Curs 1 Managemetul public este stiinta de a conduce de a pune in valoare fiinta cea mai importanta, omul cu scopul identificarii

resurselor necesare prestabilite anteriror. Mangementul este un domeniu, are tehnici proprii de analiza, are metode proprii si este realizat de catre om . Dezvoltarae manageriala: -organizarea omenilor -serviciu de aparare/ de sanatate/ educatie -de aici rezulta organizare, existenta unor principii, unor ierarhiiEvolutia managementului public: La inceputul secolului 20 se instrumentaeza notiunea de managenet in administratia publica pentru a eficientiza activitatea administratiei publice. M.P. ca activitate constienta de previzionare, organizare, coordonare si control de reglare este realizat de om cu scopul satisfacerii nevoii publice, sociale prin punerea in valoare a tuturor resurselor umane, materiale, informationale intr-o perioada determinate de timp. MP este cel ce a insotit evolutoia omenirii, de la formele primare la cele mai complexe forme de organizare. MP are o componenta psiho-sociala identificata prin existenta unei starii de spirit caracteristica fiecarei echipe mangerilae in care se manifesta factorii pozitivi si negative evolutiei societatii Trasaturi: 1.este determinate de dinamismul evolutiei societatii si de schimbarea factorilor politici, demografici, culturali , juridici. 2.stabilitatea pentru formarea structurala a elementelor de management 3.continuitatea prin care se particularizeaza ca process de conducere in raport cu alte activitati de conducere, de contro, care esete caracteristica sistemelor aflate in schimbare. 4. consecventa este raportata la obiectivele pe care le are organizatia publice, existenta unei flexibilitati, identificarea etepelor procesului de conducere 4.ciclicitatea se identifica prin existenta unor noi stari ale sistemului sistemului condus si sistemului conducator Functiile procesului de conducere acceptate ca fiind ale scolii moderne - fct de prevedere - fct de organizare - fct de coordonare - fct de angrenare- declansare a actiunii - fct de control-reglare Toate functiile sunt incluse in procesul de conducere. FUNCTIA DE PREVEDRE -functia prin care organizatia publica este condusa prin procedee prin care sunt evidentiate aspecte de dezvoltare viitoare cu scopul realizarii obiectivelor acestuia -prevedrea actiunilor viitoare privind evolutia organizatiei publice -stabilirea obiectivelor -precizarea ansamblului de intentii si a cailor de urmat cu scopul realizarii obiectivelor -determinarea concreta a tuturor etapelor si programarea actiunlior viitoare insemnand: -stablirea activitatii/ durata activitatii/ -stabilirea resurselor necesare si a distributiei FUNCTIA DE ORGANIZARE -totalitatea ctivitatilor intreprinse in vederea utilizarii cu maxima eficienta a resurselor pe care le are organizatia ACTVITATI analiza obiectivelor - studierea situatie existente - proiectarea situatiei inbunatatite - realizarea conditiilor de aplicarea obiectivelor - aplicarea sistemului imbunatatiti - functionarea sistemului imbunatatiti si urmarirea modului in care acesta functioneaza FUNCTIA DE COORDONARE -reprezinta procesul prin care conducatorul creeaza si mentine armonia intre activitate oameni, compartimentele de munca pe care le conduce in conditiile unui mediu in schimbare cu scopul realizarii obiectivelor acesteia. ACTIVITATI determinarea riguroasa a structurii de organizare a relatiilor si a sitemelor de comunicare din interiorul organizatiei - stabilirea unui sistem nou de comunicatii - determinarea standardelor de performanta - precizarea modalitatilor de compensare a perturbatiilor FUNCTIA DE ANTRENARE DECLANSARE A ACTIUNII -reprezinta procesul prin care sunt motivate resursele umane din interiorul unei organizatii de catre conducator cu scopul realizarii eficiente a obiectivelor organizatiei

ACTIVITATI cunosterea si aplicarea diferitelor tactici de motivarea a colaboratorilor - stabilirea planurilor de actiune - identificrea mijloacelor si a resurselor privind declansarea actiunii - determinarea momentului de declansare a actiunii - evaluarea modului de indeplinire a actiunii FUNCTIA DE CONTROL REGLARE -reprezinta procesul prin care sunt verificate si masurate realizarile clitative si cantitative ale unor performante, sarcini sau lucrari, sunt comparate cu standarde cunoscute, indicandu-se masuri de corectie ori de cate ori se inregistreaza abateri de la standard. ACTIVITATI - stabilirea obiectivelor controlului si planificarea acestuia - determinarea nivelului de performanta care poate fi masurat - proiectarea sistemului de control corespunzator cerintelor , si poate fi comparat cu rezultatul standard - pregatirea personalului care realizeaza controlul si care este controlat - verificarea unor parametrii si compararea cu limitele prestabilite - interpretarea abaterilor stabilindu-se natura, amploarea, frecventa, consecintele - realizarea dupa caz a corectiilor necesare si indepartarea factorilor perturbatori Cele 5 functii au urmatoarele carcteristici: - sunt specifice procesului de conducere realizat de catre oameni - au cacter general - au continut si forma de manifestare diferit in functie de nivelul ierarhic, de specificitatea activitatii, de carcterul domeniului - se realizeaza intr-o pondere diferita in functie de gradul de autonomie si se aplica intr-o conceptie de sistem, ele fiind intr-o interdependenta permanenta - procesul de management presupune existenta a 2 doua subsisteme in interiorul organizatiei - subsistemul condus - subsistemul conducator Relatiile procesului de conducere definesc functtile acestuia pe baza determinarilor economice, politice, umane si tehnico materiale. Curs 2 Caracteristicile comune ale procesului de conducere Cele 5 functii au caracter general cu continut diferit in functie de nivelul ierarhic la care se intalnesc. Ori de cate ori se discuta despre procesul de conducere, despre institutiile publice, reprezentarea grafica a acesteia trebuie asimilata cu existenta unei piramide. Functia de prevedere - reprezinta cea mai importanta functie a procesului de conducere, in care conducatorul anticipeaza evolutia, conditia in care se va alfa sistemul socio-economic condus, precum si comportamentul acestuia in conditiile schimbate. Exercitarea functiei de prevedere trebuie sa asigure identificarea tendintelor existente, prefigurarea proceselor viitoare, a fenomenelor ce pot avea loc si stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse si a resurselor necesare. Fundamenteaza strategiile si tacticile sistemului condus, programele planurile. Aceasta functie raspunde la activitati prin care sunt descries actiuni viitoare, iar intrebarea este ce trebuie si ce se poate realize. Sunt cunoscute 3 instrumente prin care se poate realize functia: - programare - prognozare - planificare Literatura de specialitate si practica demonstreaza existenta urmatoarelor metode de previziune: a) previziunea pe baza de identitate- care consta in mentinerea sau prelungirea in viitor fara nici o modificare a situatiei existente, aceasta inseamna extrapolarea in timp a constantei cauzei si a conditionalitatii. b) Previziunea prin extrapolare are la baza ipoteza potrivit careia atunci cand au loc modificari ale situatiei prezente, cand si cauzele raman constante, efectul schimbarii va fi acelasi si in perioada imediat viitoare c) Previziunea ciclica- consta in atribuirea evenimentelor viitoare, unele sub formele care au aparut in trecut pe baza supozitiei ca ele au un caracter ciclic repetabil d) Previzionarea prin asociere- sunt concepute elemente din cel putin doua evenimente anterioare din care se pot deduce formele viitoare pe baza evenimentelor anterioare. e) Previzionarea prin analogie bazata pe analogia dintre doau category de evenimente consta in presupunerea ca ceea ce se intampla intr-una din category se va intampla si-n viitor. f) Previzionarea probabilistica- construirea evenimentelor viitoare prin clasarea lor in prelungirea unor structuri statistice sesizate ca atare pe cale intuitive.

La nivelul conducerii cand se discuta despre componenta de previzionare trebuie sa se tina seama ca este un sistem dinamic care instrumenteaza cele mai multe informatii care stau la baza luarii unei decizii si se considera cel mai posibil sistemul existent in sistemul managerial social. Informatiile pe care le instrumenteaza sistemul managerial prin functia de previzionare trebuie sa aia urmatoarele carcteristici: a) informatia sa fie integrala- realizarea starii unor indicatori, ce caracterizeaza publicul pentru care trebuie sa luam o decizie b) trebuie sa fie necesare sisuficente- ceea ce se traduceprin faptul ca un conducator prefera sa aiba o mica de informatie care sa reflecte realitatea si sa-i permita sa i-a decizia c) sa fie certe-sa reflecte reaitatea d) informarea sa se faca la timp cu momentul in care este luata decizia pentru ca aceasta sa corespunda realitatii si modelarii unui posibil coportamnet ulterior. Literatura de specialitate (kontz) defineste ca principii fundamentale ale planificarii: - principiul contributiei obiective - principiul primar al planificarii - principiul eficientei planurilor structura planurilor are la baza utilizarea a 2 principii: - principiul premiselor planificarii care solicita antrenarea mai multor indivizi ce raspund de planificare, care inteleg si conving sa foloseasca premise substantiale pentru planificare. - Principiul cadrului strategic si de orientari conform caruia cu cat strategiile si orientarile sunt mai atent elaborate si mai clar intelese cu atat va fi mai substantial si mai efficient cadrul planificarilor organizatiei. Reusita activitatii de planificare impune respectarea urmatoarelor principii: - principiul factorului imitator reprezinta esenta luarii deciziilor, presupune rezolvarea problemei avand la baza mai multe alternative si identificarea dace este posibil a factrilor imitatori si eliminarea acestora - princpiul angajamentului prin care evidentiem existenta unei planificari logice care acopera o perioada determinate de timp in viitor necesara, pentru a prevedea atat cat este posibil de bine indeplinirea angajamentelor luate - principiul flexibilitatii- presupune cresterea gradelor flexibilitatii a planurilor cu scopul evitarii aparitiei factorilor perturbatori si a unor evenimente neasteptate, costul flexibilitatii trebuie masurat in raportu cu costurile riscurilor - principiul schimbarii dirijate - presupune cresterea numarului deciziilor de planificare pentru viitor astfel incat prognoza sa fie insotita de activitati de control realizate periodic cu scopul mentinerii.. Planificarea in organizatie se clasifica : - pe termen lung - pe termen mediu - pe termen scurt Planurile pe termen lung sunte cele ce acopera aspectele competitive tehnologiice si strategice cu un grad de complexitate mare atat pentru sistemul condus cat si pentru conducator. Planurile pe termen lung au in vedere acoperirea activitatii de cercetare si in sistemul condus, punand astfel in valoare capacitatea manageriala a sistemului conducator. Planurile pe termen mediu se refera la perioada de timp cuprinsa intre 1-3 ani, in timp ce planurile pe termen lung se refera la obiective generale derivate din planurile strategice ale sistemului condus, planurile pe termen mediu sunt detalii ale unor planuri operative si de obicei intra in jurisprudenta nivelului mediu a sistemului conducator. Planurile pe termen scurt se refera ca sip e termen mediu la obiectivele specifice, ele au un orizont de timp max 1 an si au un impact mai mare asupra activitatii zilnice a magerilor , se regasesc vizibil evidentiate in bugetul de cheltuieli a sistemului condus PLANURI strategice - operative - de unica folosinta Planurile strategice - influenteaza evolutia intregului system condus - sunt elaborate si definite de catre ocupantii niveluirlor ierarhice superioare - descrie misiunea si scopul organizatiei si stabilesc care sunt obiectivele acesteia Momentul declansarii procesului de planificare incepe cu declansarea formala a misiunii care stabileste directiile si premisele planificarii activitatii sistemului. Sunt elaborate planurile operationale, obiective strategice, astfel incat sistemul sa se identifice cu propria misiune. Planuri operationale acopera un domeniu mai restrans fiind orientate spre ctivitati saptamanle si zilnice, uneori lunare prin care se asigura realizarea obiectivelor strategice.Sunt cunoscut ca planuri tactice si au in general ca obiect alocarea resurselor necesare realizarii obiectivului, raportat la o perioada determinate de timp Planuri de unica folosinta sunt create pentru a rezolva o problema care este putin probabil sa apara in viitore, acestea pot fi programate, identificate printr-un program-proect, avand un buget bine determinat. Planuri permanente sunt create sub conducerea nivelului executive deoarece prin aceste planuri se realizeaza delegarea de autoritate a nivelului executive, rezolvandu-se multe probleme de cei din nivelul executive, contribuind la economisirea timpului in luarea deciziilor.

Curs 3 FUNCTIA DE ORGANIZARE -armonizarea resurselor -revine unui centru de organizare -stabileste rapoarte optime intre obiective, resurse, raportate la resurse -stabileste proportii necesare (functia de organizare si proportii intre categorii) -asigura cresterea cmplexa a volumului activitatii de organizare in organizatia publica, realizand intre functia publica de control si functia publica de identificare niiveluri ierarhice. Prin functia de organizare sunt puse in valoare tehnicile organizarii stiintifice, perfectionarea continua a acestora. Dezvolta si creeaza conditiile aplicarii gandirii sistematice promovand sistemul de interactiune cu celelalte cond ale functiei de conducere. Sprijina aplicarea principiilor managementului modern; 1. Principiul diviziunii muncii 2. Principiul autoritatii si responsabilitatii 3. Principiul disciplinei 4. Principiul unitatii ordinelor 5. Principiul unitatii directionale 6. Principiul subordonarii intereselor individuale la interesul colectiv 7. Principiul remunerarii 8. Principiul centralizarii 9. Principiul functionarii logice 10. Principiul ordinii 11. Principiul echitatii 12. Principiul stabilitatii conducerii 13. Principiul stabilitatii conducerii 14. Principiul initiativi 15. Principiul solidaritatii Functia de organizare permite evidentierea organizarii active in institutiile publice, aceasta fiind reprezentatata prin instrumentele de organizare regulamentara. Structura de organizare reprezinta rezultatul organizarii institutiei, felul in care partile acestui ansamblu sunt corelate intre ele si sunt asezate intr-o ordine determinata de logica acesteia. Partile structurii de organizare sunt elementul uman, circuitul de informare, ansamblul mijloacelor materiale. Definirea structurii de organizare comporta o analiza realizata dintr-o tripla perspectiva, analiza functionala- sunt identificate functiile organizatiile publice. -definirea autoritatii stabilirea centrilor decizionali -definirea legaturilor, evidentiindu-se natura acestora. Dimensiunea economica a organizatiei publice se realizeaza prin asigurarea conditiilr de corelare a sarcinilor cu atributiile, a calitatii cu capacitatile. Dimensiunea sociala presupune satisfacerea nevoilor personalului angajat si a personalului contactual si a personalului ce ocupa fuctii publice, motivarea acestuia si asigurarea unui statutu conform postului pe care-l ocupa. Dimensiunea informationala presupune asigurarea conditiilor de circulare a informatiei in cele sensuri. Un element al structurii de organizare este reprezentat de organigrama, care reprezinta o descriere simplificata, grafica a unei structuri de organizare, nu confundati cu structura organizare, deoarece organigrama este o componenta a structurii de organizare, alaturi de comportimentele de munca. Alt elemen constitutiv care reprezinta suma atributiilor omogene din punct de vedere al naturii si complexitatii, in mod permanent si reactualizat ori de cate ori este nevoie.Se poate descrie prin rolul sau, prin sarcini si atributii permanente, responsabilitate si legaturi.Autoritatea postului asigura dreptul de a dispune executarea unei sarcini sau a unei lucrari. Responsabilitatea reprezinta obligatia de a indeplini anumite sarcini cu scopul realizarii misiiunii. Postul este cel ce se ragaseste in statutul de functiuni, identificat ca un numar si insotit de o marca.Fisa postului reprezinta un document pe care angajatul il semneaza, in care se regasesc atributiile, responsabilitatile, nivelul ierarhic la care este regasit postu respectiv, legaturi de subordonare, de coordonare, de conducere sau de cooperare in interiorul compartimentului, intre compartimentele situate la acelasi nivel ierahic sau la un nivel inferior sau superior. Comaprtimentul de munca sunt grupuri inchegate de persoane, reunite sub aceeasi autoritate ierarhica si cu precizarea atributiilor si sarcinilor cu caracter permanent. Clasificarea se realizeaza dupa marimea compartimentului compartimente simple/complexe b) dupa legaturi: compartimente ierarhice/ comp. de stat major/ comp functionale Ocupantul unui post realizeaza activitati ce sunt caracterizate conceptual prin asa numita munca. Munca se poate evidentia prin componentel sale: prin operatie/ sarcina/ atributii/ activitati/ legaturi Legaturile structurale reprezinta sisteme de realizare bi si multi dimensionale concepute sa asigure functionarea structurii de organizare. Legaturile pot fi clasificate: Dpdv al compartimentului in : leggaturi ierarhice de autoritate/ functionale/ de consultare de tip stat major Dpdv al reglementerilor pot fi: legaturi formale/ neformale

Niveluri ierarhice semnifica treptele de autoritate ierarhica ce separa functia de conducere de functia de executie. Linia sau filera ierahica reprezinta controlul prin care circula informatia si deciziile. Rangul ierarhic, diferit de nivelul ierarhic, identifica importanta unui departament cu un alt departament. Ponderea ierarhica reprezinta raportul dintre functia de executie si cea de conducere,se diferentiaza pe orizontala organizarii sau pe verticala acesteia, in functie de complexitatea activitatii, de dificultatea muncii, sau de gradul de repetitivitate a activitatii Structura de organizare are 2 reglulamente: - ROF al organizatiei publice - RS ROF este reprezentat ca instrumentul de conducere ce se sprijina pe detalierea tuturor activitatlor organizatiei publice astfel incat sa fie evidentiate comportimentul de munca, nivelurile ierarhice, responsabilitati, conducerea institutiei publice. Structura cadru a unui ROF este definita de existenta a 4 parti structurate astfel: I. cuprind elemetele privind o institutie public. a) denumirea institutiei publice b) elemente privind statutul c) misiunea d) structura organizatorica e) compartimente f) comisiile si consiliile g) institutii subordonate h) organigrama i) an infiintare descrierea tuturor atributiilor, atributiile institutiei publice 16. obiectul de activitate 17. atributele compartimentului de munca 18. diagramele relationale dezvoltate pe orizontala si pe vertica III. elemente privind conducerea institutiei publice 19. conducerea colectiva stabilindu-se componenta, compartimentele, atributiile responsabilitatile 20. conducerea executiva- atributii, competente, raspunderi 21. compartimentele de munca la diverse niveluri ierarhice de munca 22. competentele, raspunderi, relatii cu celelalte compartimente IV dispozitiile finale reprezentate de modalitatea in care ROF-ul poate fi aplicat, actualizat, modificat, corectat. FUNCTIA DE antrenare - declansarea a actiunii: 23. consta in transmiterea catre personalul de executie a sarcinilor si atributiilor de executie ce revin acestuia. 24. Ne permite dezvoltarea unui sistem complex de punere in valoare a tuturor resurselor institutiei publice cu scopul asigurarii realizarii obiectivelor specifice si dezvoltarea interdependentei intre nivelurile ierarhice 25. Control reglare 26. Organizare 27. Promoveaza motivarea diferentiata a angajatilor institutiei publice, claritatea si concizia formularii dispozitiilor, a logicii actiunilor si a logicii argumentarii si transmiterea atributiilor si sarcinilor 28. Evidentiaza realizarea echilibrului intre autoritati si responsabilitati 29. Realizeaza repartizarea echilibrata a sarcinilor, ofera spatii si promoveaza constituirea unui sistem informatizat Adapteaza stilul de conducere la specificul fiecarei actiuni promovand metode de conducere de tip C, prin proiecte, obiective, bugete, metode de conducere ce sunt specifice. FUNCTIA DE COORDONARE 30. ..............................................................................improvizarea in timp si spatiu a activitati cu resursele realizate de catre personalul angajat 31. institutiile publice au caracteristica de promovare a activitatii de coordonare, activitate complexa prin care se realizeaza coordonarea la fiecare nivel ierarhic al institutiei, punandu-se in valoare rolul compartimentului de tip stat major (consultativ) 32. stil de conducere participativ, decizia este luata de echipa manageriala, actul de decizie este colectiv 33. stimuleaza initiativa FUNCTIA DE CONTROL REGLARE 34. reprezinta urmarirea desfasurarii actvitatii si realizarea obiectivelor in conformitate cu plan prestabilit 35. asigura cresterea actiunilor de control, controlul indirect in raport cu controlul direct, ierarhic interdependent a actiunii de control realizat la diferite niveluri ierarhice, la diferite etape, amplificarea rolului si importantei compartimentului, in exercitarea functiei de control, diversificare formelor si meodelor de control si crestere caracterului preventive al si corelarea cu functia de previziune 36. controlul asigura identificarea momentului de finalitate clara a actiunii cuantificand obiectivele si abaterile.Prin functia de control se realizeaza o repartizare clara, echilbrata a sarcinilor si responsabilitatile, asigurarea bunei circulatii a informatiei,imbinarea formelor de control. II.

Curs 4 Delimitari conceptuale intre sector public- bun public Sectorul public este format din stat si colectivitatile locale, ambele categorii fiind incluse in structurile dreptului public. A doua componenta a sectorului public e formata de institutia publica. In categoria institutiilor publice includem institutiile cu caracter administrativ, comercial, si industrial. A treia componenta este data de structuri de drept privat aflate sub controlul autoritatilor publice fie datorita obiectului lor social, fie datorita modului de organizare sau a posesiunii capitalului. Orice intreprindere in care statul , colectivitatile sau institutiile publice sunt proprietere, independent sau impreuna, direct sau indirect, cu o parte din capital a carei importanta: a). excede o jumatate din capitalul intreprinderii; b). desi minoritara, permite existenta sau conjugarea cu puterea publica; este o intreprindere publica. Cat de important e sectorul public? Din perspectiva istorica au fost formulate 4 conceptii: conceptia birocratica- traditionala : promoveaza existenta unui public pentru a raspunde direct nevoilor sociale ale populatiei. In aceasta conceptie , termenul de serviciu public apare ca sintagma fundamentala , functionarul public este privit ca actor principal caruia statul ii garanteaza drepturi si obligatii. conceptia liberala- statul este dator sa asigure respectarea drepturilor si obligatiilor publice si sa regleze activitatiile fundamentale bunei desfasurari a activitatii publice. In aceasta conceptie se discuta despre statul minimal prin care delegarea autoritatii este o necesitate. conceptia modernista- accentul e pus pe interes, iar apropierea de stiinta administrativa este vizibila. Sectorul public apare ca o preconditie a gestionarii cu succes a actiunilor publice. conceptia juridica- statul de drept este regula. Prin urmare, statul pt ca este nevoie de o entitate care sa fie sursa unica si elementara a alegerilor, modalitatilor de functionare a mecanismelor publice, a neutralitatii si impartialitatii functiilor publice. Cea de-a doua perspectiva care raspunde intrebarii cat de important este sectorul public, este cea economica; 6 motive: existenta unui sector public asigura intrarea libera pe piata a producatorilor si consumatorilor, exercitarea in cunostiinta de cauza a deciziei de cumparare. Miza este ca existenta legilor clasifica si asigura un cadru fluent si stabil dezvoltarii pietei. guvernul poate interveni in echilibrarea concurentei acolo unde aceasta nu este eficienta datorita costurilor in scadere. aranjamentele contractuale si schimburile necesare pentru functionarea pietei nu ar putea exista fara protectia si impunerea unei structuri juridice oferite de guvern; situatiile de esec al pietei pot fi contracarate prin existenta unui sector public; valorile sociale pot necesita ajustarea in distributia veniturilor, fapt ce rezulta din transmiterea drepturilor de mostenire , de exemplu asupra proprietatii; sectorul public poate ajusta ineficienta pt sistemul de piata in ceea ce priveste cresterea nr de angajati , stabilitatea preturilor si a ratei sociale a cresterii economice. Particularitati ale sectorului privat e mai transparent fata de cel public; cresterea concurentei; obiectivul : obtinerea profitului; libera initiativa ; actorul principal e proprietarul. Criterii de diferentiere intre sistemul privat si cel public: accesul la produse. Pt sistemul public, accesul la produse se face prin alegere colectiva , printr-o politica publica. In sistemul privat, accesul la produse se face prin alegerea individuala. reglare. In sistemul public public , reglarea se realizeaza prin nevoia de resurse. Statul intervine cand cetatenii au nevoie. In sectorul privat, reglarea se realizeaza prin cerere -oferta. obiectivele. In sectorul public- obtinerea egalizarii nevoilor; insect privat- obtinerea profitului financiar. calitatea actorilor. In sectorul public- cetateni; in cel privat- clienti. instrument al pietei. In sectorul public- actiunea colectiva; in cel privat- concurenta. decizii. In sectorul public- decizia poarta oputernica raspundere politica si poate fi coercitiva; in sectorul privat- procesul decizional are valente consensuale, iar fundamentarea e raspunderea in fata actionarilor. Domeniul public- definitie. 1.Include totalitatea bunurilor mobile si imobile care nu sunt susceptibile de a face obiectul proprietatii private sau care sunt destinate folosintei publice sau functionarii publice. 2. Poate reprezenta organizarea cu scop colectiv , cuprinzand actiunea colectiva, cetatenii, indivizii unui stat , la un anumit moment , art.136/Constitutia Romaniei. Bunul public.

Produs al carui consum de catre un singur individ nu reduce cantitatea valabila pentru altii, poate fi folosit de toti membrii unei colectivitati in acelasi timp si nu exclude de la consum pe cei care nu doresc sa contribuie la finantarea bunului public. Serviciu public. In sens organic, serviciul public desemneaza realizatorul activitatii de interes public, un organism,o persoana juridica ,publica sau privata. In sens material , serviciul public desemneaza o activitate publica sau de interes public (serviciul de legiferare, de administrare, judiciar). Functia publica. Potrivit unei prime definitii, functia publica =complexul de puteri si competente organizate prin lege pentru satisfacerea unui interes general in vederea ocuparii in chip temporar de un titular sau mai multi , persoana fizica ce exercita puterea in limita competentei si urmareste realizarea scopului pentru care a fost creata functiunea (Paul Negulescu 1934) Grupare de atributii, de competente, stabilite conform legii din cadrul unui serviciu public infiintat in scopul satisfacerii in mod continuu de catre functionarii publici numiti in aceste functii, a intereselor generale ale societatii. Pentru managementul public, functionarii publici vor fi , in consecinta, considerati resurse umane ale societatii si garanti ai functionarii activitatilor acestora. Curs 5 ORGANIZATIA PUBLICA Notiune de organizare -in general prin organizare intelegem descoperirea unui fenomen, process sau sistem in elementele sale cele mai simple precum si analizarea acestora cu scopul recompunerii lor sub un efect de sinteza ameliorata -etimologic organizarea provine din gr. Organo ce inseamna armonie. Notiunea de organizatie privita in lit de specialiate intr-o acceptie foarte larga astfel potrivit teoreticianului Henry Fayon organizarea consta in costruirea dublului organism social si material al unei organizatii precum si inzestrarea acesteia cu tot ceea ce ii este necesar pt a pute functiona -in domeniul M.P.organizarea consta intr-un ansamblu de procese de munca prin care se delimiteaza elementele componente ale sistemului, se stabilesc competentele,sarcinile si responsabilitatile care revin componentelor acesteia, precum si relatiile care se stablilesc intre ele in interiorul si exteriorul sistemului. -in esenta organizarea este un proces de divizare a muncii, de precizare a responsabilitatilor si a autoritatilor. -ratiunea existentei organizarii in Adm. Publ deriva din necesitatea stabilirii ierarhiilor si a autoritatii in vederea indeplinirii obiectivelor. Drept urmare fiecare individ trebuie sa stie cine este, ce trebuie sa faca, cine este responsabil si pt care anume rezultat organizatia publica poate fi definita pornind de la sensul traditional al organizatiei ce reprezinta o entitate sociala creata in scopul realizarii de obiective specifice, de realizare a misiunii sale fundamentale, aceea de satisface a nevoii publice. In plus, conceptul poete fi definit ca si coordonareplanificata a activitatilor unui anumit nr de oameni prin impartirea muncii si a functiilor printr-o ierarhie a responsabilitatilor si a autoritatilor. Cine are dreptul sa ia decizii? Autoritatea Cine poarta raspunderea in situatia in care ceva nu merge bine? Responsabilitatea Este informat functionarul public atunci cand desfasoara activitate in organizatie? Informare Cand incepe activitate? Coordonarea Exista o metoda mai buna de recompensare a activitatii realizate? Recompensa Aflate in stransa legatura cu organizatia publica, structura organizationala poate fi definita ca ansamblul persoanelor si a subdiviziilor organizatorice, al relatiilor stabilite intre acestea astfel constituite si implementate astfel incat sa asigure premisele organizatorice neceesare pentru obtinerea performantelor dorite. Indicatori de proiectare: 1. postul 2. functia 3. compartimentul 4. relatii organizatorice(leg structurale) 5. nivelul ierarhic 6. ponderea ierarhica Parametrii de situatie 1. vechimea organizatiei 2. dimensiunea orgaizatiei 3. pietele 4. structura organizatiei 5. controlul organizatiei din exterior

6. 7.

procesul decizional intern tehnologia utilizata

In general asupra parametrilor de proiectare intervine echipa manageriala pentru configurarea organizatiei publice, parametrii de situatie fiind aceea care conditioneza realizarea sa. Din analizarea elementelor de definitie, putem spune ca elementele de baza ale oricarei organizatii publice, sunt urmatoarele: 1. 1.scopul organizaatiei publice-misiune,obiective,politici, strategii 2. structura-rolurile,sarcinile, activitatile 3. clasa oameni-cunostinte, capacitati, competente 4. cultura-stilul de conducere, valorile pe care le promoveaza 5. mediul extern-suma de factori de influenteaza organizatia publica 6. tehnologia-echipamentele utilizate la procesarea informatiei Organigrama- o transpunere grafica a optiunii de repartizare de autoritate si responsabile intr-o organizatie publica In practica pot fi intalnite 3 tipuri de organigrame: a)org functionale- cele ce radau functiile manageriale b)org divizionale- se refera la segmentele strategice grupate pe diferite servicii c)org matriciale- o combinatii de criterii a) si b) Principiile organizationale -avand in vedere toate elementele componente ale unei structuri organizationale apare ca necesara fixarea anumitor reguli si proceduri de asamblare a cestora in vederea desfasurarii de activitati eficiente si eficace. -ca urmare in lit de specialitate au fost conturate 3 principii organizationale: -1.principiul functional -2.principiul liniei -3.principiul.liniei si al personalului intr-o organizatie apare necesitatea delegarii si cooperarii intre indivizii insarcinati cu realizarea functiilor din cadrul compartimentelor de munca, in acest scop este necesara realizarea unei diagrame organizationale pt identificarea autoritatii, a resposabilitatii, a atributiilor si a sarcinilor spacifice. 1.P. functional -se caracterizeaza prin faptul ca un angajat are mai multi superiori, fiecare dintre acestia, fiin specialist in domeniul sau de activitate. -avantaje: utilizarea eficienta a specialistilor; linia scurta de comanda -dezavantaje: incrucisarea liniilor de autoritate,de comanda; atribuire neclara a responsabilitatilor 2.P.liniei -conform acestuia datorita nr ridicat de personal, este necesara specificarea in detaliu a fiselor postului. Aceasta forma dea congigurare o organizatiei publice implica instrumentul managerial numit delegare de autoritate si creeaza linii clare de autoritate intre diferite niveluri de autoritate -int-o astfel de organizatie trasatura distincta este ca fiecare angajat are un singur superior, nu va exista niciodata indoiala asupra ordinii ce trebuie urmata, canalele de autoritate si de comanda fiind aceleasi -avantaje: fiecare angajat are un singur superior; liniile de comanda se suprapun cu cele de comunicare; distribuirea clara a autoritatii si a responsabilitatii -dezavantaje: pre multe niveluri in organizatie;dificultatea utilizarii specialistilor; proble de coordonare si cooperare 3.P.liniei si al personalului -se datoreaza multiplicarii sarcinilor in organizatii, ceea ce conduce la probleme de control si de competenta. Presupune o autoritate clara, precum si impartirea responsabilitatilor rezultand tipuri de compartimente, unlu liniar si unul functional; cel liniar fiind responsabil pt indeplinirea obiectivelor esentiale ale organizatiei. Management public Curs 6. Mecanismele decizionale Cele cinci functii ale procesului decizional se finalizeaza cu momentul luarii unei decizii specifice fiecarei activitati. Functia de previziune-Ce trebuie ?ce poate fi realizat ? in cadrul organizatiei. Ea reprezinta ansamblul proceselor prin care se determina obiectivul organizatiei, se formuleaza actiunile si modalitatile de actionare si sunt alocate resurse. Functia de previziune asigura identificarea resurselor necesare executarii misiunii organizatorice, prefigureaza procesele, fenomenele care vor avea loc si stabileste obiectivele. Functia de organizare- cine ?cum ? contribuie la realizarea obiectivelor organizatiei. Prin aceasta functie sunt asigurate resursele necesare aplicarii planului cu scopul activitatii cuprinse in plan. Functia de coordonare- care ? sunt modalitatile de armonizare si motivare. Reprezinta ansamblul proceselor prin care sunt armonizate deciziile cu actiunile. Scopul organizatiei este de a raspunde in timp real provocarilor interne si externe pt indeplinirea obiectivului organizatiei.

Functia de antrenare si declansare- de ce ?personalul organizatiei participa la realizarea obiectivului acesteia. Se stabilesc sarcinile precise si functiile de motivare exercitate la diferite nivele. Functia de control- cu ce ? rezultate s-a finalizat munca. Se identifica prin ansamblul proceselor de masurare si comparare a rezultatelor organizatiei cu standardele si obiectivele prestabilite. Momentul esential al procesului de conducere este reprezentat de decizia manageriala. Fiecare functie a procesului de conducere se finalizeaza cu un act decizional astfel : F. de previziune- decizia privind obiectivele si directiile de actiune ; F. de organizare- decizia privind formele si metodele de organizare ; F. de coordonare- decizia de armonizare intre personal si activitati ; F. de antrenare- decizia privind motivarea personalului ; F. de control-reglare- deciziile privind corectiile necesare realizarii obiectivelor ; Diferenta intre a hotari si a decide : A hotari= act unilateral ; nu are la baza mai multe variante posibile de rezolvare a problemei ; este un act de vointa. A decide= proces ce are la baza identificarea unei probleme, culegerea datelor privind problema sesizata, prelucrerea datelor, elaborarea variantelor posibile decizionale, alegerea unei variante din cele elaborate. Decizia ca si proces se identifica cu existenta a doi parteneri : decidentul si obiectivul. Decidentul poate fi individual sau colectiv. Obiectivul = problema aparuta in organizatie si scopul eliminarii factorilor ce au determinat aparitia acesteia si dezvoltarea unor variante posibile eliminarii factorilor. Obiectivul cat si decidentul exista intr-o relatie biunivoca de conditionare reciproca ce actioneaza intr-o perioada de timp determinat. Procesul decizional= procesul prin care unsistem inteligent stabileste oportunitatile si pertinanta unei anumite modificari in sistem, a comportamentul sistemului si elaboreaza alternative posibile in acest sens, selectionand o singura alternativa, cea care este indreptata constient pentru realizarea problemei. Nivelul la care actioneaza decidentul intr-o organizatie publica se identifica in structura organizationala cu pozitia pe care o are decidentul pe nivelurile ierarhice, decidentul fiind inzestrat cu autoritate autentica si oficiala. Gradul de autoritate este determinat de coeficientul de autoritate, aceasta fiind autoritate oficiala . Obiectivul ce face obiectul procesului decizional este caracterizat de un procent de importanta K j , deoarece in activitatea organizatiei publice pot exista mai multe prioritati pentru atingerea obiectivelor. Nivelul la care se afla obiectivul este caracterizat de un criteriu de importanta KJ , Kj>0 trebuie sa fie supraunitar. Decidentul = cel acre instrumenteaza doua tipuri de multimi ; prima este cea a variabilelor decizionale (V), iar a doua este multimea criteriilor decizionale. Fiecarui criteriu ii este asociat un coeficient de importanta. Determinarea variantei optime depinde de natura modului de adoptare a deciziei. Si anume : se urmareste pe de-o parte varianta care raspunde tuturor cerintelor si restrictiilor iar pe de alta parte cea care asigura eliminarea factorilor care au generat problema conducand la realizarea obiectivului organizatiei. Modelele pentru luarea deciziei sunt modele matematice, instrumentate pe conceptul de modelare sociala, toate pornind de la teoria clasica privind luarea deciziei. In acest sens, decizia este luata intr-un mediu caracteristic ei in care exista factori externi si interni de natura economica, sociala, tehnica. Factorii externi : prevederile, normativele, limitarile meta-informationale care pot fi statice sau dinamice. Aspectul static este dat de caracterul universal si valabil pe o perioada determinata de timp a unui tip de informatie. Aspectul dinamic- timpul relativ scurt al existentei informatiei si de puternicile influente externe ce ii influenteaza continutul. Alti factori : limitarile organizationale tipologia organizatiei in care functionaeaza procesul decizional si tipologia organizationala ce exista in exteriorul organizatiei si care se interconditioneaza. Limit.normativa si tehnica : factori economici si financiari ; Limit.conjuncturala. Factorii interni : factori tehnici, economici ,sociali. Limit informationale in cadrul org ; Limit statice ; Limit de invatare ; Limit de comportament in climatul de munca ; Barierele de cunostinte ; Motivarea ca actiune ;

Caracteristicile personale ale decidentului ; Limit performantelor personalului.

Etapele clasice ale procesului decizional sunt : 1. Precizarea problemei ;definirea problemei ; 2. Culegerea datelor si informatiilor privind problema ; 3. Prelucrarea datelor / analiza info si datelor utilizand corelatia factorilor ; 4. Construirea variantelor ; 5. Analizarea variantelor propuse si luarea deciziei ; 6. Comunicarea deciziei ; 7. Aplicarea deciziei ; 8. Controlul aplicarii deciziei luate. Exista trei etape : Fundamentale : 1, 4, 5, 7 Auxiliare : 6 Complementare : 2, 3,8. Fiecarei etape specifice procesului decizional ii este caracteristic un principiu managerial astfel : Etapele 2, 3 principiul argumentarii selective ; 3 principiul indivualizarii si fundamentarii alternativelor ; 5 principiul optimizarii variantei alese ( + p delegarii autoritatii si actiunii individuale) 6 p economiei informatiei ; 8 p participarii. Modelele de luare a deciziei in sistemul public sunt imprumutate din teroria economiei si teoriile manageriale si sunt adaptate tipologiei problematicii supuse procesului decizional. Modelul Paterson are cinci etape : 1. identificarea problemei ; 2. generarea alternativelor ; 3. alegerea ; 4. autorizarea ; 5. implementarea. Modelul Kotter are doua etape fundamentale : 1. fixarea problematicii ( stabileste scopul, planul uman, financiar, organizational) 2. dezvoltarea unei retele ( dezvoltarea retelei umane cu scopul obtinerii informatiilor) Modelul Pounds are zece faze : 1. alegerea modelului clasic trebuie adaptat la nevoia eliminarii problemei identificata ; 2. compararea cu realitatea ; 3. identificarea diferentelor ; 4. selectarea diferentelor ; 5. alegerea modlului care trebuie aplicat in organizatie ; 6. aplicarea modelului ; 7. urmarirea modului in care este aplicat ; 8. practicarea corectiilor ; 9. evaluarea stadiului in care se afla problema ; 10. compararea rezultatelor cu modlul teoretic. Teoria decizionala promoveaza nevoia adaptarii modelelor matematice la aspecte sociale, politice, economice si administrative. In sistemul public pot fi evidentiate trei modeel de luare a deciziei identificate pe ierarhia organizationala. Model decizional prin abordare : politica ; juridica ; manageriala. Specificitatea sistemelor publice e data de existenta triunghiului decizional pt orice tip de decizie luata , astfel triunghiul decizional este similar cu triunghiul organizational, fiind format din nivelul strategic, tactic si operational. 1. Nivel strategic : abordare politica, decizii, planificare strategica ;

10

2. 3.

Nivel tactic : planificare tactica, decizii tactice, abordare juridica ; Nivel operational : actiunea propriu-zisa, decizii operationale, abordare manageriala)

Nivelul 1. Caracteristicile nivelului strategic sunt determinate de specificitatea decidentilor implicati in procesul decizional, nr redus de decidenti care lucreaza in mod nerepetitiv si creativ. Nivelul strategic este caracterizat de procesul decizional, elemente privind viitorul organizatiei si al modului in care functioneaza organizatia. Aria de cuprindere e larga. Orizontul de timp se masoara in ani, majoritatea info = info agregate ce provin din surse externe organizatiei. Planificarea e strategica si caracterizeaza nivelul de varf al organizatiei. Deciziile strategice- stabilirea sau schimbarea obiectivelor organizatiei si la resursele necesare realizarii obiectivelor si ploiticilor. Abordarea deciziei e abordarea politica- vezi cartea. Nivelul 2. E caracterizat de interactiunile personale , de delimitarea ariei de cuprindere fiind mai restransa si de un orizont de timp mai mic masurat in luni. Nivelului tactic ii e caracteristica planificarea tactica in care se instrumenteaza notiuni de nivel managerial mediu prin elaborarea si luarea deciziilor tactice. Deciziile tactice privesc modul in care resursele sunt obtinute si utilizate in mod eficace, eficient in concordanta cu obiectivele organizatiei. Ii e caracteristica abordarea administrativa sau juridica a deciziei (in carte). Nivelul 3. E nivelul operational in care se desfasoara procesele prin care se realizeaza sarcinile specifice obiectivelor specifice in mod eficient si eficace. Caracteristicile nivelului operational sunt determinate de dimensiunea ariei de cuprindere care e mai restransa si bine definita de orizontul de timp care se masoara in saptamani, zile. Tipologia informationala utilizata e de natura interna apartinand organizatiei. Precizia si gradul de detaliere a activitatii sunt ridicate iar frecventa aparitiei detaliilor pt activitate e ridicata. Deciziile operationale sunt caracterizate de sarcini si resurse necesare realizarii obiectivelor specifice ca au fost stabilite la nivel anterior. Tipologia decizionala = abordarea manageriala. Caracteristicile deciziei : 1. Decizia trebuie sa fie aplicata la nivel cat mai apropiat de obiectiv ; 2. Decizia trebuie luata in timp real si aplicata in timp cat mai scurt posibil ; 3. Trebuie sa fie definita de elemente logice : Abstractia : rationala, formalizata, modelata si simulata ; Sa aiba la baza info reala ca premisa a cunoasterii realitatii si a alegerii variantei optime ; Obiectiva.

Curs 7. Metode de conducere 1. Conducere prin obiective; 2. Conducere prin exceptie; 3.Conducere prin proiecte; 4.Conducere prin servicii. 1.Conducere prin obiective. E metoda moderna de conducere prin care sunt determinate obiectivele unei organizatii publice , ce pot fi masurate si pot fi comparate rezultatele acesteia cu dimensiunile previzionate sau standardizate. E determinata de nevoia desfasurararii precise si masurabile a unor actiuni. Aceasta metoda necesita ordonarea in functie de importanta a actiunilor organizatiei publice respectandu-se principiul diviziunii muncii. Metoda porneste de la ideea ca succesul si dezvoltarea organizatiei publice depind de intrepatrunderea obiectivelor colective cu ceel personale. Respectarea principiului subordonarii intereselor personale interesului general. Caracteristicile principale: definirea riguroasa a obiectivelor si cuantificarea contributiilor individuale; realizarea acestora; dezvoltarea unui grad de autonomie individuala pentru actiunile de intreprins; efectuarea controlului rezultateor.

11

Etapele solicitate in aplicarea metodei de conducere: stabilirea obiectivelor generale ale organizatiei publice; incredintarea de catre conducere realizarii unor obiective specifice colaboratorilor (delegarea de autoritate, transferul de putere de la nivel superior catre nivelul imediat inferior) stabilirea de comun acord de catre nivelul de conducere si nivelul de executie a masurilor ce trebuie luate pentru realizarea obiectivelor; compararea rezultatelor cu obiectivele initiale, analiza abaterilor, realizarea unor corectii necesare, stabilirea noilor obiective; Metoda conducerii prin obiective sustine caracteristica fundamentala a procesului de conducere: ciclicitatea. Se porneste de la obiectivul general, sunt identificate obiectivele specifice, sunt obtinute rezultate comparate cu previziunile si se stabilesc obiectivele etapei urmatoare. Tehnicile utilizate in metoda conducerii prin obiective sunt: fisa obiectivelor cheie; ierarhizarea obiectivelor in functie de importanta; analiza comaprativa; analiza sistemelor. Masurile prin care sunt puse in valoare metodele utilizate sunt constituite de activitatile prin care se caracterizeaza in detaliu atrbutiile, responsabilitatile , competentele, se actualizeaza ROF-ul, se aplica......... O alta masura de punere in valoare a conducerii prin obiective- asigurarea unui nivel ridicat de pregatire profesionala a personalului angajat, concomitent cu dezvoltarea unui grad mare de autonomie inrealizarea actiunilor. Metoda de conducere prin obiective se incadreaza cadrului legist si normativ specific domeniului de activitate a organizatiei publice cu scopul asigurarii conditiilor pentru realizarea misiunii organizatiei. Aceasta metoda are un grad de aplicabilitate mare, la nivelul tuturor organizatiilor publice,in care obiectivele generale pot fi masurate , cuantificate cantitativ si calitativ, si comparativ. 2.Conducerea prin exceptii. E determinata de lipsa acuta de timp cu care sunt confruntati conducatorii, si de nevoia echilibrarii interventiilor pe termen lung si scurt a problemelor de ansamblu , complexe si a celor curente. Aceasta metoda a aparut din necesitatea economiei de informatie cu scopul realizarii conditiilor de corelare intre nivelul decizional si cantitatea de informatie aferenta. Aceasta metoda se caracterizeaza prin urmatoarele elemente: existenta unor zone cu limite de variante prestabilite pt fenomenele economice, sociale, tehnice, materiale sau legislative; stabilirea prin diviziune a procedurilor si interventiilor numai in cazul aparitiei abaterilor; realizarea economiei informationale. Etapele ralizarii metodei de conducere prin exceptii. stabilirea informatiilor si a limitelor de variatie la nivel de conducere; realizarea activitatii de conducere cu coercitiile necesare; analiza abaterilor de la tolerantele admise ; revizuirea normelor si a tolerantelor prin realizarea corectiei sau prin reactualizare. Tehnicile si metodele utilizate in conducerea prin exceptii sunt: graficele Gantt diagrama limita; simularea; determinarea tendintelor. Masurile de punere in valoare a metodei de conducere prin exceptii sunt identice cu cele ale conducerii prin obiective. Domeniul de aplicare prioritar se regaseste in tot sectorul public in toate organizatiile siinstitutiile publice in care e dezvoltat un sistem puternic informational in care sunt actualizate informatiile si prelucrate in timp real. Conducerea prin exceptie e o metoda utilizata pentru o perioada de timp scurt sau mediu , promoveaza delegarea de autoritate, e aplicata numai la nivel superior si reprezinta procesul de conducere prin caracteristica sa, dinamism si flexibilitate. 3.Conducerea prin proiecte. E determinata de nevoia asigurarii unei suplete organizatorice cu scopul realizarii lucrarilor eterogene de mare complexitate. Ea a aparut din nevoia ordonarii in timp si spatiu a unor lucrari , dezvoltand coordonarea si sistematizarea actiunilor. Caracteristici: adaptabilitatea organizarii la situatii specifice reclamate de realizarea unor proiecte; promovarea lucrului in echipa sau in echipe pluridisciplinare, concentrarea , economia de timp, de efort fizic si material si instrumentarea delegarii de autoritate. Etapele: definirea proiectului de condus; organizarea conducatorului proiectului si echipei sale;

12

 realizarea proiectului : planificare , programare, alocare de resurse, executie, urmarirea si controlul realizarii proiectului; evaluarea rezultatelor. Tehnicile si metodele utilizate sunt: graficul Gantt; diagramele; metoda drumului critic; arborele decizional; simularea. Masurile de punere in valoare a metodelor sunt identice cu cele ale conducerii prin obiective si a conducerii prin exceptii, cu diferenta ca la conducerea prin exceptii nu se instrumenteaza procedura de delegare de autoritate. Domeniul de aplicare prioritar e sectorul public, institutiile si intreprinderile publice in care se realizeaza lucrari de mare complexitate cu durata si resurse limitate. Legea transparentei decizionale;!!!! Legea administratiei publice.!!!! PENTRU EXAMEN

4.Conducerea prin servicii. A aparut din nevoia asigurarii cresterii calitatii serviciilor publice , a eficientizarii acesteia cu scopul individualizarii responsabilitatii. A aparut din nevoia gestionarii unitare a serviciilor publice importante din etapele identificarii nevoii publice, a nevoii sociale pana la cea de satisfacere a nevoilor publice si masurarea calitatii serviciilor publice. Caracteristici: conducerea orientata spre cresterea gradului de innoire si adaptabilitate a serviciilor publice; intensificarea actiunilor de coordonare desfasurate intre compartimente; decongestionarea activitatii organismelor functionale prin crearea posibilitatii de aplicare a autonomiei decizionale , deci prin multiplicarea centrelor decizionale. Etape: stabilirea strategiei servciului public gestionat; elaborarea planului serviciului respectiv; crearea conditiilor pentru furnizarea serviciului public; asigurarea realizarii eficientei economice; pregatirea si functionarea conditiilor pentru imbogatirea serviciilor. Tehnicile si metodele instrumentate sunt: arborele decizional; analiza posibilelor beneficii; metoda Brain storming; analiza valorii; studiul de piata. Domeniul reprezentativ e sectorul public , serviciile sau grupurile de servicii de utilitate publica reprezentative cu grad mare de accesibilitate supuse innoirii accelerate. Masurile de punere in valoare a metodei sunt comune cu cele prezentate la metoda anterioara. Legea serviciilor de utilitate publica!! (lg. 51/2006) Analizand cele patru metode de conducere , observam ca acestea au ca elemente comune urmatoarele aspecte: 1.Domeniul in care sunt aplicate si mediul: Mediul economic, social, politic, tehnologic si in domeniul specific mai precis servicii publice si politici publice sectoriale. 2.Aceste metode au etape de rationalizare a actiunilor din punctul de vedere al identificarii gradului de rationalizare in functionarea metodelor de conducere. Fiecare metoda de conducere se caracterizeaza prin etape, in general 4, singura metoda in care sunt 5 este cea prin servicii, toate finalizandu-se cu etapa de verificare , control, masurare, comparare, realizarea corectiilor rezultatelor (vezi functia de control-reglare) 3.Tehnicile folosite sunt in general, comune; ele se bazeaza pe analize realiste ale starii actuale, pe corelatii intre factorii determinanti in aparitia obiectivului si cei pentru dezvoltarea acestuia pe evaluarea tendintelor si simulare. 4. Toate aceste metode instrumenteaza aceleasi masuri de punere in valoare , promovand instrumentarea delegarii de autoritate. Singura metoda in care nu functioneaza delegarea de autoritate e conducerea prin exceptii. Curs 10 Managementul functiei publice Temeiul legal, legea 188/ .., care a fost modificata ultima data la 20 iulie 2006

13

Functia publica ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite in temeiul legii in scopul realizarii prerogrativelor de putere publicate de catre administratia publica centrala, locala si autoritatile administratiei autonome. Trasaturile functiei publice 1. orice functie publica reprezinta o totalitate de atributii din cele care formeazacompetenta cu care este dotat un serviciu public in vederea infaptuirii sarcinilor acestora organizare a executarii si executarea a legii in regim de putere publica. 2. atributii care formeaza continutul functiei publice trebuie sa aiba un caracter legal sa fie prevazut pentru ficare functie publica prin lege sau prin acte emise in baza si executarea legii. 3. atributii care constituie continutul functiei publice nu pot fi stabilite printr-un contract ci doar prin lege sau prin acte emise in baza si in executarea legii dat fiind ca prin functia publica se realizeaza intrese generale care nu pot fi negociate intre subiectele raportului de functie publica care este de drept administrativ. 4. atributiile corespunzatoare functiei publice se stabilesc in raport de sarcini specifice de specialitate, pe care fiecare serviciu public le exercite pt satisfacerea unui anumit interes general. 5. prin exercitarea functiei publice trebuie sa se contribuie la realizarea puterii publice, fie intr-o forma directa, in cazul functiei de conducere, fie intr-o forma indirecta prin actiunea de executaresi control care sunt strans legate in 6. functiile publice sunt create pentru a da satisfactii intereselor generale si nu in mod direct intereselor individuale. 7. functia publica, exista inainde de a fi numit pe postul respectiv viitorul functionar public neputandu-se pune problema declansarii concursului doar pe ideea ca functia publica se va infiinta. 8. functiile publice au caracter continuu, sunt create pt a da satisfactie intereselor generale pe toata perioada existentei lor. 9. are caracter obligatoriu drepturile si obligatiile care-I alcatuiesc continutul trebuie exercitate, exista o indatorire in acest sens si nu o posibilitate de genul dreptului subiectiv conferit pers fizice sau juridice si fata de care exista latitudinea de a intra sau nu dupa propria vointa in rap juridic conform intereselor proprii. 10. prin exercitiul efectiv al functiei publice se realizeaza compertenta autoritatii sau a institutiei publice, cnform atributiilor de specialtate legal constituite. 11. fonduri pentru functiile publice siunt asigurate de la bugetele de stat sau bugetele locale. Clasificarea functiilor publice I Dupa natura atributiilor titularului functiei publice a) functii publice corespunzatoare inaltilor functionari publici. b) functii publice de conducere c) functii publice de executie II Dupa cerintele privind nivelul studiilor absolvite a) functii publice clasa I pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durata absolvite cu diploma de licenta. b) Functii publice clasa a II-a pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata absolvite cu diploma. c) Functii publice clasa a III-a pt a caror ocupare se cer studii liceale, studii medii finalizate cu diploma de bacalaureat. III Dupa nivelul atributiilor si competentelor a) functii publice generale din lege b) functii publice specifice IV Dupa nivelul palierulu administratiei publice a) functii publice de stat b) functii publice teritoriale c) functii publice locale Functiile publice de stat a) sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul ministerelor organelor de specilaitate ale administratiei publice centrale precum si in cadrul autoritatii administratiei publice autonome. b) Sunt functii publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul institutiei prefecturii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si a celorlalte organe ale adminstratiei publice centrale din unitetile administrativ teritoriale. c) Sunt functi publice stabilite si avizate potrivit legii in cadrul aparatului propriu al autoritatii administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora. Conditiile de acces la ocuparea functiilor publice Principiile accesului egal la functia publica orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege poate ocupa o functie publica.

14

Principiul egalitatii sanselor de admisibilitate intr-o functie publica - deriva din principiul egalitatii sanselor consacrat pentru prima data in declaratia universala a drepturilor omului si cetateanului din 1789. Conditii: 1. 2. persoana care accede la ocuparea functiei publice sa aiba cetatenia romana si domiciliul in Romania in prezent aceasta conditie rezulta din articlolul 16 aliniatul 3 din Constitutie unde se arata ca functiile si demnitatile publice civile sau militare pot fi ocupate de persoane care au cetatenia romana si dominiliul in tara. poate accede la o functie publica numai persoana care cunoaste limba romana scris si vorbit. Legislatia actuala prevedefolosirea unei limbi minoritare in activitatea autoritatilor administratiei publice locale in care populatia apartinand unei minoritati are o pondere de peste 20%. In raport cu autoritatile administratiei publice locale cetatenii apartinand unei minoritati nationale din unitatile administrativ teritoriale in care acestia cu o pondere de 20% din numarul ocuitorilor au dreptul sa li se aduca la cunostinta in limba materna ordinea de zi a Consiliului judetean precum si hotararile adoptate de acestia. Cetatenii minoritari au dreptul sa se adreseze oral sau in scris autoritatilor administratiei publice locale ai aparatului propriu al acestora si in limba materna si cu drept la oficierea casatoriei in limba materna cu conditia ca ofiterul starii civile sa cunoasca limba respectiva, dar actele de stare civila sau hotararile consiliilor locale si judetene se vor oficia doar in limba romana. Potrivit legii , cunoasterea limbii unei natiuni se aplica numai pt cei care intra In contact direct cu cetatenii si chiar in cadrul acestor institutii, numai unii functionari publici vor cunoaste limba.

3. 4.

indeplinirea varsta minima de 18 ani impliniti persoana trebe sa aiba capacitate deplina de exercitiu pt indeplinirea drepturilor si obligatiilor pe care o dobandeste la implinirea varstei de 18 ani. 5. persoana fizica care doreste sa ocupe o functie publica trebuie sa aiba o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentr care candideaza, stare de sanatate atestata pe baza de examen medical de specialitate 6. trebuie sa indeplineasca conditiile de studii prevazute de lege pt functia publica respectiva 7. indeplinirea conditiei specifice pt ocuparea functiei publice 8. sa nu fi fost condamnat pt savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, statului sau a autoritatii de serviciu sau in legatura cu serviciul care impiedica infaptuirea justitiei, infractiune de fals sau a unor fapte de coruptie sau a unor infratiuni savarsite cu intentie, care ar face incompatibila cu savarsirea functiei publice cu exceptie situatiei in care a intervenit reabilitarea. 9. sa nu fi fost desituit(a) din functiile publice sau sa nu ii fi incetat contractul individual de munca ptr motive disciplinare in ultimii 7 ani 10. sa nu fi desfasurat activitati de politie politica. Prin politie politica se inteleg toate acele structuri ale securitatii create pt instituirea si mentinerea totalitar comuniste precum si pt suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Notiunea si trasaturile functionarului public El reprezinta persoana fizica ce face parte dintr-o autoritate sau insitutie publica aflate in raporturi ierarhice si care au fost legal investiti sau investite cu exercitiul unei functii publice de regula pe o perioda de timp nedeterminata fiind salarizati pt perioada de timp depusa. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Trasaturi functionarul public poate fi cetatean roman cu domiciliul in tara functionaru public este doar cetateanul numit intr-o functie publica vacanta din cadrul unui serviciu public nu si cel ales numirea functionarului public are loc in conditiile legii ceea ce presupune ca cel numit trebuie sa indeplineasaca toate conditiile generale si speciale prevazute de lege si eventual inamovibilitatea numirea in functia publica trebuie facuta de regula pe o perioada nedeterminata fiindca acest element asigura functionarului public stabilitatea in functie si eventual inamovibilitatea functionarii publici au reglementate drepturi si obligatii, raspunderea incompatibilitatile si in general regimul de ocupare si exercitare a functiei intr-un statut special , expresia statutului juridic a acestuia functionarul public isi exercita sarcinile in vederea realizarii competentelor specifice serviciului public respectiv functionarul public sunt salarizati din fonduri publice de la bugetul de stat sau bugetele locale.

Gestiunea functiei publice Conceptu de gestiunea functiei publice poate fi analizat: - in sens material - in sens formal In sens material prin gestiunea functiei publice se intelege actele juridice si operatiunile administrative prin care se recruteaza functionari publici si se materializeaza situatia lor profesionala de catre structurile realizate in acest scop - formal se analizeaza autoritatea si organismele implicate in procesul de derulare a operatiunilor de gestiune a functiei publice.

15

Potrivit prevederilr Hot 1209/ 2003 art 2, privind dezvoltarea carierei functionarului public, aceasta cuprinde ansamblul situatiilor juridice si efectele produse, care intervin de la data nasterii raspunderii de serviciu pana in momentul incetarii acestei raspunderi. Mijloacele manageriale de gestiune a functiei publice. a. planul national de ocupare a functiilor publice b. recrutarea si selectia c. promovarea si dezvoltarea carierei d. managementul perfectionarii continue la nivelul intregului sistem. Curs 11 Conflictul de interese si incompatibilitatea cu functia publica Prin conflictul de interese se intelege situatia prin care o persaoana care exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributilor care-I revin potrivit constitutiei si a altor acte normative. Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea functiei publice sunt: -impartialitatea -integritatea -transparenta deciziei -suprematia interesului public Functia este in conflict de interese daca se afla in una din urmatoarele situatii: este chemat sa resolve cereri sa ia decizii sau sa participle la luarea deciziilor cu privire la personae fizice sau juridice cu care are relatii cu character patrimonial b) participa in cadrul aceleiasi comisii constituita conform legii cu functionari publici care au calitate de sot sau ruda apropiata c) interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor acestora de grI pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea functiei publice. In cazul exeistentei unui conflict de interese functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii sis a informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. Acesta este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta. Calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea pentru care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica Functionarul public nu poate detine alte functi sin u poate desfasura alte acvitatii remunerate sau neremunerate dupa cum urmeaza: 1. in cadrul autoritatilor si institutiilor publice 2. in cadrul cabinetului demnitarului cu execeptia cazurilor in care functionarul public eset suspendat din functia publica in conditiile legii pe durata numirii sale 3. in cadrul regiilor autonome , societatii comerciale ori in alte unitati cu scop lucrative din sectrorul public sau privat, in cadrul unei asociatii familiale sau ca persoana fizica autorizate 4. in calitate de membru al unui grup de interes economic a) Deasemnea functionarul public nu pt fi mandatari ai unor personae in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o executa. Functionarii publici pot exercita functii sau activitatii in domeniul didactic, l cercetarii stiintifice si al creatiei literar artistice. Deasemenea functionarul public poate candida pentru o functie eligibila sau poate fi numit intr-o functie de demnitate publica. Raportul de serviciu al functionarului public se suspend ape durata campaniei electorale pana in ziua ulterioara alegerilor sau daca este ales pana la incetarea functiei eligibile sau a functiei de demnitate publica in cazul in care functionarul public a fost ales sau numit. Functionarii publici pot fi membrii ai partidelor politice insa le este interzis sa fie membrii ai organelor de conducere ale partidelor politice sis a exprime sau sa apere in mod public pozitiile unui partid politic. Functionarii care fac parte din categoria inaltilor functionari publici nu pot fi membrii ai unui partid politic sub sanctiunea destituireii din functia publica. Persoana care exercita o functie publica va depune o declaratie de interese pe propria raspundere cu privire la si activitatile pe care le desfasoara cu excepia celor legate de mandatul sau functia pubic ape care o exercita. Functia si activitatile care vor fi mentionate in declaratia de interese sunt functionarul detine in cadrul unor asociatii, fundatii, sau alte ONG-uri ori partide politice activitati profesionale remunerate calitatea de actionar sau asociat la societati comerciale, inclusive banci sau alte institutii de credit, asociatii de asigurare si finantare Declaratii de interese se depun in termen de 15 zile de la data numirii in functie si vor fi actualizate ori de cate ori intervin schimbari care trebuie inscrise in aceste declaratii. 1. 2. 3.

16

Modificarea suspendarea si incetarea raportuui de serviciu. Modificarea - delegarea - detasarea - transferal - mutarea in cadrul altui department sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice - exercitarea cu character temporar a unei functii publice de conducere Suspendarea - de drept - la cerere Incetarea de drept prin acordul partilor consemnat in scris prin eliberarea din functie prin destituirea din functia publica demisia

Curs 12 Serviciile publice Literatura de scpecialitate defineste existenta unei categori de activitati care acopera nevoia publica, ce sunt realizate de organisme statale sau actori ai vietii economico-sociale privati sau publici. In acest sens la nivelul sistemului legislativ national exista un set de legi in care este stipulata si definita notiune de serviciu public si prin care sunt delimitate competentele activitatii desfasurate la nivel local, regional, etc.. -in acest sens in legea fundamentala al oricarui stat gasim notiunea de serviciu public, un drept o libertate, o indatorire fundamentala de a fi satisfacuta o nevoie publica si de a avea acces neingradit la serviciile publice -prin constitutie sunt prevazute serviciile publice generale, speciale-asigurate in mod egal si continuu cetatenilor: EDUCATIE SANATATE PROTECTIE SI PAZA CULTURA PROTECTIE SOCIALA -se adauga srviciul de justitie, poltie si serviciul apararii nationale. Tot in constitutie sunt delimitate conceptele de autritate publica specificandu-se atributiile acestora din perspectiva asigurarii serviciilor publice. Astfel se face distinctia in mod indirect intre serviciile publice si serviciile de utilitate publica. -serviciul public furnizat de autoritatile statale -parteneriat public- privat difera in functie de contractele incheiate Notiunea de serviciu public o intalnim in sistemul constitutional al oricarui stat instrumentata o data cu aparitia acestuia. TARANGUL intr-o lucrare de specialitate considera ca interventia statului, interventia autorizata in functia serviciului public, are un sens special, determinat de faptul ca exista la nivel general o nevoie publica nationala recunoscuta care poate fi satisfacuta prin activitati constituite in servicii de utilitate publica. -legislatia speciala serviciilor publice este cea privind serviciu de utilitate publica, legea 5/2006 legea administratiei publice, constitutia tarii. Mai sunt legile complemetare care asigura functionarea administratiei publice in Romania cu ar fi directivele si normele Ue ce au ca obiect al textului de lege serviciul de utilitate exemplificat prin: -serviciu de apa- electricitate, transport educatie, cultura etc. -serviciul public de legiferare realizate, organizatie statala, la aceasta partcipand Parlamentul Romaniei, iar prin activitate acestui serviciu sunt adoptate NORME JURIDICE obligatorii care reglementeaza in mod uniform la nivel national relatiile sociale -serviciul public judiciar realizat de instantele juridice si care solutioneaza cu putere de adevar legal conflictele juridice -servciul public administrativ asigura executarea legilor si a hotararilor judecatoresti, ordinea publica, siguranta nationala si creeaza conditii optime pentru sanatate, instructie publica, cultura , transport Specialistii considera existenta a IV tipologii de servicii publice: 1) Serviciul care acopera un areal al unui stat competenta nationala, realizate la nivel national 2) Natura serviciului din punct de vedere juridic: - servicii administrative - servicii industriale, comerciale 3)modul de organizare servicile realizate de catre autoritatea publica locala, realizate de instituitia publica

17

4)forma de proprietate- servicii publice de tip monopol, regimul administrativ asigurat prin forma de dezvoltare, unei singure structuri organizate care detine monopolul pentru realizare nevoii publice, sau serviciil publice realizate in parteneriat public privat. In teoria economica serviciile publice sunt clasificate in functie de natura pe piata: - tip market- se supun regulilor pietei atat pentru stabilirea cererii si ofertei cat si petru stabilrea preturilor in functie de costuri, sau market, obtinut in urma actului de vanzare - tip nou market- obtinut nu prin actul de vanzare cumparare, ajung in mod gratuit la utilizatorul acestuia - serviciile colective- se adreseaza unei colectivitati segmentate teritorial si care este delimitata prin aria de rezidenta la care apartine colctivitatea - servicii individuale- la care fiecare membru al colectivitatii in functie de nevoia publica, are acces pe o perioada determinata de timp, intr-o anumita cantitate ce ii satisface nevoia publica, la un anumit pret, pret platit direct de cetateni sau care au acces cetatenii in mod liber fara plata, servicii de educatie, sanatate, asistenta sociala. Caracteristicile serviciilor publice 1. satisface o nevoie publica ce raspunde, interesului general totalitatea intereselor tuturor cetatenilor unui stat sau ale locuitorilor unei comunitati, interesul colectiv, reprezinta interesul unui grup de indivizi ce apartin unei institutii, unui agent economic 2. infiintarea serviciilor publice este atributul exclusiv al autoritatii deliberative 3. autorizarea si functionarea unei persoane fizice sau juridice ce se poate constitui in furnizor al serviciilor publice, este data de o autoritate executiva a administratiei publice locale -Principiile care stau la baza definirii serviciului public pe care le gasim in teoriile fundamentale publice numite- Legile lui Rolland sunt; - adaptabilitatea - continuitatea -egalitatea -aceste 3 principii se regasesc in toate constitutiile statelor natioanel, la acestea se adauga principiul descentralizarii, principiul efeicientei, principiul eficacitatii, principiul cunatificarii. Principiul continuitatii Se bazeaza pe ideea ca preluarea unei activitati de autoritatea administratiei publice implica o nevoie sociala, ce trebuie satisfacuta, presupune ca aministratorul sa fie in masura sa furnizeze servicii publice pe toata perioada in care se manifesta nevoia sociala, functionarea regulata, au obligatia sa mentina functionarea serviciului public, sa functioneze fara intreruperi brutale. Principiul egalitatii Egalitatea tuturor cetatenilor in fata serviciilor publice, generaliatatea si neutralitatea acestuia, asigurand functionarea serviciilor publice, toti cetatenii au dreptul la servicii publice si sunt egali. Principiul continuitatii Este cel care completeaza principiul egaliataii din perspectiva impartialitatii si laicitatii serviciilor publice si al egalitatii serviciilor si a tratamentului tarifar, toti cetatenii se bucura de aceleasi drepturi si toti trebuie sa beneficieze in aceeasi masura si fara intrerupere a serviciului public. Principiul adaptabilitatii/ sau muatbilitatii Presupune ca prestatiile furnizate cetatenilor sa fie intotdeauna adaptate nevoilor sale, daca circumsatantele se schimba, daca utilizatorii exprima noi exigente, serviciile trebuie schimbate. Principiul descentralizarii Permite realizarea climatului prielnic satisfacerii nevoilor sociale locale, tinand cont de elementele traditionale, obiceiuri, istorie si realizand concordanta intre nevoile sociale manifestate de cetatenii cu optiunea reala de a satisface aceste nevoi - principiul descentralizarii- promoveaza initiativa locala, individuala, in contrast cu centralizarea ce reduce initiativa, conducand la cresterea artificiala a preturilor serviciilor publice. - Principiul descentralizarii- genereaza starea de independenta locala, interesul pentru binele obstesc, cu scopul dezvoltarii comunitatii locale, perspectiva dezvoltarii intregii comunitati sociale. - Transferul serviciului public de la nivel central la nivel local, scopul este satisfacerea in mod real al nevoilor conferind personalitate juridica serviciului public si constituidu-se ca structura al administratiei publice - Descentralizarea permite colectivitatii locale sa-si administreze singuri serviciile publice sub controlul statului Principiul eficientei Realiazarea raportului optim intre cost si cantitate si calitatea serviciului public in conducerea SP Reformarea serviciilor de utilitate publica este masurata prin indicatori universal acceptati Eficienata serviciilo publice masoara gradul de satisfacere pe care poate sa-l atinga serviciul public, asigurat de furnizor, de acoperire a nevoii publice percepute de utilizator

18

Principiul eficacitatii Presupune masurarea gradului in care obiectivele furnizorului de servicii publice fata de cerintele identificate prin nevoia publica, prin calitatea nevoilor publice. In special indicii de calitate masoara oportunitatea, accesibilitatea seriozitatea si cantitatea serviciilor publice. Principiul cunatificarii Permite evaluarea rapida a eficientei serviciului public prin acoperirea satisfacerii nevoii publice -principiu complementar principiului eficientei si sustine reforma serviciilor publice alaturi de sectorul public. Intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea, perisabilitaatea 1. serviciile nu pot fi vazute, simtite, auzite, mirosite inainte de a fi cumparate 2. presupune existenta relatiei intre prestator- consumator, relatie ce se realizeaza simultan, realizandu-se si consumandu-se in acelasi timp 3. caracteristica prin care servici public nu poate fi repetat de la o prestatie la alta, el depinzand de factorul uman atat presatorul cat si consumatorul 4. inexistenta posibiliataitii de stocare a serviciilor de utilitate publica sau de inventariere.

19