1968-2008

LA MULTI ANI RACHETOMODELISM ROMANESC!

1-2008
seria a IV-a, nr 67, revista semestriala

ASTRONAUTICA
Revista a Societatii tehnico-stiintifice a Colegiului Naional ,,Constanin Carabella" Targovite Romania Unica revista de astronautica si rachetomodelism din tara Fondata in 1968 Redactia Colegiul National ,,Constantin Carabella" str. Parvan Popescu, nr. 58, cod 130078, Trgovite Telefon, fax: 0245.210785, 0245.217625 e-mail: astronautica_targoviste@yahoo.com web-site: astronautica.lx.ro Comitetul de consultanta Gral (r) prof. univ. dr. Florin Zaganescu prof. univ. dr. H.C. Virgil Stanciu prof. univ. dr. Gheorghe Petre Barlea It. cdor. conf. univ. dr. Mircea Boscoianu conf. univ. Cristinel Mortici conf. univ. Vasile Loghin lect. univ. dr. ing. Mihail-Florin Stan lect. univ. Alin Pohoata prof. Mihail Zanciu Director Prof. Gheorghe Matei Director adjunct Prof. Adelaida Petrescu Consilier Prof. Lixandru Emilia Coordonator: prof. loan N. Radu str. Mihai Eminescu, bl. 9, ap. 6, telefon 0245.611422, Targoviste, Romania Colectivul de redactie Redactori responsabili: Georgescu Denissa, Feieer Andrei, Tehnoredactare foto: Mihai Octavian ,Georgescu Denissa, Tehnoredactare: Feieer Andrei, Bengea Nichita Corectura: profesor Marin Mihaela Procesare: Popa Silviu Ionut, cls a X-a D, Bengea Nichita cls
a11-a, Avram Andreea cls aIX-aB,Oprea Luciana cls aX-aD, Tufan Florin cls a IX-a C, Vladescu Cristian cls aIX-a C.Banica Andrei aIX-a C, Moldoveanu Dan cls IX-C, Maracineanu Andrei Cls a IX a C,

Cuprins
Redactia. Cuprinsul.2 Prioritati nationale la Targoviste..3 Propergoli pentru rachete..4 Propergoli pentru rachete Rachete sol - aer..5 Nicolae Donici Observatorul Astronomic Bucuresti ..6 Ion I. Placinteanu. .7 Complexe de artilerie antiaeriana si rachete Cine stie astronautica raspunde.8 Academia internationala de Astronautica Acta Astronautica9 Au cucerit sau nu americanii Luna?10 Si in cosmos exista nume romanesti .11 Soarele..12 Soarele..13 Turismul spatial. 14 Laboratorul European Columbus a ajuns la destinatie..15 Macheta rachetei Atlas-D Mercury..16 Macheta rachetei Atlas-D Mercury..17 Meteorologie si geologie pe planeta Marte Universul e inca o enigma..18 Interpretari ale enigmelor trecutului Scrisul, astronomia si cosmosul.19 Targovistea, gazda primului criteriu national de rachetomodele.20 Henri Coanda: Realizarile de la Targoviste Toata admiratia noastra .21 Aprecieri la aniversarea a 25 de ani..22 Aprecieri de la aniversarile de 25 si 35 de ani .....23 Bilantul international al rachetomodelismului Romanesc.24 Calendarul competitional intern in 2008 Astromodelismul francez...25 Calendarul FAI 2008 Cupa Mondiala editia 2007 Dranca Sorin - Paul,,,,,...26 Catalonia Cup Modificari la regulamentul de modele spatiale27 Galileo Galilei De ce stateau asa de mult in spatiu cosmonautii?........28 Animatie culturala in biblioteca scolara Cine stie astronautica raspunde....29 Probleme propuse Magnetismul30 Cosmofilatelie Nichita Stanescu..31 Fototeca noastra Zambete spatiale Publicitate32
Pentru a obtine un exemplar gratuit al revistei noastre scrieti-ne pe adresa redactie, introducand in plic timbrele necesare expedierii. Responsabilitatea pentru opiniile exprimate si redactarea materialelor apartine in exclusivitate autorilor.

Popescu Dan cls a IX a F, Leotescu Maria (cls a XI-a C), Grigore Alexandra Iuliana (cls a XI-a C) Revista Astronautica" poate fi citita in format electronic pe adresele: web:http://www.didactic.ro/index..php?cid=reviste, http://www.euroaccestgv.ro/pictures/parteneri/astronautica.pdf ISSN 1224-8363 Revista este acreditata de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS), categoria D, cod 766. Multumiri calduroase adresam pentru sprijinul moral si material profesoarei Dinu Otilia , care a inlesnit aparitia acestui numar al revistei. Coperta: Statia spatiala internationala Coperta realizata de Tutunea Robert, cls. a IX -a B

Astronautica 1/ 2008

1968 2008

LA MULTI ANI RACHETOMODELISM ROMANESC!

La multi ani rachetomodelism ROMANESC!
Profesorul Radu N. loan, plin de entuziasm, de dorinta de a promova un domeniu sportiv nou, cu profund caracter tehnic, a organizat acum 25 de ani primele competitii recunoscute de rachetomodelism, impreuna cu copii si tinerii inimosi pasionati de acest sport. A reusit, de asemenea, cu eforturi mari, sa promoveze o publicatie de specialitate, revista" Astronautica, ducand pe trepte superioare satisfacerea dorintei de cunoastere in domeniu.Imi amintesc cu nostalgie perioada in care construiam si lansam si eu rachetomodele in cadrul cercului "Mesagerii cosmosului" din Brasov. Documentatia era putina, improvizatiile multe, dar rachetele totusi zburau. Ulterior, am ajuns sa fac cunostinta si cu o racheta adevarata si sa ajung dincolo de limitele atmosferei terestre, acolo unde poate fiecare copil rachetomodelist isi doreste sa ajunga. Le doresc tuturor sa-si implineasca visul, dand curs pentru inceput experientei si sfaturilor transmise de dascali ca profesorul Radu sau ca profesorul Tamas din Brasov, care m-a INDRUMAT in acest domeniu pe mine.

PRIORITATI NATIONALE LA TARGOVISTE

De-a lungul anilor, rachetomodelistii tirgovisteni au format mai mult decat o scoala, ei au fost o familie. Familie in care au intrat de la campioni si recordmeni mondiali, la cei europeni sau national si chiar simpli aspiranti. Acum, dupa 40 de ani de activitate a acestei "bresle", fiii nerisipitori ai acestei pasiuni sunt intru aceleasi ginduri, din nou, impreuna. Elevii si profesorii de la fostul Liceu nr. 2 din Targoviste, in anul 1968, au realizat o serie de prioritati nationale privind educatia tineretului in domeniul astronauticii, dintre care amintim: - Criteriul National de rachetomodele in luna mai ; - Editarea primului numar al revisrei Astronautica luna octombrie; - Infintarea Societatii tehnico stiintifice a elevilor si profesorilor, Astronautica- luna octombrie; - Actiunea anuala tehnico-stiintifica Scoala si cosmosul. Acest numar al revistei cauta sa scoata in evidenta activitatea si bilantul rachetomodelistilor romani in aceasta perioada.In continuare, prezentam aprecieri la adresa acestor activitati din perioada 1968 2008. Victor Pietris - absolvent ***** UN IZVOR AL CUNOASTERII ASTRONAUTICE
Doresc revistei Astronautica sa fie publicata inca 100 de ani de acum inainte, spre beneficiul aeromodelistilor romani. A contribuit mult in ultimi 35 de ani, la educatia in aeromodelism, nu doar in Romania, ci si in alte tari. Cele mai bune urari cititorilor Astronauticii.

Cosmonaut Ing. Dr. Dumitru Dorin Prunariu

LA SI MAI MULTI ANI!!!

Orice retrospectiva implica si o miniana analiza a eficientei activitatilor. Astfel, la a35-a aniversare a revistei ASTRONAUTICA ,ma simt onorat si ma numar printre colaboratorii ei, alaturi de entuziasti irealizatori ai acestei publicatii, careia ii urezdin inima "La si mai multi ani!

Ing. diplomat Srdjan D. PelagicPresedintele Comisiei de Modele SpatialeC.I.A.M- Federatia Aeronauticii Internationala

Prof. univ. Florin Zaganescu Membru al Academiei Internationale de Astronautica

La multi ani ASTRONAUTICA" Revistei "ASTRONAUTICA" de la Targoviste, la a 30-a aniversare ii adresam felicitarile noastre, viata indelungata si pagni tot mai numeroase despre evenimente notabile din tara si strainatate. Toata stima si considera{ia noastra cu acest prilej pentru d-ul profesor RADU N. IOAN, maestru emerit al sportului, care a creat aceasta revista unica in Romania, si care timp de 30 de ani a contribuit la infiintarea si dezvoltarea rachetomodelismului in tara noastra, sport tehnico- aplicativ de avangarda din programul Federatiei Aeronautice Internationale, prin care Romania a devenit uu nume de prestigiu a campionatelor mondiale si europene. Prof. Mihail Zanciu Secretar general, al Federatiei Romane de Modelism

Succes Astronautica !
Salutam aparitia revistei Astronautica acum, la implinirea a 40 de ani de la tiparirea primului numar, si ii dorim multe numere inainte!. Am citit aproape toate numerele scoase de domnul prof. Radu Ioan si multe dintre articole mi s-au parut extrem de interesante, poate tocmai pentru ca nu am cunostinte in acest domeniu si imi place sa invat lucruri noi. Cred ca acest lucru este valabil si pentru elevii care citesc revista, unii dintre ei devenind atat de pasionati, incat ajung sa cerceteze anumite aspecte, sa citeasca lucrari de specialitate, sa se informeze si, in final, sa contribuie cu articole proprii. Ar fi multe de spus, dar voi incheia aici, cu urarea spusa din suflet succes, Astronautica, si la multi ani!

Prof. Marin Mihaela Colegiul National C. Carabella Targoviste

Pagina propusa de Leotescu Maria - XI C

Astronautica 1/ 2008

Propergoli pentru rachete

Abstract Propellants are mixtures of chemical compounds that produce large volumes of high temperature gas at controlled, predetermined rates, and can sustain combustion without requiring atmospheric oxygen for the purpose. Principal applications are in launching projectiles from guns, rockets and missile systems. Propellants are applicable wherever a well-controlled foce must be generated for a relatively short period of time. Propergolii constituie o categorie foarte important de substane explozive care intr n compoziia muniiilor, rachetelor cu destinaie militar i civil, n general n toate sistemele unde este necesar efectuarea unui lucru mecanic progresiv. Propergolii sunt amestecuri de compui chimici care prin ardere produc un volum mare de gaze fierbini, avnd viteze controlate i predeterminate i care pot susine combustia fr oxigenul din atmosfer. Ei au aplicaii oriunde este necesar o for bine controlat, care s fie generat pe o perioad relativ scurt de timp. Propergolii pot fi lichizi, solizi sau micti. Propergolii lichizi se utilizeaz mai ales pentru propulsia rachetelor cu btaie mijlocie i mare, a celor destinate spaiului extraatmosferic i au ca form principal de transformare exploziv arderea. n general, carburantul i comburantul se pstreaz n rezervoare separate, amestecarea intim i reacia de descompunere avnd loc n camera de ardere, fapt ce permite oprirea i pornirea motorului de mai multe ori. Un propergol lichid este bun dac are un impuls specific mare. Impulsul specific indic masa ce poate fi deplasat cu consumul unui kilogram de carburant ntr-o secund. Impulsul specific depinde de natura propergolului, dar valoarea lui depinde ntr-o oarecare msur i de condiiile de exploatare i de proiectarea motorului rachet. Un impuls specific mare implic o temperatur de combustie ridicat i produi de reacie gazoi, cu mase moleculare mici. Un alt factor important care trebuie luat n considerare este densitatea propergolului. Cnd densitatea acestuia este mic, este nevoie de rezervoare de depozitare mari, crescnd astfel masa vehiculului. De asemenea, propergolii a cror temperatur de depozitare trebuie s fie sczut, necesit instalaii de rcire speciale, care cresc masa rachetei. Toxicitatea propergolului este important, deoarece pot aprea situaii de risc la manipularea, transportarea i depozitarea acestora. Unii carburani sunt foarte corozivi i de aceea la construcia rachetei trebuie folosite materiale care rezist la coroziune. Propergolii lichizi pentru rachete pot fi clasificai n trei categorii: produse pertoliere, criogeni i hipergoli. Produsele petroliere sunt uleiuri rafinate, un amestec de hidrocarburi complexe, coninnd doar carbon i hidrogen. Petrolul folosit drept combustibil pentru rachete este un tip de kerosen rafinat ( numit RP-1 n USA). Acest produs se utilizeaz n combinaie cu oxigenul lichid ca oxidant. Kerosenul produce un impuls specific mult mai mic dect combustibilii criogeni , dar mai mare dect al celor hipergoli. Oxigenul lichid i RP-1 s-au folosit drept combustibil pentru lansarea vehiculelor Atlas, Delta II i rachetelor Saturn 1B i Saturn V. Propergolii criogeni sunt benzine lichefiate depozitate la temperaturi foarte joase, de obicei hidrogen lichid (LH2), ca i combustibil i oxigen lichid (LO2 sau LOX) ca i oxidant. Hidrogenul este lichid pn la temperatura de -253C, iar oxigenul pn la - 183C. Datorit temperaturii sczute, este dificil ca acetia s fie stocai pe o perioad lung de timp. Din acest motiv, ei nu sunt utilizai pentru rachetele militare. Hidrogenul lichid are o densitate foarte mic, 0,071g/cm3 , i de aceea necesit un volum de depozitare mult mai mare dect ali combustibili. n ciuda acestor dezavantaje, eficiena hidrogenului i oxigenului lichid este foarte mare atunci cnd timpul de reacie i de stocare nu sunt critice. Sistemul LOX/LH2 a fost folosit la motoarele Space Shuttle i la lansarea rachetelor Saturn V, Saturn 1B i Centaur (1962, prima rachet din Statele Unite care a folosit hidrogen i oxigen lichid). Ars n oxigen lichid, metanul (temperatura de lichefiere -162C) are performane superioare multor ali combustibili, fr ca volumul su s fie un impediment ca n cazul sistemului LOX/LH2. Produii de ardere sunt netoxici i nepoluani. Viitoarele misiuni pe Marte vor putea folosi drept combustibil metanul deoarece acesta ar putea fi parial obinut din resursele de pe acest planet. Sistemul LOX/metan nu a fost folosit pentru zbor, iar testele fcute la sol sunt limitate. Motoarele care folosesc fluor lichid (temperatura de lichefiere -188C) s-au dezvoltat cu succes. Florul este un oxidant extrem de toxic; el reacioneaz de obicei violent cu aproape toate substanele, excepie fcnd azotul, gazele nobile i substanele care au fost deja fluorurate. Cu toate aceste dezavantaje, fluorul prezint performane impresionante. Poate fi amestecat cu oxigen lichid, mbuntind arderea LOX, amestecul purtand numele de FOX. Datorit toxicitii sale ridicate, fluorul nu este folosit de multe ri. Unii compui ai florului, cum ar fi pentafluorura de clor, sunt folosii ca oxidani pentru aplicaiile spaiale. Propergolii hipergoli sunt carburani i comburani care se aprind spontan cnd sunt n contact unul cu cellalt i nu necesit surs de aprindere. Pornirea i repornirea uoar fac ca hipergolii s fie combustibilii ideali pentru sistemele spaiale de manevr. Cum ei rmn lichizi la temperatur obinuit, nu ridic problemele de stocare ale combustibililor criogeni. Hipergolii sunt foarte toxici i trebuie utilizai cu pruden. Hipergolii sunt de obicei: hidrazina, monometilhidrazina (MMH) i dimetilhidrazina asimetric (UDMH). Des utilizate sunt i amestecurile de carburani cum ar fi Aerozine 50 (sau 50-50), care conine 50% UDMH i 50% hidrazin. Aerozine este aproape la fel de stabil ca UDMH, dar are performane superioare acesteia. De obicei, oxidantul este tetraoxidul de azot (NTO) sau acidul azotic. n Statele Unite se folosete un amestec numit IRFNA (redfuming nitric acid): HNO3 + 14% N2O4 + 1,5-2,5% H2O + 0,6% HF (adugat ca inhibitor al coroziunii). Vehiculele din familia Titan i rachetele Delta II folosesc NTO/Aerozine 50. Sistemul NTO/MMH se folosete n sistemele orbitale de manevr (OMS) i la sistemele de control al navetelor spaiale orbitale. IRFA/UDMH este adesea folosit la rachetele tactice, ca de exemplu US Armys Lance. Propergolii solizi sunt folosii la cele mai simple motoare rachet. Ele sunt de obicei o carcas de oel, umplut cu un amestec de compui solizi (carburant i comburant) care ard cu viteze mari, degajnd gaze fierbini care determin propulsia. Ei ard din centru spre exterior. Spre deosebire de motoarele cu propergoli lichizi, cele cu propergoli solizi au n camera de ardere

Astronautica 1/ 2008

att carburantul, ct i comburantul, iar din acesta cauz reacia de descompunere o dat iniiat nu mai poate fi oprit dect prin depresuizarea motorului. Propergolii solizi se mai numesc pulberi. Pot fi pulberi compozite, dopate i coloidale : monobazice, dibazice i multibazice. Pulberile coloidale sunt amestecuri omogene care conin una sau mai multe substane furnizoare de energie, numite baze, alturi de altele cu rol de gelatinizator, stabilizator, flegmatizator, moderator, aditiv balistic. Principala substan furnizoare de energie (baz) este nitroceluloza. n funcie de numrul bazelor, pulberile coloidale pot fi : monobazice, coninnd de obicei nitroceluloz (NC), care are n acelai timp i rol de oxidant i de reductor; dibazice, coninnd nitroceluloz i nitroglicerin (NC + NG) i multibazice (NC + NG + NQ nitroquanidina). O caracteristic a acestora este c nu creeaz fum detectabil, putand fi folosii n arme tactice. Pulberile compozite aprute la pe la mijlocul secolului trecut constituie amestecuri mecanice care conin un oxidant nitraminat (de obicei perclorat de amoniu), ce reprezint ntre 60% i 90% din masa pulberii, un liant sub form de polimer, de regul, i cu rol de carburant (de obicei poliuretan sau polibutadien), catalizatori de reacie, de polimerizare, aditivi balistici. Combustibilul este n general aluminiul. Pulberile compozite sunt adesea identificate dup polimerul ligand utilizat. Cei mai folosii liganzi sunt polibutadienacrilonitrilul (PBAN) i hidroxipolibutadiena (HTPB). Pulberile compozite sunt mai performante dect pulberile coloidale, cu vulnerabilitate la explozie mai sczut i rezisten la temperatur crescut. Navetele Titan, Delta i Space Shuttle utilizeaz propergoli solizi. Naveta Space Shuttle utilizeaz cea mai mare rachet cu combustibil solid construit vreodat. Fiecare rezervor conine 500.000 kg de propergol i produce o for de 14.680.000N. Pulberile dopate sau brizante conin n masa coloidului un alt exploziv brizant puternic negelatinizat. Ele conin nitroceluloz, nitroglicerin i hexogen sau octogen sau pentrit (NC + NG + RDX sau PETN sau HMX ). Motoarele cu combustibili hibrizi reprezint o combinaie ntre motoarele cu combustibili lichizi i cele cu combustibili solizi. De obicei combustibilul este solid, iar oxidantul este lichid. Lichidul este injectat n combustibilul solid, al crui rezervor servete i drept camer de ardere. Marele avantaj al acestor motoare este c ele au performane ridicate, similare cu cele ale motoarelor cu combustibil solid, dar combustia poate fi controlat, oprit sau repornit. Motoarele cu combustibili hibrizi se construiesc rar pentru c nu pot deplasa sarcini mari. Space Ship One, care a ctigat Ansari X-Prize, a fost propulsat de un motor hibrid care folosea protoxid de azot ca oxidant lichid i combustibil solid HTPB.

Rachete sol-aer
S-25 Berkut SA-1 Guild
ncepem din acest numr al revistei o serie de articole dedicate prezentrii rachetelor aflate n componena forelor armate ale diverselor state. Dei n ultimii ani n revista Astronautica au fost publicate mai multe materiale pe aceast tem, am considerat c o prezentare elaborat i ordonat cronologic, pe state i categorii operative a acestor arme de excepie, ar veni n ntmpinarea cerinelor cititorilor. Prima parte a serialului va cuprinde rachetele anti-aeriene (sol-aer) de producie sovietic, majoritatea operative nc n Rusia, Europa de Est sau n alte zone ale globului. RACHETE DESTINATE APARARII MOSCOVEI n perioada 1951-1955, n condiiile intensificrii rzboiului rece i a accenturii pericolului unui atac atomic, Uniunea Sovietic a realizat primul sistem de aprare anti-aerian bazat pe rachete cu raz lung de aciune. Sub conducerea lui A.A. Raspletin, biroul de proiectare a aparatelor de zbor Lavocikin a demarat n 1951 programul S-25. Sistemul va deveni operaional n 1954, fiind cunoscut n nomenclatorul NATO drept SA(Surface to Air) -1Guild. n URSS, el va purta diverse nume: R-113,V-300. Systema 25 era ns extrem de amplu i scump, cu performane limitate. Va fi folosit numai pentru aprarea capitalei sovietice i a regiunii industriale Moscova. Destinaia sa era distrugerea intelor aeriene ce zburau la nlimi de maxim 35 km, cu viteze de peste 4300 km/h de la o distan de 58 km. Rachetele au fost plasate n jurul zonei aprate n dou centuri concentrice nsumnd 56 de baterii: 22 pe centura interioar, la o distan de circa 45 de km de centrul Moscovei, i 34 pe centura exterioar, la o distan de 80 de km de centrul capitalei. O baterie avea 60 de lansatoare unite printr-o reea rutier. Fiecare baterie era compus din 4 seciuni distincte: zona de lansare, zona de ghidare radar, zona cuprinznd partea logistic i o staietransformator pentru energia electric necesar. Zona de lansare era cea mai extins dintre cele patru, acoperind 130 de ha. Sistemul de lansare era destul de simplu, similar cu cel al vechii rachete germane V-2. La circa 1,5 km de zona de lansare, pe centura rutier a Moscovei, era poziionat bunker-ul centrului de comand. n apropiere, erau i antenele radar B-200, una oferind acoperire azimut i alta acoperire pentru nlime. Bunker-ul adpostea computerul analog principal pentru dirijarea tirului, model BESM, ca i douzeci de console pentru ghidarea rachetelor. Fiecare baterie regimental avea un efectiv de 30 de ofieri i 450 de soldai. RACHETA V-301 Racheta V-301, desemnat iniial s funcioneze cu acest sistem, folosea un singur motor pe baz de lichid. Dei viteza maxim era de 2,5 Mach, n faza iniial a zborului, viteza mic i limita capacitatea de a angaja intele supersonice. Raza sa maxim de interceptare varia n funcie de tipul i modul de apropiere al intei . De exemplu, contra unui bombardier B-252 ce zbura la altitudini mari, venind direct ctre int, raza rachetei era de circa 35 km. Se crede c altitudinea minim de interceptare ar fi undeva la 9 km. Pentru cazurile speciale, ea putea fi dotat cu ncrctur nuclear. Sistemul dispunea de primul radar multicanal din lume, capabil s gestioneze soluii de tragere contra mai multor inte. Sistemul de ghidare B-200 avea ncorporat echipament de control al focului, permind fiecrei baterii s angajeze 20 de inte simultan. mpreun cu bateriile adiacente i lansatoarele centurii interioare, aceast capacitate permitea sistemului o rat de foc extrem de mare contra posibililor agresori. S-25 va pzi Moscova timp de peste 30 de ani, pn pe la mijlocul anilor 1980, costul ridicat de ntreinere, ca i imobilitatea sistemului nepermind exportarea lui.

Bibliografie 1. F. Zgnescu, I. Slgeanu Racheta Trecut, prezent i viitor, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1970 2 .C. Rotaru, Contribuii privind studiul unor fenomene termodinamice specifice sistemelor de propulsie aeroreactoare de tip combinat, A.T.M.,1996 3.A. Coman, Procese termogazodinamice specifice sistemelor de propulsie combinate de tip stato-rachet, Editura A.T.M., Bucuresti, 2001 4.Rocket and Space Technology compiled and edited by Robert A. Braeuning, 1996

Prof.Drd. Simona A. Mihai - Brasov 5 Astronautica 1/ 2008

Prof. Drd. Alexandru Stefanescu

ANUL ASTRONOMIEI ROMANESTI

NICOLAE DONICI
Nicolae Donici (n. 1/13 septembrie 1874, Petricani, Chiinu - d. 1956, Paris) a fost un astronom rus, romn i francez, originar din Basarabia[1]. Strnepotul fabulistului Alexandru Donici i str-strnepotul legislatorului Andronache Donici, rud a generalului Matei Donici i a scriitorului Leon Donici (Dobronravov)(pe linie matern),el a absolvit Universitatea Novorossiski din Odesa, a locuit i a lucrat la Sankt-Petersburg, ocupndu-se n mod particular de astronomie, colabornd cu cei mai importani astronomi rui ai timpului: F.A. Bredikhin, O.A. Baklund, A.A. Belopolskii, S.N. Costinski. n anul 1908 a construit un observator astronomic propriu la Dubsarii-Vechi n Basarabia. ntre anii 1918 1944 a locuit i lucrat la Dubsarii-Vechi i Bucureti. Din 1944 locuiete n Frana. Lucreaz la Meudon i Nisa. Locul i anul decesului nu se cunosc exact. Cercetrile astronomice ale lui Nicolae Donici se refer la astronomia soarelui, cromosferei, planetelor, luminii zodiacale. A observat 8 eclipse de soare n diferite pri ale lumii si 8 eclipse de lun. A stabilit c planeta Mercur nu are atmosfer, a observat cometa Halley n anul trecerii la periheliu (1910), a cercetat planeta Saturn, a observat i msurat lumina zodiacal n Egipt (1908) i n Algeria (1947-1952) A fost membru a Uniunii Internaionale pentru Studiul Soarelui, a Uniunii Internaionale Astronomice (din 1922), al societilor astronomice din Rusia (pn la 1917), Germania i Frana. A fost membru al comitetului astronomic romn, membru de onoare al Academiei Romne din 1922 pn n 1948 i din 1991 (post mortem) i doctor honoris causa a universitii din Coimbra, Portugalia. Autor a cel puin 77 de publicaii tiinifice. Conacul su din comuna Dubsarii Vechi, (Raionul Criuleni, Republica Moldova) se mai pstreaz i astzi (ntr-o stare avariat), dei un monument i-a fost instalat cu ocazia aniversrii de 120 ani de la natere. Observatorul astronomic al Universitii de stat din Moldova poarta numele. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaionale i primul reprezentant al Romniei n acest for. In cinstea sa exista asteroidul intitulat: 9494 Donici. OPERA: - Raport. Bucureti, 1923; - Raport. Bucureti, 1923; - Observatoire dAstronomie Physique, 1924; - Sur une mthode nouvelle dinvestigation des phnomnes solaires, 1924 (i d.rom., Chiinu, 1927); - Al patrulea congres, 1933; - Raport sur le Premier congres lUnion astronomique tenu a Rome de 2 au 10 mai, 1922 (Bucarest, 1923); - Al patrulea congres al Uniunii astronomice internaionale (septembrie, 1932). Georgescu Denissa ( IX E )

1908 2008

,,Observatorul Astronomic Bucuresti "

Glasuri in favoarea crearii unui observator astronomic bine inzestrat la Bucuresti se ridicasera si mai inainte de 1908. Dar acela care l-a infaptuit, cu pretul unor anevoioase si indelungate stradanii si nazuinta, a fost Nicolae Coculescu. Scopul urmarit de Nicolae Coculescu, venit in tara cu o conceptie stiintifica inaintata, era acela de a organiza la Bucuresti un ohservator astronomic modern, asemenea celor pe care Ie cunoscuse in strainatate, un observator care trebuia sa devina centrul cercetarilor astronomice din Rornania. Singurul sprijin i-a venit pina la urma de la Spiru HARET, fara de care probabil ca observatorul ar fi luat fiita rnult mai tirziu. Timp de 12 ani a trebuit sa astepte Coculescu pentru ca eforturile sale sa dea in sfarsit roade,adica Observatorul astronomic din Bucuresti sa fie fost inaugurat si considerat intre primele noastre institute stiintifice. Sediul sau era (si este si astazi) pe locul unde se afla Institutui meteorologic, ridicat in parcul de pe strada CutituI de Argint, langa gara Filaret. La infiintare, el purta denumirea ,,Observatorul Astronomic si meteorologic", deoarece sectia de meteorologie ramanea inglobata in noul institut, unde avea sa ramana pina.in anul 1920. 1908 anul crearii Observatorului astronomic din Bucuresti nu a constituit insa decat inceputul bataliei desfasurate de Coculescu. Exista un observator, dar singurele instrumente de care dispunea erau cele mostenite de la Intitutul meteorologic. Lipsea o cladire corespunzatoare, lipseau cadre de astronomi care sa .alcatuiasca un nucleu de cercetare etc. Atunci si-a dovedit Coculescu din plin excelentele sale insusiri de organizator. A comandat, dupa obtinerea fondurilor necesare, cele mai indicate instrumente, a convins forurile de stat sa se construiasca o cladire speciala, adecvata observatiilor, a obtinut primele posturi de astronomi cercetatori si apoi i-a trimis pe acestia, pe rind, la specializare. Profesorul Coculescu a numit doi tineri licentiati ai Facultatii de matematica, dintre fostii sai elevi: unul a fost directoru1 profesor de astronomie de la Universitatea din Bucuresti, prof. Gh. Demetrescu, iar celalalt, distinsa astronoma Maria Teohari, care au inceput o serie de observatii vizuale asupra petelor solare, cu ajutorul lunetei .de 10,8 cm diametru, provenita de la. Institutui meteorologic. In ce priveste aparatajul nou, s-a comandat cele doua instrumente importante: marele ecuatorial dublu Merz-Prin (cu doua tuburi luneta: unul pentru observiati vizuale, iar altul pentru astrofotografii) si marea luneta mediana Steinheil-Prin.A mai durat multa vreme insa pina ce aceste instrumente au fost instalate, primul in 1912, iar eel de-al doilea abia h 1926. Printre primii astronomi care au lucrat la observator, mai trebuie amintiti Nicolae Constantinescu, George A. N'icolescu, Avram Teodosiu, Alex. Georgiadi si Traian PoppDupa numire, Gh. Demetrescu a fost trimis la Paris pentru specializare, avand si misiunea sa urmareasca constructia ecuatorialului, in timp ce astronomii de la observator, indrumati de Coculescu, incepeau primele cercetari, injghebau primele legaturi cu institute si observatoare straine. In anul 1911, noua cladire a fost in sfirsit terminata. Astronomia isi avea acum casa ei. Constructia, care cuprindea mai ales sala meridiana si cupola ecuatoriala, nu reprezenta decat realizarea partiala a planului initial care prevazuse o cladire mai complexa .

Ileana Raileanu

Astronautica 1/ 2008

Personalitati stiintifice cu preocupari in domeniul astronauticii

Ioan I. Plcineanu
Un savant, n general, nu putea fi n situaia de a face n acelai timp cercetri teoretice i experimentale, de a fi i n laborator, i n cabinetul de lucru. Excepii au existat i exist, de la aceast poziie, dar n timp, separarea s-a adncit. Au aprut instituii cu astfel de calificare, reviste, cri, manuale, cadre universitare i mai ales cercettorii din domeniile tiinelor aplicate. n ara noastr, n aceast idee, s-au format astfel de diferenieri. Un exemplu este Ion I. Plcineanu, n domeniul fizicii teoretice.

Pe teren didactic activitatea prof. Plcineanu a fost bogat i rodnic. Una din preocuparile lui Plcineanu a fost publicarea de lucrri didactice, ca: Electromagnetismul, Calculul vectorial i tensorial, precum i tratatul de Mecanic raional i analitic, aprut n 1941, la Iai i Mecanica vectorial i analitic, editat de Academia Romn n 1958. Activitatea stiintifica n fizica molecular, ocupndu-se cu relaia dintre cldura de vaporizare i tensiunea superficial a unui lichid, a nlocuit formula veche a lui Wilhem Ostwald cu una mai corespunzatoare. n alte lucrri studiaz vibraia proprie a gazelor ionizate. n fine, mai amintim c are lucrri importante n mecanica statistic, mecanica aplicat, termodinamica electrodinamic, astronomie, optic ondulatorie, geodezie, filozofia tiinei, precum i articole de popularizare a tiinei, publicate n Revista Adamachi", Viaa Romneasc" etc. n mecanica cuantic i ondulatorie a introdus tensorul ondulatoriu al lui A.S.Eddington, cu ajutorul cruia a dedus ecuaiile lui J.C.Maxwell. Deja n 1933, deci naintea lui George Gamov, prevede existena protonilor negativi, i naintea lui Louis de Broglie emite o ipotez asupra fotonilor, scrie ecuaia ondulatorie a unui corp de mas variabil i stabilete ecuaia lui M. Dirac pentru o particul de mas variabil. De asemenea, studiaz proprietile fotonului electronic, funcia de und a fotonului, durata de formare a unui electron, proprietile luminii electronice. Cercetari teoretice in astronautica : Fizicianul Ion I. Plcineanu s-a ocupat, n mod teoretic i de probleme ale spaiului cosmic, fr s aib o preocupare anume i constant. Activitatea tiinific a lui Plcineanu a fost bogat, valoroas i multilateral. Astfel, n mecanic a adus contribuiii importante ocupandu-se de dinamica corpurilor de mas variabil, cum sunt rachetele. n 1923, Constantin C. Popovici, a pus n discuie, atracia universal, artnd c, alturi de aceasta, exist o for de repulsie, ca presiunea luminii, nct formula care d fora central corespunztoare, care acioneaz asupra unei planete, capt o form n care intervine o constant de corecie. I. Plcineanu, alturi de V. Nadolschi, au gsit c aceast constant variaz cu timpul. n anii 1931-1932, s-a ocupat cu mecanica cereasc, aprofundnd cunoscuta problem a micrii celor trei corpuri de mas variabil, a stabilit ecuaiile de micare a sistemelor formate de aceste corpuri. Concluziile au aprut n Rendiconti dei Lincei", XV, 10/12, 1931 i n Analele tiinifice ale Universitii din Iai, XVIII, 70, 1932. La 30 iunie 1942, Victor Nadolschi i-a susinut doctoratul n matematici la Universitatea din Iai, n faa unei comisii format din vestiii profesori Ion Plcineanu, tefan Procopiu i Octav Mayer. Subiectul tezei era din domeniul mecanicii teoretice, i anume Asupra unui nou caz integrabil n problema micrii unui corp rigid n jurul unui punct fix. Problema a mai fost tratat de L.Euler, Lagrange-Poisson i Sofia Kowaleski, dar noutatea lui V. Nadolschi const n considerarea corpului lipsit de greutate, deci n imponderabilitate, lansat pe o orbit circumterestr. Este o prim ncercare tiinific n ar despre zborul sateliilor artificiali. Plcineanu, datorit pregtirii sale teoretice, antrenat de alte personaliti tiinifice, n probleme legate de cosmos, a reuit s-i lase prezena i n acest sector, ntr-o perioad cnd cercetarea n domeniul astronauticii nu se punea pregnant. A decedat la 14 decembrie 1960, la Bucureti.
Bibliogrfie : Istoria astronauticii in Romania, Editura Bibliotheca, Targoviste, 2006

Viata Fiu de medic veterinar, s-a nscut la Dorohoi, la 15 februarie 1893. nva la Liceul Codreanu din Brlad, apoi la Liceui Naional din lai, trecnd n 1911 examentul de capacitate" ca primul n serie. nscriindu-se la Universitatea din Iai, i ia n 1914 licena n matematici cu meniunea foarte bine". Particip la Primul Rzboiul Mondial ca sublocotenent. n 1918 este demobilizat i numit asistent la Observatorul Astronomic. Dnd n 1919 examenul de capacitate pentru nvamntui secundar, funcioneaz la diferite licee si ca asistent la laboratorul de mecanic al Universitii din Iasi. n 1921 pleac, fr burs, la Berlin, unde studiaz la universitate matematicile, fizica teoreric i experimental, ascultnd cursurile celebrilor protesori Max Planck, Alberth Einstein, Max von Laue, .a. i lucreaz n laboratoarele profesorilor Eugen H. Blasius, B. Wehnelt, Nathaniel Pringsheim i W. Nernst. Doctoratul n filozofie Plesca la Gttingen, unde are ca profesori pe Max Born, Werner Heisenberg, R. Courant, Ambronn, I. Franck i W. Pohl. Aici i trece, n 1926, sub conducerea lui W. Heisenberg, doctoratul n filozofie, fiind echivalate astzi cu specialitile fizica teoretic i experimental, analiza matematic i astronomia. Teza pe care a susinut-o poart titlul: Asupra interaciunii dintre radiaie i atomii cvadrupolari. Ion Plcineanu, devine al patrulea romnul, care i-a trecut doctoratul la Gttingen, Problema interaciunii dintre radiaii i atomi a tost cercetat mai inainte de M. Born i P. Jordan, prin ipoteze generale, cu ajutorul unor consideraii de coresponden. Ei admiteau ca model atomic un sistem multiperiodic nedegenerat i presupuneau ca momentul magnetic al sistemului este un dipol. Plcineanu generalizeaz problema, lund ca model atomic un cvadrupol i studiaz interaciunea lui cu radiaiile, att clasic, ct i cuantic. Se constat n lucrare bogia de idei i tratarea elegant a problemelor de fizic teoretic. Aceste caliti se reflect n toate lucrrile sale ulterioare. Activitatea didactica Revenit n ar, Plcineanu este numit n 1926 confereniar de fizic teoretic la Universitatea din Iai, catedra de mecanic raional, nfiinat n 1865, fiind ocupat n diferite perioade de vestii prof. univ. dr. ca: D. Pompeiu, V. Vlcovici, S. Sanielevici. ntre anii 1938-1945, I. Plcineanu a funcionat ca titular. n 1937 s-a nfiinat Politehnica de la Iai, unde a fost numit ca profesor, titular de mecanic, funcionand pn n 1948. n 1939 e numit director al Observatorului Astronomic i director al Institutului de Matematici Aplicate. ntre 1940 i 1941 a fost decan al Facultii de tiine din Iai. n 1949 devine profesor, la Facultatea de Geodezie a Academiei Militare din Bucureti. A inut cursuri doctoranzilor din Academia Militar i Universitatea Bucureti.

Feieer Andrei IX - E

Astronautica 1/ 2008

Complexe de rachete antiaeriene

loan Costea. Introducerea in inzestrare a complexelor de rachete antiaeriene a determinat o imbunatatire considerabila a apararii antiaeriene a Trupelor de Uscat, atat la nivel operativ, cat si la cel tactic. In anul 1986, industria nationala de aparare a produs primele complexe de rachete antiaeriene cu bataie apropiata, portative, de tipul A-94, ca varianta romaneasca a complexului Strela-2. Ulterior, in anul 1990, a fost realizat si complexul de rachete antiaeriene cu bataie apropiata, autopropulsat, A -95, avand drept model complexul Strela-l M, care a inceput imediat sa fie introdus in inzestrarea unitatilor si subunitatilor de aparare antiaeriana a Trupelor de Uscat, unde cea mai mare pondere o detineau artileria si rachetele antiaeriene. Dar cea mai importanta masura a tost luata in ceea ce priveste modernizarea bazei materiale, prin introducerea, incepand cu anul 1982, a aparaturii obiective pentru aprecierea tragerilor executate cu artileria antiaehana, aparatura importanta din Suedia. Tragerile cu rachete antiaeriene se executau, in fiecare an, cu unitatile si subunitatile planificate, astfel incat fiecare sa execute lansari de rachete eel putin o data la patru ani. Datorita punerii in functiune a platformei petroliere marine ..Gloria", la 1 octombrie 1982, printr-un ordin al ministrului apararii nationale, tragerile de lupta cu rachete antiaeriene cu bataie mica au fost interzise in poligonul Capu Midia, pana la realizarea, experimentarea si omologarea unor dispozitive de siguranta. Incepand cu anul 1984, in luna mai, a demarat activitatea de experimentare a dispozitivului de siguran^a SRD-2 prin trageri cu rachete de tip Volhov. Scolii ale armatei de Maistri Militari si Subofiteri de Artilerie Antiaeriana i s-a modificat, in anul 1987, statutul, la trecerea in subordinea Scolii Militare de Ofiteri Activi de Artilerie Antiaeriana si Radiolocatie si, apoi, in cea a Institutului Militar de Artilerie si Rachete Antiaeriene General Bungescu".

Conceptia si directiile de actiune care au caracterizat activitatea desfasurata de artileria si rachetele antiaeriene romane in perioada 1980-1989 pot fi sintetizate in principal prin: - reintroducerea in inzestrarea trupelor, a complexelor de artilerie antiaeriana; - inlocuirea complexelor de rachete antiaeriene cu resursa de functionare consumata sau devenite neperformante, cu tipuri si categorii noi de armament antiaerian; - trecerea treptata la automatizarea proceselor de pregatire, executie si apreciere a tragerilor antiaeriene; - dezvoltarea, in deplina concordanta cu aceste directii de ac(iune, a invatamantului, instructiei de specialitate, bazei materiale si dispozitivelor de lupta. In aplicarea acestei conceptii a fost antrenata atat artileria si rachetele din apararea antiaeriana a teritoriului, cat si cea din compunerea trupelor de uscat, mai ales ca, buna parte de timp, au convietuit sub aceeasi comanda Dupa anul 1980 si pana in decembrie 1989, in structura armei au mai aparut: - trei regimente de rachete antiaeriene in garnizoanele din Resita (1984), Galati (1986) si Bucuresti -Cernica (1986); - un regiment de artilerie antiaeriana mixta in garnizoana Fetesti (1989); - un divizion de artilerie antiaeriana independent in garnizoana Navodari (1986). In vederea constituirii celui de al 2-lea aliniament de aparare antiaeriana a capitatei, in 1986, au intrat in inzestrarea complexelor rachete cu bataie mica, de tip Neva. Procesul de introducere a rachetelor antiaeriene in inzestrarea Trupelor de Uscat continea propuneri interesante de continuare a dotarii cu acest tip de tehnica. Astfel, se propunea inzestrarea, in mod esalonat, cu diferite tipuri de rachete, dupa cum urmeaza; - complexe de rachete antiaeriene cu bataie apropiata, portative, sa intre in inzestrarea fiecarui batalion de infanterie si de tancuri; - complexele de rachete antiaeriene cu bataie apropiata autopropulsata, sa intre in dotarea regimentelor mecanizate si de tancuri; - complexe de rachete antiaeriene cu bataie mica de tipul Kub; - complexul de rachete antiaeriene cu bataie medie de tipul Krug, pentru ComandamentuI Artileriei Fortelor Armate. Pentru descoperirea tintelor care evoluau la inaltimi mici si prin surprindere, precum si pentru asigurarea cu date de radiolocatie oportune a regimentelor de artilerie antiaeriana, se preconiza dotarea cu statii de radiolocatie pentru cercetare. Remarcabila a fost si infiintarea, la 26 mai 1989, a regimentului 50 Rachete Antiaeriene, inzestrat cu rachete moderne de tipul O.S.A.-AKM. Aceasta unitate a fost introdusa in organizarea Armatei a 4-a si a avut ca prim comandant pe maiorul

Prof Ioan N. Radu

********************************** Cine stie astronautica raspunde

-Intrebari1. Ce se propune in cazul perforarii cabinei spatiale aflate in cosmos? 2. Prezinta meteoritii pericol pentru navele pilotate ? 3. Se stie ca acceleratia gravitationala terestra este de g = 9,80665 m/s la nivelul marii si latitudinea de 45 . Atunci cand organismul uman este supus la acceleratii superioare lui 1g, totul se petrece ca si cum greutatea acestuia s-ar amplifica in proportie corespunzatoare numarului de g-uri ? a) La ce valoare se poate urca numarul de g-uri in cazul in care un automobil loveste un obstacol rigid cu viteza de 100 km/h ? b) Cate g-uri poate suporta timp de 0,2s un organism bine atrenat ? 4. Din lipsa curentilor de conventie in cabina pe orbita se produce CO2 in urma respiratiei. Cum se realizeaza aerisirea cabinei ?

Prof. N. Simionescu

Astronautica 1/ 2008

Academia Internationala de Astronautica

Articolul prezentat in cele ce urmeaza speram sa satisfaca curiozitatea tinerilor interesati in ale astronauticii, cu referiri la organizarea Forului International in domeniul cuceririi cosmosului. A.I.A. - organizatie independenta nonguvernamentala recunoscuta de catre Natiunile Unite in 1996. Presedinte actual: Prof. Edward C. Stone, USA, Past-President Dr. Michael Yarymovych, SUA, Vice-Presedinti: Dr. Claudie Haignere, Franta; Dr. Madhavan G. Nair, India; Dr. Hiroki Matsuo, Japonia; Dr. Stanislav N. Konyukhov, Ucraina, Secretar general Dr. JeanMichel Contant, Franta. A luat fiinta la: 16 august 1960, la Stockholm, Suedia, in timpul celui de-al 11-lea Congres International de Astronautica, condus de catre Theodore Von Karman. Statutul IAA a fost revizuit in: 1963, 1965, 1969, 1983, 1987 si 1998. Dintre obiectivele Academiei remarcam: Promovarea dezvoltarii astronauticii in scopuri pasnice; recunoasterea oamenilor de stiinta care s-au remarcat stiintific si tehnologic in domeniul spatial; asigurarea unui program prin care membrii sa poata contribui la eforturile internationale; cooperare pentru dezvoltarea stiintelor spatiale si aerospatiale. Structura organizatorica era condusa de Comitetul de conducere ( cu intalniri de doua ori pe an ), format din presedinte, patru Vice-presedinti si 28 de membri, cate sapte in fiecare din sectiunile: stiinte de baza, stiinte ingineresti, stiintele vietii, stiinte sociale. Adunarile generale aveau loc odata la fiecare 2 ani Activitatile desfasurate constau in : Promovarea cooperarii stiintifice internationale prin simpozioane si intalniri stiintifice si prin activitatea a sase comisii specializate: stiintele fizice spatiale; stiintele spatiale ale vietii; dezvoltarea de tehnologii si sisteme spatiale; operarea si utilizarea sistemelor spatiale; economie, politica si legislatie spatiala; spatiul si cultura si educatia societatii. O initiativa majora a Academiei este dezvoltarea unei serii de Studii cosmice sau Articole de pozitie care sa trateze multirudinea de aspecte ale cooperarii internationale in: explorarea si popularea sistemului solar si a universului; deseurile spatiale; microsateliti, pregatirea activitatilor necesare dupa detectarea inteligentei extraterestre, siguranta activitatii extravehiculare si interoperabilitatea costumelor spatiale, misiuni stiintifice satelitare de cost redus, explorarea mediului lunar si martian, etape urmatoare in explorarea spatiului cosmic, spatiul pentru promovarea pacii, managementul traficului spatial, knowledge management in activitatile spatiale, misiuni eficiente pentru observarea Terrei. Un factor important era stabilirea de relatii de cooperare cu academiile nationale: Royal Swedish Academy of Sciences (1985), Austrian Academy of Sciences (1986, 1993), French Academy of Sciences (1988, 2001), Finnish Academy of Sciences (1988), Indian Academy of Sciences (1990), Spanish Academy of Sciences (1989), German Academy of Sciences (1990), Netherlands (1990), Canadian Academy of Sciences (1991), U.S. Academy of Sciences (1992, 2002), US Academy of Engineering (1992, 2002), Israel Academy of Sciences and Humanities (1994), Norwegian Academy of Science and Letters (1995), Chinese Academy of Sciences (1996), Academy of Sciences of Turin (1997), Australian Academy of Sciences (1998), the Royal Netherlands Academy of Art and Sciences (1999), Brazilian Academy of Sciences (2000), US Institute of Medicine(2002). Revista lunara, Acta Astronautica, publicata in limba engleza trata urmatoarele teme; IAA e-newsletter; Proceedings ale simpozioanelor, Anuar, dictionare si CD-Rom in 16 limbi, Weekly News, Position Papers and Cosmic Studies, baza de date cu lucrari stintifice pe site-ul A.I.A. Activitatea este sustinuta de 1231 de membri activi, consacrati si corespondenti, dispusi in in patru Sectiuni. Dintre acestia 5 sunt Membri Onorifici. Membrii provin din cele 75 de tari afiliate: -Africa: Algeria, Burkina Faso, Congo, Egipt, Etiopia, Ivory Coast, Maroc, Nigeria, Senegal, Tunisia. -America: Argentina, Bolivia, Brazilia, Canada, Chile, Columbia, Cuba, Mexic, Uruguay, USA, Venezuela. -Asia: Armenia, Bahrain, China, India, Indonesia, Israel, Japonia, Coreea, Kuweit, Malaysia, Mongolia, Pakistan, Arabia Saudita, Singapore, Sri Lanka, Syria, Thailanda. -Australia:Australia. -Europa: Austria, Belgia, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Denmarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Rusia, Serbia Montenegro, Slovacia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia, Regatul Unit al Marii Britanii, Ukraina. Pentru mai multe informatii (spunem noi) interesante vizitati http://iaaweb.org/index.php?option=content&task=view&id=217 &Itemid=343

Georgescu Denissa (cls IX-E)

ACTA ASTRONAUTICA
Gazeta Acta Astronautica a aparut pentru prima data in Londra, in anul 1959, si a fost publicata lunar de catre Elsevier Science Ltd sub indrumarea Comitetului de publicatii al confederatiei IAA, al carui director era Dr. S. Konyukhov - Ucraina Editorul sef a fost germanul Rupert Gerzer, iar co-editorii sefii comisiilor : -I: Stiinte fizice spatiale: Nickolay Smirnov (Rusia), - II: Stiintele vietii spatiale: Martina Heer (Germania), -III : tehnologiue spatiala si sisteme de dezvoltare: Christophe Bonnal (Franta), - IV: Utilizarea sistemelor spatiale: Jeng-Shing Chern (Taivan), -V: Politica, Legile si Economia spatiului: Kai-Uwe Schrogl (Germania); -VI: Spatiul, cultura si educatia: A. Ingemar Skoog (Suedia) si Haym Benaroya (SUA). Editorul managerial era Monica Faust si secretariatul gazetei se afla in cadrul sediului Academiei din Paris. Gazeta Acta Astronautica, cu 2500 de pagini pe an, se ocupa de dezvoltarile stiintei si tehnologiei spatiului, incluzand explorari pasnice ale spatiului si lupta pentru bunastarea oamenilor si progres, precum si formarea, design-ul, dezvoltarea si operarea Pamantului. In plus fata de obisnuitele probleme intalnite la alte gazete, aceasta publica articole deosebite legate de congresele astronautice internationale, simpozionul Omul in spatiu organizat de IAA si alte simpozioane academice. Audienta : ingineri astronauti si alti oameni de stiinta care studiaza spatial, precum si fizicieni care se ocupa cu microgravitatie si alte domenii. Scopurile si aspiratiile revistei Acta astronautica consta in publicarea contributiile originale in toate domeniile de baza, inginerie, viata si stiinte sociale si tehnologia spatiului.

Pantu Teodora (cls a XI- a E)

Astronautica 1/ 2008

Au cucerit sau nu americanii Luna?

Multi se temeau ca scopul final al Uniunii Sovietice era sa plaseze o baza de rachete pe Luna, aceasta intr-o vreme cand programul spatial al Americii avea dificultati pana si cu ridicarea de la sol. Daca n-o poti realiza, atunci falsific-o. Asadar, este posibil ca in anii 60 guvernul american sa fi spus celor de la NASA: ,,Daca n-o poti realiza, atunci falsific-o. Intrebarea care se pune este cum s-a putut realiza aceasta inselatorie monumentala. Conform lui Kaysing, lansarea rachetei Apollo a fost reala, numai ca ea nu a transportat niciodata astronauti pe Luna. Astronautii au fost lansati nu se putea altfel dar ei s-au rotit pur si simplu 8 zile in jurul Pamantului, timp in care au fost aratate acele imagini contrafacute cu astronautii pe Luna. In a opta zi, capsula de comanda s-a separat de racheta principala si a coborat pe Pamant. Producatorul de film Paul Lazarus sugereaza ca daca ar fi vrutNASA ar fi putut realiza cea mai mare inselatorie din istorie, sa nu trimita pe nimeni pe Luna si sa reproduca ,,aventura intr-un studio de televiziune, caci tehnologia necesara exista. Kaysing sustine ca aterizarile lunare au fost filmate, de fapt, in Desertul Nevada, la baza militara secreta numita Zona S1, unde fotografii facute de sateliti spioni rusesti au dezvaluit o serie de hangare ce semanau cu studiouri de televiziune si zone aride asemanatoare cu Luna. Absenta zgomotelor de motor Asta ar putea explica spune fostul inginer absenta zgomotelor de motor din imaginile oficiale NASA. Zgomotul unui motor ajunge la 140- 150 decibeli (este, deci, ingrozitor) si atunci se naste intrebarea cum se pot auzi vocile astronautilor pe fundalul unui motor de racheta pornit. In plus, cu cateva luni inainte de aselenizare, un prototip LEM (modul lunar) a fost testat de Neil Armstrong, care s-a luptat sa mentina controlul aparatului naravas, fara nicio sansa, insa, astfel incat este nevoit sa se catapulteze. Or, daca modulul era atat de instabil si greu de pilotat in mediul controlat de pe Pamant, cum a putut LEM-ul sa aterizeze de 6 ori, fara probleme, in mediul ostil al Lunii? Pasii de pe Luna NASA aduce si ea un argument: pasii de pe Luna sunt inca vizibili. La acesta, sustinatorii ,,Teoriei conspiratiei vin cu un contraargument. Daca suprafata Lunii e acoperita de un praf ,,aproape ca o pudra cum spune in filmarea trimisa unul dintre astronauti cum e posibil sa mai ramana urme de pasi dupa ce racheta s-a propulsat de pe suprafata selenara, starnind un vartej de praf in jur? Kaysing arata ca plecarea LEM-ului de pe suprafata lunara este si mai indoielnica, deoarece nu se vede gazul de evacuare iesind din motorul rachetei; se vede insa un obiect care tasneste brusc, fara niciun gaz de evacuare, ca si cum ar fi tras in sus cu un cablu. Imaginile au fost contrafacute Conform lui David Percy, fotograf si regizor, castigator al multor premii, dovada inselaciunii puse la cale de NASA exista in fotografiile si filmele de pe Luna ale companiei. El crede ca imaginile au fost contrafacute, deoarece sunt fantomatice si nu arata deloc real. NASA afirma ca ele sunt rezultatul emitatorului si al camerei pe care le aveau disponibile pentru Apollo 11. In schimb, jurnalistul de investigatie Burt Sibrel crede ca imaginile au fost deteriorate in mod intentionat. In ciuda lipsei de claritate, adeptii teoriei conspiratiei vad dovezi care sugereaza ca imaginile au fost falsificate. Cu toate ca astronautii par a se misca in gravitatia lunara (care este 1/6 din cea a Pamantului), Percy observa ca, atunci cand viteza filmului este dublata, astronautii par ca alearga de parca ar fi in gravitatia Pamantului. O alta problema o ridica fotografiile facute. Unii spun ca design-ul voluminoaselor costume spatiale ar fi ingreunat enorm incercarile astronautilor de a lucra cu aparatele foto montate pe piep

Cucerirea lunii de catre americani a fost considerata unul dintre cele mai importante evenimente ale secolului al XX-lea, dar au existat si exista voci care afirma ca acest lucru nu s-a intamplat de fapt si ca NASA, sustinuta de guvernul american, ar fi putut sa ,,orchestreze minciuna secolului. La 16 iulie 1969, America si nu numai a stat cu sufletul la gura, urmarind cum . Apollo 11 a fost propulsata in spatiu, incepandu-si calatoria de 400000 km catre Luna. In timpul celor 8 zile de drum, astronautii au vazut peisaje spectaculoase ale Pamantului, au plutit in imponderabilitate si au ajuns pana acolo unde niciun om nu mai fusese pana atunci. Modulul Eagle a aselenizat si milioane de oameni au urmarit la televizor acest eveniment si momentele cand Armstrong a rostit celebrele cuvinte: ,,Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire. Dar a fost oare acest pas mic al omului altceva decat un salt urias de incredere? Steagul american flutura Bill Kaysing fost analist si inginer la Rocketdyne, compania care a proiectat rachetele pentru Apollo arata ca in anii 60 au existat multe probleme care i-au facut pe oameni sa creada ca nu vom ajunge niciodata pe Luna: ceea ce a vazut la televizor, combinat cu experienta de la Rocketdyne, l-au transformat pe Kaysing intr-un sceptic, el afirmand ca intreaga afacere i s-a parut inca de pe-atunci contrafacuta. Pe masura ce a studiat mai atent imaginile existente, inginerul a descoperit numeroase inadvertente, cum ar fi, de exemplu, faptul ca, in ciuda claritatii spatiului cosmic, stelele lipseau cu desavarsire de pe cerul intunecat al Lunii sau ca steagul american flutura, desi pe Luna nu exista aer. De asemenea, a mai observat ca nu exista un crater de explozie provocat de motorul de racheta al modulului lunar, asa cum ar fi fost normal. Evident, NASA respinge aceste acuzatii, spunand prin reprezentantii sai ca intotdeauna vor exista oameni care vor crede cele mai deplasate teorii. Si totusi, un sondaj facut printre americani arata ca aproximativ 20% dintre ei cred ca Apollo nu a ajuns niciodata acolo unde spuneau guvernantii ca ar fi ajuns. Lucrurile sunt, oricum, foarte complicate. Razboiul rece Un fost astronaut spunea ca este foarte posibil ca NASA sa fi regizat ,,spectacolul. Brian OLeary a fost astronaut al companiei in anii 1960 si consilier stiintific in cadrul misiunilor Apollo, iar parerea enuntata de el si amintita mai sus are ca argument faptul ca in anii 50-60, America si U.R.S.S. erau inclestate intr-o lupta apriga pentru dominatia lumii, iar oamenii isi inchipuiau ca natiunea care va castiga cursa spatiala va castiga si razboiul rece. Pe 4 octombrie 1957, sovieticii au ingrozit America atunci cand au trimis pe orbita Sputrik-ul, primul satelit din lume. New York Times a publicat un articol in care explica americanilor ca satelitul rusesc nu putea purta bombe nucleare care sa fi fost aruncate asupra oraselor. Spaima americanilor s-a amplificat, pe masura ce Rusia a luat conducerea in cursa spatiala.

Prof. Marin Mihaela

(adapatare dupa documentarul Au ajuns americanii la Luna?, transmis de Fox Chanel) (Continuare la pagina 11)

10

Astronautica 1/ 2008

Si in cosmos exista nume romneti

Astronomia este stiinta care studiaza miscarile, structura si evolutia corpurilor ceresti si sistemele formate din ele. Inventarierea acestora, care sa cuprinda enumerarea si indentificarea lor cantitativa si valorica, a fost necesara. Corpurile cereti, in aceasta evidentiere, pot purta numele descoperitorilor lor, dar si a unor oamenilor ce au avut o contribuie important n astronomie, sau alt domeniu. In general, sunt onorate personalitatile care au decedat. Este o onoare ca numele unei personalitati nationale s fie purtat de o anumit formaiune din cosmos. Fiecare popor se mndrete cu oamenii lor de pe cer. Este rndul nostru sa vedem care sunt acestia! Asteroidul 9493 Enescu poat numele celui mai cunoscut compozitor romn: George Enescu. A fost descoperit n 1971 la Observatorul de la Palomar. Situat la peste 250.000.000 km deprtare, asteroidul Enescu are pn n 9 km diametru. Unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Astronomice Internaionale i primul reprezentant al Romniei n acest for, Nicolae Donici, are asteroidul intitulat: 9494 Donici. Savantul, s-a ocupat cu studiul Soarelui, observnd ase eclipse totale. Poetul Mihai Eminescu este imortalizat pe cer, pentru a doua oara, prin asteroidul 9495 Eminescu. Este un asteroid descoperit n 1971 la Observatorul de la Palomar. Este situat la o distan medie de 250.000.000 km de Terra. Face o rotaie complet n jurul Soarelui odat la 3,23 ani. Se poate apropia de Terra la 140.000.000 Km si diametrul nu depete 6 km. Asteroidul 10034 Birlan poart numele astronomului Mirel Brlan. Lucreaz la Institutul de Mecanic Cereasc i Calculul Efemeridelor din Paris. Se ocup cu studiul dinamicii corpurilor mici din sistemul solar. Asteroidul a fost descoperit n 1981 n SUA. Biologul i astronomul amator Jean Dragesco, ce locuiete n prezent n Frana, cu ocazia mplinirii a 80 de ani, n anul 2000, i s -a facut cadou asteroidul :12498 Dragesco. A fost descoperit n 1998. Diametrul, nu depete 10 km.

Cratere planetare cu nume romneti

In aprilie 2008, un crater de pe planeta Mercur a primit numele poetului Eminescu. Craterul Eminescu are diametruul de 125 km si prezinta interes pentru c pare c s -a format mai recent dect restul craterelor de pe Mercur. n centrul craterului se observ un lant muntos circular. Singurul nume romnesc de pe Venus este cel al poetei Elena Vcrescu (1866 1947), care s-a nscut n Romnia, dar a trit n Frana. Craterul, aflat n emisfera sudic a planetei, are un diametru de 31,5 km., a primit acest nume n 1994 si se afl n Nsomeka Planitia, la marginea lanului muntos,Saule Dorsa.

Prima om de stiinta romana onorat

Primul si singurul crater cu nume romnesc de pe Lun se numete Haret, dup matematicianul-astronom Spiru Haret. Craterul are 29 km n diametru i se afl n emisfera c e nu se poate vedea de pe Terra, aproape de polul sud al Lunii. Nu exist o fotografie detaliat a craterului Haret. n vecintatea craterului Haret se afl zeci de cratere mari ce nu au nume. Poate n viitor n regiunea aceea vor mai aprea i alte cratere "romneti". Unul dintre lanurile muntoase de pe Lun au primit numele de Montes Carpatus: Munii Carpai. Chiar dac Munii Carpai de pe Terra strbat mai multe ri, putem considera c aceasta este o alt zona "romneasc" de pe Lun. Montes Carpatu. care s-au format acum 3,5 miliarde de ani, formeaz marginea de sud a unui giagntic bazin lunar: Mare Imbrium si se afl foarte arpoape de frumosul crater Copernic. Se ntlnesc vrfuri muntoase, cel mai nalt avnd 2400m nlime

Victor Daimaca singurul roman descoperitor de comete

Cometele poart numele descoperitorului sau a primilor trei descoperitori.Victor Daimaca, a fost profesor de matematic din Trgu Jiu. Pasiunea sa era astronomia. Ca observaii el a ales cutarea cometelor, Cu un binoclu, Daimaca, la 3 septembrie 1943, a observat o comet nou la limita dintre constelaiile Lynx i Ursa Major. A fost prima comet descoperit de un romn, fiind nregistrat la Centrul Internaional de la Copenhaga sub denumirea de cometa Daimaca 1943c. La mai puin de 4 luni de la prima descoperire, la 16 decembrie 1943, Daimaca a gsit o a doua comet, ns aceasta era descoperit concomitent i de astronomii Van Gent i Peltier, fapt pentru care s -a numit van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.
(prelucrare dupa http://www.astro-urseanu.ro/romanipecer.html/)

Grigore Alexandra Iuliana XI-C

Asteroizi cu nume de romni

Toi asteroizii cu nume de romni fac parte din centura principal de asteroizi, situat ntre Marte i Jupiter. Primul asteroid ce a primit un nume romnesc este cel destinat lui Constantin Prvulescu: 2331 Parvulesco. Asteroidul a fost descoperit n 1936 de ctre astronomul Delporte, n Belgia. Are un diametru situat ntre 11 i 24 km. Face o rotaie n jurul Soarelui odat la 3,78 ani. Se paote apropia la 140.000.00 km. Constantin Prvulescu a fost profesor de astronomie la Cernui, Timioara i Cluj. A fost directorul Observatorului astronomic din Cluj. A studiat glaxiile, roiurile globulare i stelele binare. Asteroidul a fost numit Parvulesco i dup fratele astronomului, Antares Prvulescu. Un alt asteroid cu nume romnesc este 4268 Grebenikov. Eugeniu Grebenikov este un astronom de origine romn, nscut n Republica Moldova. Se ocup cu studiul mecanicii cereti. Asteroidul a fost descoperit n 1972 n Rusia.are un diametru ntre 5 i 12 km.Si face o rotaie n jurul Soarelui in 4,28 ani terestri. Primul asteroid ce poart numele unui artist, este al sculptorului romn Constantin Brancus, notat : 6429 Brncui. Asteroidul a fost descoperit n 1971 la Observatorul de la Palomar, face o rotaie n jurul Soarelui odat la 3,16 ani i se po ate apropia la 100.000.00 km de Terra. Diametrul : 4 - 9 km. Hermannn Julius Oberth a fost un om de tiin nscut la Sibiu si considerat ca unul dintre prinii astronauticii mondiale. Asteroidul, descoperit n 1971 la Observatorul Palomar poart numele de 9253 Oberth, are diametru de maxim 6 km si se afl la o distan de 150.000.000 km de Terra Nicolae Sanduleak, astronomul american de origine romn, s-a ocupat cu studiul stelelor strlucitoare din emisfera sudic. Supernova apruta n 1987 n Norul Mare al lui Magelan, a avut ca surs steaua Sanduleak -69 202. Asteroidul 9403 Sanduleak, are un diametru de maxim 15 km, se afl la o deprtare de 300.000.000 km de Terra. Un an pe acest asteroid dureaz 4 ani pmnteni.

Au cucerit sau nu americanii Luna ?

(Urmare din pagina 10)

Ei nu puteau sa isi aplece capul atat de tare, nu aveau ocular, deci aparatele erau dificil de manipulat. Atunci cum au putut fi realizate mii de fotografii cu o claritate deosebita? Centura de radiatii Van Hallen Dincolo de toate acestea, mai exista un motiv pentru care oamenii nu ar fi putut ajunge pe luna. Este vorba despre centura de radiatii Van Hallen; la 800 km departare de Pamant, aceste benzi de radiatie intensa, cu o grosime de mii de mile, inconjoara planeta noastra. Orice fiinta care traverseaza centura Van Hallen ar fi devenit deosebit de bolnava sau ar fi fost ucisa de radiatii. In afara de misiunile Apollo, nicio alta nava condusa de oameni nu a incercat sa treaca prin aceasta radiatie mortala. Pentru a-i proteja pe astroanuti, capsula ar fi avut nevoie de un scut protector de plumb de 1,8 m, conform fizicianului Ralph Renee, ceea ce nu detineau, desigur. Oricum, daca nu i-ar fi ucis centura Van Hallen, astronautii ar fi fost nimiciti de exploziile violente de la suprafata Soarelui, numite furtuni magnetice. Conform lui Renee, misunea Apollo 16 a coincis cu una dintre cele mai intense explozii solare inregistrate vreodata, care a durat 3-4 zile. Un lucru ramane cert: nimeni in afara de americani n-a ajuns pe Luna. Rusii au abandonat ideea, temandu-se de pericolele din spatiu. Americanii n-au niciun plan de a se intoarce acolo, desi tehnica a evoluat. Sa fi fost programul NASA care a costat 40 de milioane de dolari cel mai costisitor film din istorie?

Prof. Marin Mihaela

(adapatare dupa documentarul Au ajuns americanii la Luna?, transmis de Fox Chanel)

11

Astronautica 1/ 2008

Steaua noastr: Soarele

Soarele este o stea ca celelalte pe care noi le vedem noaptea. Comparat cu alte stele, Soarele este o stea obinuit si de mrime medie. Soarele nu arde ca un foc, el este o bomb cu hidrogen imens i controlat. Miezul are o temperatur de 14 milioane 0C, i o presiune foarte nalt. Atomii de hidrogen se unesc prin ciocnire cu o vitez extrem de mare. Atomii de hidrogen se unesc mpreun i devin heliul. Acest proces genereaz o mare cantitate de energie sub form de cldur. Aceasta reacie se numete fuziune nuclear. Hidrogen
fuziune nuclear

Pe cerul nopii, alte stele par s formeze modelele, numite constelaii. Cele mai renumite sunt Cassiopeia si Ursele (Carul Mare si Carul Mic).

Heliu + energie(cldur)

Viata si moartea unei stele. O fotografie n ultra-violet a soarelui, pentru a arta o proeminen imens curbnd n fotosfera cmpului magnetic al soarelui. Soarele consum cam 4 milioane de tone pe secunda din masa lui! El poate face aceasta pentru 4500 milioane de anii, dar este nc numai la jumtatea vieii lui, fiind o stea de vrst mijlocie. Cantitatea imens de energie este iradiat de la miezul lui. O parte din aceast energie ajunge n cele din urm pe Pmnt, asigurndu-ne viaa. nuntru Soarelui se d o lupt continu de forte: gravitaia ncearc s zdrobeasc Soarele, n timp ce energia miezului foarte fierbinte ncearc s-l fac pe acesta s se extind. Att timp ct aceste fore se compenseaz, steaua este stabil. n cele din urm, el va termina combustibilul i se va transforma n altfel de stea. Petele solare sunt zone mai reci de pe suprafaa Soarelui, avnd o temperatur de numai 4000 0C! Petele solare au o activitate ciclic cu o perioad de 11 ani. Este posibil ca energia radiat de Soare s mai varieze puin din cnd n cnd, influennd Pmntul - determinnd probabil chiar i glaciaiunile. Stelele n cele din urm i consum combustibilul i ncep s se schimbe. Ce se ntmple dup aceea depinde de masa stelei.

1.Stele mici similare Soarelui nostru ( pitici galbene)

Dup aproximativ 10 000 de milioane de anii, hidrogenul este tot consumat i steaua ncepe s foloseasc heliul drept combustibilul. Steaua se extinde i se rcete devenind un uria rou. Cnd acest lucru se va ntmpla Soarele, va nghiii planetele Mercur i Venus i va ucide toat viata pe Pamnt. Trziu, steaua consum tot combustibilul i se va prbui n sine, datorit forei gravitaionale foarte mari, devenind o pitic alb, foarte fierbinte i dens. Densitatea ei este de un milion de ori mai mare dect densitatea apei! n cele din urm se rcete ca un foc pe moarte, devenind o pitic neagr.

Moartea unei stele mari - supernova

2.Stele mai mari

O stea mai mare ( albastr uria) arde mai iute si termin combustibil mai repede. Ea se rcete si se extinde devenind un uria rou. Trziu cnd termin combustibilul, devine instabil, se prbuete n sine (colaps), i se produce o explozie enorm transformndu-se ntr-o supernov. n timpul acestei explozii sunt create elemente grele ca de exemplu aur i aruncate n spaiu, devenind pulberea din care vor aprea noi stele.

12

Astronautica 1/ 2008

Chiar planeta Pmnt i toat viaa pe ea este fcut din elemente create mai devreme de stele. Miezul unei supernove se prbuete n sine, formnd o foarte dens stea neutronic ( numit pulsar).

Expansiunea Universului
Astronomii pot s analizeze spectrul de lumin emis de o stea. Prin astfel de msurtori se obine ntotdeauna o frecven mai mic a radiaiilor luminoase caracteristice atrilor respectivi. Aceasta nseamn c lungimea de und msurat este mai mare dect cea reala; cu alte cuvinte are loc o deplasare spre rou" a radiaiilor luminoase respective ( lumina roie are lungimea de und cea mai mare n domeniul vizibil). Valoarea variaiei frecvenei crete cu distana de la Pmnt, ceea ce sugereaz c

Dac acesta are o mas mare continu s se prbueasc n sine datorit propriei gravitaii. Gravitaia devine astfel foarte mare, astfel nct absoarbe tot din jur, chiar i lumina. A devenit o gaur neagr.

Galaxia noastr: Calea lactee

Dac dvs. privii cu grij la cerul de noapte, putei s vedei o band vag de stele curgtoare deasupra dvs. Dvs. privii marginea galaxiei noastre. Ea este o colecie de despre 100 000 de milioane de stelele! Soarele nostru este tocmai una din ele, plasat undeva aproape de margine, ntr-un bra al spiralei. Galaxia este imens. 8 minutele i trebuie luminii pentru a strbate distana de la Soare la Pmnt; 4 ani i trebuie luminii pentru a strbate distana pn la cea mai apropiata stea ; dar 100 000 anii Ii trebuie luminii sa ajunga dincolo de galaxia noastra!

Universul

ntregul Univers este n expansiune, adic toi atrii se ndeprteaz spre limitele Universului, cu viteze din ce n ce mai mari pe msur ce sunt mai deprtai de Pmnt. Aceasta este o problema majora a cosmologiei i studiul ei se bazeaz n principal pe efectul Doppler. Extinderea universului poate fi neleas aa cum se deprteaz petele de pe un balon umflat. Imaginai-v c mergei napoi n timp, c Universul (sau balonul) se micoreaz. Asta nseamn c n trecut, toat materia din Univers era concentrat ntr-un punct. Atunci a fost creat universul, atunci a nceput curgerea timpului - Big Bang. Msurnd viteza de expansiune a Universului, astronomii au putut s calculeze c Big Bang s-a ntmplat cu 12 mii de milioane de ani n urma! De atunci Universul se extinde, n cazul

Calea lactee este galaxia noastr, dar ea nu este singura galaxie. Folosind telescoape si radio-telescoapele astronomii au reuit s gseasc miliardele de alte galaxii n Univers! Cnd privim la stele, noi vedem ceea ce a fost, cnd lumina a plecat de la ele. Noi ne uitm n trecut. Stelele sunt la cteva zeci de mii de milioane de ani-lumin departe, si astfel noi vedem unde au fost, cu zeci de mii de milioane de anii n urma! Astfel Universul este chiar mai vechi dect att.

acesta, mpotriva forei de atracie gravitaional ntre galaxii. Nu este clar dac Universul va continua s se extind sau nu. Dac cantitatea total de materie din Univers este destul de mare, fora de atracie ar putea s opreasc expansiunea, i Universul s se contracteze, revenind la punctul iniial, 'Big Crunch'. n prezent nu este o dovada clar. Astronomi caut nc ci mai bune pentru a msura masa total a Universului, pentru a include ' dark matter ' materie ntunecat, care nu poate fi vzut.

Prof. Matei Gheorghe

13

Astronautica 1/ 2008

Turism spatial
Oamenii de stiinta vor sa duca sporturile extreme in afara atmosferei
Turismul spatial varianta romaneasca Recorduri mondiale la parasutism
In 1960, Joseph William Kittinger II, pilot la Fortele Aeriene SUA, a sarit dintr-un balon de la 31.330 de metri inaltime. Dupa o cadere libera de 4 minute si 36 de secunde, timp in care a atins o viteza maxima de 1.149 de kilometri pe ora, si-a deschis parasuta la 5.500 de metri inaltime. El a stabilit atunci patru recorduri deodata: cea mai mare ascensiune a unui balon, cel mai inalt salt cu parasuta, cea mai lunga cadere libera si cea mai mare viteza atinsa de un om in atmosfera.
Este vorba de un experiment efectuat de membrii Asociatiei Romane pentru Cosmonautica si Aeronautica (ARCA), formata din specialisti in promovarea proiectelor aerospatiale, cei mai multi din judetul Valcea. Un balon urias umplut cu aproape 16.000 mc de aer a survolat timp de patru ore stratosfera deasupra poligonului Capu Midia.Echipa este implicata intr-un proiect al fundatiei americane XPrize, initiatoarea unei competitii internationale in aeronautica. Scopul efectiv al acestui experiment este turismul spatial si realizarea zborurilor cu om pana la o altitudine de 100 kilometri

Nava pentru turism l

Din multe puncte de vedere suma de 200.000$ este destul de mare pentru a experimenta 6 minute de imponderabilitate. Pe de alt parte, o astfel de experien unic probabil c merit mult mai mult innd cont de tehnologia actual. Scopul lor este s ofere posibilitatea oamenilor obinuii, fr pregtire de astronaut, s zboare la altitudini de peste 100 km deasupra pmntului i s simt efectul de imponderabilitate timp de mai bine de 6 minute. SpaceShipTwo este cea de-a doua nav destinat zborurilor sub-orbitale, dezvoltat de Virgin Galactic n colaborare cu compania Scaled Composites. Cu ajutorul ei vor putea cltori pn la o altitudine de 110 km, 6 pasageri i doi piloi. Construcia sa a fost aprobat n urma zborurilor de test realizate cu succes de SpaceShipOne. Pentru a ajunge la altitudinea dorit, SpaceShipTwo va avea un zbor format din dou faze. Iniial, SpaceShipTwo va decola i va fi purtat pn la altitudinea de 15.200 m de White Knight Two, un aparat de zbor cu patru motoare. De acolo, motorul de rachet hibrid al lui SpaceShipTwo va intra n aciune i va propulsa nava pn la aproximativ 4.000 km/h. Reintrarea n atmosfer se va realiza cu aripile strnse i nu vor exista aceleai probleme legate de frecarea cu aerul ca n cazul navetelor spaiale datorit vitezei semnificativ mai reduse.Conform planului inial, vor fi construite 5 astfel de aparate de zbor, primele dou fiind actualmente n producie. Primul va fi numit VSS (Virgin Space Ship) Enterprise i se este construit n proporie de 60%. S-au vndut aproximativ 200 de bilete pn n decembrie 2007, iar primul zbor este programat n anul 2009. Pentru bilete au fost primite peste 65.000 de cereri, iar cei acceptai trebuie s treac testele de centrifug cu acceleraii de 6-8 g. Dac preul iniial a fost de 200.000$, acesta urmeaz s scad la o sum ntre 100.000$ i 175.000$ dup vnzarea a 100 de bilete, iar dup nc 400 vndute costul va fi de doar 20.000$. Aa cum se poate observa i n imaginile prezentate, SpaceShipTwo dispune de mai multe hublouri amplasate chiar i pe tavanul cabinei, fiecare avnd diametrul de 46 cm. n cele cteva minute de imponderabilitate, pasagerii i vor putea desface centurile de siguran i se vor putea mica prin cabin. Revenirea la sol se va realiza printr-un zbor planat, timpul total petrecut de pasageri n navet fiind de aproximativ 2,5 ore. Virgin Galactic nu este singura companie interesat de turismul spaial. O serie de alte companii au propus i prezentat proiecte asemntoare, dar, dintre toate, SpaceShipTwo pare s fie cel mai avansat
( adaptare dupa documentarele din: Cotidianul, ARCA-Rm,Valcea, Space Ship One )

Saltul cu parasuta de pe o racheta, de la 36.000 de metri inaltime, este cea mai recenta idee de sport extrem. Ea are toate sansele de a fi pusa in practica, si asta chiar in urmatorii doi ani, asigura activistul spatial Rick Tumlison, considerat "un vizionar al cosmosului", dupa cum il numesc ziarele americane. Este fondatorul Fundatiei Frontiera Spatiala, detine compania Orbital Outfitters (Costumierii Orbitali) si si-a facut un nume prin proiectele sale extraplanetare. Rick Tumlison are un CV colorat, potrivit presei americane: cu o atitudine anticorporatista si geaca de motociclist, si-a facut cariera criticindu-i pe cei de la NASA ca sint prea timizi. "Scufundarea spatiala" este o preocupare mai veche la care se lucreaza deja de citiva ani, cu ajutorul unei echipe de astronauti si oameni de stiinta. Pina acum insa nu a vrut sa dea detalii in media, dar zvonurile stirnite in jurul proiectului l-au determinat sa il prezinte oficial la Conferinta Internationala de Dezvoltare Spatiala, care a avut loc la Dallas- SUA. Printre membrii echipei, Tumlison i-a numit pe fostul membru NASA Jon Clark, a carui sotie a murit, in 2003, in accidentul navetei Columbia, si pe consultantul politic spatial Jim Muncy. Acestia au povestit ca proiectul exista si in planurile NASA, de citiva ani, cercetatorii institutiei gindindu-se la acest sistem pentru salvarea astronautilor in situatiile de urgenta. "Turistii parasutisti" se vor lansa de pe anumite rachete, dezvoltate de XCOR sau Armadillo Aerospace, companii care s-au interesat deja de colaborarea cu Tumlison. Vor "calatori" cu ajutorul unor minimotoare cu reactie pina la altitudinea optima, de unde isi vor putea da drumul la parasute pentru a ajunge inapoi pe Terra. Testele vor incepe, initial, de la 1.500 de metri si vor ajunge, treptat, pina la cei 36.000 pe care vrea sa-i doboare Tumlison. "Am vrea sa debutam cu primul test serios la sfirsitul lui 2008 si apoi sa incepem sa construim de acolo", a declarat Tumlison. Pretul aventurii cosmice nu a fost aproximat inca de Tumlison, dar el a precizat totusi ca va fi "mult mai putin decit turismul suborbital". Americanul prevede pentru viitorul nu foarte indepartat o piata importanta pentru sporturile extreme in afara planetei, printre care si surfingul orbital.

Prof. Otilia Dinu

14

Astronautica 1/ 2008

Laboratorul european Columbus a ajuns la destinaie

Naveta Atlantis a fost lansat cu succes
Naveta Atlantis, care transport laboratorul european Columbus pe Staia Spaial Internaional (ISS), a fost lansat cu succes, de la baza spaial Kennedy din Florida. Condiiile meteorologice proaste au provocat neliniti n privina unei amnri a lansrii, dar, n cele din urm, vremea s-a mbuntit i naveta Atlantis a fost lansat cu succes de fa

fiind peste 300 de oameni de tiin europeni.

.Lansarea navetei, programat iniial pentru 6 decembrie, a fost amnat de mai multe ori. Cauza amnrilor a constituit-o o problem aprut la dou din cele patru joje de hidrogen lichid din rezervorul extern, n momentul umplerii cu carburant. Aceste joje indic computerului de bord cnd rezervorul alimentat cu dou milioane de litri de carburant, reprezentat mai ales de hidrogen lichid, este aproape gol, declannd oprirea celor trei motoare criogenice ale navetei la sfritul ascensiunii de 8,5 minute pentru a atinge orbita terestr. Dac aceste motoare ar continua s funcioneze fr carburant, ele ar exploda.

"Laboratorul european face parte oficial din ISS", a declarat astronautul francez Lopold Eyharts, la putin timp dupa incheierea procedurilor de atasare, potrivit imaginilor transmise in direct de postul de televiziune al NASA. Evenimentul, asteptat de multa vreme, reprezinta o etapa majora pentru Europa spatiala, care devine astfel coproprietar cu drepturi depline al singurului avanpost orbital. Experimentele realizate in microgravitate, in laboratorul Columbus, vor permite pregatirea misiunilor cu echipaj uman pe Marte. Pana in prezent, doar Rusia si Statele Unite dispuneau de laboratoare proprii pe ISS. Columbus va permite realizarea a sute de experimente, in domenii diverse, precum biotehnologie, medicina, stiinta materialelor si a fluidelor, crescand semnificativ capacitatile de cercetare ale ISS. Un al treilea laborator, japonez, Kibo, va fi transportat n cursul acestui an prin intermediul a trei misiuni. Primele trei elemente ale laboratorului japonez Kibo, care va completa partea centrala a structurii ISS, va fi livrat pe ISS in martie.

MODULUL COLUMBUS
Columbus este un modul cilindric cu o lungime de sapte metri si un diametru de 4,5 metri. Laboratorul cantareste 10,3 tone cand este gol si 19,3 tone cand este plin. Laboratorul poate gazdui pana la trei persoane si maxim 10 dulapuri pentru experimente. Constructia sa, care a costat 1,3 miliarde de euro, a inceput in 1992. Germania este cel mai mare contribuitor financiar al acestui proiect (41%), alaturi de Italia (23%) si de Franta (18%). Laboratorul ar fi trebuit sa fie atasat pe ISS in 2004. Insa accidentul navetei Columbia, in februarie 2003, a dus la anularea zborurilor pe ISS in urmatorii doi ani. Columbus trebuia sa fie livrat pe ISS inca din decembrie, dar lansarea navetei. Atlantis, care a efectuat transportul, programata initial pentru 6 decembrie, a fost amanata de mai multe ori, din cauza unor probleme tehnice la rezervorul extern.Atlantis a fost lansata cu succes pe 7 februarie, de la baza spatiala Kennedy din Florida, naveta avand la bord un echipaj format din sapte astronauti, printre care francezul Lopold Eyharts si germanul Hans Schlegel, de la Agentia spatiala europeana (ESA). Astronautul german, care a avut o problema de sanatate, nu a putut participa la iesirea orbitala in timpul careia a fost atasat la ISS laboratorul Columbus. Misiunea a fost efectuata de astronautii americani Rex Walheim si Stanley Love, dupa care astronautii au putut intra in laboratorul Columbus pentru a testa echipamentele. A doua iesire orbitala din cadrul acestei misiuni a avut loc si a fost destinata umplerii unui vechi rezervor de azot de pe ISS. A treia iesire orbitala programata a avut ca scop instalarea unor sisteme de experimentare exterioare laboratorului Columbus pentru cercetari in imponderabilitate. Astronautul francez Lopold Eyhart va ramane pe ISS mai multe saptamani pentru a activa laboratorul european. El il inlocuieste pe ISS pe americanul Daniel Tani, care se va intoarce pe Pamant cu Atlantis.

Tufan Florin
Staia orbital ISS devine cu adevrat internaional

Lansarea navetei Atlantis a deschis un nou capitol al programului spaial european, a declarat eful Ageniei Spaiale Europene ESA, Jean-Jacques Dordain. Laboratorul Columbus, a crui construcie a costat peste 880 de milioane de euro, a fost anexat staiei orbitale ISS i la bordul su se vor efectua experimente n condiii de imponderabilitate. Astronautul german Thomas Reiter, care a petrecut deja 160 de zile la bordul ISS i care a fost prezent la lansarea Atlantis a precizat: Ceea ce conteaz acum este ca echipajul s cupleze modulul Columbus cu succes la staia orbital ISS. Startul este desigur un pas important dar munca abia ncepe. eful Centrului Aerospaial german DESA, Dietrich Wrner a declarat la scurt timp dup decolare: De acum europenii sunt cu adevrat prezeni n spaiu i nu doar ca vizitatori sau ingineri la bordul ISS. Potrivit programului NASA, cuplarea Columbus la ISS va dura 11-12 zile, laboratorul european alturndu-se celui american Destiny iar n luna martie va fi transportat n spaiu laboratorul japonez Kibo. Pentru acest misiune erau programate trei ieiri spaiale. Bianca Andrei IX C

Laboratorul european Columbus

Laboratorul european Columbus a fost atasat cu succes, la Statia Spatiala Internationala (ISS), fapt ce reprezinta un pas major pentru Europa in spatiu, informeaza AFP

Marius Ivan XI D

15

Astronautica 1/ 2008

Meteorologie i geologie pe planeta Marte

kilometri i un volum apreciabil. Cercettorii de la Serviciul de Astronomie al Universitii din Versailles, cei care au analizat datele trimise de Mars Express, au constatat c norii marieni se formeaz datorit aciunii directe a Soarelui: bule de gaz cald se ridic de la suprafaa planetei i urc la altitudini mari, unde se rcesc, iar prin condensare, duc la apariia norilor. Tot recent, sonda NASA, Mars Reconnaissance Orbiter, aflat n orbita Planetei Roii, a surprins fotografii cu o avalan format din ghea i praf, n apropierea Polului Nord, la 84 de grade latitudine. Crusta de dioxid de carbon ngheat, prezenta linii roii de depozite de praf care conin i ap ngheat, n opinia cercettorilor de la Universitatea din Arizona, care au studiat imaginile transmise de Mars Reconnaissance Orbiter. Existena fenomenelor meteo pe o planet despre care se credea c nu are vreme reprezint un pretext ideal de cercetare pentru a putea stabili condiiile specifice evoluiei mariene. Meteorologia Planetei Roii este una total diferit de cea a Terrei, ca atare fenomenele mariene aduc date noi despre posibile condiii n care viaa ar fi putut s apar i s se dezvolte n trecutul geologic al lui Marte.

De la avalane pn la descoperirea depozitelor minerale care ar putea pe viitor susine teoriile referitoare la existena unui trecut cu via organic pe Planeta Roie, studiile recente efectuate asupra lui Marte aduc informaii inedite pentru oamenii de tiin i publicul larg, interesat de planetologie. Una dintre cele mai noi descoperiri se leag de existena unor depozite de cloruri, cu alte cuvinte, sruri n solul marian, depistate prin observatorul Universitii din Arizona, Statele Unite ale Americii. Depozitele, n opinia cercettorilor de la universitatea american, reprezint dovezi ale unui trecut care gzduia ap la suprafaa planetei Marte. Unul dintre corolarele acestei teorii poart ctre faptul c existena apei lichide la suprafaa planetei reprezint un indicator pentru posibilitatea ca viaa s fi existat n trecut pe aceast lume. Cercetrile echipei de la Universitatea din Arizona sunt susinute i de studiile efectuate la Universitatea din Hawaii sub conducerea lui Mikki Osterloo. Cercetrile s au bazat pe utilizarea unui Sistem de Imagistic A Emisiilor Termice (THEMIS), care, conectat la sonda Mars Odyssey, gestionat de NASA, a fcut posibil cartografierea i studierea zonelor n care se afl depozite de cloruri. THEMIS a fost construit la Universitatea din Arizona i este, n esen, o camer care funcioneaz pe mai multe frecvene, capabil s obin imagini n cinci benzi vizuale i n 10 benzi infraroii. THEMIS poate obine astfel imagini la o rezoluie foarte mare ale suprafeei mariene, fidelitatea sa mergnd pn la redarea n detaliu a suprafeelor cu o arie de aproximativ 100 de metri. Echipele de cercetare din Arizona i Hawaii au depistat n jur de 200 de asemenea locaii care conin depozite de sruri, n emisfera sudic a lui Marte. Cercettorii au observat c depozitele apar in zone cu un teren geologic dramatic, afectat de coliziunile cu meteorii care au dat natere craterelor. O alt caracteristic a Planetei Roii care atest o evoluie personalizat meteorologic este existena norilor la mari altitudini. Acetia au fost observai cu ajutorul sondei Mars Express, un proiect al Ageniei Spaiale Europene. Sonda, aflat n orbita marian, a furnizat date i msurt ori pentru acest fenomen inedit. Norii marieni sunt situai la altitudini mari, care depesc 80 de km de la suprafaa planetei. Consistena lor este ns total diferit de cea a norilor teretri. Norii Planetei Roii sunt alctuii din particule ngheate de dioxid de carbon care au dimensiuni surpriztor de mari. Totodat, norii n sine ating mrimi mult mai mari dect omologii lor teretri, reuind chiar s proiecteze umbre pe solul marian, putnd ajunge la lungimi de ctea sute de

Prof. Veronica VOICU

Universul este inc o enigm

Dac am avea rspuns la intrebarea cum a aprut universul, am avea rspuns la toate intrebrile. Este att de neinteles, c preferm s-l ignorm. Un rspuns despre univers, ct de mic, ne copleseste cu si mai multe intrebri. Meditnd despre univers, imi dau seama de vastitatea si perfectiunea sa, punnd in umbr orice realizeaza oamenii. Universul este incitant tocmai prin necunoscutul su, care a fost si este o surs inepuizabila de inspiratie pentru omenire. Vechile religii politeiste au zei cu numele planetelor: la romani jupiter (Zeus), Venus (Afrodita) - sau la egipteni - Ra, zeul Soare. Aproape fiecare savant din Antichitate si pn astzi a studiat cerul, incercnd s-i descifreze misterele, emitnd noi ipoteze despre nasterea sa si incercnd sa-i prevad sfrsitul. Este uimitor cte s-au realizat, tinnd cont de conditia noastr, niste fire de nisip intr-un infinit. Incercm sa fim importanti, avnd ca moto cuvintele o viata avem si nu considerm universul in toat mretia lui tocmai pentru c ne eclipseaz pe noi. Suntem o parte din el mai diferit, pentru c avem viata care pare s fie un univers paralel, un univers spiritual. Poate dup moarte rmnem in cel spiritual, renuntnd la cel material. Sau poate c universul se naste si moare la infinit, iar vietile noastre s-ar reincarna de tot attea ori si iar ne intrebm: dar exist un sfrsit? Cine stie adevrul? Popescu Alina , cls.X F

18

Astronautica 1/ 2008

Interpretari ale enigmelor trecutului

SCRISUL, ASTRONOMIA SI COSMOSUL

necesare pentru a le desavarsi. Despre acestea s-a scris mult si contradictoriu (si cu siguranta se va mai scrie), fara sa se poata ajunge la un rezultat acceptat in egala masura de cele doua tabere. Spatiul nu ne permite sa discutam toate aceste enigme ale trecutului,interpretate astazi ca fiind ,,opera sau rezultatul unor colabor ari ale pamantenilor cu extraterestrii,motiv pentru care vom aborda problema la modul general prin prisma catorva exemple. Asa cum am aratat,multe dintre enigme le constituie chiar ideile cuprinse in unele legende vechi apartinand unor popoare ce au trait cu mii de ani inaintea erei noastre.In aceste legende se spune fie ca respectivele popoare se trag din stramosi veniti pe Pamant din stele,fie ca au fost vizitati de oameni(zei sau ingeri) care s-au coborat din cer.Intr-una dintre legende,provenind de la vechea civilizatie incasa,legenda despre care locuitorii vorbesc si astazi, spune, de pilda, ca in urma cu mii si mii de ani,o corabie aurita a coborat din cer si din ea ar fi iesit o femeie cu numele de Orejona (sau Oriana), care avea,,misiuneasa intemeie ze o tara.Dupa cum spune legenda si dupa cum reiese din desenele sapate in piatra si gasite in apropierea lacului Titiaca,pe ruinele vechiului oras incas Tiahuanacao(unde se crede ca ar fi venit aceasta nava ),Orejona avea urechi lungi si numai patru degete la maini,unite intre ele printr-o membrana,asemenea membranei interdigitale de la unele specii de animale adaptate la viata acvatica,cum ar fi unele pasari(rate,gaste,pinguini etc.)sau mamifere(castori,vidre etc.). Mai mult decat atat,la Tiahuanacao se afla si un vechi calendar astronomic,,gravatintr-un bloc de piatra de peste 10 tone(inalt de 3 m si lat de 4), cunoscut sub numele de Poarta soarelui,si care,dupa opiniile unor cercetatori, nu contine date legate de Pamant,ci de planeta Venus. Intrebarea care se pune este : de unde cunosteau incasii toate datele despre Venus,intr-o perioada atat de veche,cand lipsa unor instrumente optice de precizie facea practic imposibile astfel de determinari ?Aceasta cu atat mai mult cu cat nevoile traiului nu impuneau necesitatea unor astfel de cunostinte.Este adevarat ca inca din trecuturile indepartate se constatau astfel de cunostinte astronomice extrem de precise si la alte popoare(cum ar fi la egipteni si sumerieni), dar nici la ele nu justifica intotdeauna necesitatea acestor cunoasteri. De aici si explicatia sugerata de unii cercetatori ca ele ar fi fost ,,comunicate de fiinte extraterestre inteligente ce ar fi vizitat Pamantul cu mult inainte ca omul sa fi beneficiat de o cilizatie propriu-zisa.Alte dovezi ar fi unele desene sau gravuri in piatra gasite in pesterile de la Tassili(Africa),in Australia sau alte zone ale globului, ce infatiseaza oameni cu ,,casti pe cap. Cum de,se intreaba adeptii acestor idei,inaltimea piramidei lui Kheops inmultita cu un miliard da distanta de la Pamant la Soare?De ce rezultatul impartirii perimetrului bazei la dublul inaltimii da celebrul 3,14 ? Si acest ,,de ce sau ,,cum se poate repeta de nenumarate ori. In concluzie,aceste enigme vor ramane,cel putin inca multa vreme,tot in domeniul enigmelor.

Un subiect mult comentat Ce vrea omul? Sa zboare chiar si pe luna, unii vor si care a implicat,dupa lucruri mai pamantene... parerea unora,prezenta Totul a pornit de la profesorul meu de istoria unor fiinte inteligente pe psihologiei din facultate, Ion Terra cu milenii in Manzat, care ne-a considerat, urma,ce ar fi trait alaturi asa cum Plutarh isi considera de pamanteni,este acela al discipolii, ,,o faclie pe care sa legendelor(intalnite la o aprinzi astfel incat mai numereoase popoare tarziu sa lumineze cu o lumina antice)si al unor picturi proprie; cursurile sale erau descoperite in diverse fascinante si provocatoare, era pesteri la care se adauga unele constructii datand si un actor profesor; si iata ele din timpuri stravechi cum inca de la primul curs am ,cand tehnica umana nu aflat ca psihologia are radacini inca din Mesopotamia lui dispunea de mijloacele Sumer; asa am ajuns sa caut infomatii despre Mesopotamia

si am aflat ca numele Mesopotamia se refera la o regiune din Orientul Apropiat, care in prezent tine partial de Irak, partial de Siria de est si partial de Turcia de sud; numele provine din cuvintele grecesti mesosintre si potamos rau, referindu-se la zona dintre raurile Eufrat si Tigru (denumirea araba este Bayn Nahrain ,,intre doua rauri). Suprafata fertila udata de aceste doua rauri este cunoscuta ca fiind ,,leaganul civilizatiei omenirii, aici dezvoltandu-se primele civilizatii alfabetizate. Mesopotamia a fost unul
dintre primele, dac nu chiar primul loc din lume unde a aprut scrisul. Prima form de scris a fost reprezentat de pictograme, imagini ce reprezentau obiecte sau idei. La sfritul mileniului IV . Hr., acest sistem a fost simplificat i abstractizat, evolund n scrierea cuneiform, un sistem pe baz de silabe. Aceast form de scriere s-a rspndit apoi n mare parte din Orientul Apropiat. Akkadienii, elamiii, hittiii i asirienii au folosit acest sistem. Textele erau scrise pe tblie de lut, cu un beior, crend astfel formele caracteristice ale scrierii cuneiforme. Astronomii babilonieni erau foarte interesai n studierea stelelor i a cerului, i puteau prevedea eclipsele i solstiiile. n astronomie totul era considerat ca avnd vreun scop, de obicei legat de religie.Constelaiile folosite chiar i astzi, cum ar fi Leu, Taur, Scorpion, Gemeni, Capricorn i Sgettor, au fost definite pentru prima dat de astronomii sumerieni i babiloniei. Constelaiile erau folosite n calcularea timpului i n determinarea perioadelor de plantare i recoltare a culturilor. Primele coli s-au nfiinat pe lng temple. Aici se nvau scrisul, cititul, recitarea de legende, operaiile aritmetice. S-au gsit urme de sli de clas, bnci, tblie de lut pentru scris exerciii. Existau coli speciale pentru scribi, institute superioare i observatoare astronomice, de exemplu, cele instalate n vrfurile zigguratelor; zigguratele erau temple uriae, construite pentru venerarea zeilor. Erau facute din lut i argil i aveau trei sau patru seciuni. Erau foarte nalte, pentru a rmne uscate n timpul inundaiilor. Era nevoie de munca multor oameni pentru a construi un ziggurat. Trebuia spat lutul, fabricate crmizile, iar aceste crmizi trebuiau transportate i mbinate. Numai zigguratul din Ur a rmas n picioare, deoarece constructorii din epocile mai trzii au nvat c arderea crmizilor le va face mai rezistente. Arheologii au descoperit in biblioteca regelui asirian Asurbanipal o povestire gravata pe cilindri de pamant ars, in care era vorba de calatoria regelui Etan, care s-ar fi ridicat atat de sus, incat pamaintul i s-a parut o paine intr-un cos,pentru a disparea apoi cu totul.

Vladuca Bogdan, cls.aVI-a Astronautica 1/ 2008

Prof. Rizea Mihaela

19

1968-2008

La multi ani rachetomodelism romanesc!

trei clasati - Gh. Bacaoanu (426 m). Ioan N. Radu (412 m) si Liviu Ilie.(402 m), toti de la cercul Astronautica Targoviste - depasind, dupa cum se vede, granita celor 400 m inaltime. De subliniat ca Gh. Bacaoanu a realizat prin cei 426 m ai sai un nou record al tarii. Surpriza cea mai mare a concursului a constituit-o proba de racheto-planoare. in cadrul caruia pionierii Gh. Axinte (Casa Pionierilor Ploiesti) cu 2:07, Marius Lacatus (Casa Pionierilor Targoviste) 1:16 si Cornel Gavrila (Casa Pionierilor Plolesti) 0:46 au realizat timpi superiori probelor similare pentru juniori si seniori. Concurentii au primt cu multa. simpatie in mijlocul lor pe tinerii din comuna Pojorita, jud. Suceava, care au participat la concurs in frumoasele lor costume nationale. Chiar si rachetele de concurs erau ornamentate cu motive populare specifice. Pojorenii au avut bucuria sa se intoarca acasa cu mai multes premii, cel mai valoros fiind locul I (categoria pioniere) ocupat de eleva Maria Mitache. Toti concurentii au participat la intrecere cu rachetomodele inscrise in grupa I a regulamentului international FAI., la care este prevazuta o greutate maxima a modelului de 60 g si o propulsie a motorului fuzee cuprinsa intre 05 Newtoni secunda Qrganizatorii au oferit concurentilor incepatori 80 de astfel de motoare. Un moment important al competitiei 1-a constituit demonstratia profesorului Dumitru Diaconescu (Casa Pionierilor Pucioasa). care a facut sa decoleze de pe rampa electrica racheta ASTRAL- !- D, ce avea la bord o broscuta. Containerul cu acest pasager a fost recuperat cu ajutorui unei parasute. In aceasi categorie libera alegere - Ion Rung (A.S.DaciaOrastie) a lansat o racheta cu patru motoare simultane, iar Adrian Marcus ( Palatul Pionerilor Bucuresti) a trimis spre inaltimi o racheta in doua trepte. Alte rezultate: -inaltime, juniori- 1. N. Ilea 323 m; 2. V. Chirita 286 m, V. Popescu 272 m, toti de la Astronautica Tagoviste; pionieri- N. Onea 215m; 2. Gh. Axinte 188 m, ambii de la Casa Pionierilor Ploiesti; 3. Z. Cristea (Casa Pionierilor Deva) 169 m. Junioare- 1. V.Oancea 216 m; 2. E.Mihalachioiu 202 m 3. E. Stroescu 143m ,TOate de la Astronautica TIrgoviste. Durata cu parasuta: seniori- 1. I N. .Radu 1:44; 2. N. Ilie 1:36; 3. Gh.Bacauanu, toti de la Astronautica; juniori-1. A. Diculescu 0:54; 2. N. Ilie:0:47; 3. I. Safciu 0:42, toti de la Astronautica. Tirgoviste; pionieri; 1. Z.Cristea (Casa Pionerilor Deva) 0:38; 2. C. Gavrila (Casa Pionerilor Ploiesti) 0:34; 3. I. Vlad (Casa Pionerilor Targoviste) 0.27. Dupa cum se vede, concursul a fost dominat de rachetomodelistii targovisteni, care si-au aparat traditia locala in aceasta ramura de sport. Primul Criteriu naional de rachetomodele, gazdui de Targoviste, a avut ecou in presa nationala, atat in publicatiile locale cat si centrale. Lucian Grigorescu, Aspiraii spre stele, ziarul Dmbovia, Trgovite, 5 iunie 1968, p.3. - Lucian Grigorescu Primul concurs de rachetomodele din ar, Dmbovia, Trgovite, 5 iunie 1968, p. 3.

Targovistea, gazda primului Criteriu Naional de Rachetomodele

Federaia Aeronautica Romna, care dorea sa legifereze rachetomodelismul in tara noastra, sugereaza, prin reprezentantul ei, Ion Bobocel, de la Comisia de aeromodele, organizarea primului concurs naional neoficial la Trgovite, sub denumirea deCriteriul naional. Se remarc bunvoina C.J.E.F.S. Dmbovia, presedinte prof Paul Oltei si a colectivului de cadre didactice de la Liceul nr. 2 din Targoviste, dir. prof Ilinca Radu, de a organiza acest concurs. Componenii cercului Astronautica pun la dispoziia concurenilor o organizare adecvata si motoarele reactive. Se evideniaz, cu rezultate bune, i motoarele confecionate de unele cercuri ca Ortie,sau Deva, Bineneles c un merit aparte l deinea si Redactia revistei Sport si tehnica, partenera constanta a modelistilor targovisteni, care populariza aceasta realizare, in paginile sale, prin aritcolul lui George Craioveanu, Start pe verticala, aparut in numarul 7 din1968 si pe care il redam: La Targoviste, pe rachetodromul VENUS de pe langa aerodromul AVIASAN - acolo unde cu numai doi ani in urma se inaltau in zbor primele rachetomodele construite de pionierii din localitate s-au intalnit de curind 72 de constructori veniti din 16 judete, pentru a participa la Criteriul National, cea mai mare competitie de pina acum a rachetomodelistilor romani. Initiativa si organizarea acestui concurs apartine profesorului Ioan N. Radu, cunoscut animator al rachetomodelismului si carefapt demn de subliniat se bucura de un larg sprijin din partea CJEFS J Dambovita Desfasurarea intrecerii a demonstrat nivelul surprinzator de ridicat al concurentilor pentru acest sport atat de tanar in tara noastra.La proba de rachete inaltime seniori, spre exemplu, au fost inregistrate performante valoroase, primii

Serban Petrisor Catalin, clasa a-X-a C

20

Astronautica 1/ 2008

1968 2008

La multi ani rachetomodelism romanesc!

TOATA ADMIRATIA NOASTRA SI CELE MAI ALESE CUV1NTE DE LAUDA
Fantasticile evenimente astronautice care s-au succedat intr-un ritm vertiginos in ultimii ani, au dat un avant considerabil activitatilor si explorarilor spatiale si noi directii de actiune in sprijinul dezvoltari; stiintei si tehnicii, pentru extinderea continua a limitelor cunoasterii umane. La putin timp dupa plasarea pe orbite circumterestre a primilor sateliti artificial!, au aparut mari si mportante utilizari ale tehnicii spatiale in diverse domenii ale activitatii practice terestre, care fac sa se dezvolte intr-un mod impresionant mijioacele tehnologice de productie. Civilizatia viitorului va beneficia, pe de alta parte, intr-o masura considerabila, de uriasele resurse pe care le ofera investigatiile din spatiul cosmic, pentru dezvoltarea economiei, stiintei si progresului social. In aceasta stralucita perspectiva, orice activitate in domeniul astronauticii capita o semnificatie profunda. Pregatirea si educatia tineretului in acest sens constitue un factor de baza pentru desfasurarea cu succes a tuturor acestor activitati spatiale la diverse esantioane de virsta. In acest context aducem aprecieri deosebite rachetomodelistilor din tara si laude speciale celor din Tirgoviste, care au avut o initiativa asa de laudabila si au putut sa realizeze un centru luminos de preocupari astronautice in acest oras. Imbinind entuziasmul tineresc cu pasiunea pentru stiinta si tehnica. cu setea de cunoastere a tot ce este nou in lume, membrii societatii .,Astronautica" primesc de pe acum laurii gloriei. Munca si succesele lor, ale tinerilor din intreaga tara, intregesc armonios marile realizari obtinute de poporul nostm pentru ridicarea patriei noastre pe noi trepte, tot mai inalte, ale progresului si civilizatiei. Toata admiratia noastra si cele mai alese cuvinte de lauda conducerii si profesorilor Liceului nr. 2 din Tirgoviste, pentru munca lor plina de daruire in formarea acestui tineret, ale cairei rezultate stralucite sint cunoscute si apreciate in toata tara. Merite deosebite pentru profesorul Ion N. Radu, marele animator al acestei frumoase activitati incununate si cu laurii dobinditi in competifiile din fara si din strainatate. La aparitia seriei tiparite a revistei ,,Astronautica", urez membrilor societatii tirgovistene, rachetomodelistilor din toate colturile patriei noastre, succese tot mai mari in frumoasa activitate ce o destasoara. Acad. prof. ELIE CARAFOLI, Presedintele Comisiei de Astronautica a Academiei Romane
Pagina propusa de Avram Andreea, IX - B

Henri Coanda: Realizarea de la Targoviste...

Despre rachetomodelistii targovisteni, in suplimentul ziarului ,,Dambovita", din decembrie 1969, a aparut articolul intitulat ,,O convorbire cu Henri Coanda" semnat de V. Firoiu. Adresindu-se marelui savant roman, autorul articolului spune : ,, Si poate ca va vom produce o surpriza, informandu-va ca la Targoviste functionieaza un puternic centru de rachetomodelism si ca dambovitenii dispun chia r de un microrachetodrom. La care acesta raspunde astfel : Daca aparent aceasta inseamna o distractie in plus. in logicul ei problema cuprinde un admirabil mijloc de educatie tehnica. de cultivare a vocatiilor, de animare a inclinatiilor stiintifice ale tinerilor. Un element bine educat, in orice domeniu al tehnicii, este deplin castigat pentru ,,gandirea stiintifica", pentru realizari care nu vor intirzia sa se afirme. Realizarea de la Targoviste face cinste infaptuitorilor ei, iar pe mine, om de tehnica, ma entuziasmeaza de-a dreptul. Va felicit pentru aceasta realizare si le adresez urarea de continui succese acelor tineri ucenici intr-ale tainei rachetelor din judetul Dambovita" Citind cele relatate in acest articol, tinerii rachetomodelisti ai Societatii ,,Astronautica" le-au primit ca pe un imbold in munca de viitor, fiind fericiti ca un om de stiinta de talia lui Henri Coanda, le-a facut precizari incurajatoare in legatura cu perspectivele activitatii lor. Bibliografie - V. Firoiu ,,O convorbire cu Henri Coanda", suplimentul ,,Dambovita", decembrie 1969 - E. Stroescu, Henri Coanda despre rachetomodelistii Targovisteni, Astronautica, 1/1970, p. 20

1968. Arbitrul Ion Farcas supravegand pregatirile modelistului Dumitru Diaconescu - Pucioasa.

21

Astronautica 1/ 2008

1968-2008

La multi ani rachetomodelism romanesc!

APRECIERI LA ANIVERSAREA A 25 DE ANI

Daruirea unui om
EXCELSlOR! BUCURIA ZBORULUI
Au trecut deja 25 de ani de cand un temerar - 1-am numil aici pe d-1 loan N. Radu si discipolii sai au declansat o adevarata miscare a zborului celor mai mici aparate iscodite de mintea omeneasca neobosita, rachetomodelele. Ne amintim cu mare placere ca noi, cei care controlam cit de cit zborul cuvintelor, ne-am molipsit de "facatorii" de rachetomodele si am devenit spontan cronicarii lor. Adeseori, vorbele noastre zburau la fel de indraznet ca aparatele rachetomodelistilor, si de aceea ne mandrim ca am daltuit in cuvinte file trudite vorbind despre priceperea si ambitia "zburatorilor". Din admiratia pentru, zborul la altitudine al rachet\omodelelor, sarbatoritii de azi au scos la iveala atunci si o revista de profil (printre primele in lume), numita ,,Astronautica". "Si cand acum gandesc ca semnatarii din revista (in frunte cu acad. Elie Carafoli) erau - poate - in zborul cuvintelor (cel putin) la fel de importanti ca multiplii' Campioni si recordmeni mondiali din gruparea sarbatorita astazi, sunt emotionat si incerc sa gasesc cuvinte potrivite initiatorului ei, viata lunga spre noi aniversari ale acelui inceput fara perche pentru rachetomodelismul romanesc, miscare in care elevii si dascalii lor au propus mereu repere de laudabila competitivitate. .Este ceea ce s-a intamplat si acum, cand s-au adunat niste ani, ce impun un prim bilant Poate ca la scara evolutiei unui domeniu tehnico-stiintific si sportiv, ca si la scara invatamantului romanesc, 35 de ani nu inseamna prea mult. Pentru o viata de om insa, acesti ani inseamna mult. Or, tot ce s-a realizat prin Astronaitica - reprezinta, in ultima instanta, daruirea unui om. Cunostintele si priceperile sale, munca sa, pasiunea sa, au dat viata societatii tehnico stiintifice, publicatiilor care alcatuiesc si astazi, in mod cert, nucleui rachetomodelismului romanesc. La multi ani !

Dragi iubitori ai astronauticii

lata ca au trecut deja anii unui sfert de veac de cand un grup de elevi inimosi, plini de dorinta cuceririi vazduhulu infinit, au initiat prima ''scoala" nationala intru acest sens. Cu toate greutatiile, inerente oricarui inceput, am fost linga ei, c o n t a m i n i n d u - m a " sufleteste de elanul lor tineresc, de sperantele pe care si le-au pus intr-o munca a inteligentei ocrotita de pasiunea care i-a cuprins, dincolo de obiectele scolarc, mtr-o unitate de invatamint de prima mana a urbei noastre. Si spun aceasta intrucat, atunici, in 1969, fosta "Medie 2" (actualul Iiceu "Ion Heliade Radulescu") reprezenta, pe toate planurile, avangarda institutiilor de invatamint liceal din Targoviste, elevii ei fiind, an de an, reprezentantii damboviteni la mai toate olimpiadele scolare nationale. lar cei mai buni dintre ei au format nucleul socitatii "Astronautica". In scurt timp. au aparut si primele rezultate de exceptie Tirgovistea devenind "polul" eel mai puternic al rachetomodelistilor romani. Campionii nationali, europeni si mondiali, au dus faima societatii, a scolii si a orasului pe toate plaiurile si meridianele. Numele lor au fost inscrise in cartea de aur a astronauticii romanesti si in toate anuarele Federatiei Internationale de Astronautica. In numele meu si al colegilor mei, foste si actuale cadre didactice, le multumesc. Si in incheiere, fie ca aceasta aniversare sa fie un nou inceput. Prof.IlincaRadu, director la Scoala Medie nr.2,Tirgoviste, intre anii 1965-1974. Foto: Echipa Astronautica Targoviste, la Campionatul National de la Suceava, 1972.

prof. univ. dr. P. Gh. Barlea Sorbona, Paris, aprilie 2003

La multi ani
Redactia revistei Modelism International are deosebita placere de a ura societatii ASTRONAUTICA din Targoviste si membrilor ei viata lunga si cat mai multe realizari, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la infiintare. Singura societate astronautica a elevilor din aceasta parte a. Europei, ASTRONAUTlCA. a contribuit la formarea a zeci de generatii de elevi in spiritul maritor inaintasi si pionieri ai spatiului cosmic nascuti in Romania: loan Valahul, Conrad Haas, Hermann Oberth, Dumitru Prunariu. Fie ca eforturile societatii dumneayoastra sa aduca Rormaniei si alte genii de aceeasi valoare.

Prof. Lucian Grigorescu

Ing.dr. Craciunoiu Cristian

Revista Modelism intrenational

Pagina propusa de Vladescu Cristian, IX - C

22

Astronautica 1/ 2008

1968-2008

La multi ani rachetomodelism romanesc!

35 de ani +...

APRECIERI LA ANIVERSARILE DE LA 25 SI 35 DE ANI

FELICITARILE NOASTRE!
Imi face placere sa felicit colectivul de fondatori si sustinatori ai revistei si ai societatii tehnico-stiintifice a elevilor numite "Astronautica", cu prilejul implinirii a 30 de ani de la infiintare. Beneficiind in copilarie si adolescenta de efectele educative ale unor activitati tehnico-stiintifice pentru tineret, inteleg si apreciez eforturile unor dascali cu mare putere de daruire, care si-au inchinat intreaga activitate formarii viitorilor specialisti in domeniile avansate ale stiintei si tehnicii moderne. Aceste domenii trebuiesc sustinute si dezvoltate, indiferent de regimul politic sau de sistemul social in care sunt promovate, atata timp cat servesc intereselor intregii societati. Sunt convins ca multi dintre tinerii care si-au cultivat talentul, deprinderile si care si-au manifestat preocuparile in cadrul societatii si revistei "Astronautica" reprezinta astazi specialisti daruiti activitatii lor in diverse ramuri ale vietii stiintifice si practice romanesti, capabili sa asigure continuitatea si perfectionarea in eterna incercare a omului de a invinge forta gravitatiei. Tuturor le doresc noi succese si impliniri! Cosmonaut DUMTTRU DORIN PRUNARIU Presedintele Agentiei Spatiale Romane Cu ocazia aniversarii a 35 de ani de existenta, a revistei ASTRONAUTICA - Targoviste ii uram viata lunga, sincere felicitari si pagini numeroase dedicate evenimentelor nationale si internationale. Apreciem colectivul profesoral al Colegiului National Constantin Carabella care a reusit sa mentina unica revista de acest gen din tara si timp de 35 de ani a alimentat dezvoltarea rachetomodelismului in Romania, un sport tehnico-aplicativ de avangarda care a dus mai departe numele tarii noastre la campionatele mondiale si europene. Prof. Mihail Zanciu, Secreta general al Federatiei Romane de Modelism.

LA ANIVERSARE
Totul parca a fost intr-o alta existenta a mea, parca de atunci, din perioada anilor de liceu, ar fi trecut secole peste secole. Am facut parte, la vremea aceea de inceput de deceniu opt, din clasa unde, in loc de atat de muncitorestile ore de atelier ( in care se taiau si se indoiau, de dimineata pana dupa pranz, tot felul de table ) aveam in programa Astronautica. Toti cei treizeci de elevi eram ancorati la marea dragoste si pasiune, dind chiar in patima, pentru rachetomodelism a campionului mondial in domeniu. De fapt in mintea domnului Ioan N. Radu, la sfarsitul anului in care a atins aceasta mare performanta, era singurul campion modial al Romaniei, in nici o alta disciplina ne avand vreun castigator. Era un Francisc Vastag. Si noi ii dadeam din plin concursul lansandu-ne contaminati de aceasta (sa-i zicem) boala. Si, intr-o camaruta cam cat o bucatarie de bloc, ne inghesuiam pe scaunele atat de apropiate incat nu reuseam nici sa pastram un ritm constant al respiratiei, si cu mainile ascultand de comenzile date de mintile acaparate de aceasta mare a practicii concrete, reuseam sa ne facem rachetele noastre . Apoi, cu prima ocazie, si erau destule, slava Domnului, trupa celor de la speciala de matematica participa la concursuri. Si, astfel, peste noapte, cate un coleg devenea campion national. Era o clasa ca si cea de dinaintea noastra (de fapt, si din pacate singurele experimentale in acest sens) de campioni. Cu atat mai mult cu cat tot din clasa noastra erau si premiantii de aur ai olimpiadelor judetene, la mai toate obiectele. Imi aduc aminte cu nostalgie de acei ani si cu tristete ca respectiva salita unde ne intalneam odata pe saptamana pentru o dimineata intreaga, nu mai exista, dar dincolo de toate cu fericirea ca ea, sala aceea, a ramas definitive in sufletul meu

La si mai multi ani!

Orice retrospectiva implica si o minianaliza a eficientei activitatilor, astfel, la a35-a aniversare a revistei ASTRONAUTICA,ma simt onorat si ma numar printrecolaboratorii ei, alaturi de entuziastiirealizatori ai acestei publicatii, careia ii urezdin inima " La si mai multi ani!

Prof. univ. Florin Zaganescu

Membru al Academiei Internationale deAstronautica Ploiesti, 20 aprilie 2003

LA MULTI ANI ASTRONAUTICA!

Revistei "ASTRONAUTICA" de la Targoviste, la a 30-a aniversare, u adresam felicitarile noastre, viata indelungata si pagini tot mai numeroase despre evenimente notabile dm tara si strainatate. Toata stima si consideratia noastra cu acest prilej pentru d-ul profesor RADU N. IOAN, maestru emerit al sportului, care a creat aceasta revista unica in Romania si care, timp de 30 de ani, a contribuit la infiintarea si dezvoltarea rachetomodelismului in tara noastra, sport tehnico - aplicativ de avangarda din programul Federatiei Aeronautice Internationale, prin care Romania a devenit uu nume de prestigiu al campionatelor mondiale si europene. La multi ani ASTRONAUTICA" Pro Mihail Zanciu
Secretar general al Federatiei Romane de modelism

Jozsef Pildner
Foto: Echipa Astronautica 1972

SALUTUL INSPECTORATULUI SCOLAR

Daca or fi sa rapartam cei 30 de ani de existenta a "ASTRONAUTICii" targovistene a profesorulw IOAN N. RADU la dimensiuni cosmice, ar insemna sa gandim la o clipa dintr-un mers ireversibil. Dar pentru ca unitatea de masura terestra e alta, cei 30 de ani inseamna istoria unei societati unice, in care tinerii cu aspiratii astrale au dus faima Targovistei pe multe meridiane. Acum, la un aslfel de moment, nu-mi ramane decat sa-I felicit!

Prof Honorius Motoc

Inspector General Adjunct

Pagina propusa de Maracineanu Andrei IX C

23

Astronautica 1/ 2008

1968 - 2001

BILANTUL INTERNATIONAL AL RACHETOMODELISMULUI ROMANESC

In perioada 1968 2001, Federatia Romana de Modelism, a organizat, n Romnia, 4 competiii oficiale ale Federatiei Aeronautice Internationale, la rachetomodelism: - Campionate Europene n anii 1984, 1988 i 1993; - Campionate Mondiale, pentru seniori i juniori, n 1998, care a avut o participare record de 275 de concureni din 18 ri i 3 continente. Rachetomodelitii Romani (seniori i juniori) au cucerit, la Campionatele Mondiale i Europene, 65 de medalii (17 de aur, 24 de argint, 23 de bronz).

Campionate mondiale de juniori

- 1994 Polonia - 1996 Slovenia - 1998 Romania - 1998 Romania - 1998 Romania - 1996 Slovenia - 1996 Slovenia - 1998 Romania - 1998 Romania - 1998 Romania - 1998 Romania - 2000 Slovacia - 1994 Polonia - 1994 Polonia - 1996 Slovenia - 1998 Romania - 1998 Romania - 2000 Slovacia - 2000 Slovacia Medalii de aur - Ratu Florin, Otelea D., Mihalache lonut -Mihalache l, Obrete Lucian, Mihalache D. - HALIP Gabriel -Halip Gabriel, Morosan Narcis, Nedelcu I. -Dragomir Razvan, Feyer Vlad, Popa Dan Medalii de argint - S4B - COSTACHE Marius - S7 - OBRETE Lucian - S5B - DRAGOMIR Razvan -S5B-echipe - Dragomir Razvan, Popa Dan, Feyer Vlad - S6A - RATU Florin - S6A-echipe - Ratu F., Apostol Adrian, Torodoc Alex. -S7- echipe - Popa Dan, Brinza lonut, Georgescu Radu Medalii de bronz - S7-echipe: - Mihalache lonut, Ratu F., Otelea Dragos, - S5C - OTELEA Dragos - S7-echipe: -Obrete Lucian, Mihalache l., Mihalache D. - S5B - POPA Dan - S7 -DRAGOMIR Razvan -S4B-echipe: -Chercherita Dragos, Morosan N.,Torodoc A -S7 - POPA Dan - S5C-echipe -S5C-echipe -SlB - SIB-echipe - S7-echipe

Campionate mondiale de seniori

- 1972 - 1994 - 1994 - 1996 - 1998 lugoslavia Polonia Polonia Slovenia Romania -S3A -S3A -S4B -S3A-echipe -S1B-echipe Medalii de aur - RADU N. loan - NICOLAE Petre - TORODOC Dorin - Torodoc D, Zaharioaie S. Nicolae Petre - Catargiu l, Prihotin A, Costache Marius

Campionate europene de juniori

- 1995 Slovacia - 1995 Slovacia Medalii de aur -S4B - RATU Florin -S4B-echipe -Ratu F., Miron lulian, Prihotin Eduard Medalii de argint -S3A-echipe: -Ratu F., Miron lulian, Prihotin Eduard -S5C-echipe: -Mihalache l., Mihalache D., Popescu Eugen

Medalii de argint - 1972 lugoslavia -S3A-echipe - Radu loan, Morariu Silvestm, Ballo Elena - 1981 Cehoslovacia -S6A - CALCAN Stefan - 1981 Cehoslovacia -S6A-echipe -Constantinescu V., Constantinescu G., Sercaianu Lucian - 1985 Bulgaria -S3A-echipe -Catargiu l, Toxin Gheorghe, Torodoc D - 1987 lugoslavia -S3A -CATARGIU loan, - 1998 Romania -S1B - CATARGIU loan, - 1998 Romania -S7-echipe -Sercaianu L., Purcarea V,Constantinescu G. Medalii de bronz -1981Cehoslovacia-S4C-echipe-Calcan Stefan, Cosoveanu M., Bacaoanu G. - 1981Cehoslovacia-S3A-echipe -Cosoveanu Marian, Bacaoanu Gheorghe, Constantinescu Gabriel - 1983 Polonia -S6A-echipe -Butusan l, Boscoianu Mircea,Torodoc D. - 1987 lugoslavia -S4B-echipe -Radu Nicolae, Nicolae Petre, Torodoc D. - 1990 URSS -S5C-echipe -Bordea G., Sercaianu L Constantinescu V - 1994 Polonia -S7-echipe -Constantinescu G.,Tudor L., Sercaianu L. - 1996 Slovenia -S7-echipe -Constantinescu G., Otelea Dragos,Tudor L - 1998 Romania -S3A-echipe -Torodoc D, Catargiu I., Prihotin Antonel - 1998 Romania -S4B -TORODOC Dorin - 2000 Slovacia -S7-echipe - Constantinescu G., Obrete L., Sercaianu L.

- 1995 Slovacia - 1995 Slovacia

Statistica propusa de Bengea Nichita XI C

Recorduri mondiale.
Performane romanesti, omologate ca recorduri mondiale de Federaia Aeronautica Internationala - CIAM, care nu le gasim evidentiate in vasta si valoroasa lucrare Encicloepdia educatiei fizice si sportului din Romania, le prezentam celor interesati dupa o statistica nneoficiala - 1970, Romania, Daniel Cazacio, Astronautica Targoviste, S4B, 5 26 - 1970, Iugoslavia, Ioan N. Radu, Astronautica Targoviste, S3A, 17 47 - 1971, Romana, Elena Ballo, Voinata Deva, S3A,32 42 - 1971, Romania, Elena Ballo, Voinata Deva, S4C, 501 - 1974. Romania, Ioan N. Radu Astronautica Targoviste, S1B, 507 m - 1974, Romania, Ioan N.-Radu, Astronautica Targoviste, S1C, 543 m - 1975, Romania, Valeriu Stroescu, Astronautica Targoviste, S6C, 69 s - 1975, Romania Valeriu Stroescu, Astronautica Targoviste, S6C, 94 s - 1975, Bulgaria, George Radu, Astronautica Targoviste, S3D, 323 s -1975, Bulgaria, Mihai Pietris, Astronautica Targoviste, S3B,. 600 s. - 1975, Romania, Ioan N. Radu, Astronautica Targoviste, S6D, 134 - 1975, Romania, Silvestru Morariu, C.S.T.A. Suceava, S3D, 31:04 - 1975, Romania, Eugen Egri, Explorari Deva, S5B, 214 m. - 1979, Romania, Cooveanu Marian, Metalul Trgovite, S6C, 4 06 - 1979, Romania Cooveanu Marian, Metalul Trgovite, S5A, 279 m. - 1983, Romania, Lucian Nita , Astronautica Targoviste, S 8B, 132 - 1983, Romania, Ileana Radu , Astronautica Targoviste, S8A, 150 - 1983, Romania, Radu N. Ioan-, Astronautica Targoviste S8C, 157 - 1984, Romania, Tudorel Dumitru, Voina Sibiu, S6A, 1648 In evidentele noastre mai gasim: Maetrii emerii ai sportului: Elena Ballo, Ioan Catargiu, Valerian Constantinescu, Gabriel Constantinescu, Marian Cooveanu, Iosif Kkssy, Petre Nicolae, Ioan N Radu, Gheorghe Toxin, Antrenor emerit: Silvestru Moraru Bibliografie: -Ministerul Tineretului si Sportului, Enciclopedia Educatiei Fizice si Sportului din Romania, Editura Aramis, Bucuresti, 2002, p. 444. - Colectia revistei Astronautica , 1968 - 2001

Campionate europene de seniori (criterii)

- 1971 lugoslavia - 1971 lugoslavia - 1984 Romania - 1984 Romania - 1984 Romania - 1984 Romania Medalii de aur -S3A -RADU N. Loan -S4B -BALLO Elena -S3A-echipe: -Torodoc Dorm, Toxin Ghe., Catargiu loan -S5C-echipe -Kokossy losif, CosoveanU M, Nicolae P -S5C -NICOLAE Petre - S4C -CATARGIU loan

- 1984 Romania - 1984 Romania - 1988 Romania - 1988 Romania - 1991 Bulgaria - 1993 Romania - 1993 Romania -1995 Slovacia

Medalii de argint -S6A-echipe -Nicolae P., Cosoveanu Marian,Torodoc D. -S5C -COSOVEANU Marian -S3A -TORODOC Dorin -S3A-echipe -Torodoc Dorin, Radu Nicolae, Catargiu l -S1A -VIOREANU Adrian -S4B-echipe -Catargiu I, Vasile Florentin, Radu Nicolae -S5C -CONSTANTINESCU Valerian -S7-echipe: -ConstantinescuV, Constantinescu G, Otelea D.

Medalii de bronz -1974 Cehoslovacia -S5C -CONSTANTINESCU Valerian -1984 Romania - S3A -CATARGIU Ioan -1988 Romania -S5C-echipe: -Sercaianu L,Vulpasu A., Constantinescu V -1991 Bulgaria - SlA-echipe: -Vioreanu Adrian, Catargiu l., Torodoc D. -1993 Romania - S4B -CATARGIU loan -1993 Romania - S6A-echipe: -Nicolae P., Tutulea Gh., Vrabie Sandut

Statistica propusa de George

Radu

24

Astronautica 1/ 2008

FEDERATIA ROMANA DE MODELISM

CALENDARUL COMPETITIONAL INTERN LA RACHETOMODELE IN 2008

Comisia Federal de Racchetomodelism a aprobata, la adunarea generala din martie 2008, urmatoarele probleme:
CAMPIONATUL NATIONAL DE CLASICE SI MACHETE Organizat de F.R.Modelism, Comisia Federala de Rachetomodelism, CS Total Sibiu si Autoritatile locale din Sibiu - Sibiu,Tabara din Saliste, 6-10 august. -Clasele pentru seniori: S1A/B, S3A, S4A, S6A, S9A, S5C, S7, S8E, - juniori: S1A/S1B, S3A, S4A, S7, S9A, S5B, S7, S8D. Clasele S1A/B si S5B, S5C se vor tine cu ajutorul altimetrelor digitale si in functie de felul cum vor lucra acestea se va stabili din timp daca la S1 se va concura la clasa A sau B. -Inscrierea si sedinta tehnica: 6 august, ora 18, in Tabara -Testarea motoarelor: ora 20-22, in Tabara. Rugam fiecare club care doreste sa concureze la probele de altitudine S1 si S5 sa-si procure cel putin 2 altimetre necesare la antrenamentele proprii si in Campionatul national. Pentru aceasta va comanda in scris numarul de bucati la F.R.Md si vor vira suma corespunzatoare in lei pana la 25 aprilie in contul indicat in circulara cu taxele. F.R.Md va emite factura in lei in luna mai dupa procurarea altimetrelor in euro. In campionat cluburile isi vor folosi propriile altimetre, iar Federatia va avea 5 altimetre de rezerva. Juriul va citi valoarea altimetrelor dupa zbor cu ajutorul softului special si a calculatorului. Altimetrele vor fi conform cu datele fizice difuzate de Sercaianu Lucian si cu pretul de 80 euro/buc. Acestea vor fi procurate de Federatie si Cluburi centralizat, de un singur fel, din Germania Cupa Romniei. Clasele S3A, S4A, S6A, S9A, S8E/D 1. Etapa I-a BACAU, 4-6 iulie,organizator FRMd si SCM Bacau. 2. Etapa a II-a Suceava, 5-7 septembrie, in cadrul Cupei Mondiale,clasament national.Organizator CSTA Suceava.

ASTROMODELISMUL FRANCEZ
De curand, pe e-mailul revistei Astronautica s-a primit un set de fotografii cu modele spatiale experimentale apartinand cunoscutului modelist francez Jean Louis Benoit, pentru a fi popularizate in randul modelistilor romani. Este interesant felul in care autorul a prezentat succesiunea imaginilor din care redam modelistilor romani numai trei. Se desprinde de aici, efortul generos al lui Jean Louis Benoit de a populariza modelele spatiale consreuite in scopuri tehnice sau stiintifice. Popescu Dan, IX - C

Prezentarea modelului

CALENDAR SPORTIV INTERNATIONAL

A. Cupe Mondiale organizate in Romania 1. World Cup Buzau,16-18 mai, Buzau, Organizator - CSM Buzau 2. World Cup Suceava, 5-7 sept., Organizator - CSTA Suceava. Campionatul Mondial pentru seniori si juniori, Spania, Lleida, 22-28 august. Clasele:S3A,S4A,S6A,S9A,S8E/D Actiunea face parte din contractul de finantare cu A.N.S./2008 cu taxele de participare pentru 5 seniori si 3 juniori. Obiectiv cel putin 2 medalii. Lotul national se va stabili la Sibiu in 10 august in urma rezultatelor la Campionatul national si Cupa Romaniei de la Bacau .In cazul unei egalitati de puncte se va tine cont si de punctajul din 2007. Antrenorii cluburilor care pregatesc sportivii pentru loturi - CSTA Suceava & CSM Raraul C.Lung Moldovenesc, Catargiu Ioan, Botusan Ioan, - CSM Buzau, Sercaianu Lucian, - Chimia Buzau, Constantinescu Gabriel, - CS Vointa Palatul Copiilor Buzau, Nica Ovidiu, - CS Total Sibiu-Palatul Copiilor Sibiu,.Dumitru Tudorel. - SCM Bacau, Zaharioaia Petrea.. ARBITRI INTERNATIONALI FAI IN 2008, Radu N.Ioan, Guzu Ion, Constantinescu Gabriel, Sercaianu Lucian, Dumitru Tudorel COMISIA FEDERALA DE RACHETOMODELISM - g.ral mr(r) Guzu Ion, presedinte - ing. Constantinescu Gabriel, vicepresedinte , CS Chimia Buzau - Sercaianu Lucian, CSM Buzau, Nica Ovidiu, Pal.Copiilor-CS Vointa Buzau, Catargiu Ioan, CSM Raraul C.Lung Moldovenesc, Zaharioaia Petrea, SCM Bacau, Dumitru Tudorel, CS Total Sibiu, Botusan Ion, CSTA Suceava, ing.Popa Stefan, CS Aerostar Bacau, prof. Diaconsecu Nicolae, Clubul Copiilor Pucioasa, instr.Savulescu Ariel,Palatul Copiilor Ploiesti.- membri.

Pe rampa de lansare

Prof. Mihail Zanciu, Secretar general al FRMd.

In zbor

25

Astronautica 1/ 2008

CALENDARUL FAI - 2008

Cupe Mondiale, concursuri internationale in Europa, America, Asia, Africa si Campionatul Mondial din Spania
15-16 March4th Catalunya Cup ~ Lleida-ESP S4A-S6A-S8E/P-S9A all World Cup + S3A Open 5-6 April 2008 Pogorica Cup ~ Pgorica-MNE S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 10-13 April 2008 Belarus Cup ~ Lida-BLS S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup + S12/P 19-20 April 2008 Korolev Cup ~ Stupino-RUS S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 21-28 April 2008 Veteranov Cup ~ Stupino-RUS S12/P Open 2-4 May 2008 Kosice Super Cup ~ Kosice-SVK S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 9-11 May 2008 World Cup Krupka ~ Krupka-CZE S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 16-18 May 2008 Buzau Cup ~ Buzau-ROM S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 24-25 May 2008 Stip Cup ~ Stip-MKD S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 30-31 May 25th Swiss RAK Cup ~ Oberkulm-SUI S6A-S8E/P both World Cup 31-1 May-June 2008 Swiss Masters ~ Oberkulm-SUI S6A-S8E/P both World Cup 30-1 May-June 2008 Polar Cup ~ Murmansk-RUS S4A-S6A-S7-S8E/P all World Cup + S12P open 7-8 June 8th Sirmium Cup ~ Sr Mitrovica-SRB S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 14-16 June 2008 Carl Neubronner Cup ~ WertigenRoggden-GER S6A-S8E/P both World Cup 20-22 June 2008 Anatanas Gustaitis Cup ~ Marjampole-LTU S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 21-22 June 2008 Vega Cup ~ Krsko-Zadovinek-SLO S4A-S6A-S8E/P-S9A all World Cup 27-29 June 2008 World Cup Liepaja ~ Liepaja-LAT S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 27-29 June 2008 Yangel Cup~Dniepropetrovsk-UKR S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 4-6 July 2008 Nitra Cup ~ Nitra-SVK S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 12-13 July 2008 Capitol Cup ~ Manassas-USA S4A-S6A-S8E/P-S9A all World Cup 18-20 July 2008 Zielona Gora Cup ~ Zna Gora-POL S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 24-27 July 2008 Impulse Cup ~ Shostka-UKR S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 2-3 August 7 th Belgrade Cup ~ Lisicji Jarak-SRB S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 9-10 August 2008 Krakow Cup ~ Krakow-POL S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 22-28 August 17th World Championshipfor Space Models ~ Lleida-ESP Juniors & Seniors: S3A S4A, S6A, S9:. S8D, Juniors, S8E/P, Seniors 24-26 August 2008 Lleida Cup ~ Lleida-ESP S7 World Cup 6-7 September 2008 Suceava Cup ~ Suceava-ROM S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 20-22 September 2008 Bajkonur Cup ~ Bkonur-KAZ S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 20-25 September 2008 Bajkonur Cup for Juniors BajkonurKAZ, S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A Junior Open Internnal 23-25 September 2008 Korkyt Ata Cup ~ Ko.yt Ata-KAZ S4A-S6A-S8E/P-S9A all World Cup 4-5 October 21st Africa Cup ~ Pretoria-RSA S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup 11-13 October 30th Ljubljana Cup ~ Kamnik-SLO S4A-S6A-S7-S8E/P-S9A all World Cup + S3A

CUPA MONDIALA LA MODELE SPATIALE,

Editia 2007
In anul 2007, au fost 23 de concursuri ale Cupei mondiale in 18 tari de pe 3 continente cu 2139 de inscrieri si in jur de 6300 de lansari in zbor. Cresterea numarului de evenimente in 2007 a fost de 26%, iar inscrierile au crescut cu 40%. Castigatorii pe categorii de probe in cadrul Cupei Mondiale sunt: S4A Rachetoplane 1 Z. Josipovic (SRB) 336; 2. R. Katanic (SRB) -330, 3. E. Kurkova (RUS)-329. S6A-Durata cu panglica 1 Z. Katanic (SRB)-333, 2. A. Lipai (BLR) -323, 3. E. Kurkova (RUS) -318, S7-Machete la scara 1 B.Pavka (CZE) -329, 2. G.Constantinescu (ROMANIA) -325, 3. W.Krzywinski (POL)-325 S8E/P-RC rachetoplan 1 N.Dikic (SRB) -327, 2. B. Sliwa (POL) -314, 3. G. Sergienko (RUS) - 303, S9A Girocopter 1. B. Pavka (CZE) - 322, 2.F. Sercaianu (ROMANIA) -314, 3.S. Romanyuk (RUS)-298. La Cupa mondiala editia 2007, s-au remarcat pentru Romania, doi modelistii de valoare: Florica Sercaianu CSM Buzau si- Gabriel Constantinescu Cimia Buzau., carora le urez success in continuare. Ing. Dip. Srdjan D. PelagicPresedintele Comisiei de Modele SpatialeC.I.A.M- F. A. I.

Dranca Sorin Paul

S-a nascut la: 23.06.1968, Radauti, jud. Suceava, A urmat Universitatea Al. I. Cuza Iasi Facultatea de Fizica; studii postuniversitare la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara, MagureleBucuresti Utilizarea izotopilor radioactivi. In prezent este fizician - specialist radioprotectie in Laboratorul de Igiena Radiatiilor Ionizante din cadrul Autoritatii de Sanatate Publice Suceava Este casatorit, fara copii. . A inceputo activitatea modelistica la Casa Ponierilor Radauti, sub indrumarea profesorului Moldoveanu Dorel, unde curiozitatea s-a transformat in pasiune. A activat la C.S.T.A. Suceava, din mai 2002, sub indrumarea antrenorului Moraru Silvestru . Performantele realizate in rachetomodelism se rezuma la: 2002-Campionat National- Buzau, locul II la S4B-seniori,individual ; 2004- Campionat National- Suceava. Campion la S9B-seniori si locul doi la S4B- seniori. - Campionat Mondial Polonia Deblin . Obtine doua medalii de bronz : la S9B-seniori, individual si la S3B-seniori cu echipa formata din Dranca Sorin ; Duca Ilie si Catargiu Ion ; 2005 Campionat National Buzau loc III la S3A-seniori - Campionat European Buzau, locul IV la S3A-seniori- cu echipa ; 2007 Campionat National Saliste, Sibiu;campion la S1B-seniori . Publicatii : A colaborat cu omologii din reteaua radiatiilor privind radioprotectia pacientului in radiologia diagnostica si interventionala; spectrometrie gamma la materiale de constructie si teme privind concentratia de radon (Rn-222) in locuinte, medii colective si in special, obiectivul principal Exlploatarea miniera uranifiera Crucea . In domeniul modelistic nu a publucat nimic inca .

Popa Silviu-Ionut, X - D

Oprea Luciana, a X-a D

26

Astronautica 1/ 2008

Catalunya Cup
WORLD CUP- Lleida 2008
In ziua de 15 martie 2008 a avut loc in orasul Lleida din Spania cea de-a patra editie a cupei mondiale Catalunya Cup. Au participat pe probe intre 19 si 24 de rachetomodelisti din Marea Britanie, Slovenia, Romania si Spania. Concursul s-a desfasurat pe o vreme in care temperatura a variat intre 12-23 C, iar viteza vantului a fost de 3 m/s. Juriul Federatiei Aeronautice Internationale a avut in componenta pe Srdjan Pelagic-Serbia, Stuart LodgeMarea Britanie, Joze Cuden-Slovenia. Concursul a fost supravegheat de Esther Roura-Spania -director, Josep Mestres-Spania, Nebojsa PelagicSerbia-ofiteri cu securitatea starturilor. Spre marea noastra satisfactie la acest concurs a participat si un reprezentant roman- Liviu Botusan de la CSTA Suceava, care s-a bucurat de o clasare frumoasa ocupand locul 2 la proba de rachetoplane. Ne bucura succesul lui. CLASAMENTE: S4A RACHETOPLANE 1.Nria Crusella - Spania 491s 2.Liviu Botusan - Romania 432s 3.Boris Jenko - Slovenia 377s S6A STREAMER 1. Mitja Zgajner - Slovenia 298s 2. Marjan Jenko - Slovenia 295s 3. Raquel Manzano - Spania 284s 10. Liviu Botusan - Romania 255s S9A GIROCOPTERE 1 Nnigel Bathe - M .Britanie 358s 2. Boris Jenko - Slovenia 337s 3.Jordi Roura Font - Spania 294s 9. Liviu Botusan - Romania 106s Ionescu Elena-Bianca, clasa a IX-a B

Modificari la regulamentul de modele spatiale al CIAM - FAI

Articolul a fost conceput a fi un instrument de studiu si referinta pentru uzul sportivilor si oficialilor. Prezentam o serie de precizari si recomandari cu privire la organizarea unor competitii sau jurizarea lansarilor. 2.4.3. Constructia modelului spatial se va realiza din lemn, hartie, cauciuc, plastic casabil sau materiale similare fara parti substantiale de metal. Modelele claselor S1,S2,S3,S6,S9 si S10 trebuie sa aiba un diametru minim de 30 mm pentru cel putin 50% din structura interioara, iar in cazul clasei S5 pentru cel putin 20% din lungimea totala a constructiei. In cazul clasei S1, diametrul cel mai mic trebuie sa nu fie mai mic de 18 mm la cel putin 75% din lungimea totala a fiecarei sectiuni, incluzand sectiunile terminale. Nu se permit terminatii sau reductii decat daca acestea indeplinesc cerintele. 3.1.2 Clasificarea motoarelor A/2 , 0 l-1.25 secunde Newton(NS) 0 -2.50 secunde Newton(NS) 2,51-5,00 secunde Newton(NS) 5.01-10.00 secunde Newton(NS) 10.01-20.00 secunde Newton(NS) 20.01-40.00 secunde Newton(NS) 40.01-80.00 secunde Newton(NS) Nota: Modelele A/2 trebuie sa aiba 30 mm in diametru si o lungime de 350 mm. Acestea vor fi folosite in special pentru incepatori. 4.3d. Evenimente la proba de machete Judecatorii examinatori vor evalua modele prototipuri in ceea ce priveste caracteristicile zborului in conformitate cu Anexa 9 tinand cont in special de : d.1.Particularitatile zborului. Etapele trebuie separate pas cu pas. Daca a treia treapta este separata simultan cu a doua treapta, zborul va fi considerat ca avand numai doua trepte. In cazul Saturn 1B si Soyuz, daca participantul realizeaza un zbor cu actionare mecanica a modulului de comanda, acesta va fi evaluat ca si a treia etapa a modelatorului, in conformitate cu paragraful 2.3.1 d.2.Efectele Speciale. Ca si efecte speciale (in conformitate cu regulile evaluarii) poate fi considerat doar prototipul. O racheta construita in trei trepte, ca Ariane, nu-si va desfasura conul acoperit cu un coif si nu va arunca satelitul peste bord in timpul operatiilor din prima si a doua treapta. Dimpotriva, in cazul lui Saturn si Soyuz, functionarea sistemului de salvare in timpul primei etape este posibila. In caz de nesiguranta, concurentul este obligat sa dovedeasca veridicitatea efectului special cu ajutorul unor date tehnice relevante. Cate puncte se acorda pentru mai multe efecte speciale ? Inainte de decolare se recomanda compararea gradului de dificultate a separarii a 4 motoare auxiliare.

d.3.Revenirea Pentru o singura treapta, o parasuta care ajunge la 10 puncte va fi notata. Daca o racheta construita intr-o singura treapta acumuleaza 20 de puncte, va fi notata. In cazul modelelor construite in mai multe etape, desfasurarea parasutei va fi apreciata cu pana la 10 puncte si desfasurarea panglicii, cu pana la 5 puncte. Punctajul maxim pentru reconstructie in fiecare caz nu poate depasi 40 puncte. Pentru a demonstra daca modelele care urmeaza sa fie lansate sunt aceleasi modelel care au fost supuse unei evaluari statice, membrii juriului vor acorda nota potrivita fiecarui model in timpul evaluarii statice. 5.Sarcinile organizatorilor a. Organizatorul unui concurs international va desemna 3 membrii ai juriului din lista nominala a arbitrilor F.A.I. In cazul concursurilor mondiale sau continentale, vor fi numiti 5 evaluatori F.A.I. si un evaluator de rezerva de nationalitati diferite, incluzand arbitrulpresedinte. Numele lor vor fi transmise la C.I.A.M. sau la birourile C.I.A.M. pentru abrobare din organizatia NAC. El va organiza sarcinile de lucru ale membrilor juriului si ii va reprezenta. Un alt arbitru (care poate fi arbitrul de rezerva) va fi numit arbitrul principal al echipei de masurarea a dimensiunilor. Organizatorul se obliga, de asemenea, sa asigure o suprafata adecvata pentru un numar relevant de intrari cu surse de lumina clare, puternice, care sa cada de sus Spatiul unde va avea loc evaluarea statica va fi echipat cu dispozitive de masurare a dimensiunilor si un PC cu un operator calificat. Accesul in zona evaluarii statice in timpul desfasurarii acesteia va fi interzis tuturor personelor cu exceptia evaluatorilor echipei de masurare a dimensiunilor, operatorului PC, directorului concursului si juriului FAI. Prof : Erhan Simona

Foto: Ciprian Pascu cls a XI-a, Sibiu

Nastase Georgiana XI F Prof. Coordonator Caibar Luiza

27

Astronautica 1/ 2008

De ce stateau atat de mult in spatiu cosmonautii?

Priveam uimiti in anii '80 la cosmonautii sovietici care stateau in spatiu un an si mai bine, acolo unde nu e gravitatie, unde treci pe deasupra planetei si te uiti la lucrurile mici si trecatoare pe care semenii de jos le petrec si infaptuiesc. In Cosmos nu e gravitatie, nu prea e nici zi si nici noapte, ci o vesnica lumina de neon a statiei spatiale, cu zumzait de ventilator care circula aerul si il filtreaza, cu echipamente si experimente, cu senzori si cu hublourile de unde poti vedea planeta de pe care vii si infinitul. Imi spuneam, despre cosmonautii sovieticii, ca aveau cum sa vada filmele pe care le difuzau americanii si europenii, ca puteau percepe planeta cu mult mai bine decit noi, muritorii de pe suprafata acestuia, imi spuneam ca ei trebuie sa fi fost tare fericiti. La ei nu se lua lumina si televizorul nu tinea doar doua ore. Sovieticii parca pareau mai dornici si plini de elan sa ajunga in Spatiu decit americanii . Si m-am intrebat de ce, care ar fi cauza pentru care ei sunt mai dornici? Poate si americanii erau dornici si cu siguranta ca si ei visau la asta si nu sunt singurii, o omenire intreaga viseaza sa vada ce este dupa gard , ce este dupa ultima frontiera. Dar ei puteau si se bucurau grozav de un asemenea privilegiu. Nu prea stiam eu cum este cu antena de receptie prin satelit, nu exista internet si telecomunicatiile nu erau cele de astazi. Raminea sa ma bucur ca ei pleaca in Cosmos si visam frustrata si distanta la visul spatiului pe care o data l -as privi de acolo.Dar de ce stateau atit de mult in spatiu cosmonautii ? De ce stateau ei un an in spatiu? Depaseau recorduri si deveneau eroii tarilor care ii tri misesera in spatiu ! Era o victoriei a spiritului uman, a tehnologiei, a reusitei fiecaruia si a tuturor! Da, cuvintele erau frumoase, dar oamenii astia stateau un an intreg sau peste in spatiu. De ce? Pai si la sovietici erau cozi si lipsea mancarea, era criza de imbracaminte si incaltaminte, nu isi imagina nime ni ca ar fi putut bea Coca Cola, masinile nationale erau asteptate la coada cam 5ani si in statiuni lucrurile stateau cam la fel, fie ca vorbim de litoralul romanesc sau de statiunile de schi din Caucaz. Deci rusii erau mai motivati sa stea in spatiu, sa nu aiba grija painii si a salamului, nici grija apei calde si a intretinerii, sa nu aiba plan de indeplinit si nici sa se calce in picioare in autobuze, in drum spre munca. Clar, rusii erau mai motivati !
Apoi nevest ele cu t oate cite a veau pe cap cu tinere a casei, copiii care nu i nvata si nu duc gunoi ul, fet ele care isi fac piercing la buric si isi incep viata sexuala mai devr eme decit ma mele, bai etii care se i mbata de prea timp uriu si iau prafuri, toate impr euna cu facturi, rate si alte dari, vizit ele s ocr ilor si prezenta sefil or, erau moti vat ii pentru orice c os mona ut sa ramina in Spatiu. Sunt dest ul e moti vatii sa ramii in spatiu si sa t e uiti de sus la toate l ucrurile mici, zgomot oase si convulsi ve ca re se petr ec acum si aici si sa iti doresti sa st ai acol o s us printre stele, departe de l ume si de zbaterile ei, cu un mar e receptor t v, la care sa vezi meciuril e de f otbal ale tutur or natiunilor glob ului si sa primesti cu un transport or spatial ratia de b ere, care pe ti mp ul calatoriei, di n cauza frigul u i spatial, ingheata atit cit sa fie buna de ser vit . Acum am i nteles de ce turismul spatial e industrie in crestere si hotelurile suborbitale sunt viit oarele mari afaceri ; tunurile vor f i mai mari ca cele imobiliare.

Galileo Galilei
Nascut la 15 februarie 1564, Pisa, Galileo Galilei, a fost un astronom, filosof i fizician italian. Galileo Galilei a fost gnditorul care a deschis o er nou n cercetarea tiinific, bazat nu numai pe observaia direct a naturii, dar i pe informaiile date de mijloacele tehnice de investigaie. Galileo ncepe n 1574 s studieze literatura i logica la Florena, apoi - la dorina tatlui su - se nscrie n 1581 la facultatea de Medicin a Universitii din Pisa, disciplin care nu-i stimuleaz ns interesul. Se ntoarce la Florena, unde dezvolt o pasiune deosebit pentru Mecanic, , aprofundeaz matematica i face studii de fizic. Pornind de la studiul principiului lui Arhimede, construiete n 1586 o "balan hidrostatic" pentru determinarea greutii specifice a unui corp. n 1589 este numit la conducerea catedrei de Matematic a Universitii din Pisa. ntreprinde studii asupra cderii corpurilor i public lucrarea "De Motu" ("Despre micare").Intre 1593 si 1610, Galileo lucreaza la Universitatea din Padova, la prestigioasa catedr de Matematic, Geometrie i Astronomie. n aceast perioad ncepe s se intereseze de teoria lui Copernic asupra micrii planetelor, folosindu-se de un telescop construit n Olanda, pe care el l va perfeciona. n 1609 public lucrarea "Nuova astronomia" ("Astronomia nou"), care conine primele dou legi ale micrii planetelor. La Padova, cu un nou instrument, face observaii asupra lunii, iar la 7 ianuarie 1610 observ n vecintatea planetei Jupiter satelii planetei, crora le d numele de "Astri Medicei", n onoarea lui Cosimo e Medici, marele duce al Toscanei. Descoperirea unui centru de gravitaie n afara pmntului contrazice teoria lui Ptolemeu asupra cosmosului i intr n conflict cu doctrina aristotelian, acceptat oficial de Biserica Catolic. Inchiziia ecleziastic stigmatizeaz drept eretic aceast reprezentare cosmologic i i interzice lui Galileu s-i susin teoriile. Lucrrile lui sunt "puse la index", mpreun cu publicaia lui Copernic, "De Revolutionibus Orbium Caelestium". Galileu ncearc s mpace teoria lui Ptolemeu cu cea a lui Copernic, demonstrnd totui superioritatea celei din urm n lucrarea "Dialogo suj due Massimi Sistemi del Mondo", publicat n 1632 la Florena. Ajuns n minile papei Urban al VIII-lea, acesta interzice difuzarea lucrrii i intenteaz un proces al Inchiziiei mpotriva lui Galileu. Btrn i bolnav, Galileu este chemat n 1633 la Roma n faa tribunalului inchizitorial. Ameninat cu tortura i umilit, este silit s abjure public ideea c pmntul se rotete n jurul soarelui. Se spune c, printre dini, ar fi optit: "Eppur si muove" ("i totui se mic"). Scpat de arderea pe rug, este condamnat la nchisoare pe via, pedeaps comutat apoi n arest domiciliar n casa sa din Arcetri, din vecintatea Florenei. Moare la Florena la 8 ianuarie 1642, nconjurat de civa discipoli, care i-au rmas credincioi. Este nmormntat n biserica Santa Croce din Florena, ntr-un mausoleu al marilor personaliti ale Italiei. Lui Galileo i se datoreaz i legea izosincronicitii oscilaiilor unui pendul gravitaional: "Timpul oscilaiilor rmne constant, indiferent de masa corpului atrnat de fir, atunci cnd oscilaiile sunt mici". Cine viziteaz Domul din Pisa poate admira lampadarul, ale crui oscilaii i-au inspirat tnrului Galileu inventarea unei pendule ca sistem regularizator a micrii mecanice. 350 de ani dup moartea sa, n 1992, Vaticanul a recunoscut formal marea valoare tiinific a lui Galileo Galilei, "reabilitndu-l" i absolvindu-l de acuzaia de erezie. Prof. Riza Monica

Prof. Staltzky Florentina.

28

Astronautica 1/ 2008

ANIMAIA CULTURAL N BIBLIOTECA COLAR

n anul sfnt pentru cultura romn cnd se mplinesc 500 de ani de la apariia primei cri tiprite n spaiul romnesc (Liturghierul de Macarie1508), biblioteca colar capt noi valene, noi dimensiuni. Ea se reconfigureaz ca spaiu al informrii i al comunicrii n raport cu viaa social i noile tehnologii. Dac nainte de 1989 cartea a fost principalul mijloc de petrecere a timpului liber i de desftare a spiritului, libertatea zilelor noastre deschide porile informaiei i ale comunicrii, prin intermediul mass-media al publicaiilor de toate categoriile i prin extinderea Internetului. Biblioteca colar s-a adaptat noului model spiritual i cultural creat sub patronajul libertii. Se vorbete din ce n ce mai mult de o adevrat criz a lecturii la nivelul sistemului educaional; totui, lectura este o nevoie a spiritului, este o lume fascinant care se deschide o dat cu primele file de carte, de care nu ne putem lipsi. De aceea, biblioteca Colegiului Naional Constantin Carabella din Trgovite recurge la diferite metode i mijloace de atragere a tinerilor(n mod special) ctre lectur, cum ar fi pledoaria pentru carte, pentru bogia spiritual ce se afl dincolo de coperte, pentru profitul spiritual i cultural pe care l poate dobndi lectorul. Calea cea mai bun de a ajunge la carte i la beneficiile ei este Propaganda, aciunea de convingere cu argumente substaniale. Unul dintre aceste argumente l constituie organizarea de activiti de animaie cultural, avnd drept scop valorificarea fondului documentar al bibliotercii, de a-l pune la ndemna comunitii pe care o servete i de a o sprijini n demersul educaional i social. Pentru a rspunde operativ i eficient nevoilor de lectur i de studiu ale tuturor categoriilor de utilizatori, biblioteca desfoar activiti de animaie cultural att singur, ct i n colaborare cu cadrele didactice, cu biblioteci colare, publice, universitare i cu alte instituii. ndeplinirea acestor obiective se realizeaz printr-o bun colaborare a responsabililor, participanilor i beneficiarilor acestor activiti, utiliznd mijloacele moderne de lucru, materialul didactic din dotare i materialele de informare create n bibliotec i n sala de lectur(Centrul de Informare i Documentare.) Elevii, sub ndrumarea cadrelor didactice i cu sprijinul bibliotecarei, creeaz, editeaz, semnaleaz i public reviste proprii i alte materiale de informare. Din categoria revistelor colare proprii elaborate n bibliotec pot fi enumerate: Ginkgo Biloba, Face to Face, Broura Centrului de Excelen Sociologie, Culegere de ntrebri pe teme de Astronautic, revista semestrial de tiin i tehnic Astronautica i altele. Unele dintre acestea sunt publicate n presa local, n ar i chiar strintate, prin intermediul Internetului. Aceste publicaii semnaleaz problemele, succesele i evenimentele din viaa colii, precum i organizarea activitilor cultural-educative prilejuite de aniversri i comemorri de personaliti. Astfel, revista colar Astronautica, condus de domnul profesor Ioan N. Radu, procesat i tehnoredactat n incinta bibliotecii de un grup de 30 elevi i cadre didactice, circul n coal, n presa local, n ar i strintate, vehiculnd informaii de specialitate i despre activitatea colii. Colectivul de redacie al revistei Astronautica, cu sprijinul bibliotecarei, realizeaz expoziii cu lucrri de specialitate, precum i expoziii de desene, picturi, portrete(Gju Bianca, elev clasa a X-a C) pe teme de astronautic i afieaz liste de nouti (documente permanente de consultare) achiziionate sau primite ca donaie din toate domeniile de activitate. Membrii societii Astronautica organizeaz i particip la diferite simpozioane(simpozionul judeean coala i Cosmosul), la programe educative avnd ca tem: Creativitatea juvenil n domeniul astronauticii cu ocazia Zilelor colii dmboviene i a Zilei Colegiului Naional Constantin Carabella, la elaborarea de referate, colecii, albume, art grafic, muzic, poezii, ca o tem deschis oricrei pasiuni din domeniul astronauticii. Ei colaboreaz cu personaliti i instituii din strintate pe Internet, n calitate de ceteni europeni.

Bibliotecar, Maria Nicoar

Cine stie astronautica raspunde

Raspunsuri 1. Raspuns: Constructia peretilor cabinei spatiale sa fie astfel conceputa incat orice perforare sa fie automat si instantaneu inchisa. S-a propus si folosirea unor saci din material plastic special in care, in caz de decomprimare a cabineai spatiale, fiecare membru al echipajului se include pentru a putea imbraca in 2-3 minute costumul de scafandru. 2. Raspuns: Da! abariner- IV, care in 1965 a transmis de la 9850 km primele fotografii ale solului martian, a fost distrus de un roi de meteoriti care circulau cu viteze intre 130000 pana la 240000 km/. 3. Raspunsuri : a) 700 g-uri b) Colonelul John Stapp, lansat cu un tren de rachete la sol pana la viteza de 1010 km/h, a suportat 42 de g-uri fiind franat la distanta de 30 m, cu consecinte insa grave asupra sanatatii. 4. Raspuns: Cu ajutorul ventilatoarelor.

Grafica - Karola Kim

Profesor : N. Simionescu

29

Astronautica 1/ 2008

PROBLEME PROPUSE
Stiind ca dona rachetomodele sunt lansate pe verticala din acelasi punct, la un interval de 4 sec. una de alta cu vitezele V1 = 40 m/s si V2 =50 m/s, iar g = 10 m/s2. Sa se calculeze : a) La ce inaltime se intalnesc, stiind ca trecerea arc loc la coborarea primului rachetomodel ? b) Dupa cit timp va avea loc intalnirea ?

MAGNETISMUL
Utilitatea magnetismului ni se arat zilnic n diferite moduri, dar acesta mai are nc pentru tiin numeroase enigme. Datorit magnetismului, avem curent n priz, procesoarele i harddiscurile computerelor nmagazineaz ntr-un spaiu tot mai mic o cantitate tot mai mare de date. 1- polul nord magnetic 2- polul nord geografic 3- axa terestra Magnetismul este o for perceptibil, ce poate fi msurat. Ea orienteaz la scar mondial acele busolelor n direcia Polului Nord, ajut, n aparatura tehnico -medical de tipul tomografului cu rezonan magnetic nuclear, la observarea celor mai fine structuri i procese din corp. Unele msurtori au artat c, n prezent, cmpul magnetic al Pmntului scade cu aproximativ 5% pe secol. Conform unei teorii, n vreo 2000 de ani, cmpul magnetic, aa cum l tim noi azi, ar putea s dispar aproape complet, dup care se reface lent. Cmpul nu va disprea complet, deoarece se slbete doar tipul cmpului magnetic dominant momentan. Simultan, se ntresc alte tipuri de cmp, care se extind la mai muli poli. Astzi, acetia sunt att de slabi, c nu influeneaz acele busolelor. Modificarea c\mpului magnetic ar putea avea urmri fatale, deoarece orict de slab ar fi, apr Pmntul de particulele periculoase ale vntului solar, care altfel ar ar putea penetra aproape nestingherite atmosfera. Acum, cmpul magnetic orienteaz aceste particule ncrcate ctre poli, unde formeaz aurora boreal i aurora austral. Pentru om, magnetismul are mai ales efecte pozitive, printre care se numr producerea de curent electric. Pentru trenul Transrapid, ntre tren i in se genereaz un puternic cmp magnetic cu aceeai polaritate i pe ine, i pe tren, respingerea celor doi poli ridicnd vehiculul de pe in. Tomograful cu rezonan magnetic nuclear produce un cmp magnetic foarte puternic, care aliniaz atomii de hidrogen corespunztor liniilor de cmp. Dac se decupleaz, atomii revin n starea iniial, elibernd energie. Aceasta este captat de detectori i transformat n imagini. Multe animale pot simi cmpul magnetic al Pmntului. n celulele creierului exist mici cristale de magnetit. Fiecare schimbare de direcie determin modificri ale unghiului de for magnetic, astfel nct cristalele se reorienteaz continuu. Psrile migratoare folosesc aceast capacitate pentru a se putea orienta. Magnetismul deschide noi ci i pentru protecia mediului nconjurtor. Geochimistul olandez Ruud Rikers a elaborat un procedeu simplu de tratare a solurilor contaminate cu metale grele. El a construit magnei special, n imense tambururi rotative, care pot prelucra pn la 130 t de pmnt pe or. Astfel sunt extrase particulele de fier ruginit prezente n sol. Dei fizicienii au reuit s studieze cu micrpscoape speciale efectele magnetismului asupra atomilor, nc nu au fost descifrate toate tainele lui. Magnetismul rmne nvluit ntr-un anumit mister: ca i fora gravitaional, el acioneaz la distan. Prof. Adelaida Petrescu

Mihai Octavian X A
Un rachetomodel pleaca de pe o rampa ce face cu orizontala un unghi de 60. Daca racheta are viteza initiala 50 m/s, sa se calculeze : a) timpul dupa care racheta atinge inaltimea maxima ; b) inaltimea maxima atinsa de rachetomodel ; c) distanta de la rampa de lansare pana la punctul in care racheta atinge solul, considerind ca racnetomodelul nu este prevazut cu parasuta. Macris Adelina, cls IX-C Un rachetomodel a fost lansat pe verticala de jos in sus, atingand inaltimea maxima de 490 m. Sa se calculeze: viteza maxima, timpul de urcare, timpul de coborare, viteza cu care va atinge Pamantul.

Mihai Octavian X A

PROBLEMA REZOLVATA
In numarul precedent al revistei ,,Astronantica" s-a cerut sa se arate ca perioada de revolutie a unui satelit circular de zero depinde exclusiv de densitatea medie a planetei si ca este invers proportionala cu radacina patrata a densitatii medii a planetei. Cu alte cuvinte putem spune ca densitatea medie (d) a planetei influenteaza perioada unui satelit. In cazul nostru, vom analiza problema pentru satelitul artificial circular de zero (h = 0) si forma planetei o sfera de raza R. Rezolvare: Se stie ca formula densitatii medii este data de formula: d = M / v, unde M = masa planetei, v = volumul planetei, Considerand cu aproximatie ca planeta are forma sferica, avem: v= 4 pi R2 / 3, unde R = raza medie a planetei. Inlocuind in formula densitatii, avem: D = 3 M / 4 pi R2 , de unde deducem pe M = 4 pi R2 d /3 Din manualele de fizica cunoastem formulele vitezei si perioadei satelitului circular de zero ca fiind date de expresiile; V0 = (K M / R), unde K = constanta gravitationala si T = 2 pi R / d. Inlocuind expresiile de mai sus ale masei si densitatii obtinem pentru viteza: V0 = 2R (K pi d / 3) 1/2 , Analizand cerinta problemei gasim pentru perioada: T = ( 3 pi / K d ) 1/2,, Fiindca 3, pi si K sunt constante, se observa ca perioada T a satelitului circular de zero depinde de densitatea medie a planetei.

Prof. Firulescu Rodica Dragomiresti

30

Astronautica 1/ 2008

Cosmofilatelie

Nichita Stanescu
Pe 31 martie ar fi mplinit 75 de ani.

Cine sunt eu?

Care-i locul meu n cosmos?
Fr mine nu se poate, dovad c sunt. Fr mine nu s-a putut; dovada e c m-am tras din mine nsumi adic din acel mine care-a fost. Eu sunt cel care nu se poate fr de el. Eu sunt cel care nu s-a putut fr de el. Eu sunt cel care a dat mrturie pentru existena lui Dumnezeu. Eu sunt cel care am dat mrturie de nonexistena lui Dumnezeu, pentru c eu l-am fcut pe Dumnezeu vizibil.

Iata ca si anul acesta ( 22 februarie 2008) a adus o noua serie cu tematica noastra intitulata Explorarea cosmosului, formata din 3 valori de 1. 00 leu, 2. 40 lei si 3. 10 lei. Aceste marci marcheaza implinirea jumatatii de secol de la realizarea programului de cercetare a spatiului cosmic si verificarea conditiilor de supravietuire a unor viitoare echipaje umane la bordul navelor spatiale. Reamintim ca la data de 1958, Statele Unite ale Americii lanseaza prima misiune spatiala Explorer I cand constata ca Pamantul datorita polilor sai magnetici este inconjurat de o centura de radiatii denumita atunci Val Allen. Au urmat programul Sputnik ( in limba rusa satelit sau tovaras de calatorie), fara oameni la bord , lansare la data de 3 februarie 1958 (Sputnik 3), lansare esuata , apoi 15 mai 1958, reusita, dar care a avut deteriorate magnetofonul de la bord. In decembrie 1958, armata Statelor Unite lanseaza racheta Jupiter AM 13 avand la bord maimuta Gordo. Si acum la emisiunea filatelica anuntat pe marca cu valoare de 1. 00 lei este ilustrata misiunea spatiala Explorer I, pe marca de 2. 40 lei este ilustrata misiunea spatiala Sputnik 3, iar pe marca postala cu valoare individuala de 3. 10 lei este ilustrata misiunea spatiala Jupiter AM 13. Seria este insotita de vinieta , dimensiunile timbrelor fiind 48 x 33 mm, paginate in coala de hartie offset cromo-gumata. Au aparut 550 de bucati plicuri prima zi, machetator fiind Alec Bartos, avand numarul de lista, serie 1795, si avand si 3 imagini, carti postale maxime in tiraj de 540 seturi.
Concomitent a aparut si reviste romfilatelia, publicatie, in conditii grafice excelente, a S.C. Romfilatelia S.A anul III, nr. 8-ianuarie 2008, care la paginile 23-30 dedica evenimentelor filatelice 50 de ani de la aborul primului satelit artificial al Pamantului-Sputnik 1, material semnat de catre D. Popescuredactor, si apoi Povestea Telescopului Spatial Hubble(2) semnat de catre Florin Patapie, cercetator stiintific. IULIAN PENESCu

Poezia sa a schimbat lumea. n fiecare an, n martie ne amintim de cel care a fost Nichita Stnescu. Nichita Stnescu, numele la natere Nichita Hristea Stnescu, (n. 31 martie 1933, Ploieti, Judeul Prahova 13 decembrie 1983, Bucureti) a fost un poet, jurnalist literar i eseist romn, ales postum membru al Academiei Romne. Considerat att de critica literar ct i de publicul larg ca unul dintre cei mai alei scriitori ai limbii romne, pe care el nsui o denumea " dumnezeisc de frumoas ", Nichita Stnescu aparine temporal, structural i formal poeziei moderniste sau neomodernismului romnesc din anii 1960 - 1970, dei, ca orice scriitor marcant, nu seamn dect cu el nsui, fiind considerat de reputai critici literari, ca fiind un poet de amplitudine i intensitate remarcabile, fcnd parte din categoria foarte rar a inventatorilor lingvistici i poetici.

Eu sunt fcut de Dumnezeu, pentru c eu l-am fcut pe Dumnezeu. Eu nu sunt nici bun nici ru ci sunt, puri simplu. Eu sunt cuvntul ,,sunt,, Eu sunt urechea care aude cuvntul ,,sunt,, Eu sunt spiritul care nelege cuvntul ,,sunt,, Eu sunt trupul absurd al lui ,,sunt,, i literele lui. Eu sunt locul n care exist ,,sunt,, i patul lui, n care doarme. ~ xxx ~

Tot universul nostru era albastru i gol

Tot universul nostru era albastru i gol iar noi retrai n bulgrul numit pmnt via eram deasupra i la subsol murind, murmurnd. Viii i morii viilor unii ntr-alii i unii peste alii...

Semnal
ncet! Mergei ncet! Nu vedei? Piatra e obosit. Ea doarme. Doamne, ea doarme. Piatra e foarte obosit. ndeprtai caii! i tu, ce faci acolo, tu... Cu tine vorbesc! Fii atent! Face prea mult zgomot rsrirea aceasta de soare Piatra e obosit. S tac luna rsrind! Avei grije, facei tcere. Tcei Piatra e obosit.

Tot universul nostru era albastru i gol. Locul pe care-l ocupam, cei vii i cei mori repede se ghicea sau domol luat n netire; sau tras la sori. Noi ne ineam unii de alii Viii i morii. Macris Adelina, IX C

31

Astronautica 1/ 2008

Fototeca Noastra

Zambete spatiale

Machete ale rachetelor Ariane

Silviu Bartis

Lansarea unui rachetomodel

Silviu Bartis

are o noua grila de programe.

www.targovistetv.ro tel. 0245.211 101 fax. 0245.211 115

Mai aproape de asteptarile tale !

receptie: terestru Canal 37 cablu UPC canal 35