Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Bazele Electrotehnicii

Bazele Electrotehnicii

Ratings: (0)|Views: 251|Likes:
Published by Popa Mark
Bazele Electrotehnicii
Bazele Electrotehnicii

More info:

Published by: Popa Mark on Jun 24, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See More
See less

10/02/2013

pdf

text

original

 
1. TEORII GENERALE ALE FENOMENELOR ELECTROMAGNETICE. MARIMIELECTRICE FUNDAMENTALE. TEOREME SI LEGI DE BAZA.
1.1.
 
 INTRODUCERE
Electrotehnica se ocupa de studiul fenomenelor electrice si magnetice din punctul de vedereal aplicatiilor lor in tehnica.In linii mari, aplicatiile tehnice ale fenomenelor electrice si magnetice pot fi grupate in:a)
 
aplicatii electroenergetice (de curenti tari) care se refera la producerea, transportul,distributia si utilizarea energiei electromagnetice;b)
 
aplicatii de telecomunicatii, telecomenzi, electronica (curenti slabi) care se refera laproducerea, prelucrarea, transmisia si receptia semnalelor purtatoare de informatii. Aceastaclasificare nu este exhaustiva deoarece instalatiile electroenergetice contin dispozitive din cea de-a doua categorie, dupa cum si electronica de putere presupune instalatii de curenti tari.In principiu at
â
t problemele de electroenergetica c
â
t si cele de telecomunicatii si electronicapot fi studiate riguros in cadrul unor teorii ale c
â
mpului electromagnetic.Exista insa o clasa larga de aplicatii ale celor doua categorii de probleme, care se pot studiain ipoteze simplificatoare, acceptabile din punct de vedere tehnic, in cadrul unei teorii mai simpledenumita teoria circuitelor electrice.In comparatie cu teoria fenomenologica (macroscopica
 – 
unde corpurile sunt presupuse a fimedii continue) a lui Maxwell si Hertz care presupune un sistem de opt legi generale, la care seadauga o serie de legi de material, descrise de ecuatii cu derivate partiale, teoria circuitelorelectrice cu parametrii concentrati se elaboreaza numai cu ajutorul celor doua teoreme ale luiKirchhoff, ecuatiile corespunzatoare fiind ecuatii diferentiale ordinare. Desi teoremele luiKirchhoff sunt consecinte ale legilor electromagnetismului, problemele si metodele de calcul dincadrul teoriei circuitelor electrice sunt oarecum diferite de cele ale teoriei c
â
mpuluielectromagnetic.Mai mult, se poate spune ca prelu
â
nd concepte si metode ale stiintei sistemelor, teoriamoderna a circuitelor electrice s-a indepartat si mai mult de teoria c
â
mpului electromagnetic. Inesenta teoria circuitelor electrice cu parametri concentrati este o teorie de retea si din punctul devedere strict al analizei (determinarea raspunsurilor la excitatii si conditii initiale date sicaracterizarea retelelor prin functii de retea c
â
nd se cunoaste structura topologica a retelei, naturasi caracteristicile elementelor de circuit) si sintezei (realizarea unor retele la excitatii si raspunsuridate) ea se poate in principiu elabora independent de teoria c
â
mpului electromagnetic, postul
â
nddrept legi, relatiile celor doua teoreme ale lui Kirchhoff. In sens topologic conceptul de retea esteo structura algebrica, independenta de ecuatiile c
â
mpului electromagnetic. Trebuie insa subliniatca exclusiv ca teorie de retea, teoria circuitelor electrice cu parametrii concentrati nu reuseste saexplice unele fenomene, cum ar fi efectele de difuzie ale c
â
mpului electromagnetic (efectpelicular, de proximitate, curenti turbionari) fiind necesara in aceste cazuri elaborarea unei teoriide c
â
mp a circuitelor. In general insa, este de mai multa vreme acreditata ideea ca teoriacircuitelor electrice poate fi studiata ca o teorie de retea.
1.1.1. Scurt istoric al dezvoltarii electrotehnicii
Desi electricitatea si magnetismul erau cunoscute inca din antichitate (electrizarea prinfrecare a chihlimbarului, numit
electron
in limba greaca, a fost descrisa de Thales din Milet insec. al VI-lea i.e.n., iar magnetismul, in special cel natural, al oxidului de fier
 – 
magnetita
 – 
numitastfel ca se extragea din apropierea localitatii Magnezia din Asia Mica era cunoscut cu mult
 
inainte) prima lucrare care se referea la fenomenele electrice si magnetice, apare abia in 1600fiind intitulata
Despre magneti
si apartin
â
nd medicului si fizicianului W. Gilbert.Dezvoltarea electrotehnicii este rezultatul muncii colective a numerosi oameni de stiinta,ingineri si tehnicieni din lumea intreaga. Totusi o trecere in revista a principalelor jaloane care aumarcat ridicarea edificiului electrotehnicii actuale se impune.In 1785, Ch. A. Coulomb prin masurari efectuate cu balanta de torsiune, stabileste primelerelatii cantitative ce caracterizeaza interactiunile dintre particulele incarcate electric, si prinanalogie dintre polii magnetilor.In 1790 medicul L. Galvani descopera actiunea fiziologica a curentului electric care i-aupermis fizicianului A. Volta construirea in anul 1800 a primei pile electrice.In 1919 C. H. Oersted studiind actiunea mecanica pe care o exercita un conductor parcursde curent electric asupra unui ac magnetic stabilea o interactiune intre doua clase de fenomeneconsiderate p
â
na atunci cu totul distincte: fenomenele electrice si fenomenele magnetice.In 1820 A. M. Amp
è
re studiaza fortele electrodinamice dintre conductoare parcurse decurenti electrici.In 1826 G. S. Ohm a stabilit relatia dintre U si I curentului electric pentru un circuit electricneramificat.In 1847 G. R. Kirchhoff a formulat teoremele care ii poarta numele, pentru rezolvareadistributiei curentilor electrici in circuitele ramificate.In 1831 M. Faraday a descoperit fenomenul de inductie electromagnetica si a introduspentru prima data notiunea de
c
â
mp
prin intermediul careia, se transmit in spatiu si in timpactiunile ponderomotoare, idee directoare care a permis explicarea corecta a fenomenelorelectrice si magnetice constituind un pas hotar
â
tor in dezvoltarea fizicii. Tot el a stabilit in 1834legile cantitative ale electrolizei.In 1833 E. H. Lenz a formulat regula pentru determinarea sensului curentului indus iar in1843 J. P. Joule a descoperit legea efectelor calorice ale curentului electric.Aplicarea ideilor lui Faraday in domeniul electromagnetismului s-au datorat lui J. C.Maxwell care, in celebra sa lucrare
Tratat despre electricitate si magnetism
(1873) a pus bazeleteoriei macroscopice a electromagnetismului. Tot el a prevazut teoretic existenta undelorelectromagnetice (puse in evidenta din punct de vedere experimental in 1888 de catre H. Hertz) acurentului de deplasare (1862) si a elaborat teoria electromagnetica a luminii (1865).Progresul cunostintelor despre fenomenele electrice si magnetice a fost insotit de odezvoltare prodigioasa a aplicatiilor practice la care si-au adus contributia V. V. Petrov, H. Davy,A. N. Lod
â
ghin, T. A. Edison, M. H. Jacobi, A. Pacinoti, W. Siemens, G. Terraris, N. Tesla, S.Morse, M. O. Dolivo-Dobrovolschi, G. Bell, A. S. Popov, G. Marconi, J. A. Fleming, Lee deForest, A. Iliovici (cercetator rom
â
n care a trait in Franta). Progresul electrotehnicii ram
â
ne str
â
nslegat de dezvoltarea bazelor ei teoretice la care, in afara de cei mentionati anterior, au contribuit:M. Lomonosov, B. Franklin, T. J. Seebeck, J. B. Biot, F. Savart, P. Laplace, O. Heaviside, W.Weber, P. N. Lebedev, A. Blondel, R. Becker, W. Rudenberg, E. Warburg, G. Kron (cercetatorrom
â
n care a trait in S.U.A.), V. K. Arkadiev, P. L. Kalantarov, A. Sommerfeld.In tara noastra au adus contributii importante la studiul teoretic si experimental alelectrotehnicii: acad. N. Vasilescu Karpen, primul in lume care a repudiat existenta si utilizareamaselor magnetice la studiul magnetismului si a propus folosirea curentilor purtatori de inaltafrecventa in telefonia la mare distanta; acad. C. Budeanu cu contributii in studiul regimuluideformant, a puterii reactive si a factorului de putere in retelele electrice; prof. dr. D.Hurmuzescu, initiatorul invatam
â
ntului electrotehnic; acad. St. Procopiu care a calculat primul inlume (1912) momentul magnetic al electronului (impropriu numit
magnetonul lui Bohr
); acad.R. Radulet care a adus contributii deosebite la dezvoltarea teoriei c
â
mpului electromagnetic inmedii conductoare masive, definind parametrii tranzitorii intr-o forma generala, intemeietorul
 
scolii rom
â
nesti de cercetare electrotehnica bazata pe teoria c
â
mpului, presedinte al ComisieiElectrotehnice Internationale intre anii 1964
 – 
1967.
1.2. BAZELE FIZICE ALE ELECTROTEHNICII1.2.1. C
â
mpul electromagnetic
1.2.1.1. Conceptul de c
â
 mp electromagnetic
Experienta a aratat ca, in anumite stari specifice, corpurile au proprietati a carorcaracterizare necesita introducerea unor noi marimi, numite marimi electrice si magnetice.Experienta a mai aratat ca, atunci c
â
nd se gasesc in asemenea stari, intre corpuri se exercita uneleinteractiuni (forte si cupluri) specifice numite electromagnetice. Conform conceptiilor moderne,acestea sunt efectul interactiunii corpurilor cu un sistem fizic distinct de ele, numit c
â
mpelectromagnetic, ce poate exista in interiorul si in afara lor si care permite transmiterea acestoractiuni din aproape in aproape in timp si spatiu. C
â
mpul electromagnetic poate exista siindependent de corpuri. El este intotdeauna purtator de energie si impuls, pe care le transmite cuo viteza foarte mare, egala cu viteza de propagare a luminii in mediul respectiv.In cele ce urmeaza se expune teoria fenomenologica (macroscopica) a c
â
mpuluielectromagnetic, fundamentata prin lucrarile lui M. Faraday, J. C. Maxwell si H. Hertz. Aceastateorie, care aproximeaza corpurile prin medii continue constituie baza electrotehnicii, adica astudiului fenomenelor electrice si magnetice din punctul de vedere al aplicatiilor tehnice.In cadrul teoriei fenomenologice a c
â
mpului electromagnetic se disting urmatoareleregimuri de desfasurare a fenomenelor electromagnetice:
 
Regimul static caracterizat prin faptul ca marimile nu variaza in timp si J=0 ceea ceinseamna ca nu au loc transformari energetice. Este singurul regim al c
â
mpuluielectromagnetic, in care fenomenele electrice si magnetice se produc independent si sepot studia separat;
 
Regimul stationar caracterizat prin aceea ca marimile nu variaza in timp, dar J
0 deci ingeneral au loc transformari energetice;
 
Regimul cvasistationar caracterizat printr-o variatie in timp a marimilor, suficient delenta, pentru a putea neglija fenomenul de radiatie electromagnetica;
 
Regimul nestationar (dinamic) corespunde cazului cel mai general de variatie in timp amarimilor.
1.2.1.2. Marimile primitive ale teoriei fenomenologice
Dupa modul in care se introduc in teorie, marimile fizice se impart in doua categorii:marimi derivate introduse pe baza unor relatii de definitie in functie de alte marimi consideratecunoscute si marimi primitive, introduse direct pe calea unor experiente idealizate, careevidentiaza anumite procedee de masurare a acestor marimi. In cazul unei teorii date alegereamarimilor primitive este relativa, dar numarul lor este invariant. In teoria fenomenologica ac
â
mpului electromagnetic se folosesc urmatoarele marimi primitive:1. intensitatea c
â
mpului electric
E
;2. inductia electrica
D
;3. sarcina electrica
q
;4. momentul electric
 p
;

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->