Breviar de idei (dup Mario Sorin Vasilescu) Motto: n viaa lor, aproape toi oamenii se mpiedic o dat de adevr.

Majoritatea se ridic ns repede, se scutur de praf i-i continu grbii treburile, ca i cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Voi nu trii n Realitate, voi trii n realitatea voastr. Eu am zis: Dumnezei suntei i toi fii ai Celui Preanalt. Dar voi ca nite oameni murii (Psalmul 81/6)

http://www.gnspy.org/ http://www.gnspy.org/_site/index.php? module=news&task=show&id=105&refresh=1 http://www.gnspy.org/budo-zen_-_bucuresti__n195.html http://www.minte9.com/kb/lists2 Iat ideile, cuvintele i echivalenele snt desigur aproximative, i deci fatalmente limitate, dar conteaz s se transmit ceva de la suflet la suflet. Dumnezeu exist. i sta e singurul lucru important. Iar noi, ca fiine, avem posibilitatea de a-L cuta i gsi, i datoria totodat, ajutndu-ne unii pe alii (Tatl Nostru se spune doar la plural. Unirea credinei i mprtirea Sf. Duh cernd, pre noi nine i unii pe alii i toat viaa noastr lui Hristos Dumnezeu s o dm.). De ce a creat Dumnezeu lumea: din dragoste, ca un joc Divin, ca s Se autocunoasc ca ntr-o oglind, ca un aspect al Su (Dumnezeu cu form), fr nici un motiv etc, doar El o tie i nimeni altcineva. Fiinele pot doar ti cte ceva despre asta, n msura n care El le descoper, dar att. Lumea, creaia, multiuniversurile nu snt fcute la ntmplare, i totul e sub controlul total al Lui. Inclusiv ceea ce numim i percepem noi ca ru i suferin. Dumnezeu nu-i bate joc de noi, El nefiind undeva departe i uitndu-Se detaat la noi, ca la nite furnici, ci suferind o dat cu noi, suferina tuturor, a ntregului cosmos, a tuturor fiinelor. Strigtul tu de disperare: Doamne, unde eti? este nsui rspunsul lui Dumnezeu: IatM-s. Precum Iisus pe cruce, Care a mbriat lumea, ori rspunsul neauzit la Rugciunea Inimii: Fiule, iertate i snt

pcatele tale. El este Tot (tot) n toate, dar nu toate (nu aparena, dei e i aparena), imanent i transcendent n acelai timp. Un unic curent n economia universului. Binele exist doar n raport cu rul i invers. i poate c iadul e raiul privit invers. (v. Rezumat idei fig.01.jpg) Semnele Domnului snt pretutindeni n lume, n stnga, n dreapta, cu lumin sau umbr, pe crare de bine sau pe crare de ru. Cine le vede i le nelege nu se mai teme de moarte, chiar de i-ar iei moartea-n drum. i buruiana i floarea i omul snt fapturile LUI. Ou que vous vous dirigiez, vous allez au devant de votre propre Soi. Rien au monde nest autre que votre propre Soi. Vos pouvez atteindre le Un autant en vous declarant Son ennemi quen Ladorant. Le Un condense guerre et paix. Tous est Lui seul. Quoi que vous perceviez, quels que soient les evenements, tout est Sa manifestation. Quand vous realiserez que Dieu est indissociable du monde, quand vous comprendrez que tout est la mouvance du Divin, alors il ny aura plus pur vous ni grace, ni causalit. Il ny aura plus moyen de separer le vrai du faux. [Ma Ananda Mayi (1896-1982)] Isaia 45:7 "I form the light, and create darkness: I make peace, and create evil: I the LORD do all these things." / Eu intocmesc lumina si dau chip intunericului, Cel ce slluiete pacea si restritei i las cale: Eu sunt Domnul Care fac toate acestea. Amos 3:6: "Se intampla vreo nenorocire in cetate fara ca Domnul sa nu o fi pricinuit?" Lumea ne apare imperfect (dei creaia e perfect), pentru c o percepem prin ochelarii de cal ai egoismului i limitrilor noastre individuale, ca printr-un geam colorat, murdar i zgriat. Cum snt eu, aa e i lumea. E ca o proiecie de cinema care se face prin lentila egoului, Lumina Pur i Alb trece prin geamul murdar i apare o aa zis lume exterioar. Sau: eu i lumea sntem ca 2 roi dinate ce se mbuc perfect. Triesc n lumea pe care o merit, iar dac eu m schimb, se schimb i lumea (i reciproc desigur, dar unica perspectiv care mi este mie accesibil, e propriul meu unghi de vedere). Snt responsabil (nu vinovat) de tot ceea ce mi se ntmpl i de tot ce se ntmpl n jurul meu (chiar i la poli sau n ara de Foc). Iar tot ce exist, toate ntmplrile (banale sau nu) snt iniiatice (m nva i m transform, chiar fr voia mea i chiar fr s-o tiu). Viaa e o
2

pies pe care Dumnezeu o pune n scen, n faa mea, cu mine ca actor, ca s m trezeasc, druindu-mi doar ceea ce mi este de folos. i doar dac snt prost i refuz cu ncpnare, apare puniia (iar lecia se repet iar i iar, n forme diferite, pn trec clasa), nu att pentru c El Se supr, pentru c El nu Se supr de fapt pe nimeni, iubindu-i la fel pe toi (i pe sfnt i pe pctos, i pe gndac, frunz ori praf). Iadul e plin nu de fiine care au fost respinse de Dumnezeu, ci de cei care l resping pe El. Se spune c un poet a btut la ua Raiului. Cine e?, l-a ntrebat Dumnezeu. Eu. a rspuns el. Du-te i mai nva! Dup 1000 de ani s-a ntors. Cine e?, Tu! Intr! Suferina duce la rbdare, rbdarea duce la cunoatere, cunoaterea la nelepciune, iar nelepciunea face viaa ceva mai suportabil (se spune n budismul Zen). neleptul tie c lumea e perfect, prostul nu, i astfel prin strdaniile reformatoare ale sale, lumea evolueaz. l iubesc pe Dumnezeu, pentru c, dei e perfect, Se perfecioneaz ncontinuu. Nu putem schimba evenimentele vieii, ci, cel mult atitudinea mea fa de ele (n loc s le resping, sau s m resemnez, s le accept prin nelegere, trindu-le integral, umplnd ntreaga conduct a tririi vieii,iar nu doar un firicel pe fundul ei mlos). Tehnicile de yoga au forma i numrul pcatelor noastre. S facem binele din ru, pentru c nu avem altceva din care s-l facem. (transmutarea, sublimarea rului n Bine). i ntr-un fel, lumea exist, pentru c eu exist, i ct vreme eu exist. Dumnezeu a fcut lumea pentru om, i pe om pentru Dumnezeu. Eu snt una cu universul, interiorul este exteriorul, departe nseamn aproape, iar structurilor i funciilor din mine le corespund structuri i funcii ale cosmosului (macro i micro), ca 2 poli ai aceluiai continuum Unitate. Cnd m uit la ceva din afar, m uit la mine, ca ntr-o oglind. Munii i apele i Terra, cosmosul ntreg snt n mine, snt o fiin cosmic. Ce-i aici e pretutindeni, ce nu-i aici nu e nicieri. n jurul unui nucleu de contien apare o minte, structuri psihice interioare, o identitate, un corp i o lume, care arat altfel n funcie de cum snt treaz (tetradimensional) sau n vis (multidimensional) i se schimb dramatic n momentul morii (care e necesar pentru a-mi sparge limitrile de om, n care m-am fosilizat, inclusiv identitatea limitat de buletin, pentru a-mi permite s merg mai departe spre adevrata mea identitate) sau al revelaiei (unii sfini sau maetri s-au topit n Lumin i n-a mai rmas nimic din ei, sau doar o aparen a ceea ce erau nainta de revelaie).Lumea e la fel de real i de evanescent ca un vis i vice versa. Nu c nu exist, ci nseamn altceva i mult mai mult dect cred. Dar ntre ele 2 iluzii aflate pe acelai plan, au grad de realitate, i cnd eu iluzie dau cu piciorul ntr-o piatr iluzie, m
3

doare. De unde vine deci durerea? Lumea exist n mintea mea i nam nici o dovad c ea exist obiectiv i independent de mine, doar simurile i amintirile mele (care se bazeaz pe ceea ce am perceput i am nvat de la prini, coal etc). aparatele aa zis obiective (de exemplu fotografiile) le percep tot prin simuri (deci nu snt o dovad irefutabil; teorema matematic Goedel 2, spune c validitatea unui sistem nu poate fi dovedit cu instrumente din interiorul acestui sistem, ci doar ieind n afara lui). Se zice (n Tradiie) c atunci cnd nchid ochii sau adorm ori mor, lumea dispare. i dac ar fi adevrat? Ne temem. Ei i. Exist doar Prezentul (ca un fulger nentrerupt), ce include ceea ce noi numim trecut, prezent i viitor. DA-AICI-ACUM-AA! n mintea i amintirea mea este lumea, ziua de ieri i tot trecutul, crile (de istorie, tiin etc), fotografiile, dovezile evoluiei filo i ontogenetice (fosilele etc) etc. Dar asta nu dovedete nimic. Fizica, matematica, biologia i medicina (tiinele) de avangard i arta adevrat snt la limit cu mistica-metafizica, i spun la fel. De altfel, nu tiina sau arta valideaz Tradiia, ci invers (Tradiia fiind mult mai veche i cuprinztoare). ntr-o Unitate perfect (foaia de hrtie=suportul Divin), mintea limitat a mea face un decupaj aparent (ca o foarfec pe o foaie de hrtie), genernd forme care snt corpul meu, lumea din jur etc., dar ele exist doar n mintea mea. Totul e ca o caset video cosmic, gata nregistrat n cele mai mici detalii, ca un desen animat, n care personajele, adic noi, se agit ntre ele, cu suferine i bucurii butaforice (dar prin asta, nu mai puin dureroase), uitnd s-L caute pe Desenator-Regizor, n spatele filmului. ntre 2 gnduri succesive, sau ntre 2 stri succesive de contiin (somn veghe, via moarte), ca ntre 2 fotograme ale unui film, se poate vedea Lumina Primordial a aparatului de proiecie Divin. Se poate intra contient n lumile visurilor, pentru a ne trezi din visul vieii (trezvia, nseamn i asta) la Vistor, Care e Dumnezeu. Universul fiind visul-meditaie al Su. Trezirea poate fi total i direct, sau pe paliere de trezire (ca la trezirea dintr-un vis n alt vis mai amplu i mai cuprinztor i subtil). Vezi filmele: Matrix (Keanu Reeves), Scara lui Iacob (Tim Robbins) etc, v. la final paginile anex. Pe sacul plin cu onirice splendori, Doarme blnd, venic tnrul Negutor de Vise. E somnul lumii, iar visele-I snt speranele noastre. S facem ceva, ca Dumnezeu s nu viseze un comar (cu orori, rzboaie, crime etc.), ci s ne viseze frumos. Tot ce exist, e fcut din aceeai Substan Divin (care poate fi i informaie i energie ori substan), a crei estur-urzeal e constituit din filamentele energiilor increate, pline de contiin de Sine (adic de contiin
4

de Dumnezeu) i de Voina Divin, care de fapt snt 1 singur fir ce se nfoar ca un unic ghem (din care noi privim doar o fraciune infim, i din ea, vedem i mai puin, pentru c privim, dar nu vedem din cauza prejudecilor noastre care in de statutul perceptiv de om, de educaia primit mama, tata, coala, societatea, mediul, istoria antropologic a gndirii umane, i de propria gndire i simire etc.). Aa se ese pnza lumii, pe care se picteaz totul (sau oglinda lumii, n care apar imaginile lucrurilor ce exist n lume, fr a afecta suportul care le conine); aceast pnz-suport e de fapt Dumnezeu cu form (Care e lumea), iar noi toi (tot ce exist) sntem mdulare ale lui Hristos (organe ale unui Unic Organism-Superfiina Divin, care este multiuniversul). Nu exist hazard. Iar ntmplarea e acel eveniment n care Dumnezeu vrea s rmn anonim (Marele Anonim, al lui Blaga, a Crui existen, cu toate c e evident, nu poate fi dovedit celor ncpnai, dei dovezi snt peste tot; tot ce exist, prin simplul fapt c exist constituie o dovad. Dumnezeu este A FI.). Totul e conectat cu tot, oricine, cu orice i cu toi, eu snt eu i tu eti tu, dar eu snt tu i tu eti eu, sntem noi/eu, ntr-o reea de echivalene (totul este egal n faa Lui); n parte se afl ntregul, finitului i-e dor de infinit, dar i invers. Totul e sub jurisdicia lui Dumnezeu. (v. Rezumat idei fig.02.jpg) (v.filmul Solaris al lui Tarkovski, la final). Cosmosul e o Minte Cosmic a lui Dumnezeu. Substana-materia e gndire solidificat (pe care noi o percepem ca solid). E ca o ngheat, legile fizice snt rigide, cnd se dezghea, legile devin fluide (i trecutul se poate amesteca cu prezentul i viitorul; viii cu morii etc ca n La ignci de Mircea Eliade). n miezul fiinei mele se afl Sinele scnteia de Dumnezeire, Care e Existen Pur/Contien/i Beatitudine-Dragoste n acelai timp. La ntrebarea fundamental Cine snt eu?, nu voi gsi un dumnezeia de serviciu, care se suprapune peste Dumnezeu, ci voi gsi pe copilul Su prin har, chiar pe El. (Cine este Dumnezeu, mare ca Dumnezeul nostru? Tu eti Dumnezeu care faci minuni.) Fiinele care-i afl Sinele primesc darul de a se topi total, complet i definitiv n Dumnezeu (i, ori dispar de la faa lumii n Lumin, fr a lsa vreo urm, ori rmn sub vechea nfiare, care e, acum, doar o masc a lui Dumnezeu). Ei snt Acelai (mti ale lui Dumnezeu, forme diferite pe care i le-a asumat, le-a mbrcat), jivanmuktas, eliberai n via (cum au fost: Ramakrishna; Ramana ori Nisargadatta, i poate Melchisedec, v. Biblie, Evrei 7-1,2,3,4... Buddha istoric, dup iluminare a spus: Eu nu (mai) snt fiul mamei mele i al tatlui meu. n definitiv, eu nu (mai) snt cineva - o persoan, un ego, o individualitate.). Citii-le spusele, cci snt tot
5

cuvintele Domnului Iisus Hristos. Nu v convine, zahrul e dulce, fie c-mi place sau nu. Aa a vrut Dumnezeu. i Meister Eckhart, Jacob Boehme, Angelus Silesius, Sf. Maxim Mrturisitorul i muli alii (chiar dac n-au prea vorbit despre asta, fiind prea ocant pentru unii) s-au apropiat de aceast nelegere; nici pe ei nu-i credei?! De cte ori spun c Dumnezeu e aa i numai aa, i nu poate fi altfel, de tot attea ori mi ntorc faa de la Dumnezeul cel Adevrat. Cine poate avea tupeul s pretind c-L cunoate? Dar, atenie: iluminarea budist i eliberarea yoghin snt infinit mai puin dect Mntuirea cretin. Cine trece de la cretinism la alte religii, face o mare prostie. Invers (mai ales evreii), e un mare ctig, cu condiia s nu fie forat (v. Inchiziia, Cruciadele, talibanii cretiniti etc) i s-o fac din inim. Toate religiile snt ci care duc la acelai Dumnezeu, l descriu tot pe El, din perspective diferite. Deci e bine s fie respectate i eventual studiate, nicidecum negate n bloc. Pe bdi dup Botezul cretin ortodox (din pruncie) i ntlnirea cu Biserica, al 2-lea lucru care m-a ajutat nespus au fost Yoga i Budismul (mai ales Zenul) (dei convingerea a fost fcut n ordine invers, cel puin n aparen) dar altora pot s nu le fie de folos. Dar gradul de revelaie difer: snt religii revelate printr-un om (Buddha istoric), altele de un nger (Coranul, arhanghelul Gabriel), altele de un Avatar [vinuismul, krishnaismul, ivaismul adic o ncarnare n lume a unui mare zeu, care e un aspect derivat al Dumnezeirii Sf. Treimi. Dumnezeu vine din latinul Dominus Deo=Zeul Stpn, Suprem. (v. Rezumat idei fig.03.jpg)], iar alta, direct de Dumnezeu-Sf. Treime n plenitudinea Sa (cretinismul), deci e forma cea mai nalt de revelaie (iar ortodoxia e summumul; Lumina Se aprinde doar la ortodoci). Pentru cei care snt botezai cretini i practic deliberat cretinismul, lanul rencarnrilor e rupt, nemaifiind necesar (dup moarte, ei nu mai evolueaz pas cu pas prin metempsihoz, ci altfel, prin graia Lui), de altfel i religiile orientale spun c pentru nelept, rencarnarea e iluzorie, nu exist. Deci cretinii au totul la dispoziie i n-au nevoie de nimic n plus. i totui, ci cretini adevrai ai vzut? cu excepia sfinilor din cri i moate, eu nam vzut, din pcate nici unul; aspirani da, dar prea puini. Ce pcat! Corpul fizic e ancorat n inefabilul Absolut din miezul sufletului i fiinei prin 16-17 sisteme principale de corpuri energetice (fcute din energie, subtile) diferite, care transmit mesajele de la Absolut la fizic i invers, coexistnd n fiecare om (ca n orchestre de instrumente diferite, care cnt aceeai partitur, fiecare n tonalitatea i cheia sa), dar snt mai active unele sau altele n funcie de poporul (limba) din care omul respectiv face parte. La
6

romni fiind mai active corpul energetic chakratic (invazia arian din nordul Indiei, care a generat brahmanismul i castele, a plecat din teritoriul traco-dacic, tot de aici era i populaia Troiei, de unde a plecat Eneas i a fondat Roma, care a trimis n Dacia cele 2 legiuni Gemina, evrei i Macedonica) i cel sefirotic cabalistic (v. conferinele de la Sala Dalles ale lui Mario Vasilescu: Viaa secret a minilor, De la Mi la Ma, Eu, Arborele Vieii, pe teme din Annik de Souzenelle, autoarea Simbolismului corpului uman, care a trecut de la catolicism la ortodoxie, i a primit i o iniiere n Cabala iudaic) al Vechiului Testament (cci romnii s-au nscut cretini prin Sf. Ap. Andrei, iar Noul Testament are la baz pe cel vechi, nnoit de Hristos). Mai exist corpul energetic amanic, cel taoist (cu meridianele energetice de acupunctur i cu centrul principal n abdomen, topologic vorbind, deci flotnd n invizibil, la 4 degete sub ombilic Tandenul Artelor Mariale Zen Budiste, pictura de Vid, vidul cuantic, Oceanul de Infinit Potenialitate din care se nate totul i n care se ntoarce totul; v. poezia despre Artele Mariale) . a. n istoria devenirii speciei umane, a existat un moment (care a durat poate zeci de mii de ani Epoca de Aur) n care s-a atins un echilibru critic contient/subcontient, corticalo/subcortical, cortexul cerebral nu era nici prea lax (ca la animale), deci putea reflecta/contientiza ca o oglind, mesajul Divin din Adncurile fiinei, care vorbete permanent, nici prea dens, ca n ziua de azi, cnd din cauza gndurilor, nu-L mai auzim, pentru c nu tcem. i omul de atunci, a trit bucuria strii de Unitate cu Universul, n mod natural, fr nici un efort. Starea s-a pierdut, dar amintirea nostalgic a revelaiei a rmas. i omul a cutat s refac acea stare originar paradisiac. Astfel a luat natere Yoga universal uman (care bineneles c nu se numea yoga pe atunci, dar tehnici de autocunoatere de acest tip au avut toate popoarele n decursul istoriei; s-au gsit desene rupestre n Italia vechi de 20 000 de ani, cu posturi yoghine i se pare c nceputul a fost acum peste 100 000 ani, poate undeva n snul popoarelor mrii/Pacificului (tii c azi exist dovezi ale ciclurilor anterioare de civilizaie uman fa de cel actual, de exemplu: Atlantida, distrus n 12 000 Hr, cu contacte n: zona traco-getic, Egipt, Asia, Angkor Vatt, India, AsiroBabilonia, America de Sud i Central, Civilizaia Minoic, Japonia (populaia ainu i piramidele scufundate) etc; Mu, i mai vechi, trecut n alte dimensiuni i altele, mergnd pn la sute de milioane de ani Hr. etc), care au creat Tantra Yoga (n-are nici o legtur cu sexul n grup practicat de Bivolaru, care nu e yoga). O ramur a lor a migrat n India prearian, contribuind la formarea populaiei aborigene (dravidienii). Peste care au venit arienii traco-gei i
7

astfel s-a forjat yoga indian (aprnd i numele de yoga), dar yoga nu e apanajul Indiei. Yoga, pe Terra, a fost fcut de oameni, i servete, pe Terra oamenilor (exist ns i yogasuri nonumane sau neterestre). [Exist extrateretri (din alte constelaii, v. populaiile Ham i Dropa din Tibet; din universuri paralele; ori cltori n timp; i nu toi snt binevoitori fa de oameni, unii chiar au mistificat i modificat-manipulat istoria, tiina i religia oamenilor conform intereselor lor, despre care nu tim i nu vom ti probabil nimic semnificativ <unii dintre ei au mers pn la a se da drept apariii ale unor personaje majore religioase>); exist fiine spirituale: ngeri, demoni, zne, fantome, egregore etc.; exist i fiine cosmice (nsui Cosmosul/Multiuniversul este o fiin); exist variante paralele de Terra, universuri cu alte sau altfel de dimensiuni, dar exist i multe altele pe care nu le putem nici mcar visa, necum concepe. ntr-un fel, tot ceea ce exist e viu: i piatra i fntna (v. basmele), i stelele, i Luna i Pmntul etc., v. Sf. Francisc de Asissi, toi snt fraii i surorile mele i prinii mei (dincolo de cei biologici: Soare-tat, Pmnt-mam, de ex.) ntru existen. i cu toii sntem copii ai Tatlui Ceresc i ai Mamei Divine (Maica Domnului), copiii lui Dumnezeu. (Panteism, vor sri talibanii. Da. Dumnezeu e i aa i Persoan. Dar Sf. Francisc e sfnt, iar ei snt pulbere ngmfat.) n Biblie Iisus spune: n casa Tatlui Meu, snt multe lcauri. Ce vor face cei care nu snt botezai cretini? Vor fi judecai dup Legea Natural, pe care Tatl Ceresc a pus-o n inima fiecruia (Lege care e tot un aspect al lui Hristos). Cum? Vom vedea cnd vom muri, n cel mai ru caz.] Yoga reprezint totalitatea eforturilor umane, ntreprinse deliberat i contient, cu mijloace specific umane (deci nu: droguri, adjuvante tehnologice sau obiecte de ritual etc, ci cu ce are omul la dispoziie n mod natural: trup i suflet, respiraie, minte, afecte, instincte etc) de regsire a strii de Unitate cu (a) Universul(ui). Yoga este autocontiina (contiina de sine a) acestei stri de Unitate a Creaiei, (accesul la) starea cosmic de autocontien (contien de Sine) a (Unitii) MultiUniversului. E un instrument cu contiin de Sine, inteligent, n mna lui Dumnezeu. Dar nu a fost niciodat o religie sau o alternativ religioas (fr a fi religioas este ns mistic), ci totdeauna s-a subsumat religiei n care era botezat cel care o practica (exist o yoga hindus, una budist etc, dar nu i o yoga cretin), ajutndu-l pe acesta s fie mai sincer n propria sa religie, cu sine nsui, cu ceilali i n faa lui Dumnezeu, ca o proptea tehnic a credinei i ncrederii sale, o tehnologie de autocunoatere, un mod de via, o atitudine de via, de trire contient a vieii, fr a urmri ceva egoist. Yoga e o stare, starea de Unitate a multiuniversului, a creaiei. Definiiile yogi snt multe,
8

pentru c yoga nseamn multe (e un fenomen foarte complex). Dup venirea Mntuitorului, faa lumii s-a schimbat (Magii snt simbolul maetrilor Orientului, care L-au recunoscut i I s-au nchinat), de asemenea i yoga s-a schimbat, ngenunchind n faa Lui. Azi exist o yoga ce poate fi practicat de cretini, fr incompatibiliti (Vak Yoga=yoga Logosului, care nu e hinduizant, ci mai aproape de yoga universal-uman, nici religie, se nchin Mntuitorului ca fiind ceea ce i este: Fiul lui Dumnezeu celui Viu, i l ajut pe om s fie un mai bun credincios cretin; dar Mntuirea e dat de Iisus Hristos, nu de o tehnic, nu de yoga, nu de mine nsumi). Faptul c n Biblie nu scrie de yoga e un argument sectarist, tot aa cum pe vremea lui Ceauescu, ceva ce nu era cuprins n cuvntrile sale nu exista (Sf. Scriptur fiind ns cuvntul Lui, alturi de Sf. Tradiie i Sf. Revelaie nelese corect i autentice, cuprinznd n mod tainic tot ceea ce exist a fost, este i va fi). Yoga, Zenul etc, i n general Tradiia nu au nevoie de aprtori, se apr singur, pentru c face parte din Realitate. Dumnezeu i spune fiinei: I am your joy (bucuria) and your sorrow (suferina, chinul, necazul, tristeea). Cci nu M-ai fi cutat de nu M-ai fi gsit. Cerei cu credin c vi se va da, n numele lui Iisus Hristos (adic cerei corect, ceva drept), i v este deja dat. i nainte de a M chema pe Mine, Eu le voi rspunde i grind ei nc, Eu i voi fi ascultat. Mantra OM-AUM, care e unul din Numele Logosului Hristos, a generat latinul omnis, omne, amenamin, i isonul din cntarea psaltic ortodox (care e un (O)MMMmmmnn nazalizat; v. caseta). Ochii Ti m-au vzut nainte de a m nate i n cartea Ta mi erau scrise zilele toate: erau furite pe cnd nu era nici una. (Psalmul 138) Numele ce poate fi numit, nu-i cel venic rostuit, Calea ce poate fi artat, nu-i cea venic adevrat. Accept. i accept c habar n-am de nimic. Sayonara.

Anexe (propuneri) (ordinea nu este ntotdeauna cea a importanei!):

Motto: Nu v lsai copleii de Scripturi, ci, mai degrab, copleii-le prin voi niv! Hui Neng, al 6-lea Patriarh Chan Motto: "Sa nu te apropii de cuvintele tainelor din Dumnezeiasca Scriptura, fara ajutorul lui Dumnezeu, primit prin rugaciune si cerere, ci spune : "Doamne, da-mi sa primesc simtirea puterii celei din ele" (Rugaciunea Citirii). "Socoteste ca, cheia intelesurilor adevarate din Dumnezeiestile Scripturi e rugaciunea" (Sf. Isaac Sirul, Cuvantul LXXII, in Filoc. rom., vol. 10) Filme de vzut: Religie: Isus din Nazaret (R: F. Zeffireli), Patimile lui Hristos (R: Mel Gibson), Stigmata (Regia: Rupert Wainwright, cu: Patricia Arquette, Gabriel Byrne), Dogma (Regia: Kevin Smith, Cu: Alanis Morisette, Ben Affleck, Matt Damon, Selma Hayek), Orphe (R.: Jean Cocteau), Jesus Christ Superstar (album de: Tom Rice i Andrew Lloyd Webber, regia: Norman Jewison), Jesus Christ Superstar 2000 (Regia: Gale Edwards, Nick Morris, cu: Jerome Pradon, Glenn Carter), Ultima ispit a lui Christos (R: Martin Scorsese), Michael (John Travolta), ngerul din L.A. - ngerul pzitor City of angels (Regia: Brad Silberling, cu: Nicholas Cage, Meg Ryan), Viaa e minunat ( SUA 1956, James Stuart), Al 3-lea miracol (Ed Harris, 1979), Al 3-lea val (Richard Chamberlain, Australia 1975), Dead Man - William Blake the movie (Regia: Jim Jarmuch, cu: Johnny Depp, Gary Farmer), Iubita mea fantom (Patrick Swayze, Demi Moore), 5 prieteni n viaa de apoi The 5 people you meet in Heaven (Regia: Lloyd Kramer, Scenariu: Mitch Albom, cu: Jon Voight), Fantom cu ofer Fantome avec chauffeur (cu: Phillippe Noiret), Muntele Sacru (Yodorowski), Ioana D`Arc (R.: Luc Beson, cu: Milla Jovowitch), Numele Trandafirului (Sean Connery), Micul Buddha (R.: B. Bertolucci, cu Keanu Reeves), Thunderheart Inim de Tunet (Val Kilmer), Cammina, cammina (Italia 1982, Regia: Ermanno Olmi, Cu: Alberto Fumagalli), Il quarto re Al 4-lea mag (Italia 1998, Regia: Stefano Reali, Cu: Raoul Bova), Flight of the Reindeer Zbor de reni (Regia: Ian Barry, Cu: Beau Bridges), A 2-a ans (Regia: Frdric Krivine, Cu: Julien Boisselier), Unlikely Angel (Regia: Michael Switzer, Cu: Dolly Parton), Moarte clinic - Resurrection (Regia: Daniel Petrie, cu: Ellen Burstyn, Sam Shepard), Quo Vadis (Cu: Robert Taylor, Deborah Kerr, Peter Ustinov), Codul Da Vinci The Da Vinci Code (Regia: Ron Howard, cu: Tom Hanks, Audrey Tautou, dup romanul lui Dan Brown), Bab`Aziz / Bab`Aziz, prinul
10

care i contempl sufletul (Frana-Germania-Anglia-Iran-TunisiaUngaria 2005, Regia: Nacer Khemir, cu: Parviz Shaminkhou, Maryam Hamid), Requiem (Regia: Hans-Christian Schmid, cu: Sandra Hueller, Burghart Klaussner, Imogen Kogge, Anna Blomeier), i ngerii se ndrgostesc Made in Heaven (Regia: Timothy Hutton, cu: Kelly McGillis, Maureen Stapleton), Picat din cer Holy man (Regia: Stephen Herek, cu: Eddie Murphy, Jeff Goldblum), Kundun (Regia: Martin Scorsese, cu: Tenzin Thuthob Tsarong) etc Natura realitii: Matrix 1-3 (Keanu Reeves), Dark City (Kiepher Sutherland), Etajul 13 (SUA 1999, Regia: Josef Rusnak, cu: Armin Mueller-Stahl), Scara lui Iacob Jacobs Ladder (Regia: Adrian Lyne, cu: Tim Robbins), Al 6-lea sim i The Kid (Bruce Willis), Phenomenon (John Travolta), Casa din cri de joc House of cards (Regia: Michael Lessac, cu: Kathleen Turner, Tommy Lee Jones), Terenul de baseball-joc din vis Field of dreams (Regia: Phil Alden Robinson, cu: Kevin Costner, Ray Liotta), Trezirea - Awakenings (Regia: Paul Marshall, cu: Robert De Niro, Robin Williams), Solaris, Oglinda, Cluza, Sacrificiul (Tarkovski), Siberiada (A. Koncealovski), Omul care tunde iarba (Pierce Brosnan), Langolierii The Langoliers (Dup Stephen King, Regia: Tom Holland, cu: Patricia Wettig), Puterea visurilor Lathe of Heaven (Regia: Philp Haas, cu: James Caan, Lukas Haas; dup Ursula K. Le Guin), American Beauty (Kevin Spacey), Nirvana (Christopher Lambert), Legenda lui Bagger Vance (cu Will Smith, regia: Robert Redford), videoclipurile lui Peter Gabriel i Frozen Ray of Light (Madonna), Preul libertii A Price above Rubies (SUA 1998, Renee Zellweger i Julianna Marguilles), Izvorul Out of time (Canada 2000, Cu: Mel Harris), The Night Train to Kathmandu (Regia: Robert Wiemer, Cu: Milla Jovovitch), Samsara (Miramax, Italia/Frana/India 2001, Regia: Nalin Pan, Cu: Shawn Ku), Spring, summer, fall, winter... and spring Primvara, vara, toamna, iarna... i din nou primvara (Coreea de Sud/Germania 2003, Regia: Ki-duk Kim, Cu: Yeong-su Oh, Jae-kyeong Seo), Culoarul morii The Green Mile (Regia: Frank Darabont, cu: Tom Hanks, Michael Clarke Duncan), Don Juan De Marco (Regia: Jeremy Leven, cu: Johnny Depp, Marlon Brando, Faye Dunaway), Forrest Gump (Regia: Robert Zemeckis, cu: Tom Hanks, dup un roman de Winston Groom), Lost Room (Scenariul: Christopher Leone, Laura Harkom, Paul Workman, regia: Peter Chomsky, cu: Peter Krause, Julianna Margulies) etc Heroic Phantasy: Stpnul inelelor 1-3, Trmul magicEarthSea (dup Ursula K. Le Guin, cu Isabela Rosellini, Shawn
11

Ashmore, Danny Glover), Cronicile din Narnia: ifonierul, vrjitoarea i leul (Walt Disney Production, dup C.S. Lewis), CrossWorlds - ntre 2 lumi - Cristalul magic i Domnia oim (Rutger Hauer), Highlander 1-3 i Mortal Kombatt 1, 2 (Christophe Lambert), Merlin (Sam Neill), Conan barbarul 1-3, The Red Sonja Sonia cea Roie (A. Schwarzenegger), The Neverending Story 1-3 (Regia: Wolfgang Petersen, cu: Barret Oliver), Indiana Jones - Seria (Harrison Ford), Zardoz, First Knight King Arthur, Dragon Heart, Sword of the Valiant, Medecine Man (Sean Connery), Copacul Znelor Photographing Fairies (HBO, Regia: Nick Willing, cu: Toby Stephens), Trmul Magic Cltorie fantastic Cltoria Inorogului Voyage of the Unicorn (Regia: Philip Spink, cu: Beau Bridges), Magica legend a spiriduilor The Magical legend of the Leprechauns (Regia: John Henderson, cu: Randy Quaid, Whoopi Goldberg), 1001 de Nopi Arabian Nights (Hallmark, SUA 2000, Regia: Steve Barron, cu: Mili Avital), Cltorie spre Vest The Monkey King The Lost Empire (Hallmark, cu: Thomas Gibson, Bai Ling, Russell Wong), Alice n ara Minunilor Alice in Wonderland (Whoopi Goldberg) i Alice in ara Oglinzii (Hallmark, Regia: John Henderson, cu: Kate Bekinsale), Criasa Zpezii The Snow Queen (Hallmark, Regia: David Wu, cu: Bridget Fonda), Lna de Aur Jason and The Argonauts (Hallmark, Regia: Nick Willing, cu: Jason London), Odiseea-Ulise (Hallmark, cu: Armand Assante), Alb ca Zpada Snow White (Hallmark, Regia: Caroline Thompson, cu: Miranda Richardson, Kristin Kreuk), Gulliver`s Travels (Regia: Charles Sturridge, cu: Ted Danson), Al 13-lea rzboinic (Regia: John McTieran, cu: Antonio Banderas, Omar Sharif), Excalibur (Regia: John Boorman, cu: Nigel Terry, Nicol Williamson, Hellen Mirren), Ceurile din Avalon (Juliana Margulies), Episoade din: Tarzan, Xena, Hercule, Lumea pierdut a lui Conan Doyle Arthur Conan Doyle`s Lost World (Cu: Peter Mc Cauley, William Snow, Jennifer O`Dell, Rachel Blakely), Beastmaster Stpnul fiarelor, Cltoriile lui Sinbad Marinarul, Cuttorii de comori / Relic hunter (Tia Carrere), Charmed / Farmece, Unitatea special 2 Special Unit 2 etc; Al 10-lea Regat (Regia: David Carson+Herbert Wise, cu: Kimberly Williams, Scott Cohen), The last Unicorn (d.a.), Piraii Apei Negre (d.a.), The Dark Crystal (Regia: Frank Oz, cu: Jim Henson), Lara Croft Tomb Raider 1 (Angelina Jolie), Paznicul visurilor - Dreamkeeper (povetile amerindiene, Hallmark, cu: August Schellenberg, Simon Baker, Eddie Spears), Jack i vrejul de fasole Jack and the beanstalk: The real story (SUA 2001, Regia: Brian Henson, cu: Mia Sara, Matthew Modine, Vanessa Redgrave), Legend (Regia: Ridley Scott, cu: Tom
12

Cruise), Inelul Nibelungilor (Regia: Uli Edel, cu: Benno Furmann, Kristanna Loken), Dragoste de vrjitoare - Un amour de sorcire (Cu: Vanessa Paradis, Jeanne Moreau, Jean Reno), Willow (Regia: Ron Howard, cu: Val Kilmer), Arthur et les minimoys (Regia: Luc Besson), Kull cuceritorul / Kull the conqueror (cu Kevin Sorbo), Dungeons and dragons, Comoara din spatele crilor 2 The Librarian 2: Return to King Solomons Mines (cu: Noah Wyle, Gabrielle Anwar), Ella fermecata Ella enchanted (Regia: Tommy OHaver, cu: Anne Hathaway), Criasa Zpezii: O poveste de iarn (cu: Chelsea Hobbs, Bridget Fonda), Eragon (cu: Garrett Hedlund), Bridge to Terabithia (dup Katherine Paterson, regia: Gabor Csupo, cu: Josh Hutcherson, Anna Sophia Robb), Fntna Vieii The Fountain of Life (Regia: Darren Aronofsky, cu: Hugh Jackman, Rachel Weisz), Zna Mselu, Labirintul lui Pan (Regia: Guillermo del Toro, cu: Sergi Lopez, Ivana Baquero), Grdina de la miezul nopii Toms midnight Garden (Regia: Willard Carroll, cu: Anthony Way, Greta Scacchi), Vrjitoarele The Witches (Regia: Nicolas Roeg, cu: Anjelica Huston), Femeia mrii The Seventh Stream (Regia: John Gray, cu: Saffron Burrows, Scott Glenn), Hocus Pocus (Regia: Kenny Ortega, cu: Jason Marsden, Bette Midler, Sarah Jessica Parker), Prietenul din adncuri Magic in the water (Regia: Rick Stevenson, cu: Mark Harmon), Piraii din Caraibe (seria veche i cea nou cu Johnny Depp), Charlie i fabrica de ciocolat Charlie and the Chocolate Factory (Regia: Tim Burton, cu: Johnny Depp), Miss Potter (Regia: Chris Noonan, cu: Rene Zellweger, Ewan McGregor), Copacul fermecat The Wishing Tree (Regia: Ivan Passer, cu: Alfred Woodard, Helen Shaver, Blair Underwood), Beowulf (Regia: Robert Zemeckis, cu: Angelina Jolie, Ray Winstone), Busola de Aur - The Golden Compass (Regia: Chris Weitz, cu: Nicole Kidman) etc Arte Mariale: Sanjuro, Judo, Judo Saga, Harakiri, Rashomon, Cei 7 samurai, Ran, Macbeth, Dreams, Barb Roie, Ultimul samurai, Povestirile Lunii Palide dup ploaie, Dersu Uzala (R: A. Kurosawa, cu Toshiro Mifune), Soarele rou (Cu: Charles Bronson, Toshiro Mifune, Alain Delon), Hiena 1, 2, Maestrul beiv 1, 2, Vulturul n umbra arpelui (seria clasic de arte mariale cu Jackie Chan), Enter the Dragon (idem cu Bruce Lee), Karate Kid 1-4 (Pat Morita), Sport sngeros (Jean Claude Van Damme), Expertul (Samo Loo), Lupttorii din Valea Misterioas, Lancea de Argint, Legenda unui lupttor (seria China i Hong Kong), Tigru i Dragon Crouching tiger, hidden dragon (Regia: Ang Lee, cu: Michelle Yeoh, Zhang Ziyi, Chow Yun Fat), Eroul (Jet Li), Casa sbiilor zburtoare House of Flying
13

Daggers (China+Hong Kong 2004, Regia: Yimou Zhang, cu: Ziyi Zhang, Andy Lau, Takeshi Kaneshiro), Spring, summer, fall, winter... and spring Primvara, vara, toamna, iarna... i din nou primvara (Coreea de Sud/Germania 2003, Regia: Ki-duk Kim, Cu: Yeong-su Oh, Jae-kyeong Seo), Shinobi Rzboinici din umbr (Japonia 2005, Regia: Ten Shimoyama, cu: Yukie Nakama, Tomoka Kurotani), Azumi (Japonia 2003, Regia: Ryuhei Kitamura, cu: Aya Ueto, Shun Oguri), Rzboinicii cerului i pmntului Tian di ying xiong (China 2003, Regia: Ping He, cu: Kiichi Nakai, Xueqi Wang), Curse of the Golden Flower (Regia: Zhang Yimon, cu: Gong Li, Chow Yun Fat), Ashura (Regia: YojiroTakita, cu: Somegoro Ichikawa, Rie Miyazawa), Fr team - Fearless (cu: Jet Li, Shido Nakamura), Zatichi (Regia: Takeshi Kitano, cu: Takeshi Kitano), Legenda dragonului rou Hong Xiguan zhi Shaolin wu zu (Regia: Jing Wong, cu: Jet Li) etc S.F.: Star Wars / Rzboiul stelelor - Seria (Regia: George Lucas), Oameni n negru 1,2 (Will Smith), Insula Dr. Moreau (Regia: John Frankenheimer, cu: Val Kilmer, Marlon Brando), Al 5lea element (Regia: Luc Besson, cu: Milla Jovowitch), Armata celor 12 maimue (Bruce Willis), Contact (Jodie Foster), Tommy knockers (dup Stephen King), Back to the Future - napoi n viitor (Regia: Robert Zemeckis, cu: Christopher Lloyd, Michael J. Fox), Event Horizon (Sam Neill), Charlie Jade, Terminator 1-3, Total Rekall, Predator 1, 2 (Danny Glover) (Schwartzenneger), Seria Alien (cu: Sigourney Weaver), Predator vs. Alien, Odiseea spaial 1, 2, Total Recall 2070, Capcana de visuri Dream catcher, Regii nisipurilor (Beau Bridges), Cltorie spre centrul Pmntului (Regia: George Miller, cu: Treat Williams, Jeremy London, Tushka Bergen), The Infinite Worlds of H.G. Wells - Lumile lui H.G. Wells (Hallmark; Regia: Robert Young, cu: Tom Ward), Elektra, Cronicile lui Ridick, Krull, Planeta interzis Forbidden Planet (SUA 1956, Regia: Fred Wilcox, cu: Walter Pidgeon, Leslie Nielsen, Anne Francis), Culoarele timpului 1-3 (Jean Reno), Poliist temporal (Jean Claude Van Damme), Undeva, cndva (Jane Seymour), Episoade din: Dosarele X, La limita imposibilului-Beyond Reality, Zona Crepuscular, Cltorii n lumi paralele (John Rhys-Davies, Jerry O`Connell), Odyssey 5 (Regia: Manny Coto, cu: Peter Weller, Sebastian Roche, Christopher Gorham), Andromeda (Kevin Sorbo S.F.), Star Trek seriile + cinema, Rzboinicii stelari Planeta Fiar (d.a.), Fiare Cibernetice Beast Transformers (d.a.), Babylon 5, Terra 2, Lost in Space-Pierdui n spaiu, Lexx, Farscape - Pierdut n Univers (Moira LeviathanStarship, John Crichton), (SUA/Australia,
14

cu: Ben Browder, Claudia Black), Cronici paranormale Psi factor, Smallville etc, Seriile Stargate: Stargate Cinema 1-2, Stargate SG1, Stargate Atlantis, Mutant X, Nemuritorul i Invazia E.T. (Adrian Paul) etc , Specii 1, 2, Regatul pierdut al lui Atlantis (d.a.), Final Fantasy-The Spirit Within - Spiritele ascunse (d.a.; voci: Ming-Na Wen, Alec Baldwin), Johnny Quest (d.a.), Pocahontas (d.a.; Duhul Naturii), Regele Leu (d.a.; Spiritul Impersonal), Aeon Flux (d.a. i filmul n Regia: Karyn Kusama, cu: Charlize Theron), Planeta maimuelor (cele vechi i cele noi), ntlnire de gradul 3, Hangar 19, Battlefield Earth (John Travolta i cel cu Scott Bakula), Cer ntunecat Dark Skies (Scenariu: Bryce Zabel, cu: Eric Close, Megan Ward, J.T. Walsh), Taken Istoria dup Steven Spielberg Steven Spielberg presents Taken (Regia: Breck Eisner i Felix Enriquez Alcala, cu: Julie Benz, Steve Burton), E.T., A.I., Rzboiul lumilor (R.: Steven Spielberg), Minority Report (Tom Cruise), X Men 1, 2, The Day after Tomorrow, Experimentul Philadelphia 1, 2 (Regia: Stephen Cornwell, cu: Brad Johnson), The final countdown USS Nimitz (Regia: Don Taylor, cu: Kirk Douglas), Unicul (Jet Li), Virus (Jamie Lee Curtis), Serenity (Regia: Joss Whedon, cu: Nathan Fillion, Gina Torres), Vocea morii White noise (Regia: Geoffrey Sax, cu: Michael Keaton), Flatliners (Julia Roberts, Kevin Bacon), Independence Day, Jurasic Park 1-3, Cocoon 1, 2 (Regia: Daniel Petrie, cu: Don Ameche), Immortel Ad Vitam - Immortal (Regia: Enki Bilal, Cu: Linda Hardy), Vntoare fatal A sound of thunder (Regia: Peter Hyams, Cu: Edward Burns, dup Ray Bradbury), Dreamcatcher Talismanul visurilor (Regia: Lawrence Kasdan, Cu: Morgan Freeman), Wing Commander (Regia: Chris Roberts, Cu: Freddie Prinze Jr.), The 4400 (Scenariul: Scott Peters i Ren Echevarria, Regia: Scott Peters, cu: Joel Gretsch etc), KPax (Regia: Iain Softley, cu: Kevin Spacey, Jeff Bridges), Tunelul timpului (Regia: Irvin Allen), The Time Machine Maina timpului (Regia: Simon Wells, cu: Guy Pearce, Samantha Mumba, Jeremy Irons), Dr. Who (Marea Britanie 2005, Regia: Keith Boak, Euros Lyn, Joe Ahearne, cu: Christopher Eccleston, Billie Piper), Batman, Spider man, Copiii Tatlui / Children of men, Legturi extraterestre - Communion (Regia: Philippe Mora, cu: Christopher Walken), Dincolo de trecut Dja-vu (Regia: Tony Scott, cu: Denzel Washington), Misiune n Triunghiul Bermudelor (cu: Sam Neill, Lou Diamond Phillips), Pitch Black (cu: Vin Diesel), Johnny Mnemonic (Regia: Robert Lango, cu: Keanu Reeves), Abisul (cu: Ed Harris), Pi (Regia: Darren Aronofsky, cu: Sean Gulette, Mark Margolis), Below (Regia: David Twohy, cu: Matthew Davis, Bruce Greenwood), Ghost rider (Regia: Mark Steven Johnson, cu:
15

Nicholas Cage, Jon Voight), Transformers (Regia: Michael Bay, cu: Shia La Beouf, Megan Fox), His dark materials: The Golden Compass (Regia: Chris Weitz), Sunshine (Regia: Danny Boyle), Portocala mecanic A Clockwork Orange (Regia: Stanley Kubrick, cu: Malcolm McDowell), Waterworld (Regia: Kevin Reynolds, cu: Kevin Kostner), The last Mimzy (Regia: Robert Shaye, cu: Chris ONeil), Sunshine (Regia: Danny Boyle, cu: Chris Evans) , Invasion (Regia: Oliver Hirschbiegel, cu: Nicole Kidman), Pulbere de stele - Stardust (Regia: Matthew Vaughn, cu: Robert de Niro), Magneto, Avatar, Wolverine, 10 000 B.C., The Spiderwick Chronicles, The Waterhouse, Casa de pe lac (cu: Keanu Reeves, Sandra Bullock), Eu, robotul I, robot (Regia: Alex Proyas, cu: Will Smith), Next Capcana viitorului (Regia: Lee Tamahori, cu: Nicholas Cage, Julianne Moore, Jessica Biel), Numrul 23 The Number 23 (Regia: Joel Schumacher, cu: Jim Carrey, Virginia Madsen, Logan Merman), Resident evil: Extinction (cu: Milla Jovovich) , Earth: Final Conflict (serialul 1997-2002; regia: Gene i Majel Roddenberry, cu: Kevin Kilner, Robert Leeshock, Lisa Howard, Von Flores, Leni Parker) etc Apocaliptic-Escatologice: A 7-a pecete (Demi Moore), Apocalipsa (Schwartzenneger), Misiune in ara Sfnt The Body (cu: Antonio Banderas, dup romanul lui Richard Sapir) / n legtur i cu documentarul Mormntul pierdut al lui Isus [???] de pe Discovery (Regia: James Cameron, realizator: Simcha Jacobovich, referitor la descoperirea arheologului evreu Amos Kloner din 1980), Constantine (Keanu Reeves), Armata ngerilor 1-3 (God`s Army The Prophecy 1, 2, Regia 1: Gregory Widen, Regia 2: Greg Spence, cu: Christopher Walken), Codul Omega 1-3 (Omega Code, cu Michael York, Meghiddo i Judecata - Judgement, Regia: Andre Van Heerden, cu: Corbin Bernsen, Nick Mancuso), Fie copilul binecuvntat! (Kim Basinger), Copilul de aur (Eddy Murphy), Scandal n Cartierul Chinezesc - Big trouble in Little China (Regia: John Carpenter, cu: Kurt Russell), Virus mortal The Stand (cu: Gary Sinise, Rob Lowe, dup Stephen King), Episoade din: Millenium etc, Nostradamus S.F. (SUA/Canada 2000, Regia: Tibor Takaks, Cu: Rob Estes, Joely Fisher, Gene Davis), Nostradamus (Regia: Roger Christian, cu: Tchky Karyo, Rutger Hauer, Amanda Plummer), Apocalypto (Regia: Mel Gibson), Revelations The End is here (Scenariu: David Seltzer, Regia: David Semel, cu: Bill Pulmann, Mark Rendall, John Rhys-Davies), Hellboy etc

16

Horror educativ: Creatorii de comaruri In the mouth of madness (R.: John Carpenter, cu Sam Neill), Enigma vrjitoarei (Cu: Dennis Hopper=H.P. Lovecraft), arpele i Curcubeul (Regia: Wes Craven, cu: Bill Pullman), Mr. Frost, Musca 1, 2, Hideaway - Criminalul satanist (Regia: Brett Leonard, dup Dean R. Koontz), Holy Man (+ Eddie Murphy), Buckaroo Banzai (Jeff Goldblum), Pact cu diavolul (Keanu Reeves), Beetlejuice, Poltergeist 1-3 (cu: Jo Beth Williams), Poltergeist: The Legacy (Scenariu: Richard Barton Lewis, cu: Derek de Lint, Martin Cummins, Helen Shaver), Pluta Meduzei (R. Burton), Comar pe Elm Street 1-6 (Wes Craven), Spawn (Regia: Mark A.Z. Dippe, cu: Michael Jai White, Jason Wynn i cel d.a.), Arma dreptii, Mumia 1, 2 (Brendan Fraser), Regele scorpion (Regia: Chuck Russell, cu: Wayne Johnson), Fantoma de la Luvru (Sophie Marceau), It, Furtuna secolului Storm of the century, Shining (dup Stephen King), Vidoq (Gerard Depardieu), Snow White A tale of terror (cu: Sigourney Weaver), Ghostbusters Vntorii de fantome 1, 2 (Sigourney Weaver), Profeiile omului molie The mothman prophecies (Regia: Mark Pellington, Cu: Richard Gere, dup romanul omonim al lui John Keel), The Relic (Regia: Peter Hyams, Cu: Penelope Ann Miller), The Caveman`s Valentine Profetul din grot (Regia: Kasi Lemmons, Cu: Samuel L. Jackson), Suflete pierdute n Atlantida Hearts in Atlantis (Regia: Scott Hicks, cu: Anthony Hopkins), Haunting Sarah Viziunile lui Sarah (Regia: Ralph Hemecker, cu: Kim Raver), Pars vite et reviens tard (Regia: Rgis Wargnier, cu: Jos Garcia) etc Documentare: Enigmatica Terra (documentare Monica Leno pe TVR 2), Documentarele lui Paul Barb Neagr (dup opera lui M. Eliade), Documentarele de pe Discovery Channel: despre Atlantida fcute de David Wickham, prezentator Graham Hancock: Quest for lost civilisations, Potopul, Egipt (Totul despre piramide, Piramide, mumii, morminte, Ghidul piramidelor, Egipteni celebri etc), Misterul mumiei negre/copilului negru, cele despre constelaiile incae (War against time 1, 2), cele despre fluviul Congo, cele despre Shaolin, Petra, indienii pueblo Canionul Chaco, sacrificiile umane i canibalism, Barbarii lui Terry Jones (episodul Ce nu au spus romanii etc), Pgnii, Celii, Vikingii, civilizaia minoic i cea micenian Apocalipse ale antichitii Insula Santorini-Thera, Un nou Pompei, descoperirea Troiei, Templul pierdut al zeilor - Herakleopolis, Preotese rzboinice, Amazoanele, Mumiile albe din China, Mumiile din Canare, n cutarea Vii Pierdute Shangri La (n legtur i cu documentarul Regatul tibetan Gug/Tsaparang [200
17

 1630 e.n.] de pe France 5 din 2006), Regele Midas, civilizaia moche-mohica, populaiile nord, sud i central americane (chacopaya/chachapoya, civilizaia Misissipi, pueblo, anasazi, inca, azteci, tolteci, olmeci, moche etc), Petera craniilor strlucitoare / Honduras, cosmologie-astrofizic, inversarea polilor Terrei, schimbrile climatice, oceanic belt-curentul oceanic global, cercetri etnogenetice i lingvistice (de ex.: limbile i scrierea pe Terra, Arhivele Turnului Babel / Archives of Babel, Genographic Project - lucrrile dr. Spencer Wells cu markeri genetici, poporul lemba, cromozomul Y cohanit, Misterele ADN-ului, Adam-ul genetic primordial, Eva genetic primordial .a.), istoria evoluiei omului, paleontologie, formarea Terrei, geologie, geofizic, paleontologie, biologie, exobiologie, ultimele descoperiri medicale (genetic, durata vieii, culturi de organe n laborator, memoria coninut n transplanturi, secvenele de deconectare a creierului n timpul morii, viaa de dup, parapsihologie, tratarea orbirii, surzeniei, maladiei Parkinson, transplanturi/incl. transplantul de cap, funcionarea creierului i a organelor de sim etc), Ultimele voci din Paradis-Siva Pacifica, Ins. Solomon, mumiile Shingon (Cei care s-au mumificat singuri), Oracolele Zeiei Gaia, Cumae, Baia, din Grecia Antic Coborre n iad, Stigmatizaii, vindecri miraculoase, Life after death, ngerii, Uriaii, Chivotul, Lancea sfnt, Graalul, Cei 3 Magi, Arca lui Noe de pe Muntele Ararat, Grdina Edenului din Munii Zagros/Iran, Sf. Pavel vs. Sf. Iacob biografie alternativ a lui Iisus / Jesus the Real Man, Isus, Sf. Ap. Iacob, fratele lui Iisus - osuarul, Moise Cine a fost Moise, Codul Da Vinci realizator Rudy Bednar i cel prezentat de Tony Robinson, Area 51, Moon landing, faked, Cercurile din lanuri, Cele mai ciudate poveti cu OZN-uri din lume: Adevrul despre Roswell; ntlnirile de gradul 3; Marea conspiraie ET; ET au construit piramidele; Vampirii ET etc, Istorii neelucidate: Marele cutremur de la San Francisco, Cltorii la captul Pmntului Etiopia / Crciunul-Timkat la copi, Cltorii la captul Pmntului Iran / Adoratorii Focului-Luminii, Cltorii la captul Pmntului Australia, mumiile din Insulele Aleutine (Alaska), Planeta Albastr, Planeta Slbatic, Uluitoarea planet Pmnt, Extreme (cldura, frigul, ploaia .a.m.d.) etc; Documentarele de pe National Geographic: n cutarea Potopului Biblic Ron Ballard, Redescoperind Stonehenge-ul, Codul Da Vinci, Evanghelia lui Iuda, Biblia secret, n cutarea Vii Pierdute Shangri La, Expediia nazist n Tibet, Shaolin, Tabu, Evoluia vieii pe Terra, Planeta la control Ciocnirea continentelor, cele despre artele mariale ale lui Josette Normandeau, Geniul vikingilor, Lumina de la captul Pmntului
18

 Light at the Edge of the World, episodul: Natura / Structura minii (realizatori: dr. antropologie i etnobotanic Wade Davis + scriitor Matthieu Ricard, regizor: Andrew Gregg, imagine: Michael Wood); Documentarul BBC 1996 Craniile de cristal Mt. Alban, Nebra Disc; Documentarele de pe Viasat History (Discovery): Adevratul chip al Sf. Nicolae/Mo Crciun, Regina din Saaba, Organizaia Opus Dei i Codul da Vinci, Viaa i vremurile Papei Ioan-Paul al IIlea, Conspiraii sub lup: Moartea Papei Ioan-Paul I, Viaa i vremurile Fridei Kahlo, Newton ereticul, Mituri i eroi: Regina din Saaba / Lna de aur / Shangri La etc; Documentarele de pe Animal Planet: Animal X, etologie i inteligen animal (ciori, papagali, maimue, delfini, balene etc); Documentarele despre Tibet, Zen, Budism ale lui Arnaud Desjardins, Documentarul Descoperirea Cetii cu Totul de Aur Berenice PanChrisya (de ctre fraii Castiglioni), Documentarul Misterele de la Rennes le Chateau al lui Georges Combe, documentarul Dezlegarea Codului Da Vinci fcut de Disinformation Company Ltd. (sic!), Documentarul de pe TV5 / France 3 Cest nest pas de la magie: episodul Istoria Universului etc Diverse: Cteva zile din viaa lui Oblomov (Regia: Nikita Mihalkov, cu: Oleg Tabakov), Drumul spre Wellville (Anthony Hopkins), Amlie Le fabuleux destin d`Amlie Poulain (Regia: Jean-Pierre Jeunet, Cu: Audrey Tautou), Sirena ndrgostit Splash (Regia: Ron Howard, cu: Tom Hanks, Daryl Hannah) etc De ascultat muzica: Klaus Schulze Time Wind, Body love, Vanghelis Spirala, Heaven and hell etc., Kitaro Kojiki etc., Ravi Shankar Ragas etc. (sitar), Enya The memory of trees etc., Jean Michel Jarre Oxigene 1-6, Magnetic fields etc., J. S. Bach, preclasici (Vivaldi, Scarlatti etc.), Ceaikovski, Rahmaninov, Prokofiev, Grieg, Chopin, Muzic bisericeasc ortodox rus, Eurythmics, Sting, Bee Gees, Scorpions, Chris Rea, Queen, Sinead O`Connor, Beatles, Simon & Garfunkel, Emerson Lake & Palmer, Police, Genesis, The Carpenters, Fleetwood Mac, Phil Collins etc. De citit: Biblia, Evanghelia lui Toma, Vieile Sfinilor, Proloagele, Patericul (Egiptean, Pecerski, al Muntelui Athos, Tebaidei Nordului / Nordului Rusiei, Lavrei peterilor de la Kiev etc), Matericul, Limonariul, Viaa i Minunile Maicii Domnului,
19

Cartea de RugciuniV, Filocaliile, Acatistierul, Psaltirea, Evangheliile apocrife, Cartea lui Enoh, Textele eseniene i gnostice (Manuscrisele de la Marea Moart i Qumran, vezi de ex.: Elaine Pagels), Bhagavad Gita, S(h)rimat Bhagavatam, Coranul, Vedele, Upaniadele, Puranele, Aranyakas, Tantras, Lao Tz Tao Te King 1, 2, Ramakrishna, Ramana Maharishi, Nisargadatta Maharaj, Ranjit Maharaj, Poonja, Patanjali Yoga Sutra, (Goraknashataka, Shivasamhita, Hathayogapradipika, Gherandasamhita), Lie Tz, Chuang Tz, I King-ul, spusele directe i neprelucrate ale sfinilor i maetrilor Tradiiei (i de privit fotografiile ori icoanele lor, zilnic): cretini ortodoci i catolici, hindui, shivaii, vishnuii, jainiti, tibetani, yoghini (de diverse religii), buditi, chinezi i japonezi Ch`an-Zen, taoiti i shinto, islamici, sufii, ai tradiiei iudaice clasice (Zoharul, Cabala, povestiri hasidice etc), nativi nord-americani, ai tradiiei central i sud-americane, ai tradiiei aborigene australiene, amani siberieni, eschimoi, basmele, povetile i miturile nemuritoare, precum i folclorul (pentru romni de ex.: Marcel Olinescu, Tudor Pamfile, Ioan Fl. Marian etc) tuturor popoarelor etc (Ramakrishna: Toate tradiiile snt ci care duc la Dumnezeu, dar nu snt Dumnezeu). De ex.: Meister Eckhart, Jacob Boehme, Angelus Silesius Cltorul heruvic etc, Jan van Ruysbroeck Podoaba nunii spirituale etc, Jacob Loerber, Anna Katherina Emmerich, Emanuel Swedenborg, Imitatio Christi, Pelerinul rus, Taisen Deshimaru Zen (Zen i Artele Mariale, Satori, mari maetri Zen etc), Bodhidharma, Hui Neng, Hyakujo, Obaku, Tozan, Sozan, Nyojo, Dogen, Ryokan, Basho, Takuan, Sosan, Ekai Mumon, Kodo Sawaki, Morihei Ueshiba AikiDo (Arta Pcii etc), Gigin Funakoshi KarateDo (Calea mea n via etc), Jigoro Kano, Musashi Myamoto Tratatul celor 5 cercuri, Bushido, Sun Tz Arta rzboiului 1, 2, Texte budiste (Canonul Pali, Tripitaka, Sutrele Budiste, Dhammapada etc), Milarepa, Marpa, Naropa, Tilopa, Dattatreya, Siddharameswar, Jnaneswar, Shantideva, Ma Ananda Mayi (de ex.: Melita Maschmann ntlnind Beatitudinea: O cltorie cu Ma Ananda Mayi), Swami Shivananda Saraswati, Shri Aurobindo (i Mirra Alfassa Mama de la Pondichery: de ex.: Satprem Mama i Materialismul Divin, Mama i Specia Nou, Mama i Mutaia Morii, Mintea celulelor etc), Shri Yukteshwar, Swami Yogananda Autobiografia unui yoghin, Kshemaraja, Shankaracharya, Nagarjuna, Ramdas, Abhinavagupta, Lalla, Uptaladeva, Tsonghapa, Gopi Krishna (The awakening of Kundalini etc), Samkhya Karika, red. W.Y. Evans Wentz - Yoga tibetan i doctrinele secrete etc, Hermes Trismegistus (Zeul Thot) Tablele de Smarald .a., Popol Vuh 20

Cartea Maya a zorilor vieii, Rumi, Ibn Arabi, Hafiz, Khalil Gibran, Ommar Khayam, Hazrat Inayat Khan, Kabir etc, Bardo-Cartea Tibetan a Morilor, Sogyal Rinpoche Cartea tibetan a vieii i a morii, Cartea Egiptean a Morilor, Ion Ghinoiu (Cartea Romneasc a morilor, Lumea de aici, lumea de dincolo: ipostaze romneti ale nemuririi, Obiceiuri populare de peste an: Dicionar, Panteonul romnesc: Dicionar, Srbtori i obiceiuri romneti, Vrstele timpului, Popasuri etnografice romneti etc), Sf. Vasile cel Nou nfricoatele vmi ale vzduhului i dreapta judecat a lui Dumnezeu, dr. Raymond Moody Viaa dup via 1-3 etc, dr. Elisabeth Kbler-Ross (On Death & Dying, Death: The Final Stage of Growth, Remember The Secret, Unfolding the Wings of Love, Longing to Go Back Home, Why Are We Here etc), Francois Brune Morii ne vorbesc, Peter i Mary Harrison Viaa nainte de natere, Camille Flammarion (Viaa dup moarte, La mort et son mystere etc), Patrice Van Eersel Izvorul Negru, Cristian Bdili Clugrul i moartea, Jan Van Helsing Omul negru a venit, dr. Ian Stevenson - (Twenty Cases Suggestive of reincarnation Twenty Cases Suggestive of Reincarnation. 1966. (2nd rev. ed. 1980), Children Who Remember Previous Lives. A Quest of Reincarnation. 2001., European Cases of the Reincarnation Type. 2003), Robert Monroe - (Journeys Out of the Body, Far Journeys, The Ultimate Journey), Scott Rogo (In Search of the Unknown, Miracles: A Parascientific Inquiry into Wondrous Phenomena, The Search for Yesterday etc), dr. Kenneth Ring (Life at Death, Heading Toward Omega, The Omega Project, Mindsight and Lessons from the Light etc), Johannes Greber Comunicarea cu spiritele bune ale lui Dumnezeu, Alan Kardec (Cartea spiritelor, Cartea mediumurilor, Biblia dup spiritism etc), M. Valtora L`Evangile tel qu`il m`a t rvl, Jean Prieur Les temoins de l`invisible etc, Guy Ritchie Retour de l`au dela, J. Guesn Le Grand Passage, Pierre Monnier Lettres de Pierre, Rolland de Jouvenel, Gitta Mallasz Dialogurile cu ngerul, August Strindberg Legende, Rudolf Steiner Iniiere n lumile oculte superioare etc, Rn Gunon Simbolismul Crucii etc, Jiddhu Krishnamurti, Fulcanelli Misterul Catedralelor, Stanislas de Guaita, Edgar Cayce, Herbert Thurston The physical phenomena of mysticism, Giuseppe Tucci Teoria i practica Mandalei, Heinrich Zimmer (Miturile indiene, Regele i cadavrul), Angelo Moretta (Miturile Indiei i Miturile Americii de Sud), Mircea Eliade (Nopi la Serampore, Secretul Doctorului Honnigberger, Yoga nemurire i libertate, Jurnalul din India, Istoria credinelor i ideilor religioase, Arta de a muri:
21

Antologie, Alchimia asiatic, Cosmologie i alchimie babilonian, Aspecte ale mitului, De la Zalmoxis la GenghisHan : studii comparative despre religiile si folclorul Daciei si Europei, Dictionar al religiilor, Erotica mistica n Bengal : studii de indianistica (1929-1931), Faurari si alchimisti, Imagini si simboluri : eseu despre simbolismul magico-religios, India ; Biblioteca Maharajahului ; Santier, Intro mnastire din Himalaya, Mefistofel si androginul, Mitul eternei reintoarceri : arhetipuri si repetare, Mitul reintegrarii, Mituri, vise si mistere, Nasteri mistice, Nostalgia originilor : istorie si semnificatie in religie, Oceanografie, Ocultism, vrajitorie si mode culturale : eseuri de religie comparata, Piatra Serpilor. Studiu de folklor comparat, Sacrul si profanul, Proz fantastic, amanismul i tehnicile arhaice ale extazului etc), Ioan Petru Culianu (Arborele gnozei : mitologia gnostica de la crestinismul timpuriu la nihilismul modern, Calatorii n lumea de dincolo, Cult, magie, erezii : articole din enciclopedii ale religiilor, Eros si magie in Renastere. 1484, Experiente ale extazului : extaz, ascensiune si povestire vizionara din elenism pina in Evul mediu, Gnozele dualiste ale Occidentului : istorie si mituri, Onirism si hipnagogie, Pergamentul diafan ; Ultimele povestiri, Psihanodia : o prezentare a dovezilor cu privire la ascensiunea celest a sufletului i la importana acesteia etc), Paul Brunton (India secret, Egiptul secret), Dalai Lama, Kalu Rinpoche, Chogyam Trungpa, Swami Rama, Swami Ajaya, Swami Vivekananda, Edwin C. Steinbrecher Inner Guide Meditation, dr. Stanislav Grof (Realms Of The Human Unconscious: Observations From LSD Research (1975), The Adventure Of Self-Discovery: Dimensions of Consciousness And New Perspectives In Psychotherapy (1988), Jocul cosmic (1998) etc), Ken Wilber (Graie i for. O vindecare spiritual dincolo de moarte, Fr granie: abordri orientale i occidentale ale dezvoltrii personale etc), Romain Rolland (Vie de Ramakrishna, Vie de Vivekananda, Colas Breugnon etc), Hermann Hesse (Siddhartha, Lupul de step, Jocul cu mrgelele de sticl, Narziss i Goldmund etc), Karl Gjellerup (Pelerinul Kamanita, Cltori n Eternitate etc), Carlos Castaneda (nvturile lui Don Juan, Un alt fel de Realitate, Cltorie la Ixtlan, Povestiri despre Putere, Al 2-lea Inel al Puterii, Darul Vulturului, Focul luntric, Puterea Tcerii, Arta visatului, Pase magice, Latura activ a Infinitii, Roata timpului i toate scrierile sale n ordinea lor cronologic), Don Miguel Ruiz - (Cele 4 Legminte toltece, Ghid practic la cele 4 Legminte, Arta de a iubi, Vocea cunoaterii etc), Michael Harner The Way of the Shaman etc,
22

Taisha Abelar (The Sorcerer's Crossing: A Woman's Journey / Trecerea vrjitorilor etc), Carol Tiggs, Florinda Donner Grau (Shabono: A Visit to a Remote and Magical World in the South American Rain Forest (1992), The Witch's Dream, Being-InDreaming: An Initiation into the Sorcerers' World (1992) etc), Borges (proza), J.R.R. Tolkien (Ciclul - Stpnul inelelor, Hobbitul, Roverandom, Silmarillion, Povestiri neterminate etc + filmele respective), C. S. Lewis Ciclul Cronicile din Narnia, Paulo Coelho (Alchimistul, La rul Piedra am ezut i am plns, Al 5-lea munte, Domnioarea Prym, Veronika se hotrte s moar, Zahir, Jurnalul ultimului alchimist etc), Anthony de Mello, D.T. Suzuki Essays in Zen Buddhism (3 volumes) etc, Julius Evola (The Doctrine of Awakening: The Attainment of Self-Mastery According to the Earliest Buddhist / Buddhist Texts, Yoga Puterii: Tantra, Shakti i Calea Secret etc), Karlfried von Drckheim (Hara: The Vital Center of Man. Inner Traditions, Weg der bung - Geschenk der Gnade etc), Alain Danielou Histoire de l'Inde etc, John Woodroffe alias Arthur Avalon - (Shakti and Shakta, Principles of Tantra (2 vols), Mahanirvana Tantra (Tantra of the Great Liberation), The Garland of Letters etc), C. Kerneiz - Hatha Yoga etc, Marc de Smedt, Paul Arnold - (Le Yoga, Le Zen etc), J.M. Riviere Tantric Yoga etc, Niyoity Sakurazawa alias Georges Oshawa Macrobiotica etc, Michio Kushi Zen Macrobiotic, Okakura Kakuzo Cartea ceaiului, Francois Cheng Vid i plin, Philip Kapleau (Les trois pilliers du Zen, "Awakening to Zen" etc), Ananda Coomaraswamy Hinduism and Buddhism etc, Surendra Nath Dasgupta (profesorul lui Mircea Eliade) (Filosofia Yoga n relaie cu alte sisteme de gndire indian - Yoga Philosophy in Relation to Other Systems of Indian Thought, History of Indian Philosophy (5 vol.), General Introduction to Tantra Philosophy, A Study of Patanjali, A History of Sanskrit Literature etc), John Blofeld (The Path to Sudden Attainment, a treatise of the Ch'an (Zen) school of Chinese Buddhism by Hui Hai[ar] of the T'ang Dynasty - 1948, Le Bouddhisme Tantrique du Tibet etc), Robert Linssen (Budism, Taoism i Zen, Sensul Zenului etc), Alan Watts (The Spirit of Zen, The Way of Zen etc), Sergiu Al. George, Lama Anagarika Govinda (Foundations of Tibetan Mysticism (1959), The Way of the White Clouds (1966) etc), Alexandra David Neel (Voyage d'une Parisienne Lhassa, Mystiques et Magiciens du Tibet etc), Titus Burckhardt Alchimia etc, Rabindranath Tagore Sadhana etc, Jean Varenne (Le yoga et la tradition hindoue, Clbration de la Grande Desse (Dv-mhtmya), Upanisads du Yoga etc), prof. J.B.
23

Rhine (et al.) (Extra-sensory Perception after Sixty Years), dr. Alexis Carrel L`homme, cet inconnu (cu rezerva necesar!), Michael Talbot (Universul holografic, Mysticism and the New Physics, Beyond the Quantum etc), Bob Toben & Fred Alan Wolf & Jack Sarfatti Space-time and beyond: Toward an explanation of the unexplainable, dr. Janine Fontaine (Medic de 3 corpuri, Notre quatrieme monde - A patra noastr lume , Nos 3 corps et les 3 mondes - Cele trei corpuri si cele trei lumi , Medicina chakrasurilor, Medic de 3 corpuri dup 20 de ani etc), dr. William Brugh Joy (Joy`s way: A Map for the Transformational Journey - Transformarea (Calea bucuriei) : O harta pentru calatoria transformationala ; O prezentare a posibilitatilor de vindecare cu energiile organismului , Avalanche: Heretical reflections on the dark and the light etc), dr. Jean Marc Kespi Omul i simbolurile sale n Medicina Tradiional Chinez, dr. Karl Pribram, Jacques Monod Hazard i necesitate, David Bohm de ex.: Sfritul timpului (mpreun cu Jiddu Krishnamurti), Olivier Costa De Beauregard Corpul subtil al evanescentei Realiti etc, John Stewart Bell (Speakable and Unspeakable in Quantum Mechanics, Bell`s Theorem), Leon Weinberger Primele 3 minute ale Universului, Stephen William Hawking (Scurt istorie a timpului, Foarte scurt istorie a timpului, Universul ntr-o coaj de nuc, Visul lui Einstein i alte eseuri etc), Albert Einstein (Cum vd eu lumea, Cuvinte memorabile, Evoluia fizicii etc), Fritjof Capra (Taofizica, Conexiuni ascunse, nelepciune neobinuit: Dialoguri cu oameni remarcabili i Punctul de cotitur - Turning point etc), Joel L. Whitton Life between life, Thor Heyerdhal (Expediia Kon Tiki, Expediia Ra), Pierre Teilhard de Chardin (Le Phnomne Humain, L'Avenir de l'Homme, Hymn of the Universe, Christianity and Evolution etc), James Lovelock seria Gaia, T.H. Huxley, Aldous Huxley (Perennial philosophy, The doors of perception, Heaven and Hell, Punct i contrapunct etc), Terence McKenna (The Invisible Landscape - Mind Hallucinogens and The I Ching, True Hallucinations, Food of the Gods : The Search for the Original Tree of Knowledge - A Radical History of Plants, Drugs, and Human Evolution, The Archaic Revival etc), Rupert Sheldrake (A New Science of Life, The Presence of the Past, Seven Experiments That Could Change the World, The Sense Of Being Stared At, The Evolutionary Mind, Chaos, Creativity and Cosmic Consciousness, The Physics of Angels etc), Timothy Leary (?!) (In 1965, Leary commented that he "learned more about... (his) brain and its possibilities... (and) more about psychology in the five hours after taking these mushrooms than... (he) had in the
24

preceding fifteen years of studying doing [sic] research in psychology." (Ram Dass Fierce Grace, 2001, Zeitgeist Video)., The Interpersonal Diagnosis of Personality, The Psychedelic Experience: A Manual Based on the Tibetan Book of the Dead, El Trip de La Muerte etc), Lyall Watson (Supernature: A Natural History of the Supernatural, Beyond Supernature: A New Natural History of the Supernatural, Dreams of Dragons: Essays on the Edge of Natural History etc), dr. Dumitru Constantin Inteligena materiei, Eugen Celan Materia vie i radiaiile ei, Joan Halifax Shamanic voices: A Survey of Visionary Narratives", Michael Ende (Povestea fr sfrit i Momo etc), Luc Besson (seria Arthur: Arthur et les minimoys etc), Peter Beagle Ultima licorn, Richard Bach Pescruul Jonathan Livingston etc, Umberto Eco Numele Trandafirului etc, Mihail Bulgakov (Maestrul i Margareta, povestiri etc); Platon, J.W. Goethe Faust, Dante Divina Comedie, Thomas Mann Dr. Faustus, Nikos Kazantzakis (Zorba Grecul, Hristos rstignit a 2-a oar, Raport ctre El Greco, Ultima ispit a lui Christos), William Blake (All Religions Are One, Songs of innocence, Songs of experience, The Marriage of Heaven and Hell etc), Chikamatsu Monzaemon, Yasunari Kawabata, Ryunosuke Akutagawa Rashomon, Haiku-uri, Matsuo Basho, Inazo Nitobe Bushido, Teatru No, Lafcadio Hearn ntr-o ceac de ceai: Povestiri, Povestiri i poezii clasice japoneze, Povestiri i poezii clasice chinezeti, Cao Xue-Qin Visul din Pavilionul Rou, Shi Naian & Luo Guangzhong Osndiii mlatinilor, Wu Jingzi ntmplri din lumea crturarilor, Li Baojia ntmplri din lumea mandarinilor, Lanling Xiaoxiao Sheng Lotus de Aur, Vaza i Prunior de Primvar, U Ceng En Cltorie spre Soare-Apune, Vasile Voiculescu poezii i povestiri, E. A. Poe, Juan Ramon Jimenez poezii, Ralph Waldo Emmerson, William Butler Yeats, T.S. Elliot, Emily Dickinson, Walt Whitman, Robert Browning, Coleridge, William Wordsworth, William Blake, Rabindranath Tagore, Guillaume Appolinaire, Paul Verlaine, Paul Valery, Arthur Rimbaud, Paul Eluard, Keats, Shelley, Milton Paradisul pierdut etc, Byron, Rudyard Kipling (povestirile, de ex. : Biatul din tufi, Dac, Anti Dac, Kim etc), Eminescu, Nichita Stnescu, Marin Sorescu, Blaga, Arghezi, St. Exupery (Citadela i Micul prin etc), Maurice Maeterlinck Pasrea albastr .a., Annick de Souzenelle (Simbolismul corpului uman, Oedip interior etc), Gustav Meyrinck (Golem, Faa verde, ngerul din fereastr etc ), E.T.A. Hoffmann Ulciorul de aur etc, Jokai Mor, Novalis, Eliphas Levi, Martin Buber (Eu i tu, Povestirile Rabinului Nahman), Axel Munthe Cartea de la San Michele, E. M. Forster (Cltorie
25

n India, povestiri etc), Marguerite Yourcenar - Povestiri orientale, Virginia Woolf Orlando, Gala Galaction Moara lui Clifar, Andre Gide, Malraux Calea Regal etc, A. France (povestirile, La rotiserie de la reine Pedauque etc), Voltaire, Maupassant povestirile etc, Cehov, Turghienev, Gogol Povestirile din ctunul Dikanka etc, Lev Tolstoi, Dostoievski, Evgheni Evtuenko Dulce inut al poamelor etc, Serghei Esenin Focul vnt etc, Maxim Gorki Cntecul psrii furtunii, Viktor Astafiev Visul crestelor albe, William Somerset Maugham povestiri etc, Jack London (Povestirile Marelui Nord, Povestiri din mrile sudului etc), Hemingway, Joseph Conrad Lord Jim etc, H.G. Wells, Jonathan Swift Cltoriile lui Gulliver, James Hilton Orizont pierdut, Abraham Merrit (Chipul din abis, Rtcii n miraj), Cornelia Petratu i Bernard Roidinger Pietrele din Deertul Ica, -{Toni Victor Moldovan Programul Terra, Preston B. Nichols i Peter Moon Seria Montauk, Frank Herbert (Ciclul Dune i Proiectul Pandora 1-3), Os Kuhlen Istoria secret a omenirii, Zecharia Sitchin A 12-a Planet etc, Francois Brune Noul secret al Vaticanului, Jan van Helsing, Graham Hancock Amprentele Zeilor, Robert Bauval - The Orion Mystery - Poarta secret spre stele, Graham Hancock i Robert Bauval Keeper of Genesis, Horst Bergmann i Frank Rothe - Codul piramidelor : tiintele secrete despre cosmos i nemurire la vechii egipteni, Robert Charroux, Jacques Vale - Passport to Magonia etc, Ovid. Densuianu Dacia preistoric, Paul Lazr Tonciulescu, Vasile Lovinescu (Al patrulea hagialc : exegez nocturn a Crailor de Curtea-Veche, Creanga si creanga de aur, Dacia Hiperboreana, O icoan crestin pe Columna Traian : (Glose asupra melancoliei), Incantatia sngelui : (cteva elemente esoterice din iconografia i literatura cult), Interpretarea esoterica a unor basme si balade romanesti, "Ivan Turbinca". Interpretare inedita, Jurnal alchimic, Magnus opus : Realizarea este Marea Opera, tinta suprema a Omului si a Universului, Meditatii, simboluri, rituri, Mitul nu este inventie, nici conventie omeneasca, Mitul sfisiat : (Mesaje stravechi), Monarhul ascuns : permanenta si ocultare, Scrisori crepusculare, Steaua fara nume, nsemnari initiatice etc), Romulus Vulcnescu (O mitologie a luminii, Mitologie romna, Mtile populare, Aspectele esentiale ale mitologiei romne, Coloana cerului, Drumuri si popasuri stravechi, Fenomenul horal Scurt privire asupra mitologiei romneti etc), Napoleon Svescu, Jacques Bergier (Crile blestemate ale omenirii, Dimineaa magicienilor .a.), Alexandru Ciulean Enigme descifrate. Calul de la Uffington, Simone Weisband Tiahuanaco: 10000 de enigme incae, Erich von
26

Daeniken, Horia C. Matei Enigmele Terrei, Kai Helge Wirth, Christopher Knight i Robert Lomas (Aparatul lui Uriel, Al 2-lea Mesia, Secretul lui Hiram, Cartea lui Hiram, Hiram secretul dezvluit), Christopher Knight i Alan Butler Prima civilizaie, Lynn Picknett i Clive Prince (Misterul templierilor, Giulgiul de la Torino i Conspiraia Stargate), Richard Barber Sfntul Graal imaginaie i credin, John Ray Osiris, Ahmed Osman (Din Egipt: dezvluirea originilor cretinismului, Moise Faraonul Egiptului. Misterul lui Akhnaton este elucidat, The House of The Messiah), Michael Baigent, Richard Leigh, Henry Lincoln (The Holy Blood and The Holy Grail, Motenirea mesianic), Malcolm Godwin The Holy Grail, Mabinogion trad. n englez de Gwyn Jones i Thomas Jones, Chrtien de Troyes - Le Conte del Graal, Queste del San Graal (culegere cistercian), Wolfram von Eschenbach Parzival, Perlesvaus, Sir Gawain i Cavalerul Verde, Thomas Malory La Morte d`Arthur, Robert Boron Roman de l`Estoire dou Saint Graal, A.E. Waite The Hidden Church of The Holy Graal, Jacques Huynen L`Enigme des Vierges Noires, Peter Redgrove The Black Goddess, Richard Andrews i Paul Schellenberg The Tomb of God, J.M. Robertson Pagan Christs, Burton L. Mack The lost Gospel: The Book of Q and Christian Origins, Morton Smith Jesus the Magician i Evanghelia secret, Meyer & Smith Ancient Christian Magic, Raphael Patai The Hebrew Goddess, Morton Smith Clement of Alexandria and a Secret Gospel of Mark, Margaret Starbird - The Woman with the Alabaster Jar, Elaine Pagels The Gnostic Gospels, Lucius Apuleius Mgarul de aur, Peter Jones Identitate furat, James L. Garlow & Peter Jones Codul spart al lui da Vinci, Dan Brown Codul Da Vinci, Pico della Mirandola La Strega, J.K. Huysmans La-Bas Acolo jos, Giordano Bruno Degli eroici furori, Michael Baigent i Richard Leigh The Temple and the Lodge, John J. Robinson Born in blood, D.H. Lawrence The Man who died Omul care a murit, Jacobus de Voragine Legenda de Aur, Begg Ean The Cult of The Black Virgin, Leo Talamonti Univers interzis, Helen Wambach & Chet Snow Visuri n mas despre viitor, Michael Grosso The Final Choice, Raymond E. Fowler OZN Allagash Cazul Betty Andreasson, Gerard Klein Gambitul stelelor, Roger Zelazny Domn al Luminii, Arthur C. Clarke (Mnia lui Dumnezeu, Sfritul Copilriei i Odiseea Spaial 1-4) (v. i studiul Global Consciousness Project al Universitii Princeton n legtur cu vol. Carantina, (v. i Luminiscent .a.) de Greg Egan, Principiul Antropic i Teorema lui Bell, Clifford Simack Calea Eternitii, Ian Watson Ambasad extraterestr, Ray Bradbury Cronici
27

mariene, Robert A. Heinlein (Strin n ar strin, Mnuitorii de zombi Master of puppets) }-, Ursula K. LeGuin Lumii i spuneau pdure, Gerard Klein Seniorii rzboiului, Dan i Lucian Merica Revolt n labirint, Asimov Sfritul Eternitii, Ciclul Fundaia i Imperiul, Gordon Dickson Furtun de timp, Michel Jeurry Poney Dragon etc, Poul Anderson Patrula timpului, A. i B. Strugaki Picnic la marginea drumului etc, Vladimir Colin Babel, Stanislav Lem Solaris etc, Sam Lundvall Lumea Alisei, Al. Beleaev, I. Efremov (Coroana Neagr i Nebuloasa din Andromeda), Alexei Tolstoi (Aelita, Hiperboloidul inginerului Garin, Cheia de aur: Burratino etc), Gh. Ssrman Himera, Herbert W. Franke (Reeaua Gndurilor, Zona Zero i Capcana de sticl), Frank Herbert i Bill Ransom Proiectul Pandora 1-3, Philip Jose Farmer Lumea fluviului, Norman Spinrad (Copiii din Hamelin i Mainria rock and roll), George R. R. Martin (Un cntec pentru Lya, Peregrinrile lui Tuf .a.), John Brunner (Infinitivul de la Go, Un labirint de stele etc), Kurd Lasswitz, Roger Zelazny (Plsmuitorul, 9 prini din Amber etc), Ray Bradbury Cosaul, A.E. Van Vogt (Odiseea Vasului Space Beagle, Lumea NonA), Brian Aldiss (Criptozoic, Sera etc), Robert Silverberg Poarta timpului etc, Philip K. Dick Labirintul morii etc, Bernard Werber Thanatonauii etc, Stephen King, Michael Crichton (Sfera, Congo etc), H.P. Lovecraft etc. Avertisment !!!: Madame H.P. Blavatsky, Alice Bailey, Annie Besant, C.W. Leadbeater, colonel James Churchward, Osho, Rajneesh, Sri Chinmoy, Mataji (Sahaja yoga), scrierile micrii raelite (Rael Claude Vorilhon), scrierile ufologilor mesianici, Alister Crowley, L. Ron Hubbard (dianetica, biserica scientologic), T. Lobsang Rampa, bivolarienii (Gregorian Bivolaru) etc etc sunt pseudo scrieri, pseudo maetri / iniiai /profesori. De mers mcar 1 dat (cel puin) la Biseric, la slujbele: Liturghie (dimineaa), Vecernie (seara), Paraclisul Maicii Domnului, Maslu (miercurea sau vinerea), Botez, Dezlegare (n perioada posturilor), Molitfe, Crciun, Boboteaz, nviere, nlare, Pogorrea Sf. Duh, Schimbarea la Fa (6 august), Naterea Maicii Domnului (8 septembrie), Bunavestire (25 martie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), nlarea Sf. Cruci (14 septembrie), Sf. Arhangheli Mihail i Gavriil (8 noiembrie), ziua oricrui Sfnt; 1 dat pe sptmn de intrat n orice biseric i stat 5 minute, pur i simplu i dac se poate mprtit de Crciun i Pate. De vizitat, atunci cnd se poate: biserici catolice, o moschee, un templu budist, un templu hindus, un templu shinto, un sit sfnt din vremuri daco28

tracice i predacice (de ex: Cetuia, Nmieti, Polovragi, Corbii de Piatr, Buzu etc), un sit celtic-druidic, un sit al nativilor nord americani, un sit sud american, locuri sacre-de putere ale oricrei religii etc, sau mcar privit fotografii ale lor. ( http://www.youtube.com/watch?v=fvIlhN0frdY
http://www.youtube.com/watch?v=x7Hkdd06OfU http://www.youtube.com/watch?v=sRv2CX0mRIA http://www.youtube.com/watch?v=rbc_CsJYSGE )

Cultura general (cel puin la nivel mediu) n domeniile de baz: matematica, logica (logica matematic, dialectica i polialectica etc), cibernetica, informatica, teoria sistemelor, teoria structuralist, dinamica neliniar-teoria complexitii, teoria haosului, teoria jocurilor, teoria probabilitilor, teoria cunoaterii, teoria comunicrii, tiinele cognitive, teoria evoluiei, lingvistic (neuro i psiholingvistic etc), semantic (sintax i proxemic etc), hermeneutic, filozofie (epistemologie, gnoseologie, ontologie etc), fizica, chimia, biologia, medicina, genetica, fiziologia (neurofiziologie, neurologie, psihiatrie etc), psihologia, cosmologia, cosmogonia, antropologia, astronomia, arheologia, istoria (paleoistoria), paleontologia-geologia-paleoclimatologia, sociologia, religia, metafizica, mistica, istoria tiinelor i a descoperirilor, tiinele Inteligenei Artificiale i calculatoarelor multimedia (I.A.), mitologia, folclorul etnologia etnografia (inclusiv studiile de toponimie, hidronimie, nume onomastice i de familie), arta sacr i profan (pictura, sculptura, muzica, dansul, cinematografia, literatura etc), SF (pentru c exprim avangarda gndirii oamenilor, fr a mai fi constrns de cenzura curentelor oficiale) etc Parafrazndu-l pe astrofizicianul Jacques Valle: Fenomenul Realitii nu poate fi analizat pe felii; prin dimensiunile sale este global i atinge toate sectoarele cunoaterii n aceeai msur: ncepnd cu folclorul i pn la astrofizic, de la etnologie pn la tehnica microundelor i de la fizica atomic pn la parapsihologie. ntr-o perspectiv inter/pluri-multi/transdisciplinar i de asemenea inter/transcultural. Adic o abordare holistic. Gndirea tiinific modern conduce la o perspectiv asupra realitii care este foarte apropiat de perspectivele mistice i ale multor culturi tradiionale, n care cunoaterea spiritului i a corpului i practica vindecrii fiinei sunt pri integrante ale filosofiei naturale i disciplinei spirituale. O abordare holistic va fi deci n armonie cu multe perspective tradiionale i n acord cu teoriile tiinifice moderne. n ultim instan nu e necesar nici o carte, nici un studiu teoretic. Pentru c (parafrazndu-l) pe Shri Ramakrishna (prezent i n Encyclopaedia Britannica, ca i Ramana Maharishi) toate crile
29

(chiar i cele sfinte, dac sunt privite profan, iar nu ca nite Pori ale Puterii) nu fac altceva dect s spun c Exist: Dumnezeu / Adevrul / Realitatea Profund / Sinele / Tat (lb. sanscrit) / ela (lb. francez) / Ainseit (lb. francez) / Aa itate. i c merit cutat practic, realizat n propria fiin a fiecruia. Crile sapieniale propun i un algoritm practic de lucru cu noi nine. Deci ne ajut s ne ntrim convingerea aceasta. Dar practica cutrii / cltoriei / trezirii de-abia urmeaz. i ea implic: trupul, mintea, afectivitatea, psihismul i respiraia etc toat fiina noastr. Shri Ramakrishna: Toate religiile sunt drumuri care duc la Acelai (Dumnezeu). Dar drumul nu e Dumnezeu. Disciplinele sapieniale (Yoga, Zen, Artele Mariale ca Do etc) nu se nva din cri, ci prin practic / trire / simire / fcut exerciii (termenul exerciiu nseamn a-mi exercita dreptul / starea de a fi ); mai degrab: nu eu le fac, ci m las fasonat de ele. Spiritul nu Se supune exerciiilor / tehnicilor. Dar exerciiile ne deschid n faa Spiritului (mi topesc blocajele mele fa de Spirit). Dumnezeu nu poate fi cunoscut (cu mintea etc), dar poate fi experimentat / gustat / trit /simit (n msura n care o permite El). Nota 1: Cultura este ceea ce rmne (se decanteaz) dup ce cineva a nvat/trit ceea ce era de nvat/trit. Iar nu reproducerea mot mot a coninutului crilor etc Simindu-se mai ales nevoia unui fir rou conector/unificator al attor domenii de cunoatere/cunotine conexe, dar disparate. Ce folos c se tiu multe, dac nu ne putem orienta i folosi cunotinele respective. Ar trebui deschidere i rigoare/echilibru, din punct de vedere psihomental i sufletesc. i neaprat entuziasm, lsndu-ne purtai de Vntul Divin i de Zeul din noi (en Theos)! Nota 2: Nu conteaz att de mult cine a spus ceva (a descoperit ceva), ci mai ales faptul c acea idee a fost exprimat ntr-o form sau alta (cndva, de ctre cineva). Conform teoriei curbelor de izognoz (Mario Sorin Vasilescu, 1981), Realitatea Profund-Inteligena Universal (sau cum vrem s ii spunem) face s apar, periodic, in diverse epoci acelai curent de idei, pe care l recepioneaz mai muli oameni aproximativ in acelai timp, conform nivelului lor i al epocii. i unii se cred inventatori, alii doar descoperitori. Aceleai idei au fost exprimate de mai multe ori n decursul istoriei, inclusiv n milenii de mult apuse. Miezul-Sursa
30

fiinei i face pe oameni s descopere i exprime aceleai lucruri, n moduri similare sau echivalente, n epoci (timp) i locuri (spaiu) diferite, necopiindu-se unii pe alii. Exemplu de izognoz temporal: Ovid Densuianu i Napoleon Svescu (epoci diferite), sau Leonardo Da Vinci i Sikorski (elicopterul). Exemplu de izognoz spaial: Odobleja i Norbert Wiener (cibernetica), sau Nicolae Paulescu i Banting & Best (insulina) (aceeai epoc, locuri diferite), sau inventarea tranzistorului (brevetul a fost obinut ns de un singur cercettor, William Shockley fondatorul Sillicon Valley, ceilali rmnnd nedreptii i frustrai/furai, ca n multe alte cazuri). Sau legile din fizic i chimie: Boyle Mariotte (transformarea izoterm a gazelor ideale), principiul Le Chatelier Braun (comportarea sistemelor aflate n echilibru), magnetonul Bohr Procopiu (momentul magnetic al electronului din fizica atomic) .a.m.d. Sau Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coand, Otto Lillienthal i ceilali pionieri ai zborului modern, fa de acelai Leonardo Da Vinci i fa de modelul de aeroplan provenit din Egiptul antic. Sau teoria relativitii: Einstein, Roger Josip Boscovich, tratatul Svadvaya Jaina Yoga, basmul Ft Frumos din lacrim. Sau teoria modern a Big Bangului fa de teoria Kant Laplace ori fa de Imnul Creaiunii din Rig Veda etc etc Nota 3: Prea mult minte (raional/intelectual/cunoatere teoretic) stric, devenind un obstacol n calea Realizrii (de Sine <n sensul Tradiiei din India> ). Fericii cei sraci cu duhul, cci aceia vor vedea pe Dumnezeu. nu e doar un aforism pietist! Cunoaterea (raional) nu nseamn nelepciune. S ne amintim de clugrul Bucur-te Marie! din cartea cu minunile Maicii Domnului i de cei trei sihatri care se rugau Sfintei Treimi: Noi trei, Voi Trei, miluii-ne! Intelectul/raiunea (ca i egoul, de altfel) e doar un instrument care trebuie corect folosit i integrat cu instinctul, intuiia i afectivitatea. Mintea exist i independent de creier, dup cum Via exist att nainte, ct i dup moartea
31

corpului fizic/trupului. Mintea genereaz creierul (iar nu invers) i se exprim sub forma gndirii omeneti prin intermediul lui. Lumea are natura visului/minii, fiind Mintea Universal. Originea Minii / contiinei (de mine, de lume, de Sine) / contienei / ateniei este n Inim (nu cea fizic). [O dovad brut n acest sens sunt fenomenele de transfer de personalitate/amintiri etc de la donatorii la receptorii de inimi transplantate. Teoria memoriei celulare. Bibliografie: Paul Pearsall, Ph.D., de la Princeton University, cu cartea sa The Heart's Code: Tapping the Wisdom and Power of our Heart Energy; Gary E. Schwartz, M.D. i Linda Russek, PhD, de la Arizona University, cu cartea lor The Living Energy Universe; Claire Sylvia, cu cartea sa de mrturisiri A change of heart: a Memoir; Larry Dossey M.D., fost Chief of Staff of Medical City Dallas Hospital cu cartea "Healing Words,"; Dr. Candace Pert, professor in the department of physiology and biophysics at Georgetown University, consider c "the mind is not just in the brain, but also exists throughout the body." etc] Yoga const n supresiunea strilor/fluctuaiilor (substanei) mentale / contiinei. O dat valurile pacificate/linitite, prin transparena apei limpezi a Oceanului (substana mental universal / a se vedea filmul Solaris al lui Tarkovski, dup romanul lui Stanislav Lem) putem vedea fundul / Miezul / pe Creator. i de aici ncepe marea aventur / cltorie / tain a mpriei Cerurilor, care este scopul fr scop al tuturor fiinelor, a tot ceea ce exist. Eu sunt Cel care Este. (Facerea), Cel ce este, Cel ce era i Cel ce vine, Atotiitorul. (Apocalipsa I, 8), n El trim, ne micm i suntem. (Fapte XVII, 28), Hristos este toate (totul) i n toi. (Coloseni III, 11), El mplinete toate n toi. (Efeseni I, 23). Iar dac atia oameni detepi (vrfurile umanitii) susin aceasta, cine suntem noi ca s i contrazicem (mcar trebuie s lum n consideraie cu seriozitate spusele lor, s le verificm i s vedem dac sunt adevrate. Cum spunea Buddha: Nu credei ceva pentru c aa spune societatea, prinii, educatorii sau maetrii votri, ori obinuinele/preconcepiile voastre / aa zisul bun sim comun, crile voastre, sau istoria nregistrat etc aflai, practicai, realizai i vedei prin proprie experien ce i cum. Adevrul nu poate fi cunoscut cu mintea raional, dar poate fi experimentat / trit / simit. La prise de conscience de la Verit. Despre care vorbete Mircea Eliade.)

32

Pentru ca s nu ne spargem dinii notri de lapte n nuca tare a Scripturilor (cum spun Sfinii Prini) i pentru c Atunci cnd mirenii se apuc s citeasc Scripturile [i nu le neleg cum trebuie] atunci apare erezia i rtcirea. S facem / trim: Rugciunea (pentru a nelege Mitul / Scriptura Realitii a lui Dumnezeu) Dar nu exista fara rugciune, ridicare a mintii pe alt plan de cunoastere, pe planul intalnirii personale cu Dumnezeu, Care Se revarsa ca lumina : "In lumina Ta vom vedea lumina" (Ps. 36, 9). Acelasi principiu este valabil si pentru contemplarea in Sfanta Scriptura a stratului ascuns al cuvintelor lui Dumnezeu : "Sa nu te apropii de cuvintele tainelor din Dumnezeiasca Scriptura, fara ajutorul lui Dumnezeu, primit prin rugaciune si cerere, ci spune : "Doamne, da-mi sa primesc simtirea puterii celei din ele" (Rugaciunea Citirii). "Socoteste ca, cheia intelesurilor adevarate din Dumnezeiestile Scripturi e rugaciunea" (Sf. Isaac Sirul, Cuvantul LXXII, in Filoc. rom., vol. 10). "Chiar daca pana acum n-ati nadajduit sa castigati o simtire a acestui fel de bunatati si de aceea nu ati cautat-o, cel putin de acum inainte, odata ce credeti ca acestea sunt adevarate si in conglasuire cu Dumnezeiestile Scripturi, trecand prin toate acestea, fiti incredintati ca pecetea Sfantului Duh (Efes. I, 13) ni s-a dat inca de aici in chip constient celor ce credem. Si odata ce credeti, alergati, asa ca sa luati (Filip. III, 12), luptati-va, dar nu ca batand aerul (I Cor. XI, 27). Si pe langa acestea, "cereti si vi se va da ; bateti si vi se va deschide" (Matei VII, 7), fie aici, fie in veacul viitor. Deocamdata primiti invatatura, deocamdata pocaiti-va, faceti ascultare, postiti, plangeti, rugati-va. Prin acestea si prin unele ca acestea alergati, straduiti-va, urmariti, cautati, bateti, cereti, neintorcandu-va spre nimic altceva, pana ce veti lua, pana ce veti apuca, pana ce veti primi, pana vi se va deschide si veti intra, pana veti vedea inlauntrul camerei de nunta pe Mirele, pana veti auzi : "Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune" (Matei XXV, 21), pana va veti face fii ai luminii si fii ai zilei. Dar inainte de a fi vazut si luat si patimit acestea, sa nu va amagiti pe voi insiva si sa socotiti pe nedrept ca
33

sunteti ceva, nefiind nimic (Gal. VI, 3). Si sa nu va inchipuiti, fiind cazuti din constiinta, ca sunteti duhovnicesti, inainte de a fi luat pe Duhul Sfant" (Sf. Simeon Noul Teolog, A cincea cuvantare morala, in Filoc. rom., vol. 6). "Deci cereti si voi si nu va leneviti! (Sf. Isaac Sirul) De aceea va zic voua: Toate cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea. (Ev. Marcu 11:24) Cu nebiruita si neobosita nadejde: Toata cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca veti lua si va fi voua. (Ev. Marcu 11:24) O explicaie la Principiul Antropic (Lumea exist, pentru c eu exist, atta timp ct eu exist, i este aa cum snt.) din perspectiva Yogi (proiecia i rezorbia lumii relative) (v. Rezumat idei fig.04 jpg) n jurul Miezului de Divinitate (Dumnezeire) al fiinei mele (Sinele, Eu-l Real, Atman):

Apare o luciditate profund (contien, ce st la baza contiinei; atenie la prezena a ceva, dei nc nu exist nimic relativ; capacitate de a nelege inteligen):

Apoi apare starea de ego, ego-ul central (nu eu din buletin, ci starea de eu), ca instrument n mna lui Dumnezeu:

n jurul crora apar structurile mentale i energetice (corpurile de energie, psihismul, personalitatea etc):

n jurul crora apare corpul fizic (ca o coaj de fruct):

34

n jurul crora apare lumea extern:

Aceasta se ntmpl la orice trezire din somn. La orice adormire (ca i la moarte, com sau accident), procesul se deruleaz n sens invers (rezorbia lumii relative), straturile superficiale se rezorb n cele profunde: - n somnul cu visuri, lumea extern (tridimensional) i corpul fizic dispar, i apar un corp de vis i lumi de vis multidimensionale (care snt la fel de reale/iluzorii ca i lumea de veghe cotidian; - iar n somnul profund fr visuri, totul dispare (nu mai e nici o lume=adimensional), afar de Miez i luciditate. Lumea are natura visului (lumea cotidian este un vis ridicat la suprafa, iar visul este lumea cotidian, de veghe scufundat la diverse adncimi). ntlnirea cu Lumina (Hristos) din stadiul V al morii este ntlnirea cu Miezul.., De fapt nu exist mai multe straturi, ci Unitate:

, ego-ul egoist=ego-ul central pervertit (colorat cu egoism); egoul pare a fi diferit de Eu-Sine, dar, de fapt snt identice.

Dincolo (de lume=Dumnezeu Manifestat, sub forma lumii, Care ia forma lumii, devenind lumea; n Cer de-a dreapta Tatlui, cu
35

tlharul n Rai, cu Trupul n mormnt ca un muritor, cu Sufletul n iad, cu morii cei din veacuri -simultan- toate le cuprinzi Doamne Iisuse Hristoase, Care eti necuprins. Iisus era i Ceea Ce oamenii vedeau ca Iisus, i tlharul, i Iuda, i Irod, i sfinii, i piatra, i cerul, i marea, i pomii, i animalele, i stelele, i toate, Tot-tot n toate, dar nu toate, partea i ntregul etc), este Dumnezeu Nemanifestat. Toi l privim permanent, dar nu-L vedem, ci vedem doar lumea (partea, nu ntregul). (v. Rezumat idei fig.05.jpg) [ = Digresiune: Brbatul duhovnicesc, care poate fi brbat sau femeie, ca sex fizic (Ev. Toma, chiar dac nc apocrif, nu nseamn c nu e adevrat: Femeilor, pn ce nu vei deveni asemenea brbailor, nu vei intra n mprie.), brbat duhovnicesc care apare prin creterea copilului divin interior, rezultat din cstoria mistic interioar a prii brbteti cu cea femeiasc care exist n fiecare dintre noi, aa numita Poart a Brbailor din Vechiul Testament (de aceea n povestea lui Noe, se nteau doar femei, adic oameni care nu erau mplinii duhovnicete). i pe urm ne mirm c vin sectele sau exotismul oriental sau pseudovindectorii, vrjitorii sau New Age-ul (care ncearc s renvie vechile zeiti i practici precretine, care au fost bune la vremea lor, dar, dup venirea Mntuitorului, nu mai snt necesare, cci totul s-a schimbat, i cine nu recunoate asta, e cu adevrat sub influena rului). Dumnezeu ne cere i credin corect i fapte bune. Talibanii cretiniti au numai o teorie de credin corect, i uneori un baptist, adventist sau alt sectant neoprotestant sincer (nu dintre cei interesai de bani sau din cei care refuz, cu ncptnare i lips de discernmnt s vad adevrul, cnd li se arat) face faptele bune, dar n-are credina corect. Ce va prefera Dumnezeu, cu siguran faptele. i poate c un budist sincer, n prostia lui de pgn, care are compasiune i o pune n practic, e mai cretin dect un cretin botezat, care e doar cu numele, nu i cu punerea n practic. i uite aa am curvit cu Buddha, dup spusele printelui Adrian, dei s nu uitm, Buddha istoric (srbtorit n calendarul cretin ortodox, pe 19 noiembrie, ca Sf. Ioasaf, printr-un sincretism cretino-budist) din sec. V Hr., a fost un om care prin practica sa spiritual a primit dreptul de a se ridica spre Dumnezeu, iar Buddha Primordial, Tathagata este divin, iar numele vine de la Tathata = aa itate, ainsi, ela (ceea ce ne duce cu gndul la ce scrie pe aureola Mntuitorului: On), deci, ca origine, budismul se trage tot din Hristos, pe Care ei L-au perceput puin diferit fa de noi, din alt

36

unghi, dar nu incorect pentru acele timpuri (cine poate susine c-L cunoate complet?!). Dar, de obicei, nimeni nu are curajul s spun aa ceva, celor n drept, care ar putea s schimbe ceva. Dumnezeu s m ierte, nu vreau s hulesc. Dar n buntatea Sa, mi d voie s m ntreb i s l ntreb (chiar friznd, aparent blasfemia), dar nu n btaie de joc, ci sincer ct pot. l rog s-mi dea voie s m rog i s-L iubesc. n Zen se spune: Viaa ta nu te privete (ce evenimente vin), ci doar pe Dumnezeu, ns modul n care o trieti (atitudinea n faa vieii), da. Universul este un koan formidabil: n acelai timp e scris de la A la Z, dar n fiecare clip e nou, i se poate ntmpla orice, depinde doar de mine (de fapt, de El). Sf. Ignaiu de Loyola: S facem orice (totul) ca i cum Dumnezeu n-ar fi implicat i ar depinde doar de noi, i s credem ca i cum noi n-am exista i Dumnezeu face totul. A-i critica pe ceilali, nseamn a-L critica pe Dumnezeu i planul Su. ]

37

Incursiune in Yoga (Mario Vasilescu) Motto: Yoga a fost creata de oameni pe Pamant si serveste pe Pamant oamenilor (Yoga Shastra). Definitii: 1. Yogachittavrittinirodha - Yoga consta in suprimarea configurarilor (turbioanelor) substantei mentale (Patanjali Maharishi, Yoga Sutra I,2) 2. Yoga reprezinta totalitatea eforturilor deliberate intreprinse de fiinta umana - prin mijloacele sale specifice - pentru a pastra sau recastiga contactul cu propria sa natura (concluzie rezumand acumularile traditiei) Prezentare generala: Am putea spune ca primele forme de constiinta constau dintrun amestec de revelatie si observatie empirica, nonargumentativa, in care fiecare stimul existential constientizat ducea la un raspuns pozitiv care se transforma la randul sau intr-un nou stimul. Dezvoltand nevoia de autocunoastere prin instrumentele observarii eliberate de interpretari subiective si ale constientizarii dezinteresate, yoga, din inceputurile sale pierdute undeva, in negura a 15 20 de milenii, a reusit sa ofere fiintei umane posibilitatea reala de a trai plenar o viata in care se parea ca omul nu are nici un cuvant de spus. Evoluand intr-un permanent feedback cu realitatea, yoga a eliminat permanent devierile de la adevar, evitand exagerarile si
38

gesturile inutile, devenind un important, bogat si precis bagaj de concepte si tehnici de autocunoastere din istoria umanitatii. In acelasi timp, yoga nu a avut niciodata pretentia de a se substitui religiei, ramanand permanent un instrument al trairii constiente si adaptandu-se flexibil la diferitele contexte socioculturale si religioase, dea lungul istoriei. Intruparea Verbului in persoana Mantuitorului Iisus Hristos a modificat, odata cu toatele datele lumii si rostul si directiile practicii yoga. Acest lucru poate fi sesizat de orice practician onest si recunoscut de maestrii autentici, dar este adesea ignorat si scapa neperceptut, din pacate, de numerosii vanzatori de iluzii din zilele noastre. Exista o sumedenie de lideri "charismatici" ce fac din yoga locul punerii in scena a bunului plac si deviatiilor personale, amagind oamenii si privandu-i de ocazia de a trai integral in fiinta lor si in lume! Din numeroasele definitii date fenomenului, retinem doua pentru valoarea lor operationala: "Yoga reprezinta totalitatea eforturilor intreprinse deliberat de fiinta umana prin mijloacele sale specifice pentru a pastra sau recastiga contactul cu ea insasi" (lucru extrem de important daca ne gandim la faptul ca printr-un proces de iluzionare, omul s-a fracturat, s-a descentrat rupandu-se in plan mental si indepartanduse de el insusi, de semeni si de lumea inconjuratoare, situatie care se agraveaza continuu) "Yoga este constientizarea unitatii absolute, dincolo de orice diferenta in timp si spatiu, a creatiei divine". Este un adevar redescoperit dupa mii de ani si de fizica moderna, un exemplu graitor fiind inecuatiile de nonlocalitate ale lui Bell. In general, se constata ca multi dintre practicieni, urmare a demersului de constientizare si de redescoperire a conditiei de integralitate a fiintei in contextul creatiei divine, se redeschid catre religie, trecand in mod firesc de la ateism la credinta si revalorizand religia in care s-au nascut si care le este intima. Traditional se vorbeste de multe tipuri, curente si scoli de yoga : - Hatha Yoga (reunirea contradictiilor complementare ale fiintei, gresit consderata mult timp drept yoga fizica, gimnastica,
39

etc, dar in realitate cea mai pura expresie a naturii energo informationale a fiintei umane) - Raja yoga (yoga meditatiei, dezvoltata in mai multe variante) - Karma yoga (yoga actului pur, eliberat de orice fruct al faptului) - Bhakti yoga (yoga devotiunii) - Jnana yoga (yoga depasirii mentalului discursiv) - Adhyatma yoga (yoga cautarii sinelui) - Mantra yoga (yoga formularilor verbale) - Nada yoga (yoga puterii sunetului interior) - Yantra yoga (yoga puterii imaginii) - Grupul yoga-surilor tantrice (culminand cu laya yoga si cu kundalini yoga) In prezent exista numeroase variante moderne, unele valoroase altele pur mercantile, exemplu fiind ciupercaria otravita a sectelor pretins yoghine, miscari deviante cu nenumarate victime (multe irecuperabile), conduse de personaje controversate, multe amestecand dereglarile psihice cu intentia deliberata de frauda. Printre ei, unii sunt de notorietate publica: Michael Aivanhoff, Osho alias Sree Rajneesh, Sri Mataji, Sai Baba etc. Poate fi semnalata si indepartarea totala de la yoga autentica si a asa numitei Yoga Fitness, forma tot mai agresiva si mai grava de degradare mercantila a acestei practici traditionale. Am putea spune ca la origine exista o singura yoga integrala, Vak Yoga, celelalte variante - autentice din lista prezentata, derivand, conform conceptiei yoghine, din aceasta si reprezentand margas-uri, altfel spus cai pe marele drum al yogai. Fiecare dintre aceste cai accentueaza si selecteaza diferite modalitati, aspecte ale practicii Yoga in functie de structura si necesitatile individului. Vak Yoga, Yoga Logosului, poate fi considerata cea mai veche yoga din lume, fiind, in fapt, o proto yoga (cu o vechime de minim 15 20.000 de ani). Consideram ca ea a reprezentat "detonatorul" de acum 4-5 mii de ani al yogai in India, unde a ajuns pe calea marilor, impulsionand si sinergizand diferitele tendinte aborigene. Stiati ca... ... prima imagine a unor pozitii din yoga (cobra regala si scropionul) se gaseste pictat pe peretele grotei Addaura de la poalele lui Monte Pellegrino, in Sicilia si sunt vechi de 14.000 de
40

ani ? Bine, pe atunci nu e numeau nici yoga, nici asane si imitatia animalelor si insectelor primejdioase servea la crearea unei empatii, a unei aliante care sa le confere oamenilor unele din calitatile acestora dar mai ales sa-i imunizeze contra posibileleor atacuri. ... prima imagine a unui om meditand este celebrul nostru ganditor de la Hamangia, apartinand culturii cucuteni si dateaza de aproape 7.000 de ani ? ... iar cea dintai imagine yoghina indiana, veche de cel putin 3.000 de ani, este aceea descoperita de sir John Marshall la Mohenjo-daro, cetatea moarta de pe valea Hinducusului, infatisandu-l pe Shiva Pasupathi ca print al fiarelor ? ... desi toata lumea considera yoga ca un produs indian, ea este de fapt un fenomen universal, mai vechi decat picturile neolitice de la Altamira, Lascaux sau Trois Freres, si prezent in toate culturile aborigene ale lumii ?! daca ii spunem si azi yoga este din respectul pentru cercetarile si munca extraordinara depusa de yoghinii indiei, tara in care conceptele si practicile acestea s-au dezvoltat mai mult ca oriunde ? ...cea mai veche proto-yoga din lume, aparuta se pare aproape simultan orinde exista constiinte umane in acea perioada de copilarie a omenirii, s-a pastrat pana azi si se numeste Vak Yoga, Yoga Logosului, care contine gramaticile primare ale oricarei manifestari fizice sau psihomentale ? ... la noi, geto dacii au avut propria lor forma milenara de yoga, practicata de calugarii lui Zamolxe si Deceneu, structurata printre altele si in jurul dansului calusarilor, dans initatic de trecere la maturitate ? Tanarul practica pe perioada unui post de 40 de zile , dintre care ultimele 12 de post negru o serie de posturi inverse, identice cu cele din yoga indiana, tehnici respiratorii cu incantatii asemanatoare mantras-urilor clasice si meditatii. ... cucerind Dacia, Traian a avut printre prioritati distrugerea respectivilor calugari, din teama pentru puterile lor si pentru extraordinarul prestigiu de care se bucurau, putand oricand sa reanime lupta de eliberare ? ... exista in fiinta umana cel putin 16 - 17 corpuri subtile, cel descris de yoga si consituit din nadis si chakras-uri fiind doar unul din ele ?
41

... s-au identificat in yoga clasica peste 8.400 de posturi (asanas), peste 7.200 de procedee respiratorii si peste 50.000 ( !) de tipuri de concentrare si de meditatie ? ceea ce inseamna ca practic se poate construi un program pentru structura si nevoile oricarei fiinte de pe lume ? ... ca exista aproape 100.000.000 de practicieni pe glob ? http://www.utexas.edu/courses/classicalarch/images1/addaur aincis.jpg http://www.presidency.ro/include/romania/1/hamangia.jpg http://www.yogajournal.com/history/vedas1.html

Zen (Mario Vasilescu) Ce este Zen-ul? [29-04-2006] Intrebare: "Ce este Zen-ul? Zen. Zen-ul este Zen. Ce altceva ati vrea sa fie? Se spune ca Buddha a fost intrebat odata de un novice: "Ce e Dharma?" "Dharma! raspunse Buddha" "Dar Nirvana??" "Nirvana!" Ananda, varul lui Buddha si cel mai drag discipol al sau il intreba nedumerit: "De ce il iei in bataie de joc, raspunzandu-i astfel? "Dar nu imi bat joc deloc de el. Dar cand insasi termenii folositi reflecta atat de putin din realitatea exprimata, ce rost are sa-l indepartez pe cel ce intreaba si mai mult de adevar, tradandu-l prin alte cuvinte?" Daca ne apucam sa vorbim de istorie, reala sau legendara, mai bine va trimet sa cititi Taisen Deshimaru, Robert Linsen, Alan Wats, Daisetz Teitaro Suzuki, fara a mai vorbi de pleiada de discipoli sau doar prozeliti.
42

Daca ne apucam sa vorbim despre relatia cu Yoga, cu religia, ne plimbam pe carari prea putin intelese...povestind cum in India, Dhyana din Yoga, a devenit contemplatia buddhista Dhyan, cum Dhyan a devenit in China Tchan, pentru a insamanta finalmente solul spiritual al Japoniei ca Zen, de unde s-a intors in lume...cum sa nascut Zen-ul Rinzai, cum s-a nascut Zen-ul Sodo cu Zazen-ul lui Dogen, cum s-a cristalizat Budo Zen-ul, Zen-ul Artelor Martiale...regasind apoi intrebarea daca exista diferente intre Zen si Crestinism, intrebare din care a aparut celebrul raspuns a lui Deshimaru: "Daca discutam exista, daca nu discutam, nu exista", raspuns la care ne obliga sa ne intrebam la randul nostru daca e chiar un adevar sau doar un subterfugiu genial...sau ascultand-o pe Charlotte "Yoko" Beck cum declara ca daca trebuie sa treaca la Buddhism pentru a face zen si deci sa nu-l poata practica si trai in credinta ei crestina, atunci prefera sa renunte la Zen, daca acesta nu e pentru orice om, indiferent de religie si cultura. Din fericire este... Daca ne apucam sa vorbim de scopul, de rostul Zen-ului, sa apelam la marile texte ale sale, al caror mesaj este ca Zen-ul nu e in texte ci in practica. In practica fiecaruia. Daca ne apucam sa vorbim tehnic, rasfoim listele cu Koan-uri, inregistrarea Mondo-urilor, a acelor dialoguri absurde, menite, ca si koan-urile sa dinamiteze aroganta intelectului si a logicii sale, a relatiei cauza / efect, consemnarea Kusen-ului - invatatura orala transmisa in timpul sedintelor de Zazen, studiul Nembutsu-lui, ca sa ne dam seama ca tot practica e cheia. Si daca ne-am apuca sa vorbim despre Mushotoku, spiritul "fara dorinta de profit"...si despre Hishiryo, "gandirea fara de ganduri" ...si despre Shikantaza, "increderea nestramutata in Ordinea si Firescul Divine", si despre... si despre... si despre..., cu atat am fi mai putin in zen. Si tot mai departe de noi insine. Vrei sa vorbim despre Zen? Nu ajunge. Sau vrei sa ti se vorbeasca? Nu ajunge. Vrei sa ti se explice? Nu ajunge. Vrei sa stii? Nu ajunge. In Zen trebuie doar sa fii. Ca o intr-o chintesenta aYogai, ca printr-un scurtcircuit al aparentelor, eliberand adevarata noastra natura. Pentru ca Zen-ul este A Fi, pur si simplu. Dar pana si asta e doar o vorba care ne indeparteza de noi, de viata, de ZEN, de..." (Mario)
43

Ce este Budo-zen...? Este Yoga o miscare New Age? [28-012006] 1 - Budo Zen-ul este Zen-ul Artelor Martiale, suportul dar si motivatia spirituala a acestora. Fostele (si actualele) Scoli si metode de supravietuire in confruntarile sangeroase ale istoriei, si-au redescoperit prin Zen, mai ales cel din scoala Rinzai, dimensiunea de Cale, valentele de terapie morala si spirituala, de permanenta evolutie interioara, de solutionare nonviolenta a problemelor, de respect de sine, a respectului pentru celalalt, pentru viata. Zen provine din Dhyana (contemplatie) de tip buddhist, care a trecut in China sub numele Tchan, ajungand in Japonia cub numele de Zen. Particula DO, care finalizeaza numele diferitelor curente si tehnologii (Ju Do, Aiki Do, Kyu Do, Ken Do, Karate Do, Iai Do etc) este expresia nipona a termenului Tao, afirmand explicit calitatea de Cale. Scolile interne de Arte Martiale sunt mediul propice pentru Budo Zen. Tanden Shu, Shingon, Fuji San, Sakura Ryu sunt insasi personalizarea unui principiu sacru pentru Budo Zen: "Cea mai buna sabie din lume, este aceea care nu iese NICIODATA din teaca!" Altfel spus in Scolile de Budo Zen, nu inveti sa te bati, inveti cum sa nu te bati! Si nu doar in situatii conflictuale, ci in orice problema de viata. Deprinzand cum sa abolesti violenta mediului prin abolirea propriei violente. De aceea in Budo Zen, meditatia VIE se face prin practica tehnicilor de lupta de extrema eficienta, dar INTR-O CU TOTUL ALTA ATITUDINE INTERIOARA. Cine vrea sa traiasca experienta metamorfozarii energiei animalice, primare, instinctuale din fiecare dintre noi si a transformarii in energia seninatatii in viata, nu are ce face cu cuvintele ci doar sa practice, cu acceptul unui Sensei din Budo Zen. 2 - Ar vrea New Age-ul sa puna mana pe Yoga! Judecand dupa energia cheltuita pentru acapararea unor organizatii yogine de aceasta ciuma pseudospirituala care incearca cu disperare sa reactiveze simboluri si rituri (altfel demne de respect in civilizatiile epocilor trecute, dar devenite ori inutile si inoperante, sau absorbite si sublimate in Realitatea Christica) doar ca sa loveasca, mai ales in crestinism. Regretatul Bruno Wurtz (care nu iubea deloc yoga dar asta nu schimba cu nimic datele problemei NA-iste) a lasat o carte pe care ar fi bine sa o cititi. Ca sa inchidem momentan discutia pana veti dispune de o documentare suficienta ca sa va fie clara

44

incompatibilitatea dintre Yoga si NA-ge, va subliniem doar doua elemente: - poate cel mai primejdios indemn promovat de NA-ge este ca in loc sa (re)devenim dupa chipul si asemanarea Mantuitorului prin efortul de a ne ridica spre El, eliberandu-ne de egoismul si cliseele noastre, NA-ge ne propune un Christos facut dupa chipul si asemanarea neputintelor noastre, accentuate prin tot felul de surogate pretins spirituale. Din pacate, exista o rezistenta si in scolile de Yoga agatate de o Traditie neinteleasa in mesajul sau real fata de ideea esentiala ca intreg Universul, si IMPLICIT YOGA, si-au modificat mesajul odata cu Intruparea Verbului in Christos. - Yoga autentica se recunoaste, indiferent de scoala sau nume dupa ACCEPTAREA SI TRAIREA REALITATII dincolo perceptiile noastre limitate de ignoranta, de egoism si de bunul plac, si dupa RENUNTAREA LA FRUCTUL FAPTULUI, adica doua linii de forta incompatibile cu natura si cu scopurile otravite cultivate de NA-ge. Asa ca... NB Se pare ca insasi responsabilii motorului Google, din ignoranta sau reavointa au pus Yoga in "sertarul" New Age dpdv al clasificarilor de cautare. "Curat nestiinta, Coane Iancule! sa am pardon! (Mario) Budo - Zen Budo Zen-ul este Zen-ul Artelor Martiale, suportul dar si motivatia spirituala a acestora. Fostele (si actualele) Scoli si metode de supravietuire in confruntarile sangeroase ale istoriei, si-au redescoperit prin Zen, mai ales cel din scoala Rinzai, dimensiunea de Cale, valentele de terapie morala si spirituala, de permanenta evolutie interioara, de solutionare nonviolenta a problemelor, de respect de sine, a respectului pentru celalalt, pentru viata. Zen provine din Dhyana (contemplatie) de tip buddhist, care a trecut in China sub numele Tchan, ajungand in Japonia cub numele de Zen. Particula DO, care finalizeaza numele diferitelor curente si tehnologii (Ju Do, Aiki Do, Kyu Do, Ken Do, Karate Do, Iai Do etc) este expresia nipona a termenului Tao, afirmand explicit calitatea de Cale. Scolile interne de Arte Martiale sunt mediul propice pentru Budo Zen. Tanden Shu, Shingon, Fuji San, Sakura Ryu sunt insasi personalizarea unui principiu sacru pentru Budo Zen: "Cea mai buna sabie din lume, este aceea care nu iese NICIODATA din teaca!"
45

Altfel spus in Scolile de Budo Zen, nu inveti sa te bati, inveti cum sa nu te bati! Si nu doar in situatii conflictuale, ci in orice problema de viata. Deprinzand cum sa abolesti violenta mediului prin abolirea propriei violente. De aceea in Budo Zen, meditatia VIE se face prin practica tehnicilor de lupta de extrema eficienta, dar INTR-O CU TOTUL ALTA ATITUDINE INTERIOARA. Cine vrea sa traiasca experienta metamorfozarii energiei animalice, primare, instinctuale din fiecare dintre noi si a transformarii in energia seninatatii in viata, nu are ce face cu cuvintele ci doar sa practice, cu acceptul unui Sensei din Budo Zen.
Breviar Yoga (una din definiii) este accesul la starea de contiin a Unitii lumii create, domeniul 01 ,NemanifestatManifestat. Zen-ul merge pe domeniul 10, ManifestatNemanifestat. Dar trecerea o poate face doar Graia/Mila lui Dumnezeu (Ales nu-i cel ce st, ori cel ce-alearg, ci cel asupra cruia coboar Mila Domnului.). Spiritul nu se supune tehnicii. Nu eu fac yoga, ci ea m transform pe mine (i trebuie s m las transformat). Orice stare/atitudine a fiinei mele asumat voluntar (deliberat) i contient este un exerciiu. Exerciiu nseamn exercitarea capacitii de a fi. [Ce este comun ntre yoga pe care o poate face un om, un cine(animal), un copac (plant), o piatr (mineral), o fantom, un nger, un zeu etc (fiine fr corp)? Don Juan, maestrul lui Castaneda din tradiia toltec avea ca elevi i nite copaci. Iar Ramana Maharishi a druit Eliberarea i unor animale prietene: o vac, un cine i un pun, care erau considerai la ashramul su, discipoli cu drepturi depline. Iar n plimbarea sa zilnic era nsoit de un alai paradisiac format din zeci de oameni, copii, animale domestice, dar i animale slbatice: bivoli, psri, tigri, scorpioni .a. trind n pace unii cu alii n timpul acestei plimbri, deci mitul animalelor n pace din rai nu este o simpl poveste. Toi au aceeai ans. Dumnezeu i iubete pe toi la fel. i pe gndac, i pe sfnt i pe ho. Chiar i o piatr e n Dragostea Lui.] Exerciiile pot avea punct de plecare: corporal (fizic), de ex. asanas (v. nota 1); respirator (energetic), de ex. pranayama; ori mental (informaional), de ex. concentrare/meditaie dar toate duc tot acolo. Hologram. Un exerciiu (este ceva viu, trebuie s-l privesc cu respect) = toat edina = toat viaa mea = toate vieile Universului. Fac pentru mine/toi prietenii/tot Universul, toi din Univers i le dedic asta (prin rugciunea iniial, sau simt c fac pentru toi i ei pentru mine, cu prietenie i compasiune. Eu i tu, noi, mergem mpreun pentru c sntem Una (1) n El. Toi avem aceeai ans Total, nimeni nu ctig, nimeni nu e nvins (ntr-un fel toi snt ctigtori). Dar cel mai bine, fac pur i simplu, pentru Dumnezeu (ca o rugciune de cerere/mulumire/slvire/contact fr cuvinte cuvintele snt exerciiile, n limba integral a fiinei mele corp/respiraie/minte/suflet), pentru nimic, adic neurmrind nimic (ceva anume, egoist sau neegoist). Renunnd la dorinele mele personale (limitate, egoiste) i la voia mea. De la moarte la Via, de la vest la Est, de la ntuneric la Lumin. i unde e Adevrul? La Mijloc! (Calea de Mijloc nu nseamn compromisul ci reunirea i transcenderea contrariilor). Nu urmresc vreun efect al exerciiului (pentru c l-a limita, iar orice exerciiu e integral, afectnd ntreaga fiin), ci fac/merg i abia atunci snt toate efectele. Yoga este concentrare i atenie contient, voluntar / deliberat i dezinteresat. Exerciiile m fac s caut, s vd Realitatea, s-mi dau seama de Realitatea (Care am fost dintotdeauna)/c Snt (Este, El)/Cine snt/Cum snt/Da-Aici-Acum-Aa-Accept. S m trezesc (Suflete al meu, pentru ce dormi? Pentru ce dormi? Trezete-te dar! Trezete-te dar!). Nu m duc de undeva n altceva, nu obin nimic, n plus fa de Ceea Ce Este dintotdeauna.

46

Eu fac i exerciiul m cheam din mine - snt cele 2 jumti de parol care se reunesc pentru a deschide fiina. M topesc ca un cub de ghea pe mulajul/forma/tiparul exerciiului, trebuie s am rbdare i s accept ca asta s se ntmple. Fac ct pot eu de bine/corect, la limita mea din acest moment, fr a fora, dar i fr a fi lene/chiulangiu (minima rezisten). Exerciiile de yoga au forma i numrul pcatelor/greelilor noastre, strilor noastre de ignoran. Am greit aa (egoismul, generat de uitare, neatenie i ignoran nseamn a merge mpotriva curentului Universului, care este Unitate de nefragmentat, din cauza asta voi suferi, Universul e mai tare dect mine): , exerciiul vine i se mbuc i pot urca la loc. Exerciiile reprezint, n condiiile controlate, de laborator interior, nepericuloase ale edinei/Dojo-ului orice situaie posibil pe care o pot ntlni n via. M antrenez pentru a fi capabil de orice, de a face fa la orice. Atent, serios, demn, respectuos, cu bunvoin, ncredere, deschidere, curaj, entuziasm, smerenie, perseveren, uimit, curios (Ce e Asta, Care e n faa mea acum?), treaz, gata pentru orice (se poate ntmpla oricnd, orice cu mine, n jurul meu sau n Univers etc) nu pentru a m apra/proteja/(contra)ataca/a face fa/a m adapta situaiei (dei astea vin de la sine), ci pentru a tri plenar ceea ce vine. Atitudinea Zen/a lupttorului. Nu pot schimba ntmplrile (nici momentul naterii, ori pe cel al morii), care vin de la El, ci doar cum le triesc eu (atitudinea mea interioar la evenimente). Fie s pot fi. Fie s pot fi fericit, n pace, sntos, plin de buntate. Nu fac aa, voi suferi amarnic i i voi face i pe alii s sufere, eventual voi crpa. Dar orict a grei, Mila Lui e mai mare (dac vreau s m ridic, s m ciesc, s m ntorc). La nceputul programului de exerciii s fac o mic rugciune (explicit) ctre El, Maica Domnului i ctre Puterile Divine Bune ale Lui (incluznd i Linia de Maetri). La final mulumesc, tnjind s ajung Acas (Sus n Cer e Patria mea la El). Fac lsnd grijile la o parte, sau, mai bine, mpreun cu toate grijile i problemele mele (acceptndu-le i privindu-le cu bunvoin). Dac e greu i doare, tiu c e vorba de inconfortul constructiv (tapas/asceza), care m clete (ca o sabie). Nu spun n mine: panic, durere, plictis. Ci observ c snt nite senzaii, stri etc., fr a le pune semnul + sau -, e ceva acolo, prezent, ce e ? Nu rbdnd, ci nelegnd (de ex: c nu e nimic care s doar/s-mi fac ru/nu exist durerea i suferina dect n mintea mea, eu i dau putere asupra mea). M doare pentru c nu neleg. Iniial observ senzaiile specifice ale zonelor lucrate pe fondul ntregului corp/fiine, apoi, dup ce s-au estompat: senzaiile generale + respiraia i pulsul n ntregula corp/fiin. ntre exerciii (suspin-oftat-cscat-ntins, urmate de ) autoascultare relaxant, adic observ (far a le pune eticheta + sau -), pe fondul ntregului corp/fiine: senzaiile, emoiile, sentimentele, gndurile etc, orice din mine (i din jur, mai ales la Zen), n maniera - pe malul fluviului, - trenul de noapte. Snt ale mele, n mine, eu, dar eu nu snt ele, snt mai mult dect ele (tot aa cum eu snt mai mult dect imaginea mea din oglind). Exerciiile se fac n stare (semi)scufundat, fa de suprafaa cotidianului. (Iar ochiu-nchis afar/nluntru-i se deteapt.) Relaxarea final se face n stare scufundat la mare adncime (revenirea e foarte gradat, ca dup un somn adnc). Exerciiile de respiraie se fac cu ochii nchii, iar asanas cu ochii semideschii/seminchii, sau cu ei deschii (nu fug de/ctre, contact i cu lumea exterioar i cu cea interioar, pn ce voi realiza c nu snt diferite). Reguli: maxim relaxare (orice crispare, ncordare fizic sau psihic, orice muchi contractat n plus, de ex: faa, limba, anusul, flcile, fruntea etc), maxim respiraie i maxim trire. Respiraia:
47

- accent pe expiraie (activ, prelungit, 100 % sau mcar atenie mai mult pe ea); - lent/curgtoare ca firul de ulei, la limita de a nu m sufoca (micarea conduce respiraia, n faza iniial, pentru a nu m sufoca); - inspiraia de 95%. Concentrarea este contient, voluntar/deliberat i dezinteresat (nu urmresc nici un interes. Succesiunea obinuit: (Rugciunea) Luare de cunotin asupra mea/a lumii/a Realitii (de ex: ascult lumea din jur; simt pmntul de sub mine, n alternan cu eu pe sol; m simt pe mine n alternan cu simitul lumii din jur; simt cum timpul trece n favoarea mea cndva, sigur voi reui i eu, e legea Universului etc) Etirare permanent a coloanei (v. nota 2) Chakki Invers tiroidian (de ex: Sarvangasana Halasana Matsyasana) Flexie (de ex: Paschimotanasana) Extensie (de ex: Bhujangasana Shalabasana Dhanurasana) Lateralizare (de ex: Trikonasana) Torsiune (de ex: ArdhaMatsyendrasana) Echilibru (de ex: ShivaNatarajasana sau Vrikshasana) Invers hipofizar (de ex: Viparitakarani sau Dharmikasana) Respiraie (pranamudras, hathenas, hathaats, nadhishodhana etc) Concentrare Relaxarea final Revenirea gradat (reinseria n cotidian, cu mutaiile de rigoare) Mulumit (cu recunotin). Program minim: exerciiul cel mai neplcut (+-eventual un exerciiu neutru), exerciiul cel mai plcut . Continuitate (abhyassa = efort continuu, susinut): program zilnic (sau mcar de 4 ori pe sptmn). Nota 1: Asana = stare (postur) (a corpului/respiraiei/minii etc) procesual (dinamic) integral a fiinei de a-mi da seama (a deveni contient) c SNT (cine-ceea ce am fost, snt i voi fi dintotdeauna) Nota 2: A fi drept, flexibil/fluid i ferm (Arat-ne Doamne ndreptrile Tale!), din atitudinea/starea interioar i nu din boenia/voina fizic (chiar dac stau drept atunci, de fapt nu snt drept, i snt i casant, friabil, fragil)

48