Notiuni de mecanic a newtonian a

1. Principiile mecanicii newtoniene

Numim mecanic a newtonian a acea formulare a legilor mecanicii care se bazeaz a pe principiile
enuntate de Newton n lucrarea Philosophiae naturalis principia mathematica.
n zica nerelativist a, asupra spa tiului se face urm atoarea ipotez a: spatiul are un caracter
absolut, adic a independent de materie. n consecint a, spatiul este considerat omogen si izotrop.
Newton spunea: "spatiul absolut, f ar a nici o relatie cu lucrurile exterioare, r amne, conform
naturii sale, ntotdeauna egal cu sine si imobil".
Din punct de vedere matematic, calit atile ce caracterizeaz a spatiul conduc la identicarea
sa cu un spatiu euclidian real tridimnensional.
Timpul este denit ca multime a momentelor. Experinta relev a n mod obiectiv ordonarea
si ireversibilitatea momentelor. Timpul este unidimensional si not am coordonata temporal a cu
t , unde t este un num ar real.
Denim un sistem de referint a (o1), un sistem de axe carteziene de coordonate (ce pre-
supune implicit posibilitatea determin arii de distante si unghiuri) si un ceasornic pentru m a-
surarea timpului (adic a ordonarea momentelor de timp). Fie un punct 1 , a c arui pozitie n
acest sistem de coordonate este descris a de vectorul

: ,

: = r
1

n
1
+r
2

n
2
+r
3

n
2
(1.1)
unde r
1
. r
2
. r
2
sunt coordonatele pe cele trei axe si

n
1
.

n
2
.

n
2
sunt trei versori ce formeaz a o
baz a ortonormat a,

n
i

n
j
= o
ij
. i. , = 1. 2. ...
1.1. Principiul inertiei (sau prima lege a mecanicii dup a denumirea dat a de
Newton)
Se pune problema g asirii acelor o1 fat a de care legile mecanicii au forma cea mai simpl a.
R aspunsul l d a principiul iner tiei (sau prima lege a mecanicii dup a denumirea dat a de Newton):
"Orice corp si p astreaz a starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniform a, att timp ct
nu este constrns prin nici o actiune s a-si modice aceast a stare".
Denitie: Sistemul de referin ta iner tial (o11) este un o1 fat a de care este valabil principiul
inertiei. Miscarea unui punct material izolat n o11 este rectilinie si uniform a, deci cu vitez a
constant a (ce poate si nul a n particular).
Fie un sistem de referint a inertial 1 (o11 1); conditia necesar a si sucient a ca un alt
sistem de referit a , o11
0
. s a e inertial este ca o11
0
s a aib a fat a de o11 1, o miscare
rectilinie si uniform a.
1.2. Principiul manifest arii actiunii (sau legea a doua a dinamicii)
Denitie: Principiul manifestarii ac tiunii (sau legea a doua a dinamicii ) spune: " Produsul
dintre masa si acceleratia unui corp este o functie vectorial a de pozitia, viteza corpului si timp.
Aceast a functie se numeste for ta si este m asura actiunii ce se exercit a asupra corpului".
Expresia matematic a a acestui principiu scris a n form a vectorial a este, fat a de un o11,
urm atoarea:
:
::

: =

1 (

: .
:

: . t) (1.2)
1
formul a numit a si ecua ta mi scarii si unde am folosit notatiile:
::

: =

c este vectorul acceleratie;

:

: =

este vectorul vitez a si t este timpul.

Observa tii:
dac a

1 =

1 (

: . t) nu depinde de viteza corpului, se spune c a este denit un cmp de

forte ce este variabil dac a J

1 ,Jt ,= 0 si static dac a J

1 ,Jt = 0.
Prin denitie, lucrul mecanic innitezimal (sau elementar) al unei forte, efectuat la o de-
plasare innitezimal a d

: a punctului material asupra c aruia actioneaz a este
L=

1 (

: .
:

: . t)d

: (1.3)
unde prin simbolul not am faptul c a , nu exist a functia L a c arei diferential a total a exact a s a
e expresia diferential a

1 (

: .
:

: . t)d

: .
Lucrul mecanic al fortei

1 atunci cnd punctul material parcurge o portiune nit a a traiec-

toriei sale este
L
1!2
=
(2)
Z
(1)

1 (

: .
:

: . t)d

: . (1.4)
Deni tie: Un cmp static de forte,

1 (

: ), se numeste conservativ, sau forta

1 (

: ) se zice c a
este conservativ a, dac a exist a o functie l(

: ) , astfel nct, n orice punct al domeniului de

denitie al cmpului de forte, s a avem

1 (

: ) = grad l(

: ) (1.5)
unde functia l(

: ) se numeste energie poten tiala.

n analiza matematic a se demonstreaz a urm atoarele trei propozitii echivalente cu denitia
(1.4) a cmpului conservativ:
1) Conditia necesar a si sucient a ca 1(

: ) s a e un cmp conservativ este ca el s a e

irotational, adic a:
\1(

: ) = 0 (1.6)
2) Conditia necesar a si sucient a ca 1(

: ) sa e cmp conservativ este ca lucrul s au mecanic

a e independent de drum:
(2)
Z
(1)

1 (

: )d

: =
(2)
Z
(1)
0

1 (

: )d

: (1.7)
3) Conditia necesar a si sucient a ca

1 (

: ) s a e cmp conservativ este ca lucrul s au mecanic

pe orice curb a nchis a s a e nul,
I

1 (

: )d

: = 0 (1.8)
2
Dac a n cazul unui cmp variabil de forte

1 (

: . t) exist a o functie l(

: . t) astfel nct pentru

orice

: si t s a avem

1 (

: . t) = grad l(

: . t) (1.9)
l(

: . t) se numeste poten tial iar cmpul de forte se numeste cmp poten tial.
Observa tie: Conditia necesar a si sucient a ca

1 (

: . t) s a e un cmp potential este ca el

s a e irotational, adic a:
\

1 (

: . t) = 0.
1.3. Principiul independentei actiunilor
Principiul independen tei ac tiunilor spune c a: acceleratia imprimat a unui corp ca efect al
unei anumite actiuni este aceeasi, indiferent dac a asupra corpului se exercit a sau nu si alte
actiuni,
:

c
(n)
=

1
(n)
adic a actiunea fortei

1
(n)
asupra punctului material, unde : ia valorile 1,2,3,....
Consecint a: cnd asupra unui corp se exercit a simultan mai multe actiunui, forta care i
imprim a acceleratia este suma vectorial a a fortelor corespunz atoare actiunilor exercitate
:

c =
X
n

1
(n)
(1.10)
1.4. Principiul actiunii si reactiunii (sau legea a treia a mecanicii)
Principiul ac tiunii si reac tiunii (sau legea a treia a mecanicii) stabileste leg atura existent a
ntre actiunile reciproce care se exercit a ntre corpurile materiale. Principiul stabileste c a, de
fapt, corpurile interactioneaz a ntre ele dou a cte dou a, a.., considernd punctele materiale
indexate cu : si :
0
, m asura interactiunii lor este att forta

1
nn
0 ct si

1
n
0
n
, unde : ,= :
0
.
Convenim s a not am actiune pe

1
nn
0si reactiune pe

1
n
0
n
, principiul actiunii si reactiunii
stabileste c a actiunea si reactiunea sunt egale n modul, dar de semne contrare, adic a:

1
nn
0 =

1
n
0
n
(1.11)
Observa tii:
a) F ara alt a specicare rel.(1.11) poart a numele de forma slaba a principiului actiunii si
reactiunii.
b) Dac a fortele de interactiune dintre dou a puncte materiale au directia dreptei ce uneste
punctele materiale,

1
nn
0 q

:
nn
0 (1.12)
cu

:
nn
0 =

:
n

:
n
0 . unde

:
n
si

:
n
0 sunte vectorii de pozitie ai punctelor materiale : si
:
0
, atunci egalitatea (1.11) completat a cu (1.12) poart a numele de forma tare a principiului
actiunii si reactiunii.
n conformitate cu principiul manifest arii actiunii (1.1) si independentei actiunilor, putem
scrie, pentru ecare punct material f acnd parte dintr-un sistem de ` puncte materiale, cte
o ecuatie vectorial a a misc arii:
:
n

c
n
=

1
(int)
n
+

1
(ext)
n
, : = 1. ` (1.13)
3
unde

1
(int)
n
este rezultanta fortelor interioare, numit a astfel deoarece descrie actiunile asupra
punctului material : din partea celorlalte puncte din sistem, iar

1
(ext)
n
este rezultanta fortelor
exterioare, care descrie actiunile exercitate asupra punctului material : din partea altor corpuri
ce nu fac parte din sistemul celor ` puncte materiale.
Putem scrie

1
(int)
n
=
X
n
0
=1
n
0
6=n

1
nn
0 (

:
n
.

:
n
0 .

n
.

n
0 . t) (1.14)
Deni tie: Sistemul de ` puncte materiale se numeste izolat dac a din exteriorul s au nu se
exercit a nici o actiune asupra nici unuia din punctele materiale, adic a

1
(ext)
n
= 0. : = 1. ` (1.15)
1.5. Principiul relativit atii al lui Galilei (cel de-al cincilea principiu al mecanicii)
Principiul relativita tii al lui Galilei (cel de-al cincilea principiu al mecanicii) spune c a: prin
nici o experient a de natur a mecanic a efectuat a asupra unui sistem izolat, nu se poate pune n
evident a miscarea rectilinie si uniform a a sistemului de referint a inertial la care se raporteaz a
rezultatele experientei, fat a de oricare alt sistem de referint a inertial.
Observa tie: odat a indicat un o11 , toate o1 ce se misc a fat a de acesta rectiliniu si uniform
sunt tot iner tiale.
2. Teoremele generale ale mecanicii newtoniene
Problema direct a a mecanicii este determinarea evolutiei n timp a unui sistem mecanic,
pornind de la o stare initial a cunoscut a a acestuia. Rezolvarea ei presupune integrarea ecuatiilor
misc arii (1.2) n cazul unui singur punct material sau n cazul unui sistem format din ` puncte
materiale.
Exist a situatii n care o prim a etap a a integr arii acestor ecuatii poate dep asit a usor
rezultnd constanta n timp a unor functii de stare, numite si integrale prime ale misc arii, care,
din punct de vedere matematic ind ecuatii diferentiale de ordinul nti, mai trebuie integrate
doar nc a o dat a pentru a rezolva complet problema evolutiei sistemului.
Posibilitatea existentei unor astfel de functii de stare rezult a din asa numitele teoreme
generale ale mecanicii, acestea ind consecinte imediate ale principiilor dinamice.
Exist a legi care se refer a la impuls, moment cinetic, energie, sarcin a electric a si la diverse
alte m arimi. n cele ce urmeaz a, vom prezenta numai legile de conservare ale impulsului,
momentului cinetic si enegiei mecanice. Legea energiei mecanice se refer a la energia cinetica,
energia potential a si la lucru mecanic.
2.1. Conservarea impulsului
Consider am un sistem simplu format dintr-un singur punct material, de mas a : care fat a
de o11 1 are vectorul de pozitie

: (t). Denind impulsul

j al punctului material

j = :

4
unde : este masa punctului material si

este viteza acestuia, legea a doua a dinamicii (1.2)

se scrie sub forma
d

j
dt
=

1 (1.16)
si este numit a teorema impulsului.
Dac a rezultanta fortelor actionnd asupra punctului material este nul a,

1 = 0. obtinem

j = ct. (1.17)
si spunem c a, impulsul punctului material se conserv a, iar ecuatia (1.17) este numit a legea
conservarii impusului punctului material.
Din conditia initial a,

: (t
0
) =

0
, se poate calcula valoarea constantei din ec.1.17. Rezult a
:

: =

0
, care este binecunoscuta constant a a vitezei unui punct material atunci cnd

1 =
0.Integrnd nc a o dat a ecuatia obtinut a se obtine:

: (t) =

0
(t t
0
) +

:
0
unde am utilizat conditia initial a

: (0) =

:
0
.
Observa tie: Dac a numai proiectia fortei pe o directie dat a de versorul x

n este nul a,

n = 0. rezult a conservarea proiectiei impulsului si a vitezei pe acea directie,

n = co::t. (1.18)

n = co::t.
doar proiectia vectorului de pozitie pe

n avnd dependenta liniar a de timp.
2.2. Conservarea momentului cinetic
Se deneste momentul cinetic

1 al punctului material fat a de originea C a sistemului de
axe, ca produsul vectorial dintre vectorul de pozitie si impulsul punctului material,

1 =

j = :

:
:

: (1.19)
Derivnd momentul cinetic n raport cu timpul obtinem:
d

1
dt
=
d
dt
(:

:
:

: ) = :(
:

:
:

: +

:
::

: ) = :

:
::

: (1.20)
d

1
dt
= :

:
::

:
formul a care prin utilizarea celei de-a doua legi a dinamicii (1.2) devine:
d

1
dt
=

:

1
5
sau
d

1
dt
=

M (1.21)
unde

M =

1 (1.22)
este numit momentul fortei fat a de acelasi punct C.
Ecuatia (1.21) este numit a teorema momentului cinetic si furnizeaz a la rndul ei o lege de
conservare. Astfel, dac a momentul

M al fortei este zero, care se poate realiza dac a

1 = 0 sau
dac a

1 q

: . rezult a:
d

1
dt
= 0 ==

1 = co::t. (1.23)
ecuatie numit a legea conservarii momentului cinetic.
Observa tii:
1) Dac a numai proiectia momentului fortei pe o directie este nul a,

M

n = 0.rezult a con-
servarea doar a proiectiei momentului cinetic pe acea ax a, adic a

n = co::t.
2) Se poate deni viteza areolar a
d

A
dt
a unui punct material, egal a cu suprafata orientat a
m aturat a n unitatea de timp de vectorul de pozitie, prin formula
d

A
dt
=
1
2
(

:
d

:
dt
) (1.24)
unde areolar nseamn a: care apartine ariei, din francezul arolair.
Tinnd cont de denitia momentului cinetic (1.19) rezult a c a cele dou a m arimi sunt pro-
portionale,
d

A
dt
=
1
2:

1 (1.25)
rezultnd astfel o semnicatie geometric a simpl a pentru momentul cinetic. Constanta acestui
vector sau numai a unei proiectii a acestuia pe o directie x a semnic a asadar o vitez a areoral a
constant a, respectiv o proiectie constant a a acestei viteze pe o directie x a.
2.3. Conservarea energiei
Se denesie energia cinetic a 1
c
a punctului material, fat a de o11 1 :
1
c
=
1
2
:
:

:
2
(1.26)
Derivnd aceast a expresie n raport cu timpul obtinem:
d1
c
dt
= :
:

:
::

:
6
formul a care, prin utilizarea legii fundamentale a dinamicii (1.2) devine
:
::

: =

1
d1
c
dt
= :
:

:
::

:
[==
d1
c
dt
=
:

1 =

1 (1.27)
unde

1
:
=

1 se numeste puterea fortei

1 si are semnicatia de lucru mecanic efectuat
n unitatea de timp de forta ce actioneaz a asupra punctului material.
Ecuatia (1.27) ,
d1
c
dt
=

1 . reprezint a forma diferen tiala a teoremei energiei cinetice pentru

punctul material. Dac a 1 0 , energia cinetic a a punctului material creste n timp; dac a
1 < 0. energia cinetic a a punctului material scade n timp.
Exist a si forte de putere nul a, 1 = 0. pentru care energia cinetic a a punctului material se
conserv a [exp. forta Lorentz,

1 = (
:

1)].
Integrnd ecuatia (1.27) n raport cu timpul n intervalul de timp (t
1
t
2
) , obtinem
(t
2)
Z
(t
1
)
d1
c
=
(t
2)
Z
(t
1
)
d1dt =
(t
2)
Z
(t
1
)
d

:
dt

1 dt =
1!2
1
c
(t
2
) 1
c
(t
1
) =
1!2
(1.28)
unde n membru drept al ecuatiei se a a expresia lucrului mecanic al fortei

1
.
Expresia (1.28) este forma integrala a teoremei energiei cinetice.
2.4. Energia mecanic a total a
n cazul n care fortele sunt conservative, adic a

1 = grad l(

: ), unde l(

: ) este energia
potential a, ecuatia (1.27) se poate rescrie sub forma:
d1
c
dt
= 1 =
:

1 =
d

:
dt

dl
d

=
dl
dt
sau
d
dt
(1
c
+l) = 0 == 1
c
+l = co::t.
Denim energia mecanic a total a 1
tot
a punctului material ca ind, suma dintre energia sa
cinetic a si cea potential a
1
tot
= 1
c
+l (1.29)
Ecuatia (1.28) spune c a, dac a fortele ce actioneaz a asupra punctului material sunt conservative,
energia mecanic a a acestuia se conserv a n cursul misc arii sale.
Observa tie: dac a ns a cmpul de forte este potential, adic a

1 (

: . t) = grad l(

: . t)
7
forma diferential a a teoremei energiei cinetice (1.27)

d1
c
dt
=

. devine
d
dt
(1
c
+l) =
Jl
Jt
(1.30)
iar energia mecanic a total a care se poate deni si n acest caz nu se mai conserv a.
3. Generalizarea celor trei teoreme demonstrate n cazul unui punct material
pentru un sistem format din ` puncte materiale.
Evolutia unui astfel de sistem este descris a de ecuatiile de miscare
:
n
::

: =

1
(ext)
n
+

1
(int)
n
, : = 1. `
sau
d

j
n
dt
=

1
(ext)
n
+

1
(int)
n
(1.31)
unde

j
n
= :
n
:

:
n
,este impulsul particulei :.
De asemenea, putem rescrie forta interioar a ce actioneaz a asupra particulei : de c atre restul
de particule ale sistemului, sub forma

1
(int)
n
=
X
m=1
n6=m

1 (

:
nm
.
:

:
nm
)
unde

:
nm
=

:
n

:
m
este raza vectoare relativ a a punctului : fat a de punctul material :.
3.1. Impulsul total

j al sistemului de puncte materiale
3.1. Denim impulsul total

j al sistemului de puncte materiale ca ind suma vectorial a a
impulsurilor tuturor punctelor materiale

j =
N
X
n=1

j
n
=
N
X
n=1
:
n
:

:
n
(1.32)
Sumnd ecuatiile (1.31) dup a indicele : obtinem:
d

j
dt
=
N
X
n=1

1
(ext)
n
+
X
n;m=1
n6=m

1 (

:
nm
.
:

:
nm
).
Suma dubl a pe indicii : si : este nul a, termenii compensndu-se doi cte doi conform prin-
cipiului actiunii si reactiunii

1
nn
0 =

1
n
0
n
. Notnd cu

1
(ext)
rezultanta tuturor fortelor
exterioare

1
(ext)
=
N
X
n=1

1
(ext)
n
8
obtinem:
d

j
dt
=

1
(ext)
(1.33)
Pentru a da o interpretare ecuatiei (1.33) ce are forma teoremei impulsului pentru un punct
material, introducem notiunea de centru de mas a al sistemului de puncte materiale, pe care l
denim ca ind punctul ce are raza vectorial a

:
CM

:
CM
=
1
`
N
X
n=1
:
n

:
n
(1.34)
unde ` =
N
X
n=1
:
n
este masa total a a sistemului de puncte materiale.
Observ am c a

j = `
:

:
CM
(1.35)
putndu-se astfel spune c a impulsul total al sistemului este egal cu impulsul unui punct material
ctiv avnd masa egal a cu masa total a a sistemului, plasat n centrul de mas a si miscndu-se
cu viteza acestuia.
Ecuatia (1.33) se poate scrie acum
`
::

:
CM
=

1
(ext)
(1.36)
ind numit a si teorema mi scarii centrului de masa.
Observa tii:
a) Determinarea misc arii centrului de mas a nu se poate face independent de determinarea
misc arii ec arui punct material din sistem,

1
(ext)
depinznd, n general, de pozitiile si vitezele
tuturor punctelor materiale.
b) Exceptii:
1) n cazul izol arii sistemului,

1
(ext)
= 0. impulsul total al sistemului se conserv a iar centrul
s au de mas a se misc a rectiliniu si uniform.
2) Dac a sistemul se misc a n vid sub actiunea cmpului gravitational extern, uniform al
P amntului

q . avem

1
(ext)
n
= :

q
si

1
(ext)
= `

q . astfel c a centrul de mas a se misc a pe o parabol a cu axa vertical a.

3) Un alt caz de integrabilitate al ecuatiei (1.36) `
::

:
CM
=

1
(ext)
este acela n care
punctele materiale sunt atrase de un centru de forte de tip elastic proportional si cu masele:

1
(ext)
n
= c:
n

:
n
. unde c constant a pozitiv a
Se obtine

1
(ext)
= c`

:
CM
. astfel c a centrul de mas a al sistemului are miscarea unui oscilator
armonic spatial, descriind o elips a cu centrul situat n centrul de fort a.
3.2 Momentul cinetic total

1 al sistemului de puncte materiale
9
Denim momentul cinetic total

1 al sistemului de puncte materiale fat a de originea C a
sistemului de axe, ca ind suma vectorial a a momentelor cinetice ale tuturor punctelor materi-
ale,

1 =
N
X
n=1

1
n
=
N
X
n=1

:
n

j
n
.
Derivnd n raport cu timpul si utiliznd legea a doua a lui Newton, obtinem
d

1
dt
=
N
X
n=1

:
n
(
d

j
n
dt
) =
N
X
n=1

:
n

1
(ext)
n
+
N
X
n;m=1
n6=m

:
n

1
nm
(1.37)
Deoarece,
N
X
n;m=1
n6=m

:
n

1
nm
=
N
X
n;m=1
n6=m

:
m

1
mn
putem scrie pe baza principiului actiunii si reactiunii
N
X
n;m=1
n6=m

:
n

1
nm
=
1
2
N
X
n;m=1
n6=m
(

:
n

:
m
)

1
nm
Dac a principiul actiunii si reactiunii este ndeplinit n forma sa tare [adic a (

:
n

:
m
) q

1
nm
]
rezult a c a suma dubl a din (1.37) se anuleaz a.
Notnd

M
(ext)
=
N
X
n=1

:
n

1
(ext)
n
obtinem
d

1
dt
=

M
(ext)
care este teorema momentul cinetic pentru sistemul de puncte materiale.
Dac a

M
(ext)
= 0. rezult a

1 = co::t (1.38)
Exemple: Fortele ce descriu interactiunile obisnuite, gravitationale sau coulumbiene, satisfac,
de regul a, forma tare a principiului actiunii si reactiunii. Exist a si cazuri de sisteme simple, de
exp., fortele de interactiune dintre doi dipoli electrici sau magnetici punctiformi care satisfac
doar forma slab a a principiului amintit mai sus ==n.acest caz, momentul cinetic total al unui
astfel de sistem izolat nu se conserv a.
3.3. Energia cinetica total a 1
c
a sistemului de puncte materiale
Denim energia cinetica total a 1
c
a sistemului de puncte materiale ca ind suma energiilor
cinetice ale tuturor punctelor materiale
1
c
=
1
2
N
X
n=1
:
n

2
n
(1.39)
10
Derivnd n raport cu timpul si utiliznd relatia (1.2) obtinem forma diferen tiala a teoremei
energiei cinetice
d1
c
dt
= 1
(ext)
+1
(int)
(1.40)
unde 1
(ext)
=
N
X
n=1

1
(ext)
n
este puterea total a corespunz atoare fortelor exterioare,
iar 1
(int)
=
N
X
n;m
n6=m

1
nm
este puterea total a corespunz atoare fortelor interne.
sau sub forma
1
(int)
=
N
X
n;m=1
n6=m
d

:
nm
dt

1
nm
Punnd n evident a miscarea centrului de mas a, expresia (1.39) se poate rescrie
1
c
=
1
2
`

\
2
+1
0
unde
1
0
=
1
2
N
X
n=1
:
n

02
n
Energia cinetic a total a se scrie ca suma dintre energia cinetic a a unui punct material ctiv de
mas a ` aat n centrul de mas a al sistemului si miscndu-se cu viteza

\ acestuia si energia
cinetic a datorat a misc arii relative a acestor puncte fat a de centrul de mas a.
Integrnd relatia (1.40) n raport cu timpul, obtinem forma integral a a teoremei energiei
cinetice.
1
c
(2) 1
c
(1) =
(ext)
1>2
+
(int)
1>2
unde

(ext)
1>2
=
N
X
n=1
2
Z
1

1
(ext)
n
d

:
n

(int)
1>2
=
N
X
n;m=1
n6=m
2
Z
1

1 d

:
n
sau

(int)
1>2
=
1
2
N
X
n;m=1
n6=m
2
Z
1

1
nm
d

:
nm
Observatie:
11
(1) spre deosebire de teoremele impulsului si momentului cinetic, din teorema energie cinet-
ice nu putem elimina fortele interioare folosindu-ne de principiul actiunii si reactiunii.
(2) Dac a fortele interne si externe sunt conservative, adic a

1
nm
= grad
nm
l
(int)
nm
pentru fortele interne

1
(ext)
n
= grad
n
l
(ext)
pentru fortele externe
atunci se poate deni energia mecanic a total a a sistemului de puncte materiale
1 = 1
c
+l
(int)
+l
(ext)
m arime care se conserv a.
12