)

Vh

h=1

Sub raportul eficientei economice proiectul de investitie poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. Pentru evaluarea eficintei economice a obiectivului studiat se va calcula acest indicator pe baza datelor cunoscute din capitolele anterioare, ce sunt cuprinse in tabelul nr. 1. De mentionat ca s-a folosit un coeficient de actualizare de 20%, avand in vedere rata inflatiei si aprecierea monetara ce inregistreaza un nivel ridicat in ultima perioada. Pe baza datelor prezentate in tabel se poate stabili raportul venituri actualizate

70

costuri actualizate care este de

10.562.575 = 1,02 ceea 10.394.172

ce reflecta o

situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale. d) Fluxul de numerar (cashflow) Acesta exprima castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul. Relatia de calcul este : Fh = Vh (Ch + Ih) Valorile acestui indicator, pe ani, se pot urmari in tabelul nr. 2 pe total acesta reprezentand 4.540.600 lei. e) Venitul net actualizat (VNA) Expresia analitica a indicatorului este :
VNA =
d+ D h=1

(1 + a)

Vh

d+ D h=1

I h + Ch

(1 + a)

d+ D h=1

Vh I h C h

(1+ a)

In functie de acest indicator, sub raportul eficientei economice, pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero. Asa cum rezulta din tabelul nr. 1, acest indicator este egal cu 168.495 lei, ceea ce inseamna ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obietiv, deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare.

f) Rata interna de rentabilitate a investitiei (RIR) La folosirea calculului analitic se utilizeaza formula urmatoare :
RIR = amin + (amax amin ) V1 V1 + V2

71

Deoarece venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa (0,20) este cea minima si urmeaza sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari, de 25%, fapt ce se realizeaza in tabelul nr. 2. Pe baza datelor obtinute in tabelele 1 si 2 se poate stabili rata interna de rentabilitate, folosind calculul analitic.
168.400 168.400 = 0.20 + 0.05 = 0,22 168.400 + 254.410 422.810

) RIR = 0,20 + ( 0,25 0,20

Putem concluziona ca investitia este eficienta in cazul in care se va alege spre realizare varianta a doua (cu utilaje din import), permitand recuperarea fondurilor primite de la BIRD si a dobanzilor aferente creditelor acordate.

72

Tabelul nr. 1

GRAFICUL VENITURILOR SI AL COSTURILOR ACTUALIZATE PENTRU ANALIZA ECONOMICA

Costuri de investitie si de productie Venituri anuale Factor actualizare Costuri actualizate Venituri actualizate Flux de numerar

An

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTAL

3.267.260 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 2.313.960 24.092.900

3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 3.181.500 28.633.500

0,83 0,69 0,57 0,48 0,40 0,33 0,27 0,23 0,19 0,16 -

2.711.826 1.596.632 1.318.957 1.110.700 925.584 763.607 624.770 532.210 439.652 370.234 10.394.172

2.195.235 1.813.455 1.527.120 1.272.600 1.049.895 859.000 731.745 604.785 509.040 10.562.575

-2.711.820 598.603 494.500 416.420 347.100 286.288 234.230 199.535 164.833 138.806 168.495

73

Tabelul nr. 2

GRAFICUL VENITULUI NET ACTUALIZAT PENTRU PENTRU ANALIZA ECONOMICA LA UN COEFICIENT DE ACTUALIZARE DE 25%

Nr. crt. 1 2

Specificatie Costuri totale anuale Venituri totale anuale Flux de numerar neactualiza t Factor de actualizare a = 25% Flux de numerar actualizat

Anii de functionare 1 3.267.26 0 3.267.26 0 0,80 2.613.81 0 2 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,64 555.22 6 3 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,51 442.44 5 4 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,40 347.01 6 5 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,32 277.61 3 6 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,26 225.56 0 7 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,20 173.50 8 8 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,16 138.80 7 9 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,13 112.78 0 10 2.313.9 60 3.181.5 00 867.54 0 0,10 86.755

Total 24.092.90 0 28.633.50 0 4.540.600

4 5

-254.100

74

CAPITOLUL IV CONCLUZII SI PROPUNERI

Fiecare modalitate de realizare a unui program de activitate are la baza mai multe variante de proiect, fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi, efecte, raportul existent intre acestea, durata de realizare a activitatii, durata de obtinere a efectelor economice sau sociale. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sa-l capete generalizarea creiteriilor de eficienta economica in luarea deciziilor de investitii. Pe viitor agentii economici vor urmari realizarea unor investitii care au o eficienta ridicata, care asigura un grad ridicat de competitivitate pe piata interna si externa. De aceea, pentru alegerea variantei optime se foloseste un sistem de indicatori de eficienta economica, ce surprinde informatiile referitoare la eforturi si efecte, sub aspect cantitativ, si pe cat posibil, calitativ. Astfel, in studiul efectuat anterior a fost evaluata eficienta economica a proiectului de investitii FABRICA DE MALT, pe baza calcului indicatorilor statici si dinamici, fiecare dintre acestia surprinzand un anumit criteriu de eficienta economica. Analizand calculul indicatorilor statici pentru cele doua variante propuse, se desprind urmatoarele concluzii: - avand in vedere ca ambele variante prevad obtinerea aceleiasi capacitati de productie de 15.000 t/an, se va opta pentru realizarea proiectului prin varianta a doua (cu utilaje din import) deoarece prevede realizarea unui profit mai mare cu cheltuieli mai mici fata de cele din prima varianta.
75

- la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de Banca Spaniola, fata de cele practicate de Banca Romana. - in urma analizei indicatorilor dinamici calculati pentru cele doua variante reiese ca si acestia indica ca varianta optima varianta a doua, obtinandu-se un profit mai mare la un leu investit indiferent de momentul la care s-a facut actualizarea. Se remarca faptul ca toti indicatorii de eficienta economica actualizati au o eficienta mai scazuta decat cei statici, tocmai datorita cuantificarii influentei factorului timp. De aici decurge necesitatea utilizarii calculelor de actualizare in vederea efectuarii unei analize realiste a proiectului de investitii. - referitor la indicatorii specifici metodologiei BIRD, acestia au fost calculati doar pentru varianta a doua, ca fiind cea optima, cu un coeficient de actualizare de 20%. Concluzia ce se desprinde din calcului acestora este ca proiectul de investitie este eficient din punct de vedere economic, obtinandu-se un venit net actualizat pozitiv (168.400 lei) si o rata interna de rentabilitate 22%. In concluzii: - referitor la unii indicatori cu caracter general ca: productivitatea muncii, numar de salariati, se observa ca varianta cea mai buna este varianta intaia deoarece necesita un numar mai mic de salariati obtinandu-se astfel productia propusa cu o productivitate mai mare pe salariat. Dar, in cazul in care productivitatea muncii se va calcula in functie de numarul de sarje prevazute pentru ambele variante necesare obtinerii productiei, se
76

urma

calculului

indicatorilor

de

volum

specifici

obiectivului FABRICA DE MALT Targoviste se desprind urmatoarele

constata o productivitate a muncii mai mare in varianta a doua deoarece utilajele din import care vor fi instalate sunt mai performante decat utilajele romanesti, realizand capacitatea de productie cu un numar de sarje mai mic si cu cheltuieli de energie electrica, termica mai redusa fata de cele prevazute in varianta intaia; - in acelasi timp, calculul celorlalti indicatori de volum si anume : cheltuielile anuale de productie, profitul anual de productie, indica ca varianta optima varianta a doua, care presupune obtinerea unui profit mai ridicat cu cheltuieli de productie mai mici, tinand cont ca se realizeaza aceeasi capacitate de productie in ambele variante; calculul indicatorilor cheltuieli echivalente si randamentul economic al investitiilor indica varianta a doua ca fiind cea mai buna, luandu-se in calcul cheltuielile de productie efectuate; - la baza alegerii acestei variante sta inca un important factor ce consta in rambursarea unor dobanzi mai mici la creditele acordate de catre Banca Spaniola. Avand in vedere fezabilitatea unei astfel de investitii, in viitor, in varianta in care nu este necesar a se apela la credit bancar, cu dobanzile aferente la data aceasta, este necesar a se intari puterea financiara a societatii prin diverse metode ca: - dezvoltarea unor activitati cu profil sigur si rapid: comercializarea unor produse indigene si din import cu cerere mare pe piata interna; - export de produse fabricate in Romania si cerute pe piata externa; - emiterea unor noi actiuni pentru marirea capitalului social.
77

Luandu-se consideratie activitatile de baza viitoare ale societatii, trebuie avat in vedere ca in urma obtinerii maltului rezulta si unele subproduse reziduale car au o mare valoare in dezvoltarea altor sectoare, pot conduce la crearea unor activitati cu profit. S-a considerat ca este necesar a se incepe in cadrul societatilor cu realizarea fabricii de malt, nu numai pentru asigurarea materiei prime, necesare productiei de bere, ci si pentru obtinerea unor venituri imediate prin exportul de malt. Realizarea investitiei intr-un timp scurt, ar conduce si la inceperea activitatii de productie si obtinerii cat mai rapide a unor beneficii. In continuare, societatea duce o activitate curenta de promovare a investitiei in sensul de a asigura documentatia tehnica si atragerea de noi actionari, activitatea intensa in achizitionarea de oferte pentru utilaje tehnologice, tratative de incheiere, contracte. Ca propuneri s-ar putea mentiona urmatoarele: - majorarea capitalului social in numerar, in scopul reducerii creditelor necesare, ce se poate realiza prin emiterea de actiuni, asocierea cu parteneri interni sau externi, ori obtinerea de credite cu dobanzi reduse. - o discutie cu reprezentantul BIRD in Romania pentru a se interpreta acordarea unui credit cu dobanda de 9%, deoarece se prelucreaza produse agricole (maltul provenind din orz si orzoaica).

BIBLIOGRAFIE

78

1. Prof. univ. dr. ROMANU ION, Prof. univ. dr. VASILESCU ION Eficienta economica a investitiilor si a capitalului fix, Editura Didactica si Pedagogica - 1993; 2. Prof. univ. dr. ROMANU ION, Prof. univ. dr. VASILESCU ION Studii de caz si miniproiecte la disciplina eficienta economica a investitiilor, Editura A.S.E. 1991; 3. Prof. univ. dr. ROMANU ION Eficienta economica a investitiilor si progresului tehnic, Editura A.S.E. 1990; 4. B.R.D. Buletin de informare si documentare Banca Romana de Dezvoltare 1992; 5. Societatea Comerciala TURN S.A. Studiu de fezabilitate pentru FABRICA DE MALT TRGOVISTE 1992; 6. Prof. univ. dr. VASILESCU ION Pregatirea, evaluarea si auditul proiectelor, Editura Eficon Press 2006.

79