Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Mircea Eliade - Nostalgia Originilor

Mircea Eliade - Nostalgia Originilor

Ratings: (0)|Views: 1,005|Likes:
Published by Bogdan David Diță

More info:

Published by: Bogdan David Diță on Jun 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/29/2014

pdf

text

original

 
Field1Field2MIRCEA ELIADE. NOSTALGIA ORIGINILOR Istorie
єi
semnifica
ю
ie
оn
religie Traducere de CEZAR  BALTAG HUMANITAS BUCUR 
TI,1994Coperta IOA NADRAGOMIRESCU MARDARE MIRCEA ELIADETHE QUEST History and. Meaning in Religion Licensed by the University of Chicago Press, Chicago,Illinois, © 1969 by The University of Chicago. All rights reserved ©Humanitas,1994, pentru  prezenta versiune rom
в
neasc
г ISBN
973-28-0468-8PREFA
ЮГ
Este regretabil faptulc
г
nu dispunern de un cuvint rnaiprecisdecit acelade„religie"  prin  caresa numim experien
ю
a sacrului. Termenulare
о
istorie indelungat
г
, de
є
i intrucitv
г
limitat
г din
 punctdevederecultural. Ne  putem intreba dac
г
 poate fielaplicat 
г
г
discriminare Orientului Apropiatantic,iudaismului, cre
є
tinismului
єi
islamului sau  hinduismului,  budismuluisiconfu-cianisrnului,  precumsi popoarelor  asa-zisprimitive.« Dar este poate prea tirziu su cautamalt cuvint si „religie" poate fiincauntermen util cu conditiasa neamintim mereuca el nu implicanecesarmente credinta intr-un Dumnezeu,  inzeisau inspirite, ci se referala experienta sacrului si prinurmarearelegaturacuideile defiinta..sens siadevar. Intr-adevar,estegreusa neimaginamcumar putea functiona  s piritulumanfaraconvingereacaceva ireductibilrealexistainlume, dupacum este imposibilsa neinchipuirncum ar fi putut aparea constiintafara aconferiun sens  pulsiuni-lor siexperientelor  omului.Constiintaunei lumi realesisemnificativeestestrins legatadedes-6/ MIRCEA EUADE \ coperirea sacrului. Prin experienta sacrului, spi- i ritui ornenesca surprins deosebirea dintre ceea ; ce serevelacareal, putemic,  bogatsisemnifl-cativ,si ceea cenu  poseda aceste calitati, adica ' fluxul haoticsi primejdios al lucrurilor, aparitiile sidisparitiilelor intiinplatoaresilipsite desens. Amdiscutat dialecticasimorfologia  sacrului inlucrarile rnele anterioaresi nu mi se parenecesar sa mai reiau discutia. Ma  marginesc saspundoar ca„sacrul" este unelement instructura consti-intei,nu unstadiu  inistoria constiintei.0lume semnificativa-iar  ornulnu poate traiin„haos"-este rezultatui unui  procesdialectic care poatefl denumit drept manifestarea sacrului.Viata  umana capatasens prinimitarea unor  modele  para-digmatice revelatedeflinte  supranaturale.Imitarea unor modeletransumane constituie unadin primele caracteristici  alevietii „religioase",
о
 ca-racteristica esentiala structurala, independentadeculturasi epocain careapare.De lacelemaiarhaice documentereligioase carene sint accesi-bile   pinalacrestinismsiislam, imitatio deicanormasilinie directoareaexistentei umanenu s-a intrerupt niciodata.si, defapt, nici n-ar  fi pututfialtfel.Lanivelurilecele mai arhaice de cultura, a trai ca Junta umana este de la sine un actreligios, caci hrana,viatasexuala  simunca au valoare sacramentala.Altfelspus,a fi -sau,maidegraba,adeveni-om  inseamnaa fl „religios".Astfel, reflectia filozoficaafost confruntatade la buninceput cu
о
lume asensuluicare era, structural si genetic,„religioasa"- siacest lucruesteadevarat  lamodulgeneral, si nu doar inlegaturacu„primitivii", orientaliisi presocraticii. Dialectica sacrului a precedatsi aservitdreptiPreSata /7 jmodel pentru toate  miscarile dialectice descope-iritedupa aceeadespiritui uman. Revelind flinta, sensulsi adevarul intr-olumenecunoscuta, haotica' siamenintatoare,experienta sacrului anetezit calea gindirii sistematice. Aceasta ar   puteafi deajunsca satrezeasca interesul fliozofilor    pentru muncaistoricilor sife-nomenologilor  religiilor; exista insasialte aspecteale experienteireligioase nu mai putin intere-sante. Hierofaniile- adicamanifestarile 
 
sacruluiexprimateinsimboluri, mituri,flinte supranaturale etc. - sint perceputeca structurisi constituie unlimbaj  prereflexiv cerind
о
 herme-neutica speciala.De mai bine de unsfertdesecol, istoriciisifenomenologiireligiilor incearcasaelaboreze
о
 asemenea hermeneutica.Acest tip dedemersnu arenimic de-aface cuactivita-tea  cercetatoruluideantichitati, desiel poateutilizadocumente provenindde laculturide multdisparutesi de laetnii foarte indepartate. Re-curgindla
о
hermeneuticaadeevata, istoria religiilor inceteazade a fi unmuzeudefosile, ruinesi demirabuia invechite   pentru a deveni ceea ce ar fitrebuitsa fie pentruorice cercetator:
о
seriede„mesaje"  asteptindsa fiedescifratesiintelese.interesul pentru asemenea „mesaje" nu esteexclusiv istoric. Elenunurnaica ne„vorbesc" despreuntrecutcare amuritdemult,cine descopera situatii existentiale fundamentalecare sint directrelevantepentruornul  modern.Asadupa cum amsubliniat intr-unuldincapitolele acestei carti,dinefortui  hermeneuticdedesci-frareasemniflcatiei miturilor, simbolurilor si aaltor structuri religioasetraditionale rezulta
о
1 8/ MIRCEA EUADE-{ considerabila imbogatireaconstiintei: intr-un f anumitsens se  poate chiar  vorbi de
о
 transfor- )mareinterioaraacercetatoruluisi,sa speram,1 chiar  si acititorului atrasdesubiectuiindis- '•.• cutie. Ceea cesenurneste fenomenologiesi istorie \areligiilor poatefi considerat ca facind  partedinacel numar  restrinsde disciplineumanistecaresint totodata tehnici spiritualesi propedeutice. intr-o societatein continua desacralizare, aceste studii vor  deveni  probabilsimai relevante. i Vazuta dintr-o  perspectiva iudeo-crestina, secula- ' rizareapoate fi,eel putinin parte,gresit inter-pretata. Eapoate ficonsiderata,de pilda,
о
 con-tinuarea procesuluidedemitologizare,  continuarecare poate fi vazuta eainsasica
о
  prelungire tirzieastradaniei  profetilor de a golidesacru Cos-rnosulsiviata cosmica. Dar  acestaspectnu acopera intregul adevar.in societatile celemaidesacralizatesi printre miscarile tinerilor cele maiiconoclaste  (precum miscarea„hippie", de pilda), putem 
аДа
 unnumar defenomeneaparentne- religioasein care putemdescifra valorizari noisioriginalealesacrului-desi, sintemde acord,elenu sintrecognoscibileca atare dintr-o perspectiva iudeo-crestina. Numarefer  la„religiozitatea"careaparecaevidentainnumeroase miscari  pollticesisociale,cumar   fi miscarea pentru drepturi civile, manifestatiile antirazboiniceetc. Si maisemni-flcative  incasintstructurilesivalorile (inca inconstiente) religioasealeartei modeme,ale anumitor  flime importantesi de mare popu-laritate,aleunor fenomeneraportindu-sela culturatinerilor, in specialrecistigarea dimen-siunilor religioase aleunei „existente  umanein Cosmos",autenticesisemnificative (redescope-1. ' Prefata /9rirea  Naturii,  moravuri sexuale neinhibate, ac-1centuipus pe „trairea  prezentului", eliberareade,  „proiecte"siambitiisociale etc.).): Majoritatea acestor  recuperariale sacruluire-i  amintescun tip dereligiecosmicadisparut dupa triumful crestinismuluisi care a mai supravietuit ; nurnailataranii europeni. Redescoperirea sacra-litatii Vietiisi Naturiinu inseamnain modnecesar 
о
 intoarcerela„paginism" sau „idolatrie". >Desireligia  cosmica ataranilor dinsud-estui Europeipoateapareaca
о
 formade paginism inochii  unui  puritan.ea nuepi-inaceastamai putin
о
 „liturghiecosmicacrestina".Un proces asemanator  s-a desfasuratiniudaismulmedieval.Gratiemaicu seamauneitraditii  incorporate in Cabbala,
о
 „sacralitatecosmica", ce pareasa fifost iremediabil  pierdutain urma reformei rabinice,a fostrecuperatacusucces.Acesteremarcinuintentioneazasa demonstreze caracterul cripto-crestin al unora dintrecele mairecente expresiidin cultura tinerilor. Ceea cevreausasubliniez esteca intr-o perioadadecriza religioasanu se pot
 
anticipa solutiile creatoare-si prin urmare greurecognoscibile - care se vor daacestei  crize.in plus, nu se pot prezice expresiilepe careie poatelua
о
 experienta potentialnoua a sacrului.„Ornultotal" nu esteniciodata complet desacralizat,siavem toate motivelesa ne indolmchiar ca
о
desacralizaretotalaeste posibila. Secularizarea repurteazasucces la nivelulvietiiconstiente: vechile idei teologice, dogmele, credintele, ritualurile, institu- tiileetc. sintvidate treptatdesemnificatie.Dar niciunomnormal nu poatefl redusla activitateasaconstienta, rationala, caci omulmoderncon-- -1 10/ MIRCEA EUADE tinua sa viseze, sa se indragosteasca, sa asculte muzica,sa meargalateatru,savada flime,saciteasca- pe scurt,elnu traieste nurnai intr-o lume  istoricasinaturala, cisi intr-olume existentiala,  privatasiintr-un univers imaginar. Istoriculsifenomenologul rellgiilor  este eeldintii chematsarecunoascasi sadescifreze  structurilesisemnificatiile „religioase"aleacestor  lumi personale sau universuri  imaginare. Ar  fl inutilsareluaminaceasta  prefata ar-gumentelepe careiedezvoltamin cuprinsul cartii.Pe scurt,vom spune doar  ca interesul analizei religiilo'r  arhaicesi exoticenu selimiteazalasernnificatialor istorica.Filozoful, teologulsicriticul literar    pot, inegala masura,  profita depeurma descopeririiacestor iumidesemnificatie,lumi uitate, rau interpretatesauneglijate.Dinacest motiv,amincercatsa prezintsi sadiscut documente apartinind unor  religii mai  putin fa-miliare. Progrese importante au avut loc  recent inintelegerea celor  treireligiimonoteiste,a budis-muluisichiar afilozofiilor   religioase aleIndiei. Multe lucrari  binecunoscutecareabordeaza aceste teme stau astazi  la.indemina cititorului interesat. Eseurile adunatein aceasta carte nu aufostsense pentru  „specialisti",ci pentru cititorul in-teligentsi de bunacredinta,pentruhonnete homme.De aceea,nu amezitatsacitez exemple cunoscute.saueel putinaccesibile, istoricului religiilor, antropologuluisauorientalistului, dar caresint  probabil necunoscutecititorului nespe-cialist. Sper  totusica dinconfruntarea omuluioccidental modernculumi de semniflcatienecunoscute sau mai putinfamiliareseva nastePrefata 1 11
сееасе
am putea numi un „nou umanism".Acesteeseuri,lafelca silucrarile mele ante-rioare,  isi  propunsasublinieze functia culturala pe careistoriareligiilor 
о
  poate aveaintr-o societate desacralizata: ele cautadeasemeneasadezvolte
о
 hermeneuticu sistematicaa sacruluisi amanifestarilor saleistorice. Majoritatea eseurilor din aceasta carte auaparut  in diverse publicatii, flindmaiapoi corec-tatesidezvoltate.Sintfertcitsaaduc multumirt fostilor  mei studenti, dlHarryPartin,care atradusdinfrancezaun prim conceptal capi- tolului3,diuiAlfredHiltebeitel,care acorectatsistilizat capitolele5,7 si 8, precumsi diui NormanGirardot.MIRCEAELIADE 1Un
пои и
In pofida rnanualelor.  p fiilor  decaredispun asta; ce mai greu sa te tii1 inregistrateintoatedor ilor. 'Dinacest motiv estsadevii istoric al religiiloi curegretca  se 
аПа
insitiin specialistnurnai intr-o intr-o singura  perioada particular alacelei religii. Aceasta situatie ne-a nouarevista.* Scopulno; de a punelaindeminc Capitoluldefata  reprezinta
о
 v unui articol intitulatInitial„HHumanism", publicat  pentruReligions. 1 (1961): 1-8. © 1961 ' Deoarece Religionslvissens J alta limba, ne vedem siliti s „istoriea religillor"in sens laistoria  propriu-zisa. cisisti precumsimorfologiasifenome*Este  vorbade HistoryoJ< nal or Comparative Historical Eliade,JosephM. Kitagawas (University of Chicago Press), 1'1umanism periodicelor si bibliogra-azi  savantii.este din ce in lacurentcu progresele imeniilede istoriareligi-stedin ce in ce maidificilor.Savantui isidasearna ituatiade a setransforma
о
singurareligie,  ba chiar i sauunsingur aspecti. . determinatsaeditam
о
ostru n-a fost doar  acela ~ia specialistilor 

Activity (2)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->