Cuprins

Memoriu tehnic..........................................................................................................................2 Descrierea masurilor...................................................................................................................2 Grupuri tinta...............................................................................................................................2 Impact si beneficii......................................................................................................................3 Conditii pentru succes................................................................................................................3 Caracterizarea traficului pe strada Ion Popescu Voitesti............................................................4 Solutionarea traficului pe strada Ion Popescu Voitesti..............................................................5 Concluzii....................................................................................................................................8 Bibliografie.................................................................................................................................9 Anexe........................................................................................................................................10

Memoriu tehnic: Descrierea masurilor Transportul public poate s nu fie atractiv pentru ceteni n comparaie cu automobilele particulare. Transportul public este mai puin flexibil i adesea cltoriile dureaz mai mult, deoarece vehiculele nu merg ntotdeauna direct la destinaia cltorului. Exist mai multe staii pentru transferuri ctre alte rute sau mijloace de transport sau pentru a prelua ali pasageri de pe drum. Prin urmare, adesea, autobuzele i tramvaiele nu sunt considerate o alternative real la automobile. Oraele pot contracara aceste probleme prin crearea de sisteme de prioritate pentru transportul public la semafoare. Acestea sunt instalate pentru a detecta un autobuz sau un tramvai care se apropie de un semafor, asigurnd c vehiculele au culoarea verde, dac este posibil, atunci cnd ajung la o intersecie. Aceste sisteme de prioritate pot oferi beneficii semnificative ca timpi de cltorie i fiabilitate i pot reduce pierderile de timp, n special la orele de vrf, fcnd transportul public i mai rapid. Aceste sisteme de prioritate trebuie s constituie un element important al sistemelor inteligente de transport n toate oraele europene. n orae din Europa Central i de Est n special, acestea trebuie promovate pentru a menine nivelurile anterioare ridicate de utilizare a transportului public. Se pot crea benzi rezervate pentru vehiculele de transport n comun. Acestea sunt benzi separate (Fig.1) exclusiv pentru tramvaie i/sau autobuze nainte de o intersecie sau de-a lungul unor ntregi seciuni ale reelei de drumuri, permind vehiculelor de transport n comun s evite congestionarea. De asemenea, este posibil deschiderea de benzi i pentru alte vehicule specifice, cum ar fi taxiurile. Pentru a obine o utilizare eficient a benzilor, este esenial s se instituie un sistem specific de monitorizare i aplicare i s se defineasc anumite categorii de utilizatori (de exemplu, vehicule de transport n comun, taxiuri, bicicliti etc.). Uneori, ar putea fi adecvat ca benzile separate pentru tramvaie s devin accesibile i autobuzelor pe seciuni importante (dac nu exist posibilitatea de a crea o nou band separat).

Fig. 1.Separatoare banda circulatie

Grupuri tinta Msurile vizeaz, n principal, utilizatorii actuali ai serviciului de transport public, dar pot, de asemenea, atrage noi pasageri prin mbuntirea fiabilitii, a timpului de cltorie i
2

a imaginii serviciului de transport public. Punerea n aplicare a msurilor descrise este un element important al unei campanii de marketing care trebuie s se adreseze i utilizatorilor de autovehicule individuale. Mesajul trebuie s se bazeze pe avantajele reale, cum ar fi reducerea timpului i creterea fiabilitii, n special la orele de vrf. Impact si beneficii Pentru public Publicul poate beneficia de pe urma msurilor deoarece: Emisiile vehiculelor de transport n comun pot fi diminuate datorit reducerii timpului petrecut n trafic i unei mai mari fluiditi a fluxului de trafic; Repartizarea modal (modal split) a transportului public crete, iar utilizarea vehiculelor motorizate particulare scade, determinnd o reducere a nivelului de zgomot i a polurii aerului pe termen lung. Fondurile publice sunt cheltuite mai eficient, concentrndu-se pe mbuntirile infrastructurii i materialului rulant existente. Pentru persoanele fizice Utilizatorul serviciului de transport public beneficiaz de pe urma msurii deoarece are nevoie de mai puin timp pentru a cltori cu autobuzul sau tramvaiul. Serviciile de transport public devin mai fiabile (respectarea orarului i regularitate mbuntit). Timpii necesari pentru remedierea defeciunilor n cazul unei pene sau al unui accident sunt redui. Datorit serviciului mbuntit de transport public, numrul de autovehicule proprietate personal poate scdea deoarece este posibil ca un automobil (sau un al doilea automobil ntro familie) s nu mai fie necesar, putnd fi evitate costurile de achiziie i exploatare aferente. Pentru companii n cazul creterii competitivitii transportului public, acest lucru ar trebui s genereze venituri mai mari din vnzarea de bilete. Operatorii de transport public beneficiaz de pe urma msurilor ntruct eficiena muncii i confortul conductorilor auto i dispecerilor sporesc. De asemenea, crete viteza medie a vehiculelor. Experienele din oraul Toulouse (Frana) au artat c pe anumite seciuni este posibil o cretere a vitezei medii de la 13 km/h la 23 km/h, ceea ce nseamn economii n materie de timp de cltorie de 5 pn la 10 minute,fcnd transportul public mai competitiv n comparaie cu automobilul particular. Aici au fost dezvoltate dou coridoare pentru autobuze cu o lungime de 18 km i 22 de staii de autobuz ca high quality corridors (HQC) pentru mbuntirea ofertei de transport public. Mai mult, mbuntirile ar trebui s aib un impact puternic asupra imaginii transportului public atunci cnd serviciul este mai punctual, mai fiabil i mai frecvent. Companiile comerciale i de vnzare cu amnuntul pot economisi i ele bani, deoarece vor fi necesare mai puine investiii i costuri de funcionare mai sczute pentru oferirea de locuri de parcare pentru automobilele particulare. Conditii pentru succes Este probabil ca msurile s fie puse n aplicare cu i mai mare succes dac oraul are deja problem grave de transport, cum ar fi congestionarea traficului, locuri de parcare insuficiente i lipsa unei infrastructuri adecvate pentru mersul pe jos i cu bicicleta. Prioritizarea
3

vehiculelor de transport n comun este o opiune necostisitoare pentru creterea accesibilitii zonelor cu o densitate medie a populaiei, n care se poate ajunge n prezent numai prin utilizarea de drumuri foarte congestionate. Acolo, o linie de tramvai sau de metrou nu ar fi justificat din cauza costurilor ridicate, dar sistemele de prioritate ar fi o soluie adecvat ntruct investiiile sunt relativ sczute n comparaie cu beneficiile n materie de timp de mers i confort. Pentru introducerea de benzi rezervate pentru transportul public, este esenial s existe suficient spaiu disponibil i s se pun n aplicare un sistem de monitorizare n vederea asigurrii unui control adecvat al benzilor pentru a crete eficiena acestora (de exemplu, cu pori optice fixe pentru controlul accesului). Atunci cnd se planific o nou infrastructur rutier, se recomand punerea n aplicare a unor soluii de prioritizare n faza de planificare i de proiectare tehnic. Trebuie s se in seama de faptul c introducerea de benzi de prioritate este de natur s ia din spaiul altor participani la trafic. n faza de planificare, va fi important s se foloseasc modele pentru a evalua condiiile n care se poate obine acelai debit de cltori. Trecerea de la automobil la autobuz ar trebui s conduc la cel puin aceeai sau, de preferin, o mai mare mobilitate a tuturor participanilor la trafic. n caz contrar, este foarte puin probabil ca poluarea i congestionarea s se amelioreze, ci se va transfera pur i simplu n alt parte. Prin urmare, trebuie s se efectueze o modelare pentru a determina debitele proiectate i impactul asupra emisiilor pe baza scenariilor de folosire a autobuzelor i automobilelor.

Caracterizarea traficului pe strada Ion Popescu Voitesti Strada Ion popescu Voitesti este situata intr-o zona centrala a municipiului Cluj Napoca, avand o lungime aproximativa de 210 metri (Fig. 2).

Fig. 2. Localizare Strada Ion Popescu Voitesti

Accesul pe strada Ion Popescu Voitesti se poate face de pe strada Cuza Voda, aceasta avand 3 benzi de circulatie, sau din sens opus de pe strada Traian, o strada cu sens unic si 3 benzi de circulatie. La intrarea de pe strada Cuza Voda pe strada Ion Popoescu Voitesti se gasesc 2 benzi de circulatie pe sens si o statie pentru mijloacele de transport in comun cu o lungime aproximativa de 100 metri,in urma careia traficul se desfasoara pe 3 benzi de circulatie. Dupa aproximativ 150 de metri se gaseste o intersectie semaforizata in urma careia se pot accesa: Piata Mihai Viteazul in partea stanga, o strada cu sens unic avand 4 benzi de circulatie si statie petru mijloacele de transport in comun; Strada Iasilor in partea dreapta, o strada cu sens unic avand o singura banda circulatie, aceasta nefiind destinata mijloacelor de transport in comun Strada Ion Popescu Voitesti inainte, avand doua benzi de circulaie pe sens.

Accesand in continuare strada Ion Popescu Voitesti se intalneste o intersectie semaforizata, aceasta determinand si sfarsitul strazii. Din aceata intersectie se pot accesa: Strada Decebal in partea stanga, o strada cu sens unic avand 2 benzi de circulatie, acestea fiind accesibile si mijloacelor de transport in comun; Strada Dacia inainte, o strada cu send unic avand doua benzi de circulatie destinate, precum si o banda de circulatie destinata autovehiculelor Politiei, aceasta fiind semaforizata in ambele sensuri de circulatie. Solutionarea traficului pe strada Ion Popescu Voitesti

Interval/Bus 5:00-6:00 6:01-7:00 7:01-8:00 8:01-9:00 9:01-10:00 10:01-11:00 11:01-12:00 12:01-13:00 13:01-14:00 14:01-15:00 15:01-16:00 16:01-17:00 17:01-18:00 18:01-19:00 19:01-20:00 20:01-21:00 21:01-22:00 22:01-23:00

29 4 3 2 2 2 3 2 3 2 2 3 2 3 2 2 1 2 1

31 31B 10 12 9 7 7 7 7 7 9 9 9 8 8 7 7 5 5 3

3 4 3 1 2 2 2 2 3 3 3 3 3 2 1 2 2 1

Tabelul 1. Cadenta pentru autobuzele capat de linie Capat de linie 37 38 39 42 Total 1 Cadenta/min 3 3 4 1 28 0.47 2 2 3 2 28 0.47 1 2 2 1 20 0.33 2 1 2 1 16 0.27 1 1 1 0 14 0.23 1 1 2 0 16 0.27 1 1 1 0 14 0.23 1 2 1 1 17 0.28 2 2 2 1 21 0.35 1 2 2 1 20 0.33 2 2 3 2 24 0.40 1 2 2 1 19 0.32 1 2 2 1 20 0.33 1 1 2 1 16 0.27 2 1 1 2 16 0.27 1 1 2 1 13 0.22 1 1 1 1 13 0.22 1 1 1 1 9 0.15 5

Interval/Bus 5:00-6:00 6:01-7:00 7:01-8:00 8:01-9:00 9:01-10:00 10:01-11:00 11:01-12:00 12:01-13:00 13:01-14:00 14:01-15:00 15:01-16:00 16:01-17:00 17:01-18:00 18:01-19:00 19:01-20:00 20:01-21:00 21:01-22:00 22:01-23:00

Tabelul 2. Cadenta pentru autobuzele de transfer Transfer Cadenta/min 50 D Total 2 0.07 4 4 0.07 4 4 0.07 4 4 0.03 2 2 0.00 0 0 0.00 0 0 0.00 0 0 0.02 1 1 0.05 3 3 0.05 3 3 0.03 2 2 0.05 3 3 0.02 1 1 0.00 0 0 0.00 0 0 0.02 1 1 0.03 2 2 0.02 1 1

Tabelul 3. Cadenta pentru autobuzele de trecere Interval/Bus 5:00-6:00 6:01-7:00 7:01-8:00 8:01-9:00 9:01-10:00 10:01-11:00 11:01-12:00 12:01-13:00 13:01-14:00 14:01-15:00 15:01-16:00 16:01-17:00 17:01-18:00 18:01-19:00 19:01-20:00 20:01-21:00 21:01-22:00 22:01-23:00
21 26 32 33 35 Tecere 36 36B 40 41 47 47B 8 Total 3 Cadenta/min 0.85 6 6 51 0.90 6 6 54 0.92 4 6 55 0.75 4 4 45 0.70 3 4 42 0.72 3 4 43 0.72 3 4 43 0.78 3 4 47 0.87 4 6 52 0.88 4 6 53 0.90 4 6 54 0.82 4 5 49 0.73 3 4 44 0.67 3 4 40 0.67 3 2 40 0.52 3 2 31 0.55 3 2 33 0.52 3 2 31

1 2 4 3 3 2 2 3 3 4 3 4 3 2 1 1 1 1

3 3 2 0 0 0 0 1 3 2 3 2 0 0 0 1 1 0

4 5 7 7 6 8 6 7 7 7 6 7 7 7 8 4 4 4

4 5 4 5 5 5 5 5 5 5 5 4 5 4 3 4 3 4

8 9 13 11 10 12 12 12 10 11 11 11 11 11 12 9 8 7

5 4 4 3 4 3 4 4 3 4 4 3 4 3 4 2 3 3

5 4 4 3 4 3 4 4 3 4 4 3 4 3 4 2 3 3 6

0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0

3 3 2 1 0 0 0 1 3 2 3 2 0 0 0 0 2 1

6 6 4 4 3 3 3 3 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3

Tabelul 4. Cadenta totala Interval/Bus 5:00-6:00 6:01-7:00 7:01-8:00 8:01-9:00 9:01-10:00 10:01-11:00 11:01-12:00 12:01-13:00 13:01-14:00 14:01-15:00 15:01-16:00 16:01-17:00 17:01-18:00 18:01-19:00 19:01-20:00 20:01-21:00 21:01-22:00 22:01-23:00
Capat de linie 0.47 0.47 0.33 0.27 0.23 0.27 0.23 0.28 0.35 0.33 0.40 0.32 0.33 0.27 0.27 0.22 0.22 0.15 Cadenta Capat de linie+Transfer 0.53 0.53 0.40 0.30 0.23 0.27 0.23 0.30 0.40 0.38 0.43 0.37 0.35 0.27 0.27 0.23 0.25 0.17 Capat de linie+Transfer+Trecere 1.38 1.43 1.32 1.05 0.93 0.98 0.95 1.08 1.27 1.27 1.33 1.18 1.08 0.93 0.93 0.75 0.80 0.68

In urma analizarii traficului pe strada Ion Popescu Voitesti (vezi Tabelul 1, Tabelul 2, Tabelul 3, Tabelul 4) s-a observat ca ingreunarea traficului apare din spre directia Strada Cuza Voda, aceasta ingreunare datorandu-se traficului mijloacelor de transport in comun. Mijloacele de Transport in comun au numar de trecere pe strada Ion popescu Voitesti de aproximativ 1/ minut. Statia incepe la proximativ 50 de metri de la capatul strazii, acest lucru permite incadrarea intarziata pe banda apropiata statiei. Statia are o capacitate de aproximativ 5 mijloace de transport in comun. Pentru solutionare traficului de pe strada Ion Popescu Voitesti s-a realizat o analiza SWOT (Tabelul 5) in ceea ce priveste reducere ungimii statie mijloacelor de transport in comun laaproximativ 60 de metri si separarea benzii dedicate statiei mijloacelor de transport in comun prin stalpi de delimitare a traficului din cauciuc.

Tabelul 5. Analiza SWOT

Puncte tari -Deschiderea traficului pe 3 benzi de circulatie pe o lungime mai mare; -Statia mijloacelor de transport in comun separata prin stalpi de delimitare a traficului din cauciuc; -Mijloacele de transport in comun aflate in trecere nu blocheaza circulatia. Oportunitati -Banda de circulatie dedicata mujloacelor de transport in comun; -Fluidizarea traficului; -Reducerea lungimii statie mijloacelor de transport in comun.

Puncte slabe -Lungimea insuficienta a statiei mijloacelor de transport in comun; -Inaccesibilitatea de intrare in statie a mijloacelor de transport in comun in cazul incadrarii necorespunzatoare in trafic.

Amenintari -Nerespectarea opririi in statie de catre mijloacelor de transport in comun; -Blocaje provocate de incadrarea mijloacelor de transport in comun pentru a putea accesa statia.

Concluzii Pentru solutionare traficului de pe strada Ion Popescu Voitesti s-a va reduce lungimii statie mijloacelor de transport in comun laaproximativ 60 de metri si se va separa banda dedicate statiei mijloacelor de transport in comun prin stalpi de delimitare a traficului din cauciuc.

Bibliografie

1.Nicolae Filip, Ingineria Traficului Rutier, Cluj Napoca, Ed. Mediamira, 2010; 2.***http://www.civitas.eu/docs1/CIVITAS_II_Policy_Advice_Notes_07_Public_Transport_ Priority_RO.pdf ;

3.***http://maps.google.ro/maps?hl=ro&tab=wl;

4.*** http://www.nibatrafic.com/separatoare_de_sens.html;

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22